serviciu de sanatate publica in romania, china si republica moldova

8/3/2019 Serviciu de Sanatate Publica in Romania, China Si Republica Moldova

http://slidepdf.com/reader/full/serviciu-de-sanatate-publica-in-romania-china-si-republica-moldova 1/15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA MANAGEMENT-ADMINISTRATIE PUBLICA

SANATATE PUBLICA DIN ROMANIA, REPUBLICA

MOLDOVA SI CHINA

STUDENTA:

BUCURESTI 2008



CUPRINS

• SANATATEA PUBLICA IN ROMANIA

• SANATATEA PUBLICA IN REPUBLICA MOLDOVA

• SANATATEA PUBLICA IN CHINA

• RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA SERVICIULUI DE SANATATEIN ROMANIA

• BIBLIOGRAFIE



SĂNĂTATE PUBLICA IN ROMANIARomânia avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic

centralizat, susţinut financiar de către bugetul de stat şi coordonat de cătreMinisterul Sănătăţii şi inspectoratele sale sanitare judeţene. Serviciile erau oferite

populaţiei, oficial în mod gratuit, însă subfinanţarea gravă a sistemului o lungă perioadă de timp a dus la scăderea calităţii serviciilor oferite şi transferul unei părţia costului acestora către populaţie. Multe dintre policlinici şi spitale funcţionau înclădiri deteriorate, fără dotare tehnică corespunzătoare, medicamentele româneşti şimaterialele sanitare nu acopereau cererea din unităţile sanitare, iar medicamenteledin import, noi şi eficiente, erau inaccesibile pentru majoritatea populaţiei. Astfel,o parte din costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, către beneficiar, inclusiv prin plăţile informale către personalul medical, limitând astfelaccesul unor segmente din populaţie la serviciile medicale.

Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem, datorate bugetului redus,impuneau luarea unor decizii, în sensul îmbunătăţirii asistenţei medicale publice în

România. Trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate a fost evaluată decătre decidenţi, la momentul respectiv, drept soluţia optimă pentru multe dintre problemele sistemului. Drept urmare, principiile de organizare, finanţare şi oferirecătre populaţie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate, începândcu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul de vedere altransformărilor efective, începând cu anul 1999.

Serviciile medicale sunt, astfel, în prezent, acordate în baza contribuţiei lafondul de asigurări de sănătate (6,5 % din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază, pe baza acestei contribuţii, în modgratuit de un pachet de servicii definite drept vitale şi reglementate legislativ.Asistenţa medicală primară este, în prezent, oferită de către medicul de familie,

dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenţa ambulatorie şi cea spitalicească (în afaraurgenţelor) şi accesul la medicamentele compensate şi gratuite se face prin mediculde familie. Medicii nu mai au statutul de salariaţi ai statului, ci devin furnizorii deservicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurări de sănătate, nouacoordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este angajat de către aceştifurnizori de servicii (medici şi spitale). Ministerul sănătăţii îşi menţine doar rolulde finanţare şi coordonare a programelor naţionale de sănătate publică.

De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului populaţiei laserviciile medicale, prin apariţia unor persoane care nu pot beneficia de asistenţamedicală (în afara celei de urgenţă, minimale) neavând asigurare de sănătate.

După 1990, au fost realizate şi modificări în sens pozitiv, în oferireaasistenţei medicale. Unele dintre policlinicile şi spitalele din sectorul public oferăastăzi servicii îmbunătăţite şi diversificate faţă de acum 13 ani, iar pe piaţă existămedicamente noi şi eficiente, inclusiv din import. Există, de asemenea, un sistem privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui public şi o reţea extinsă defarmacii private. În acelaşi timp, în contextul sărăcirii populaţiei, un segment largal acesteia, deşi asigurat, nu îşi permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor spitaliceşti performante aflate în afara localităţii de reşedinţă sau apelarea la



serviciile sistemului privat, ca alternativă la sistemul public.

O mare parte a populaţiei din România are, în prezent, un deficit de educaţiesanitară şi planning familial, incluzând lipsa conştientizării rolului prevenţiei şi alobişnuinţei de consult medical, în cazul apariţiei unei probleme, elemente care

demonstrează rolul redus pe care sistemul de sănătate l-a acordat programelor deeducaţie sanitară şi prevenţie în rândul populaţiei.Ca urmare, în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în contexteuropean) ale incidenţei bolilor aparatului circulator, TBC-ului şi ale altor boliinfecţioase sau parazitare.

Mortalitatea infantilă şi maternă sunt indicatori relevanţi ai problemelor deacces ale unor mame şi copii nou-născuţi la asistenţă medicală, ai calităţii reduse aserviciilor oferite acestora, cât şi ai gradului de informare insuficient în privinţametodelor de prevenire a bolilor şi de menţinere a igienei sanitare. În ciudatendinţei descrescătoare de după 1990, rata mortalităţii infantile în România este de

trei ori mai mare decât media ţărilor Uniunii Europene şi de două ori mai maredecât în ţările est-europene. Rata mortalităţii materne, deşi de aproximativ cinci orimai mică în anul 2001 faţă de 1989, rămâne totuşi ridicată, în comparaţie cucelelalte ţări europene..Înscrierea la medicul de familie, ca primă formă de acces laserviciile medicale

În prezent, în România accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principii contributive, prin plata cotizaţiei lunare. Copiii, persoanele cu handicapşi veteranii de război cu venituri scăzute, persoanele dependente de o altă persoanăasigurată şi fără venit propriu au acces gratuit la serviciile de sănătate.

Acoperirea prin asigurări de sănătate ridică probleme într-o economie întranziţie, în care structurile salariale şi-au restrâns dimensiunile. Condiţionareaaccesului la servicii, prin introducerea asigurării de sănătate, a dus la apariţia desegmente ale populaţiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât deserviciul de urgenţă.

Lipsa de informareSlaba informare în rândurile populaţiei asupra necesităţii asigurării medicale

şi asupra condiţiilor de acces la serviciile medicale menţine unii potenţialisolicitanţi în afara sistemului public de asigurare. Într-o asemenea situaţie se aflăgrupuri din zonele izolate geografic, grupuri foarte sărace (fără domiciliu stabil),grupuri de rromi. Nivelul de educaţie scăzut favorizează comportamentul deneasigurare.

Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate, mai mult de jumătate dintre români nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile privind asigurareamedicală, iar peste 80% dintre cei asiguraţi nu cunosc deloc sau au doar vagiinformaţii despre serviciile medicale la care sunt îndreptăţiţi. Trecerea la noulmodel de oferire a asistenţei medicale s-a făcut fără o campanie adecvată deinformare a populaţiei



Calitatea serviciilor medicale oferite de către sistemul publicPotrivit studiului la nivel naţional realizat de către Interhealth Institute, în

1998, serviciile medicale de asistenţă primară oferite sunt de o calitate scăzută.Foarte puţine dispensare asigură asistenţă medicală 24 de ore din 24, echipamentele

de diagnostic şi tratament sunt inexistente în cele mai multe dintre ele, cu excepţiaasistenţei stomatologice în dispensarele mari. Deşi există stipulat dreptulasiguratului la asistenţă de urgenţă, nu există o acoperire teritorială necesară înacest sens, drepturile asiguratului fiind, astfel, limitate de lipsa resurselor.Controalele realizate de către CNAS, în 2002, în unităţile medicale, ausemnalat o serie de nereguli privind: – autorizaţia de funcţionare a unităţilor medicale (lipsă de autorizaţiesanitară sau autorizaţie sanitară de funcţionare emisă pe termen limitat, expirată); – personalul medical (încadrarea cu personal medico-sanitar şi alte categoriide personal, neconformă normativelor de personal în vigoare, personal mediusubnormat, număr mare de medici în centrele universitare);

– dotarea cu aparatură (repartiţie neoptimă a aparaturii medicale în cadrulunităţilor medicale şi în plan teritorial); – neglijenţe, abuzuri în serviciu (neglijenţe în serviciu, indisciplină,superficialitate în abordarea terapeutică a cazurilor, automatisme ce produc prejudicii; modalitatea de restructurare şi de eficientizare a unităţilor sanitare nu aadus ameliorări privind calitatea serviciilor oferite); – folosirea ilegală sau necorespunzătoare a fondurilor (cazuri în carefondurile primite de la casa de asigurări în scopul furnizării directe de serviciimedicale au fost utilizate pentru efectuarea unor reparaţii capitale, cazuri deraportare a unui număr mai mare de servicii medicale); – alte tipuri de încălcare a prevederilor legale (aspecte legate de încălcarea

normelor programului de lucru al personalului şi supraevaluarea gărzilor); – alimentaţia deficitară a bolnavilor internaţi (alimentaţia oferită bolnavilor este săracă, nediversă, având ca materie primă în special alimente cu aport caloricşi nutritiv relativ scăzut (varza, fasolea, cartoful). În multe spitale, carnea şi produsele lactate lipsesc din meniu, luni şi chiar ani de zile (CNAS, 2003).Aprecierea populaţiei asupra calităţii cabinetelor medicilor de familie reflectă problemele actuale în dotarea cu echipament medical, în starea clădirilor careadăpostesc cabinetul, în dotările sanitare şi curăţenie. Dacă unele probleme ţin deresursele financiare deficitare, altele, precum curăţenia sau solicitudinea cadrelor medicale, sunt probleme care ar putea fi mult mai simplu remediate.

Percepţia negativă a populaţiei asupra calităţii serviciilor şi a relaţiei medicpacientse poate constitui într-un factor demotivator al apelului la medic.

Aşteptarea prelungită pentru a beneficia de consultaţie este o altă problemăsemnalată de către populaţie, reflectând, în unele zone, deficitul de medici şi unităţisanitare. Pe de altă parte, reglementările legislative prevăd reînnoirea periodică decătre medic a reţetei, în cazul tratamentelor de lungă durată, ceea ce duce laaglomerarea acestor persoane la uşa medicului, mărind timpul de aşteptare. Acestsistem îl pune pe medic în situaţia de a-şi pierde o parte din timp completândscripte, în defavoarea oferirii de consultaţii.



Rata ridicată de internare arată că pacienţii sunt admişi în spital, fără a avea oîngrijire ridicată în ambulatoriu (70,3% din totalul internărilor sunt internări deurgenţă), semnalând deficienţele asistenţei medicale primare şi secundare, cât şiaccesarea redusă de către bolnavi a acestor servicii de la primele simptome ale bolii.

Accesul la serviciile stomatologiceStarea proastă a dentiţiei populaţiei în prezent este un fapt îngrijorător.

Conform legislaţiei, adulţii au dreptul la servicii stomatologice preventive gratuiteo dată pe an, iar asigurarea acoperă 40–60% din costul protezelor dentare şi altratamentelor ortodontice. Reducerea masivă a ofertei de servicii stomatologice însectorul public, absenţa dotărilor şi materialelor performante, existenţa coplăţilor au limitat sever accesul populaţiei la sectorul medical stomatologic public.Sectorul privat, foarte dezvoltat, oferă servicii de o calitate ridicată, dar foartecostisitoare, chiar şi pentru un salariat cu venituri medii. În acest context, o mare parte a populaţiei nu apelează la asistenţa stomatologică decât în caz de urgenţă,

neglijându-şi problemele dentiţiei. Populaţia din rural este cea mai afectată dedeficienţele în oferirea asistenţei stomatologice, doar 8,9% din aceasta adresânduse,în anul 2000, stomatologului, faţă de 20,5% din cea urbană.Accesul la medicamente

Liberalizarea pieţei medicamentului şi scăderea producţiei interne demedicamente au dus la creşterea exagerată a preţurilor produselor farmaceutice. Pede altă parte, taxele vamale şi TVA scumpesc în România medicamentele cu 50%,comparativ cu alte ţări din Europa (MSF, 2003).Astfel, costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip deconsum al familiilor sărace, chiar şi în ceea ce priveşte tratamentele vitale,obligatorii.

Criza financiară actuală a determinat incapacitatea accesării de către populaţie a unor servicii la care erau îndreptăţiţi, precum: analize medicale de bază oferite de laboratoare,medicamente acordate compensat sau gratuit, în cazul copiilor sau al unor boli grave.

Noua listă a medicamentelor gratuite, aflată în proces de aprobare elimină gratuitatea pentrumedicamentele ce se adresează unor boligrave, cu impact social ridicat, precum TBC sau bolile venerice, diabetul,modificări care au consecinţe sociale negative importante, pe termen lung. Pentruviitor se analizează şi perspectiva plafonării compensării doar pentru 65% din preţurile medicamentelor şi doar a medicamentelor mai ieftine. Accesul lamedicamentele compensate este foarte important, în cazul persoanelor aflate însărăcie, fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumitemedicamente. Persoanele neasigurate care trăiesc în sărăcie nu beneficiază decompensări, iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit decostisitoare.

Probleme de acces determinate de standardul de viaţă precar alpopulaţiei. Problema coplăţilor

Un număr mare de persoane, deşi sunt asigurate, au acces limitat la asistenţamedicală, pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. Familiile sărace nu îşi



pot permite coplăţile implicate de solicitarea serviciilor medicale şi achiziţionareamedicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport şi extraplata pentrumedic şi personalul auxiliar.

Pentru 40% din populaţia din rural, mijlocul de transport şi costul acestuiareprezintă o problemă de acces la serviciile medicale, în afara localităţii. De

asemenea, coplata adresată personalului medical şi timpul de aşteptare sunt văzuteca obstacole, atât de către cei din rural cât şi de către cei din urban.

Problema rolului scăzut acordat prevenţieiUna dintre problemele grave ale sistemului românesc de ocrotire a sănătăţii

publice este şi insuficienţa programelor medicale preventive şi ineficienţa acestora.Programele de planning familial şi cabinetele cu acest scop sunt insuficientdezvoltate, acest fapt reflectându-se în rata mare a avorturilor şi în slaba informarea populaţiei din rural sau oraşele mici, în ceea ce priveşte avantajele planninguluifamilial. Comunităţile de rromi sau comunităţile rurale izolate şi sărace nu auinformaţii privitoare la modalităţile de protecţie împotriva bolilor cu transmitere

sexuală, folosind mijloace de protecţie într-o proporţie redusă, nu cunosc şi nurespectă regulile de igienă.Subfinanţarea redusă a programelor destinate prevenirii îmbolnăvirii

populaţiei se reflectă în indicatorii de morbiditate. Bolile cardiovasculare, pentru prevenirea cărora, în lume, există în prezent programe speciale de formare a unuicomportament alimentar sănătos în rândul populaţiei, constituie în ţara noastră principala cauză de deces pentru populaţia sub 64 de ani.

Standardul scăzut de viaţă în România şi condiţiile oferite de către sistemulsanitar românesc, în ultimele decenii, au dus, treptat, la o polarizare în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, fapt cu consecinţe pe termen lung asuprastării de sănătate a populaţiei şi în contradicţie cu principiile echităţii sociale

statuate de legislaţia sanitară. În timp ce un segment al populaţiei are acces laservicii performante, oferite de asistenţa specializată din centrele universitare, laasistenţă medicală privată şi medicamente eficiente costisitoare, un alt segment al populaţiei are probleme în accesarea asistenţei şi medicaţiei de calitate şi, ceea ceeste mai grav, chiar în accesarea asistenţei primare (inclusiv stomatologice).

ANALIZA SWOT A SANATATII PUBLICE DIN ROMANIA:1) Puncte forte:

Asiguratii beneficiaza de un pachet gratuit de servicii medicale. Imbunatatirea si diversificarea serviciilor din institutiile medicale. Existent ape piata a unui numar mare si diversificat de medicamente, inclusiv

din import. Unele categorii de persoane au acces gratuit la servicii medicale.

2) Puncte slabe: Subfinantarea grava a sistemului de sanatate publica. O mare parte a populatiei din Romania au un mare deficit de educatie

sanitara si planning familial.



In Romania se intalnesc cele mai inalte valori ale incidentei bolilor aparatului circulator, TBC si ale altor boli infectioase si parazitare. Slaba informare a populatiei in privinta asigurarii medicale. Insuficienta cladirilor, echipamentelor, personalului medical. Servicii medicale costisitoare.

Situatia precara a sistemului de sanatate publica din mediul rural. Grad de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.

3) Oportunitati: Scaderea numarului de avorturi. Vaccinarea gratuita a populatiei si reducerea riscului de imbolnavire cu boli

contagioase. Desfasurarea caampaniilor pentru informarea populatiei privind planificarea

familiei, antidrug, etc.

4) Amenintari: Scaderea calitatii serviciilor oferite. Reducerea accesului populatiei la servicii medicale, care nu pot beneficia de

asistenta medicala. Cresterea mortalitatii infantile si materne. Inrautatirea sanatatii populatiei. Cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. Inrautatirea starii de igiena a populatiei. Discrepantele mari in ceea ce priveste accesul diferitelor segmente de populatie la

serviciul de sanatate.

SANATATE PUBLICA DIN REPUBLICA MOLDOVAPentru a face o apreciere a sănătăţii publice din Republica Moldova vom face o trecere

în revistă a principalelor indici ce reflectă starea sănătăţii publice, avînd la bază dateleCentrului Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar.Exponentul calităţii sănătăţii – durata medie de speranţă a vieţii la naştere continuă să semicşoreze substanţial. Comparativ cu 1990, durata medie de speranţă a vieţii la naştere s-amicşorat cu 1,1 ani, reprezentînd în 1999 pentru femei 71,0 ani, pentru bărbaţi 63,7 ani şi ceamedie 67,4 ani. La bărbaţi această reducere s-a dovedit a fi mai semnificativă – circa 1,3 ani.

Astfel, durata speranţei de viaţă în Moldova este una din cele mai scurte din Europa şi esteîntr-un proces continuu de agravare.Una din cele mai îngrijorătoare manifestări în dezvoltarea demografică nefavorabilă din

ţară este creşterea mortalităţii populaţiei. În anul 2000 au decedat 41,2 mii persoane, ratamortalităţii fiind de 11,3 la 1000 populaţie. Numărul decedaţilor a depăşit numărul celor născuţi cu 4285 oameni. Structuramortalităţii pe cauze de deces în anul 2000 relevă că cele mai multe decese au la bază bolileaparatului cardiovascular (55,8%); urmate de tumori maligne (11,2%); bolile aparatului



digestiv (9,1%); accidentele, otrăvirile şi traumatismele (8,2%); bolile aparatului respirator (6,1%). Este remarcabil faptul că, în acelaşi timp incidenţa cazurilor printre bărbaţi este maifrecventă ca la femei. Din această cauză şi nivelul mortalităţii diferă pe sexe, el fiind cu 5,2%mai mare la bărbaţi. Destul de alarmant se manifestă tendinţa creşterii ratei mortalităţii la populaţia economic activă. Comparativ cu anul 1993 nivelul ei a crescut de 1,1 ori constituind

în prezent 23,6% din structura mortalităţii generale.Privitor la cadrele medicale, dacă pînă în anul 1999 s-a menţinut o anumită stabilitate,atunci mai apoi a început o scădere vertiginoasă, care se agravează tot mai mult ajungînd înunele judeţe cote alarmante, ca de exemplu în judeţul Lăpuşna – 15,4, judeţul Chişinău – 15,9, judeţul Cahul – 17,0 medici la 10000 populaţie. Situaţia cu cadrele medicale medii este şi maialarmantă. Comparativ cu anul 1994 numărul de lucrători medicali medii a scăzut cu 28,0 la10000 populaţie, ajungînd în judeţele Chişinău la 42,2, Lăpuşna – 51,7 şi în Orhei la 56,8lucrători medicali la 10000 populaţie, reducînd la net în unele localităţi asistenţa medicală populaţiei. S-a stabilit, că annual, circa 800 de medici abandonează specialitatea (majoritateadin ei fiind cu o anumită experienţă şi calificaţie în domeniul profesat). Cauzele principalefiind: salarizarea insuficientă, migraţia peste hotare şi restructurarea sistemului sănătăţii

publice la nivel local şi regional.Cercetările au demonstrat, că în ce priveşte modul de acoperire a asistenţei medicale ponderea maximală a populaţiei s-a pronunţat pentru medicina parţial plătită (60,04%); pentru asistenţa medicală gratuită (34,90%); şi numai (5,07%) din respondenţi pentruasistenţa medical total plătită (E. Popuşoi).

În conformitate cu principiile Politicii Naţionale de Sănătate, a fost adoptată “LegeaRepublicii Moldova cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” din 27.02.98.Conform acestei legi, asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistemgarantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii princonstituirea, în baza primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperireacheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate. Volumul

asistenţei medicale acordat în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se prevede înProgramul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Programul unic cuprinde listamaladiilor şi stărilor ce necesită asistenţă medicală finanţată din mijloacele asigurăriiobligatorii de asistenţă medicală. În sistemul asigurării obligatorii de asistenţă, asigurător esteCompania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale. Asigurarea obligatoriede asistenţă medicală se efectuează conform principiilor teritoriale şi pe ramuri de producţie şicuprinde toată populaţia Republicii Moldova.

Privind starea asistenţei medicale prin asigurarea la momentul actual, rămîne la nivelfacultativ, practic neacordînd nici o influenţă asupra sănătăţii Publice.În condiţiile economice noi, luînd în consideraţie relaţiile de piaţă, finanţareainsuficientă a sistemului sănătăţii, dezvoltarea serviciilor medicale cu plată a devenit un proces actual şi extrem de necesar avînd ca scop următoarele sarcini: extinderea posibilităţilor şi accesul populaţiei la servicii medicale calitative;

sporirea nivelului de deservire medicală;

extinderea serviciilor medico-sociale;

stimularea financiară a instituţiilor medicale autogestionare (de profil consultativ,

fizioterapeutic, stomatologic, secţii spitaliceşti de îngrijire a bolnavilor etc.; dezvoltarea serviciilor medicale de diagnostic, tratament şi îngrijire la domiciliu;

optimizarea utilizării şi aparatajului medical etc.



În cadrul implementării asigurărilor medicale obligatorii Pachetul de bază de serviciimedicale garantate se va considera punctul de plecare pentru elaborarea Programului deasigurare de stat. Adoptarea pachetului de bază de servicii medicale presupune prestarea populaţiei de către instituţiile medicale a unor servicii medicale contra plată. Volumul derealizare a acestor servicii depinde de posibilităţile populaţiei în acoperirea cheltuielilor.

Dat fiind faptul că în instituţiile medicale nu sunt dezvoltate serviciile medicale cu plată, 80% din plăţile actuale nu nimeresc în contabilitatea instituţiilor medicale, astfelfavorizînd economia tenebră în sistemul sănătăţii.Studiul referitor la comportamentul asistenţei medicale relevă, că populaţiaactualmente plăteşte pentru unele servicii medicale şi anume: procurarea medicamentelor în staţionar – 43+2.2%;

pentru vizita la medic – 18+1,8%;

proceduri de diagnostic - 24+1,8%;

alte situaţii - 15+1,4%.

.În ultimii ani pe piaţa serviciilor medicale se face tot mai vizibil sectorul privat sub

formă de întreprinderi individuale, unităţi medico-sanitare, puncte medicale, spitale private. Înanul 2000 în Republica Moldova funcţionau 8 spitale private cu o capacitate de 55 paturi şi334 instituţii de ambulator unde activau 701 medici şi 402 personal medical mediu.Bineînţeles, că majoritatea instituţiilor medicale private sunt de profil stomatologic,diagnostic şi fizioterapeutic şi de reabilitare, însă aceasta este un început bun pentru casectorul privat să ia poziţii mai ferme pe piaţa serviciilor medicale.Tranziţia la economia de piaţă favorizează apariţia pieţei serviciilor medicale şi a produselor farmaceutice, care este un sistem de relaţii, formate în procesul producerii şicirculaţiei mărfurilor medicale în scopul asigurării subiecţilor cu bunuri şi servicii medicale înscopul îmbunătăţirii stării sănătăţii populaţiei.

În contextul programului de acţiuni, concomitent cu reformarea administrativteritorială

a republicii, întreaga populaţie a ţării a fost repartizată în sectoare în cadrul căroraasistenţa medicală se va oferi pe principiul medicului de profil general. Astfel, au fost create36 centre ale Medicilor de Familie în baza fostelor policlinici raionale în oraşele-centre de judeţe şi orăşelele foste centre raionale.S-au creat deja Centre de Sănătate cu 2-5-10-15 cabinete ale medicilor de familie şi cuo structură de servicii auxiliare, care activează sub egida Centrelor medicilor de familie.În municipiul Chişinău, au fost reorganizate policlinicile pentru maturi, copii şiconsultaţiile pentru femei în policlinici teritoriale mixte, care actualmente poartă denumire deCentre ale Medicilor de Familie.Deci, reforma sectorului primar este o necesitate inevitabilă pentru societate, pentrufamilie şi individ, care la momentul actual se cere a fi implementată accelerat.

În Republica Moldova situaţia care s-a creat în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şicopilului a devenit îngrijorătoare şi în orice moment poate duce la situaţii excepţionale, iar afirmaţia că sănătatea femeii este o prioritate, rămîne cu caracter declarativ la toate nivelurile.Astfel, din numărul total al femeilor însărcinate, 60 la sută vin la maternitate cudiferite patologii extragenitale, care se răsfrîng negativ asupra evoluţiei sarcinii şi naşterii,contribuind în mare măsură la complicaţii severe, gestoze, hemoragii, complicaţii septice ş.a.Grija adevărată faţă de mamă şi copil impune alte forme de activitate, alte tehnologiimai eficiente, umaniste, îndreptate spre îngrijire şi comunicare, centrate pe profilaxie,



educaţie şi familie.Ca rezultat al crizei social-economice s-a agravat situaţia maladiilor sociale ca

narcomania, alcoolismul, tuberculoza.Problema narcomaniei în Republica Moldova, ca şi în alte ţări, s-a acutizat brusc.

Conform datelor statistice, narcomania în Republica Moldova se răspîndeşte epidemic.

La fel de alarmantă este şi situaţia cu rata incidenţei a alcoolismului şi psihozelor alcoolice, care în 2000 a constituit 109.9 la 100 mii populaţie şi psihoze alcoolice 8.2 la 100mii populaţie, care se află în permanentă creştere.O altă maladie socială este tuberculoza, care în ţările cu nivel de dezvoltare scăzut bîntuite de crize social-economice, şomaj, migraţie masivă a populaţiei, finanţare insuficientăa programelor medicale devine o problemă specială a sănătăţii publice, datorită extinderii înrîndurile populaţiei, precum şi implicaţiilor sociale şi economice. Astfel, pe parcursul ultimeidecade a sec. XX se constată o creştere a incidenţei tuberculozei cu 53,2%, ajungînd în anul2000 la valoare 59,9 la 100 mii populaţie, iar în instituţiile penitenciare, morbiditatea este de42,7 ori mai mare decît media pe ţară.

Starea sănătăţii populaţiei este un indice integrat al dezvoltării sociale a ţării, o

reflectare a bunăstării social-economice şi morale, un factor decisiv de influenţă asupra potenţialului economic, cultural şi forţei de muncă a societăţii.Durata medie de speranţă de viaţă la naştere s-a micşorat cu 1,1ani, reprezentînd pentru femei 71,0 ani, pentru băr bati 69,7 ani şi în mediu 67,4ani. S-a accentuat tendinţa scăderii dramatice a natalităţii.Începînd cu anul 1992, populaţia republicii se află într-o continuă descreştere, alcătuind în 2000minus 0,3%.

A scăzut numărul de spitale prin lichidarea spitalelor de circumscripţie şi transformarealor în centre de sănătate, preponderent în sectorul rural. Se atestă o scădere alarmantă anumărului de medici, ajungînd la 31,3 la 10000 de locuitori, iar în unele judeţe ca Lăpuşna,Chişinău, Cahul atingînd cote grave de 15,4; 15,9 şi respectiv 17,0 . Situaţia cu cadrele medicale

medii este şi mai alarmantă, ajungînd la cota de 70,5 la 10000 de locuitori, fapt ce pune subsemnul întrebării posibilitatea acordării asistenţei medicale populaţiei din regiunile menţionate.Pentru a soluţiona problemele apărute, Guvernul Republicii Moldova a adoptat un şir de programe naţionale, însă efectele implementării acestor programe sunt minime, cauzele principale fiind finanţărea insuficientă, lipsa suportului metodologic şi logistic al acestor programe.

1) Puncte forte: Apararea intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii prin constituirea in

baza primelor de asigurare a unor fonduri banesti destinate pentru acoperireacheltuielilor de tratare a starilor conditionate de survenirea evenimentelor

asigurate. Privatizarea institutiilor de sanatate. Infiintarea unor noi institutii medicale. Adoptarea unui sir de programe nationale in domeniul sanatatii publice. Finantari internationale in domeniul sanatatii publice.

2) Puncte slabe: Durata medie de viata se micsoreaza continuu.



Cresterea mortalitatii populatiei. Insuficienta cadrelor medicale. Finantarea insuficienta a sistemului sanatatii. Situatia precara in domeniul ocrotirii sanatatii mamei si a copilului. Agravarea situatiei maladiilor sociale ca narcomania, alcoolismul, tuberculoza.

Scaderea numarului de spitale.

SANATATE PUBLICA DIN CHINA

China este o ţară în curs de dezvoltare. Dezvoltarea economică este inegală întrediferite regiuni. În unele zone din centrul şi vestul ţării condiţiile medicale sunt mult maiînapoiate decât în regiunile estice.

În zonele sărace din China îmbolnăvirea este o preocupare dintre cele mai mari. Multe persoane nu au bani pentru tratament medical. Altele nu pot fi tratate prompt şi eficient dincauza dotărilor medicale simple şi a nivelului scăzut al medicilor.

Odată cu dezvoltarea economică şi socială, guvernul chinez a investit mai multefonduri pentru domeniile medical şi sanitar, acţionând pentru îmbunătăţirea condiţiilor medico-sanitare din zonele sărace. Un jurnalist al postului RCI a vizitat prefectura Pan din provincia Guizhou.

Pan se găseşte în sud-vestul Chinei, fiind una dintre zonele cele mai sărace din China.Produsul brut pe locuitor este aici de circa 500 dolari anual, sumă care reprezintă numai jumătate din media naţională. Mulţi bolnavi din zonă nu au bani să solicite un consult

medical. Pentru a rezolva această problemă, a început în 2005 să se generalizeze în judeţsistemul medical cooperaist de tip nou. Luo Zixiang, prefectul în exerciţiu, a afirmat:„Prefectura a fost inclusă pe lista zonelor experimentale ale sistemului medical cooperatist detip nou. Scopul acestui program este rezolvarea problemei sărăciei cauzate de boli. Politica se bucură de sprijinul populaţiei."

Ce este sistemul medical cooperatist de tip nou? Guvernul chinez acordă anual fiecăruiţăran participant la sistem o subvenţie de 20 de yuani şi fiecare ţăran plăteşte anual o cotizaţiede 10 yuani. Cu aceşti bani s-au creat fonduri pentru asistenţă medicală cooperatistă. Ţăranii pot recupera o parte de cheltuielile medicale de la aceste fonduri. Măsura a rezolvat într-o

anumită măsură problema asistenţei medicale a ţăranilor. Până în prezent 78,5% din locuitorii judeţului s-au înscris la sistemul medical cooperatist.

Medicina tradiţională chineză are o istorie de peste 5000 ani. Este o componentăimportantă a culturii tradiţionale a naţiunii noastre, bucurându-se de încrederea deplină achinezilor. Deşi medicina occidentală a devenit deja curentul principal în lumea medicală,



medicina tradiţională chineză joacă în continuare un rol important în China, recurgând lamijloace terapeutice diverse, cu efect curativ evident şi preţ scăzut.

Rezultatul unui sondaj arată că în mediul rural cheltuielile medii asumate de o persoană pentru un tratament de medicină tradiţională chinezească sunt între 6 şi 8 yuani, preţul fiind

cu 20-30% mai scăzut decât în cazul tratamentului de tip occidental. În prezent au fostdeschise secţii de medicină tradiţională în toate cele peste 140 de puncte sanitare din satelesubordonate oraşului Dujiangyan, provincia Sichuan. Prin generalizarea medicineitradiţionale la Dujiangyan s-a uşurat povara economică a bolnavilor, în special cei din mediulrural.

În multe provincii chineze, în special în unele din centrul şi vestul Chinei, unde ţăranii predomină numericeşte, medicina tradiţională joacă un rol din ce în ce mai important. Lasfârşitul anului 2004 în ţara noastră erau aproape 1500 de spitale judeţene de medicinătradiţională chineză, şi sunt înfiinţate secţii de medicină tradiţională în circa 75% din spitalele

comunale. Tratamentele tradiţionale au devenit prima opţiune pentru mulţi ţărani.

Sănătatea publică este în continuu progres. La sfârşitul anului 2000 existau în China325.000 de instituţii de îngrijire a sănătăţii (inclusiv policlinicile), dotate în total cu 3,18milioane paturi, din care 2,21 milioane în spitale şi staţionare; existau de asemenea 4,49milioane cadre medicale din care 2,08 milioane medicii din spitale şi staţionare şi 1,27milioane asistente cu studii postliceale şi cu liceu sanitar. In China există de asemenea 5.441centre antiepidemice şi de prevenire a îmbolnăvirilor în care lucrează 211.000 cadre medicale precum şi 2.598 instituţii maternale şi de asistenţă pentru copii în care acordă îngrijiri 75.000de cadre medicale. In oraşele mici şi la sate există 49.000 de instituţii de îngrijire a sănătăţii,

cu 735.000 de paturi, cu un personal medical totalizând 1,03 milioane cadre. Un procent de89,8 din satele Chinei dispun de dispensare pentru îngrijirea sănătăţii în care lucrează 1,32milioane de medici şi cadre sanitare cu pregătire medie.

1) Puncte forte: Investitii pentru imbunatatirea conditiilor medico sanitare din zonele sarace. Acordarea subventiilor taranilor pentru asistenta medicala. Imbunatatirea dotarilor medicale din unele spitale.

2) Puncte slabe: Discrepante majore a conditiilor medicale in diferitele zone ale Chinei. Insuficienta dotarilor, cadrelor medicale in unele zone. Imposibilitatea multora de a beneficia de un consult medical din cauza lipsei de bani.



BIBLIOGRAFIE

• www.healthreform.md

• Sănătate publică în Republica Moldova în anul 2000,CSPSPMS, Chişinău, 2001

• V. Parasca. Strategia de dezvoltare a sistemului sănătăţii înRepublica Moldova în

condiţiile economice noi. Materialele Congresului medicilor defamilie din Republica

Moldova. Chişinău, 2000• www.ipp.md• www. chinaembassy.org.ro• http://chinaabc• www.china.com• www.iccv.ro• www.ipp.ro

http://www.healthreform.md/

http://www.ipp.md/

http://www.chinaembassy.org.ro/




http://chinaabc/

http://www.china.com/

http://www.iccv.ro/

http://www.healthreform.md/

http://www.ipp.md/


http://chinaabc/

http://www.china.com/

http://www.iccv.ro/

serviciu de sanatate publica in romania, china si republica moldova

Documents