serisori de boieri

DIN PUBLICATIILECASEI SCOALELOR

N. IORGA

Serisori de boieriSerisori de Domni

1925

DATINAR OMANEA SCA"

Mez'amant de Tipo-grafie i Legatorie

de cactiVALENII-DE-MUNTE

Edifia a II-a

.

4

DIN PUBLICATIILE CASEI 5COALELOR

Scrisori de boieriScrisori de Domni

de

N. IORGA

EDITIA A 2-A

VALENII-DE-MUNTE

tipografic Dana Romaneaseacc1925

.

A§eitirnântul

{ }

C.A.1 EvA CONSIDERATLI ASUPRASOIERIMII I\ OASTRE.

I.

Boieria e, cum numele o arata, de origine bulgareas-cA, la vecinii nostri de peste DunAre Ookta. plura-lul de la bol, bul, vechiul nume turanic pentru sfeb-nicii Hanului, intalnindu-se incA de la inceputul ase-zArii lor in Mesia slavA. Dar atributiile, rangurile, pri-vilegiile stint curat est-romane, bizantine, Bulgaril pri-mind si in aceastA privinta covArsitoarea inraurire deculturA a Constantinopolei impArAtesti.

Noi n'am avut, trAind ea sAteni risipiti prin vAl, iarnu ca osti rAtAcitoare striinse imprejurul steagului,_a tuiului de coadA de cal, ca aceia, astfel de frun-tasi, in stare a da naliei o nobilime. Din Voevozi s'aufAcut Domni, de la 1300 innainte, la organisarea Prin-cipatelor, dar din enezi sau juzi nu ni s'au pAstratmacar conductitori, eu oarecare prestigiu i neattir-nare, ai satelor i grupelor de sate: cuvAntul a a-funs sA insemne numai terani liberi. Voevozii-Domnin'au avut o Curte, i ei erau incunjurati, neaparat, incele d'intAiu decenii, numai de sfetnici in port romA-nese, asAmAnAtori Cu WitrAnii ehemati la judecAtile te-rAnesti.

Aruncarea dincoace de DunAre, de avântul turcesc, a

-

IV

capeteniilor sarbo-bulgare ni-a dat, impreuna cu olimba de Stat, cu o cancelarie, §i innalti dregãtorialcatuind un Sfat de o esenta politica superioaraun rost de Curte mai deplin. Atunci au rasarit inpreajma lui Voda Logofeti pentru punerea pecetii,,Vornici-majordomi pentru judecatile Mariei Sale, Vis-tieri pentru perperii i ducatii domne0i, Postelnici-§am-belani pentru grija persoanei Voevodului, Stratornicipentru gatirea o0ilor i Comi0 pentru paza cailor.

Din Tara-Romaneasca, supusa cea dintaiu inrauri-lor de peste Dunare, numele §i lucrul au trecut inMoldova, asupra careia nu putea sa lucreze cu ace-iai Ungaria, de orientare lath* §i Ruso-Li-tuania, totu0 barbara, vecinele sale. Inca din vremealui Petru al Mu§atei, prietenul, ocrotitul lui MirceaMunteanul, cei dintaiu boieri apar.Li se adauga. tova-1.40, speciali acestuilalt principat, intre cari cei maiinsemnati sant parcalabii din cettiti, analogi burggra-filor germani, dar, in ce privege cuvantul ca §i ince prive0e domnitatea, printr'o filiera ungureasca.

Cei d'intaiu boieri au fost neaparat straini, in Tara-Romaneasca; in scurta vreme insä dregatorii gre-co-slavi sant foarte putini §i abia mai pot fi recu-noscuti din ceilalti.

Aceasta boierime a inceputurilor de organisare ro-maneasca n'a fost 4i stapana de mo0i mari, 0 nu erade nevoie ca ea sa stapaneasCa o bucata de pamantmai intinsa. Astfel lipsia intaia conditie pentru crea-rea acelei ereditati in functiuni care hotarege aparitiaunei adevarate aristocratii.

In adevar boierii erau, sau fogi terani, sau straini.Nici ma, nici altii nu. aduceau cu ei o situatie supec-rioara ca still:Atli de ogoare. Pentru a preface moq'a,deci mogenirea, teranilor liberi in posesiunea parti-culara a boierior, ar fi trebuit sa gaseasca. oamenigata sA valuta. Pentru aceasta lipsia insa §i nevoia §i

IL

putera

V

dorinta, care, aceasta, ar fi resuitat numai din aspi-ratiile, neexistente atunci, cAtre un traiu mai largmai impodobit. Si sa. nu uitAm mai ales ed in acesttimp, dacA turmele, cirezile erau pretuite, pamtintuln'avea dealt prea putina valoare.

Boierul ajungea proprietar numai in margenile där-niciei rAsplatitoare a Domnului NA de tovarA0i säiIn luptA, de credincio0i sai in pribegie, de imprumu-tAtorii sAi in zilele grele. Ce putea da insA Domnul?Fire 0e cA numai ce avea: intAiu drepturile sale voe-vodale asupra pAmtintului teranesc liber, dijma, din careapoi, cu vremea §i cu sila, se puteau scoate drepturimai mari, §i apoi posesiunea asupra mo0enirii sale,asupra patrimoniilor confiscate de la hiclenl sau trA-dAtori i asupra pustiului" fAra. stApiin. Colonisarea,tot mai intinsA, ca i confiscarea tot mai deasA in lup-tele pentru Scatm ale pretendentilor, au stabilit astfel.incA din veacul al XV-lea, legatura dintre dregAtorproprietar mare, 0 ele fAcurd deci sA existe o aristo-eratie romAneascA: atunci ciind ii lipsia toiagul slujbei,ea avea tasele de la mo0e, cu dijma sAmAnAturilor, custApanirea iazului, a pAdurii, a morii i dirciumei, darniciodatA dreptul de judecatA 0 de pedeapsd.

Din acest regim patriarhal, egalitar, al gospodAriilorindependente 0 al schimbului in naturA, a doua ju-mAtate a veacului al XVI-Iea ne strAmuta. in regimulde lupte, de incalcAri, de stratificare sociald, al banu-lui.Si aceasta prin cererea birului turcesc in bani intAiu,4

apoi, i6rin pAtrunderea in terile noastre, la inceputnumai in calitate de credipri ai Domnilor ce-si cumpd-rau tronul la PoartA, a capitali.5tilor tarigrAdeni,Gre-ci, Armeni, Turci (leniceri), Evrei.

Atunci proprietatea micA Uchida, de nevoia asprilorpentru ImpAratul pAgan. Boieril cari vindeau boi, porci,lAnA peste hotar i primiau in schimb bani de aurde argint, se grAbirA sA cumpere intAiu brazda i apoipe plugar. Antagonismul dintre teran i stapAnul sAu

si

IlL

si,

si

pi

V I

cel nou apare in Moldova in luptele- pentru Domnie dinanii 1560 (Alexandru LApuineanu cu Despot i Tom-ia), iar in Tara-RomAneasa Buzeitii cei cu sute demo0i hotArAse Domnia i soarta lui Mihai Viteazul, in-semnAnd i intr'o cronicA proprie rostul lor covAriitorPrin analogie cu Ardealul i dupti o cerere de acoloila incheiarea aliantei de apArare impotriva Turcilor,dar dupA voia boierikir trimei s'o incheie, se decre-teazA de marele cuceritor legAtura lui Mihai-Vode.care opria pe teran de a-ii auta libertatea pe altpAmAnt dealt acela ce trebuise sA-1 viindA bogatului.

IV.

S'ar fi ajuns, cum s'a incercat in Moldova prinin Tara-RomaneascA supt Radu Serban ca §i.

supt Simion MovilA, la o oligarhie caracterisatd, deedluAele pentru Donmie de la inceputul veacului al XVII-lea n'ar fi imputinat, in amAndoud terile, samantaboierEor i n'ar fi biruit, pe ruinele puterii marilorneamuri de tarA, regimul vechiu al Domnilor de laPoartA, pui sa loveascA in cei man i sa. crute pesAracii ImpAratului".

Miicarea oaeanA prin care se stabileite in Tara-Romaneasca indelungata Domnie painLA i lubitA alui Matei din Brâncoveni, se datoreite faptului ca.peste Olt rAmAseserA incA destui din mareleal micii nobilimi. RAscoala seimenilor, mAcelurile desupt Constantin-Basarah i Mihnea-cel-RAu isprAvesc--jute i cu aceasta. BrAncoveanu are, in adevar, cainnaintaiul sAu Serban Cantacuzino, o frumoasa Curte,,dar, and te uiti bine, e o singurA fami ie, cu cimotiile

ei. Ctiteva lovituri de sabie pe gaturile Canta-cuzinilor vor ajunge pentru ca aceastA ultimA apa-rentA de aristocratic domitiatoare prin Domnul ales dedfinsa sA piarA.

In Moldova, mai de mult, vechea boierime fiind des-poiatA de capitallitii strAini de lege creitinA, aceitia facrApede, supt Vasile Lupu i urmaii sAi, o nouA no-bilime: Cantacuzinii, Ruseteitii Ii stau in frunte. Ea se

Movi-lesti si

bielsug

si cien1i

VII

nationaliseath curand, dar tocmai de aeeia si decade caspirit de clasd.

Dimitrie Cantemir, negdsind ca sA sprijine o politicanoud decat boieri nestatorniei 1 Mr& influentii InOra, incered sd se sprijine pe acea clasd rAzboinica,a cdrii ocupatie fusese pAnd acum intre strAini, la So-bieski Polonul, la Tarul muscalesc, Ia Carol al XII-lea,vedul" navAlitor. Incered sd ridice clasa mazililortrAitori la Ord, a rAzesilor in legAturd cu poporuf. In-teresanta lui tentativA cAzu in 1711, si Nicolae Mavro-cordat restabili si mai energic regimul prielnic nn-mai teranilor pe cari, dupd traditiile parintesti, nutsau Constantin era sd-i emancipeze legal.

V.

Epoca fanariotA nu inseamna stApanirea prin Greci.Ca sd impiedece aceasta, erau hied destul de puterniciboierii din amandoutt terile, mosieri caH tineau inmana lor, prin muncitorii pdmantului, toatA viata terii.Din potrivk Fanariotul se identificA neapdrat cu in-teresele partidelor boieresti: Cantacuzinesti la Munteni,Rusetesti, Sturdzesti in Moldova.

Caracterul acestei vremi, in ce prireste pe boieri,e altul. Mai sever deck innainte se mArgenese rangu-rile, infAtisate prin costume si atribute deosebite. Incamai de mult fiinta acea impArtire in trei clase, aceatriplare a boierimii pe eare o descrie Dimitrie Cante-mir. Acum se alege, ca la Starnbul, Divanul eel ma-re, i cei cinci de sus", protipendada, sant numai i-coana adundrii Vizirului cu cei d'intAiu demnitari aiImpAratiei otomane.

VI.

de-odata se trece acum, supt influenta maestrilorde lirnbi si de dant, a ofiterilor rusi i austrleci dinarmatele de ocupatie, a cetirfi gazetelor i cArtiloraduse prin consulate si a cAlAtoriilor in Apus, la formenoud de viata, pe care fireste ed boierimea le pri-

Si

VI I

meste cea d'intAiu. Discutia libera a politicei aparein rAvasele din 1821-2, cAnd se inigheabA atAtea toy&rAsii pentru prefacerea in sens boieresc, oligarhic,ca si in sens democratic", cu boierinasii, a terilornoastre. ,

0 alta. ordine politica nu iesi insä de-a dreptul siexchisiv din aceasta rniscare. Noua ocupatie ruseascii,dictatura lui Chiselev, Regulamentul Organic uciseraboierimea supt raportul politic. Clnovni:Ii, functiona-rii cu titluri nobiliare, ii luarA locul. Iar preponderantacapitalului mobil, adus in parte de strAini, o nimicisupt raportul economic. Pentru a se distinge, ea cAutAhichiderea intr'o culturA strAind sau retragerea per-manentA pe teritoriul acestei culturi, Franta. InstrAi-nAndu-se astfel cu totul de natiunea pe care o condu-sese pAnii acum, ea se sinucise moral 1

N. IORGA.

1 Lämmid pentru cate o scrisoare se glsesc In notele de las fâ rOt.

SCRISORI DE BOIERI

I.

Albul Vornic.

(Tara-Roindneas a.)(1431-3.)

1.

De la jupAn Albul pArgarilor bragoveni iubitoareinchindciuni (heretisanii). Si astfel vii graim: ce felde om as fi eu dacA, dupd ce m'am inteles cu vo;si m'am jurat, iardsi m'as gdndi sd v.1 prAd? linDumnezeu am si un suflet art, 0 pe trupul si san-gele lui Hristos si pe sufletul mieu si sd nu mor inpravoslavnica lege crestineasca, ca niciun gaud rdunu este asupra voastrA. Ci mergeti-mi slobod, si ni-cio grijd ga nu aveti, cad ni e drag sA fiti ai nostrifrail, cum ati fost si mai innainte. 5i Dumnezeu sdvd bucure. Scris in Apri lie 2.

(Bogdan, Re la(ille Ter1i-Romdnefti cu Brafovul, I, Bucure0,1905, p. 249, n-I CCVIII.)

2.

De la jupdnul Albul multA sAnAtate si inchinAciunefratilor miei, pArgarilor bragoveni, la top, la cei marl

12 N. lorga

0 la cei mici. Si iatA vA dAm de stire despre acel Voe-vod pe care 1-ati pus aid, DrAculea: cui ii e drag din-tre voi, pupati-I, cA multA vreme n'o sA-1 mai ve-deli; cAci am nAdejde in Dumnezeu cA, de unde mer-ge, nu se va mai intoarce. Si mie, care am fAcut pen-tru voi bine, nu-mi aratati nicio multAmitA; dar Dum-nezeu stie, 0 el va da credinta. Drept aceia, cum atipus cuvitntul odatA si ati tocmit, sA stati la aceia, 0sa Idsati a fi drumurile slobode. Ce-i place cuiva, sAaducA: si fier, si mied, si toate cumpArAturile. Si cineare vre-o datorie, sA si-o scoatA in voie. Ci sAraciloroameni cad se gAtesc si Vie, fiecare cu ce poate, paPrahova od pe Teleajin, voi li prAdati casele si-i ban-tuiti, ca sA nu vie. Drept aceia, dacA vA este voiasi pofta sti stati la cuvAnt, eu sA stiu, iar, dacA v'atipus alt gAnd, 0 noi sA stim ce avem de fAcut. SiDumnezeu sA vA bucure.

(Ibid., p. 250, n-i CpC.)

II.

Dragomir Manea.

(Tara-Romãneascd.)(1471-2.)

De la juptm Dragomir Manea multA sAnAtate buni-lor nostri prieteni, judetului din Brasov, 0 celor doi-sprezece pArgari. Si drept aceia cele ce mi-ati incre-dintat si scris in carte, eu bine le-am inteles. Cum vAsunt prieten, deci sa stiti d-voastrA, cA, asa precumv'am fost panA acum prieten, tot asa voiu fi si deacurn innainte, si vouA, 0 prietenilor vostri.

Asijderea mi-ati orAnduit sa. mA ostenesc pAnA laBattu. Istfan si pAnA la dumneavoastrA; ci dumnea-voastrA sA stiti cA n'am putut sA mA ostenesc; de ce,

Scrisori de bolerl

a am imbAtrAnit, i mA veti ierta dumneavoastrA.Ci dumneavoastrd sA trimeteji la dumnealui Voevodulcuvinte bune, sa faceji pace gi tocmealA, cA ve-deti, pentru $tefan Voevod1 ce rAu s'a fAcut i liananum. Pentru aceia, mai bine sA fie bine dealt rAu.Dumnezeu sA inmuljeasca anii diumneavoastrA. Amin-

(Ibid., p. 264, n-1 CCCXVIII.)

IlL

CrAciun PArcAlabul.

(Tara-Romaneascd.)(17 Novembre 1476.)

DumneavoastrA prieteni prea iubiji mie. VA fac gtire-dumneavoastrA ca cetatea Bucuregtilor s'a cigtigat SAm-bAta trecutA 2 Deci mA rog de dumneavoastrA sA bine-voiti a lAuda pe Domnul atotputernicul cu organe gicu cAntece i u clopote, curn i noi am fAcut in jaranoastrA, care e gi a voastrA. $i sA gtiti dumneavoastrAcA domnii i boierii a toatA jara s'au supus lui Viad-Vodd1. Despre alta, vA rog pe dumneavoastrA a nitrirnete doi dulgheri, i fkcare trebuie sa aibA trei slugi,cari poatd ajuta. $i II se va da o sumA. debani, i vor fi jinuji bine cu bAuturA i mAncare;de altmintrelea ii va duce numai la TArgovigte, de-iva pune sA zideascA o casA. S'a scris aceastA scrisoa-re din porunca dumisale lui Vlad-Voda i acestui adu-,cAtor al scrisorii de faja trebu:e sA4 creadA toate dom-

1 Al Moldovel, cel Mare. Bathory nu era Ind Voevod In ArdeaL2 16 Novembre.

Tepe§, tutors in Domnie.

13

$i

sA4 i

14 N. lorga

niile voastre. DatA la TArgovi0e, DuminecA dupA aceia,anul Domnului 1476.

CrAciun, pArcAlab de TArgovi.0e,al vostru credincios. In toate.

(Hurmuzald, XV, p. 95, n-I CLXVIII; singura scrisoare de pAnAla 1507 tradusA din latine0e.}

IV.

Neagu Vornicul, Vlad Vornicul 0 CazanVistierul.

(Tara-Romdneasca.)(1480 sau ultimele zile din 1479.)

Proa-cinstitilor 0 de Dumnezeu daruitilor §i ai mieiprea-iubiti 0 dulci 0 buni prieteni, juderul 0 cei 12pArgari din Brasov, multA sAnAtate 0 iubitoare- inchi-nAciune vA aducem ca prinos vouA, prietenilor, alvostru prieten jupAn Neagul ce a fost Vornic. Si vAdau de §tire dumneavoastrA: iatA cum s'a prilejit treabacea nea0eptatA, de s'a fAcut rAu pentru rAu. IatAca-si trimise Domnul nostru I solii la Batiir I0fan pen-tru cele bune §i pe credinta voastrA. 51, and erausolli acolo, ci atunci veni LaiotA 0 prinse VistieriaTerii-Romanesti 0 acele suflete. CA §tim bine cA suntetiintelepti; dar sA §titi aceia cA, pAnA nu yeti intoarceacea Vistierie, care e a Terii-RomAne§ti §i stA in ca-sele voastre, ci voi pace nu veti avea, cAt va staTara-RomAneasca. Iar, pentru acele suflete ce sunta0jderea in marine voastre 0 in a'voastre case2, nu

' Basarab-cel-Mic, care fusese silit a merge cu Turcii a3upraArdealulul, klupta de la CImpul-Plnil ; 13 Octombre 1479).

2 Doamna lul Basarab, bunica 0 sora, prinse de Basarab-cel-Mare.

Scrlsori de boieri 15

puteti voi face eumva sA le scoateti din robie si sa letrimeteti iarasi in tara? CA bine stim ea nu va e niciocinste sa-i tineti, de nu e chiar rusine. In Brasov binegtim ca n'a fost acel obiceiu, ci care era voia Bra-sovenilor, asa a si fost; cad cine a carat pietre si apornit sa zideasca Brasovul, el a pornit-o de aceiaca nid Craiul sa nu Ara scoatA din obiceiu. Deci soco-titi, ca sunteti intelepti, ea va trimite Dumne-zeu pe Domnul VoevoduI vostru, si-i va da .lungisi multe zile; 'deci la urma socotiti voi ce yield .0 cebine yeti avea. i Dumnezeu sa Ara inmulteasca anii.

Jupanul Neagul Vornicul 0 juptinul VladulVornicul 0 jupanul Cazan Vistierul.

(Bogdan, 1. c., pp. 270-1, n-1 CCXXIII.)

V.

Cazan Vistierul 0 Stalico Comisul.(Tara-Romdneascd.)

(1480 sau ultimele zile din 1479.)

Doamnel noastre, Doamnei Mariei 1, cu multa sa-natate si adanca inchinare aducera prinos Domniei Tale,noi, robil Domniei Tale, si iti dam de stire Dom-.niei Tale di am auzit despre Domnia Ta ea te-ascos Dumnezeu din manile vrajmasului, si esti inmanile oamenilor Domnului nostru Voevodului. Dreptaceia pe Dumnezeu il preamarim si-i multamim pen-tru Domnia Ta, cA te-a scos Dumnezeu sa vii, sa nifii iarasi cum ni-ai fost si mai innainte Doamna,sa gil Domnia Ta ca, de cand ai plecat, ci noi am

1 A lui Basarab-cel-Mic.

Bt.

16 N. lorga

stat, si zi si noapte, pentru treaba Domniei Talepe langA Domnul noStru Voevodul, ca sa te scoatemr$1 avem nAdejde in Dumnezeu cA in curand Dumnezeute va scoate sä vii si sd ni fii DoamnA, precum si dont.nului nostru Voevodul. $i Dumnezeu sa vã inmui.teasca anii.

Robii Domniei Tale, jupanul Cazan Vistierul si ju.-panul Staico Comisul.

(Ibid., p. 277, n-I CCXXV.)

VL

Boierii Bräilei.

(1481.)

De la toti boierii braileni si de la toti cnezii si de latoti Romanii iti scriem tie, $tefane Voevod, Domn Mol.dovenesc. Este in tine omenie, ai tu minte, ai tu.creieri, de-ti strici cerneala si hartia pentru un copiLde femeie stricata, fiul Caltunei, §i zici ca-ti este fiulisge-ti, este fiu si vrei sA-i faci bine, ci tu oranduiestasA fie dupa moartea ta Domn in locul tau, si pc:md-sa iea-o 0 o tine, &I-0 fie Dom* cum au II.nut-o in tara noastra toti pescarii brdileni; ci tu tine.ti-o sii-ti fie Doamnd. $i invatd-ti tu tara ta cum Ate slujeascd, iar pe noi sti lie la0 in pane, cd, clet-ti,cauti duman, il 0 gäse0i! $i a§a sd §tii: avem Donutmare i bun, 0 avem pace din toate laturile; sä §tii ciktoti pe capete vom veni asupra ta 0 vom sta pelangd. Domnul nostru Basarab Voevod, Rand ce v6corn pierde capetele.

(Mid., p. 282, n-1 CCXXIX.)

1 E vorba de pretendentul Mircea-Vocla, flu al lui Vlad Dracul,

Scrisori de boieri 17

VII.

Tricoliciu Vornicul.

(Moldova.)(c. 14823.)

Dumnealal Trcoiliciu Vornicul scrie jupanesei meleNegritei §i. fetei mele Neag§ei §i nepoatei melé deInca Marei §i nepotului rnieu de fiica Mihutei, §i Mi-sei, a§ijderea nepot al mieu, §i. lui NicoarA din Vas-luiu §i fratelui -mieu Dragota TarnA§anul §i lui Pa§cu §1.tali Milo§ §1 lui Cozma Morcul, fratele lui Soltan, §i iatoti ai miei iubiti frati §1 prieteni. $i va dau de §tire cA[Ara in acest ceas sunt in viata 41. ca am cazut in ma-nile Donmului Basarab Voevod 2, 41 ma tine fereeat,cum Dumnezeu a oranduit. Drept vA rog pe voi: numa, uitati §i nu lasati si mi se risipeasca, ori mail&ce va fi, oni smile. $i sa nu va eertati pentru avereamea pana ce veti auzi ca sant viu, ci sA ingrijiti §isa cautati cu milt call §1 iepele §i oile §i. porcii §itoatA averea cata este. $i de asemenea pe mine sA numa uitati, ci tot aceia ce vi se va parea mai bine,aceia sa faceti, ca sa nu pier. $i sa mai §titi c.4

Soltan, fratele lui Cozma, este cu mine viu, pan&ceasul ni va veni. $i mila lui Dumnezeu sA va in-multeascA anii, amin. Scris in Targovi§te, Ianuar.

(Bogdan, Documente moldovenefti din sec. XV yi XVIin ar-hivul Brafovului, Bucuresti, 1905, p. 57, n-I XXVI.)

2 in legatura cu cele aratate de mine In Istoria armatei, I, pp.171-2.

2 Cel-Mic.

18 N. lorga

VIII.

Staico Logordtul.

(Tara-Romoneascd.)(1483.)

Prea-cinstitilor i ai nostri buni i dulci prieteni,judetului i pargarilor din Brasov, multa adanca in-chinare o aducem prinos Domniei Voastre. Drept a-ceia dam in sure Domniilor Voastre cd a venit omdin Nicopole acuma, Dumineca, i ni spune cA i-audat iar4i lui Ali-Beg sangeacul de Nicopol, i i-auiesit oamenii lui la Nicopol, iar el a rAmas indarat sAstrangA oaste. Ci Mare le Imparat a plecat, i -s'aapropiat de Sofia, si Pa§ii au pornit cu otile innaintein sus pe DunAre, spre Smederova. i Ali-Beg cautdun chip sA vA ajungA; i ma. tern sA nu treaca pestevoi, sA vA prade. Dar m'arn hotArat iodatd sA slujescdrept crestinilor, §i sA nu ziceti cd nu v'am dat de§tire; ci paziti-va cum stiti mai bine. i sA trimeteti orncare sa fie cu mine; astfel, orice veste ni va veni,mai rApede vA vom da de §tire. i Dumnezea sA vAmmulteascd anii. Scris in Targoviste, luna lui Iunie23 zile.

Mai micul Domniilor Voastre prieten.JupAn Staico Logofat1.

(Bogdan, Relatille cu Brafovul, I, p. 209, n-I CCXLIV.)

' Pentru datare, lorga, Geschichte des osmanischen Reiches,11, p. 261.

t

Scrisorl de boieri 19

IX.

Alexie, pArcalab de Cetatea-de-BaltA

(Moldova.)(1507.)

Inchinaciune gi prietenie cu toata cinstea, dumnea-voastrA carora va datorim o deosebita iubire. Stiji cazilele trecute am fost in cetatea dumneavoastrA, im-preuna cu dumneavoastrA, pentru treaba Maria Salelui Bogdan-Voda al Moldovei, gi v'am spus pe larginsarcinarea acelui Domn, gi i-am trimes scrisorilecl-voastra gi ce aji pus sa se scrie pentru d-voastrA,imppeuna cu darurile d-voastra. Si acum, zi gi noapte,gi in tot ceasul, agtept sa vie solul gi sluga noastracu acelea. Orice mi se va porunci peste aceia deMaria Sa Bogdan-Vodd, WI voiu da gtire. $i am au-zit de la unii ca solul vostru, pe care-1 trimesesextjila Maria Sa Craiul, s'a intors la voi *gi a adus yea%de la Maria Sa Craiul, despre acel lucru pentru caream fost trimes la voi de Maria Sa Voevodul Moldo-vei. Deci ne rugam de D-voastra sa binevoiji, de ha-tdrul Mariei Sale Bogdan Voevod, sa. ni vestiji gi sani aduceji la cunogtinja prin scrisori voia Mariei SaleCraiului, ce v'a poruncit pentru lucrul acela. CA aji VA-gaduit a-mi da de veste despre acel lotru care eprins gi oprit in manile voastre. Sã gtiji cu siguranjaca., daca-i veji fi cu bunavoinja Mariei Sale BogdanVoevod, va va rasplati gi veji primi de la noi slujbe,precum gi toata prietenia. Altfel ce va va spune incuvintele noastre infajigatorul celor de faja, sa fiji buni

' Pretendentul moldovenesc.

20 N. Iorga

0 sii voiti a crede. Din targul Cetategrde-Baltd, 13lanuar, anul Domnului 1607.

Alexie, pArcAlabul Cetlitii-de-Baltd, al vostru credin-cios.

Dumnealor judelui, juratilor, bdtriinilor §i celorlalticetateni ai Sibilului, domni §i prieteni ai no§tri vred-nici de cinste.

(Hurmuzaki, XV, p. 175, n-I CCCXXII ; din latinqte.)

X.

Vlddica de Vad Anastasie 0 boierii Drac§in §i Tom§a.(Moldova.)

(1529.)

Ne inchindm cu taatd cinstea. Sd gtiti toti, ca uniice sunteti ai nogtri buni domni gi prieteni, sã gtiti,dragii nogtri domni, inA rog dumneavoastrd, cd dum-neftvoastrd cu toti domnii sd faceti bine sd iegiti intamp impreund cu toate bunurile ce sunt ale domniilornogtri, 0 vom veni gi noi la dumneavoastrA gi vomaduce toti oamenii 0 vitele ce am luat. $i sd vd in-grijiti lute sd nu ni se aducd vre-o pagubd, cdci §i noivom face atunci (?) ca alor vo§tri sd li se aducd pa-gube, ba chiar §1 dumneavoastrd. Si sd mai §titi, dra-gii no§tri domni, a vom tinea jurdmantul 0 invo-iala ce au avut domnii no§tri cu voi. $i, dragii no§tridomni, sd mai §titi cu adevdrat el Stunbdtd noi incdn'am fost §tiut de pacea cc o facurati cu Mihail par-calabul, cAnd am venit noi. $i vd mai rugdm odatd,a fiird vre-o zdbavd, cat mai iute, puteti sd ie§iti cuai no§tri; pe temeiul jurdmAntului nostru, 0 tot a§a0 noi vom veni cu cu tot ce am luat, pe temeiuljurdmAntului vostru. 51 sa ni dati de §tire cAnd trebuie

Scrisori de boier1 21

sA venim. Si juramantul ce facem acum noi, II cereminnapoi de la dumneavoastra, cu scrisorile dumnea-voastra, pentru siguranta pacii. Alta nu mai este.Dumnezeu sa va tie. Din Aldorful-de-sus, la 11 Octom-vrie, anul 1529.

Anastasie Vladica. Dracsin, parcAlabul de Ciceiu.Tornsa.

Dumnealui judelui i pargarilor i juratilor si latoatA obstea din Bistrita i celelalte, sA vA mearga a-ceastA scrisoare.

(Ibid., p. 337, n-1 DCXX1V; din neinteste.)

Xl.

Matias Vistierul.

(Moldova.)(1529.)

1.

Dumneata, noua iubit in adevar. Ne inchindm dumi-tale. 51, odatA cu inchinaciunea, s til, Domnul nos-tru prea-induratorul eke nevoi are la Rodna, mai alesde pane si de yin. Pentru care cerem, i chiar va in-credintam i va poruncim, in numele Domnului nos-tru prea-indurator, ca, indata ce yeti vedea scrisoareade fata, sã binevoiti a orandui treizeci de car& undole puteti orandui mai aproape, ca sa ducA apoi cu cre-dinta hrana ce va fi nevoie slugilor Domnului nostruprea-indurAtor la Rodna. Deci in acestea sd nu f a-ceti altfel. CA bine stiti cum ca Domnul nostru prea-indurator doreste slujba foarte credincioasA, atilt de lanoi, cat si de la voi. Deci sa cautam, cu totii a-i slujicredincios. Altfel, vA dorim dumneavoastra stmatate fe-ricitA. In Cetatea Ungurasului, 24 Octomvrie, anul1530.

22 N. lorga

Noi, Matia§ Vistiernicul prea-milostivului Petru-VodA.al Moldovei.

Dumisale lui Toma Pielarul, jude al Bistritei, frateprieten nouA iubit in adevAr.

(Ibid., p. 358, n-1 DCLX1X ; din 1atineste.)

2.

(1538-41.)

Jupanul Matiia Vistiernic scriem inchinaciune i mul-tA sanatate la al nostru bun §i cinstit prieten 4i dom7,.fama§, birAul Bistritei. Dupa aceia ne rugam de dum-neata pentru jupAneasa mea 4i mama ei i pentru fiiino§tri i pentru vitele noastre, sA te povatuiasca Duff:-nezeu, al nostru bun 0 cinstit §i de nAdejde prieten,pe ei sA nu-i dai nici la o lature; nici lui Ian4 Craignici lui Petru Voevod, nicAirea. Ci sA te poviituiascaDumnezeu a-i tinea acolo la dumneata, pAnA ce voit:veni sa-i scot, 0 cand vei spune d-ta, mult marog de dumneata. CA noi i-am trinies la mina dumi-tale, pe credinta i pe sufletul dumitale, ca sAnicio nevoie i nicio paguba. $i ce va fi voia dumitalespre mine, ci eu in toate voiu implini voia dumitale.CA iara0. la Dumnezeu mi-i nAdejdea §i la dumneata;poti acum dumneata sd-mi fad 0 bine 0 rau: cum Du-hul Slant te va povAtui, aa sa faci. $i Dumnezeu saInmulteasca zilele i anii dumitale.

Scris in Suceava, Septemvrie 29.Prietenului mieu drag 0 dulce, jupanului biedu din

Bistrita.

($t. Nicolaescu, Documente slavo-romIne, pp. 53-5 ; din slavo-neste.)

n'aibá

si


XII.

Mogoq Spätarul,(Tara-Romaneascd.)

(Dupd 1534.)

Scrie jupanul Mogos Spdtarul multd sAndtate si pie--aciune, Didei din Sad si Comsei si yowl, SAdenilortoti. Si lath. ce vA grAiesc: cAnd venird Turcii de nealeard in picioare si ne prAdard. pentru cd la voiprAdau si vd robiau, iar la noi atElta n'au robit, ci,,

de spre altd pradd, intocmai ea 0 la voi, atuncide ce folos ni-a fost domnul nostru Craiul? Cd. el nici.nu ne-a autat, nici nu ne-a ingrijit, ci ne-a lAsat.Deci acum, and au prAdat Turcii, m'au trimes dom-nii lor 0 pe mine cu oaste la locul vostru sa va prAdO sA vii robesc: a mi-au dat si Turci, ce i-am avut,,dar erau in vesminte romAnesti. Si am venit pandla casele voastre, si, and am fost acolo, ci au venitla noi oamenii vostri, Micul din RAmesti si Toma dinMAIddresti, cu toti ai lor, 0 mi s'au rugat pentruvoi, ca sd nu vii prild si. sa nu vd robesc. Deci aMsocotit eu ca. sunteti 0 voi crestini cum si noi suntemO m'am invârtejit fdrA sd vA fac niciun rAu. Drept a-ceia va zic: fiti-mi mie prieteni buni, ca sd vA fiu.drept prieten, 0 nu veti peri astfel fdri de stire. aid,.daed imi veti fi mie prieteni, tot asa vA voiu fi sieu, ea 0 cum ar fi unul din ai vostri aice. Si acumasa. nu yd. edinati, de nimic .sd n'aveti teamd; a aufost batuti Turcii si stau cu pazd. Si, dupd aceastAcarte, de o vett ardta 0 Sibitenilor si vor vedearo,O de-mi vor veni vorbe dulci de la Sibiieni si de laBratil, li voiu fi bun prieten, bun 0 oriedrui chip: ea

I Pare sa fie o cetire rea. Poate : Bragovj.

24 N. lorga

0 cum ar fi unul din ei aici inteuna, dintre Sibiieni,ap li voiu fi eu. 51 mice vit vor spune vouA oameniino0ri, Micul din RAme§ti 0 Toma din MA1dAre0i, sa

11 dati voi credinta, cAci sunt adevArate cuvinteleinele. Altfel nu e.

(t. Nicoiaescu,. /. c., pp. 53-5; din slavone0e.)

XIII.

Huru Vornicul.(Moldova.)(1538-41.)

JupAnul Huru, Mare le-Vornic. Scriu prietenului mieudrag 0 dulce, dumnealui birAului din Bistrita. DAm de0ire dumitale, ctind a fost mai innainte de aceastAvreme, cAnd a fugit Petru Voevod, atunci 0 eu amtrimes pe jupAneasa mea 0 copiii miei acolo la dum-neavoastrA. Alta, eAnd erau acolo, s'au spAimantatloarte de o nApaste, 0 au ascuns ni§te bani intr'ogroapA, 0 n'au mai putut scoate banii din acea groa-pA and s'au invArtejit innapoi, 0 i-au lasat acolo. $ieu am trimes slugile mele la dumneata ca sArmi a-ducA banii; ci dumneata nu titi ce oameni ai trimesdumneata cu slugile noastre, 0 mi-au scos banii 0 mi-au ispitit slugile, 0 au luat 1.900 de zlott ,Pentruaceia, te rog pe dumneata, ca pe prietenul mieu iu-bit, sA te povAtuiascA Dumnezeu sA munce§ti pe a-cei oameni ca sil-mi dea innapoi banii: 1.900 de zloti,te mi-au luat de la slugile mele. Mu It mA rog dedumneata. 5i eu asemenea voiu face voia dumitale ince va fi treaba dumitale la noi. $i Dumnezeu sA-ti deasAnAtate, amin.

Scris in Suceava, Mart 26.(Ibid., pp. 178-9. n-I LXXVII ; din slavone§te.)


XIV.

Boleril lui Alexandru-VodA Cornea.

(Moldova.)(1540-1.)

Facem §tiut MAriei Tale cA MAria Ta §tie insAV cAa fost intAiu Voevodul Petru Domn al terii Moldovei;V, cAt a fost Domn, Dumnezeu §tie ce Domn a fostV care irau fost voia i gAndurile; cu niciunul dinDomnil ce sant in jurul acestei teri a noastre creVine.vrut sA rAmAie in pace, ci ar fi purtat rdzboiu in-tr'una i ar fi varsat stmgele creVinesc; i nu-i eranimic nici sAngele, nici binele creVinilor. Ci MAria TaincA5i §tie elite rele a adus Ve i erii noastre cre-tine V cat rAu a fAcut terii prin obiceiul lui eel rAu.$i Dumnezeu Vie cum se va isprAvL El a fost pri-cina, Petra Voevod, de au venit Turcii asupra lui §i

a terii, V el a fost gonit din tarA, i ImpAratul aveaginduri foarte Tele fata de aceastA tart penorocitA,voind sa apze in ea sangeaci, i, dacA n'a putut saa§eze in ea sangeaci, e cA pe boierii toti n'a pututsA-i adune intr'un loc i sa-i ucidA. Imparatul, vA-ziind cA nu poate altfel sA capete tara i pe boieri,a alergat la viclenia sa i la viclenia sfetnicilor sAi:a imbrAcat un Turc in vevntintul nostru §i 1-a pusDomn in tara MoldoveL Si noi in acel ceas am fostmultamiti i avi: de ar fi pus Domri pe un Tigan oripe un Arap, tot 1-am fi prim% numai ImpAratul sAnu se intoarcA t sA nu prade tara pAnd la capAt. Deci,and a fost pus Stefan Voevod ca Domn, ne inchi-nam lui ca unui Dpmn §i credeam cA toate von fibune de acuma. GAndiam cA e Domn creVin, de legeanoastrA. dar el era Turc, imbrdcat in ve§mAntul nos-

26 N. lorga

tru. De nu 1-am fi cunoscut pAnA in acest ceaS si n'amfi bAgat de samA viclenia lui, ar fi adus peirea lui si abietei teri. Dar am vAzut a a inceput cu incetul a datara ImpAratului; void sd-i dea tot termul de la Du-nAre pAnA in munte, precum si Nistrul tot. VAzandaceasta, tara s'a deprins a-1 cunoaste, si a inteles ca.Domnul e mai prielnic Turcilor decat nouA, crestini-lor. Au fost cloud trei rAscoale, &lift alti Domni. Darnoi, boierii, n'am ingAduit sA-1 taie, pentru cd la noinu era obiceiul acesta, si nu va fi cat vom trAi. Apoiboierii au inceput a-i descoperi viclenia: nu void saasculte pe nimeni, fAcea pari tainice, primia invitA-turi de la ImpAratul, invAtAturi protivnice MAriei Talesi nond. VAzAnd cA nu se poate face nimic cu dtinsul,s'a iscat intr'o noapte räscoalA, si s'a fAcut dreptate-asupra lui si asupra tuturor oamenilor pe cari ImpA-ratul ii trimesese in tarA. i am luat alt Domn nou, pecare-I stim cu totii cA e coborAtor al Domnior, fiu allui Bogdan-VodA si nepot al bAtrAnului Stefan-Voda,mostenitor drept al terii Moldovei, Ne-am supus luicu totii si am hotdritt sA ni lie Domn si sA domneascAprecum au domnit intaiu bunicul, apoi tatAl sAu, ca sAni putem apAra tara impotriva dusmanilor ei, sd Mind-nem in pace cu crestinii si sd li slujim. Pentru cA, mi-lostive Craiu, cu acest dusman al CrestinAtAtii nu pu-team nici sA ne apArAm insine, nici sA fim prieteni aicrestinilor, pentru cA el insusi li era dusman.

MAria Ta stii bine cA noi toti, boierii terii Moldovei,mari si mid, toata. boierimea si tam toatA, avem olegAturA, a nu o pArAsi, nici a o cAlca in cd1 mai IlliGlucru; din potrivA, milostive Doamne, voim sA facetnmai strAnsa aceastA legAturA, daca asa e voia lui Duni--nezeu si MAria Ta nu esti impotrivA.

Scrisori de boieri 2'T

Dumnezeu SfAntul sä te povAtuiasca pe Maria Taca sA dea prietenia sa stapAnului nostru VoevoduluiIo Alexandru gi nouA, dupd vechile jurAminte gi legii-turi; sd-i fie mild de stAptinul nostru, de noi gi de a-ceastä biatA tail eregtineascA. Dacd Maria Ta n'aimilA de noi V de aceasta Ord nenorocitä, Dumnezeusingur gtie ce va fi, cAci noi nu gtim. Ce au fAcut unfioameni, inlAturAnd pe Stefan-Voda, vom plAti-o noicu capetele noastre gi cu sangele nostru. Dumnezeumartur ni este ca. nu s'a putut altfel, dar numai MariaTa, cu ajutorul domnilor cregtini, puteti impiedeca ur-mArile. Milostive Craiu, Maria Ta egti intelept gi veihotari ce vei crede. mai bine. Dad. Dumnezeu te po-vAtuiegte pe Maria Ta sA aperi pe stApAnul nostru gicapetele noastre, MAria Ta binevoiegte a da o carte detrecere solilor nogtri ea sA poatA veni langa MAria Ta,gi MAria Ta trimete pe ai MAriei Tale langa stApAnui.nostru. Atunci MAria Ta vei putea fi lAmurit mai multasupra gandurit.or stapAnului nostru, asupra gfinduri-lor noastre V ale terii noastre.

Milostive Craiu, Tarul turcesc trimesese un ceauqla Stefan Voevod rdposatul; dar n'a gAsit pe StefanVoevod, cA era la Suceava (?), ci a gasit pe AlexandruVoevod V i-a poruncit sa meargA la Malta (?) giin Ardeal gi cu Muntenii gi cu einci sangeaci sa pie-ce la rAzboiu. $i aceasta, milostive Craiu, dacd samearga. oft sa. nu meargA, se va hotAri, gi se va dade Vire starostelui de Camenitd, gi el va da de VireMAriei Tale.

Milostive Craiu, ceia ce Petru Vartic, Vornicul te-rii Moldovei, a spus Hatmanului MAriei Tale, dumi-sale lui Tarnowski, sA creadA MAria Ta, ca graiul Dom-nului nostru gi al Sfatului domnesc.

(Ibid., Supl. II', pp. 139-41, no. LXX ; din polone0e.)

28 N. lorga

XV.

Vartic Vornicul.

(Moldova.)(1542.)

Ce-mi scrie Maria Ta, sa-ti dau de sure despre Ta-nil turcesc, incotro se va intoarce, deci sa stii MariaTa ea in vara aceasta nu va pleca nicairi, ci va tri-mete cateva osti spre Buda, ca s'o zideasel. Dar inalt an va iesi cu putere mare in Tara Ungureasca, elinsusi cu toate puterile sale.

E adevarat ca. acuma se chiama la ritzboiu pretutin-dent in Tinuturile turcesti, dar poate numai ea sasperie, pentru ca sa poata zidi anul acesta cu sigu-ranta Buda.

Dar eu te asigur pe Maria Ta, ca prieten credinciosal Mariei Tale, ca, dupa cat am inteles eu, daca Dom-an crestini vreau sa ispraveasca ceva asupra Tur-cilor, acurna au vremea eea mai potrivita, si alta maibuna nu vor mai avea-o pe urma. Acuma chiar trebuiesii se ridice Domnii crestini ca sii mearga la Buda s'oiea si,, daramand-o, sa-i innece ramasitele in Dunar.e.CA, de o vor intari Turcii, atunci niciodata nu-i vormai izgoni crestinii.

Ne miram foarte ca Maria Sa Craiul 1 ramane atatala Vilna: mai bine ar fi ea Maria Sa sail vada de lu-tru din vreme.

Despre domnul mieu Voevodul, sa stii asa MariaTa cum ca are voie de a purta razboiu in Ardeal pen-tru tetlitile acelea ce s'au luat de la dansul 2 si pentru

' Poloniel.' Ciceul 0 C\etatea-de-Baltl.


slobozirea prinsilor cc stau in Fagära§. Si are in aju-tor 4.000 de Turd, daca Ungurii nu-i vor ie0 din ce-tAti1e acelea 0 nu vor da drumul prin0lor.

Vartic, Hatmanul Moldovei.(Hurmuzaki, H, p. 240, n-1 CCIX; din 1atine§te.)

XVL

Andrei Hatmanul.(Moldova.)

(1589.)

Iti scriu dumitale multamita mea i inchinarea mea.Iti doresc dumitale de la Dumnezeu sA-ti dea multA,bunii sdnAtate.

Apoi dumneata ai fost trimes un om la milostivulDomnul nostru in zilele trecute pentru cA marimulte pagube sunt de acolo, ca vite, vaci i cai seprapädesc aici, in tars aceasta. Din pricina aceia a-cum milostivul nostru Domn a pus sit dregAtor acolo,

i-a dat a.a putere Maria Sa ca, Unde s'o gasii ast-fel de om rAu, sau de va auzi oriunde in tara a-ceasta, sA-1 prindd, ori de va fi in sat calugAresc, oride va fi in sat vladicesc, oriunde in Tinutul inilostivu-lui nostru Domn, in toate partile sa-i prinda pe astfelde oameni fAcAtori de rele, i d-voastrA sA vA slujeascAei cu judecata dreaptd, De aceia, de yeti avea candvaastfel de pagubA, scrieti dregAtorului de acuma,oriunde vA va sluji cu dreptate. Dumnezeu sA tetina pe d-ta in multA i bunA sandtate.

Data la Ia0, in ziva de 13 Iu lie 1589.Andrei, Hatmanul cel Mare al terii Moldovei.Dumisale judelui celui mare al cetatii Bistritei

celelalte, domnul nostru vrednic de cinste.(Ibid.. XV, pp. 702-3, n-1 MCCXCV, din ungureqte.)

si

gi

30 N. lorga

XVII.

Ureche Vornicul.

(Moldova.)(1591.)

Tara de däbilari sä stii dumneata cd tuturor toate pe-tetluiturile dumitale s'au tinut in samA, §i pre locuriau fost pfinA si-au dat samele; numai ce n'au fost de-setnici de stupi, cA au iesit cu mneata, la HOrldu i laDorogoiu si la Hotin; ce am trimas sA strAngd ce vorafla acolea ramd§ite; ce nemicA la WOO Au n'au aflat,nici la Dorogoiu, cA au fost istovit; iara de la Hotinau aflat rAmasite de urdinis, 200 taleri, de-au adusla Vistierie.

(Ibid., XI, p. 233, n-I CCCLVIII.)

XVIII.

01.4 Hatmanu!.

(1592,)

Intelepte, vestite doamne jude, impreuna cu cinstiLulSfat al dumitale in cetatea craiascA a Bistritei, inchina-ciunea noastrA prieteneascd si dorintii de toata fericireainnainte de toate. Apoi noi, Or As Vornicul, Hatmanpeste oastea cea mare de supt munte, strOns& acumin tara Moldovei, impreund cu alti domni prieteni aimiei, iti fac stiut dumitale cA milostivul nostru stApOndomnul Petru Voevod1, acum ales din mila lui Dum-nezeu oblduitor a toatA tara Moldovei, a fost inViin-tat cum cA oastea se aduna spre rAzboiu Ifinga ceta-tea crAiascA a dumitale, Bistrita, §i, de oare ce Maria

' Care se dädea drept fiul lui Alexandru LApusneanu.

Scrisod de boieri 31

Sa nu §tie bine incotro oH de ce se gate0e oasteaFang& cetatea dumitale, Maria Sa nu se prea increde

socoate cä ati avea de gdnd a ndviili in, tara sa pela cetatea dumneavoastrd. Deci Maria Sa a avut grija.§i ni-a poruncit sa fim gata in fiecare zi, cu Cazaci §ialti osta0 puternici, a ne apdra cu ajutorul lui Dum-nezeu de dugnanii no0ri, dacd s'ar gäsi cineva din taradumneavoastrd care ar voi sa ndvdleascd in tara

nostru Domn. Deci prin scrisoarea de fatavd indemndm i in0iintdm cu credinta pe dumneavoa-strd ca dumneavoastrd sã traiti in pace 0 fail grip.§i sa ineti d-voastrd vecindtate credincioasd, cinstitd

cre§tineascd, i cu milostivul nostru stdpdn Domnul,cu noi; ceia ce sã qteptati dumneavoastrd ori-

and de la milostivul nostru stapdn Domnul. De aceastavã rugdm vd in0iintam pe dumneavoastrd cu toatdcredinta i cu tot dinadinsul, ca dumneavoastrd indatd

curdnd sd ni dati de tire, lui i noud, ce gaud orivoie aveti dumneavoastrd fata de dansul: aveti de gandsa tineti bund vecindtate cu el, cum ati facut 0 la altiDomni, ori nu, 0 ce scop are oastea de Idngd cetatead-voastrd i incotro. Dacd dumneavoastrd fdgAduitimilostivului Domn, Voevodului nostru, bund credinta §itoatii iubirea cre0ineascd, el se va ardta pe urmd fataLie dumneavoastrd mult mai prietenos 0 mai frate§tede cum a fdcut innainte de aceasta vre-un Domn; ceiace veti incerca-o dumneavoastrd la sfdr0t §i cu ade-varat. Deci vd rugdm ca dumneavoastrd sd scrieti in-data stlipAnului nostru smilostiv Domnului infd-tl5ati credincioasa noastrd vecindtate (cum e i lucrucre§tinesc) §i spuneti ce gdnd are oastea de lanoi. De vom bdga de mud a4a ceva la dumneavoastra,vom fi la rfindul nostru oricând aplecati cdtre dum-

mi-lostivului

i

§i

i sd-i

si

sa-i

32 N. lorga

neavoastrA 0 ai dunmeavoastrd cu credinta §i cu sfat.Cu aceasta vd incredintam pe dumneavoastrd lui Dum-nezeu Sfilintul in midnile sale indurAtoare, pentru scut4i ocrotire. Din Baia, anul Domnului 1592, 26 Septem-vrie.

Al dumneavoastrd de bine voitor O totdeauna credin-dos vecin, Ord§ Vornicul, cApitan peste oastea desupt munte in Moldova.

Inteleptului, vestitului O cumintelui domn, domnuluiGaspar Budaker, jude in cetatea crAiascd a Bistritei,impreund cu cinstitul 0 cumintele Sfat, 0 celelalte,Domnului nostru indurAtor 0 prieten, in mAnile sale.

(Ibid., pp. 713-4, n-1 MCCCXII ; din nemteste.)

XIX.

Jurj Pogan.(Maramurdf.)

(1593.)

Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore§ Ipan Toma jurat ot tij [de acolo] scriem inchirdciureslujbd pan Orban birov i pan Simion pArcalab ot[ din] Bistritd. Dup' acia de ce-ati trimes omul vos-tru la noi, de rdndul acestii ostii ce au trecut prin Ma-ramures, vA dAm a §ti cd au fost a lui Cornesi o miede omiri ndimiti in bani. De altd laturd, acma nu stimcd au fost doi omiri a nostri in Tara Leseascd; ce i-auzis cd nu e acolo nece- o veste rea. De' icea inraintece vrem sti vrem audzfi noi, vd vrem da a sti,ca somsidzilor 2 nostri. Derept acia 0 acma avem orn,

' Gaspar Kornis.2 DupA ungureste, vecini.

I.


acolo: de ne va aduce veo veste, vA vrem da a §ti.)iarA vA rugAm, ce vreti audzi din Moldova, c'am in-

tales cA aveti omiri in Moldova, ce veste vä vor aduce,ne rugAm sA ne dati a §ti, au de rAu, au de bire.mantuiti-va In Domani, amin..

Scris In Sidiste, luna lid Maiu 2 zile.Dumisai.e Orban biräul de la Bistrita.(Ibid., XV, pp. 731-2, n-1 CCCXXXIV ; partea cu Mere negce,

din sIavoneste.)

XX.

Boierli din partIdul lui Petru Schlopul.(1593.)

MultA sanAtate i viatA sa trimeatA Dumnezeu du-mitale iiubitului dumitale fiu i toti oamenii dumitalt.CAnd au fost Iulie 9, sosit-au carte de la Maria Ta inmAna noastrA; ce ni-ai scris, tot am inteles. Scrii i rogisa nu grabim pentru lucrul dumitale; aa sA §tii MariaTa cA acel sfat i acel gaud tot am sfAtuit 0 am On-dit, iar acesta lucru i aceasta incepAturA au ceput Bos-tan1 i cu Mihnea-VodA 2, cand noi niciunul n'am fostin Tarigrad. Pe ceaia vreme Stolnicul au fost la Bu-cure0i; cAnd am venit, ei au fost mers 0 au fost grdit0 la Maria ISal i lui Piri 33 iar drept aceia acel sf atincA au trecut. Daca am venit noi la Costandmie 4,noi am graft cu Vornicul; dupA vreme, cum am vAzutvreme, intr'acel chip am nevoit, caci am vAzut cAacel loc se schimbA, i acel om din locurile-i, cA 0 in-

Agent armean.2 Turcul, nepotul lui Petru *chiopul i fost Domn muntean.$ PasA.

Constantinopol.

Si

St

34 N. lorga

Walt chip nu e. Dacd 0 noi am fdcut ap, cad aufost 0 lesne a incepe, cdci toti, znici, mari, [au]

nevoit spre Domnia Ta, cdci vAzurd cd. acei oameni .nu sant de treabli, nici de slujbA, nici pot ingAdui.Deci, de-am fi IngAduit, cum scrii Domnia Ta, Dumnezeustie cine ar fi incAput pAnd acmu. Apoi s'ar fi prinssi Domniei Tale zAbavA, lucru delungat. far, de-ai fiDomnia Ta sarguit sd fii pAnd acmii, venit, avem nd-dejde pre Dumnezeu sa. fi fost pAnd acma si la mosie.far ce vom face? Dumnezeu n'au *vrut, au Domnia Tan'ai nevoit, ace fiece lucru cu nevointd se face, ne-voind 0 rugand pre Dumnezeu: Dumnezeu e milos-tiv a da. Deci de alte pArti avem nAdejde sd nu a-vem sminteald, nici de vralmasi, nici de prieteni;numai acum au 'limas pre Donmia Ta, de va fi smin-4eald. Iar noi, cat vedem si pricepem , pAnd nechiamd si ne pohtesc, trebuieste sA rdspundem; acmane roagd, apoi vom ruga noi, si nu vom avea precine rugd, nici -ne vor asculta. Iar ne scrii, pand nuvom vedea scriptura dumitale si omul d:n casa dumi-tale, sd nu facem nimic; noi, ce-am putut, am fAcut,si isprava ti-am trimes In tot chipul, pre Iurgachi. Deacmü omul dumitale 0 scriptura, ce ni va hi bun? Dom-nia Ta lasd toatA nevoia si vino, si scapd de nil; altetoate va tocmi Dumnezeu.

Julie 9 au iesit Sinan-Pap la oaste spre Urumeli,si toate tocmelile sant in !liana lui. In ce ceas verisosi, tot iti va fi pre voie. $i vom merge si noi cuPap. Iar Stolnicul va ft in Tarigrad. Oamenii nevo-iesc sA iasd la oamenii sdi, unde sant ingropati mosii,pdrintii, fratil; Domnia Ta nu stim ce faci. Au supdrat-ai de cdtrd cesti crestini de'ncoace si de cinstea lor side binele lor? Adu-ti aminte ate biserici sant fAcute


de mo0i vo§tri §i de frati §i de Domnia Ta! Cum e vre-mea acm0, nu trebuigte gAnduri lungil... SA §tii Dom-nia Ta ca cu Pap [au] purees 0 Ereiz §i Tefterda-rul 2; cela ce-au At la Halep, cand ai fost 0 DomniaTa, acela e Mare-Tefterdar. Aceia dam §tire. Dumne-zeu lungeascA zilele dumitale; amin. Iulie 10 [1593].

(Ibid., pp. 348-9, n-I CCCCLXXXIII.)

Gheorghe Hatmanul.

(Moldova.)(1594.)

La jupanul Gheorghie Hatmanul 0 la jupäneasa Ca-mArdpaia1 0 la Ivan 0 la Aslan 0 Mihail 2 multasandtate facem dumilorvoastre. De veti intreba de sA-nAtatea noastrA, siintem sdnAto0, cu mile lui Dumne-zeu. Alta,. ,cartea ce ni-ai trimis zu posta, ni-au venit§i am inteles de sandtatea dumnilorvoastre, 0 foarteni-au parut bine. Dupti aceia ne rugAm dumnilorvoas-tre, pre cine va veni, sa trimeteti. pururea cAte ocarte, p §tim de siinAtatea dumnilorvoastre. Alta, sAdea Dunmezeu ceastA carte a noastrA sA afle pre dum-neavoasträ in toata santitatea; amin.

Scris in Veneatia, in luna, in Iulie 11 zile.De la jupAnul Gheorghie Camara§ §i de la Hatminea-

sa 0 de la alalti de la toti.

' Aid, cateva cuvinte In criptograind.2 Rels-Efendi (un fel de Postelnic turcesc), 0 ClimArapl de so-

coteli.8 Sofia lui Gheorghe ClimArapl.4- Fiii lor.

XXL

36 N. lorga

In mfma jupiinului Gheorghie Hatmanul sA -se dea inBoldzan 1 ceastA carte.

(Ibid., p. 490, n-1 DCX.)

XXII.

$tefan LogofAtul.

(Moldova.)(1594.)

Prea-puternice doamne, doamne noutl prea milostive,domnule cancelar 2.

Slujbele mele prea-umiite le infAtigez cu staruintámilostivei indurAri a MAriei Tale, al mieu domn milos-tiv: sAndtate bunA §i fericire car de la Domnul Dumne-zeu sA dea Mariei Tale, domnul mieu miostiv; WA.sfargit, precum gi mie.

In vremea aceasta s'au adis scrisori de la MariaSa Domnul muntean cu vestea ca o mare putere deneprieteni a sosit la Furtian (sic), loc muntenesc. Si.Maas Sa 3 innainteazA impreunA cu noi impotrivaacestui dugman. Ne rugAm deci umilit de Maria Ta siibinevoiegti a avea grija noastrd §i a tot poporutuicregtin, gi mai ales de spre partea acestor pagani de-Ta ari, cari sunt neprieteni a tot poporul cregtin. Cadnoi toli, maH gi mici, avem toatA nadejdea in Dum-nezeu §i in MAria Ta, indurdtorul nostru Domn. Na-dAjduim cu total cA Maria Ta in bunavointa MArieiTax nu va voi niciodatA sa. ne uite.

1 Bozen In Tirol; italleneste ; Bolzanoa loan Zamoyski, al Poloniei.a Aron-VodA.

Scrisori de boleti 37

Cu acest prilej, mA inchin stAruitor pe mine si slujbamea umila milostivei indurdri- a MAriei Tale, domnulmieu milostiv.

Sluga umilA a domnului mieu milostiv: Stefan ce amfost LogofAt al terii Moldovei1.

29 Iu lie, dupA calendarul cel nou 2, anul 1594.(Ibid., Supl. II L, p. 339, n-I CLXXIII ; din slavone0e.)

XXIII.

Stefan Mayan.(Moldova.)

(1594.)

StrAlucite i marete Dornn, prietenul mieu foartepretuit.

Inchinarea i asigurarea slujbei mele. Stii prea bined-ta cd MAria Sa ImpAratul a times in aceste pa*pe solul sAu, dumnealui loan de' Marini, Ragusan, carea lucrat cu Domnul nostru si a indeplinit toate dupiidorinta. Deci Maria Sa a fAcut cu acel sol in numeleMAriei Sale ImpAratului o legAturd vesnicA cu acelsol; i mA rog sa. fie spre cinstea lui Dumnezeu SfAntulsi a toatA crestindtatea. Acum trimet domniei tale uncal prin solul MAriei Sale, dumnealui Mihail Tolnay,marele capital'', al cAlArilor I pedestrior din CurteaDomnului nostru, pe care, de si e trimes de un necunoscut, sA-1 ieai d-ta in nume de bine. Ci te rog ped-ta, ca sA mA pot indrepta in slujba mea viitoare, sAiii bun d-ta a da credinta deplinA acestui sol al MAriei

I Pare a fi tefan din 7107 (Hasdeu, Arhiva istoricd, V, p.AdecA anii de la Hristos, nu de la Facerea Lumil.

117',

38 N. Iorga

Sale Domnulai in toate ce va spune in privinta mea0 a face dui:4 dorinta mea; §i, dacA, precum am cre-dinta, d-ta vei face acest lucru, mA vei avea pentruacestea toate amintitor si recunoscAtor i pe mine. Site rog pe d-ta sa. nu uiti de mine, §i la Maria Sa Impd-ratul §i. la altii. Celelalte ti le va spune d-tale limpededumnealui loan de' Marini Ragusanul, solul MAriei Sale,§i chiar_dumnealui Mihail Tolnay, cdrora li vei da d-taIn toate credintd, §i. ne mai rugdm sti nu despretuiWia face lucrul mieu. Doresc sa fii sAnAtos d-ta cat maiindelung. CA toti- am inteles de marea istetime §i ves-tita vrednicie a d-tale. Din cetate din Ia§ul Moldovei.15 August, anul Dorrmului 1594.

Al d-tale prieten §i slujitor Stefan Rdzvan, Hatma-nul.

[Cdtre d-rul Pezzen, ministru. al ImpAratuluil(Ibid., XII, p. t, n-I XIV ; din latine§te.)

XXIV.

Vornicul din Campulungul Moldovei.(1595.)

Scriem inchindclune §*1 multd sAnAtate domnului Bu-da:thi Ianii§, birAul de cetatea Bistritei, §i ptirgarilor,§i pArcAlabului, §i la tot svatul dumnitale. Dupa aceiane rugam dumnilorvoastre sA faceti bine sA nu se o-preasca oamenii 0 negutatorii prin OH 0 pren datorii,cA acmil, cu mila lui Dumnezeu, sA fie Maria LuiCraiu sAnatos 0 Domnul nostru 5tefan-Veda, iaste o,tara ca alaltA. Cine va avea para de oamenii deceasta parte, noi vom trimite la dumneavoastra sii-ilegiuiti dumneavoastra; ai dumnilorvoastre vor avealeage la Domnul nostru 0 la noi.

("bid., XV, p. 730, MCCCXIX.)

Scrisori de boiert 39

XXV.

Luca Stroici.(Moldova.)

(1597.)

Inchin cu staruinta vechile mele slujbe supuse buna-vointii d-tale.

La 28 Fevruar, la mosia mea din Zvinigorod, amprhnit un trimes al Marieis Sale lui Voda, aducatorui.scrisorilor d-tale, 0 care merge la d-ta si apoi la Ma-ria Sa Craiul cu scrisori. D-ta ai binevoit sti-mi trimetidotia capil de pe scrisorile lui Mehmed-Pasa Satargi,care e Serdar al ostirii, scrise in limba romaneasca,0 d-ta imi poruncesti sa le scriu pe leseste si sa tile trimet d-tale. Intr'una din scrisori Maria Sa Vodaimi spune un luau pe care nu-1 scrisese d-tale 0-m1porunceste sa ieau izvod dupa locul acela, oela eefac pe insemnarea adausa, din care d-ta vei pricepede ce e vorba. Cat despre alte trebi 0 vesti ce seafla in scrisoarea Mariei Sale, ele se afla 0 in seri-soarea dare d-ta; nu le voiu spune deci din nou sima voiu multami sa amintesc cu staruinta Inca, odatiislujbele mele supuse buntivointei d-tale, Domnul mieucel milostiv.

Din Zvinigorod, 29 April 1597.Luca Stroici Logotati

cu mana mea.(Ibid., Supl. IP, p. 416, n-I CCXIV ; din poIoneste.)

XXVI.Badea GrAdisteano §I laid Comisul.

(Tara-Ronulneascd.)(1599.)

Scris-am eu, Badea Stolnicul 0 lath Comisul, Ora-labil de in Fagaras, aicea aceasta carte a noastra pana.

40 N. lorga

la Budachiu Ianos 1 SA stii di am luat 110 teancuride postav row de la popa LazAr si de la SincherGheorghe, Asa sA se stie. Scris In cetatea FAgArastu-lid. Serfs in Nolemvre 26 de zile, anul 7107.

(Ibid., XV, p. 745, n-I MCCCCXXXVIII; din slavone0e parteacu Mere negre.)

XXVII.

Armasui Sava.

(Tara-Romiineascii.)(1599.)

Dupa multdmirea mea. Aceasta vreau sA vA dau destire cA Voevodul Mihai, Maria St4 mi-a dat Jeciulcu toatA mosia ce se tine de el. De aceia dijmele careau fost randuite pentru Bathory Jicmon aic4 la Je-du, din acelea sa nu dati nimanui Vara sure& mea, dince aveti acolo: nici yin, nici grau, nici ovAs, nici alt-ceva nimic; ci sA WA ingrijiti de toate si sA nu facetijaf in nimic. Pentru cA sA stip cu sigurantA cA,

dacA yeti face altfel, yeti plati paguba. Fill sanA-tosi. Dat din cetatea Veciului, 4 Dechemvrie 1509.

[CAtre Bistriteni4(Ibid., XII, pp. 528-9, n-I DCCCXLVII; din ungumte.)

XXVIII.

acieril munteni diu partidul polon.(I599'.)

AsigurAm de slujbele noastre loarte mile bunAvointad-tale.

1 loan Budacker, judetele Etisttitei.' Veal pentru datA ibid., p. 551, n-I CCXC1.


Cand intaiasi data am venit aid la d-ta, induritorulinieu Domn, cu scrisori de la Vladica i de la. toti boie-rii Terii-Romanesti, am spus. din viu graiu d-tale derobia cea grea a terii acesteia sarace. Am povestitcaderea ei i rugaciunile ei catre d-ta. Am cerut de lad-ta sa n'o uiti i s'o scapi din mantle Turcilor si ale'Tatarior, si mai ales ale lui Mihai-Voda, care pentrunoi e mai rail ca un Turc. Dumneata, induritorul nos-tru Domn, ni-ai dat atunci bune fagaduieli, ne-ai tri-mes la Maria Sa Craiul i ni-ai figiduit un rispunsdupa Ingroparea Mariei Sale Craiesei. Asteptand ris-punsul, am mers in Moldova. Cum am ajuns, am pri-mit alte scrisori, pe care ti le-am dat ieri cl-tale, indu-rAtorul nostru domn. In acele scrisori ni se scrie cu du-rere mare si lu lacrimi sa mergem si te gisim dinnou pe d-ta, induritorul nostru domn, sA41 povestim tot

sa ne plangem innaintea bunavointei d-tale; ni sespune sa ne inchinam adanc d-tale i si-ti spunem ciboierii munteni se aseath cu totul supt puterea i ocro-tirea MAMA Sale Craiului si a Coroanei Poloniei. MariaSa Ieremia-Voda al Moldovei se afla supt puterea.ocptirea cl-tale; voim sa fim i noi ca si Moldova;boierii munteni i toati tara nu vreau sa caute alta.ocrotire decat a Coroanei Poloniei. i si nu creadanimeni ea Tara-Romaneasca ar putea si se supuieNeamtului sau imparatului crestin. Nu se poate aeeasta,caci nici tara, rtici boierii n'ar primi-o niciodati, cumasigura toti. Daca ar trebui sa se supuie Nemtilor,ar vrea mai bine ea Turcii sa-i prindi, pe ei i pe fe-

copiii lor; ar vrea sa se supuie mai bine Tur-.eilor decat Nemtilor, cad ei stiu ea Nemtii sant de-parte si ci n'ar putea sa-i ocroteasca, nici sa-i a-vere. Turd ni sant in spate, si boierii nostri stiu ci

si

si

meile i

42 N. Iorga

Turcii nu vor ingAdui ca Mihaf a fie Domnul Terii-RomAnegti; e viaf a lor in joc. Chiar dac& ar rAmfineadoi Turci gi Mihai-Vodi al treilea, nu ar fi paceintre eL

De aceia aceastA far& nenorocia se pune supt ocro-tirea MAriei Sale Craiului gi a Coroanei Poloniei giton, mici gi. maH, bAtrAni gi tineri, precum gi boierii,se roagA pentru numele Domnului Hristos ca d-ta,domnul nostru cel indurAtor, sä li dai ca Donm pe fra-tele lui Ieremia-VodA. Tofi boierii Terii-Romanegti gitoatA fara-1 cer gi-I tribes; pentru cA vreau sa, fie la unloc gi in unire cu fara Moldovei. CAci suntem. toll deo limb& gi. de o lege, gi. in vremile de odinioar& astfelDomnul moldovenesc ajungea Domn muntean gi Dom-nul muntean Domn moldovenesc.

ToatA fare gi tofi boierii se roagA deci de bunavoinfad-tale, domnul nostru cel indurAtor, pentru ca d-tasá implinegti dorinfile gi rugAciunile lor, gi ei, toli, pre-cum gi noi ingine, vom fi slugile prea-supuse aled-tale, domnul nostru cel indurAtor, gi in tot ceia ced-ta vei avea nevoie de MAria.Sa fratele MAriei Sale,tot" vom fi la poruncile d-tale. D-ta sA iei bine seamaca nu cerein deck dou& lucruri de la Maria sa Craiulgi de la d-ta, domnul nostru cel indurAtor: intAiu caMAria Sa Craiul gi d-ta sA vA invoili ca fratele Marie,Sale lui leremia-VodA sA fie Domnul nostru; apoi caMaria Sa Craiul gi d-ta sA dafi voie lefegiilor 'sämearg& cu noi, pe banil nogtri. i d-ta vei gti sA tearAfi cA nu gtii nimic gi. cA nu te-ai infeles nici cumcu noi. $i vorn da, din partea noastrA, dovezi de iu-birea noastrA MAriel Sale Craiului.

Inca un lucru 11 supunem luArii aminte binevoitoare ad-tale. 0 mare mulfime de Turci se aflA pe maid

Scrisori de boleti 43.

Dundrii la toate vadurile; qteaptii raspunsul lui Iere-mia-VodA pentru fratele lui; eAci ei trag toatA nadej-dea cA fratele lui Ieremia-VociA va ajunge in curAndDomn al acestei teri. Dacil ins& vAd cA se face zA-bavA, vor porni, vor trece Dundrea 0 vor cdta a puneDomn pe vre-un Turc, ori vre-un lotru, -care nu va a-vea milA nici de tarA, nici de cre0ini, 0 tici terilevecine nu vor fi bucuroase de altfel de lotri.

Cei mai umili 0 mai supu0 slujitori d-tale, domnulnostru cel indurAtor.

Dan Vistierul, Vintila,Clucerul 0 toti boierii munteni.Milostive doamne, cerern bunavointa d-tale, domnul

nostru cel indurAtor, pentru ca d-ta sA binevoie4ti anu-ti cruta osteneala 0 a eeti aceastA scrisoare pAnã.la capAt.

(Ibid.. Supl. II, pp. 487-8; din polone§te.)

[CAtre loan Zamoyski.]

La 23 April 1601 Dan, LogofAtul muntean, unuldin pribegi, scrie despre Doamnele apt de nacAjite,ap de bolnave, ap de tulburate de fried", ale lui le-remia gi Simion, adApostite la Hotin.

(Ibid., H, pp, 30-1, n-I XIX; din polone§te.)-

XXIX.

Banal Milialcea.

(Tara-Romdneascd.)(1600.)

1.

InchinAciunea mea, dorindu-ti toatA fericirea de laDumnezeu a tot puternicul.

Trebuie sA te cercetez pe d-ta cu scrisoarea mea,.

-44 N. lorga

cad d-ta §tii din ce pricini am fost trimes de prea-induratorul mieu Domn la Maria Sa i ce am tratat,.0 ea am trimes pe tovara§ul mieu sa intrebe i sa cer-ceteze voia Domnului mieu prea-indurator i sa El-

ate cererile Mariei Sale Imparatului. De oare ce insapia acurn mi-a sosit raspuns de la Domnul mieuprea-indurator, 0 el i0 va &Ala voia M. S. Impara-tului prin scrisoare, te rog deci pe d-ta cu cea maimare staruinta, ori. sa-mi dea raspuns, ori sa vii in-suti intr'acoace 0 la Dommil mieu, caci nu e vremede pierdut; cad acum cer Turcii pace 0 Domnul mieu

§tie de ce sii se apuce. Cum d-ta vei afla aceasta0 de la dumnealui Carlo Magno 1 voiu scrie d-tale,pentru mai multi siguranta, toate invataturile ce Dom-nut mieu mi le va da. Deci sA te gande0i d-ta feartebine la aceia, 1 sa vii cat poti de iute la Domnulmieu. Iar, (lea d-ta nu poti sa vii, i eu mA due deaicea, ca nu mai pot a§tepta; CA aa e i voia Dom-nului mieu prea-indurator. Turcii, i ei a0eapta grearaspunsul, i Domnul mieu nu li poate da niciunu;Oa nu stie care e voia Mariei Sale. Pentru aceiacer din, nou cu tot dinadinsul ca d-ta sa binevoie0i aveni cat mai jute, ori sa-mi dai raspuns prin seri-soare, de ce sa ma tin i ce trebuie sa arat Domnului

Al d-tale de binevoitor i credincios prieten: BanulMihalache Caragea, boierul lui Mihail Voevod.

Mariei Sale d-lui Vartolomeiu Petz, doctor in drept,4sfetnic al M. S. Imparatului, presedinte al Camerei4de Razboiu, domn i irate iubit.

(Ibid., pp. 716-7, n-1 MCX111; din nemte0e.)

1 Agent impArAtesc in Ardeal.

nusi-ti

mieu.

Scrisori de boieri 45.

2.

...Despre Domnul mieu indurAtor, Voevodul, 1i scrimd-tale aceia cA Dumnezeu Sfatttul, dupA ageptareaMAriei Sale ImpAratului, i-a dat toatA Moldova InmAnA i toata fara i s'a supus; iar Voevodul de a-colo a fugit, i Voevodul, Domnul nosteu, e dupadânsul cu husarii calarimea in sus, spre Hotin; iarpedestrimea a lasat-o ImpreunA in tabArA langA

Medias, 19 Maiu 1600.Mihail Banul, ispravnicul M. S. lui Voda, sfetnicul

cel mare.[Catre comisaril imparate0i in Ardeall(Ibid., p. 912, n-I MCCLXX; din nemtOte.)

3.

DumneavoastrA prieteni iubili. InchinAciune i asi-gurare de prietenie. Fiindca a venit de la Maria SaDomnul nostru poruncA i uncle §tiri, Maria Sacere ca uneltele ce le avefi sa le trimetefi. VA poruncimdeci, cu putere de la Maria Sa, sA trimetefi praf depupa 0 allele multe, tunuri i patru card, la Balgrad.Dar carAle sd fie cu .rogojini 1 cu coviltire. La tunurisA punefi 60 de cai. 1Aa sA faceli. In Media, 30Maiu, anul Domnului 1600.

Mihail Banul, ispravnic,§i sfetnic al Mdriei Sale lui Volla

(Ibid., p. 925, MCCXCV1; din ungurqte.)

LogofAtul Teodosie.(Tara-Romäneasc.)

(1600.)

...Fiindca d-voastrA, cAnd ati fost la Balgrad, afiMihai Viteaul.

i

1

n-1

'

XXX.

-46 N. lorga

-venit la mine pentru niste lucruri de nevoie, rugan-du-mA sA stAruiu la MAria Sa Vorld 0 in afacerea41-voastrA, am stAruit deci cum v'a fost pofta, laMaria Sa; ceia ce stip 0 d-voastrA bine. Deci si d-ta 1,de bunA voia d-tale mi-ai fAgAduit atuncea un cal detrisurA. MA rog de d-voastrA, ca de domnii miei debine voitori, sA incredinfati calul acela slugii ce aducerAvasul acesta. Si, pe urmA, in ce vA pot sluji la Ma-ria Sa, vA voiu sluji bucuros, dacA in cele de nevoievA yeti indrepta la Maria Sa. SA vA pe Dumnezeu.Din cetatea FAgArasului, 18 Mart, anul Domnului 1600.?rietenul d-voastrA: LogofAtul Teodosie, stetnic delain& al MAriei Sale Domnului Ardealului.

(Ibid., XII, p. 793, n-I MCLIV ; din ungureste.)

XXXI.

Leca Aga.

(1600 )

Leca Aga, sfetnic al M. S. lui Mihai-Vodd, Domn alTerii-RornAnesti, si cApitan al cetAtii Gherla, si celelalte.Fiinda Lugassy Ferent are leafA de la Domnul nos-tru pentru 50 de cai, l-dm orAnduit la Vermes, la San-giorz, la Lechinta, in partile Bistritei, cu ai lui, casit trAiascA acolo. Deci vA poruncesc ca nime dintrevoi sA nu indrAzneascA a tinea satele acelea, ci sA-i la-sap a trai acolo in pace. Altfel sd Au faceti. Cetindscrisorile, dati-le innapoi aducAtorului.

Din cetatea Gherlei, 23 Mart 1600.

(Ibid., p. 799, n-I MCLXII, din ungureste.)

' Judele Bistritel.

Scrisori de boieri

XXXII.

Gheorghe Pitaru.l.

(Tara-Romaneasth.)(1600.)

47

D-ta, prietenul nostru totdeauna pretuit. Am intelesscrisoarea d-tale ce scrii pentru lemne, cA nu le potitrimete acuma, Mid vremea nesigurd. VA indreptd-till cu aceia cA §i spre Moldova s'au dus multe lem-ne in carA, §i. la sArAcime. Aoeia InsA noi n'o pn-tern tinea atAta in seamA, ca toate carAle sA le §i. in-toarcem acasA, cdci avem mare nevoie de ele. Cid-voastrA trimeteti trei care, O. le voiu trimete.§i pe-acestea tot odatA. D-ta insA nu zAbovi, caci 'Ana atuncipe acestea nu le putem intoarce. Fii sanAtos §i fericit.

La BAlgrad, 11 Maiu, in anul 1600.Gheorghe Pitarul, parcalab de BAlgrad.(Ibid., p. 900, n-I MCCLV; din ungureste.l

XXXII'.

Udrea Hatmanul.(1600.)

Pan Udrea Hatmanul si parcAlabul Sucevei scriemviatä si mu tä sinAtate la dumnealui Budac Ianas, bl-end de Bistritit. DupA aciia dau stire dumitale ca auadus ili§ juratul din Iad la nni 80 de fArtare de fAnind§i 2.550 de pita. facutA. PAntru aceia dAm §tire dumi-tale. Si sA .te veselqti de la Dumnezeu, adevAr. ScrisIn Suceava, luna lui Main 24.

i voi, schelarior, nime sA n'ibA a biintui peste zisanoastrA.

(Ibid., XV, p. 763, n-I MDXIV; partea cu litere negre, din sla-voneste.)

4P N. lorga

XXXIV.

Cacr Ivel.

(1600.)

Scriu inchinaciune ai multa sanatate pArintehn mieuSpiridon 0 maicei male Costandei. $i dup' aceia vd dauatire ca sant viu par& acma, nu-s petit, ci am scApatde la BAlgrad cand au bAtut Mihai-Voda rAzboiu cuLingua. Deci m'au prins niate Saai; deci au vrut samA taie. Eu m'am rugat 0 am spus cd sant fecior Mo-galdei. Deci nu m'au pierdut., De ad eu am trimescarte la Andriaa din Bistrita; el au trimis la Saai dem'au ceraut. Ei au eeraut 300 de taleri, iana Andriaam'au scos derept 100 de taleri, 0 m'au adus la Bis-frijA. Eu am spus ca m'au prins Mihai-VodA la Ho-tin 0 m'au dus in Tara Ungureascd. Deci ma rog dom-nilorvoastre ca lui Dumnezeu din cer sa nevoiji sa mascoateji langa voi, in tara creatina, 0 sa nevoiji sadaji afire pArintelui mieu Mogalde Vornicului, ca euzac in temnita de mananc lutul gi pAduchii. $i eu amspus ultra Andriaa ca sant nepot de frate 0 feciorde suflet jurat in bisericA. Deci iara ma rog domnilor-voastre sa nu ma zabaviji aice, ce sa ma scoateti.MAcar numai de-aa presi cu trupul, Inca sa ies intar& sa nu mor de dorul vostru. Si imbatranesc, 0am facut o barb& pana in brau. Si sa. afle aiasta seri-soare a mea sanatoai pre dumneavoastra de la Domnul,amin.

Iscalese: Feciorul vostru Cocrivl. Sisant numai cu camaaa.

La parintele mieu, la Spiridon.

(Ibid., p. 773, n-I MDXCIV ; partea cu litere negre din sIavone§te.)


Boierii din partidul lui Radu-Vodd Serban.

(Tara-Romeineascci.)(1614.)

Prea-miostive Doamne, sä fii dumneata sdndtos. Rue-gãmu-fte Domniei Tale ca Domnului nostru cela milos-tivul. Pentru care lucruri tii dumneata, cfind ne-arndespdrtit de dumneata, in ce credinta ne-ai lAsat, in.aceia sant[eml si pänd acum; si de cdteva ori am tri-mes de am dat Ia. stire dumitale, i cu mare fried, easd nu pierdem capetele de acest Domn turc [Radu Mih-nee]. i dumneata pand acum niciun lucru adeveritnu ni trimeti, ce numai nddejde. Ce noi inteaceastdnadejde cddem la lucruri foarte grele, Ca intdiu in tarnnoastrd acum strigd hogea; ed-i tine acest Domn fra-

surorile in casd cu el, 0 sant Turci. $i robii cartau scdpat de prin catarge 0 de printr'alte robil, md-car de la Mihai-Vodk-- Domnul cine este in tar& ellII dd Turcilor, i alte multe nevoi care nu le-am scrisii dd Turcilor? i alte multe nevoi care nu le-am scris.Acura intelegem cd are Turcul gand sA puie in tarsnoastrd Pa§d, asijderea 0 in terife ce sant vecine cunoi. Deci, dacd vom cddea noi la aceia sdtara noastra. Pacl i mdndstirile §i bisericile noastre stifie meceturi Turcilor i coconii no0ri feed lenicer5si fetele noastre sd le iea Turcii lor muieri, cum lacintealte tdri, ce sant supuse lor, deci noi, din zilele IntMihai-Vorld, de cAnd ne-am supus i ne-am jurat crew.tinilor, pentru aceia ne-am jurat i ne-am supus nthsupt Impdratul cre0inesc, ca sd nu cddem no]. la rin

tii i

ramaie Ift

50 N. lorga

lucru ea acesta. Drept aceia am tarpit noi martcheltuiele i robii i arsuri si singe vArsat pentru cres-tint, ca sA avem cautare la nevoia noastrA. Ce mult nemirAm, au dumneata nu faci stire ImpAratului de ne-voile noastre? Ce, de este vina din dumneata, cA nufact in stire Imparatului sA ne caute la nevoile noes-tre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum te-al jurat cu noi.Ce trebuieste dumneata plecat i cu lacrAmi de-la noisA aduci aminte ImpAratului nostru. Noi ca, mAcar sA1 dacii] n'am fi noi avut nicio tocmealA cu crestiniiacum fi[m] striga mila ImpArAtiei Sale, Inca s'ar cAdeasA caute, fiind noi crestini,cA sA nu rAmanem pAgani.CAci inima noastrA nu se poate suferi cu pAganii.Cad si an, cand am venit cu Turcii asupra lui BAturMathory, Gabriel], i atunce numai oe asteptam sA au-zim de dumneata si de ceva oaste crestineascA; noine grijisem ca sA fim vrAjmasii lor cei mai mari,cum am fAcut stire dumitale. Ce ne rugAm dumitale,(IA .in stire ImparAtiei Sale, cA acum este vreme bunk

santem toti gata a sluji ImpArAtiei Sale, si dumitale,emu veri intelege dumneata si de la LogofAtul Oancea.MAcar sA de] nu ne-am impreunat noi cu Logo',fatul, iar, dac'a venit sluga LogofAtului, toate perand i-am fAcut in Vire cu omul nostru, cum stau lu-crurile de incoace. Care nu santem noi indoiti cA nuvor veni in stire dumitale. Ce ne rugAm sA fie cu tainAacest lucru. CA, de s'ar intelege, toti ni-am pierdecapetele. SA fil dumneata sAnAtos, amin. Scris April,29 de zile.

j. Noi toti boierii din tar& si de la slujitori, plecatne inchinAm dumitale.

(lorga, In Cotivorbirl literare, an. 1900, pp. 272-3.)

[

if

Scrisod de boleri 51

XXXVI.

Un boierinas mantean.(1630.)

t Cinstite logofete, sa fii dumneata sanatos. Dau stiredumitale, pentru randul slujbei noastre de aicea, caslujim pan'o petrecuiu foarte bun[Al. Cand a fost Luntin pranz, in 18 zile, eu ma dusasem de la soroc sa too-xnescu niste mieare, cu cesti negustori, sa o iau, alne grabia Turcul cu mieare, in urma mea fost-au venitfeciorul Filiesanu1 cu 30 de oameni la mind' sci ma prin-za. El nu m'au gasit acolea, ce-au gasit feciorii,ce-au si prins a-i uciderea si a'ntrebarea de mine un-cle sant; ei, deaca au vazut nevoia, au fugit, Ce-auhiat si caii miei toti, de n'am Minas nici cu until, cesant pedestru; si au luat calul Savei si al lui Ion si allui Stan Patitul, si au luat si banii cati erau stransi.demierarce, toti, si cat' bani au fost de pre birarie, aatunce ni venise neste feclori den biratie si au ivat;iara, cati n'au fost bagat in berbenita, toate; si. auluat dulama mea si hainele Radului fratine-mieu; i-auluat tot, de-au ramas numai cu cameasa, si au lustdulamile feciorilor, de sant numaii cu trupurile; si ni-auluat si camesi si tot ce-au visit; si, cita vita au 0-sitde trasura. de mierel, toga o au hiat; si vaci si caisi tot; si catastisele, cate au fost de Aka %Tar* toatele-au luat, ca era in desagii cu banii; 41.3, Cali birariau gasit, toti i-au luat de i-au legat, de li-aa kat ba-nii si catastisele, si i-au despuiat, de i-au lasat cupielea; si au luat calul Paraschivei si al Neaniului si alunchiasului Stroe si al Radului Miami. Mai rea rau-

I Oprita pentru dajdea mieril.

52 N. lorga

tate n'am vazut de cAnd stint. CAnd am mers la TArg1,venise veste la cApitanul cum trece As lan Vornicul cuGorgan i cu Mateiu 2 §i cu alalti boiari cu tot, la mun-te; ce-am i incAlecat cu ce-am mers Luniseara la Runcul Clucerul; dimineata ne-am sculat denoapte, ci ne-am dus unde au fost ei tabdrati. Ce ne-ampus in gura plaiului, ca sA nu-i läsArn sA treaca. Ei auvenit toti de fatA cA era multi, 0 tot de folOs. Ce-au

dat la noi; cAnd am stAtut sA vedem ce vor sAau ie0t naintea lor Mihai Clucerul i Dumitru cApitan,

chema pre cApitanul sd meargA la ei, §i strigane inchinAm lor. DacA au vdzut cA nu vom, ei au 0dat la noi, de ne-au risipit, da-au fugit eine incotrôau putut. Vrutu-ne-am pune §i capetele dupA alaltenevoi.

DacA _ant venit la Targ, scris-au Vornicul cal* laVodA 0 la Vornicul i la toti boiarii cum au fugitAs'an Vornic, cu feciorul lui, i Gorgan SpAtarulAga Mateiu i Barbu BrAdescul i fratele lui Mihaicerml i Barbul de_Poiana qi feciorii Iscrului §i Barbade Frato§titA l. feeiorul lui Malcociu, i altii multi. de laOlt 0 de la Romanati 0 de la Jiul-de-jos §i de la Me-hedinti. Ce-am vrut sA vilu etr cu cArtile sA spuiu ce-amvAzut, §i au scris i Vornicul §i cApitanul la VodA 0 laboiari ce rAutate au fAeut; ci apoi eu gAndiiu cum voiuveni i sa. las aicea slujba pustie, ce-am trimes ce§tifeciorl i cu un SArb cu cArtile; ce vor spune §i ei 4ide in gurA ce-au vAzut.

CA acum teara fuge toatA, cA le-au zis acei boiariFugiti toti dupA noi, nu mai dati ce

Targu-Jilului.I Viltorul Matei Basarab.

Ruth:

s't facti,

Clu7-

terii:

'

is

nemie,

Scrisori de boeri 53

acum nu ramAne nime. Ce sa stiti dumneavoastr& caacs (rupt) Rumand nu vor sa dea nemic, ci bat fecio-rii si li ieau banii si trAsurile, si zic cil li-au zis boiariisA nu dea nemic, ca li vine alt Domn. Ci acum noine-am ingrozit, de nu stim ce vom sit facem, cd ni efried ca ne -vor ucide. Ci acum, pan' nu se va faceo toemaid, noi nu indrAznim nimic sa ne tindem, siLid feciorii nu cuteath sa umble nicAirea, sA-si stran-g& cate o rAmasita; ce-am mai rdmas sA vaz cum vaft lucrul, si sa pornesc neste vite de birarie la Curte.Ci sa stii, logofete, ca nu va SA se aleagA nimic dinjudet, cA s'a facut lucru ca acela, ca acei boiari s'aulAudat catra tarA --cd preste putine zile vor veni chDomn. De &tele ce voiu scrie dumnitale? Spune-vor sidin gurd cesti feciori, cum a fost. Aceasta scriu dum-nitale. SA fie dumneata sAnAtos.

t Mai micul dumnitale: Vasilie. Scris Octomvrie20 (rupt).

[Vo] t La dumnealui, la Paraschiva LogofAtul, sasA dea.

(lorga, Studii fi documente, IV, pp. 19-20.)

XXXVII.

Teodor Ianovici.

(Moldova.)(1633 fi urm.)

1.

10 slujesc d-tale ea domnului mieu credincios, s. a.Au ven:t la mine slugile d-tale, cinstite domn birAu,

voind sti afle de la mine starea terii noastre si stiri.Despre care eu te asigur, ca pe un cinstit domn vecin,

51 N. lorgt

numai pe scurt, cA noi acum am venit de acolo, dinConstantinopol, in dua aceia cAnd au venit gi slugiled-tale la mine. Noi suntem In stare ticaloasa, fiindc&Imparatul turcesc i-a luat capul blAndului nostru DomnBarnovschi la 2 Iu lie; ceia ce sa crezi d-ta cu sigu.-rant& Aga dupA acela ni-a dat ImpAratul pe un Voe-vod anume Moise 1, care ni-a fost Domn gi innaintede aceasta, in Scaunul de frunte. Despre starea ogtiri-lor, pot sA-ti spun cA incA la PoartA ni s'a spus safim gata, cAci Sultanul vrea insugi sA mearg& in TaraLegeascA, de care ce Rugii I-au indemnat prin mine.

In sfArgit, ceia ce am vAzut cu ochii nogtri gi la in-toarcerea acasA pot sA-ti scriu: cA Voevoaul Terii-Ro-mAnegti a fost cu toate puterile in tabAra, gi acele,dupti porunca ImpAratului, vrea sA meargA cu noi im-preunA In Tara LegeascA. In drum, ling& DunAre,am gAsit trei nobili tineri din Ora d-voastrA: pentru cevoiau sA meargA la ImpArat, nu gtim, ci nouti ni-atzdat rAspuns cA principele i-a trimes la ImpAratul.

Aid in Ora noastrA Hanul tAtAresc insugi a descAle-cat, cu toate puterile lui, in pustie.Noi aga gtim cd gi etar merge asupra Poloniei. GAndul lor singur nu-I gtienimeni, ca la nigte ,dini. Tot cat am stat acolo la PoartA,Cazacii, cad au fost pe apA, au fAcut grozav de mari pa-gube In Tara TurceascA, aga cA numai drum de o zi afost de nu au venit in Constantinopol. Auzim gil aceiacA aici lAngA Nistru sant 12.000 de Cazaci in tabAra.DacA din nou audm aga ceva care v'ar fi d-voastraspre pagubA, vA dam de gtire prin oamenii d-voasta.Noi, pentru aceia, suntem cu alt gAnd, aici, in lank

/ Movill.3 Matelu Basarab.

Scrlsori de boieri 55

dar, daca vine Voevodul in Scaun, stim ca va fi custirea d-voastrA.

(Hurmuzald, XV, pp. 991-2 ; n-I MDCCCLXXXIV; din poloneste.)

2.

Maria Ta domnule Martine 1 10 tin gata slujbelemele cu orice fel de supunere.

Am luat mare bucurie din scrisorile d-tale, in care-miscrii sA te instiintez pe dumneata care a fost izbandarAzboiului intre Turci i Lesi i ce a facut vredniede amintire Abaza-Pasa venind In Polonia cu pute-rea sa cea mare. Care e asa, cA Abaza-Pasa, rupandlegatura i pacea pe care o facuserA Polonii cu Turciia venit asupra lor cu oastea sa. Cu toate ca Maria SaDomnul Moldovei ii cheltuise o minunata silinta capoata intoarce de la hotarare, pentru ca Maria SeVora intelesese ca intru nimic nu poate strica pe Po-loni, totusi el, Pasa, cu indrazneala, stand la ganduisau, a venit asupra lor, socotind intru nimica pe Po-loni, la cari cu putin innainte era sol de la ImpAratulTurcior, adeca ceaus, cu intarirea pacii. Pentru carePolonii nu credeau ca Pasa va trece la ei Nistrul, caunii ce stiau cA s'a facut legAtura i s'a intarit de Im-paratul. Pentru care 0 ei gatisera sol mare la ImpArda-tul, daca n'ar fi venit Abaza-Pasa la dansii. Dar el,rupand pacea, a intrat in Polonia, 0 nu li-a putut stricanimic; numai a Stricat i jafuit tara noastrA; incepanctde la raul Prut i 'Ana la Nistru, n'a mai ramas o casa:toate le-au ars, si pe multi dintre ai nostri i-au dusin serbie. i asa s'a intors: rupand pacea cu Pobonä

Birául Bistritei,

sa-1

56 N. lorga

-0. neisprAvind nimica, s'a intors la Dun Are cu ru0ne0 mare pagubd in ai sai. $i Tatarii cari erau cu Orac-Mirza §i cu cei doi fii ai lui Cantemir s'au intors inBugeAc, la locurile _sale. far Hatmanul Polonilor, Ko-niecpolski, cu alti Poloni, a mi§cat tabAra, fall pa-guba. intre ai sal, in jos, de la- Camenita la Bar. Iardespre Muscali, cAnd am fost sol in tabAra Polonilor,de la Maria Sa Domnul nostru, mi-a arAtat Maria SaHatmanul Polonilor scrisori trimese de la Craiu, intare asigurA pe Hatman cA a inceput un mare rdzboiucu Muscalii, in care biruitor a ie0t Craiul le§esc, i

s'a facut mare vArsare de sAnge, §i incA mai rAmtineCraiul la Smolensk cu oastea sa. De acestea toate pecare le-am vAzut 0 auzit, in0iintdm pe d-voastrA, i

ce le vom auzi de acuma, despre toate sAntem gata ain0iinta pe d-voastrA. PAnA atunci fii sAnatos §i ur-inAre0e-mA cu frAteasca. dragoste.

In Suceava, anul 1633, Noiemvrie 11.Al d-voastra. credincios prieten §i gata de slujbA,

Teodor Ianovici.

DacA zt vrea sd le scriu toate,nu mi-ar ajunge hArtiesA scriu, nu de lauda lui, adea. a lui Abaza-Pa§a,ci de curatd prostia lui 0 de zAdarnica lui mania. Pen-tru care, celelalte din gurii le va spune dumnealui Mi-hai, care a fost la mine.

MAriei Sale, domnului Martin Deitran1, jude al Bis-tritei, domn 0 prieten al mieu prea-mare, in mAni sAi. se dea.

(Ibid., pp. 998-9, n-I MDCCCXCIII, din IatineVe.)

I Dietrich.

Scriseri de boled 57

3.

D-ta, doamne Martine,Inchinaciunea mea cu tot felul de slujbe ale mele va

infaji§dm d-voastrA, 0 altele.CA am zabovit in a-ji face plata pentru ceasornicul

indreptat, pan& acuma, ma rog sd n'o Wali d-voastrAin nume de rau 0 sa n'o puneji in seama neingri-jirii mele; ca am vorbit cu Domnul Mihai 0 ma invoi-sem cu el, ca, in loc de bani, sa. dau porci ingrA§ajiacelui me§ter, care apoi, plecând in Tara-de-Jos aMoldovei, 0 intorcandu-se din acele locuri, nu m'a ga-sit in locurile noastre, cad plecasem la Ia§i. Totu§i inlipsa mea a gdsit porcii, pe cari domnul Mihai n'avrut insa sA-i primeascd, nu §tiu din ce pricina: poatenu i-au pldcut. Iara§i insa a scris &etre mine carjidomnul Mihai, pe care mi le-au adus tarziu, deschise0 rupte, adeca atunci and era targul cel mare laBistrija. Pentru care eu pe acea vreme a§ fi trimes ba-nii, dar n'am putut gasi pe nimeni care sa voiascaa merge in Ardeal. Ci, acuma, precum mi-ai dat deveste d-ta prin Petru Sasul din Suceava, despre aceibani, ce-i voiu da; care-i va duce la d-ta. Numai terog sa nu-mi jii in nume de rAu cã am zabovit cufacerea plajii acestui me§ter pana la vremea aceasta.Despre lucruri noud, dna sunt, te in§tiinjez pe d-ta,cA Polonii cu adevarat au fdcut pace cu Musca Ili 0au avut triumf mare zilele acestea. far in Moldova,Domnul care era, adeca Moise, a treeut zilele aces-tea in Po Ionia; iar cellalt, care va sa vie, e Lupul,eare innainte era Vornic-Mare in Moldova, acela cemersese la Tarigrad. Despre acestea te in§tiintez acumpe. d-ta; cele ce vor fi de acuma, despre toate te vontin§tiinja bucuros pe d-ta. far 'Ana* atunci- ma dau in

58 N. lorga

seama IndurAril §i prieteniei d-tale. April 12, anul1634.

Al d-tale prieten credincios qi gata de slujbA.Teodor Ianovici.

D-sale domnului Martin Dietrich, jude al Bistritei,domn §i. prieten al mieu foarte mare, sA i se dea inmAra.

(Ibid., pp. 1002, n-I MDCCCCXCVII; din lafine0e.)

RXXVIII.

PAtrasco Clogolea.

(Moldova.)(1E30

AdecA eu PAtra§co Ciogolea Vel LogofAt scriem pa-cea 0 sAnAtate la Mill prietenii no§tri §i frati, ladomnii de Bistrita, la Simon birAul, §i cu toti domniiMAriei Tale. Alta, pohtim de la dumneavoastrA a fa-cell Maria dumilorvoastre pentru voia noastrA, sA nitrimeteti pe acest diac, anume Todor diac, din Felder,pentru cAci ne-au fost §i de inaintea vreme om [al]nostru; acmil-1 pohtirn de la MAriile Voastre, sA ni-1dall. Noi IncA vorn sluji MAriilor Voastre, intru ce va fipohta dumilorvoastre la noi. CA avem [ni§te] cuconisA ni-i invete. Alta, pohtim, de bine ce veti face si-Iveil lAsa, [sA laslati §i vama de cloud, trei vite ce vaavea. De aceasta foarte [ne rugAm dumjneavoastrA, sisA dAruipscA milostivul Dumnezeu sd vA afle aceastAscrisoare a noastrA pe MAriile dumilorvoastre sinA-tosi de la HrIstos, amin. In Suceava, Iunle.

Bun prieten si gata fiecAnd a slujiirea : PAtra§coClogolea Vel LogofAt, iscAlesc.

MA inchia dumitorvoastre §i mA rog.

Scrisori de boteri 5g

La iubiti frati si prieteli a nostri, la domnii de Bis-trip, cu cinste sA se dea ceasta carte, si multi sa-nAtate.

(Ibid., p. 1009, n-1 MDCCCCVI ; pArtile cu litere negre, din six-voneste.)

XXXIX.

Gavril Hatmanul, fratele Int Yule Lunn.(Moldova.)

(de la 1638.)

Al nostru intru tot cinstit bun frate si mare prie-ten, dumnealui jupan Andreias, birAul si judetul acinstitei cetdti a Bistritei, poftim de la Dumnezeu pacesi sanatate clumitale si a toata cinstita casei dumitale.Alta, poftim pre dumneata pentru neste vArniceri,doa-rA s'ar afla acolo. CA Tacem o besericA de piatra, deva vrea Dumnezeu sA fie cu ajutorul Sfintiei Sale.Ce nu putem afla aicea, in tarA la noi,. mesterii sapoata lucra var de piatra. Ce am inteles de [la] oa-menu dumitale cum acolo la dumneavoastrA stint mes-teri buni si pot face var de piatra. Pentr'aceia marog dumitale, de se vor gasi acolo megteri ca aceia,sa inveti duinneata sA vie un mester aicea la noi, navaza piatra. De-i va pArea cum sA o poata lucra, safacd var, eu mA voiu tocmi cu dtinsul ca sA-i platim,0 atunci voiu porunci, si ma voiu ruga dumitale sani dai de acolo patru vArniceri, sa vie sa lucreze aicea.Ce vei face dumneata bine pentru voia noastra, avea-vom a multAmi 0 a sluji, ce va fi porunca dumitale,aicea la noi. $1 Dumnezeu sa daruiascA sa afle ceastascrisoare a noastrA pre dumneata sanAtos 0 vcsel, de-

60 N. lorga

preunA cu toatA cinstita casa dumitale, de la Hristos, a-min. Scris in Suceava, Main 31.

Intru tot a dumitale neindoit frate si bun prieten Ga-vril, Hatman si parcalab Sucevei den tara Moldovei,ma Inchin dumitale cu sanatate.

Intru cinstite mAnile dumisale jupanului AndreiasbirAu, judetul a cinstitei cetati a Bistritei, cu cinste safie data.

(Ibid., p. 1044, n-1 MDCCCLX1; plirtile cu litere negre, din sla-vone0e.)

XL.

Hancea Vornicul.

(1638-43.)

Hance, Vornicul de tArg de Suceava, scriem pace 0sanatate dumitale, jupAne Andries, domnului de Bis-tritA, si a:tor domni. Alta, dam stire pentru rAndul ces-tor mesteri pietrari ce i-ati trimis dumneavoastrA aice,la SuceavA, sA lucreze la Curtea Mariei Sale lui Vocla:patru usi si. patru ferestre si doua sclipurèle, insa. sicu all" mesterL Ce Mariei Sale lui \Todd nu i-au foarteplacut lucrul, ce, pre cat au lucrat, li-au fAcut Maria SaVocla plata, de au dat pietrarior sesezeci de lei si o-larilor douAzeci de lei, 0 cartea Mariei Sale Incaau trimes la d-voastrA. De aceasta scriem, 0 sA fitid-voastrA sanAtosi.

Hancea Vel Vornic.(Ibid., p. 1053, n-1 MDCCDCLXX111.)


XLI.

Ienachi Cfimarasult

(Moldova.)(1638.-41.)

Intru tot cinstit i prea-iubit al nostru mai mare dum-nealui pan Mihai, marele-judet de la cinstitul Braseu,poftim de la miostivul Dumnezeu tot binele dumi-tale, impreunat sd fie cu toti cinstiti oamenii d-tale.Alta, de vei cerca d-ta de noi a sti, s'd ?tii d-ta, cunorocul MAriei Sa'e Domnul. nostru sAntem cu sandtate

cu bund pace. Alta, dAm stire d-tale ca. am trimespre Apostol acolo, pentru trebi domnesti ce trebuiescacma la Pasti, boboaie 1 i dunegi i comdnace demisei 2, si de sulite ce trebuiesc MAriei Sale iar acmk.

la o masa domneascd. Deci poftim pre d-ta sti fiecu stirea d-tale, pentru vamesi, sd ii zici d-ta sã nuinvaluiascd. de \Tama., cA nu putem tot trepAcla la Craiu.cd dumneavoastrd stiti ca and datA nu s'aucare au fost lucruri domnesti. Si a zis solul Barcea la-nds cd este invAlAtura de la Maria Sa Craiu sA nuinvAluiascd lucrurile cele domnesti, cd nici se cade sdddm stire Mdriei Sale lui Craiu pentru nimic. Deiasta poftim pre d-ta. SA fii d-ta sAndtos de la Hristos,.amin. La Ocnd, Mart 11.

Prietenul d-tale Ienachi CAmdras de Ocnä,sluga MArillor Voastre.

(lorga, Brafovul i Romtnii, pp. 56-7, n-1 1 ; partite in cursive,.din slavone§te.)

Postav prost.pentru grad.

Poate Barcsal Ac4, Acallu Barcsai.

si

si

invaluit

3

Minn'

62 N. lorga

XLII.

Dragomir Vornicu!.(Tara-Romaneasca.)

(c. 1650.)

1.

La al nostru cinstit i prea-iubit i de la iniinA dukesi bun prieten, juptin Mihai, judetul eel mare pentrucinstita cetatea Brasovului. Pohtim de la milostivulDumnezeu sA dAruiascA d-tale mult1 sAnAtate i bun&pace, impreunA cu toatA cinstitA casa d-tale. CAtrA a-ceasta, cinstitA cartea dumitale, ce scris pre fe-ciorul nostru, pre Lupul vAtavul, venitu-mi-au, I cuciragoste o am primit, i scrisorii d-tale pre rand i-aminteles, i multamim dumitale pentru cAci nu santemuitati de cAtrA dumneata. Asijderea facem sure dumi-tale cA, avAnd MAria Sa Domnul nostru aceastA

carea este de treaba MAriei Sale, scris-a Ma-ria Sa pentru pAmantul ce se aflA in olatul cetAtii suptascultarea dumitale. Ce i noi pohtim pre dumneataca sä. aibA poruncA i sA sArguiascA, sA nu facA zAbavA.lar ce va fi pohta i treaba dumitale aici cAtre MAriaSa Domnul nostru i cAtrA tara noastrA, nu ne pregeta,ce in tot ceasul ni porunceste. Noi sAntem bucurosi

gata sA slujim dumitale. De aceasta pohtim. Amin.April le 11.

Neindoit si bun prieten dumitaleDragomir Vel Vornic.

La al nostru cinstit l iubit si de la inimA dulcebun prieten si de aproape vecin jupAn Mihai, judetuleel mare dentru cinstitA cetatea Brasovului, cu cinstesA se dea. .

(Ibid., pp. 107-8.)

tni-ai

sti-clarie,

si

pi


2,

La al nostru cinstit §i bun prieten 0 de aproapevecin, jupAnul Mihai, judetul cetatii Bra§ovului, viatA0 bunti sAnAtate pohtim de la milostivul DumnezeusA-ti clAruiascA dumitale, impreunä cu toatA cinstitA casadumitale. Pentru care lucru, sA [del vei intreba d-ta§i de sAnAtatea Märiei Sale Domnul nostru, cu aju-torul miostivului Dumnezeu este Maria Lui ....sAnAtos;langA cinstite spatele MAriel Sale aflAmu-ne 0. noi sA-nAto0. Alta, intAmplAndu-se a venire feciorul nostruLupul VAtaful pentru trebile noastre, ca sA ni tArgu-iascA dile ceva de acolo, n'am putut lAsa ca sA nuscriem d-tale, ca sA putem gti de bunA sAnAtatea dumi-tale. Numai 0 dumneata,.. scrie-ni dumneata in toatAvremea, de ce vor fi trebile dumitale aicea, la MAria SaDomnul nostru, cA noi vom fi nevoitori a sluji d-tale.Aceasta scriem. SA fii dumneata MnAtos, amin.

Scris In April 4 zile, leat 7152 [1644Fratele dumitale, Dragomir Vel Vornic.

La al nostru cinstit 0 prea-iubit 0 bun prieten 0 deaproape vecin, jupAnul Mihai, judetul cetAtii Bra§ovului,cu cinste sA se dea.

(Ibid., p. 110, n-I 2; partea In cursive din slavone§te.)

XLIII.

Socol Clucerul.

(c. 1650.)

La al nostru cinstit 0 prea-iubitt 0 intru toate alai-duitor, mai mare pArintele nostru tunAnul Mihai, ma-rele-judej de fntru cinstit Scaunul cetAtii Bra§ovului,

64 N. lorga

sAndfate pohtesc de la milostivul Dumnezeu, impreundcu tot binele, sä ddruiascd Sfintia Sa dumitaie de im-preuna cu toatd cinstita casa dumitale §i eLL top priet-nic i d-tale. Alta, cinstia cartea d-tale care mi i-ai tri-mes,Ioarte cu mare dragoste o am priimit i d toatepre rand am inteles. De care lueru dam laudd §i

milostivului Dumnezeu de aceastA veselie ces'au inceput intru cinstita casa d-tale cu sora noa-strA, fia dutnitale. Milostivul Dumnezeu sã dAruiasedsA fie in ceasul cel bun, §i s Ii daruiascA Sfintia Sazi'e indelungate i yield norocitA, impreunA cu tot bi-nele. Alta, sa [ de] veri pohti dumneata a §ti §i deburl sdntitate a Mdriei Sole lui VodA, este Maria SosAnAtos §i vesel i intru build pace. Jeii.jderea i noiincA ne aflAm cu sAnAtate pre rang& spatele MArieiSa:e, Alta, §i. noi, dupd pohta dumitale, apropiindu-seziva cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul nos-tru i ea un fecior, Boiar I§fan1. Dumneata sA pri-me§ti cu dragoste i sd iei in nume de bine, ca de laun fecior al dumitale. Numai sA da'ruiascA milostivulDumnezeu sA petreceti dumneavoastrA aceastA veseliecu pace i cu bunA sAndtate. De aceasta am scris du-mitale. SA fii dumneata sAnAtos... Aprilie 26 de zile.

Al dumitale ca un fecior: Socol Vel Clucer.Cu cinste sA se dea aceastd carte intru einstitA

mane a cinstit i prea-iubit mai mare pArintele nostru,dumnealui juptinul Mihai, marele-judet dentru cinstitScaunul cetatii Bra§ovului.

tefan Boer, FAgArAFair.

mul-liimim

2

Scrisori de boieri

XLIV.

Ciogo!ea Serdaruf.

(1653.)

65

Milostive Doamne,

Eu, unul den slujitorii Marie! Tale cei strain!, man-cand ptinea si sarea Mariei Tale de atatia ani, fe-rindu-ma de osanda, sd nu-mi vie asupra pentru pa-nea si sarea Mariei Tale, care o mananc dente a-tape ani, iti fac stire Marie! Ttee pentru 5 tefan Gheor-ghie, LogofAtul-cel-Mare, ca-ti este adevdrat hiclean, sis'au ajuns cu Recoil. si cu Domnul muntenesc, si santgata ostile, si a' lui Matei-Vodd, sd vie asupra MA-rid. Tale. De care lucru adevarat sa crezi MAria Tae:i nu este inteart chip.

(Nikon Costin, In Kogältsiceanu, Letopisik, I, p. 323.)

XLV.

Gheorghe Stefan LogofStul 1 §I Stefan Ciogolea.(1653.)

Noi carii santem scrisi pre nume mai jos legamu-necu credinta si cu dereptate sa fim Marie! Sale CraiutArdealului si pre aceste lucruri carele sant scrise, presufletul nostru cel crestinesc, cum asa sa ne ajutenoua Dumnezeu si Stanta-Mdria Precista si sfintii In-geri si toti stintii lui Dumnezeu, si Sf Mita BiserirE 01Sfantul Post, cum, de i se va face mila Mariei SaleCraiul Ardealului de aceastA greed Ora, si va lua depre asupra noastra pre Vocla care este acum, pre Va-

1 Apol Domn al Moldovei.

66 N. loiga

silie-VodA, i pentru acesta lucru va porni Maria Sa()stile, sA [del nu vom putea amfindoi, iar unul dintrenoi vom merge in ostile MAriei Sale, iar cellalt din-tru noi vom fi impotriva lui VodA, ca nice sA poataa strange osti, nici el sA poata scApa. A doua oar&legAmu-ne si pre acesta cum, ce va cheltut. MAria Sapentru acesta lucru la Turci si la Tatari, i pre ostiplata, aceia o luAm asupra noastrA, i avutia luiVodA, uncle vom sti, MArlei Sale au omului MArieiSale vom face stire, si vom nevoi cu toatA putereanoastrA ca sA meargA la mantle MAriei Sale.

t Eu Gheorghe Stefan Vel LogofAt iscAlesc; Ste-fan Vel SArdar iscAlesc.

(lorga, Studii i documente, IV, pp. 29-30, r-I XXXIX ; pAr-lite ce cursive, din slavone0e.,

XLVI.

Un feclor de hotnog.(Moldova.)(c. 1653.)

Cinstite parintele nostru, dumneata jupane Logofete,sA fii dumneata sAnAtos. Rogu-mA lui Dumnezeu si du-mitale, de va fi cu voia dumitale, sA mA trimeti dum-neata sa fiu i [eu] un fecior dumitale, sa-ti slujescdumitale, ca i alte slugi a' dumitale. CA am rAmassArac de pArinti, i sant neinsurat, i nu mA pociusprijini. De mA vet priimi dumneata, eu ti-oiu sluji du-

cu svAnta dereptate. $i ti-oiu dArui dumitale unloc de prisacA, cu casa gata, I zemnic, carele estela Costesti lfingA Docolina. Cc va fi voia dumitale; sAfii dumneata sanAtos de la Hristos; amin,

t Mai mis, i plecat de supt talpele dumitale; MAr-zea, feciorul hotnogului de Costesti.

(Ibid., V, p. 7, n-1 33 ; idem.)

imitate

Scrisoti de boieri 67

XLVII.

Lupu TrAjescu.

(Moldova.)

(c. 1653.)

Dumneata frate cumdtre Vistiernice Huhn inchinu-ma dumitale cu sdatate. Alta, dau Sire dumitale caau ptirdt la Vodd cel vdtdman din sea slobozie mun-teneasa de langd Thrgul-Frumos, au Oat pre dum-neata §i pre Grama a li-ati cosit flinatul lor, §i eiacmil n'au unde cosi. Deci au trimis Vodd un aprodsa aprinzd fdnatele toate, §i. a' dumitale, §i a' Gramei,S sã fie aprodul tot acolea and vor arde acele ffi-nate. $i s'au sarbit pe dumneavoastrA foarte rd.u. A-iasta dau §tire dumitale. $i sd fii dumneata sdatos dela Hristos, amin, Avgust 20.

t Ce yeti fi cosit dumneavoasta, din -ale hotarea' tárgului, ce vi s'au (tat dumilorvoastre, acele faneteau zis Vodd sd le aprinzd.

Fratele dumneavoastri: Lupul PrAjescul.t La dumnealui, la Vistiernicul Buhti ca sd se dea.

(Ibid., pp. 20-1, n-I 91 ; idem.)

XLVIII.

Vast le Pealescu.

(c. 1653.)

Dumneata Vistiernice Buhq, inchindmu-ne dumitalecu sdatate. Alta, ne rugAin dumitale de cea bucAteade iarbd de la Dddesti, de la area dumitale cea veche,den drum, in sus, a dumitale ilia Ili va ajunge. Poti

68 N. lorga

sA fact dumneata o mie de stoguri, cA n'am vrut säcosim pAnA va veni un rAspuns de la dumneata. Deaceasta ne rugAin dumitale. Si sA fii dumneata sAnAtosde la Hristos, amin.

Mai mic feciorul dumitale: Vasile, mA [inIchin dumi-tale.

t De la Vasilie PrAjescul, pentru fan[ul] de la DA-devti.

(Ibid., p. 2i, n-1 92; idem.)

XLIX.

Un curtean din Moldova.

(C. 1651)

Cinstite Postelnice Iordachel. SA fii dumneata sd-nAtos. MA rog dumnetale, pentru Dumnezeu, vi pen-tru sufletul pArintilor dumnethle, IA-ti dumneta poma-nA pentru mine, de grAievte MAriei .Sale lui Voda.de mA scoate de la aceastA slujbA. CA iatA mA pripescsA mA gAtesc de oaste, vi eu sAnt sArac vi n'am nici.car, nici nimic, Ci ma rog dumnetale, fA-ti AlumnetapomanA de grAievte de mA scoate, iar eu, cAci vei os-Leni dumneata de ma. vei scoate, tat& cA din partea.mea de movie iti dAruiesc dumnetale 50.de stAnjenide mosie, vi pomana dumnetalp nesavArvita vafi. De aceasta mA rog dumnetale : sA fil dumneata 43 A -nAtos.

-Mai mic si plecatul dumnetale: Iancul.(Ibid., p 23, n-I 1014

' Probabil; Canta-cuzino.


L.

Boierii lui Gheorghe-Vodi $tefan.

(Moldova.)(1655.)

Adecd noi, Ghedeon, arhiepiscop l Mitropolitul Su-cevei, Anastasie episcopul de Roman si forest episcopulde Radauti, Sava episcopul de Husi, asijdere i noi,tot Sfatul teril Moldovei, anume Iona-sco Rusul Vel Lo-gofat si Stefan Boul Vel Vornic de Tara-de-jos, VasilieHatman i pArcAlab de Suceava, Dabija Vel Vornic deTara-de-sus si Ilie Septelici Vel Postelnic, GligorascoRusul Vel Spdtar i Mogti idea Vel Pdharnic si SolomonVel Vistiernic i toti alti boieri i lacuitorii terii Moldo-va, ddm Vire i mArturisim cu aceastA scrisoare tu-turora cui se cade pentru cd, fiind aceastA tara demulte parti impresuratA si ingreulatd, mai vartosde spre ImparAtie cu birul i cu alte multe cheltuieli,deci, vAztind noi, Sfatul terii, si toti locuitorii terii, cdnici intr'un chip nu vom putea a rAdica acele cheltuielicu Ora si din puterea noastrii, ctizut-am cu totiine-am rugat prea-luminatului i innAltatului RacotiGheorghe, cu mila lui Dumnezeu Craiu terii Ardealu-

domn pArtilor Terii Unguresti i span Secuilor,cum inteatAta lipsd i nevoie, cu attitea cheltuieli, sAni fie Maria Sa inteajutor. Deci Maria So, ea un Domnznilostiv, neindurtindu-se de aceastA sAracA de tara, a olass la attlta nevoie i greutate, .ce s'a milostivit

cu o§ti ne-a ajntorat L cu bani ne-a imprumutlitt,la atAta nevoie a noastrA 0 a fedi. CA, de nu s'ar filostivit MAria Sa sA ne ajutoreasca, iar noi de pe a-ceastA sAracA tarA 0 din prilejul nostru nici inteun.chip nu le-am fi putut rAdica. De care lucru este

si

lui,

nit-

70 N. lorga,

0 la §tirea acestor fed de prin prejur, a toate, cum inopt luni am dat cloud biruri la Impar Atie, fArd de altemulte cheltuieli, care ce ni-au fost numai a le da; a0j-derea 0 la Hanul §i in multe Orli, unde am avut ne-voia §i greul terii. De care lucru, din toatd datoria,WA cat s'au dat MAriei Sale panA acurn, la aceastdvreme §i an, 7614 [1655], luna Septemvrie in §esezile, rAmas-am Mdriei Sale cti o sutd 0 douAzeci §i§ese de mii de talere bAtute. Pentru care datorie ade,verim pe a noastrA mare credinta §i jurdin pre sfAntaEvanghelie 0 pre sfintii Apostoli i pre toti sfintiicurn pAnd la ziva Craciunului, care este as:jderea leat,luna Dechemvrie 25 zile, chip& ctilindarul cel vechiu,ca sA plinim aceasta datorie care scriem mai sus MA-riei Sale lui Craiu, deplin. A0jdttrea §i !And la zivaaceasta ca sa avem a trimite Mdriei Sale, nepohtit deMaria Sa, cAte 15.000 de taleri, sau mai sus sau mai.jos. Iar, sä [,---de] nu am plini Oa la ziva aceasta da-in tot chipul, cum va fi voia MAriei Sala, pAnA se vatoria toatA, iar Maria Sa ca sd fie volnic ali luaplini datoria Mdriei Sale. *i, nu numai noi ce ne le-Om pre aceastA tocmealA, ce, de s'ar tampla vreunora din noi vre-o moarte sau schimbare, ca sli fiedatori a plini boierii caH vor fi in cinste in lo-cul nostru, 0 coconii no§tri. A0jdere §i MAriei Sale des'are tampla vre-o moarte, de care Dumnezeu sä fe-reascA, iar noi sA fim legati pre aceastA tocmalA 0Mariei Sale Crdiesei 0 coconului MAriei Sale. Pre a&s-tea 1::4 toate ne legdm, 0 pentru mai mare credinta cuiscAliturile nbastre adeverim, 0 cu peceti intärim. Datae din Wog din Iasi, .1una.J, zile, 7164, iar de la Has',terea Domnuhd Isus Hrlstos 1655.

(UrmeazA iscAliturile.)(Ibid., IV, pp. 44-5; partile cu Mere negre,din sIavone§te.).


LI.

Constantin Cantacuzino Postelnicul.

(Tara-Romdtzeascd.)

(1655.)

Eu, Costantin Cantaeuzino, care am fost in zilele rti-posatului Matei Voevod, inca din inceputul Domniei Ma-riei Sale pana 0 la sfar0t, Postelnic-Mare, iard, du-pa rapausarea Mariei Sale, in zilele alesului Constan-tin Serban Voevod, nepohtind nicio boieile, ce ra-maind mazil, dau aceasta carte a mea cui se va cuvenia §ti, mai vartos seninatului §i innaltatului Craiului,domnului, domnului Gheorghie Racot, din mila luiDumnezeu Craiului Ardealului, domnului partilor TeriiUngure0i 0 panului Sacuilor, §i altele. Vazand ca §iprea-luminatul §i prea-milosfivitul Domnul nostru Con-.stantin Serban Voevod este cu juramant intarit sprevecinateasca prieteni catra Maria Sa Craiul, care0 de Dumnezeu este placutii §i dc oameni priimita,eu Inca ma jur Mariei Sale seninatului Craiu, in nu-mele Tatalui 0 al Fiului §i al Duhului Sfant, care estein fete trei, iar in Dumrzeire unul, o adevarataSfanta Troita, cum ca voiu fi Mariei Sale slug's di-reapta, cum §i Mariei Sale Domnului nostru, 0, cevoiu auzi, au de bine, au de Mu, au de vre-un vi-clean al Mariei Sale, au veri de ce vrajma§ al Ma-riei Sale, au in tail* au aieve, cu toate prilejurilea da de §tire Mariei Sale nu voiu inceta. Insa 0 eucu fratii miei de mile Mariei Sale lui Craiu sa nu fimlipsiti. De fratii miei carii sant in Moldova 1, inca fe-

1 lordachi §i Toma.

72 N. lorga

leluiesc cum MAriei Sale lui Craiu i MAriei Sale lui5tefan Voevod vor' fi direpte slugi, si pre Maxine Salenu-i vor vicleni, ce ea pre milostivi domni i stApAnivor avea pre MAriile Sale. Spre care lucru, pentrumai mare credinta, iseAlit-am cartea mea, i cu o-toisnuitA pecetea mea o am si intArit. In Bucuresti,tuna lui Ghenarie, anal 7163 [1655].

Constuntin lost More Postelnic.(Ibid., pp. 32-3, n-I XLI ; Mem.)

LII.

Boierli lui Constantin-Vodi Basarab.

lgnatie, cu mila Jul Dumnezeu Mitropolit a toatil'ara-Rolthineascä, I celeialte, i noi, toti boierii eariisAntem mosneni Teril-RomAnesti, impreund cu rosii

cu alti slujitori, carii auCt mosneni pimantenipAhArnicei i spitArei, i cu alte cete birnici, dam za-pisul nostru prea-lumInatulai i innAltatului domnuluilo Gheorghie Racot, den mila lui Dumnezeu CraiuluiArdealului, domnul partii unguresti i celelalte1; cum,IntAmplandu-ni-se infra tara noastrA a se face nistelucruri rele dentru niste oameni strAini caH vineridentru alte teri in pimintul nostru, de incepuri a in-greuiarea si a stricarea raiaua prea-luminatuluiprea-puternicului ImpArat cu jacuri i cu hotii, pAnimai o sfarsirA, dup' aceia se apucard de noi, caridam si radicam haraciul cinstitului ImpArat, de ince-purA a ne jicui i a ni prida casele l bucatele gi avu-tiile noastre, pin' intrari i cu sabia in noi, in doutl,trei randuri, de omorarit atiita samIt de boierime, den-

Tlnutul dIntre Ardeal l TIsa.

[ern.,pi

Strisori de Weil 73

tru mijlocul nostru. $i,, pre call omorard, nu dederdnici stt-i ingroape, ce-i lepAdard, de-i mancard fia-rale i cainii. Eqijderea 0 pre noi, gonindu-ne ca sane omoare, scoaseri-ne 0 din tara noastra, §i, ce avum,mult, putin, tot ni luard. Deci uMi dentru noi scdpdmin pAmilntul Cinstitului Imp drat, la poala MAriei Salelui Siaue-Pa§a al Darstorului 2, altii la Pa§a de laTemepar 3, altii prin Moldova, altii scApdm 0 aid,In pdmantul i biruinta MAriei Sale prea-luminatului

cre0in Domn i Craiu, carele este mai sus zis.dup'aceste, nici tqa nu se lAsard, ce se rAdicard 0 a-supra Domnului carele ni I-au dat cinstitul Imparat.Deci noi, carii scdpiim aici la poala Marie! Sale luiCraiu, 0iindu-1 pre Maria Lui derept i credinciosprea-luminatului i prea-puternicalui ImpArat, cu jal-bA i cu lacrAme eazum la poala MAriei Sale lui Crain,Insd cu voia i porunca Mdriei Sale Dornnul nos-tru lo Constantin Voevod, rugandu-ne i spuindu-icum cä ace0i hoti au stricat tam prea-luminatului Im-pdrat, cat nici haraciul n'are de unde i se da, casa RIO. Maria Sa milA cu flO i, ca un credinciosderept ceestè MAria Sa prea-luminatului puter-nicului ImpArat, sA arate aceastA slujbA .ImpArAtieiSale, sa tinzd ajutorul i puterea Mdriei Sale ea sascoatem tam den mana acestor strAini hoti, ca sa fietam iarA0 supusd i plecatA prea-luminatului Imparat,

sd dam haraciul ImpAratului, cum am dat 0 maidenainte vreme. Intr'aceia Maria So, ca un Domn

Craiu cre0in, fAcu-i-se mild de noi, 0, mai vartos-grand sti arate §i slujbd prea-luminatului i puternicu-

' Staves.Silistra.

Si

i

i

1

pi

vi

74 N. lorga

lui Imparat, fu Maria Sa bucuros, cu toata nevointacu puterea Marie! Sale, a scoate acea tara din mane

hotilor. Derept aceia gi noi dam acest zapis in mansMariei Sale lui Craiu cum, de-ar fi vr'o intrebare sauvr'o imputaciune de la Imparatie, ori in vista /MedSale, ori in urma Mariei Sale, cine va därui Dumne-zeu a fi Craiu, pentru acest lucru sa avem. noi amerge cu capetele noastre sa dam sama la Impara-tie, iar Maria Sa nicio seama sa a da. 5i pentracredinta pusu-ni-am toti pecetile aici mai jos gi iscaliturile noastre, ca sa fie de credinta. Scris in Er-nut 1, luna lui Maiu 20 de zile.

(Urmeaza lscälitui i.)

(Ibid., IV, pp. 33-6; idem.)

LIII.

Dabija Vornicul.

(Moldova.)(1655.)

Milostive i Iuminata Doamne, sa fii Maria Dumitalesanatos. Fac gtire Mariai Dumitale, cand au fost as-tazi, Vineri, venit-a Dumitragco de Jilegti gi cu alticalaragi, cu o carte de la Spatarul Hrizica 2, scriindcum au venit boieri dintr'acolo ged la Focgani, i neagteapta sa mergem. i noi acolo, la margene, a fa-cern pace. Deci eu i-am dat raspuns intr'acesta chip, caFnai agteptam, sa mai vie nista boieri de la MariaDumitale, peste doua, trei zile. Deci vom merge gi vom

1- In Ardeal.2 *eful ritscoalel ImpOtriva lui Constantin Basarab i doritor de-

Domnie.

i

si

n'aibar


face pace.Deci sd stii Maria Dumitale cA mi s'a rugatpufnitrasco ca sA-i spuiu cu direptul; deci eu i-am stns.CA vin Tatarii si vine Pasa si Craiul; deci venim si nolonu cu alte mestersuguri, ce yin au stirea Imp&ttiei.Deci el Inca. a zis cd este asa,cA au obicit si ei. Deeimi-au zis: scriem Maria Dumitale, vre'ntr'un chip sä lifaci pace de spre Craiul si de spre Tatari, si de sprePasa, ca sil caute ei vinovatii mil au fAcut acele lu-crud, sA-i puie la mijloc, sd-i dea pre mAna ImpArA-lid. Deci sa stii MAria Dumitale cA am scris si eu laNeagul Chitanul si la Razmirita apitanul, cA mi-azis el sA scriu; cA li este voroava si lor asa, cd, dese va duce SpAtarul mai incolo, ei sa treaca Incoace,sd nu meargA intr'acolo. Deci s'au rugat sa scriu laMaria Dumitale, dacA vor trece, sa nu aibd nevoie.Deci eu incA li-am scris precum este porunca MA-riei Dumitale- sa vie, cd nu vor avea nicio nevoie.Deci, precum va fi acesta raspunsul, am zis pAndSAmbAtA sa. ni dea rtispunsul, vom da stire MarieiDumitale. SA fii Maria Dumitale sAnAtos de la Hristos,amin.

Boierinul MAriei DumitaleDabija.

(Ibid., IV, pp. 36-7, n-I XLIII: partea cu !Here negre, din slavon*e.)

LIV.

Calfira§ii räsculati impotriva tut- Constantin-VoclaBasarab.

AdecA noi, cAlArasii, slugile MAriei Sale Domnulnostru, lui Io Constantin eyban Voevod, de supt as-cultarea lui Coman CApitan, mArturisimu-ne, adeve-rim si ne incredintdm cu acest zapis al nostru, ca-rele dam la mAna MAriei Sale lui Racot Gheorghie,Craiul Ardealului si pArtilor Terii Unguresti domn

75 N. lorga

Secuilor span, i la mana Mitriei Sale Domnul nos-tru Constandin Serban Voevod, sit fie de credinta cum(4, noi fiind calara0 i avand mila de t = de la] MariaSa Domnul nostru, h'am pazit credinta noastra dareMaria Sa cum s'a cazut, ce am umblat dupa cuvantulunora i altora din boieri si din slujitori. Care umblarea noastra adusu-ne-a de am cazut den credinta Dom-nului nostru si am gresit Mariei Sale; care gres.ealaa noastra surpase-ne din mila, Mariei Sale jos. CeMaria Lui, ca un Domn bun 0 milosardnic i milos-tiv, milostivitu-s'a de ni-a iertat greseala noastra,iar ne-a tras supt mila Mariei Sale, invrednicindu-nea cele ce le-am avut i pan' acum. Insa intr'acestachip cum de-acum nainte numai de porunca MarieiSale sa ascultam, ce va porunci Maria Lui, ori aie-yea ori in tainti. Iar dupa cuvantul i invatatura al-tora din boieri sau din lacuitorii terii sit nu umblarni/del in seamA sA le bAgAm. Iar, de le-am cunoaste clisant spre vatamarea cinstei Domnului nostru, aceleanumai deceit sa le aratiim Mariei Sale, cum se cade \slu-gilor derepte, i slujba Mariei Sale sit avem de-acuminnainte mai cu mare ascultare i cu mare cinste ao pazi; i intru slujba Mariilor Sale bucuro0 0 far'de toata crutarea vom fi gata a varsa sangele nos-tru. Iar care diltru noi se va afla umbland cumvastrinste 1 da catre Maria Sa Domnul nostru, ara-land ceva hiclenie i necredinta, ori in ce lucru cares'ar atinge de vatamarea cinstei Domnului nostru, yeticu fapta, veH cu cuvantul, acel om, veri capitan,yen iuzbas, veri ceaus, veH stegar 2, veH cetncu groaznica moarte a muri dator sa fie, impreuna

RAzlet.3 Grade de ostire: sutas, locotenent si stegar.

si

I

si


cu muierea lui §i cu feciorii lui, far' de toatA cru-tarea. $i jurAmantul care am avut cu dArAbantii §i. cucAlArrsii si cu alte cete ale terii, carele erau spre lucru-rile cele rele, hiclene §i vAtAmAtoare, acele sA fie toatecalcate si puse jos. Nurnai de-acum nainte sa tinemacest jurAmant si credinta vAtra. Maria Sa Crail §icAtrA Domnul nostru. De care cumva odatA [s'arj in-tArta niscai oameni Ili de-ai terii si iubitori de rAzmi-eta si cari se va -scula asupra Domnului nostru, sAne aflain langA Maria Sa Stand cu toatA vartuteEtnoastrA impotriva vrAjmasilor ca aceia, pAna la moar-tea noastra. $i, pentru mai tare credinta noastra, sa,aiba acest zapis al nostru, iscalitu-i-am §i 1-am pece-tluit. Scris in luua lui Dechemvrie zile, anal 7164[1655].

tUrmeazA iscAliturile. Tot ap PAhArniceil lui lane CApitan,.Medi !Id Lep. CApltan za Botezati.)

(Ibid., pp. 37-9 ; idem.)

LV.

Radul Comisul.

(Tara-Romaneasea.)(1658.)

La ai nostri cinstiti §i mai mari buni prieteni, dum-nealor jupanul Mihaia Golsmit §i jupanul Mihaiu Her-man, mare-judet al cinstitel -eetAti a Brasovulul, poh-tim de la miostivul Dumnezeu build pace si sAnatatesa dAruiascA dumnilorvoastre si tot binele intru delun-gata viata. 5i, sa [ de] veti pohti dumnilorvoastrea §ti §i de noi, cu mila lui Dumnezeu aflamu-ne binesanAtosi pAn' acum. $i, sa veti pohti dumnilorvoastrea sti de randul vestilor dintr'acoace, veti sti dumnilor-voastre cA am ajuns cu ostile pan' aici, la Oradia-Mare,.

78 N. lorga

de ad santem mergAtori cu Maria Sa Hanul gi cuPass la Timisoara, la Veziriu-Azem 1 Alta, and aumers frate-mieu Moise acasA, eu nu m'am puttat pri-leji scriu Cate ceva acasa; ce pohtim pre dum-nilor voastre di am scris cest ravasel de ca-

cA i noi santerrk aici lAngd PaàL ce hi estenidejdea pre Dumnezeu. Si veti sti si dumnilorvoas-tre ca Hanul i toate ostile vor sA dea pe la RäsavasA iea #ara noastrd in lung. Asa este cuvantul aici.Ce pohtim pe dumnilorvoastre çA este un iecior alnostru acia, anume Voicu, lAsAm acest rAvasel sA-I

ducA la jupäneasa noastrA) sA aibA grijA i pazA, 'Ana vortrece otile. Iar noi nu vom uita binele dumniilor voas-tre niciodinioarA, i 'ntru ce ne yeti afla dumnilor-voastre, cu slujbd direaptA voiu fi cdtre dumnilorvoas-tre, de la Hristos, amin. Scris Septemvrie 10 zile,7167 (1658).

Bun prietnicul dumnilorvoastre i vecin de aproape:Radul Comis,

Si ma 'nchin parintel ii Vasilia de sAndtate.La ai nostri cinstiti i socotiti mai mari si buni

prieteni i vecini de aproape, jupfinul Mihaiu i jupdnulMihaiu H4man 3.

(N. lorga, Brafovu1 i Romdnii, pp. 290-1, n-I 8 ; partea cu Ii-tere negre, din siavoneste.)

LVI.

Gherghe Banul BAleanul i alti ,pribegi munteni.(1674.)

Prea-luminatului, milostivului i crestinului Craiu Mi-hail Apafi, den mita lui Dumnezeu Ardealului Craiu,

Marele-Vizir.2 Orsova.

judele Brasovulul.

si

trebile

2,

sa-mi

5


pArtilor Terii Ungure0i domn i Secuilor pan, Camilostivului Craiu, cu plecAciune ne inchinAm MdrieiTale.

Rug Am pre miostivul i puternicul Dumnezeu sApazeascd pre MAria Ta cu bunA sanAtate 0 pace in-tru luminatA Crdia MAriei Tale in multi 0 fericiti ani.Pupa. aceasta, facem 0ire Mdriei Tale cd noi, dupAmila MAriei Tale cea crAiascA, care ai avut MAria TacAtre noi, factind Maria Ta pentru noi multe osteneleca sa putem. merge in Ora cu pace, 0. noi eram odih-niti intru cartile MAriei Sale Ductd-Voda. care ni-autrimis cu boierul Mdriei Tale Gheorghie diac, precum§tii Maria Ta cA am dat euvAnt §i innaintea MdrieiTale 0 ne gAtiam den zi in 212 §i numai ce era sAvenim la luminatA fata MAriei Tale ca sfi multamimMdriei Tale 0 sa ni luAm ziva bund, sA mergem inlard. lar, and fu sd purcedem la Maria/ Ta ca sA niluAm ziva bun& noud ni veni cuvant den tard cumMAria Sa Duca-VodA, de cdte ni-a fAgAduit, la cu-Wait nu 0-a stAtut. CA Maria S a fagAduit pen-tru bucatele noastre, cd, ce a luat, ni va dace nu ni-a luat, nu ni va mai lua. i am trimis §ioamenii no0ri innainte la Maria Sa ca sa ni grijeascaate ceva pre la case. Iar Maria Sa, necum sa ni deaceva den oe ni-a luat, ce Inca §i. ce a mai fost ne-luat, Inca a luat tot, §i. nimic n'a lasat. Deci noi, a-cestea intelegand, am statut de ne-am mirat, in cechip face Maria Sa acest lucru, de nu-§i sta la cu-va.nt i arata Maria Sa lucrul intealt chip, nu pre-cum a lagaduit. Iar inca tot ne gatiam sa venim laMaria Ta, sa dam §tire Mariei Tale de acest lucru,atunce sosi §i boierul Mariei Tale Gheorghe diac cuporunca Mariei Tale catre noi. Dup' aceia mai vartosne indemnam §i. purcesem sa venim la Maria Ta. Iar,

si,

pi

80 N. lorga

and fu acum, se adevera a ar fi pus Maria SaDuca-Voda pre Stroe Vornicul la opreala, 0 pre unginere al nostru 1-a pus la muna, a 1-a ars, arun-ciindu-li napaste mare, zicand a am trimis noi carpprin taina la dan0i, §i a cis a ni-au trimis §i ei de a-colo carti. De care lucru noi de aceasta napaste foartene §tim a santem oameni direpti, 0 nu este cum zicei, nici se va afla sa li fim trimis arti prin taina cuneteare me0e§uguri, sau ei sa ni fie trimis intea-cesta chip. Iar, de fata, noi am trimis mai innainte,cu boierul Mariei Tale Gheorghe diac 0 cu oameniino§tri. Cand am scris la Domn 0 la alti boieri, amscris 0 la Stroe Vornicul, iar alt nu Om nimic ile a-cele napA0i. Ci ne rugam Mdriei Tale sa. nu fie oevaingreuiatA\ inima Mariei Tale pentru acestea ce zieei 0 napastuiesc; a noi cu capetele noastre ne vomprinde innaintea Mariei Tale cum, de vom fi scris noica acestaa lucruri acolo, sau sd ni fie venit de acolo,precum zic ei, nici cum nu se va afla acest lucru. Cinumai aceste lucruri sant niipii0i §i me0e§uguri, ca,alt, tot ce am avut, ni-au luat, numai ce-am ramas cucapetele. Poate fi a poftesc sd ni iea 0 capetele; cila mana Mariei Tale ramiine viata noastra, a ei cuacestea me§tepiguri s'au apucat acum sd ni. sfar§easca0 viata. Ce cum va lumina puternicul Dumnezeu cu-rata inima Mariei Tale! Puternicul 0 milostivul Dum-nezeu sa pazeasca pre Maria Ta intru luminatd CraiaMariei Tale cu build sandtate 0 pace in multi §i feri-oiti ani.

Plecati 0 slugi mai mici Mdriei Tale:6heorghe Banul, Neagoe Secuianul Vornicul, Ivasco

Logorat, Han Vistier, Ilie $atrar.(Studil fi doclunentd, IX, pp. 23-4.)

Scrisori da boieri 81

LVII.

Mihai i Serban Cantacuzino.

(Tara-Romaneascd.)(1(7 )

Eu, Mihai i 5erban Cantacuzino, jurAmu-ne previal Dumnezeu, care este Tat Al, Fiul, Duhuldepana Sfanta TroitA, -anal dirept Dumnezeu, MIDcA noi a patru legi, ce siint intru aceastA farAl pri-mite, cu toatA nevointa noasträ sili-vom a le pAzi §iicu. asuprirea frelor legi sau cu scAderea lor legea noa-stra nu vom si i a intemeia, nici impotrivanici aie.vea, nil in tainA, nu vom lucra, nici in fata;a cArula orLA-uil om pentru lege urAciune i im-protivnicire nu vom purta, i fieVecAruia vom siltea sA-si poata tinea el legea lui in volnicia sa; i im-potriva a fiest cA uia lege nu vom face practia, casA4 fie spre asuprealii, nice sfat rAu nu vom cia, nicecu arma noastrA nice i isune, ifice cu mijlocul altuiavoni fi impotrivnici. Ce Inca, de am intelege unii caaceia impotrivnLi, vom da §tire a tot Sfatul MArieiSa e, i vom sta i impotriva unora ca aceia. Nice MA-riei Sale lui Craiu impotrivnic "sf at ca acela nu vom-da; i (ern acesteia volnicie, pace 0 toate judecAtileei dupre pricepe:ea pute ii noastre siti-vom a le pAzi,

impotriva ei cu teri strAine nu vom face practice 0isfaturi. Si, pentru cA i Crail cu jurAmAnt adevereazapre mopenii jerii, oricati am fi vadnici (sic) impotrivabine* terii, va da Oire terii i sfetnicilor. Noi IncadarA pe legAm pre acel jurAmAnt ce am zis mai sus:

Sfitnt,.

lor,.

pi

82 N. lorga

oil pAnA and gi Craii nouti datul jurAmAnt gi f Aga-

duintile gi conditii le vor tinea, noi inca sAntem pAnAatunce a le tinea, gi unul la alalt, ori pAnA cAnd n'arstrica oarecarele din aproapele prieten; iar oarecarear vrea a cAlca sau a strica acest jurAmAnt, adAvArAn-du-se lucrul, sA rAmke in toate pata vegnicA a ne-credintei. Pre care gi noi mArturisim a o linea.

Scrls la Noiemvrie 6 zile, anul 1676.Mihail Cantacuzino, m. p.

erban Cantacuzino, m. p.

Eu, Mihai gi Serban, Cantacuzinii, jurAmu-ne in nu-mete TatAlui gi al Fiului gi al Duhului Sf Ant, adevA-ratA gi deplina Shinta Troita, unul dirept Dumnezeu,cum cA prea-luminatului gi noao milostiv domn, MA-ria Sa Apafi Mihai, den mila lui Dumnezeu Craiul Je-rii Ardealului, domn pArtii unguregti gi gpanului Se-cuilor, vom fi direpte slugi gi credincioase, prietenilorMAriei Sale prieteni gi vrAjmagilor Mariei Sale vraj-magi. Orice am intelege de rdul sau paguba A/lanaiSale, de timpuriu vom face in gtire, gi cu toatA pu-terea impotrivA incA vom sta, aga sA ni dea Dum-nezeu stAptinia sufletelor noastre! Iar gi MAria Sa IncasA ni fie milostiv ci folositor domn.

Scris In Noiemvrie 6 zile, anul 1676.(Ibid., IV, pp. 61-2, n-I LVIII; ibidem.)

LVIII.

Mihal Cantacuzino.(Tara-Romaneascd.)

(1678.)

Prea-milostive gi innAltate Craiu, doamne, doamne,mie milostive, plecatA slujbd inchin MAriei Tale, caprea-milostivului mie domn.


Domnul Dumnezeu cu Una pace si cu indelungatabiruintA sä daruiascA pre Maria Ta.

Cu aceastd mica si plecata-mi scrisoare vruiu ca sAcerc de fericia i infrumusetata sAnAtatea MAriei Tale

ca sA fac stire MAriei Tale despre vesti ce amIntelege, savai [ = de si] cA de spre toate partite maiadesea vor fi viind MAriei iar si de la ai nostri,and pot adevAra, numai cat i nouA semneazA ca sãdAm stire MAriei Tale. Cum si astAzi, Miercuri, Av-gust -7 zite, ni-a venit scrisoare de la ai nostri, ple-cate slugil3 MAriei Tale, scriindu-ni cA Joi, Avgust 1-iuzi e, au venit neste cAlArasi tocmai de la tabArA, cariiau fost- purees de We cu un Turc mare, carele afost mergAnd de la Vizirul la Impdratul cu trebicu dile s'au fost intAmplat pan' in vremea aceia,

asa, viind pAnA aproape de Buh 1, li-au iesit oseam& de Cazaci innainte. Ei, avAnd innainte streajA sisimtind de Cazaci, si-au schimbat cealmalele i si-aupus is'ice, cA au fost o sumA bunA de Turd, cA cateputintei nu pot umbla. Asa, pArAndu-sa Cazacilor cAstint crestini, i-au lAsat de au trecut cAtva. In urma,prinzAnd pre unii i adevArAnd cd sAnt Turci, i-aa lo-vit; den cart sA fie scApat numai vre-o 3-6, iar alaltitop sA fie parit; si pre Aga acel mare I-au prinsviu, ca. toata solla Id. Den crestini carii au fost venitcu acei Turci, pAnA a li prinde ve3tea, ineA au perit

unii si den slugile Domnului, iar apoi, cares'a adevArat crestin, 1-au lasat. i scriu cum sa fie fostla 8.000 de Cazaci. Ramadanotchi2 Inca sa fie trecutNiprul, nestAndu-li Tatarii innainte, pe cari i-au fosttrimis Vizirul sA pAieascA la trecAtoarea apei, sA nu-i

I Bug, itu.CApetenie de Cazaci.

si

Ta!e,

si

cativa,

*

gi,

84 N. lor a

Itbe sa treacA. Dana n'au putut nimic sà. li stea impo-trivA. Iar Inca taberele acestea mari Inca nu s'au lovit;numai ce yin incet; iar den cetate in toata. vremeaiese de se lovesc, sable la sabie, i multi den Turci slfie perit. Ca acestea pand acum am inteles. $i iar,ce am putea §ti adevarat, numai cat voiu face §tireMAriei Tale, dupa direptatea noa3tra ce avem cAtreMaria Ta. Numai ne rugAm MAriei Tale, den bun& 0milostivA mile Mariei Tale sA nu lim apArati; i milalui Dumnezeu pururea sa umbreasca pre Maria Ta

Avgust 8 zte, 1678.A MAriet Tale mica 0 plecata sluga:

Mihai C[antacuzinol.Prea-luminatului 0 innaltatului Craiu, domnuhii Apafi

Mihai, den mile lui Dumnezeu terii Ardealului Craiu,domnului pArtii Terii Ungure.0i §i §patiului Secuilor,domnului, domnului mieu milostivului, cu plecAciunesA se dea.

(Ibid., IX, pp. 10.4-7.4

LIX.

Lupu Costachi.

(how 4-(c. /it .

Iubite fiul mieu Vasilachi, sinAtate poftesc de lamiostivul Dumnezeu. 51 acea bucurie t a lui PavAl sa,trimita milostivul Dumnezeu sA fie de bine 0 de sttna-tate. Noi de aicea, a veni n'avem cum cA nu ne lasAvremea, 0 Vasilcai Inca i-i cam rAu la obraz; ce n'aputea veni AA fie la cununie. Ce sA-I cununi tu, -c1.1Catrina, anuindoi. Si iatA a am trimis doua postave

I Nuntä.

Scrisorl de boleti 85

si-i dau si partea lui de la Cozmesti, carea-i la minezalog de atAta vreme, si i-oiu da 0 un copil de TiganO o copilA de Tigan. Acestea sa.-i dai la cununie.si. si fiji toti sAnAtosi.

La iubit fiul mieu Vasilachi, cu sAnAtate sA se dea.(lorga, Siudit fi documente, XVI, pp. 131-_, n-I IV.)

LX.

Joan BoMescn.

(c. 1680.)

loan Boldescul scriem inchinAciune la ai nostri cinstitipArinti de la sfAnta mAnAstire ot Beserecani., pArinteleigumAnul Partenie si la tot soborul, de la mai micO plecat 0 mult pAcAtos sA priimiti Molifta VoastrAmAtanie si smerenie. Altja], trimet un ispisoc si seri-soare Molitfelor Voastre 0, eke se vor afla, toate vAvoiu da-le cum am gAsit si am scris. Numai ce mA rogsA-mi dati si Molitfa VoastrA dobitoacele cu zapt 1intru /aline acestor feciori ai nostri carii trimetemacolo, anume Procopie, Gligorie. $i carele va maiveni de acolo, noi vom plAti. $i milostivul Dumne-zeu sA vA dAruiascA Impar Alia Cerului Molitfelor Voa-stre.

Si, de vor fi oile tunse, veti socoti de altelea sA datilLa Cristeati, Maiu 25.

La cinstit pArintele igumenul Partenie si la tot sobo-rul de la sfanta manAs tire Beserecani sA se dea.

(Hasdeu, Archiva istoricd, I, p, 72, n-I 87.

1 In seamä.

1 6 N. lorga

LXI.

loan Häbäsescul 1(Moldova).(c. 1680.)

Cinstite al nostru mai mare frate, dumneata Medel-nicer-Mare, sd fii dumneata stindtos. Cu sdnAtate mainchin dumitale, 0. poftesc de la mgostivul Dumnezeudumitale pururea multa sdnatate i cinstita viatd, im-preund cu toatd cinstita casa dumita'e. Pentru tocmalaca ea am facut cu dumneata pentru prisaca ot Tumnintr'aceia vreme neintdmpldndu-rni-se zapisul acolo,da 'am sosit cdutatu-l-am, §i-1 trimit dumitale pre acestfe ior al nO tru. Numai de stupi, ma rog dumitale sd-midm mai de aproap xle pre aici cd de acolea n'amcumu i aduce, atata cale, 0 penteatatea frdnturi; cema rog dumitale sd-mi dai de-aici. Alta, pentru ran-dul pe telui de samantd, insemna-te-voiu eu pre dum-neata pre cat va trebui dumita'e c'am pus de-1 strânginteun cotet: numai atdta, de-are fi §i cu voia dumi-tale, eu ci fi foarte bucuros la un schimb. Eu sii in-semnez dumita'e de pe0e de samanta, i dumneatasd md insemi de unul din ceia ce li-i ciuma in zivade !gnat. Nu pentru altd, ce 0 trebuie acmii sd se.afle, cd spune un pdcat mare ci celuia 2 ce n'are de-acel fel, ales acmu la Crdcain. Si din matele c10 §tiuednu poem face de cela ce se chiamd pre numele dumi-sale lui trett Logofdt 3, de se pun ap (desemn decarnat), cd matele 0iucii sant suptiri, iar noud, fiindoameni de Ord, ni,7a foarte trebui de-acel fel sd fie mai

` Catre Nizolae Buhus.' Ace tale.' ChiscA sau Carnat.


grosi. Deci, ce va fi mila dumitale, de vr'un[pore], multami-vom dumitale; de n'a fi, la prilej totti-om multami. SA fii dumneata sdnAtos de la litistos,amin.

La HAblisesti, Dechemvrie 20.(Ibid., XI, pp. 120-1.)

LXII.

[Miron Costin.](Moldova.)

(1681.)

MA mi =It cA dumneata, indurAtorul mieu domn,nu mi-al scris zilele acestea, nici prin om anume, nicicu alt prilej MAria Sa Craiul, indurAtorul mieu domn,uni fagaduise sA-mi vesteascA indatA, prin dumneata,sfArsitul dietei. Stiu din alt izvor ca. dieta s'a disolvat,clar as voi mult sA am o stire sigurA de la dum-neata, milostivul mieu domn. MA rog deci umilit du-

milostivul mieu domn 1, binevoieste a-mi scrie.piTh cel ce va da aceastä scrisoare tot ceia ce aisAmi vestesti. Aici stirea disolvdrii dietei a miscatdureros pe cetatenil acestor teri si a stArnit mare bu-curie ultra Turci. Oamenii de aici cred cA Musealiis'au hotArat pentru pacea cu Turcii. Ieri a fost in-tarit Maria sa VodA 2 in Scaun, adAugAndu-i-se i U-craina, ca sA ramdie si ea supt stApAnirea lui. VodAva trimite la Nimirov 3 un Flatman ales de el; MariaSa VocIA msusi plena zilele acestea ca sfi meargA laPoartA sA-si piece fata la picioarele ImpAratului, Cu

Un nobil polon.Duca.

6 Capitala Ucrainei.

n-male,

138 N. Iorga

prilejul capAtArii Inca a unei teri, cum e obiceiul laPoarta. Cat despre mersul in Tara UngureascA, nuse mai aude nimic. IatA in grabd tot, §i, lAsandu-mA

seama iubirli statornice i frAtqti a dumita..e, ri-man ;. a. (slc). 26 Iunie 1681.

(Hurmuzakl, Sup/. 118, pp. 135-6, n-I LXX; din polone te.)

LXIII.

Die Motoc I Savin ZmucilA.

(Moldova.)(1683.)

Ai notri crust* frati, dumnealor Cantemir §i alpboleti carii dumneavoastrA santeti strainati din ozini-edumilorvoastre, cu sanAtate ne inchindm i facem §tire,dumilorvoastre. IatA ca i noi, cu mita lui Dumnezeusi cu puterea cre0ineascA i cu porunca MAriei Salelui VodA, mergem in jos de ne vom impreuna cuMaria Sa Cunitchie Hatmanul, cu oaste ce avem,10.000 de calari 0 1000 de pede§tri, tot cu foc i upusti; i, impreunandu-ne cu Hatmanul Cunitchie, nevom pogora asupra Buceagului de-am lucra. DectdumneavoastrA nu faceti MCA zAbavA, ci numai incale-cati cu cati oameni yeti avea, i veniti la noi, sA fa-'Imam pAganul, sA ni rAscumpArAm pamantul nostracare dentr'insul ne strAinaserA paganii. Si sa. tilidumneavoastrA cA ni sosi o carte la Chipere0i, de bMiron HajdAu,, parcAlabul de Soroca, scriind cum autrecut pre de ceia parte de Nistru un polcovnic, 7i-re§co, de la Hatmanul Popovici, cu 21.000 de oastecu 28 de pusti, fad. 6.000 de oaste ce este la Cutitrchie §i fArA cata-i cu noi, de-om lovi Tighina i Au-geagul. Deci foarte sa vA fie dumiorvoastre bucUrie

in

si

si


fara nicio indoiala; numai sa veniti. Si, cu atataobar0nd, sa fiti dumneavoastra sanato0.

Chipere0I, Noiemvrie 28.

Fratele dumitale: Ilie Motoc, Medelnicer, Sevin bivMedelnicer, ne inchinam dumilorvoastre.

La dumnealor cinstiti fratii no0ri Cantemir Clucerulalti boieri pribegi sa se dea cu sinatate.

ganoviceanu, In Arlava Societei(ii piintifice i literare, VIII,p. 716; partea cu Mere negre, din slavonqte.)

LXIV.

Postelnicul Mihal Bajescu.(1690.)

Cinstite parinte Macarie, inchinu-ma Sfintiei Tale cusanatate.

Pricina intamp'Arii acestei scrisori nu este. alta fãräcid vei §ti Sfintia Ta ea a venit un fecior de la ma-nastire spuse de Sfintia Ta de olatul 1 Rau mi-aparut, iar, nevoi ce petrecem i noi, fie mila lui Dum-nezeu. WA nu putuiu tinea a nu scrie, ci scris-am Sfin-tiei Tale 0 de cel lucripr pentru tiintA, ca sa tii dintar& Vei ti cA s'au pustiit buneatele lui Voda, ca,hind Haizler la Campulung, iar Voda a. trimes pesupt campat cu Stolnicul Constantin 3 la 'Mari, de yin,de a fost 0 el, cu fete 0 cu hiclevg, de prapaditare cu Tatarii. Inca, ce a fost acum, el trimete man-gaiele Neamtului, iar Vocia gande0e alt lucru cu Nem-IL Ca grohul 4 vei Sfintia Ta ca vine la Voda

Un arhiepliscop al olatului, raielel turcesti.Generalul Heissler.Cantacuzino.Contele Emeric Tolcoly.

si

*i

si-mi

4

§ti

'

$

90 N. lorga

tot noaptea, gi scriu ei amandoi cArti la impArAtia Tur-cului, ca sti vie acum de primAvard, nu ed din guras'au plecat Neamtului, mdcar cu darea, iar de la inimAvedea-vei in primdvard ce va sd-i 4ucreze. CA maimutt [ascultd] de Stolnicul Constantin gi frate-sdu 1 giVistierul gi Aga Cornea 2 gi Constantin Stirbei, InaVIddica este chehaiaua gi.Sfatul Divanului, iarA pe altiboieri i-au pus pe loti la opreald, tot cu sfatul gro-hu:ui: cum a venit el intr'o noapte, iard a doua noaptei-a pus pe boieri la oprealti; gi nu gtim ce i-au fAcutpe eine a putut prinde. lar alti boieri au fugit prinmunti: las& cd vor peri gi aceia, cd e zdpadA pe muntelIntr)acesta chip gtiu cd. vei spune dumisale AgAi 0 ta-tei Staico Pdharnicului 3. Auzim gi intelegem cd zic cumsd vie Nemtii de primAvard, iar VodA cu grohul agaroagd Dumnezeu, ed ei stint frati de cruce, am&ndoi sase feed ce s'or face. Si el, grohul, a intinat la Impd-ratul Turcului, sa-i mai trimita octi, sd pdzeascd toatetrecAtorile de spre Nemti, 0 zic cum sd se fie sculatTatarii cu mic cu mare, sd vie de primAvard. Iara al-tii zic ed am inteles de Radul logofdtul de taind 4intr'alt chip, zicAnd un luau- mare grohul cAtrA VodA;care intelegand, ti-oiu mai scrie Sfintiei Tale. Si spu-ne la tata Staico sAnAtate din gurA. lard rAvagul marog Sfintiei Tale ea unui einstit sd-1 bagi in foe; nu-mai vei spune tatei Staico din gurd. Stiu cd SfintiaTa egti intr'un lemn inghetat, care-I pui lAngA foe,gi nu-ti l-ag lega, ca. ni e fried de sAntem morti. Acumau trimis haraciul ImpArAtiei Turcului: cinci haraciuriin acest an au trimes la Turc, gi acum a venit un

1 mihal.

I BrAiloiu.3 Merisanu.4 Popescu, cronicarul.


mArzac sci-i dea patru sute de pungi; iar Tatarii stinttot in tara pe margini, cu grohul, a el imbla totnoapte; ca un hot. $i, de nu se va pAzi Nemtii, sAvezi ce va sa li lucreze Voda cu grohul! $tiu cA, cea avut Constantin-VodA, a trecut tot de ceia parte.Intelegem ca. s'a sculat Moscul: macar de ar da Dum-neze.t st, fie una ca aceia! MA rog Sfintiei Tale, fu:A.cate un cuvant de la tata Staico §i ni scrie, sA ve-dem §i noi; a boierii sant morti toti, §i, de nu li vada Dumnezeu Nemtilor putere sa biruiascA, iarA boie-rii vor sa pieie toti, §i. prea-puternica ImpArAtie vasa-§i pue sufletul, numai de nu ne va izbavi de a-

-eest om. $i ma rog Sfintiei Tale sa intrebi numai dingura pe tata Staico: de nu va fi zdbava multA, sA sa-rim §i noi; iar, de va fi zabava, mAcar cd tot sAn-tern noi cei morti; §i ma rog Sfintiei Tale sA-ti ieaipazA. $i fie mila lui Dumnezeu cu Sfintia Ta. $i multi-mim Sfintiei Tale de ce mi-ai trimis de la manAstire.

Mihai Poste in' c sin Mares Ban BAjescul.Fevruarie, zile 8, leat 7198 [1690].

P. S. 51 tot cerceteath Sfintia Ta la mAnAstire,ca noud ni e nAdejdea tot pre Sfintia Ta, pana

ce va fi mi!a lui Dumnezeu spre tall §i spre noi. Dingull le poti spune acestea toate, iar ravapl mA rogSfintiei Tale sA-1 bagi, indata ce-1 vet citi, in foc.Inca zau a avut minte Haiiler de a igit, cA era On-dul lui Voda cu al grohului sa prinza pe Haizier. Iarnumai cat a facut grohul zabavA;, iar [ Voclal Ina,be a dat bani lui Haizler, a dat de mare nevoie. Inca,.ce a fAgAduit, n'a dat, nici va mai da; ca el se ga-te§te de un lucru mare la primAvarA asupra Nemtilor..De n mi-ai fi Sfintia Ta tat& sufletesc, nu ti-a spu-

.92 N. Iorga

ne, ci, fiindu-mi, 0 scriindu-mi de la manastire, iataam scris 0 Sfintiei Tale ca sa §tii, §i sa §tii ce veispune ; dart din gura, iara ravapl ma rog sa nu4dai. CA-1 va lua Maria Sa Haizler, 0 ma tern, ca eelmad sant cu multe dulceturi 0 amare amaraciuni; 0vor peri toti boierii.$i ma rog Sfintiei Tale iata el selasA postul, ci sa ni scrii cate ceva; iar sa OH SfintiaTa pe eine vei da ravapl, Ca acum sant tulburarilecele cu tremur.

Intru cinstita maim Sfintiei Sale parintelui Macariecu sanatate sa se dea.

(Hurmuzaki, V, pp. 310-1, n-1 CCXIII; cf. Tanoviceanu, In Ar-chiva soeletd(ii ftiinfifice ft literare, VII, pp. 102-4.)

LXV.

Bolerii munteni partisanI al Impiiratulni.(1690.)

Prea-innaltati, prea-slaviti 0 prea-Iuminati domni ot-carmultori sfetnici a' puternicii prea sfintei 0 marii Im-paratil a Romanilor.

Cu robeasca inchinaciune Wernandu-ne la purbele[pulpele] cinstitelor picioarelor Mariilor Voastre, cu ma-re jale 0 obede ne jaluim (land §tire Mariilor Voastre desaraca a noastra tara, Tara-Romaneasca, ca la atateapustiiri 0 spargeri a ajuns, cat doara niciodata la a eistepena a ajunge nu se va invrednici, 0 toe& a eipustiire, spargere 0 risipa, macar ca nebiruitorul 0tiranul jug al Turcilor asupra noastra fara nicio mi-lostenie, cu cumplite jafuri 0 nespuitoare tiranii ne-acirmuit 0 ne-a suparat, ci tot doara ni se pare a arfi fost mai usor a le purta, farA, de and au venit a-ce0i oameni straini, Greci tarigradeni, carora mo0i


si stramosii au fost adevarati Turd, cari ei se nu--mese Cantacuzinesti, a' cdror tirdnii, jafuri, prdzisugeri de &Inge a sdracilor ce au Mout si necontenit-fac asupra sdracei de teri 0 in ca foc nestins ardem0 in eke cazne si munci cumplite ne afldm, de a-ceasta, fdrd de dumnezeiescul neam, limbd omeneas-cd a spune nu poate. lard vArsdri de sange si omo-ruri nenumdrate a' boierilor, intocma ca Neron, 0, ince ne afldm, le putem asAmAna cu ale Iadului munci.CA si acesta, de acum Domnitorul terii, Constantin-VG-dd BrAncoveanul, dintr'aoela neam fiind, toate mai sus-zisele tirdnii necontenit asupra noastrd le are, si Dom--nia lui, nu cu a sdracei de teri voie 0 alegerea boie-itilor o a luat, ci peste voia si WA stirea terii si a boie-rilor, numai de singuratec neamul lui pus cu tirdneascdputere o a luat, si, din neamul aoesta, de and a ve-nit in tara noastrd, toate obiceiurile si. rAnduielile terii:noastre le-a stricat. Si lacesta biruitor Constantin-Vodd si cu unchiul sdu Constantin Cantacuzino mai;cu mari tirdnii muncesc a le strica, 0 neamurile boie-rilor a le stAnge de pe fata pdmAntului. $i ce fel demestesuguri hiclene au ardtat cdtre oastea impArdteas-cd, va fi putut luminata Poartd a intelege, si de acum .multe va putea intelege, 0 de acum multe va putea simti.

.Ci cu mare plecticiune si smerertie ne rugdm MdriilorVoastre, de acesta neam si de acum-stdpAnitorul Domndeplin a ne miintui sA vA milostiviti, Fi noud, dintru a.lor tirdnie scdpatilor saraci de boieri, a ni da au-dientA a veni la Luminata Poartd, sd ni putem vArsaobiditele laerdme, de multe nedireptAti, a vii milos-tiviti. CA noi la sfAnta crestineascA Impardlie si la/aria VoastrA ca la izvor de viatd nAzuim.

51 cu aceste ale noastre obidite jalobe in paza pu-

st

94 N. lorga

ternicului Dumnezeu lasam pe Maria Voastra, i ra-manem Mariilor Voastre vepice 0 placate slugi.

Boierii cari am scApat din Tara-Romaneasca.(Urmeaza iscaliturile: Stroe SAtrarul, Preda CApitan, Radu Clu-

cerul, DrAghici Postelnicul, Gherghina CApitan. etc.)(Hurmuzakl, V, p. 363, n-I CCXLVII.)

LXVI.

erban Vradescu.

(Tara-Romaneascd.)(1695.)

Cinstitului 0 al nostru bun prieten §i da aproape ye-dumnealui jupan loan Manca§, judetul din catatea

.Bra7ovului, sandtate §i tot binela pohtim dumitale dela _Dumnezeu.

Cinstita scrisoarea dumitale, dinpreuna cu omul du-mitale, ni-a venit. De a dumitale fericita i bundsanatate ne-am bucurat. Ce ni scrii dumneata, am in-Inteles: ni scrii dumneata cum ca ai trimis oamenii du-mitale, dupa porunca Mariei Sale Domnului nostru,ca sa aduca dumitale oamenii din Tohan §i din Zar-ne0i, cari sant fugiti aici in tar& sa-i aduca acia,la locul lor. Avt este precum zici dumneata, c'auvenit oamenii dumitale i aici la noi, de ni-au aratatcartea Mariei Sale lui Voda, ca sa-i radice, care undeii va gasi. Si noi Inca li-am zis dumilorsale sa-iradice care pe unde ii va gasi, CA de nimeni o-preala sit n'aiba; iar, de li va sta cinevaaunci vor veni lanoi. Ce sA tii dumneata cA nimenjimpotriva lor nu li-a statut, ca sa iea oanrinhii./Ce dumneata, dupa. cum porunce0e Maria Sa Voda,trimete radica, §i fa cum e pohta dumitale cu

dcin,

impotrivA,

nu-si

§i-i

Scrisorl de boleri 95

dan4ii, 4i, oamenii no4tri, Rucarenii, carii porunce4teMaria Sa Voda ca sa-i dai dumneata, precum ti-ida Maria Sa ai dumitale, 4i. dumneata (IA ai no4tri.Ca pe ai dumilorvoastre nimeni nu-i opre4te, ce, candva fi voia dumitale, atunci ii vei lua. i, cu aceastasfilqind, mila lui Dumnezeu sa fie cu dumneata. A-prilie 15 zile, leat 7203 [1695].

Al dumitale bun prieten 4i de bine voitor, gata spreslujba dumitale:

Serban Parvul, biv Vel Comis, VIAdescul 1.Cinstitului 0 al nostru 4i de aproape vecin, dumnea-

lui marelui-judetului Bra4ovului, cu cinste 4i. cu sand-tate sa se dea. S'a scris din Vlade4t1..

(lorga, Brafovul fi Romdali, pp. 134-5, n-1 12.)

LXVII.

DrAghici SpAtarul.


Cinstitului 0 prea-iubitului nostru bun. preten, ca unparinte, Maria S4 jupan Hane4 Manco4, marele-ju-det dintru cinstita cetate Bra4ovului, sanatate 0 tctbinele pohtesc de la Domnul Hristos ca sa trimitaMariei Tale, dinpreuna cu toata cinstita familia MarieiTale.

Pricina scrisorii noastre atilt Maria Ta nu este dealta, numar ce, intaiu, ca sa cercetam de buna .0nod. dorita sanatatea Mild. Tale, care purureapoh-tim de la Dumnezeu ca sa auzim. A doua, inca vei§ti Maria Ta ca 4i eu am mers putintel pawl la Bucu-

1 lspravnic de CAmpulung.

96 N. 1orga

regti, gi nu gtiu cum am venit, ca m'a facut Maria SaVocla ca pe dracul, pentru sfoara. $i nici n'am apucatsi descalec bine, m'a inturnat Maria Sa Vocla innapoica sA fac istovul tot de sfoara. Ci acum iata ci trimi-seiu pe Mihai innaint,; ci mA rog Mariei Tale, gi iarma rog, sa fad Maria Ta bine sa poruncegti teh-megrterului sa faca cum va face, sa strand toatii sfoarapina Simbita. Iata ca i eu Inca voiu veni poimani;ci ma rog Mariei Tale, ca unui parinte al mieu, siifad Maria Ta acest bine, pentru voia Miriei Sale

ca si se stringa aceasti sfoari toata. CA, denu se va face acum, in ceasta saptimana, tot istovul,nu gtiu cum voiu sa ma mai due la Maria SaCa Maria Sa Voda Inca scum, a lisat in nadejdea MA-riei Tale, gi in nadejdea Mariei Tale a trimisMaria Sa zice ci ar fi gasit i intealta parte megterit,ci, fiind Maria Ta Imieten vechiu Mariei SaleVocla, in nadejdea Mariei Tale s'a lasat. Ci iarAi marog Mariei Tale, sa nu ma lagi Maria Ta acum; i euvoiu ramanea dator a sluji Mariei Tale in toata vremea,ori la ce m'ai pohti Maria Ta. ma rog Marie! Talepentru o gazda, ca sa-mi randuie0i Maria Ta, andvoiu veni poimani, sa fie bunigoara; i foarte voiumultumi Mariei Tale. De aoeste ma rog Mariei Tale;

mila lui Dumnezeu rog in tot ceasul ca sa fie cuMaria Ta.

Aprilie 20 de zile, leat 7204 [16961.Al Mariei Tale cel spre slujba ca un fiu:

Draghici Spatar.Cinslitului Mariei Sale juplinului Haw§ Maneag, ma-

re-judet al cinstitel cetati Bragovul, cu cinste i cumulti sinitate s4 se dea.

/Mid., pp. 81-2, n-I 4.)

luiVodA,

VocIA:

acii.

lui

Si

si

Scrisori de boicri 97

LXVIII.

Constantin Cantacuzino Stolnicul.(1696.)

Cinstite al nostru bune vecine §i prietene, dumneatajupane judeje, sanatate §i tot binele de la AtotputernicutDumnezeu poftesc dumitale.

Cartea dumitale de la slugs dumitale cu cinste §1 eadragoste o am luat, §i, de build sanatatea dumitaleinjelegand, ne-am bucurat. Cares in lung& vreme a 5intreaga §i cu norocire de la Donmul Dumnezeu pof-tim. Alalte cite dumneata ni mai scrii, inca am injeles..De care lucru foarte ni-a parut §i ni pare au, de sue-pararile §i nedreptajile oamenilor dumneavoastri ceau avut aid, de unii §i de altii: unii tragandu-li bum,-tele, aljii luandu-li banii afara den socoteala §i. den.obiceiu. Ins& saval [ macarj ea dumneata, acesteaceai ostenit de mi-ai scris mie, *i Mariei Sale lui VodA.Inca ai scris, de ai dat in §tire, jar §i, mie, cat mi-afost prin putinja, n'am pregetat a nu gra! Mariei Sale..Care lucru nici Mariei Sale nu i-a parut niciun binede unele ea acestea ce se fac. Pentru ca porunca MA-riei Sale nici n'a fost, nici este sa se WA unele ca a-cestea, sa se iea cele ce nu este obiceiul -§i direptatea;ce n'avem ce face, dui [=,de] vreme ce a.,sa sant slugile P.Wear ca mi se pare ca ca acestea nici inteo jara, nicila un loc nu lipsesc: jafuri §i mancaturi de oameni raiica aceia.Unde§i aid, ea nu sant de aceia, nu tagaduim-Drept aceia, unii ca aceia, cine a fost de a umblat in-teacest chip, injelegand Maria Sa VodA, §1 necinstecum li s'a cuvenit au luat, unii Inca §-i din diregatorialor au scazut §i, cui ce au luat fina cale, ca sa Intoarcainnapoi a poruncit Maria Sa, Tar, precum am zis, ca

98 N. lorga

aceia rAt, nicAiri in lume nu lipsesc. CA iatA i vremileoamenii acum s'au iutit foarte: poate fi cad gi stA-

1:tinhorn I puternicii cei mai mari cer mai mult,afarA din obiceiu i socoteald vor sa. iea, i aga ur-meazA i alalte necuvioginte i pagube mai multe lanorod. InsA, cAt darA pentru aceasta, cu oamenii dum-meavoastrA, mai multe nu lungesc, de vreme ce dinteartea MAriei Sale lui Vodd, ee rAskunde dumitale,7nai pre laN vei intelege dumneata, i de la sluga du-initale agijderea. i, iarAi, i de acum innainte, intru.cele ce ne vei pofti dumneata i va fi prin putintanoastrA, in lticruri cuvioase i direpte, gata sAntempururea a sluji dumneavoastrA, ca unor buni vecinigi bunt prieteni. $1 mila lui Dumnezeu sA fie tot cuedumneata din toatA vointa poftim.

Al dumitale de bine voitor prieten i vecin i gatapururea a sluji.

Constantinus Cantacuzenus.Cinstitului i nouA bun prietenului gi de aprpape

vecin, dumnealui juptinului Ioanes Mancog, marelui-judet al cinstitei cetAti ai Bragovului, cu cinste i cusitu ItA sAnAtate sA sA dea.

(Ibid., pp. 366-8, n-I 5.)

LXIX.

fficolae Costin.

(Moldova.)(1699.)

Cinstite al mieu frate mai mare, dumnealui curnnatulTeodor PAlade Vel Vistier, cu fericitA sAnAtate mA 7n-chin dumitale. Nu supir mai mull. pe dumneata, fitrA

siai


cat fac Vire dumitale pentru o Tiganca de pe Ceau-resti, care a fost dui:4 un Tigan al dumnealui Pitaru-lui Ilie, cari au facut dinpreuna 4 copii, *i eu am im-parlit copiii cu Pitarul: 2 am luat eu si 2 dumnealuiPitarul Ilie. Si asesi atuncea i-am schimbat cu vAru-mie Neculai Soldan, avand dot& Tigance dupa 2 Tiganiai miei, V varu-mieu Soldan iaraV i-a vandut Pitaru-lui Ilie, fiindu-i V cumnat de pre Basota Vistiernicul,precum arata scrisorile la mana Pitarului Ilie acum.Niste juzi ai dumisale, cari umblä de strang Tiganii depe Ceauresti, ii fac galceava, si vor sci-i lea Tiganii,eu porunca dumitale. La care acm0 n'am putut sastau sa vorovesc cu dumneata pentru aceasta, dar pof-tesc pe dumneata sa n'aiba suparare dumnealui Pi-tarul Idle, sa i se iea vre-un Tigan, pada voiu venieu de la Tinut, V atunci, dath va fi sa ieau dumnealui,eu m'oiu aseza cu dumneata. Aceasta poftesc, si marog dumitale. Si fii dumneata sanatos. Leat 7208 [16991.Octomvrie 13.

Al dumitale mai mic si plecat irate si sluga,Nicolae Cosfin.

(lorga, Studii fi docurnente, VII, pp. 301-2, n-1 19.)

LXX.

Costandachi amend.(c. 1700.)

Al nostru de bine voitor, dumneata cumnate Ilie, sa-nat ate si tot fericitul bine ill poftesc dumitale de lamilostivul Dumnezeu. Cinstit ravasul dumisale unche-sului Basota si un om cu o luminatã carte a MarieiSale lui Vocia mi-au venit, in care scriu pentru Bala-ceanu Tiganul, sa4 dau. De care lucru eu Tiganul nu-1

100 N. lorga

popresc dumitale; numai latA cA §i eu, nezAbAvind,voiu sA vin la Ia§i, §i voiu aduce §i. Tiganul cu minela Ia§i, §i, dacA ne vom putea a§eza amândoi, eu voiuda dumitale bAni§ori gata. Ce poftesc pe dumneatasA nu-mi faci mai mult zulum, cA, precum ii scriudumitale, intru adevAr a§a a fi: voiu aduce Tiganulla 1110, de ne-om putea tocmi, bine; de nu, am dat ta-Ierii, va ramAnea. Iar pentru un copil al lui Ion Tiga-nul, aceia nu-i nimic : eu am izvod iscAlit de dumnea-lor, §i la dumnealor este izvod iscalit de mine,

nu-i nimic aceia. Ion Tiganul a avut ni§te copii cuacea Tiganca ce zic dumnealor, dar au murit §i Tiganca

copiii aceia cu totul. Iar Ion Tiganul a luat acum decurAnd o Tiganca a noastrA, I cu aceia are vre-o 2copila§i mititei. lar, pentru BalAceanu, i-am spus §ifrate-mieu Scarlatache cA i 1-a dat unche§ul Zbiere lui,zicAnd u'a dat el alt Tigan dumitale, au ce poveste a fiavAnd, nu §fiu ele (sic). Eu aceia nu puiu la soco-tealA Dumneata .vei intreba §i pe frate-mieu ScArld-tachi, iar eu, cum zid, voiu aduce Tiganul la Ia§i, §i'nce chip va fi, va fi. Aceasta poftesc pe dumneata,sA fii dumneata sAnAtos.

Al dumitale cumnat §i gata spre slujbA:Costandachi Vel Clucer.

(Ibid., p. 303, n-1 22.)

LXXI.

Constantin Stirbei.(Tara-Romdneascd.)

(1700.)

Cinstitului si de bunA rudA si de Dumnezeu ales §inouA de aproape vecin, dumnealui marele-judet lacinstitA cetatea Brasovului, de la Dumnezeu tot fericituibine pohtim ca sA dArulascA dumnetale.

si

si

pi


Intamplarea scrisorii noastre cdtre dumneata nu estede alt ceva§i fdr de cat pohtim pe dumneata ca saavem ierfaciune de supdrarea noastrA care facem dum-netale. CA sant acum trei ani §1 mai bine, de and afost luat dumnealui jupanul Hand§ Idedtu§ul, Sasul,ae acii, de la Bra§ov, 7 buti de yin, de la o slugA anoastrd, §i de atunce tocma acum, la vremea eulesu-lui de vii, a venit dumnealui §i a zis cA den 7 buti cea luat de la slugs noastrA, i-au lipsit dumisale vizivedre 127. Si noi pe dumnealui I-am intrebat, acele7 buti de cate vedre de yin le-a luat peste tot de lasluga noastrA, §i cati bani gata a dat 0 mAna slugiinoastre. Dumnealui a zis cA nu §tie, §i a zis dumnea-lui cd-i sant scrisorile acolo la Bra§ov, 0. §i-au pusdumnealui zi cu noi innainte dumnealui Radul VelComis Golescul cum cA va veni dumnealui pan' in10 sAptAmani, de ne vom isprAvi, §i ara aduce dum-nealui scrisorile dumnesale, de se va vedea cate vedrede yin a luat inteacele 7 buti §i cati bani gata a datla lama slugii noastre, §i sa mAsurdm butile cu va-dra de aicea, de la ora.7, de la Pite§ti, care ,a fAcutMaria Sa VodA: cA butile care a luat dumnealui a-tunce, sant toate de MA Si am dat §i mana cu dum-nealui cum cA se va afla la zi fdr de nicio smihtealdSi de atunce pan' acum sant 12 saptamani, §-i dum-nealui n'a mai venit ea sa ni isprAvhn pAn' stint bu-tile de fatA, cA apoi se vor da butile la unii §i. 0altii; ci va fi galceavA. Ci pohtim pe dumneata sA-iporunce§ti dumneata, de are ceva§i cu sluga noastrd,sa vie dumnealui sa-§i cate, §i numele nostru nu tra-buie§te sit ni-1 poarte dumnealui, ed este ru§ine, ea noiinteadins atunci la zi, and s'a umplut 3 sAptAmani,ne-am aflat la viile noastre, ca sd ni isprAvim cudumnealui, §i dumnealui n'a venit.. Acum astd =A data

102 N. lorga

iar ne aflam aicea, la Pitegti, cu slujba Mariei Sale luiVoda. CI pohtim pe dumnealui, numai sa vie dumnealuipana santem si.noi aicea, ca sa ni ispravim. Ca, denu va veni dumnealui nici acum, iata ca eu inteadinsam trimis cu cheltuiala noastra ca sa facem stire sidumnetale, si, de nu va veni dumnealui nici acum, peurma de nicio treaba nu va fi venirea dumisale,ca. noi nu pohtim paguba prietenilor si vecinilor nostri.Si, cu aceasta sfarsind, mila Domnului Hristos sa fiein toata vremea cu dumneata. Dechemvre 17, leat7208 [17001.

Tot al dumnetale bun prieten si de binele dum-netale voitor si gata in toata vremea spre slujbadumnetale: Costandin biv Vel Clucer Stirbei.

Cinstitului si de buna rudd si de Dumnezeu ales sinouti de aproape vecin, dumnealui marele-judet dela cinstita cetatea Brasovului, cu cinste si cu fericitasanatate si se dea.

(lorga, Brafovul fi Ron:drill, pp. 38-9, n-1 7.)

LXXII.

Ili e Abfizà.

(Moldova.)(1722.)

fubite frate, vere Sandule, dumitale cu sanatate mainchin. Aflandu-ma si eu acma in Mosul, irni dete Pa-naioti negujiitorul o carte de la dumneata, scrisa dinanul 7229 [1721], Septemvrie 10.

Pentru banii ce ti-s dator, care mi-a plans inima dacaam inteles de scapaciunea dumitale, si sant bucurossil-ti platesc, numai n'am nicio putere acma, ca m'apedepsit Dumnezeu: intaitt cu foc mi-a ars casa, ne-

Scrisorl de bolerl 1.03

fiind eu acasA, si mare pagubd am avut; acmit deun an, mi s'a savtirsit i sotul, Dumnezeu sA-1 ierte,

n'am nicio facere.Am cersit voie de la Imp drape Wind mosia

ce am aice i sd-ti plates; si nu m'a pozvolit;frate, Ind rog bAnui, cA, cu vreme, pdgubas nute voiu !Asa, mdcar cd eu, ce-am pierdut, n'oiu maiintoarce, iar dumneata pdgubas nu vei fi de spremine. Vdrului Vasilie incA md inchin de sAndtate, si-Ipoftesc sa-mi trimitd rAspuns de partea ce mi s'a fd-cut mie de a unchesului CiocArlan 1, sA nu tacd dum-nealui mdlcom; cd mi se pare cd eu stint cela cefAcut de 1-a primit unchesul CiocArlan, nu altul, caream carte frdtine-mieu, a tut Ion, de-mi scrie cA cartesmea, a dat-o in mlina dumisale vdrului Vasilie.

Bunu-i Dumnezeu, doar n'om muri toti aice,vreme nAddiduim pe /aria Sa Mihai-Vodd 2, sA nifacem o asezare si sti venim in tard. i sd fii dum-neata sdnAtos.

Din Mose, leat 7230 [1722], Aprilie 23.Fratele dumitale Ilie AbazA, mA inchin cu sAndtate

tuturor.(Iorga, Studii i documente, XVI, pp. 108-9, n-I v.)

LXXIII.

Toader Costachi.

(Moldova.)(1729.)

Cinstite frate cumnate Comise, cu bund dimineata mainchin dumitale. Cinstita frAteascd scrisoare a dumitale

1 VornicuL2 Racovig.

sa-miee,

nu4l

1-atn.

0 cu.

si

I.04 N. lorga

am luat pentru aceasta spaima de Tatari, si pre aidau fost si este. Ci, pentru Sultanul, vei sti dumneataca pricina Inteacesta chip au fost: acest Sultan a fostCa 1ga, si, neinvoindu-se cu Hanul, precum a scris Ha-nul la Poarti, si a venit si-1 mazileasca. Dar el n'atumblat dupi aceia, ci s'a ridicat din Cram cu 7 OHMsi cu 12 marzaci, cu oardele lor, si au venit la Bu-geac, si au trimis la marzaci; cei mai multi au mersde s'au inchinat lui, iar 2, 3 marzaci au trecut pesteDunare; pe mei, bucatele lor le-a dat in prada, mu-ierile, copiii in robie si de aid, din Bugeac, au tri-mis harz 1 la Poarta, de la toti marzacii, precum ilpohtesc pe dansul si li fie Han, si cu .aoel harz aumers 2 marzaci si 2 sirini. Iar el s'a pornit asupralui Giaman-Sahaidac (sic) cu vre-o 12.000 de oaste,de nu s'ar Inchina, sa-i prade, si de acolo sit meargiasupra H.anului. Ci, de 1-or da Han pe acesta, poates'or potoli toate, iar, de nu, este cu grip.. Acesteami le-a spus un copil din casa, care 1-a trimis Vodala Ilagasi2 cu carti, si Ilagasi este acesta al Sultanu-lui, iar pe cel vechiu, care era pus de Hanul, 1-audat afara. Maria Sa Voda Inca a trimis pe Vel User 8de este langi Sultanul. Si acum s'a mai potolit sispaima; dar s'a fost speriat si marginea prea ran,cat au fost stand cu toti incircati. Eu Inca am trimistun fecior pana la frate-mieu Vasile, c'a trecut si elacasii; ci astazi poate a nins. Ce-a mai fi, oiu scriedumitale. Grecenii si alte sate de peste Prut s'au in-chinat toate La Sultanul. Dumneata, cat poti, tot ii mai

' Rugiminte.Aga Mari'.

3 Alexandru Arnim.

Scrisori de beieri 105

fmb1anze0e pe oameni, precum 0 eu aid, pan& vommai vedea cum este cu acest [lucru].

Rimiliu plecat fratele dumitaleToader Costachi.

Paraschivei mA inchin cu multA sAnAtate; Maria sA-Tufa marine dumilorvoastre. De la Galati dacA ti-aveni, ma. rog sa-mi scri.

Cinstit fratelui mieu, dumnealui Constantin biv VelComis, cu multA sAnAtate sA se dea.

(Ibid., pp. 133-4, n-I IV.)

LXXIV.

Nicolae Roset.

(1740.)

1.

Cu intoarcerea dumneaei cumnatei Catrinei SpAta-resei iatA trimit dumitale prAjitoarea de cafea, '4,e-zatA bini§or in cutie. Hamurile Inca vor veni negre0t,pentru cai, nemte0e. AjutAnd Dumnezeu, peste cinci,sese zile vom sA mergem la Sibiiu, sA [ne] inchinAmMAriei [Sale] seninatului printep. Ce, acole fiind adu-pare mare, voiu sili in tot chipul, cA doar oiu gAsi maipe plAcere 0 de ticnA. DupA aceasta fac §tire dumitalecA iatA, imbulzindu-mA stramtoarea vremiii, de vremece, cum se trAie0e pe aice §i ce _scumpete este, yetiintelege 0 den dumneaei cuirmata, am vandut dum-nealui unchiului Iordache Cantacuzino SpAtarul mo0amea den IonA§eni, pe apa Jijiei, care §tii dumneatacA-mi este 0 mie danie, iar den neamul dumnealui:mi-au dat pe dAnsa galbeni ungure4ti 100, care banii-am 0 luat deplin 0 tocma, dupA cum aratA zapisulmieu la mAna dumnealui.InsA, fiindcA acea mo0e (dupil

106 N. lorga

cum imi spuse dumneaei cumnata) a fost fAcut. schimbDumnezeu sd-1 pomeneascd teal nostru cu and

mo0e a dumnealui, 0 den pricina vremilor au rd-mas 0 pAnd acum scrisorile acei mo0i la dumnea-voastrd, acum dar sA le cautati, 0 sd-i dati dumisaletoate acele scrisori, de vreme ce dumnealui este stdpanacelei mo0i, cd nice s'ar fi caut altul, fiind jar dela neamul dumnealui. Ce dar vA poftesc, Mr& de altcuvânt sau prelungire sd-i dati scrisorile, ca sa nu masupdr, de vreme ce i-am vdndut-o cu toed voia mea,§i am luat i toti banii. Contesa mea, cumnata dumi-tale, se inchind dumitale . cu frAteascd dragoste, ru-gAndu-vd den cer toate cele fericite. Dumneaei cumnatei1i rugdm fericitd sdnAtate; pe nepotiea ZmarAgditadulce o sdrutdm, 0 iar rugdm dumitale de frAteascacdutare.

P. S. Jar dupa. frAteasca imbrAtipre. Ceia oe intrecutele zile cu-frateascd confidentie" am scris dumi-tale asupra halului mieu, iar ti le aduc aminte, 0 terog sd le socotegi frAte0e §i cre0ine0e, nAdAjduindcd nu mA veti socoti nice pa mine de tot instrAinat decele pdrinte0i, de md cunoa0eti de frate, dupd cum0 cu dreptate este, §i strAmtorarea halului mieu trebuiea vd pricinui fraternam compassionem", ca, sA nu-tidai pricind de a intArAta dreapta Celui de sus. Si Lutade supdrare, 0 md rog de rdspuns fArd de zAbavd.Scumpetea de pe aid §i ce fel mA lupt, vei intelegemai pe larg de la dumneaei cumnata SpAtAreasa.

Cinstitului 0 al mieu prea-iubit, dumnealui fratelui.Constantin Roset, Vel Vornic, cu cdzuta cinste 0 feri-citd sAnAtate. La Ia0.

Bra§ov, Maiu 2 :tile, anal 1740.(Ibid., V, pp. 56-7, n-I 256.)


2.

(1740.)

[A primit §eizeci de ughi], rama0ta pretului de pemo0e, care am vandut dumitale, 0 MCA trimit -dumi-tale 0 zapisul. Contesa mea, cumnata dumitale, mu1 -tume0e foarte de neuitare, 0 se inchina cu frateascadragoste, 0 dumisale nepotului Constantin' ii rugarn,fericita sanatate. $i multumesc de ciubuc, 0 mai rog§i de ceva tutun basma-ghiubec". $i dumnealui Inca,sa-mi porunceasca ce ar pohti denteacoace, 0 voiuface datoria.

P. S. Soro, ma rog sa nu ma uitati cu vin mg. deCotnari...

Brasov, Avgust 19 zile, anul 1740.Cinstitei 0 prea-iubitei mele ca o sera, dumneael

verei Catrinei Papanitei, Cantacuzenei, cu cazuta cin-ste, la Pa.5cani.

(Ibid., p. 57, n-I 256.)

LXXV.

Iordacht Cantacuzino.

(Moldova.)(c. 1740.)

tlucer Mardare, sanatate 10 poftim. Alta, pentruni§te Tigani cari s'au dat, ai dumisale Pitarului Ilie,din Tiganii Mariei Sale Mihai-Voda 2, cari §tii povestea,0, mergand acolo, i-a luat pe Tigani 0 i-a dus lacasa dumisale; dar ei acum s'au sculat 0 au fugitiar acolo innapoi. Pentru care, viind omul dumisaleacolo, sa-i dai pe mana omului, ca sa-i aduca iara0

' PAscanul, PAharnic.2 RacovitA.

108 N. Iorga

la dumnealui. Cad stii povestea cum d-ai dat, ca sicartea gospod §i ravasul nostru este la dumneata. Cida Tiganii dupa cum s'a hotorat atunci ! Aceasta, ,si.fii dumneata sanatos.

Iunie 18.

(Ibid., VII, p. 327 n-I 85.)

LXXVI.

Barba VAcarescu.

(1749.)

Cinstitilor gi ai no§tri buni prieteni §i vecini de a-proape, dumneata doamne Closius, judetul cinstitei ce-tali a Brasovului, §i. la tot cinstitul Sfat[ul] dumnea-voastra de obste, cu multa sanatate inchinandu-ma,rog pre Atotputernicul Dumnezeu ca sa va daruiasca.in viata intreaga §i fericita sanatate, invrednicindu-vha praznui Invierea Domnului nostru Isus Hristos intrumulti ani. Prieteneasca cartea dumneavoastra bucu-randu-ma. am luat, si cele ee scrieti dumneavoastra,am inteles. Cartea ce ati scris dumneavoastra catreMaria Sa Vodi, prea-innaltatul mieu stapan, insumieu o am dus InnaItimii Sale, si, de vreme ce MariaSa este pornit spre faceri de bine si spre aparareatuturor celor ce se umbresc supt aripile stapaniriisale, indatii mi-a dat poruna de s'au scris poruncide iznoava, atria toti ispravnicii judetelor, pentruoamenii dumneavoastra carii pogoara cu oile aid inrarA, ca sa-i epere §1 sti-i pazeasca de catre toticadi s'ar indrazni sa li faca vre-o suparare. i Inca§i de ditra saigiii imparate§ti, la cumparatoarea oilor,sa. nu li faca sila sau sa. 11 iea fad de voia lor oile ce


le vor fi avand de praseala, ci numai oele sterpe, celece au de vanzare. $i acestea iara0 cu pretul lorcu bun& tocmeala, scriind pentru aceasta catre saigiii

vechilul dumisale Casap-baFi, Agai, ca sa nu-isupere, dupa cum 0 din luminata cartea Innaltimii.Sale, ce scrie catra dumneavoastra, va veti indestula.Iar, de vor avea vre-o suparare de catra cineva, nu-mai degat sa ii porunciti dumneavoastra sa vie sa deajalba la Maria Sa Voda, la Divan, 0 fail de indoialasa fiti dumneavoastra ca-0 va afla dreptatea fie§te-carele, i acel ce se va indrazni a-i supara, 10 valua cazuta pedeapsa. Si, iara0, la oele ce ma yeticunoa§te dumneavoastra vrednic a va putea sluji, cumdrazneald sa-mi serieti, cä nu ma ferese a sluji dum-neavoastrA La ceia ce-mi va fi prin putinta. Si intea-cesta0 chip se va pazi buna vecinatate §i priete-§ugul nostru; de care mai de treaba nu poate fi altullucru asemenea. $i eu pururea ramaiu al dumneavoas-till bun prieten, vecin de aproape i gata slug:

Barbul Vacarescul Vel Vistier.Mart 13 zile, 1749.Cinstitului i ai noWi buni prieteni i vecini de a-

proape, dumisale Closius, judetul cetatii Brapvului,la tot cinstitul Sfat, cu intreaga sanatate i cu toatafericirea sa sa dea, la Brawv.

(lorga, Brafoval ft Rom Mit, pp. 378-9, n-1 14.)

LXXVII.

Ienachi Cantacuzino.(Moldova.)

(1780.)

1.

Cu frateasca dragoste ma inchin dumitale. ma a-cum nu ti-am scris, ca lucrul umbla ingaimat, gi intot chipul cere, i nici el nu §tie ce cere: Care la toate

si

110 N. lorga

m'am primit, 0 deosebit cA 0 Ecuj MAria Sa Vodd amavut vorbA, 0 ca la un duhovnic m'am ispoveduit,. 0mi-au adeverit cum capul lasu-I, 0 judecatu-ne-am,0-au pus pe GAlAteanul 1 §i pe Roznovanul de i-auzis 0-au dat izvod ce cer, §i am primit. Si, vAztindearn primit, au intors, 0 numai deck Cer mo0ile dela Cernauti, sti i le dau de istov. Care i-am rAspunscA nu i li voiu da: cum 0 lui VodA, la vorba ce amavut, i-am spus cA nu i le voiu da nici de cum; 0 a-cum, astAzi, mAni, se alege. Dumneata, cele ce ti-amscris in [scrisoarej, dumneata le mistuie0e in Cor-don 2, unde-i §ti, cum 0 scrisorile pe mo0i ce ti-amdat; 0 nicio grijA sA n'aibi, cA, orice mi s'ar intfimpla,de la mina dumitale nu se vor lua, cA-s puse anume,0 la preconsinvol 3, 0 la diatA; 0, te vor 0 intrebasau de ti-or scrie, sA zici cA scrisori n'ai luat. Si[chiar] de acolo, 0 orice vrei sA-mi scrii, foarte cu.om ales 0 cu tainA, §i nu prin mrtna vdtafului mieu.

Iulie 21.Fratele dumitale

I. Cantacuzino, SpAtar.La nepotul Ienachi Canta este sA se dea.(lorga, Studii fi documente, VII, p. 229, n-1 84.)

2.

(1791).

CAtre cinstitul mieu pArinte, flumnealui bade Iorda-chi Cantacuzino, biv Vel Vornic.

CinstitA pArinteasc4 scrisoarea dumitale cu multAliasca. plecAciune primind, lAudAnd numele Ziditoru-

1 Egumenul de Galata.3 Bucovina, dupa cordonul sanitar tras la anexare.1 Foala de zestre.

Scriseri de boied 111

lui pentru a dumneavoastrA intregime prea-fericitei sA-nAtAti. Sir pentru cele ce mi se poruncesc de dare dum-neata, pe larg intelegAnd, WA, dupA poruncA, am tri-mis rAspuns. Si anii dumitale de la prea-milostivul Dum-nezeu indelungati pi prea-fericiti.

1791, Avgust 27,(Ibid., p. 245, n-1 144.)

LXXVIII.

Stan Jianu.

(Tara-Romdneascd.)(1785.)

1.

...Moartea prea-iubitului 0 procopsitului pi intelep-tului mieu fiu Zamfir . . . Focul ee arde apururea ininima meIa, . . . ,Mie tot mi se pare cAci este in visacest foc ce m'a cAlcat; imi pare cA este dus in vre-ocalAtorie sau in vre-o slujbA, de nu-I vAz innaintea o-chilor miei, iar, ctind imi vine ctite-o scrisoare de lavre-o rudenie sau de la vre-un prieten, de mangAiere,pi-mi scriu de mAngiliere, cunosand cA este adevAratfocul ce m'a cAlcat, imi aprind focul jalei . . . lip fipohtit, pentru pAcatele mele, sA mil fi pedepsit Dum-nezeu ori cu pagubA de a pierde tot ce am, ori miesd-mi fi dat patimA de boalA, sA. pAtimesc pAn' la sfAr-pitul vietii mele, in scArbe pi dureri, pi sA fi trAit rA-posatul, cA, la lipsa ce m'ap fi aflat pi la durerile bo-lii, m'ap fi chivernisit pi m'ap fi mAngAiat dupA lute-lepciunea ce avea. Numai, neputând intoarce foculce m'a cAlcat, zic pi eu cA: Domnul a dat, Domnul aluat, pi poate fi cA va Dumnezeu la sfArpitul mieusA n'am nicio mAngAiere, ci la el imi era toatA nA-idejdear, . . . pi vrAjmapii miei vor fi la mahnire, 0

112 N. lorga

vor zice de ce si nu patimesc eu dureri de lipsa deboala pentru pacatele mele; ci se intampla moartealui Mt vreme 0 fara pricina -de moarte, ca, fundssanatos, vrand sa fie mai san4tos, s'a iwlat de unbecisnic doftor ce avem aici, 0, din d9ftoriile ce i-adat, la noua zile I-am ingropat. Oh, oh, te foc m'acalcat!

16 Aprilie.(Ibid., VIII, p, 11.)

2.

(1786.)

...Pentru cinstea boieriei Postelniciei, ce m'a miluitMaria Sa Voda, ca, in0iintare luand, ati avut marebucurie, facandu-mi oratie ca sa traiascit Maria Sa Vo.da 0 eu sa ma invrednicesc 0 la alta cinste, maimare..., 0 eu rog pe milostivul Dumnezeu ca sa tr.&iasca Maria Sa Vocla, sa-1 avem Domn 0 stapan pin&la adanci batranete in luminat Scaunul Mariel Sale,cu norocire.... Pentru ci aoeasta cinste este mare bole-rie, din protipendada, 0, tracer ca din protipendadA,este al doilea dupa Vistier-Mare, dar mai inainte vreme,la Domnii trecuti, aceasta boierie o avtau boierii grecidin cei mari, feciori de capichihaiele gi gineri decapichihaiele, cei caH era tot omitrul 1 in mani-li:'care Maria Sa raposatul GrigoreVoda 2 pe dumnealuiBanul Hrisoscoleu din Postelnic 1-a facut Ban-Mare,0 Maria Sa Mihai-Voda cel Mean' pe Hiposatul Pos-telnicul Ianache Muruzi, tatal Dvornicului Muruzi dela Bucure0i, din Postelnic 1-a facut ler Ban (precum0 alp Domni asemenea), 0 apoi iar pe dumnealui

' Toate trebile.2 Grigore Matei Ghica.' RacovitA.


Banul Hrisoscoleu Maria Sa Alexandru-Voda Ghica dinBan-Mare 1-a facut iar Postelnic, iar, din boierii greci,cei mai multi, din Postelnici dragomani §i apoi Domtn.

aceasta boierie, cum 21C, o aveau numai boierigrad, Hind Ia Tarigrad cea mai cinstita boierie, §i aiciin tara cu toata puterea, iar Maria Sa Voeld, ca unmiostiv Domn §i. stapan, nu deosebeste pe boieriigreci dintre boierii pamanteni, nici pe boierii Taman-teni dintre boierii greci, ci voieVe ca sa fie toti de oob§te, *I pe cei vrepici 5i credincio0 boieri greci i-acinstit cu borerie din boieriile pamantenilor, precurn pedumnealui Postelnicul Ralet 1-a facut Vel Logofat.A§a §i pe boierii pamanteni, li-a dat boierilor Grecior,§i, din boieri pamanteni, pe dumnealui Dinu Filipescul,din Cluciar haleal Postelnic, §i. pe dumnealui Scar-lat Ghica, fiul dumnbalui Banului Mica, din Clucer§i Aga iara§i paia2 Postelnic, ca §*1 pe mine (vrandMaria Sa ca dr nu se deosebeasca nici partea Craioveide Bucure§ti), pe dumnealui Clucer Gianoglu din Clu-cer pia, Spatar, pe mine, din Paharnic paia, Postal-nic. Eu, dupa trebile ce aveam la Bucure§ti, dupa cem'a cinstit Maria Sa cu boieria, mi s'a facut §i tainde cheltuiala §i. alte icramuri 3. Hotararea imi era sa§ez, nu numai CrAciunul sa-1 fac acolo, ci §i Pa§tile,dar, intamplandu-se o trebuinta aici la Craiova, m'apornit Maria Sa Voda, cu mehzil 4, de am.. venit, §i,pana and va fi voia Mariei Sale lai \WA, ma afluaid la Craiova.

Craiova, 28 Dechemvrie 1786.(Ibid., pp. 12-3, n-1 57.)

i Actual.2 Fost.3 Onoruri.4 Potti.

714 N lorga

LXXIX.

Gherasim Cantacuzino.(Moldova.)

(1792.)

Cinstità §i a mea ca o flicA, dumneata nepoatariuto Vistiereasa, cu parinteasca dragoste ma, inchindumitale.

Scrisoarea dumitale am luat, 0 de sanatatea damnpa-voastrd m'am bucurat. Cele ce-mi scrii, am inteles,pentru ca ar fi zis Norsis Haivaz Armeanul cum cdni0e mazili ar avea a trage parti din mo0ile de laCernauti, cu scrisoare, eu tiu cd mo0a U0hlibii esteba0ina mironeascd f, care este ardtatd intdiu la in .

parteala veche din zilele lui Vasile-Voda, i intealtaimpartealli ce s'a fdcut mai pe urma; ci este iscdlitdde noi, de neamuri, 0 de ajti boieri mari incredintata..0 nu are nicio pricind; iar la mo0a Malitinita a. fosto pricina eu un Mihalachi Cracalie, pe care 1-am avutsluga, carele, luand o fata din casd de la ma.tu§d-meaIleana Joroaia, a jaluit intdiu aice, la Domnia lui Gri-gore-Voda Calimah, aratand cum cd fata ce-au luat-odin casa matud-mea este dreaptd fata mdtqd-mea,iar nu slujtilcd. Dar eu u'am §tiut; apoi pe urmd s'adovedit ca. a fost facutd in saracie 2. Cu toate aceste,dupd judecdtile ce-am avut cu dansul, atat aice, cat§i in Cordon, la Nemti, prin vechil ce-am trimis, 1-amramas din judecata, avdnd scrisori, ispisoace dom-ne0i pe mo0a Malitinitii, i, dupd hotararea jude-edtii ce s'a dat, este trecut 0 la protocol, Iar, de-au

' A Iui Miron Costin.Natural&

Ma-

0

0

2

Scrlsori de bokri 115

rdmas niscaiva hotarnice a mo§iilor U§ihlibii §i a

Malitinitii la Butura §i. la Mihalachi Cracalle, fiindcaei au fo,st vechili la hotarat, acele nu prind loc ni-mica, cd nu sant pe .numele lor facute. Dar mie mi-aspus Norsis cat iii.5te hotarnice ce-au fost rdmas ladan§ii, le-au dat la rdposatul nepot Ianachi. Sii cu a-ceasfa ramaiu

Al dumitale ca un parinte:Gherasim Cantacuzino.

92 (97?), Ghenarie 9.CinstitA a mea ca o flied, dumisale nepoatei Ma-

riutei Vistiaresel, cu parinteasca dragoste sa se dea:la Horodniceni.

(Ibid., VII, pp. 245-6, n-1 148.)

LXXX.

(I795',)

(lanachi Cantacuzino Vistier catre al mieu iubit caun frate §i cumnat", Lupul Bal biv Vel Spdtar.)

Boa la intru care ma aflu de 30 de zile patimindla pat supt obial, m'a adus tocma la starea cea maide pe urma, unde nu sant vrednic din pat a ma mi§ca.Cordonul Kind inchis, a veni doftor aice nu se poate.La la§i, la Smiltu am trimes §i I-am rugat destul.§i n'a primit sd vie. Eu, ca sa ma urnesc din pat, nupot, la starea ce-am ajuns, pentru ca sA viu la Ia§i,sa md caute doftorii. Iata cA a ramas aicea sa pieiunecautat. Pentru numele lui Dumnezeu mA rog, fra-te, fa mice chip vei ti, §i doar vei putea sa-mi tri-

' 26 Octombre.2 Schmeltz.

116 N. lorga

miti pe unul din doftori: Volfi 1 sau 5miltu, iar aItulnu, si sA4 plAtesc cu toe& multAmita pentru ostenealace va face. Iar, daca vei vedea cA nu va nici unuldinteamandoi sA vie, atuncea mA rog IA rugAmintecAtrA prea-Inntiltatul stApAn ca sA aibA poruncA unuldintr'acestia sA vie sa mA caute, i sA-i plAtesc oricAtmi-a cere. $i, pentru plata menziluluip cu care are aveni doftorul, cAt va fi, se va da de la trimisul a-cesta. Numai mA rog, cu un ceas mai innainte sApoatA proftaxi 2 doftorul aice. CAci acum vAd cA s'au

toate, Dumitale ca un frate i slugA: Iana-chi Canta Vistier.

[Autografl Baa la este tusA cu vAtAmarea plAmA-nilor, sir cum m'ar putea aduce la stare ca sA potmerge acolo sA mA caut, CA aice este peste

p. 257, n-1 127.)

LXXXI.

Barbu Stirbei.


1.

AlAta prieteni de multi si prietene am fAcut, cat nupot sA.t: spuiu: asa trAiesc chiar ca chnd a fi acasA!CA, duph ce merg la Muffin& de beau apA, unde stintcinci-sese sute domni i doamne, cantA musica panAispravim apa, apoi facem spatiri pe la gradini, undesfmt asemenea musici. Zic dumitale ca savt traiu n'amtrait de and sant! Este un inbasador de la Spania,

Andreas Wolf, care a ssrls Beschreibung der Moldnu.Sosl.

sfarsit

mana.

(Ibid.,

'f


de la care am cunoscut multa dragoste: zice ca sa maduc cu dansul la Dresna 1, unde este el inbasador;destul ca eu am gand sa. ma duc pan& la Lipsca. Nu-mai ma rog, chir Hagi 2, numai dumneata sa 0ii, sanu se faca vre-o vorba, ca sa se auza in tara, 0,ce auzi dumneata din tall, mice, inFtiinteaza-ma, caRI §tie 0 eu... Imi scrie Catinca cii la trei scrisori n'aprimit raspuns, 0 eu pe toata saptamana ii scriu;ci nu .0iu ce este pricina... Mult se mita de portulnostru, dar li 0 place... Eu, de ma voiu duce la Lip-sca, voiu lua bani de la Difur 2, ca am trebuinta acolo,de targuit...

Caralspat 4, 12 Iunie 1796.

(Analele Academiei Romdne, XIX, pp. 221-2.)

2.

(1796.)

Aici sant mai multi de opt sute de printipi 0 prin-tese: am 0 facut prietepg mai cu toti. Mane m'a 0poftit la masa un anbesador de la Igoania, qi multadragoste imi arata omul acesta, incat, unde voiu fi,trebuie sa vie, la mine. Si, cum zic, petrec foartebine, nelipsit sant de la comedii 0 de la baluri cu-dan0i, pentzu ca 0 ma poftesc. Carti nu joc, teascult; macar ca nimeni nu jolla pe aici cUti. Aiqieste 0 Exelentia Sa- fetagumaister Ghiur4a1es5, ca-re a fost la Tara-Romaneasca; am facut prietepg, 0

' Dresda.2 Hag; Constandin Pop, mare negustor In Sibilu.3 Dufour.4 Karlsbad.2 Feldzeugmmeister Wallis.

118 N. lorga

prea mult m'a laudat la altii printi, earl sant din toedlumea. Cu toate cA mA cam discolipsesc [ = am greu-tate] pentru limbA, a nu stiu, dar stiu catevasi ta-iieneste, l cu tAlmaniu imi este deAul. ...La dumnea-lui doftorul Molnar1 sA-i spui, ma TOg, cA mA inchincu frateasca .dragoste i foarte ii multamesc de reco-mendatia ce mi-a fAcut la Madama 2, cd foarte am tA-mas multdmit, in vreme ce am cunoscut mare evghe-nie 3, di nu este sAptlimahA a nu ma cerceta cuscrisori de la Praga, arc!, la CarAlspat, i, la dcamnaunde am sezut, mA rog sA-i spui cA ma. inchin cu sa-riitate, precum si la domnisoara.

(Ibid., p. 223.)

LXXXII.

Iordachi Roset Roznovanul.(Moldova.)

(1821.)

Preaosfintite Mitropolit 4, cu cea mai adancA pled-ciune aduc sArutAri blagoslovitoarei dreptei PreasfintieiTale.

Incredintandu-mA fArA indoke de nota ce ConsulatulRosiei pAnd in ceasul acesta va fi i dat, cred i dupAdansa neapAratA urmAtoarea ridicare a acestui Con-sulat, pe de o parte am judecat ate se pot intamplain, urma acestora, pe de altA parte cA poate i fAra.

a voi eu sA fi avAnd dusmani, nebAgati in seama,cari sa se ademeneze de o vreme ca aceia i sA cu-

loan, - scriitor i profesor ardelean.2 Sora liii, d-na lagie, din Praga.

Nobleta, amabilitate.Veniamin Costachi.

t

Scrisori de boieri I 19

teze mult asupra mea. Cu cat m'am gas4 pe mine,am purees, neiertandu-ma vremea nici- mai mult aIua, nici vestire frajilor miei simpatrioji 0 prietini ali da. Cu toate acestea, de §i silnica, pentru aratatelepricini, a fost departarea mea, insd nici de ,cum num'am deslipit de iubirea Patriei, nici de simpatriojiimiei, carora, 0 mai ales anume dumisale VistieruluiSandul Sturza, dumisale Logofatului Grigora$ Sturza,dumisaleLogofatului Iordachi Carita, aducandu-li, marog, multe frajeti inchinaciunit nu mai putin §i du-misale Logofdtului Constantin Ba4, bine incredinjaji vApoftesc sa ramaneji ca, nu numai incheza§luirea ceaprin sfinte legAturi, data de mai innainte, dar 0 acumaltele noua nu vor §terge din inima mea iubirea Pa-triei §i pana la cel mai din urma pont lucrarea pen-tru binele ti 0 a impreuna-patriojilor miei, precumaceasta, din minutul ce am ajuns aici, la carantina, oam pus in lucrare. Atat numai ma rog PreaosfinjieiTale ca sci araji dumiorsale boierilor ca, de vor so-coti dumnealor de ceia ce vor gasi cu cale a lucra in-tra aceasta, sa ma noroceasca 0 pe mine cu in0iin-tare, ca, pe langa a dumiorsale lucrari, sA unesc §i eupe a' mete

Preaosfinjite, casa mea a ramas cu toate cele in-tr'insa in apararea lui Dumnezeu; pentru aceasta dar,rog pe Preaosfinjia Ta ca, daca Serdarul va arAtacerand loc acolo in Stratenie 1 itt vre-o baFA,, sa bi-nevoie§ti a porunci sa gaseasca un Doc sigur spre ase awa, ca sa nu rani'aie a se face ca0ig celor ceprives spre jAcuire, oameni Vara cApataiu, aminterenumiji crai. Aceste vestind §-i rugandu-ma,

1 Biserica cea veche a Mitropoliei.

e

120 N. lorga

Raman al Preaosfinjiei Tale plecat fiu sufletescosArdnica sluga: Iordache Roset, Vistiernic.

1821, Mart 19.P.- S. MA rog sa mA norocesc i cu rdspunsul Pres-

osfinjiei Tale.

(Erbiceann, Istoria Mitropoliei Moldovei, pp. 107-8, n-1 CIV,)

LXXXIII.

Iordachi DrAghici.

(Moldova.)(1821.)

Cu plecaciune ma inchin dumitale.Am primit mai intaiu prea-dorita dumitale scrisoa-

re, acea trimeasa de la slobozie, IncA aflAndu-ne Incarantind. Si, vdzand cele scrise, atat catra mine,cat si catra dumnealui Vistierul Roznovanu, pe lAngaaltele i pentru niste nelegiuite lucrari a' unor invajajiintru aceasta, de atunce as fi facut raspunsul cuviin-cios, dar, nestiind unde vei putea fi par' la primireaacelui raspuns, i ingrijindu-ne ea sA nu cadA, dupa sta-rea drumurilor de astazif primeste acum rAspunsulmuljAmirile noastre pentru o asa delicata. indatorire,pentru care vom fi cunoscatori, impreuna cu pArinteleMitropolitul. Ci mi-au spus cd i Preaosfinliel Sale i-aiscris pentru totnauna. Si aceasta din parteanumai pentru ca dumnealui Vistierul Roznovanu s'apornit astAzi pAr' in ziuA ln Chisin Au, salt.

Am primit i acolo douti scrisori trimise din caran-tina Leovei, din 5 si din 9 a' acestei luni, tocniai ierisara, la 22 a' lunii, in plicul dumisale Aftanasie Ar-tin6; aratAndu-mi numitul ea intArzierea a urnlat dinpricina omului ce 1-au fost trimes atunce cAnd au

mea,

sl

si


Wet cartile; care, pierzAndu-si calul pe drum i, dupácAteva zile ee 1-a cAutat, negAsindu-I, s'a intors in-napoi pe jos, iarAsi la Leova. Jntelegand dar celecuprinse i intru aceste, Hispund, intAiu, in pricinatrecerii vitelor din Moldova in ceasta parte, ca., asemTnea interes avAnd i noi aicea pentru vitele noastre,dupti lucrarea ce am fAcut la Gubernia din ChisinAu,prin Exelentia Sa gheneral Namvroschie, tot ce s'aisprAvit este aceasta, ca vitele maH, adecA: boi, vaci,iepe i cai de herghelie, sA nu facA nicio carantinA, de-cal., in trecerea lor in iasta parte, prin apA, spAlAndu-le bins, sA fie slobozenie a le duce unde va voi, sprepAsune. Iar oile sä facd neapArat 14 zile carantina inocol osebit, unde si le hraneascA stApAnulsau cu iarba, i apoi sä le sloboadA. Dupd care hotA-rani mi-au spus cA s'a trimes poruna de urmarecAtrA espectorul de acolo, cA vitele acestea, ea untamazliic boieresc sau negutitoresc, nu au A se o-preascA la intoarcere in urmA; insA urmeath a lua ade-verinta cantoriei de acolo, adeveritoare ci au a petrecepentru vreme in Basarabta, i arAtAtoare de numArulsi felul fiestecArora. Al doilea, cA, de vreme ce dum-neata acum ai implinit zilele carantinei, de prisosam socotit scoaterea recomandatiei espectorului deaice cAtrd acel de acolo pentru inlesnirile dumitale,mai ales aflandu-se i supArat de pAtimirea boaleisotiei dumisale. Iar cAtrd dumnealui Aftanasie Artinto.latA re.comandatia mea intocma precum- o ceri; careva prinde loc ca i acea din partea lui chir CostachiPapazoglu. Si, al treilea, pentru aflarea fiului dumitalesi a Slugerului Grigore, de au trecut la Cern:14, sauba, Wept sa vie omul mieu, Gheorgbitar ci §ede in

cu fAnul

gl

122 N. lorga

Dorohoiu, pe care il voiu indatora ca sd Gerceteze §isa md in§tiinteze, ca sd fac cunoscut dumitale.

Cred di, pe ltIngii mfthniciunea incunjurdrilor noastre,ni-ag mai adaos §i nenorocirile dumneavoastrd, ce niipsemnezi. Nu §tiu dacd §i acolo este vrednica de jeleprivire care aice urmeazd pe toatd ziva §i ceasul, cutremea bájeniilor nenorocitilor patrioti, iar mai ales astirdcimii, lipsiti §i isterisiti de toate, incilt unii pierde foame pe ctimpii, femei ingreunate au ndscut WAmo4A, si au murit §i ele §i pruncii, 4i cdte alte vred-nice de jele lucruri. RAmdne ca mila cereascd numaisd prefacti lucrurile, ca sa. ne putem invrednici la urmanoasträ in lini§te §i sigurantie, §i. sd ni fereascd, pe ran-g& altele, orgul lqii de spre vre-o ar.dere. De caremd tern foarte daca. eteriVii nu se_ vor trage din Ia§imai innainte de sosirea o0iIor otomanice§ti, ci se audcd au sa vie, caci de spre acqti din partea a-ceasta 1 par' acum nu se vede niciun fel de plecare amiFdrii. i crede-md in cuget cd nici §tiu, nici potsd-ti, dau vre-o ideie de cele ce pot fi. Iar, luand ceamai mica lumina. mdcar a *e unei mi§cdri, indatd cuinnadins om voiu inparta§i pe duthneata: sa §tiuins& numai unde ii sti te apzi cu §ederea, dupd ie§i-rea dip carantind. La 14 a sosit ieri cneaztil IordachiCantacuzino, tu o soma de o§tiri, greci, trimei. deIpsilant, cu proclamatiile sale impreunti, cd este o-rtinduit in locul sau la Moldavia, indemnând §i sfd-tuind pe toti ptimantenii ca sti se intoarcd la urma lor§i sa-i dea ascultare §i supunere. Apoi, -de e§ti trimissau fugar, vrernea a arAta-o.

Dumnealuf SpAtarului Gavril Iamandi poftesc sa-i

1 Rqii.

Scrisod de boieri 123

arati fratestile mete pleaciuni I cele in pricina vi?telor; asernene i tuturor boierilor barlddeni, d: cada3 vrea otturne sd gtiu eine sant acolo. Iar dumisaleAgdi Parra& i Negri poftesc sa faci bine a ardta dinpartea dumisale Vistierului Roznovanu parintegtile in-chinaciuni i ca-1 roagA ea sa-i faca a ecthesis 1 detoate intamplArile, de la despArtirea din Iagi gi pan'nu intrat in carantind, cum gi de origice gtiiinti maiare; care sa. o trimeatA drept aice, fiindcd mi-amlAsat innadins om ea sa-1 rdpad dupd dumnealui cuacea relatie. Si foarte mult Ii va indatori, cAci, derear fi fost graba pornirii la ChiginAu, era sa-i scrieinsugi dumnealui, predum ii vd marturisi cumnatuldumisale Iordache Donici, ce era de fatd. Si, osebit,fiindcA aice se aude, despre eterigti, ca i Galatii arfi ocuparisiti de dangii gi in Focgani ar fi lasat untrup de ogteni greci cneazul Cantacuzino 2 iar, despre Nemtii Aghentiei, ce stint cu droaia aice in Ca-rantind, din potrivA, i ca in Focgani se afia peste1.500 Turci, cum gi in BArlad ca vr'o surd, dupA ade-vdrate gtiinte ce au cu innadins veniti de acolo, careaceste dumneavoastrA Le puteti afla mai cu lesnirela Leova, fiind mai cu apropiere, poftesc, gi pentruaceste i pentru orice alte a1Ari, sa faci bine a-mi dao deplinA gtiintä, cu cat se va-putea mai in grabA. Cucare ma yei indatori i pe mine 0 pe ceialalti foarte..Fiind al dumitale slugd credincioasA,

821, Maiu .23. Iordachi DrAghici SpAtar....al mieu mai mare, dumnealui arh. Vornicului Ale-

cu Calimah, cu plecAciune, la Leova.(Iorga, Documentele Callimachi, II, pp. 61-4, n-1 138.)

Expunere.2 Gheorghc.I

124 N. lorga

LXXXIV.

Costachi Conachl.

(Moldova )(1821.)

Preaosfintite,Dumnealui Vistiernicul prin jurAmAntul Sfintel Troite

sfAtuieste pe Preaosfintia VQastrA a sta pe loc sau amerge la mosiile Slatinei din Tinutul Hotinului, iar atreee hotarul nici de cum nu gAseste de cuviinta. A-supra acestui sfat a fAcut strasnice jurAmAnturi ea-0voroveste din durere.

Iar apoi, din partea mea (dacA poate fi primitAsfAtuirea), zic cA, de vreme ce cu bunA seamA Tur-cii se suie spre Iasi, negresit, ori trebuie sA vA che-me la Iasi sau ba. De nu veti fi chemati, foarte bine,far. de veti fi chPmati, este de primejdie a vA aflaIn granita nemtefiscA, pe eat *tim ale Nenflifor urmArila acest fel de cneri.

Pentru mergerea la Slatina, dacA va fi adevAratAcAlcarea mAnAstirii Bistritel de cAtrA eteristi (precum sevoroveste pe aice), apoi va fi de primejdie a mergela Slatina, iar a intra in Moldova fArA boierhnea toedde acolo, cu toate a' for% este si mai fArA cuviinta.Aceasta socotesc, aceasta arAt: poate gresesc, si rd-mane la intelepciunea Preaosfinfiei Voastre si la Dum-nezeu sA vA lumineze. 0 notA ce s'a ivit in limba fran-tuzeasca din partea lui Langeron cuprinde cum cA,dupA instiiintarea ministrului 1 Stroganoc se vestestetuturor negotientilor 2 ca sail lea mAsuri de overlie lor,

1 La Constantinopol ; al Rusiei.I Negoclants, negustori.


pentru ea guvernamantul 1 turcesc nu mai paze#enicio masura in purtarile sale. 0 scrisoare a lui Ti-gard din Odesa veste#e ridicarea la Sultan-Baiazet2 afamiliei # a tuturor Grecilor calimahicegi 3, cu calca-rea casei # pradaciunea de astazi a averior lui Ti-garb.: pablicatia lui Langeron arata ca instiintarea hdStroganof este din 29 Maiu, adepa cu doua zile in ur-ma ridicarit CalimaheOilor, ce a fost la 27 Maiu. Euinei nu pot da crezare acelei hartii tiparite: intaiu cln`a putea in tart a face publicatii frantuze§ti in textulrusesc, at doilea, ea trebuia asemenea in#lintare silfie &gra Inzov4, ca sa publicariseasca # ExelentiaSa, fiindca # in Ismail # in toate porturile sant negu-tAtori corespondenti # tovartt# cu multi din Tarigrad..

Chiselef (adeca al doilea dupa Vinchenstein)5 vineastazil in ChiOnau, # zic ca trece la Sculeni.

Al Preaosfintitei Voastre-fiu sufletesc # sluga.Conache.

fat 12, 1821.(Erbiceanu, 1. c., pp. 134-5, n-1 CXXXVII.)

LXXXV

Teodor Ball; LogofAtul.

(Moldova.)(1821.)

Cu Hasa pleaciune inchinandu-ma, sarut blagoslo-vitoarea dreapta Preaosfintiei Voastre.

' Gouvernernent, Guvernul.' Moseh0e4 din Constantinopol.a Din familia kd Scarlat §i lancu Callimachi.' Generalul comandant in Basarabia.6 Wittgenstein.

126 N. Iorga

Am primit mult mie doritA arhiereascA scrisoareaPreaosfintiei Voastre: s'a umplut sufletul mieu. de ye-selie bucurAtoare pentru intregimea sAnatatii Preaosfin-liei Voastre. Am suspinat din adâncul inimii suspi-nare zdruncinatoare, cetind parastisireal pAtimirii vred-nicilor de jale si de tanguire ticAlosi pArinti si no-rod patriot. Acestea prefAcAnd urcarea ochilor miei,inlacrAmi i tipArindu-mi in gand in loc de bArbäti2suspinuri, multA vreme am 'lines fArã glas. In ur-mA, ca dintr'un vis desteptAndu-mA, am laudat, laud

voiu lAuda pe imputernicitul Dumnezeu, pe acelce Inca ne iubeste, ne umbreste, ceartd si se milos-tiveste, nu ne-a pArAsit pAnd in sfArsit.

Nenorocitele intAmplAri ne-au gonit din prietenaiubita Patria noastrA, ne-au pdgubit fo&te: rALAcin-du-ne ca oile: am pierdut mangAierea petrecerii i o-dihna. A fost insA pe dreptate cereasca rnAnie por-nitA a3upra noastrA, pentru pAcate. SA nu ne desnA-tlAjduim, nici sA pierdem bArbAtia sufletului, cAci,priin nAdeide i rAbdare, de pAtimim, ne vorh mAn-tui, i vom birui toate nenorocitele intAmplAri. EumA aflu in vrAsta bAtrAnetelor, cuprins de slAbiciune,in casA si loc strAin, lipsit de odihnA, isterisit de ve-deH si de sinanastrofia 2 iubitilor patrioti, impins devalurile nestatornicelor vesti: 0 parte in bucurie i zecein mAhniciune. Ce-mi rAmAne a face? SuspinA, sjl-flete, 1 zi ceia ce ti-a mai rAmas. Dumnezeu:e, urn-breste cu mila ta ticaloasa tarA i sAnAfatea doritilorpatrioti, ca sa vedem multa ta milostivire prefAcAndacest rAu in bine. 0, cAt de norociti vom fi atunci,

1 infAtiwea.2 Societatea.

si

si

-si

Scrisori de boiell 127

afliindu-ne in doritul bine, 0iindu-ni gree1i1e tersede cereasca Pronie i depringi intru toate intâm-plärile!

Dorind. din tot sufletul, zic: sä ne vedem sdnäto0.Fiind al Preaosfintiei Voastre fiu sufletesc i su-

pusa. slugä, Ba ls Logoffit.

'821, Octomvrie 6; Chi0ndu.(ibid., pp. 167-8, n-1 CLXXX.)

ADAUS

(Scrisori nota si lAmuriri)

I.

Barnovschi Pdharnicul.

(c. 1601.)

Dumnealui Bdrnovschi Marele-Ceapic vä scrie in-chinaciune de multä vial& §i sdndtate prietenilor no--tH buni, prea-iubiti 0 prea-pretuiti, dumneata par-cdlabe de Bistrita 0 dumneata, birdule tot de acolo 1.

Dupd aceasta dau §tire dumilorvoastre de rdondp1a ne0e fuH §i tälhari 0 fdcdtori rei, ne0e Sdrbi ce-aufost la Mihai-Vodd mainte §i s'au inchinat apoi laLe0. lard, çand este acmii, ei s'au sculat de-au fu-git din Tara Lwascd. Dacd au trecut in tara noasträ,ei au luat tot prin munte pand la Cdmpulung. Deci,noi, dacd am prins de veste, noi am mirosit dupd 'n0i.Deci, cdnd am sosit la Ciimpulung, ei intra' in munte;deci nu li-am putut strica nemicd. Si au graft oameniLe'i no0ri cu ddn0i; deci irau intrebat ce oameni stint0 unde mdrg, §i cum li este voia. Ei au zis oft mdrgsii slujeascd la Jicmon1. Deci eu va dau §tire dumi-lorvoastre, foarte sd vd paziti de ne0e dud ca qtia,Ea nu-i credeti pand nu yeti vedea adevdr incotro

' Partea aceasta, in slavone0e.2 Sigismund Sathory.

132 N. lorga

mArg §i cum li este tocmala. De aceia dam stired-voastra, si sa fie sanatate de la Domnul, amin.

Scriem prietenulul nostru, dumnealui parcalabului dinBistriti si d-voastra, biraul tot de acolo.

(Hurmuzald, XV, p. 779 ; partea cu litere negre, din s1avone9te4

II.

Dima Portarul.

(c. 1601.)

AdecA eu, Dima, Portar de eetatea Sucevei, scriemmultA pace V sAnAtate de la Dumnezeu la bun prie-tenul MAriei Sale Domnul nostru V *al nostru, la dum-nealui marele birAul de BistrilA V la to[i domnii deacolo, sti fill dumile-voastre sAnatoV §i veseli, cu to[ioamenii dumilorvoastre. Alta, dam Vire dumitale, fra-tele nostru mai mare, birAul de Bistri[A, c'am trimiscest negu[Ator den tare noastrd cu bani gata, a Ma-riei Sale Domnul nostru, tot lei, sA cumpere, cuiede Ondile de treaba cetalii. Ce vA pohtim pre dum-neata sA faci dumneata pentru voia MAriei Sale Dom-nul nostru, sA fie cumpArAtura cum au fost de 'n-tAiu, cate trei mii la un leu bAtut, sA cumpere nouA-zeci de mii de cuie. Iar, cand au venit al doilea rand,el le-a cumpArat mai scumpe, pentru cAci Maria SaDomnul nostru a dat tot lei batuti, iar cine [a] venitla cuie, el a adus de alli bani: pentru aceia s'au luatmai scumpe. Iar acma dam §tire dumnitale c'am tri-mis tot lei batu[i. Ce ne rugAm dumnitale sA facidumneata pentru voia MAriei Sale Domnul nostru,sA se ampere cAte trei mii de euie la un leu bAtut.nouAzeci de mii. Si a faci dumneata scrisoarea dumi-tale la noi, cestui negutator cum s'au cumparat, sa

Adaus: Scrisoti noua si lamuriri 133

aibA credinta dumitale la noi. Iar, pentru ce vei facedumneata pentru voia Mdriei Sale Domnul nostru, maimult vom avea a sluji trebile dumitale, ce vei pohtidumneata de la noi. DAruiased milostivul Dumnezeusd fii dumneata sAndtos si vesel cu toed casa dumi-tale, §i sd fii dumneata bun frate 0 prieten cu toatdinima dumitale. SA lii dumneata sAnAtos.

Iacob diac am scris din cetatea Sucevei, lima luiIunie 8. Intru mana dumisale birAului de Bistrita.cu cinste sa se dea.

(Ibid., pp. 783-9, n-I MDCX.)

Boierii munteni din partidul polon 1(1603 f i arm.)

1.

InchinAm slujbele noastre umilite 0 credincioasanoastra supunere indurAtoarei buna-vointe a MArieiSale Craiului, indurAtorul nostru Domn si binefAcAtor 2

Maria Sa Simion-VodA, Domnul Terii-RomAnesti,Domnul nostru, binevoind a trimete la Maria VoastrAsoliii sai, cinstitii Vasile Clucerul 0 Voicu Vistierul, noi.supusi ai Domniei muntene, si cei de stare bisericeascA,si cei de stare mireneascA, i-am insdrcinat, dupdinstructia ce li-am dat, sA arAte cu de-amAnuntul tre-bile noastre MAriei Voastre, al nostru indurAtor Domnsii binefAcator, rugdnd cu umilinta pe MAria Ta, caoe un Domn crestin, sA-ti fie mild de cdderea noastrAde astazi, sA urmezi cu induraloarea 0 binevoitoareaocrotire crAiascA fatA de noi, credinciosii Mariei Tale

2 V. mai sus, la data de 1598,2 Regele Sigismund al Poloniei.

134 N. lorga

supqi i slugi, caH pAstrAm cu credinjA supunereanoastrA cc am jurat odatA MAriei Tale, §i sa nu neinlAturi de supt aripile indurAtoarei MAriei Tale ocro-.tiH ci sA aibi grijA de noi pAnd la capAt, ca de in-si§i supu§ii MAriei Tale. Pentru care Dumnezeu celatct puternic te va rAsplAti ve§nic pe Maria Ta, pccând noi §i urma0i nbstri vom creda de datoria boas-trA sh fim vrednici de ocrotirea MAriei Tale prin cre-dinja fii supunerea noastrA ve§nicA, §i, cat va fiviaja in trupurile noastre, ne vom ruga de Dumne-zeu pentru buna sAnAtate §i fericita Domnie a MArieiTale. Drept ce inchinAm incA odatA cu staruinjd §1

smerenie prea-umilita noastrA slujbA §i. supunerea noa-strA credincioasA bunAvoinjei indurAtoare a MArieiTale. Ia0, 10 ale lunii lui Fevruar, anul de la Hris-tos 1603.

Ai MAriei Tale, indurAtorul nostru Domn, credincio§isupu§i §i umilite slugi:

Smeritul Eftimie Mitropolit al Ungrovlahiei, DanDaniilovici Mare-LogofAt, Teodosie Mare-LogofAt, Ie-nachi SpAtar, Cristea Mare-Arma, Andreico Comis,Tudor Sluger, Danul Postelnic, Fiera LogofAt, tDan-cea Vornic, Serban Vornic, DumbravA Stolnic, Bar-bul Arma§.

(Hurmuzaki, Supt. II', pp. 264-5, n-I CXXXI : din poloneste.)

2.

InchinAm cu stAruinja slujbela noastre umilite indtt-rAtoarei bunavoinji a d-tale, indurAtorul nostru domn§i 'binefAcAtor, §. a. 1.

Aducem la cuno§tinta d-tale, indurAtorul nostru domn

' loan Zamoyski, Hatman si Cancelariu polon.

1

Adaus : Scrisori noul si lämuriri 135

0 binefAcAtor, marea noastrA robie, precum §i aTerii-RomAne0i. D-ta, indurAtorul nostru domn 0 bi-nefAcAtor, ai binevoit sd dai dovezi de indurAtoaread-tale bunavointA pentru Maria Sa Vodd, stApanulnostru, pentru noi, supu0i MAriei Sale Craiului, §ipentru tara noastrA, venind cu o oaste mare a MArieiSale Craiului Poloniei, indurAtorul nostru Domn 0:binefdator. Dumanul, care atinsese cinstea MAriei.Sale Craiului, indurAtorul nostru Domn 0 binefAcA-tor, a fost, spre marea slavA a Mariei Sale Craiuluisi a d-tale 1, gonit din tara noastrA, §i d-ta ai bine-voit sd nu cruti nici osteneald, nici muncA, nici chel-tuialA ca sa dai MAriei Sale lui Vodd, Domnul nostru,tara lui, 0 noud tuturora mo0a. noastrd. Dar, uniidin dumanii no0ri intelegandu-se cu Basta, careacum se and incd in Tara-UngureascA, 0 cu invoireacomandantului de atunci al o0ilor le*e§ti, am fost si-liti a ni pArdsi tara, lAsAnd-o fArd nicio ocrotire.Ce durere, indurAtoare Doamne, stt vedem cA altul sebucurA acum de biata noastrd tar& pe cand noi, ne-norocitii, cari ni-am lAsat tara cu Maria Sa Domnul,stApanul nostru, suferim o nemArgenitA pagubA 0 ro-bie, ducând o viata rAtAcitoare pe pAmAnt strain!Acum, in tara noastrA, Turcul 0 Tatarul, de o parte,.ard satele 0 ora§ele, prind 0 ucid oamenii, pradabisericile, ap Meat nu se mai poate cânta slava luiDumnezeu in Mewl Sau, §i, de alta, oamenii luiBasta pun pe foc pe ai no0ri, ii chinuiesc, ii omoara, iitaie. Ceilalti s'au imprA0iat in toate partile, in TaraTurceascA, in Moldova, in Polonia; s'au awzat insala§uri 0 stau acolo de fried. Acuma un an, am scris

1 Calificativele obisnuite.

136 N. lorga

Marie Sale Craiului, precum si d-tale, intrebandu-vA ce trebuie sA facem. Maria Sa Craiul a binevoitsti ni scrie ca sa rAmAnem aid, in tara Moldovei,pAnA la primirea invataturilor sale, si pAna acuma leasteptAm cu Maria Sa Domnul, stapAnul nostru, ra-mAind langa Maria Sa Domnul Moldovei.

AducAndu-ni aminte de juramantul ce am Mout3ntaiu lui Dumnezeu, apoi Mariei Sale Craiului, si a-Wind, afara de aceasta, nadejde tare in mila Dumne-zeului nostru, in bunavointa indurAtoare a Marie! SaleCraiului 0 in a d-tale, suntem incredintati cA MariaSa Craiul nu va voi sA ne lase MA. tara, ca sd numai ratacim grin teri strAine 0 pentru ca strAinii sAnu rAdA pe seama cinstei d-tale. Noi, toti locuitoriimunteni, si clerici 0 mireni, ne rugam deci de d-tasa starui pe langA Maria Sa Craiul ca sa dea bieteinoastre teri si noua dovada bunavointei sale craiestiuca sa nu ne imprastiem prin teri strAine si dusmane.Nu pArAsi tara 0 pe noi toti, cAci, daca bunavointaInduratoare a MAriei Sale si a d-tale vrea numai, nevom afla iarAsi cu totii in tara noastrA, ca odinioara.

Ni vine acum, induratorul nostru domn, vestea caTurcii pregatesc caste 0 vreau sa puie in Scaunun Turc. Gandeste-te d-ta cate manastiri si biserici vorfi prAdate si slava Donmului nu va mai putea ficinstitA in ele. Pentru numele lui Dumnezeu, domnulnostru indurAtor, binevoieste a nu ne imprastia, ci,din potrivA, scapa-ne de dusmanii nostri, chiar pen-tru cinstea d-tale, care trebuie sA rAmilie neatinsA camai inainte. Dumnezeu iti va tinea in mina d-tale.Apoi, indurAtorul nostru domn, te mem pe d-ta sAbinevoiesti a scrie Mariet Sale Craiului ca Maria SasA scrie Sfantului PArinte Papa aratandu-i aceastamare pradA a teril noastre; mAnAstirile, bisericile sunt

Adaus: Scrisori nou i lAmuriri' 137

goale; slava lui Dumnezeu nu se mai cAntA de fricadgmanului; multe suflete crgtine cad in mAna pa-ganilor; Sf. PArinte Papa scl fie bun a scrie ImpAratu-lui ergtin spuindu-i acestea toate §i rugAndu-1 sAlase in pace aceastA tall, cum a fost i pAnd acum;cid ce folos poate sA scoatd MAria Sa ImpAratul dinaceastA tard, de vor strica-o Turcii0. Tatarii? S't a-came multi oameni fug 0 yin nici la noi, §i ce va fimai tArziu, cAnd nimeni nu va indrAzni sA se intoarcAIn tara sa, de TricA sa nu cadd iarA0 in mânile pagA-nilor? Ne rugdm deci Inca odatA, pentru numele luiDumnezeu, noi toti, i clerici i mireni, cari sAntemimpr4tiati pe tot pAmAntul, ca d-ta sA binevdigti ascrie MAriei Sale Craiului ca sA ni spuie ce trebuiesA facem, i noi, in toatA viata noastrA, precumurmgii no0ri, vom tot rugA pe Dumnezeu pentrusAnAtatea Mdriei Sale Craiului i pentru a d-tale,precum 0 a semintiei Sale. Dacd nu ;avem acumaindurAtorul ajutor de la Maria Sa Craiul, nici de lad-ta, ca sA ni putem egtiga inapoi tara, atunci, devreme ce nu mai putem face altfel, d-ta o sA fii bunstk ne ierti cA ne vom indreptà cdtre Turd i vomIncerca a goni pe dgman din tarn noastrA. CAcinu putem ingAduii ca acest dgman sA prade pandla cepa tarn noastrA, cum a prAdat-o pAnd acuma.Te rugAm pe d-ta sA binevoigti sA ni dai la aceastAscrisaare rdspunsul cat mai iute. InchinAm cu stA-ruinta Inca odatA slujbele noastre umilite bunAvointeimiostive a d-tale. Iai, 9 April, anul Domnului 1604.

Slugi smerite:Eftimie Mitropolitul, Dan Danevici, Vornicul, lenachi

SpAtarul, Gheorghe Postelnicul, Iani Stolnicul, Simaegumen, Eftimie egumenul mandstirii din Deal, Ca-list egumenul, Ctirstea Armg, Andreico Comis, Radu

si

138 N. lorga

LogofAt, Simion Pitar, Oancea Vornic, Voicu Vistier-nic, Serban Vornic, Petre Stolnic, Neagoe Army,Hrizan Armas, Ca iota Vornic, Oprea logofAt, Onofrieegumenul mAnAstirii Mislea, Oancea VAtah, Teodosieegumenul de Shinta Troita, Nan Postelnicul, GuriePostelnicul, Stanciul Armas, Aldimir LogofAt.

(Ibid., pp. 331-3, n-1 CLXVI ; din poione§te.)

IV.

Lupu Ma lain.

(Moldova.)

(1617.)

Eu Lupul MAlaiu scriu multA pace si sAnAtate dom-nilor de BistritA. Alta, de veti avea a sti MAria Voas-strA de rAndq,1 vestilor den Moldova, cum este, c'austrigat la Hotin cArti, de acma 20 de zile, sA treacANistrul 80 de mii de Legi, 25 de mii de Litfani Vdeacii cAteva mii de CAzacii Niprului. Iar Turcii facpoduri mereie pre Dun Are, pre trei locuri. Deci nu_stim cum va fl. DumneavoastrA veti da gtire iar la noi;deci om da de sure iar la dumneavoastrA, cum vom_sti. Iar, de rAndul celor osti de nainte, i-au bAtut Mol-dovenii. Deaiasta dam dumnilorvoastre Vire. DAm Visede ce stim. 5i sA fiti dumilevoastre sAnAtosi multi anisi buni dela Dumnezeu, amin.

InchinAciune si sAnAtate dumilorvoastre, eu, mai mic,Lupul MAlaiu, feciorul dumilorvoastre, eu am a slujidumilorvoastre pururea; dAruiascA-vA Dumnezeu pacegi sAnAtate.

InchinAciune si sAnAtate la domnii de Bistrita, labirAul de Bistrita; sA se dea in mAna dumisale.

(Ibid., XV, p. 370, n-1 MDCCXXX1V.)

Adm.'s : Scrisori noul si Ilmuriri 139

V.

Ionavo Rotomaan.

(Moldova.)

(1621.)

Milostivul Dumnezeu sd dAruiascd bunA pace 0 sa-ndtate dumitale, Andreia Selar, birAul de cetatea Bis-tritei, §i la tot Sfatul dumitale. Alta, de veti vrea sititi de sändtatea dumisale Mariet Sale lui Alexandra-

Voda., cu mita lui Dumnezeu este sAndtos 0 cu pacela Scaunul MAriei Sale, 0 cu toatti tara Wad depre-unä. Alta, alte osti pand acmii, de altä parte nu auintrat in tara noastrA de nicairi: auzim de ImpAratutca vine, 0 de Le0 Inca auzim CA sant o0iti in tarasa. Alta, ni0e Tatari de la Bugeac au mers de catevaoH la hranita leseascd de au stricat. Alta, yeti iate-lege dumilevoastre si de oamenii dumilevoastre carii,au venit aicea. Alta, ne rugdm dumilorvoastre sa ni liiidumneavoastrd prieteni. Noi a0jderea foarte bucuroia fi prictenii dumilorvoastre. Alta, a fost un om,anume Gavrilita den RotompAne0i si. §ede in BArgaul-de-jos; ce a furat acel om niste iepe §i-au fugit a-colo: a fost avand boi 2; ci i-am luat 2 boi gloaba.Acmii se laudã ca va veni cu Wiwi de va zaberi vitade aicea. Ne rugAm sd alba certare. Alta, ne rugamca au falhuit ceste mandstiri de au luat argint mutt,boieresc §i mändstiresc. Ce ne rugAm in taind, doarse va ivi la cei câni de Wiwi, sA aibd certare. Sisd fiti sAnatosi de la Dumnezeu, amin.

Prietenul dumilorvoastre Ionawo Rotompan, Vorni-cid de CAmpulung.

140 N. lorga

Dumisale lui Andreia birAul de Bistrita V la totSfatul dumisale.

(Ibid., XV, pp. 897-8, n-1 MDCCLXXI ; partea cu litere negre,411n slavoneste.)

VI.

Boierii munteni din partidul lui Leon-Vodà.

(1631.)

La al nostru cinstit V prea-iubit i bun prieten §ivecin de aproape, jupAn HrAj[A]lA CrAVov, judetui ce-Mtn Bra§ovului. Pohtim de la milostivul DumnezeubunA viatA V sAnAtate sA dAruiascd dumftale. SAIde] veri cerca dumneata V de a noastrA sAnAtate, harmilostivului Dumnezeu pAnA pre acum sAntem sAnd-toV. Alta, dam §tire dumnetale, cAnd am fost leH,Vineri, Avgust 10 zile, venitu-ni-au cuvAnt de la oa-menii noVri den sus, ziand cum va sA pogoare Teo--dosie Spatarul cu oaste pre la TArgul,Jiiului, iar,ceilalli pribegi, Matei va sA pogoare pre la RucAr cucaste, Gorgan pre TeleajAn cu alte oVi. De care lucru,numai ce stdm de ne mirAm, V nu §thn: acest lucrupoate sa fie cu Virea MAriei Sale Craiu, au nu este.Derept aceia, pohtim pre dumneafa, ca pre un prie-ten bun V ca pre un vecin bun, cA dumneata tiicA am fost [in] vecinatate blind cu dumneata §i sA-racii s'au hrAnit unii cu alalti, cu vecindtate V cu bun&pace, acum vedem cA se amestecd un lucru ca acesta,

VII d-ta cA, de va fi acestei blAstAmate de len vre-onevoie, V noua, V, de va fi acesta lucru cu voia Ma-rie Sale lui Craiu, Vim cA V dumneavoastrA incA nuo putea fi niciun bine... CA, fiind aicea Schimni-Ceaue,

1 Ceausul de Scaun, la asezarea si scoaterea Domnilor.

Adaus Scrisori noul 1 lämuriri 141

carele au prins Scaunul, i, dacA au vAzut un lueruca acesta, nu 1-am mai putea tinea, nici 1-am maiputut opri, ce numai deck au trimes oamenii lui laCantemir, la Tatari i la Maria Sa Vizirul si la alpPasi, sA Ii dea stire i sa-i porneasca asupra lor.Ce stim CA niciun lucru bun nu va fi, ca i de alteranduri cand s'au fAcut niste lucruri ca acesta. Cepohtim pre d-ta, ca pre un bun prieten, ea pre unvecin bun carele ni esti d-ta i ni-ai fost pAna acum,sa ni dai stire dumneata de toate lucrurile si de toatevestile ce vor fi dentr'acia, sd. vedem acesta lucru ee-va fi, ca sa putem sti de la dumneata acest rAspuns,sA stim de toate. Noi Inca vom sluji dumitale cu dra-goste. Aceasta pohtim pre dumneata, i Dumnezeu teveseleasca de la Domnul; amin. Scris In Bucuresti,August 11 zile, In anul 7139.

Buni prieteni ai dumneatale i vecini de aproapeztot boierii terii, man i mici.

La al nostru cinstit i prea-iubit si bun prieten i ye-cin de aproape, jupan HrAjilA Crilstov, judetul de in-tru cinstita cetatea Bragovului, de la Domnul sa I sedea.

(lorga, Studii i documente, IV, pp. 101-5, n-I I; partea cts.!Here negre, din slavone§te.)

NOTE LA SCRISOR1

Note la scrisori.

I. Cariera lui Albul incepe supt Mircea-cel-Batran siurmeaza pAnA in zilele lui Alexandru-Voda Aldea, care-1lasa ispravnic de Scaun in lipsa lui, si in ale luiVlad Dracul. In scrisoarea a doua, Draculea de care-sibate joc e Vlad Dracul. Intre Dracul si Draculea nu etot atata deosebire ca intre Negrul si Negrea, Lupulsi Lupea, cadi avem si, Dracea; dincoace, ca in Mamu-lea din Mamul, articolul intrA in formarea derivatieLDeci numele sunt deosebite. Dracul" pentru Vlad nuse gaseste nicAiri: vechea cronicA, reprodusA. de Lu-descu, nici nu stie anume pe acesta, confundandu-1 cufiul sail Tepes, al DrAculii".

II. Dragomir isi zice al Manii", nu ca sa se deose-beascA de vre-un Dragomir al Udristii, cAci tot el esi acesta, Manea fiind fiul lui Udriste cel bdtran.

IV. Negrul Vornicul e inoepatorul vestitului neam alCraiovestilor (boieri din Craiova, pe care o intemeièacest neam) si bunicul, prin fiicA-sa Neaga, al luiBasarab-Neagoe.

VIII. Mare le ImpArat" e Sultanul. All-Beg Mihalo-glu comandd la Dundre, cu drept ereditar.

X. Episcopia ardeleand a Vadului a intemeiat-o inpArtile Biistritei Stefan-cel-Mare.

XI. Matia§ Vistiernicul a indltat mdastirea Co-§ula §i biserica din Horodniceni.

145 N. lorga

XII. Mogo§ Spatarul e incepatorul neamtilui viteazal Buze§tilor.

XIII. Vartic, boier de capetenie al Moldovei, suptPetru Rare§, 0 urma§ii sai; numele &Ili intreg ePetru Vartic. A fost ispravnic la clädirea bisericiidomne§ti din Targu-Frumos. Petru-Vocla in a douaDomnie il puse Hatman in locul lui Mihul, taiat(lorga, Docudente geografice, din Buletinul societatilgeografiee" pe 1900, p. 4; Inscriptil, H, p. 291).

XVIII. Neamul Pogan [ pagan] e vechiu 0 vestitin Maramura§. Un Isac era pe acela§ timp, adus de.Mihai Viteazul poate, Vornic de gloata in Moldova.Sali§tea Maramuraplui era unul din cele mai insem-nate centre sAte§ti ale Tinutului.

XIX. Ureche Vornicul e Nistor, teal lui Grigore, cro-nicarul. Marturia, ceruta de Petru $chiopul, pe care inretragerea sa din Bozen, in Tirol, il urmariau cre-ditorii (v. 0 n-1 xx), e indreptata atm acesta.

XXI. Gheorghe Hatmanul intovara§ise in surgun pePetru-Voda, mort de curand la scrierea scurtului rd-va§, pe care-1 dam fiindeti a fost redactat in romane§te.

XXIV. Craiul e Sigismund Bathory, print al Ar-dealului §i urma§ al regilor Ungariei, iar Stefan-Vodae Razvan, care inchinase Moldova celui d'intaiu, con-1 undand-o oarecum cu posesiunile acestuia.

XXV. Scrisoarea lui Luca (Lupu) Stroici, care capA-tase 0 indigenatul polon, e adresata lui loan Zamoy-sky, Hatman 0 Cancelar al Poloniei.

XXVI. Badea din GrAdi§te §i Iani din Co§e§ti (Co§es-cul) comandau in Fagara§ ea dregatori ai lui Mi-hai Viteazul.

XXIX. Logofatul Teodosie, din neamul Rudenilor, eacela care a scris insemnirile de cronica privitoarela Mihai pe care ni le-a pagrat versiunea latina adau-gita 0 impodobita a Silesianului Baltazar Walter.

Note la ScriaNi de boleti 147

XXXII. Udrea Hatmanul, incepthorul BAlenilor, e u-nul din boierii cArora Mihai Viteazul ii incredintd car-muirea Moldovei.

XXXV. Scrisoarea partidului crastin e adresatd luiRadu Serban insusi, pa atunci asezat ca pribeag laViena, uncle era &Ili isprAveascd in curdnd viata.

XXXVI. Compilatia lui Ludescu aratd Idmurit, repro-ducand rdnduri mai vechi, ce a stArnit rdscoala im-potriva lui Radu-Vodd care-si zicea fiul lui StefanTomsa. Locul a fost reprodus in publicatia mea Dinfaptele stramosilor". V. i, la urmA, altd scrisoareromaneascd, a partisanilor lui Leon.

XXXVIII. De la diacul Toader ni-a rdmas o predicdromAneascd tinutd de dAnsul la inmormantarea sotieilui Pthrasco Ciogolea, stApAnul sdu.

XLII. Dragomir Vornicul, boier mai bdtrAn, a statin fruntea sfetnicilor lui Matei.

XLIII. Socol din Cornateni a fost, in 1653, una dinjertfele seimenilor rdsculati. La aimpulung el fAcuun pod si supraveghe reparatia strAvechii mAndstiri.

LVIII. Mihai Hatmanul, fiu al lui Constantin Postal-nicul Cantacuzino Ilinei fiica lui Radu-Voddban, a fost tdiat de Turd. Biserica din Sinaia i, inBucuresti, Coltei, intre altele, i se datoresc lui.

LXII. Trebuie sd fie scrisoarea lui Miron Costin, pen-tru nä de la Miironasco" ii luau Polonii stirile dinMoldova.

LXIII. Boierii acestia, cari se indreptau dare Cons-tantin Cantemir, viitorul Domn al Moldovei, fuseserdIndemnati de izbthida lui 5tefan-Vodd Petrioeicu, in-tors in. Domnie, asupra lui Duca-VodA, prins de unpodghiaz polon la mosia lui, Domnesti, ca sA intreIn legAturd cu *eful cAzdoesc Kunicki spre a loviBugeacul tAtAresc.

i al Ser-

148 N. lorga

LXIV. Germanii intraserA in tarA fArA voia lui Con-stantin-VodA BrAncoveanu. Acesta, chemând pe Ta-tari in ajutor, cAutA sA aibA totusi o intrevedere cucomandantul Imperialilor, la mos'ia sa DrAgAnesti.PestecAteva luni, in lupta biruitoare de la arnesti, Bran-coveanu era sA prindA pe Heissler. Banul Mares fu-sese un prieten al Cantacuzinilor impotriva cArorascrie cu attita patimA fiul sAu Mihai.

LXVI. PArvu Vistierul VlAdescu, tatAl lui Serban, fu-sese omorat de lacoma tiranie a lui Mihnea cel RAu.

LXIX. E Nicolae Costin, fiul luii Miron §I, ca si a-cesta, si pe urmele acestuia, cronicar al Moldovei

LXXI. Ilie Abaza, care se fAcu apoi cAlugArul Ila-rion, era until din boierinasii, de nobletA militarA, caritrecurA cu Dimitrie-VodA Cantemir in Rusia la 1711 §`se cAirA apoi amar de aceastA hotArtire.

LXXIV. Ginere al Brtincoveanultil, sot al Domnitei An-cuta, conte al Sitintului Imperiu Raman, lAudAtor in-teresat al lui Nicolae-Voda Mavrocordat, Roset n'avu asoartA potrivitA cu aceste mari titluri, insemnate talente§i. strAlucite inrudiri.

LXXXII. Barbu Stirbei (tatal adoptiv al lui Stirbei-VodA, nAscut ca fiu al lui Dumitrachi Bibescu) fiicea in.Apus, la Karlsbad, o cAlAtorie pentru.sAnAtate.

LXXXIV. Iordachi -DrAghici Vornicul ajunse sfetnicufcel mai ascultat al noului Domn de Ora din 1822, loanSandu Sturza, §i el alcatui §i un proiect de constitutie.,care se sfArdmA de impotrivirea consulului rusesc.

Ad aus :

I. Barnovschi PAharnicul e tatAl lui Miron-VodA, Mo-vita, dui:4 mama.

SCRISORI DE DOMNI

PREFATA

Ceva despre datina po1itic romäneascif

Lectiile de istorie a Romani lor tinute la VAlenii-de-Munto innaintea auditoriuluf cursurilor de yard au _in-fatisat in 1911 imprejurdrile trecute ale vietii noastrenationale in legAturd cu acea marturie sigurd, strAve-zie, cuprinztind mult nu ca fapte, ci ca fel de agândi si de a simti in cuvinte putine care suntscrisorile Domnilor, i anume acelea dintre ele careau un scop sau mdcar un element istoric. A fostauzit astfel pe rand graiul stAptinilor cari au avutterile noastre in seam& de .la cei mai depdrtati cariau lAsat ceva scris pand aproape in vremile noas-tre.

Scrisorile au fost, bine inteles, numai un punct de ple-care pentru multe i felurite lAmuriri. Acestea nu pu-teau fi nouti dealt in forma pe care o imbrdcau si inamAnunte pe care n'am avut prilejul sA le comunic altddata; de sigur ca. vor fi fost i unele puncte de ye-dere care se infAtisau atunci intAia oar& A le pAs-tra in scris, asa cum ele au putut sd rdsard in ha-sardul inspiratiei momentane a unui curs mai multpopular, nu-mi trece prin grind.

Dar, odatd striinse, traduse, explicate, scrisorile nutrebuiau, -cred, sA rAmdie pierdute pentru acel pu-blic larg, asa de doritor de a cunoaste lucruri sub-stantiate, temeinice, folositoare, i cAruia cArtile ce-i

152 N. lorga

trebuie sunt in adevar tocmai acelea care- i se daumai rar. Le-am cuprins deci in aceasta publicatie.

Din toate aceste scrisori se desfac idei politice, sie spre lauda noastra ca natie, e o dovada a patrun-derii si a simlului nostru de realitate, cã aceste ideipolitice s'au putut pastra, peste schimbarile, atat dedese, ale stAptinitorilor, adesea si de sange deose-bit, timp de peste cinci veacuri, de o jumAtate de mi-leniu. Numai cand existA o constiinta publicA, pe careboierii o puteau vAdi prin scris si cuvant, iar cei dejos prin gradul de credinta si de ascultare fata deboieri, oH prin tulburAri, rascoale si rAzboaie Faun-trice, numai atunci ideile personale si toanele unuiprint sau ale altuia au trebuit totdeauna sd cedeze fatade o datinA atotputernicA, pe care toti erau gata s'oapere, si impotriva oricui.

AceastA dadnä politica are, fireste, acelasi carac-ter ca si datina .sociala, datina culturalA, cea literarAsi cea artistica. Inteinsa ca si in toate acestea se deo-sebesc cloud elemente hotaratoare: unul e unirea aicia elementelor de Inraurire crestinä venite din RäsS-rit si din Apus, iar cellalt potrivirea acestor elementecu condifille geografice si istorice. ale teril.

DupA Sarbi si Bulgari noi am primit, supt toateraporturile, mostenirea Bizantului pe care eram ga-ta, in expansiunea noastrA -din a doua jumAtate a vea-cului al XIV-lea, sa-1 si inlocuim. Turcii ne-au impie-decat de la aceasta. Ni-au taiat calea, ni-au faintaripile cuceritoare, ni-au inchis granitile, nl-au luat,in vAmi sidrumuri, izvoarele de bogAtie

ini-au mputinatsi de pu-

tere, sangele prin tribut si furniturimilitare, neingAduindu-ni astfel un prisos de energiecare li-ar fi turburat fArA indoiala imparateasca atot-puternicie din Arhipelag la DunAre.

Dar am pAstrat toate acele forme politice, formesociale si forme culturale care veniau, prin Imperiulbizantin, din vechea Roma, si pe care adesea, in pro-portii mult mai mari, le Maser& de la acelasi izvorSultanii TnziO ai Osmanilor. Am pdstrat altfel tradi-hia Romanilor RAsAritului.

Prefata la Salami de Domni 15 ;

Dar nu ne-am oprit in loc, in acea imobilitate aMellor, in acea nestramutare a asezamintelor si obi-ceiurilor, care deosebeste Bizantul. Apusul ni trimeteanecontenit, in rapedea, vioaia, necontenit originala luievolutie, ganduri pe care nu le avusera Grecii, Asia-ticii, Sarbii, Bulgarii. $i noi nu le raspingeam, ci,primindu-le, ne patrundeam de ele.

Crestini voiam sa fim, si gandul nostru era totdeau-na acela de a urma o raspicata politica de orientarecrestina. Niciodata n'a fost o miscare impotriva ti-raniei pagane", asigaratoare insa in atatea privinti,fara ca noi sa nu tresarim de dorinta libertatii de ac-tiune alaturea de ceilalti frati intru Hristos. Deci cres-tinismul nostru n'a fost niciodata, ca acela al Rasari-tenilor, multamit cu plecarea genunchilor, cu spunerearugaciunilor, cu miscarea mataniilor si facerea ex-terioara a semnului sfant. Nu, pentru noi ideia cres-final a insemnat totdeauna: rascoald, razboiu, recuce-rire, capatare inapoi a celor pierdute: crucea noastraa fost mai mult acea, batuta de soare, de pe varfulsteagurilor, deck crueea incunjurata de fumul tarnaiiin umbra altarelor.

Aceasta talmacire a crestinismului, fiind energicA,activa, laica, mi!itara, e apuseana, Rasaritul preferandrenuntarea, lasarea in plata lui Dumnezeu" a vino-vatilor de robire, de apasare, de stoarcere. Locutiuneape care am intrebuintat-o face parte insa din graiulpoporului si ea infatiseaza o pornire obisnuita a sateni-lor nostri. Nici la dansii fapta, rapede, manioasa,nu se potriveste cu linistea acestei filosofii supuse, siaceia caH au spus mai des capul plecat sabia nu-Itaie", au dat mai multe capete taiate, fiindca n'auvrut a se pleca. Si in masele adanci s'a dat astfelnecontenit o tragica lupta intre cele doll& conceptii deviata: cea resignata a Rasaritului si cea energeticd aApusului, dintre care una intelege a stapani lumea desus grin liniste despretuitoare, iar cealalta a o cuceriprin neastampar increzator, setos de lucruri si starinoud, din mijlocul chiar al miscarilor sale. Dar in clasa!dominant& in acea boierime rasarita din lupta si.

154 N. lorga

nimicitA printr'insa, gata de certele inviersunate alepartidelor personale, atunci and nu era cu putinta..ciocnirea ostilor ce sprijiniau Domni deosebiti, con-ceptia Apusului, ofensiva totdeauna treazA, nerAbda-rea in vesnicA fierbere, Hivnirea fair& putintA de satau biruit. Spiritul de aventurA, romantismul desfrAnatal unui Despot, al unui Gratiani, al unui Dimitrie Can-temir au avut credinciosii lor intre fruntasii teril dindeosebitele timpuri.

Dar toti trei, 0 altii ca ansii, n'au cazut numaiprin intAmplAri nenorocite sau 'Pprin faptul, mai decisiv, cA hotArfirile lor erau gresite, ca socoteliile lorpActituiau, cA adevArul uu se potrivia cu visurile rA-sArite in mintea lor ambitioasA. Tara nu i-a sprijinit:nici tara de jos, care porneste greu pentru alteevadeck nevoile ei, de mult si adAnc simtite, dar nieicealaltA tar& a boierilor.

Aid vedem pretul celuilalt caracter al datinei noastrepolitice, poruncitoarea intervenire a necesitatilor lo-cale si istorice. Da, voiam sA facem politica hotArAtaa CrestinAtAtii, si o Intelegeam ca pornire indrAz-neata asupra dusmanului care dAduse jos crucile depe cupolele cetAtii impArAtesti, stApAna noasträ ceamai bAtrAnA. Dar nu eram gata sA sArim oricand 0 ori-cum asupra vechiului protivnic, nici sA primim o le-gAtura cu ochii inchisi, supt nAframa aurita a spe-rantelor, cu desrobitorii", Austriaci ori Rusi. Condi-tii, neplAcute, impovArAtoare, zAbavnice, dar mântui-toare, au pus toti Domnii nostri acelor caH se imbul-ziau sA ne scape de tiranie":. Mihai Viteazul si RaduSerban le-au pus lui Rudolf; Matei Basarab 0 SerbanCantacuzino, Brâncoveanu, Constantin Cantemir 0chiar fiul sAu Dimitrie, lui Leopold I-iu, lui Ferdi-nand al II-lea, lui loan Sobieski, lui Petru-cel-Mare.Sfiosi" si perfizi" am stiut sA rAmAnem totdeaunacAnd era vorba de insAsi viata noastrA si de tot viitorulce-1 aveam innainte.

Astfel niciodatA mu pierdeam din vedere lipsurile, su,-ferintile acestei teri. Noi n'am dat lumii privelistile,strAlucite, dar cu asa de triste urmAri, ale unui Mo-

Prefata. la Scrismi de Domni 155

hacs, ale unei Pavia, ale unei Pultava, in care Unguri,Francesi, Suedesi s'au rapezit spre o biruinta in§ela-toare, dincolo de perdeaua stralucita a careia se as-cundea moartea, robia, desastrul. Poate de aceia, fiindmai putini deck atatea popoare, 0 la un loc ap dep1M de primejdii, ne-am 0 putut 'Astra. Cei mai mari0 mai puternici Domni ai nogri n'au un singur cu-viint de provocare, de trufie, de siguranta, in mijloa-cele si in chemarea lor. li opria 0 umilinta impusa.de creginismul räsaritean, dar 0 firea neamalui lor,intrupata in acea traditie care cu fiecare veac se faceamai puternica. Ei cauta ce poate fi mai nenorocit inviitor, socot fortele lor cat mai putin 0 cat mai multpe ale vrajmasului. Si astfel nimic nu-i poate uimi,nu-i poate imbata de bucurie, nici amorti de durere:fiecare biruinta a fost bine pregatita, fiecare infran-gere prevazuta 0 uprata prin aceasta. prevedere chiar.

Ne oprim aici. Cel d'intaiu element al datinei noa-stre, politioe face originalitatea Romani lor in istoriauniversal& cel de-al doilea valoarea lor politica per-manent&

I.

Alexandru-Aldea.

( 1435.)

De la cei d'intdiu Domni ai Terii-Romanesti od al:Moldovei n'avem scrisori. Cea mai veche urmA seri-sA din partea lor e piatra de mormant, aflätoarela biserica domneasca, la ManAstirea" din Ctimpu-lung, a lui Nicolae Alexandru-VodA, fiul lui Basa-rab intemeietorul: ea poarta data de 16 Novembre1364 (In luna lui Noiemvrie 16 a rdposat marelesi de-sine-stAtiitorul Domn Io Nicolae Alexandru-Voe-vod, fiul marelui Basarab Voevod, in anul 6873de la Facerea Lumii , indictia 3; vesnica lui po-menire").

De la privifegiul latin al lui Vladislav, fiul lui Nico-lae Alexanbru, datat 20 Ianuar ,1368, incepe un sirintreg de privilegii de vamA pentru negustorii dinArdeal si Po Ionia, precum si de scrisori privitoarela asemenea chestiuni. Nu gAsim ins& niciuna cu ca-racter politic, oglindind o conceptie de Stat, pAnd IaAlexandru-Aldea.

Ca boier, Aldea, numit apoi Alexandru, ea Doran,.dupk Alexandru-cel-Bun al Moldovei, care-1 ajutaseimpotriva concurentului si fratelui sau dupA tatdVlad Dracul, Alexandru, care iea Domnia la 1431 si otine Ora la 1435 numai, când se stinge de moartebunk avea inaintea sa primejdia turceasd. 0 avu-se si Vladislav, care fusese oprit prin niivAlirea si in-

158 N. lorga

tinderea OsmanlAilor dé a inlocui peste Dun Are Sta-tele in decAdere ale Bulgarilor si Sarbilor printr'ostApAnire romAneascd. Astfel supt el se opreste ex-pansiunea noastrA spre Miazizi, Mireea-cel-BAtran (inopunere cu Miroea-cel-TAnAr, Ciobanul, din intAia ju-mAtate a veacului al XVI-lea) trebnie sA apere Mamade dAnsii. Biruitor la Rovine, e suit a trece in Ardeal,

cAteva luni de zile Domnul eel mai puternic eVlad, pus de Sultan. Dan, fiul lui Dan I-iu i nepotul

frate al lui Mircea, prin luptele lui Ia Dun Areserveste interesele regelui Ungariei i ImpArat

asigurAndu-i un intAiu front de apArare.Venind dupA el, Alexandru-Aldea e silit a trAi in

apele moarte ale vasalitAtii turcesti. Sultanul mergemai departe fatd de dAnsul. II cere contingentul mili-tar impotriva Ardealului, pe care-I si atacaserA, demai multe ori, achingiii lui prAdatori. Astfel el, impAr-lit iubirea lui fireascA pentru crestini i frica destApAnul cel atotputerniic, scrie aceste rinduri in 1435,Wand a se oglindi in ele constiinta lui chinuitA.

Edifie : I. Bcgdan, Documente i regeste privitoare la rela-File Terii-Romdneftl cu Brafovul fi Ungaria In secolul XV f i,XVI, Bucure§ti, Socec, 1902, p. 32 §*1 urm., no. XXXVIII ; Docu-mente privitoare la relafille Terii-Romanefti cu Brafovul SiLa Tara Unoreascd In sec. XV fi XVI ; Bucuresti, Carol Gobi,I (1413-1508) p. 49 §I irm. (cu textul slavon).

Cf. cele din urmA lAmuriri In lorga, Geschichte des osmani-schen Reiches, I, Gotha, 1908, p. 414.

CAtre nandorspanul i cAtre tefan Rozgonyi, spande Timisoara.

De la Voevodul muntean, Domnul feciorul lui Mir-cea, de la Aldea Voevod cAtre nandorspan 1 si cAtre

tefart Rozgonyi, span de Timisoara 2, multA inchi-nAciune d-voastrA. De multe ori v'am dat veste cATurcil cu adevArat yin in Ardeal i sA stiti cA au si

*panul (contele) cel mare, Palatinul).CApitan de margene, lmpotriva Turcilor, al Ungarlei.

si

de

intre

1

igis-mand,

Scrisori de Domni 159

-venit cu adevarat; si de multe ori v"am sfatuit sa.

trimeteti oaste, si cu dansii pe Chesarul Cealap13.Si sa stiti di sunt in oaste 70.000 si 4.000, V sa stitica nu sunt voinici de isprava, top sunt baieti tineriV toti sunt copii si femei; nu e cine sa apuce ar-mele; nici jumatate mi sunt buni voinici. Stiti d-voas-tra cum m'am dus la Murad, la Tar 4, §i cum am facut,juramant cu el si cum am grail cu el; toate vi le-amdat de Vire d-voastra, cu teama. Ce-am facut, am fa-cut, si am mers la el; toate acestea cu frica le-amMout, cad tara mi-au luat-o V au fost inceput sa ma.apuce de cap, V li-am dat copii boieresti acolo. Si.asta s'o stiti d-voastra: Turd! mi-au risipit toatatam dupa ce cu credinta si cu juramant s'au fostlegat, si credinta au fost primit-o. Si sa stiti d-voas-tra ca va veni acea oaste in Ardeal si ca eu voiu ficu ei; iar, daa eu cu dansii nu voiu vent, eu pe Al-bul impreuna cu dansii il voiu trimete. $i, pe Dum-nezeul mieu V pa credinta mea, cand oastea voastra-va veni, in acel ceas eu ma voiu da la o parte de oas-tea lor. De multe ori Turcii m'au inselat, acuma vreausi eu tot tip sa li fac; zau ci din ei nici samanta n'osa Muth& Ceia ce am jurat dumisale Craiului V d-voas-tra, celorialti oameni de neam, acel juramants, acea,eredinta sa ma bat& daca voiu face altfel si daca voiumita panea craiasci V sarea, si daca va voiu puneland rau celoilalti nemesi V terii voastre; ma jur,in ocina V credinta si pe capul mieu, ca altfel nu

' David Celebl, pretendent turc. TatAl sAu, Murad Orbul (orbitrpentru cl umbla dupl tron), era un pretins fiu al Sultanului Mo-hammed 1-iu. TrAiau In Ungaria din mita lui Sigismund. Din vi-.surile lor de mArire nu s'a ales nimic. Celeabl, Celebl -,. nobil,gentilom.

' In 1432.

160. N. lorga

voiu face deck cum v'am scris in carte. Si tie witgrAiesc: dacd poti cat mai rApede pe Tarul CealapisA-1 trimeti cu oaste, trimete-1, ca eu singur voiu facesa mearga jumAtatc. din acea oaste la Cealapi. $i voluface asa sA dea pe insuy bomnul Rumeliei 1 §i peDomnul Hamza `:, indatA ce va veni Cealapi. $i deaceia am zabovit: din Moldova am cerut ajuttor 3i pan&acurn ce gand port dumisale Craiului, ace14i y Dom-nului rnoldovenesc. $tiu ca y Cealapi are oaste mare 4icA pe incetul va veni la el; ci sA-mi trimeatA Cealapiomul Iui; arlasta in grabA; eu o sA-1 invAt cum sa viecu oastea. ,Stiu a va ajuta Dumnezeu creyinilorpAra va veni cu oastea Cealapi. $i aceastA carte s'ascris in Buzau.

$1 Dumnezeu sail inmulteasca anii Y zilele.

II.

Vlad Dracul.

( 1445.)

Dupti moartea lui Alexandru Aldea, Vlad Dracul ria-mane singur stApanitor. Dovedeye energie y iste-time. Nali alege prietenii dealt dupti nevoia din fie-care clipA. In fundul sufletului sat' e insA tot prietenecreyinilor: dacA in lupta de la Varna a fugit, era desigur mai bine dee& sA se fi InclArAtnicit sit' piarAdupti ce Ungurii y Polonii regelui Vladislav y ai luiloan Hunyadi (Iancu-Yoda Sibilanul", fiul lui Voicudin lnidora Ardealului; apoi y guveernator al Ardealu-lui) o pierdusera.

Alexandru-Aldea trimesese, neavand fii, feciori deboieri la Poarta ca ostateci. Vlad dAdu pe amandoi fiii

' Beglerbegul (begul begilor) si Sofia.2 Cel de Asia.2 Unde-1 bAtuse rim pe Turd In lunie 1432.

Scrisori de Domni 16;

sal, unul dupd altul: pe Vlad (Tepes), care invatAacolo cruzimea, si pe Radu (cel Frumos), care se a-.lese cu depravareal. Ca si Aldea, si el fAcu drumulde inchinare la Poarta. Inca de la Mircea Domnii mun-teni dAdeau birul, haraciul.

De la 1442 pan& la 1446, cdnd il ucise ca trAdAtor,pe el si pe fiul sau Miicea, printr'o rApede advAlirede iarne, Hunyadi, Vlad fu insd aliatul crestinilor. Dupáinfrangerea crestinilor la Varna, cordbille burgundesi papale, care trebuiau sd ajute atacul, intrard peDun Art., si ostasii de pe ele se unird cu ai lui Vlad pen-tru a nimici cetatile de pe malul drept ale Turcilor.Giurgiul, unde stAtuse adesea Mircea-cel-Bdtriin, care-Isi intdrise, fu luat inapoi. Atunci, in 1445, scrie Vladaceastd scrisoare cerdond mijloace pentru a-si apAracucerirea. Se spune anume in cronica francesd a luiWavrin, dupA povestirile sefului expeditiei, cA Giur-giul, apdrat bine de fiul vestitului Turacan-beg, n'aputut fi luat deck ddndu-i-se foc.

Editie : Bogdan 2, p. 54, no. LI ; Bogdan 8, p. 80, no. LV.

Io Vlad, Voevod si Domn, scrie Domnia Mea prie-tenilor Domniei Mele pArgarilor din Brasov si vA ru-gAm ca pe ai miei buni prieteni, pentru cd ni-a datDumnezeu si norocul crestinilor acea cetate, care li-afost ptigtinilor in man!, pentru cd ce au fost intArituriin ea, au ars toate, si de iznoavd o intdrim. VArugdm sd ne ajutati cu arcuri *i cu sAgeti si cu pustisi sd ni dap silitrd, ca sA facem praf, sA-1 punemin cetate, cAci este aria si a voastrd, si a noastrA, sia toti crestinii. Asijdere, ce vA va spune sluga Dom-niei Mela Dragomir, sd-i dati credintd, cd sunt vor-

1 De aceia In Bogdan, editia textelor slavone, pp. 78-9, no. LIV,se vorbeste de copiaasH pe cari i-a lAsat (I-a pus In primejdie) safie mAcelArifi", pentru a sluji pe Cre§tini.

2 Cartea din h 02.Cartea cu texte slavone.I

162 N. lorga

bele Domniei Me le. $i Dumnezeu sA vA dea bucurie.Prietenilor Domniei Me le pArgarilor din Brgov.

VladIslav.

(1448.)

Domnul care ramase in Scaunul muntean dupd pei-rea lui Vlad V a fiului sau mai mare, singurul aflA-for in tail, fu un fiu al lui Dan al II-lea, Vladislav.Fricos, plecat inaintea Turcilor, nu indrazni sA ieaparte la marea expeditie de rAsbunare, din 1448, a luiHunyadi, ba nici sa. ajute Ardealul in acest timp, ci,oportunist miwl, gtepta in TargoviVe hotArarea lup-tei celei mari, care nu fu in folosul creVinilor. Intot ce avem de la dAnsul nu se vede macar parereade rAu a el, creVin, urmAnd §i datina tuturor innain-tgilor sal, traditia politica a terii, nu poate ajutacreVinilor. .

Mai tarziu dgmania cu Hunyadi se invierpna prinluarea feudelor muntene din Ardeal, Fagaravil §i Am-iga', pe care Wad Dracul le avuse, de cAtre gu-bernator". Se ajunse, dupa. o trecAtoare pace, V la na-vAliri in Ardeal. Cetatea FAgArgului, tinutA Inca deUnguri, fu asediata; bunurile Huniazior V cele, ve-cine, ale Sgilor arsera.

E gor de inteles deci pentru ce, inca in primAvaraanului 1456, inainte de-a alerga sa apere Belgra-dul, Hunyadi trimese impotriva-1 pe Vlad Tepe.7, ca-re-1 bAtu V ucise.

Supt Vladislav, pacea ungaro-turcA din 1452 hotaricA Tara-Romaneasca, care se tine" de ImparAtiaosmanA, cu tribut, are V. datorii fatA de Ungurt, cuascultare, supunere, indatorire V cu alte slujbe".

VA dam de Vire cA dumnealui Nicolae din Ocna

Soisori de Dorm' 163

Sibiiului 1 ni scrie sd facem bundtate a veni la dansulpAnd ce Maria Sa loan, Gubernatorul Criii ungu-re§ti, se va intoarce din razboiu. Noi de aceia nu pu-tem s'o faeem, pentru cd Martea trecutd 129 Octom-vrej fratele naipului2 din Nicopol a venit la noi *i aspus cu cea tnai mare sigurantd cum cd Murad, Dom-unl Tureor, trei zile de-a rdndul WA contenire a a-vut luptd impotriva a chiar dumisale loan Gubernato-rul i in ziva cea din urmii 1-a inchis intre cattle ta-berei, iar ImpAratul insu0 pe jos s'a cobordt intrelediceri §i pe toti eel ce erau afard §i. innuntrul care-lor taberei i-au lovit §i i-au ucis. Dacd am veni acumla dansul, Turcii indati §I. pe noi 0 pe voi ar puteasA ne nimieeascd. Deci \TA rugam, stand in pace, siaveti rdbdare 'Ana vom vedea urmarile dumisale luiloan ins4. E indoiald despre viata lui chiar. Dacd insiva igi slobod din rfaboiu, ne vom intillni cu el §i.

vom face pace build. Tilsit, dacd acum ni veti fi pro-iivnici, de se va face eeva, sd ne in paguba stifle-telor noastre, §i de primejdie Inaintea lui Dumnezeusi rdspundeti. Dat in TArgovi.,ste, in ajunul zilei Tu-furor Sfinti lor [31 Octomvrej, anul Domnului [14148.

Vlad, Voevodul muntean, fratele vostru in toate.Dumnealor judetului §i juratilor din Brapv, frail. §i

prieteni prea-iubiti.

IV.

Vlad Tapes.

(1456)

In anul apzirii sale in Scaun chiar, in 1456, noul11/4 Vizakna pentru Unguri.I Dreg Ater turcesc civil.

164 N. lorga

Domn muntean, Vlad Tepeg, adresA catre vecinii salBragovenii o scrisoare, care merita a fi infatigata. Inea se vede, nu frica lui de Turci, cad frica n'a avutvre-odatA, dar credinta lui ca nu e vremea Inca sa seridice asuprd lor, ca ei sunt mai tari deck dansulpot face orice vor cu tam i persoana lui. Tonul incare cere ajutorul, afirmarea faptului ca in Tara-Roma-neasca toti cregtinii au de aparat neatarnarea i sigu-ranta lor, nu e inumai o prevestire a ceia ce trebuia sAfaca in curAnd acest stragnic om, ci inca e manifes-tare a tradiitiei

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta datA.

Dumneavoastra, fratilor, prietenilor i vecinior nog-cu adevarat iubiti. Prin aceasta va dam Vire, cum

v'am dat Vire gi mai inainte, cA acum a venitnoi solul Turcilor: sa va intre bine in minte i sa pas-trati cu tarie ce ne-am invoit mai inainte pentru.frAtie gi pace buna: ce am zis atunci, acum gi tot-deauna cu tragere de inima a noastra i bunavointA.vom finea statornic. Aa precum ne ostenim gi lu-cram pentru ale noastre, aga, gi mai mult, voim sa-ne ostenim i A lucram pentru ale voastre. Iata acuma venit vremea i ceasul pe care d'inainte vi le-am-spus: sarcini marl, aproape cu neputinta de purtat,vreau sa. le puie Turcii pe umerii nogtri gi sa neingreuie. Nu centru noi sau pentru ai nogtri pun greu-tAti aga de marl, ci pentru voi gi ai vogtri vreauTurcii aceia sa faca i sa ne sileasca. Pentru ca, in ceprivegte ale noastre, zau ca ugor am putea face paceV bur& linigte, dar pentru voi i ai vogtri pacea cuacei Turd nu putem s'o facem, ca ei cauta cale sA iasa

sA prade la voi prin tara noastra; i afar& de a-ceasta ne mai silesc in multe cele a lucre impotriva.

politice.

trila

si

si


credintei catolice i impotriva noastrA. Insa vointanoastra desavdr0ta este a nu face nimic rau impotrivavoastra, ci nu voim a ne desparti de voi niciodata,voind, cum am spus i v'am jurat, sA fiu frate credin-cios i prieten al vostru. De aceia am oprit aid pe so-lul turcesc pana voiu da de §tire.k$i sd va ganditi ca,atunci cand un om ori Domn e puternic 0 tare, atuncipoate face pacea cum vrea; dar, cand e Vara putere,unul mai tare va veni asupra lui i va face cu dansulce va voi. De aceia cu aceasta vd cerem de la fiecaredin voi, cu dragoste ca, la vederea acestora, indata,pentru folosul nostru 0 al vostru, Vara zAbava sti nitrimeti ajutor 200 ori 100 ori 50 de oameni ale0pan& Dumineca viitoare. Cand vor vedea Turcii pu-tere d la Unguri, vor fi mar moi, i ii vom spuntcA yin §i mai multi. Avt ca vom putea rdndui dupd.cuviinta lucrurile noastre 0 ale voastre [Ana ce vomfi avut porunci de la dumnealui Craiul. Cum v'am zismai sus, pentru binele, apArarea i folosul alor voOri

alor noWi cat puteti mai iute grabiti, cA, marturDumnezeu, ne gandim mai mult la binele i sta-

tornicia voastrd decdt la ale noastre. $i voi gtinditi-vabine ce ni poate cadea noud i alor noVri spre cin-ste ii folos, cd poate sunt unii cari se gandesc rAuAsupra-ni i lucreaza nedrept1. Unora ca acelora du--mani sa Ii fiti, cum 11 suntem noi dupnanilor nqtri;sa ii faceti cum facem noi acum pentru voi. Tango-vista, Vineri dupa Santa-Maria Mica [10 SeptemvrebAnul Domnului 1456.

Vlad-Voda al Terii-Romane§ti,hertec de FAgara§, fratele

prietenul vostru intru toate.

E vorba de pribegi, mai ales Dan, 6111 lui Dan al II-lea, careju prins de Tem si ucis, cu co deosebità cruzime.

tni-e

of

166 N. lorga

V.

(1462.)

DupA cAtva timp de stapAnire linistitA, din mile re-gelui Ungariei, dar rAzimatA pe puterea istetimii sivitejiei sale, Vlad Tepes intrA in luptA ou Ungurii,supt urmasii, slabi sau Inca nedeprinsi cu greutatileCArmuirii, ai lui Hunyadi bAtrAnul, mort putine ziledupA ce silise pe marele Sultan Mohamed al II-lea.cuceritorul Constantinopolului, a despresura Belgradul.Dorinta de a-si cApAta feudele ardelene il indemna larAzboiu cu crestinii din vecinAtate, ca si furia impotrivaSasilor cari ocrotiau pribegii si li ingAduian sA navA-leascA, diindu-li chiar si ajutoare. Atunci a fAcut elacele prAdAciuni cumplite si ucideri in partile Bra-sovului si Sibiiului, pe care povestirile sasesti le-aucrescut cu toatA exagerarea patimei si fricii, si careau dat lui Vlad-VodA chipul de groaza supt care arAmas apoi cunoscut.

Numai in 1461 el isi schimbA purtarea. Se intoarcela politica traditionalA care fusese si a tatillui sAu. Laporunca de a da birul ramas in urmA pe trei ani,cinzeci de copii pentru ceata aleasA a Ienioerilor si cin-zecl de cai, precuiti si de a E otArnici in paguba saraiaua Giurgiului, luat de Turci poate Inca pe vremealui Vlad Dracul, el rAspunde prin viclelnia care-i dA,pentru moarte, pe Hamm beiul de Nicopol si prinnemiloasa pradA in Bulgaria, unde pierde, in setealui de rAsbunare, peste 20.000 de suflete.

Scrisoarea ce urmeaza dA aceasta. veste. Vlad, gatasA se insoare cu o rudA a noului rege Matias, fin! lailoan Hunyadi, cere ajutorul vecinului. Nu o face ins&cu umilinta, ci hotArAt, cu termine precise. Si el a-rata cA nu e vorba de dAnsul si de tara lui numaiin-tAia-i grijA, ci si de Ungaria insAsi, inaintea cit-reia ea strajA gata a fi jertfitA, stdm noi.

Pe acest rAzboiu era sA-1 piardA, trebuind sa fuelfArA o adevAratA luptA si nu se putu intoarce cu aju-


torul Craiului Matias, care gAsi scrisorile lui de trA-dare cAtre Turd si alti dusmani, le crezu adevAratesi hotArAtoare si se intoarse inapoi. Scurta-i stA-pa-like dAruitA la sfarsitul anului 1476 de Stefan-cel-Mare se miintui prin cAderea strasnicului viteaz inteo,cursA intinsA de dusmanii vechi si neimpAcati.

Editie: Scrisoarea latInA, alcAtuitA dupA dictarea lui Tepq, amgAsit-o intre copiile, pAstrate In Biblioteca Regall Pub licA dinMünchen, ale contemporanului Hermann Schedel, §i s'a publicat InBogdan, Vlad Tepef fi naratiunile germane fi rusefti asupralui, Bucure§6, 1896, p. 78 §i urm.

Prea-InAltate Doamne, miostiv noud. In alte seri-soH ti-am fost scris MAriei Tale cum Turcii, dusmaniicei prea-cruzi ai Crucii lui Hristos, trimeserA la noi soliilor cei maH ca sA nu mai tinem pacea si legAturaVacua si intocmitA intre Maria Ta si noi si sA nu maiserbAm nunta, ci sA ne alipim numai de dansii si a.mergem la Poarta ImpAratului aceluia al Turcilor,adea la Curtea lui, Iar, daca nu ne vom lasa de pa-cea si c1.2 legAtura si de nunta MAriei Tale, nici Tur-cii nu vor tinea pacea cu noi. Mai trimeseserA si peun sfetnic de frunte al ImpAratului turcesc, anumeHamza-beg de Nicopol, ca sA hotAreascA granita laDunAre, pentru ca, dacA acel Hamza-beg ar puteasA ne aducA in vre-un chip, cu siretenii, ori pe cre-dinta, ori cu alt mestesug, la PoartA, bine, iar, deunde nu, sd caute a ne prinde si a ne duce prins.Dar, cu indurarea lui Dumnezeu, pe cand mergeamspre hotarul acela, am aflat despre siretenia si vicle-sugul lor, si noi am fost aceia caH am pus mana peacel Hamza-beg, in Tinutul si in Tara TurceascA, supto cetate oe i se zice Giurgiul: cleschiztind Turcii oeta-tea la strigAtele oamenilor nostri, cu gandul ca sa

168 N. Iorga

Intre numai ai lor, ai nogtri, amestectindu-se cu dan-sii, au intrat, gi au dobAndit cetatea. Pe care am giars-o indatA. Si am ucis oamenii i femeile, maHmici, cari locuiau de la Oblucita i Novoselo, unde sevarsA Dun Area in Mare, plind la Rahova, care se aflachiar ltingA Chilia, din jos, gi pAnd la locurile Samovitii Ghighen (Ghighiul bulgaresc), in numAr de 23.884

de Turci gi de Bulgari, fArA de cei ce au ars prin casesau ale cAror capete n'au fost infatigate dregatorilornogtri. MAria Ta sA tii cA deocamdatA acestea le-amsAvArgit in paguba lor, a calor cari ne tot indemnaucu staruintile lor sA lAsam pe cregtini gi sA ne damde partea lor. Deci sA tii Maria Ta, cA am calcat pa-cea cu dtingii, nu pentru vre-un folos al nostru, ci

pentru cinstea MAriei Tale 0 a Sfintei Coroane a MA-riei Tale gi pentru pAstrarea CregtinAtAtii intregipentru intArirea legii catolice. Ceia ce vAzAnd ei cAam fAcut, si-au pArAsit gAlcevurile i certurile pecare le aveau pawl acum in orice parte, gi de spretam i Coroana cea sf AntA a MAriei Tale gi de spretoate celelalte parti, i si-au aruncat toatA turbarea a-suprA-ni. Cum se va deschide vremea, adecd primAvara,au de gaud sA vie dugmAnegte, cu toatA puterea lor.InsA vaduri n'au, cAci i vadurile lor la Dun Are, afarAde Vidin, am pus sA le ardA, sa le nimiceascA i sale facA pustii. Pentru cA pe la vadul Vidinului nu preapot sA ni strice, ci ei ar voi aducA vasele dela Tarigrad i Galipole, pe Marea, in Dun Are. DeciMAria Ta, milostive doamne, dacA voia MAriei Taleeste sA al luptA cu dAnii, atunci strAnge-ti toedtara 0 tot poporul de oaste, i cAldrii i ea de pejos, adu-i in aceastA Tara-RomaneascA a noastrA gi bi-

si

si

sa-si

8


nevoie§te sa te bati aice cu dâniL lar, dacA nu vreisa vii Maria Ta insuti, atunci fii bun de-ti trimete oas-tea intreaga in partite ardelene ale Mariei Tale, incade la SI. Gheorghe. Daca Maria To nu vrei sa-ti daiinsa toata oastea, atunci oda numai cat ti-e voia, macarArdealul i Secuimea. Ci, dacA Maria Ta voie§ti sadai vre-un ajutor, atunci Maria Ta sa fii bun a nu nezabovi, ci sa ni spui cu adevarat gandul Mariei Tale.Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceastasa nu-1 intarzii, ma rog, Maria Ta, ci sa mi-1 tri-meti irdarat, indatA i iute. Pentru ca nici cu unchip nu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci saducem lucrul la copal. Caci, dacA Dumnezeu cel a-totputernic va asculta rugaciiunile i dorintile cre§ti-nilor §i-§i va apleca auzul cu bunavointa spre ru-gAciunile sarmanior sai i in va da astfel de biruintaimpotriva pAganilor, du§mani ai Crucii lui Hristos,ye fi cea mai mare cinste i folos §i ajutor sufletescpentru Maria Ta i Sfanta Coroana a Mariei Tale §ipentru toatA Cre§tinatatea oea adevarata. De oare cenu voim sA fugim inaintea salbAtaciet br, ci sa avem,in orice chip, lupta cu dAnii. Iar, dacA vom ajunge,fereasca Dumnezeu, la un capAt rAu, i va peri ter--*oara noastrA aceasta, nici MAria Ta nu ve avea folos

inlesnire de ap ceva, pentru ca. va fi spre pagubaCreOinatAtii intregi. De alminterea, sA crezi ce-ti vaspune acest om al nostru, Radul Farma, ca §i cum amgrai noi de fatA cu Maria Ta. Din cetatea Giurgiului (?),11 Fevruar 1462.

Catastif in cAte locuri cati oameni, barbati §1. femei,data aceasta au fost ucii, Turci §i Bulgari, in TaraTurceasca de dumnealui Vlad al Terii-Romane§t.

Intaiu in locurile ce se zic Oblucita i Novoselo aufost ucisi 1.350, s. a.; §i in DArstor §i in Cartal §i in

gi

170 N. lorga

Dridopotrom (?) 6.840; asijderea in Orsova au fostucisi 343, in Vectrem (?) au fost ucisi 840; in Tur-tucaia au fost ucisi 630; asijderea la Marotin au fostucisi 210; la Giurgiu de amandoua partite au fostucisi 6.414, si cetatea de paste Dun Are a fost cuceritAsi luatA. Domnul cetatii, acteca subasa, a fost omorat.si liamza-beg acolo a fost prins; si subasa de Nicopol,fiul lui Firuz-beg, si el a fost prins, si i-au taiat ca-pul; si call Turci erau, ce se tineau de Nicopol, toticei mai de frunte au petit cu el. A0jderea la Turnusi la Batin si la Novigrad au fqst ucisi 384, la Sistov0 in dot& tiirguri ce se tin de el au fost ucisi 410;asijderea vadul de la Nicopol a fost ars cu totul sinimicit; asijderea si Samovitul; si la Ghighen au fostucisi 1.138; in targul Rahovei au fost ucisi 1.460;acolo asijderea si vadul a ars cu totul; si a fost puscapitan, de Domnul Vlad, Neagoe la Rahova. Asijde-rea in loptrile de mai sus unde au fost vaduri, careau foci arse si nimicite, oamenii, barbati si femei, sitinerii, si copiii cei mici, impreuna cu pruncii, de opotriva au fost ucisi, si tot locul acela a rAmas nimi-cit. tar cela de mai sus sunt numai numele mortior alecaror capete 0 semne au fost aduse dregAtorilor nos-tri asezati in toate partite; cei cari altfel n'au fostarAtati, ori au ars prin case, al acelora numar nu-Istim, cA au perit foarte multi, s. a.

VI.

5tefan-cel-Mare.(1475.)

Din nenorocire n'avem aproape de loc scrisori po-litica de la $tefan-cel-Mare. Cu atat e mai pretioasa


aceasti circulari a lui, scurti si energicA, de un la-conism antic, dupa lupta de la Podul-Inalt.

Edith': in traducere latinA, Macusev, Monuments historiquesdes Slaves meridionaux et de leurs voisins, tires des archiveset des bibliotheques publiques d'Italie, II, Belgrad, 1882 (Glas-nicul särbesc, seria a 2-a, X1V-XV), pp. 131-3 ; Acta extera dinAtonumenta Hungariae Historica", V, pp '301-2 ; Columna luiTraian, 1876, pp. 420-2 ; in traducere italianA. lorga, Acte fi

fragmente cu prIvire la istoria Romtailor, III, Bucuresti. 1897,pp. 91-2 ; o versiune latinA intrebuintatA ibid., p. 92.

Prea-stralucitilor, prea-marilor si nobililor Domniin toati Crestinitatea, unde se va arita ori auziaceasti scrisoare. Io $tefan-VodA, din mila lui Dum-nezeu Domn al terii Moldovei, plecata noastri inchl-niciune si bunavointa. Dumneavoastri stiti bine Gumprea-crudul si necredinciosul ImpArat turcesc de multivreme este un stricAtor al CrestinAtAtii si zi de zise günde§te cum ar putea supune si nimici toatiCrevinilatea. Deci iti fac stiut Domniei Tale ci deBoboteazi acum in urmi a trimes ImpAratul turceseoaste nespus de mare a Turcilor, 120.000 de oamenila numir, si cu aceia avea ca fruntasi pe cei maiaaproape, mai mari si mai iubiti oameni ai lui: peSohman, Pasi si beglerbeg, cu toatA Curtea aceluiImpArat si cu toti spahiii din Rumelia, si cu Domnuldin Tara-RomAneasca, cu toatA puterea lui. $i Isa-beg, Ali-beg, Schender-beg, Daud-beg, Iosub-beg, be-.gul de Vueitrn..., begul din Sofia, Piri-beg, Iunfis,Isac-Pasa si top hfinsarii bor, cari toti sunt ato11-

puternici si au fost Voevozi aoelei ostiri. CAndam vAzut noi asa o oaste mare, ne-am ridicat vitejeste,cu trupul nostru si ea armele noastre, si li-am statimpotrivi, si, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atot-puternic, am invins strasnic pe acei dusmani ai nos-

172 N. Iorga

ai CrestinAtatii intregi, i i-am sfAriimat,1-am cAlcat in picioare... Suceava, Ianuarie 25.

VII.

(1478')

Doi ani dupA lupta de la Valea-AlbA, in care-i periboierimea, tAnArA i biitranA, el insusi scAptind in a-dancul pAdurilor ocrotitoare, Stefan trimese la Ve-netia Lin sol, ca sA arAte suferintile de pAnA atunci

nevoile situatiei sale. E aceiasi teorie ca si in celede mai inainte: grijá de tar& simt de datorie pentruCrestinAtate, dispositie bucuroasA de a se jertfi pentru

tinerea cu sfintenie a tratatelor i jurdmintelor,tlar indignare adAncA impotriva principior crestini dinvecinAtate cari nu-si inteleg interesul, cari se galcevescintre ei la ceasul celei mai mari primejdii, cari-1 lasAsingur inaintea dusmanului tuturora, cari, in sfArsit,se bucurA de nenorocirea ce 1-a atins, crezand cA-1vor umili mAcar.

Dar se adauge ceva care lipseste inaintasilorcontemporanilor sAi: socoteala cuminte a imprejurArilor,armonioasa clAdire a unui edificiu politic in caretrAim pAnA astAzi, desvoltand fireste neatArnarea noa-strA din autonomia noastra desAvArOtA, din liberta-tea noastrA religioasA absolutA. Si in sfArsit acell.simt crestin care face ca niciodatA biruinta sA nunascA trufia, nici infrAngerea sA nu se coboare pAnala desnAdejde, toate fiiind in voia Domnului care tinesamA insA de orice silinta ee omul face QUIT bine.

Editie : Hurmuzaki, VIII, la aceastA datA ; I. Bogdan, Documtn-fele lui _,Ftefan-cel-Mare, adaus latin.

Aceste lucruri le-a spus din gurA Jo Joan Tamblacsol i unchiu al dumisale lui Stefan-VodA, din parteaJul.

I 8 Maiu.

tfi i

thinsa,

si


Tot ce s'a intamplat din pricina Turcior in Dom-nia lui, va fi aflat Inaltimea Sa (dogele) de mult,Dar cu adevArat ceia ce s'a intAmplat n'ar fi fostdacci ar fi aflat cä prinjii creslini si vecinii sAi nus'ar fi purtat cu el asa cum s'au purtat; dar ei aucAlcat jurAmintele lor s't invoielile ce le aveau cu el,1-au inselat, si a pAjit cAte a Opt. Invoielile si ju-rAminteln ce erau intre ei cuprindeau ca. toji trebuiausA se gAteasca §i sA ajute acel loc si acea Domnie im-potriva cAreia ar merge Turcul. Si deci, in nadejdea_lor, a urmat impotriva mea ce am spus. Pentru cA,de n'ar fi fost asa, din cloud lucruri a§ fi facut una:Ori m'as fi impotrivit dusmanului la vad si nu 1-asfi lAsat sA treacA, ori, de mi-ar fi fost aceasta cu ne-putinjA, as fi cautat sA scap pe oamenii din jaramea, si nu ar fi suferit atata pagubA. Dar ei m'aulasat singur, si a urmat cum zic mai sus. Si, dacadusmanul ar fi fost singur, n'ar fi fost atAt de Mu,dar a fAcut sA vie Tara-RomAneascd de o parte si Ta-tarii de alta, si ei insusi cu toatA puterea lui, si m'auincunjurat de trei parti, §i m'au gasit singur, cu toatAoastea mea turburatA pentru mAntuirea calor de a-ca.41. Si gAndeste-te InAljimea Ta cAtA gloata. aveamasuprA-mi, impotriva mea atAtea puteri. Eu, cu Curteamea, am fAcut ce mi-a fost cu putinjA, si s'a intAm-plat ca mai sus, care lucru socot ca a fost voinjalui Dumnezeu, ca sA mA pedepseascA pe mine, pAcAto-sul; si lAuclat sA fie numele lui!

Iar, dupA ce a plecat dusmanul, cu adevArat ant

1 La 1476 Tataril navAliserl asupra Moldovei. Teranii au plecat.sA-§I apere si mintuie pe at lor.

174 N. lorga

rAmas pArAsit de mice ajutor de la crestini, pentrunu numai ca nu m'au sprijinit, dar poste CA unii auavut plAcere pentru paguba ficuti mie l terii malede Necredinciosi. $i in aceasti vreme a venit la minesecretarul InAltimii Tale si mi-a spus i s'a po-runcit, si mi-a fagaduit multe lucruri din partea humtimii Tale prea-crestine, care esti plini de buniivointA

de grija pentru binele crestinilor i nimicirea vrAj-masului. Care lucru m'a mangaiat i mi-a dat marenidejde, si am ramas aproape odihnit. Pentru cãmi-a spus cA, din banii trimesi in Tara Ungureascidin altii, voiu avea ajutor i mice fel de ocrotire.

$i de aceia m'am graft si izgonesc pe Basarabca Voevod al Terii-Romanesti i sA pun alt Domn ere--tin, adeci pe Draculea, ca sA ne intelegem impreunA,.$i am indemnat la aoeasta i pe Maria Sa Craial Un-guresc, ca sA poarte griji din partea lui ca Vlad Dr&culea sit se facia Domn, i, incredintandu-1 in sfarsit,

trimes sA-mi spuie ci eu si-mi strang oastea i sa.

merg &a pun pe acel Domn in Tara-Romaneasca. $iasa am ficut indatA, si am mers eu de o parte Si cApi-lanul Craiului de alta, i ne-am unit, si am pus in Dorn-nie pa acel Driculea. 5i, ficand aceasta, el mi-a ce-rut sA-i listun oamenii nostri pentru paza lui, cAci

in Munteni nu se incredea prea mult. $i eu i-am liisat200 de oameni de la Poarta mea. $i dupti aceasta ne-amdespArtit, si indati s'a intors acel necredincios Basa-rab, si 1-a gisit singur, i 1-a ucis, i cu el au perit toti.al miei afari de zece.

Care 4ucru 1-am aflat fin zAbava, i, gisindu-se lan-gA mine secretarul Inniltimii Voastre, i afland si el,

rimas-bun. $i mi-a spus daci era cu placerea

cd,

ce

0

§i

a

Iv luA


mea sA-1 las sA se ducA, pentru &A acuma a venit tim-pul sa se ImplineascA oele ce ni Le spusese din parteaInAltimii Voastre, V eu 11 sfAtuiam sa nu piece, dinpricina iernii, care era foarte crudA pe la 16 Ianuar[1477]. Si i-am spus cA putea sa scrie V sA lucrezeprin carp. Si el imi rAspundea: Ce voiu face insumi,nu pot face prin scrisoare". Si mi-a cerut V om casA meargA cu el V sA-1 aibA in tovArAVa lui, V sA seintoarcA iar. Si a hotArAt cu mine sa se intoarcA dePagti.

Iar eu, oe e drept, vAzAnd grija V graba lui, I-amlisat sb meargA, V i-am dat un om, §i am rAmas si-gur pe cuvintele lui ca pe un lucru fAcut. Cu ceilaltiDomni creVini, vecinii miei, am vrut sA fac o incer-care, ca sA nu mnA aflu iarA§i inwlat. Si InaltimeaTa Vie galoevile care sunt intre ei, din pricinacArora fiecine cu mult greu abia poate face ale sale.V de nevoie lucrurile mele rAman fArA ocrotire. Bacred chiar cA acum Craiul unguresc va face pace cuTara-Romaneasca, eeia ce va fi foarte rAu. Deci loculmieu de scApare V nAdejdea mea sunt la Inaltimea Ta.pe care te rog sA fit bun a mA ajuta.

Nici nu vreau sa spun de cat folos e aceastA tart"'a mea pentru CreVinAtate, socotind cA e de prisos,cAci e lucru Viut bine de toti. CA e zid de apArare alTerii UngureVi, V al Terii. Lew§ti. Si, in ce priveVeaceste doua Cr Aii, afarA de aceasta, fiind impiedecatTurcul cti mine acum de patru ani, au rAmas multicreOni odihniti.

Deci, ca lcr Domni creVini V cunoscuti creVini, a-berg la InnAltimea Ta, cerOnd ajutorul vostru ca un

176 N. lorga

crestin ce sunt, pentru pAstrarea acestei teri a melede priintA CrestindtAtii. Si fAgAduiesc cA orice darajutor imi veti fi dat, ii voiu rdspldti pe multe cdi,cand imi veti porunci §i yeti avea nevoie, i impo-triva necredinciosilor, §i unde vA va fi porunca, fdrilzdbavd. Afard de aceasta, InAltimea Ta va face un.

lucru foarte vrednic de laudd ajutand un Domn crestin.Ceia ce acuma cer, e aceasta. Cdci sunt sigur cd

Turcul iardsi va veni impotriva mea, in vara aceasta,pentru cele cloud locuri ale mele, Chilia si Cetatea-AlbA, care-i sunt foarte cu supdrare. Deci intr'aceastavreau sA fiu ajutat astAzi, cdci vremea nu ne ingd-duie a lua alte mAsuri mai intinse. Si Inaltimea Tate poti gdndi cd aceste cloud locuri sunt toatd Mol-dova, si Moldova cu aceste cloud locuri e un zid pen-tru Tara UngureascA§i Tara Le§eased.Afard de aceastaeu zic si mai mult: cA, de se vor pAstra aceste cetAti,Turcii vor putea pierde §i Cafal j CrAmul, i va fi u-sor lucru. Dar chipul cum s'ar face, nu-1 spun, ca sd.nu md intind mai mult la scris, dar, cand veti po-runci, o sA4 spun.

VIII.

(1481.)

Doi ani mai tarziu, Stefan incerca sa dea incl.un Domn Terii-RomAnesti, de unde izgonise §i peRadu-cel-Frumos pe Basarab-cel-BAtrAn i pe fiulacestuia. Basarab-oel-TAndr, Tepelus, cdutlind in za-dar pe acela care ar indrAzni sd se ridice peste fate-liititile situatiei sale, rAmAindu-i credincios lui siCres-tinAtAtii prieten. Avea la sine pe Mircea care se zicea

1 Cetate genovesä, pierdLtA In tnâna Turcilor la 1473.

i

si


fiul lui Vlad Dracul 0 caruia dumanij ii dAdeau camania pe CAltuna din Braila, batjocura pescarilor deacolo. Mircea n'a putut stApAni tara pe care o jeclamaea mo0enire a parintelui sa.u, §i mai fericit decat dan-sul a lost Vlad CAlugarul, fost popA" pribeag, caree insu0 strAbunul lui Mihai Viteazul.

Scrisoarea lui Stefan vAde0e sentimentele lui fatade RomAnii de paste Milcov: el du0nAnia numai peDomni 0 numai indreptarea politica a acestora. Iarpentru sarmani era crutator 0 bun, ingrijindu-se depacea 0 de hrana lor.

Edifii : Bogdan ', pp. 109-10, no. CIX ; Bogdan', pp. 282-4. no.CCXXIX.

Io Stefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn atoatA Tara Moldovei, scriem Domnia Mea la totiboie-rii, i mari §i mici, 0 la toti judetii 0 la toti sArmanii,de la mic la mare, din tot Tinutul...Si dupA aceastaa5a sa \TA fie in §tire a am luat Domnia Mea fangmine pa feciorul Dompiei Male Mircea Voevod, 0 nu-1voiu lAsa de la mine, ci voiu stArui pentru binele luica 0. pentru al mieu, insumi cu capul mieu §i cuboierii miei 0 cu toata tara mea, pana ce va fi in.ba0ina sa, Tara-Romaneasca, care-i este dreapta ba§-find, cum 0 Dumnezeu §tie, 0 cunoa0eti 0 voi. Dreptaceia vA zic: in ce ceas veti vedea aceasta scrisoare amea, ci voi in acel eeas sA vA intoarceti la locurilevoastre, care de unde ati fost 0 unde ati stat dintru-'ntAiu, cu tot avutul vostru, cat veti fi avand, 0 sava pAstrati avutul, 0 sd arati unde ati arat 0 dintra'ntAiu, lard vre-o fried oH grila 0 teamA. CAci asa sa0iti a nu mA gandesc a Ara face niciun rAu 0,nicio pagubA, ci sA va pastrati 0 sa trAiti in pace.Si LarA0 cine va- voi sa vie la Domnia Mea O.

178 N. lorga

la feciorul mieu Mircea Voevod, iar Domnia Mea sihal Domniei Me la Mircea Voevod il Vorn milui si hrdni.si cinsti. Si la aceasta este credinta Domniei Me le,.si a koierilor Domniei Me le, marl si mid. Scris inTargul-de5os1, Mart 15.

IX.

Radu-cel-Mar e.

(1505.)

DupA Vlad CalugArul, care ajutd pe Turci sA-i iealui Stefan acele cetAti de care vorbeste cu atdta dra-goste si grijd in solia cdtre doge, ajunse la Domnie,in 1495, evlaviosul ctitor de multe biserici Radu-cel-Mare. Era al Turcior cu totul, si trebui sa. facd greul,costisitorul si primejdiosul drum la Poartd. Cu privirela el scrie Radu in aceastA scrisoare.

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

Radu, cu mila lui Dumnezeu Domn al Terii-Romd-nesti, si allele. DumneavoastrA, vecinilor si priete-nilor nostri vrednici de cinste. VA facem cunoscut dum-neavoastrA intArnplarea ce ni-a venit de la Turci. A-decA nista vaduri impreund cu vdmile ni le-a luat Im-pAratul; pe llinga. aceasta zice cd a pus in catastifulsdu patru ori cinci mii de oameni, cari spune el ca.

ar fi venit in tara noastrd sd stea, iar acuma vreasd capete da la noi tot atfitia. Ci noi prin niciun felde daruri, cat de mari, ale noastre, sau prin cererileprietenilor nostri n'am putut sA impAcAm pe Imparatul.Deci trebuie ca acum sA trecem noi insine fdrA zabavd

1 Romanul.

Scrisorl de Domni 179

la el. Daca insa, cu. ajutorul lui Dumnezeu, vom puteaface acolo ceva bun, atunci, dupci ce Dumnezeu ne vaaduce innapoi cu sanatate, Math. ce vom umbla,va vont da de gfire. Pentru care \TA rugam staruitorsti dati in grija supugilor vogtri ca sa ramaie in pacecu oamenii nogtri pana ne vom intoarce. Altfel sa vatie Dumnezeu sanatogi. 1505.

Dumisale judelui si juratilor cetatii Bragovylui, g. a.,vecinilor nogtri vrednici de cinste, g. a.

X.

Mihnea-ce1-11fiu.

(1508.)

UrmaguL lui Radu-cel-Mare fu Mihnea, un crunt fiual lui Tepeg, odata pribeag la Unguri, dar pus deTurci. El igi sangera sabia de trupuriile boierilor gipeH insugi, izgonit de rascoala, la Sibiiu, de sabie.Cu privire la Turci, nu era cel mai credincios vasal,gi, magulind pe Sagii vecini, ii asigura ca ar fi instare sa opreasca, gi el ca tatal salt, pe pdgani.

Editie : Harmazaki, XV, la aceastl datA.

Mihnea, cu mila lul Dumnezeu Domn muntean, giallele. Dumneavoastra vecini §i prieteni vrednici decinstea noastra. Stiti dumneavoastra &A in Tara Ungu-reasca am slujit totdeauna dumisale Craiului gi arhie-reilor gi magnatilor Terii Unguregti gi am avtit emu-ste de la dangii. Iar acum, cu voia lui Dumnezeu gia boierilor, am luat carma aoestei teri a noastre, gitoti boierii stint cu noi, gi. toate cetatile sant in manilenoastre. Deci nu vrem sa fim nerecunoscatori pentrubinefacerile ce le-am primit in Tara Ungureasca. Voim

180 N. lorga

sA fim vegnie in tuna prietenie cu voi. Voim chiarca sarmanii MAriei Sale Craiului i ai nogtri sa tra-iascA impreuna in pace. Iar, de spre partea Turci tor,.pe lagea noastra cea cregtineascA, sA n'aveti niciorfricA: Celelalte vi le spune dumneavoastrA acest othal nostru anume Benedict Pitarul in numele ,nostru,.in vorbele caruia sa puneti credinta neindoielnica, i.

celelalte. SA HO sanatogi. Data in Argeg, Luni dupaInnAltarea Domnului [5 Iunie], 1508.

Dumnealor capeteniei oraguiui, juzilor i juratilor ce-tätii Sibiiului, vecinii i prietenii nogtri vrednici decinste, allele.

XI.

Bogdan Orbul.

( 1510.)

De la fiul lui 5tefan-cel-Mare, care pierdu Pocutiaultima prada ramasa in ghiarele batrânului leu -Stefan,ca sa capet . in Polonia o regal:A logodnicA gi eanu-i Li niciodata sotie , de la acest cap slab pentruun brat viteaz, avem, in clipa and se temea de -fu-ria Tatarilor, aceasta scrisoare din 1510, plinA de re-

confusii.

hu muzaki, XV, la aceasta. data.

Bogdan, cu mila lui Dumnezeu Domn i Voevod alterii Moldova DumneavoastrA domnior vecini i prie-teni noua cu adevarat iubiti. Fiindca Maria Sa Craiutv'a dat void in ajutor i v'a scris sA va grabiti intraajutorul nostru, dupA cererea ndastra, de aceia varugAm pe dumneavoastrA, ca pe nigte prieteni buni,sa \TA OHO fiecare, dupA porunca Mariei Sale Craiu-lui, cu toate armele de razboiu gi tot ce se mai tine

i

petiii si

i


de rAzboiu, cat se poate mai bine si mai ales sA [ine[ieat mai iute in pregAtire 600 de cAlAreli, cum au fAcutsi Secuii, si sA-i ave[i la indAmAnA gata, pentru ca,atunci cAnd pe urmA vA voiu cere dumneavoastrAiin clipa aceia, pe datA sA trimeteti pe acei 600 cainnaintasi in ajutorul nostru, Iar deocamdatA sA bine-voili a trimete 200 de puscasi prin aeeastA slug&a noastrA Ilie, care aduce scrisoarea de fa[A. Si dum-neavoastrA, cum v'am mai spus, fiecare si in oricezi si ceas sA fiti gata dupa poruncile MAriei SaleCraiului, domnului nostru celui prea-miostiv, pentru .

ea, atunci cAnd vre-odatA vA vom cere, indatA sA fill.In stare a pieca in ajutorul nostru. Asijderea si acestorslugi ale noastre sa li dati credin[A. Si dorim sa fiti sd-nAtosi dumneavoastrA dupA dorin[A. Date din CurteanoastrA in targul nostru al Bahluiului. Joi innainte deSf. Mihail Arhanghelul [26 Septemvrel, anul MAntui-rii 1510.

Dumnealor cApeteniel orasului, juzilor si. juratilor sicelorlalti Sasi din partile Ardealului, de orice stare,prieteni si vecini noua. iubili, cu adevArat.

XII.

Vlad-Vocli (VlacluI).

(1511.)

Izgonitorii lui Mihnea gAsirA pe un tAnAr flAcAu-andru din sangele lui Vlad CAlugArul, Vlad-VodA, cAruiai se zicea, cu alintare si desprel: VIAdul. Fu ucis rA-pede, ltingA Bucuresti, supt un pAr", de Turcii Du-nArii, chemali de puternicii boieri al Craiovei, cobo-ratori dintr'un ocrotit al lui Vladislav-VodA.

-Scrisoarea de fa[A.-1 aratA pornit pe rAzboiu si fArAprevestirea sfArsitului sAu grozav.

Edltie : Hurmuzaki, XV, la aceastA data.

182 N. lorga

Vlad-VodA, cu mila lui Dumnezeu Voevod muntean,Domn si mostean. DumneavoastrA, prieteni si vecintai nostri vrednici de cinste. Ne-am rugat intre altelucruri ale noastre pentru niste afaceri grele ale noas-tre domnului nostru prea-milostiv Craiului.laria Sa,si s'a indurat si-si facA milA de noi la rugAciuneanoastrA. Pentru credinta si mArturia cAruia, ni-a datscHsori ale MAriei Sale, pe care vi le-am trimes prinomul nostru credincios Ruhan, in vorbele cdruia sacredeti neindoielnic. Anume ca sA putem cumpAra siaduce arme impotriva viclenilor, prea-cruzilor dus-mani ai legii crestine, din tara dumisale Craiului si dinTinuturile ei, oricari ar fi, dacA am avea nevoie deasa ceva. Deci vA cerem dumneavoastra prin aceastacu stAruintA ca, la primirea scrisorii acesteia a Ma-rie! Sale, sa dati ascultare 'Kirundi si sA vA supu-neti dumisale Craiului 0 sA binevoiti si sA gAsiti cucale a ni da scrisorile voastre pentru acest scop, in-semnate cu pecetea voastrA. Dat in Milesti, in celepatru zile d'innaintea lui Mihail Arhanghelul [24-7

Septembrel, anul Domnului 1511.Dumnealor juzilor si juratilor cetAtii Sibiiului, si

celelalte, prietenior si vecinilor nostri vrednici decinste.

XIII.

Basarab al IV-lea Neagoe.(1518.)

Un Domn muntean nou, carturar sarguincios, jude-cAtor istet al lucrArilor frumoase, ziditord mAnAstiriiArgesului, Neagoe, Basarab al IV-lea, vine la HindMai dese oH se infAtiseazA cu grija aurului si argin-tului potirelor, cAdelnitilor 0 altor podoabe bisericestideck cu a fierului armelor.

Edifie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.


Dumneavoastrd, prieteni i vecini ai nostri vred-nici de cinste. VA aduceti aminte cd, anul trecut, ce-ruserdm de la d-voastrii argintari mai isteti deadceilalti, cari sa faca. intelepteste lucrdrile noastre,Ci dumneavoastrd ati ales si ati trimes la noi pen-tru lucrdrile noastre ca mai isteti deck ceilalti pemegterul Joan i pe mesterul Celestin Argintariul, cad,de sigur CA au savArsit lucrairile noastre aid in Tara-RomAneascal a noastra destul de dupd placul nostru.

am pus sd ni facd. niste cupe, si le-au fAcut cumdoriam. Pentru care ni-au fAcut socoteald deplina deacestea, de toate. i noi dupA vrednicia lor i-am rAs-plata destul de darnic, pe ei i pe sotii lor. Dar deatunci, mai de curAnd, a venit la noi acelasi megterCelestin Argintariul, cerAnd de la noi argint lu-creze. Ci noi i-am dat argintul eel mai curat ca sd nifacd o cAtuie dupA chipul turnului cetAtii noastre. CA.noi am strAblitut Tara UngureascA, si mai frumosturn nicalri n'am vAzut. Mai innainte, cand fAcuseacel lucru al nostru i ni-I infatisase innaintea ochior,nu ni-a plAcut, pentru cA era fAcut dupd felul Tiga-nilor. Avem noi destui mesteri cari ar fi putut maifrumos sd Med de cum a fAcut el. Pentru care a douaoarA acelasi 'nester Celestin ni-a fAgAduit sa. facAmai frumos, si a luat argintul de la noi iardsi, dinmanile dumisale lui Valentin Pitarul i lui Oprea Vis-tierul. De la care cerem acuma, dacA tine la cinstealui, sA ni dea cdtuia sau argintul. CA pand acum, pre-cum am aflat, acel 'nester Celestin n'a fAcut lucrulnostru, pe care fAgilduise a-1 face atunci, la Pastilece au trecut. Deci vd rugAm pe dumneavoastrd sA vdingrijiti cu stirguintA de acest lucru al nostru, cuprivire la noi, dupd spusele slugii noastre dumnea-

Si

sa-I

184 N. Iorga

lui Valentin Pitarul, in -vorbele caruia sa binevoiti apune credintA deplinA, si celelalte. CArora li dorimstt fie mult timp sdnAtosi. Din Pitesti, Sifunbatti innainte1de Sf. Toma [18 Dechemvre], anul 1518.

Basarab, din mila lui Dumnezeu Domn muntean,Domn si mostenitor, si allele.

Dumnealor judelui Craiului si cApeteniei orasului oe-tatii Sibiiului, domni prieteni si vecini ai nostri vred-nici de cinste.

XIV.

(1520.)

Lui Neagoe nu-i lipsiau insA, la intAmplare, si. On-duffle rAzboinice. Astfel in aceastA scrisoare, in carese intalneste grija sfintirii solemne a unei manAstiri,cu care prilej era sA facA si o mare ceroetare a osti-lor lui, cu dorinta de a folosi CrestinAtAtii si, inrAndul intAiu, Ungariei, care la 1526 era sA-si afle sfilr-situl in lupta de la Mohacs. Deci traditia politica' anecontenitei alipiri citre crestini, fdrA deosebire de con-fesiune, trAia si in aceste timpuri de pasnicA Domniecare a dat terii cele mai frumoase podoabe ale ei Incladiri.

Tonul scrisorii e absolut bisericesc, cuprinzand for-mule de smerenie si iubire a aproapelui.

Editie : Htu-muzaki, XV, la aceasta data.

DumneavoastrA fratilor si vecinilor mult iubiti nouA.SA vA vie in minte cA, de cAnd Dumnezeu cel Prea-Innalt ne-a ales in Domnia sau Voevozia acestei Teri-RomAnesti, de si nu eram vrednici si destoinici de stA-pAnirea ei, totusi, dupA voia lui Dumnezeu dacA s'afAcut ap, de pe acea vreme pAnA astazi stim cA inpace v'am tinut cu toatA prietenia si buna vecini-


tate, cum v'am fost fAgAduit dumneavoastrA, frajilor,prin necontenitele noastre fAgaduieli. De aceia vA pu-tern da de §:tire, ca unor vecini, §i aceia cA, in tim-puri ce n'au trecut de mult, printr'o creclincioasa slugAa noastrA, am aratat a suntem gata a sluji cu cre-dinjd durnisale Ludovic, cu mila lui Dumnezeu rege alUngariei §i Beemiei, §i altele, domnul nostru ,prea-milostiv, §i. afarA de aceasta chiar §i intregii Cre§ti-natAji. A§a ca, atunci cand va fi de nevoie, cu toatAputerea noastrA §i ogle noastre, sA ridicAm armelepentru aced Tara Ungureasca, §i. anume cu 40.000 decalAri §i pede§tri vohn sa fim de faja. Pentru care amhotardt la toji bolerii jerii acesteia sa facA pana la unanume timp acest lucru, cad am injeles a Impara-tul, Tarul Turcilor, se pune in miFare. Dar incotrose duce, habar n'aveml.

Apoi, cum §tiji §i d-voastrA, am ispravit bisericanoastra sau manastirea pe care o faceam din nouintru cinstea atotputernicului Dumnezeu: dupa. legea§i anduiala credinjei noastre- am sfinjit acea bisericAintru lauda InnAljArii Domnului nostru Isus Hristos2.La inchinarea acestei biserici va veni toatA jara acea-sta. Deci am trirnes de li-a poruncit sa se adune; cuprilejul acestei inchinari vom putea sa ceroetarn inscurt o§tile noastre. Pentru care prin aceasta va ru-gain, ca pe n4te prieteni, ca d-voastra, holier, sabinevoili a trimete dintre cei doisprezece juraji aicetajii d-voastra un om de credinja din cetatea d-voas-

1 Era un zvon fals. V. Iorga, Geschichte des osmanischenReiches, II, 385.

2 Nu e vorba de manAstirea din Argeq, care poartA hramui Ador-mirii Maicii Domnului.

186 N. lorga

trA aici, la noi, ca sA-1 mai vedem. Pentru ca.- avemun Wind ca acela 0 attita gAtire de v'ar plAcea 0d-voastra; de aoeia am poruncit 0 am f4cut sa fitichemati. Si de acuma sA traiti in fericire, fratilgr. Tar-govi0e, Joi dupA sArbAtoarea Sf. Marcu Evanghe-listul [26 April], anul Domnului 1520.

Basarab Voevod al Terii-Romane0i, §. a.Dumnealor judelui Craiului, apeteniei eetatii 0 ce-

lorlalti cetAteni ce sunt in Brasov, prieteni 0 veciniai nogri vrednici de cinste.

XV.

Stefan-cel-Tandr (StefanitA).

(1523.)

Nepotul de fiu al lui Stefan-cel-Mare avea fall in-doialA insuOri. Sigur de sine, insufletit de dorintafaptelor mari, el gAsia in negocierile sale cu veci-nii, mai ales cu Polonii, cari voiau sA-1 bage in focpentru singur folosul lor, vorbe de ironie muFAtoare.

Un sol al lui in Po Ionia vorbege astfel.Editie : Hurmuzald, II 9, p. 708 si urm.; cu traducere In Hasdeu,

Archiva istoricd, I, pp. 12-3.

Intelese din astea Domnul mieu cA se incearcA pd-ganul sA-1 desbine de CreginAtate 0 de MAria Voas-trA, fereascA-ne Dumnezeu. Si multA nemultamire simtiMAria Sa 0 Sfatul Marlei Sale. Si trimeserA fall zA-bavA cAtre sangeac, ca rAspuns la solie, cu daruriprietene0i, pe Vornicul Iurie care fusese 0 la Ma-ria VoastrA, difindu-i invAtAtura. sA afle 0 sA cercetezedespre cele descoperite din gura solului, ca apoi, indatAce vom cApAta §tiri, sA nu intArziem de a in0iinta 0pe Maria VoastrA despre toate cate vom *ti, ca ast-


fel sA fiti incredintati Maria VoastrA, mare gi bunprieten al nostru, cA noi gi Divanul nostru nu vrema ne desparti de CregtinAtate gi de Maria Voastra,mare gi bun prieten al nostru, cA noi gi Divanul nos-tru na vrem a ne desparti de CregtinAtate gi de Ma-ria VoastrA, cat timp vom fi vii gi ne vom putealupta din voia lui Dumnezeu. CAci altfel insAgi Ma-ria VoastrA intelegeti ce asupriri sufere Domnul mieudin partea pAganilor !

Aga dar, bunul gi marele nostru prieten, sA cAtatiMaria VoastrA ca prin Domnia, gi. CrAia MAriei VoastresA se ridice CregtinAtatea. ZAu, aveti Maria Voastra oDomnie gi Crdie mare gi un Sfat mare la numAr; gi.puteti sA cumpaniti lucrurile despre pAgAni gi sa vAsculati gi sa vA apArati impotriva dugmanului d'im-preunA cu toata CregtinAtatea, degteptand pe SfantulpArintele Papa, gi pe Chesarul, gi pe toti Domnii creg-tint sa. infrunte cu puterea pe necredinciogii vrAjmagiai Cregtinatatii. CAci am arAtat MAriei Voastre ce fa-curA pAganii cu Tara UngureascA gi cum de curandrisipird gi stricarA Domnia gi Tara MunteneascA, pu-nAnd acolo Domn pe Turcul Mohammed; gi cum In-sugi Sultanul cu toate puterile sale ImpresurA pe maregi pe uscat Rodosul, sa nu-i ajute Dumnezeu, pentruca nu cumva, dobAndindu-1, fereascd Dumnezeu, sApunA apoi mane pe toata. CregtinAtatea. De aceia ye-ghiati Maria VoastrA pand ce pAgAnul, oprit in alteparti, Inca nu s'a intors cu fata spre noi; cAci atuncivai de Cregtinatate! Domnul mieu, prieten al MA-riei Voastre, vA face cunoscut primejdia Cregtinfitatiigi vA indeamnA sA vA. sculati ImpreunA cu toatA Creg-tinatatea impotriva paganului, nedesbinati ga. alipiti caunghia de deget.

188 N. lorga

De asemenea, domnul mieu, prietenul MAriei Voastre,roagA pe Maria VoastrA i pe toll Domnii crestini sAnu-1 lasati pe el afar& din mila crestinilor, de vremece Maria Sa doreste cu toatA credinta cu toatAdreptatea sA fie cu CrestinAtatea, intru cat il vorierta puterile, i sA meargA cu Domnia VoastrA, Im-potriva dusmanului. Numai MAria VoastrA i Cresti-nAtatea sA nu ne rAspingeti din sAnul Vostru; cAci.stie Dumnezeu ce marl asupriri pAgAnesti are Domnul.mieu, prietenul Mariei Voastre, din pricina CrestinA-CAW; i o stiti si Maria VoastrA.

SA vA mai spun MAriei Voastre cA Domnul mieu,prietenul MAriei Voastre, tine acuma sfat cu boieriisal despre Craii i Domnii crestibi, pentru ca sA ho-lArascA, cine din ei ar fi atAt de vrednic i inteleptlincAt sA fie in stare a incepe, a intocmi, a calAuzilucrul cel mare al impAciuirii crestinilor impotrivadusmanilor pAgani al CrestinAtAtii. Si nici Domnul mieu,nici boierli sAi nu se puturA dumeri a gAsi un Crain

Domn atilt de vrednic i intelept pentru aceastAtreabA, afar& numai pe MAria VoastrA, care, dacAati voi s'o faceti, cu Sfatul MAriei Voastre, chernAn-du-vA in ajutor pe Dumnezeu i pe Maica Domnului,zAu cA ati fi un mare si ales hatman, cap si povAtui-tor a toatA CrestinAtatea. CAci, in adevAr, din callDomni crestini cunoaste Domnul mieu i Sfatul MArieiSale, nu este altul In vrednicie ca MAria VoastrA:unli sunt prea tineri, aifli necunoscuti noua, altii ne-destoinici pentru facerea unor lucruri si legAturi atiltde marete.

In sfArsit, rugAm pe Maria VoastrA a bAga in sam&cuvintele noastre, gAndindu-v& bine mai innainte detoate sA nu piarA. CrestinAtatea tocmai in zilele MA-

i1

st

Scrisori de Domni 189.

riei Voastre; cAci, dacA astAzi Dumnezeu va pedepsitara noastrA Moldova, sA nu vA indoiti MAria Voas-trA cA mane o sA vie rAndul i pentru alte Domniicre0ine. Nu treceti cu uprinta asupra soliei noastre,fiind ea da cea mai mare insemnAtate. MAria Voas-,trA aveti o Domnie -mare 0. fin Sfat mare la numAr:sfAtuiti-va i chibzuiti!

XVI.

1524.)

Inca mai aspru sunA aceste rAnduri, din anul 1524,cuprinse in alta. instructie de ambasador:

Editie: Hurmuzaki, 8, pp. 723-4.

Pentru solia pe care d-voastrA o ati trimes la el,precum §i pentru bucuria cu care d-voastrA ati pri-mit vestea despre biruinta lui asupra Turcilor, [VodA]vA multdme0e i mi-a poruncit a vA spune cA nu s'aluptat pentru Ora sa i oamenii sãii cu dAn0i, cipentru a se putea curAti de bAnuiala necredintei, dacAd-voastrA ati fi avut-o despre el. Prin care zice a aatatat pe Turc impotrivA41 i a0eapta. din ceas inceas nAvAlirea lui. Deci damnealor nu trebuiau sacearA ajutorul mieu, ci mai ales cA pentru tara Craiuluia cera ajutorul lor, mai ales cA pentru tara Craiuluiam pornit du0nAnie cu Turcii §i cu acest prilej am.pierdut patra sfetnici, pe l'AngA alti multi i buni.cu toate cA vA multAmesc pentru cA fAgAduiti a-mi.da ajutor voiti a vA cruta averile i cheltuiej,lile i ostenelile i sAnAtatea tatu0 trebuie sA vaispun cA n'am vAzut omul care, dacA insu0 se inneack.dA ajutor altuia, ci insu0 trebuie intAiu sA innoate

tri 1518 el biruise pe Tatari.

Si,

sf nu-

190 N. Iorga

la mal. Asa si d-voastrA imi fAgAduiji ajutor, dar nuvoiti sA vA lup1ai cu dusmanii, astepttind ca eu sAIna lupt cu dusmanul d-voastrA. Int Alu d-voastrA sAvA luptati cu dusmanii d-voastrA, cu care lucru vA vetiajuta i pe d-voastrA i pe mine, cA eu nu pot sA

-dau ajutor cand am 0 eu aceiasi nevoie cad-voastrA. VA mai 1:1tingep cA nu va dau veste delucruri nouA. Cum v'am instiintat in fiecare an des-pre orice oaste, vA arAt acum prin tine2 cA TurculThassule (sic) nu s'a intors peste Dun Are, ci strAngeaici, intre Chiia i Cetatea-AlbA, oaste impotriva

Craiului. Mai la urmA nici nu sunt straja voastrAnAimitl, nici nu sunt dator a vA da stiri, mai alescand toate cAte vi le spun ziceti cA nu sunt adevA-nte, Iar acum aveti insusi adevArul innaintea ochilor.

XVII.

Petra Rarev.

(1529.)

Petru, zis Rares, fiul din flori al lui Stefan-eel-Mare,1-a fost adevAratul urmas: prin istetime, grin urmA-rhea indArAtnicA a planurior sale, prin mArimea aces-tor planuri. El a stApAnit prin ginerii sal Tara-Ro-mtineascA si a rAvnit Ardealul, adAugAnd la CiceulCetatea-de-BaltA mostenite de la pArintele sAu, Ungu-rasul, Retegul, Rodna i chiar Bistrita.

In 1529, trei ani de la lupta de la Mohacs si in a-eelasi an cu expeditia prin care Sultanul Soliman-cel-Maret ocupa Buda, Petru fAcu trei expeditii in Ar-deal. Cea de-a treia avea in frunte pe Domnul insusi

avea de scop 1uarea Brasovului, pe care se fAceaa voi numai sA-1 smulgA din ascultarea lui Ferdinand

2 Sohd.

va si

(e-rii

si

ai


de Habsburg, fratele Imparatului Carol Quintul si u-nul din concurentii la stapanirea Ungariei, si sii-1 su-pule lui Joan Zapolya, celalt Craiu, fost Voevod alArdealului si sprijinit de TureL Dupa o lunga impre-surare orasul se rascumpara de peire.

In acelasi timp, prin scrisorile ce urmeath, Petruingrozeste pe Bistritenii nesupusL

Editie: Hurmazaki, XI, la neasta data.

Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al te-rii Moldovei. Dumneavoastra, credinciosii nostri in a-devar iubiti. Am auzit ca prin rautatea 0 rascoalavoastra iaräsi v'ati radicat coarnele, 0 nu voiti stiva supuneti noud, 0 Ira impotriviti Mariei Sale Cra-iului, 0 nu lasati sA intre in cetateg voastra par*labii nostri pe cari i-am oranduit. $i sa still decivoi, Bistritenior, ca. vom porni asupra voastra cuputere de razboiu gatita 0 mare, si pe toti, cu co-piii, de la eel mai mare la eel mai mic, pe unii livom trece prin fier si. foe, si in patru pa* va vomtaia si va vom pedepsi. Pentru ea intaiu mi-ati a-ratat credinta si apoi necredinta. 5i, daca vreti sa vadeslegati de mania noastra, indata ce veti vedea seri-sorile noastre, sa si primiti pe parealabii nostri incetatea voastra 0 in mijlocul vostru. 5i sa nu facetialtfel, si, apoi, de va. va spune ceva Grigore, omulnostru, in numele nostru, sa-1 credeti. Neamt, la sap-tamana dupa Adormirea Maicei Domnului [22 Au-gust], anul 1529.

Dumnealor judelui 0 juratilor Bistritei, credinciosiinostri iubiti.

XVIII.( 1529.)

Somalia catre Brasoveni se face astfel, din satulvecin al Prejmerului.

Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

192 N. lorga

Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al te-rii Moldovei. Dumneavoastra. prietenior nostri cu a-devárat iubiti. Am yenit aici impotriva viclenilor Mii.riei Sale domnului Ian As. Craiul unguresc, ca AvA supunem supt paza MAriei Sale. Ceia ce, cumvAzuiu eu, nu voiti. Asa ni se pare nouA ca. avetide gAnd sA vA_ hrdniti cu pietre. SA stiti bine deci:noi n'am venit pe doud-trei saptAmâni, ei panA vA_vom indupleca si vom face cum ni era voia. S1 laintorsul nostru innapoi vom arde cu parA de foc a-ceastA tarA. a BArsei, si vom lAsa tara goala. si pustie..Si in primAvar4 va fAgaduim iarAsi räzboiu, si iarAsivom pune si se calce in picioare sAmAnAturile voas-tre când vor fi crescut, pentru ca iarAsi sa fiti MahranA timp de un an. Poate ci voi, o prea-nebunisi prosti oameni, so cotiti cA, fiind intre pietre, pie-trele puteti sA le si roadeti. Ci cu atAta vA prApaditiviata si veti rAmAnea in desert, pentru cA noi oprimpe Secui, supt pedeapsA, sA nu vA aducA si sd nu vA_vAndA grAu sau altA hranA. Vom -av7ea straja noastra.adesea intre ei. Deci vA indemnAm ca, la vederea a-cestei scrisori a noastre, indatA sa trimeteti la noisese oameni alesi, ca sA ne intelegem, si, pe cre-dinta noastrA cea bunA, li vom da drumul sa se in-toarcA indArdt. In Prejmer, la sAptAmtina dupA Luca E-vanghelistul [25 Octomvre] 1529.

Dumnealor judelui si juratilor brasoveni, prieteniornostri iubiti cu adevArat.

XIX.

( 1529.)

Dupd primirea banilor si plAcerea supunerii Sasilor,.Petru se intorcea spre casA. De pe pdmAnt moldo-

Scrlsori de boleti 193

venesc el fulgerA o ultimA amenintare cAtre Bistri-teni, cari avurA indatA de lucru cu osta0i lui VodA.

Editie: Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Mol-dovei. DumneavoastrA, pe caH nu vA iubim 'de loc.DupA culesul viilor, pe la 1-iu Noiemvrie, mersesemcu du0nAnie impotriva viclenilor MAriei Sale Craiu-lui, Domnului nostru prea-milostiv. Dintre dAn0i unii,la caH am ajuns, precum sunt cetatile BrwvulSighiwara, s'au dat intAiu MAriei Sale Craiului, apoinoua, i Inca i multe oraw foarte puternic "ntdrite.$i ne gatiam a pleca asupra voastrd. Unii ne-au in-tAmpinat cu vorbe ca acelea cA i voi aveti in hii-mA 0 in cuget sa vd supuneti noua. $i de aceia anizAbovit acea hotdrAre a noastrd 0 am trimes la voipe boierii nogri de frunte, Tomp, Marele-Vistier,Vlad, pArcAlabul de Hotin, ca sa. vA plecati nouA.DupA cum am aflat, din inddrAtnicia voastrA, tot vfi.impotriviti, 0 nu vreti pan& vA vom tAia capetele.51 sA titi sigur cA iarA0 in curand vom trimeteoaste nouA pentru a incunjura Bistrita, a vA dumesnieiprin foame 0 a ierna la voi, ca sa nu iasi nicium4din voi panA nu vom veni noi in0ne acolo. $i cutadevarat sA titi cA, de qteptati sosirea noastrA a-colo, vom pune sA vA taie pe toti, de la mare pan&la mic, i nimenea dintre voi nu va avea nAdejde

leac. $i pe Mihai pArcAlabul nu trebuie sA-I cAznitiacolo la voi, ci mai bine sA-i dati drumul. CA pe ca-lea §esului §i acuma in munti sa ne a§teptati caoaspete dacA nu va veti inchina nouA 0 nu VA. yetipleca in stApAnirea noastrA. LAngA apa Bistritei, hiajunul Sf. Andrei Apostolul [29 Noiemvre], anul 1529.

#

#

194 N. Iorga

Dumnealor judelui i juratilor i bAtrimilor Bistritei,credincio0 iubiti nouA cu adevArat.

XX.

(1531.)

La 1530 Rares se intoarce asupra Po Ionia In el ca40 in tatAl sAu, ardea patima rAzeplui pentru mo-sia lui pe care cu niciun pre i pentru niciun altcaStig nu intelege a o pArdsi in manila altuia.

Dar, dupA ce luase Pocutia, Domnul cuceritor fu bi-ruit, la Obertyn, de soldatii lui Joan Tarnowski inchi0In tabara lor de carA, pentru a da numai la urmahotArAtorul asalt.

Petru-Vodd nu privia aceastd mare infrAngere, dincare insu0 se alese rAnit, dealt ca un intAiu sorocde judecatA pierdutA. Se gAti a duce mai departegAlceava pentru pAmtintul sAu. Si pan& atunci scriaregain' Poloniei ravage ca acesta.

Hurmuzaki, Supl. 11', la aceastd data.

Prea-innAltate doamne, prietene iubit. Petru-Voevod,cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei. Deci,c a sA nu fii in nesigurantA Maria Ta, in zilele aces-tea am trimes omul nostru la dumneavodstrA cu scri-sorile noastre pentru felurite lucruri grele; care lafost oprit de Otta 1. Dar tot a ingrijit de scrisoareanoastrA cAtre dumneavoastra. i, cand s'a cetit seri-soarea noastrA, dumneavoastrA ni-ati scris ce nu secade a scrie tmui Domn. Noi nu §tim: ori de a fOst.scrisd acea scrisoare dupd spusa Domniei Tale ori casA ne inwle cu dansa. CA adeca tam. Pocutiei nu seline de Moldova 0 cd pArintele nostru Stefan Voevodeel Mare, Dumnezeu sA-1 ierte, n'a stapAnit tam Po-

1 De Chodecz, comandant in Pocutia, la Colomela.

Edit le:

Suisun de Domni 195

eutiei. $i mai spui Dontnia Ta cii noi nu suntem fe-ciorul lui Stefan-Voda eel Mare, ci suntem fecio-rul lui Bogdan Voevod, care era frate cu noi. Ciaici a scApAtat scriitorul 0 s'a inwlat cAnd ni laga-duie§te pe pArintele uostru. $i acea parte a Pocutiei$tefan Voevod cel Mare, tatal nostru eel prea-iubit,a tinut-o multä vreme. Dupd moartea pdrintelui nos-tru, supt Bogdan Voevod, fratele nostru, pentru soraDomniei Tale care era logoditA cu dAnsul, supt ve§-rnAnt de inwlAciune s'a luat de la el tara Pocutiei. Ciacuma avem nevoie de tara aoeia: de aceia am luat-ode la Domnia Ta, pentru di ni este adevdratti 0 le-giuitA mo0e

Acum noi nu voim ca Domnia Ta sä ni arati amenin-lAri. Dc aceia te rugam pe Domnia Ta ca pe unbun prieten, pentru bund vecindtate, sA ni-o Wird-ze0i, pentru ca §tim sigur cum cA tara aceia a Po-cutiei se tine de Moldova: de aceia am luat-o. Iarunde zici Domnia Ta a noi am cAlcat tocmelile, ju-rAmintel3 noastre, ci noi n'am calcat tocmelile was-ire, nici jurAmintele, nici n'am cAlcat peoetea noas-trA, cAci n'am intrat in stApAnirile le§e§ti ale Dom-niei Tale nici o jumAtate de leghe, ci ne sarguim apAstra vepic jurdmintele ce am fAgAduit. Dar amauzit di Domnia Ta ai incununat pe fiul DomnieiTale in Crdia lewascii; §i 1-ai awzat in Scaunul eelcrAiesc; noi cu demsul n'am facut pAnd acum nici ju-rdmAnt, nici tocmeli. $i, dacA Domnia Ta socoti aacel Tinut al Pocutiei nu se tine de Moldova, sA tri-meti MAria Ta un om, sd intrebe: mtdiu la prea-pu-ternicul ImpArat turcesc, apoi la chiar dumnealui loanCraiul Terii Ungure0i, cari vor face drept judet 0dreptate intre noi: a cAruia dintre noi, a Terii Lee§ti

196 N. lorga

sau a Teril Moldovei, e tara aceia. CA, atunci nandtrimetem solii noVri la Domnia Ta, magnatii DomnieiTale II opresc i nu-i las& a merge la Domnia Ta,pe urmA Domnia Ta ni scrii cä viclenim.

Nu §tim: cu §tirea ori fArA §tirea Domniei Talea fost scris cuvAntul acela. DacA Domnia Ta teindoieVi de acest lucru, trimete pe omul Domniei Talesti vadA, sA cerceteze i sã ceteascA scrisorile DomnielTale, oH de viclenim. Si, altfel, dorim ca Domnia TasA fii sanAtos. In Bahluiu (Warl Au), 21 Fevruar 1531.

XXI.

(1532.)

Alta scrisoare, din 1532, cuprindeEditie : Hurmuzaki, Supl. I ', pp. b4.b.

Cat vom trai nu vom suferi sãbatjocuri ori sA ni feed pagubA...

Maria Ta sA Vie cA, daca trebuie

locuri ca acestea..

ne iea cineva in

sd ne invoim,ne invoim dupA (Latina creVineascA, §i, dacA trebuiene batem, apoi sA ne batem. SA se hotAreasca odata._Dar, dacA MAria Ta nu vreai sA ni dai ca despAgubireltare aceasta Pocutia, vom lua-o noi, vom trece-o prizifoc; V nu va folosi nimeni, nici noi, nici MAria Ta, cAciva rAmAnea pustie.

Nu putem sa nu ne mirAm cA Maria Ta nu vrei.sA intelegi i cA stArui sti aibi unul din Tinuturile noa-sire, precum ar face un om pe care un zid bun ILacopere....

sA

sa

XXII.

(1533.)

In aceleaV forme, de drept, nu de politica, urmeazA,

Pentru cele pierdute de la Obertyn. Petru ji.deca larA0 ca.nteun proces rAzAsesc pentru mosie.

§i.

i


<lin partea lui Petru-Voda, plangerile si cererile in1533. Le lam dintr'o instructie de sol trimes in Po-Ionia.

Oferta de a, ceda Pocutia, pe bani, e o siretenie aDomnului ca sa-si adoarma dusmanul.

Editle : Hurmuzaki, Supl. I I, p. 72 si urm.

Stapanul d-tale, dupa oe m'a batut si mi-Wi pradattara, nu vrea sa se Impace cu mine. Dar tot ar fi fostmai bine sa-mi fi daruit bucata aoeia de loc ea despa-gubire pentru pagubele mele cele mari, ca m'arli facut astfel indatoritul lui, decat &I-0 puie na-dejdea in pagan. Ca n'am auzit vre-odata ca uncane amestecandu-se intre sfinti sa faca vre-un lu-eru bun. Asa si cu paganii, ca bucuria lor cea maimare si mestesugul lor e sa incurce intre dansii pe.domnii crestini...

Nu domnesc de mult, 0 e a patra oara de andvad razboiu pentru Pocutia; .tara asta nu face, desigur, cheltuielile pentru dansa 0 sangele ce s'a var-sat din pricina ei. Dad. Maria Sa Craiul nu vrea safaca precum cer, sa ma despagubeasca in bani :as faod atunci pacea, de si nu lae plateste. SolulTarului tatarese care e la mine imi spune ea MariaSa Craiul ii da pe an 15.000 de bani de aur si daruride alti 5.000. Daca Maria Sa Craiul ar face cu minea tocmeali si m'ar castiga pentru slujba sa, n'ar maitrebui sa dea nimic Tatarilor; Maria Sa ar putea sanu li dea peschesul timp de un an si, daca ar naval]el in terile Mariel Sale, m'ass sill, eu din rasputeripentru ca, impreuna cu ostle Mariei Sale Craiului,sa-i punem pe fuga: ar fi o elute 0 o bucurie pen,"--fru Maria Sa Craiul. Maria Sa trebuie sa tie sama

198 N. lorga

cA agept cu rAbdare despAgubirea pentru ce antpierdut; Wept ca Maria Sa vie in minti, de sipdin pricina Mariei Sale, de paste un an n'am alt spri-jin decAt acela pe care mi 1-a dat Craiul Jan4 prinepiscopul din Ardeal.

Vezi icoana asta a Sfintei Invieri pe care am juratjur eA, dacA MAria Sa Craiul nu isprAvete cu

mine, nu voiu inceta i ma, voiu rAsbuna pAnft lamoarte. Ace la in care MAria Sa Craiul. nAdAjdule§tenu mA va impiedeca: 4tiu eu cum §i cu ce sA-1

astup gura! Nu-mi voiu 141sa rAsbunarea i dacA lu-mea toad ar fi sa se dArlime asupra mea!

XXIII.

(1537.)

Paste patru ani inca, lucrul nu se lAmurise. Laamenintare de rAzboiu, Rare rAspunde cu aceste mi§-cAtoare cuvinte.

Editie: Hurmuzald, II, la aceasta data.

Petru, cu mils lui Dumnezeu Voevod i Donutmo§tean al Telt Moldovei, 9. a. Am inteles cA Ma-

ria Ta vei porni cu armele du§mAneVe impotrivanoastrA §i a acestei teH a Moldovei. Tara aceasta ea prea-innaltatului i nebiruitulut ImpArat turcesc,dom-nul mieu eel prea-milogtiv, §1 ni-a dat-o nouA s'ostAphnim: sA trAiascA. Maria Sa ImpArAtcascA! Nustim cum am jignit cu faptele noastre pe Maria Ta.

tim cA pe MAria Ta te sfituiesc magnatii, din Sf atnAvA1e.5ti in Vara aceasta a ImpAratului, i altele. Cei

ce privesc la inceputuri, sfar§itul \insA nu-1 tiu. Deck,

Sultanul Sunman.

sA-0

a

sa

'

pi

Scrisori de Domtil 199

0 daca Maria Ta esti setos de sangele crestinaur,fa dupi voia Mariei Tale cea cralasca. 5i noi suntemau toate puterile noastre gata, si te vom a§tepta peMaria Ta. Dumnezeu stie cui ii va ajuta norocul, si,daca vbm fi biruiti de Maria Ta, vom fi biruiti de unprea-puternic Domn 0 Craiu, care carmuie§te multetaxi. Iar, daca miostivul Dumnezeu ni va n nowl cunoroc, lucru despre care n'avem nicio indoiala, 0 Ma-ria Ta vei fi biruit, vei fi fost biruit de un biet Doranal Moldovei. i mai nadajduim ca. pentru aparareaterii Imparatului va veni oaste turceasca. Ce vei vreasa faci Maria Ta, fie pe placul Mariei Tale! Maria Tastii tainele inimii Mariei Tale: ce e de facut. Din ta-bara, in ajunul Sf. Iacov Apostolul [24 Mid de laNasterea lui Hristos 1537.

Mariei Sale domnului domn Sigismund, s. a.

XXIV.

(1537.)

Tot odati, el ameninta pe rage astfel daca s'arincumeta sa-i calm hotarul mosiei celei marl 0 vechi.

Editie : Hurmuzaki. H, p. lAS.

Ci noi din partea aceasta a terii Mariei Sale Craiuhtiam fost 0 suntem de aparare, ca un scut, 0 de spreTatari, .0 de spre 'Tura Ci Maria Sa socoate toateacestea drept un lucru de nimic. Intr'o zi i-am puteaface Mariei Sale 0 teriiMariei Sale mai multa sluj-ba credincloasa decat e vrednici bucatica aoeia depamant. Multi ani de zile stim ea' Maria Sa nu va luanicio roada din tara aceia. Deci, daca Maria Sa nu nlva da dupa dorinta aoea lark nu voim sa mai ceremde la Maria Sa; fie pe placul Mariei Sale. Ca, daca va

200 N. lorga

yeni cu dusmAnie in aceastA tarA a Moldovei, stimcA se vor face mari pustiiri in tara noastrA. Ci na-dAjduim in Dumnezeu ocrotitorul cA ne va tinea ye-ghetori I, cu ce mAsurA a mAsurat Craiul, i se vaxnAsurA indArAt. Cat va fi stricat eu fier i foc, indoitI se va strica tara MAriei Sale, cu fier i foc, deTurci si de TatarL CAnd va intra Maria Sa in aceastAsarA a Moldovei, de altA parte va avea pe Tatari inCrAia Sa.

( 1540.)

Fugar in Ardeal, Petru se vAzu de la o vreme im-presurat in cetatea lui a Ciceului, de cAtre oameniiCraiuluidin

IanAs", care nu voiA sA sufere de la Turcipricina aeestui oaspete. Cu scrisori alcAtuite in

sArbeste de DoamnA-sa, odrasla de Despoti Elena?.Ecaterina, Petru merse deci, prin Caransebes, la PoartA,avand cu el numai pe secretarul Grigore Rosenberger,de la Cotnari, i cAtiva casnicL De acolo, dupA catevaluni, cAnd istetimea lui ii deschisese in de ajunsnoul drum cAtre Domnie, scrie el, adevarat fiu alcelui nebiruit, cAtre Bistriteni.

fditie : Hurmuzald, XV, la aceastd data.

Petru, i mila lu Dumnezeu Voevod i mosteanMoldovei. InchinAciunea noastrA cu toatA prietenia

noasta s'o stiti intAiu. JupAne Toma, ni-ar plAceasA (Aram de la d-ta de sAnAtatea d-tale. SA stii cA noisuntem la Tarigrad, bine sAnAtosi, slavA Domnului,tinuti bine si in cinste de MAria Sa ImpAratul si deViziri; nu ni lipseste nimic, slava Domnului. DacAluerul zAboveste, trebuie sA fim cu rAbdare. Ci 'nAdAj-duim in Dumnezeu i apoi in Maria Sa ImpAratul,

si

XXV .

al


cA lucrul se va schimba in curtind, i altele. SA §tii,dragA juptme Toma, cA am dat lui Toader acestuiascrisori la durnnealui judele 0 la Slat, 0 mai alesla dumneata: sa. vA sArguiti i sa gasiti cale, cu dum-nealui judele i Sfatul,. ca sA afIaU deplin cum ii mer-ge Doamnei noastre i copiilor, i, cand veti afla a-ceasta, sA indemnati pe Toader a se intoarce cu rAs-puns la noi unde va auzi ea suntem. DacA insA n'arvoi s'o facA, vA rugAm ca nici inteun chip sA nu fieslobod a merge in Moldova, nici aiurea, cA e peste voianoastrA, de 0 pe nimeni nu-1 tinem .0 nu-1 vremcu sila, e 0-a cAlcat jurdmantul i fAgaduiala ceamare. VA mai rog pentru cal, sA vA sarguiti cu el.

ce yeti putea face bine femeii i copiilor, cuhranA i alte lucruri, tot va fi tplAtit... NAdajduimin Dumnezeu ca. vom fi ce am fost, 0 mai mult de-ad attita, vom plAti tot pe tocmai. A scrie maimult nu ni-a dat vremea. In Tarigrad, Miercuri spreSAmpietru, anul 1540.

D-sale jupAnul Toma Boldorffer, la Bistrita, bunuluinostru prieten.

XXVI.

(1541.)

In toiul iernii urmAtoare i se implinise lui Rare visul:era Domn numit de ImpAratul" sAu pAgan i stAteagata A treacti Dunarea cu Turcii ce i se diiduserAimpotriva Domnului ridicat de boieri, Alexandru-VodACornea, dupA ce Domnul turcesc, Stefan IlicustA, fu-sese omorAt de dAn0i. El se lAuda cA Turcii ii vorda innapoi acea Tighine, acele pArti ale Bugeaeului,luate de dan0i la scoaterea lui in 1538 0 pentru pier-derea cArora sAngerase in eetatea din Suceava bietulpicustA fiu al lui Stefan-eel-Mare".

Editie : Hurmuzakl, XV, la aceastä datl.

Si

202 N. lorga

Petru, din mila lui Dumnezeu Voevod i drept mos-tean al Moldovei. InchinAciune. SA stip, mai intaiurdumneata jupane 0 bun prietene, ca am dori sA atiam;de sAnAtatea d-tale. Asijderea sA stiti ca, din mila liiiDumnezeu, suntem bine sanAtosi,,0. celelalte. Ifi daisde stire ca atotputernicul Dumnezeu cu mila lui dum-nezeiascA a fAcut asa ca nebiruitul Imp Arat, prea-milostivul nostru Domn, i prea-luminatii Viziri, indu-ratorii nostri domni, ni-au dat iarasi Moldova, tarenoastrA, tocmai asa cum am tinut-o, i asemenea0 in Ardeal ce am tinut mai innainte. $1 a dat cu not3.000 din Curtea Sa, Spahii i Ieniceri, i alta mul-time de oaste mai e la indemana, de ni va fi de ne-voie. Si am plecat cu cinste mare de la Maria Sa Im-paratul la 23 Ianuar, i nadajduim a fi cu ajutorullui Dunmezeu in Suceava... Pe viitor ingrijiti-va, marog, jupanilor, de calul mieu cu sarguintA. De neva lAsa Dumnezeu sA trAim, vA vom rAsplati. $i ce vAva spuna -omul nostru, crezare, t aveti-1 inigrijA. Am aflat ci ne-au fAcut mori, i Dumnezeuni va mai da zile de viatA. Dumnezeu sA va. pazeasci,Silistra, la vadul Dunarii, 28 lanuar 1541.

Dumisale Toma Boldorffer, in Bistrita, bunului nos-prieten.

XXVII

(1544.)

Dar pArtile smulse de Turd din trupul Moldoveinu mai furA date indarAt. Tributul fu crescut. Fiul luiPetru-VodA, Ilie, merse la Constantinopol ca ostatec.Straja de Turci peazia toate miscArile hainului din1538.

Murgul, ,,Peyloo', pe care nu-I uitA In scrisorile sale, avandu4grija mai mult decAt a Doamnei I coconilor domneati.


Deci, cand Rares and cA o mare oaste crestinkavând in frunte pe marchisul Ioachim de Branden-burg, vine sa iea lui Soliman Sultanul Buda si Lin-gerie de curand cueeritA, el dAdu tot ce avea la el,bani, boi de hranA si fAgAdui a vinde pe ImpAratulnebiruit" si a-I da in mAnile crestinilor. Solid trimesde el, Iaeob Fischer, vorbeste astfel marchisului.

Edifii : lorga, Acte f i fragmente, I, pp. 108-10 ; H. Traut, Kur-fiirst Joachim von Brandenburg and der Tiirkenfe1dzug yourJahre 1542, Gummersbach, 1892, p. 104, nota 1.

1. Voevodul aratA MArlei Voastre Electorale inchi-narea sa si doreste mult noroc si biruintA Mariei Talesi la toatA CrestinAtatea.

2. VA dii de stire cA are vesnic stafete cum a Im-pAratul turcesc nu vine anul acesta insusi, ci va trimete10.000 de oameni din cea mai bunA oaste a lui sprea scApa Buda si Tara Ungureasei. Anul acesta, nu,mai poate sA trimeatA all& oaste si, dacA-1 va fi in-vinsA aceasfa, poate intra oricine in voie bunA laTurd: putinS nAddde mai este pe urmA. Doi Pastdue oastea: li-a spus numele Voevodul, dar aducAtorul[lacob Fischer din Viena] le-a uitat.

3. Sfatul Voevodului este sA nu vA ImprAstiati .aice,ci eu sArguintA sA edutati a prApAdi si izgoni aeeastaoaste turceasca, si anume de acum pAnA la Pasti sAse isprAveascA. Turcul se gAteste foarte bine, In-creath lute, unde poate, cu protivnidi lui si-si poi-

triveste lucrurile pentru iesirea intr'acoace. In toate serile si-a si chemat ostasii si li-a poruncit alor sAi a.vie inarmati.

A seris si Voevodului si celuilalt Domn romAx11 ca,si ei cu toata puterea si gAtirea sA piece, si ei in-

1 Radu Paisie.

.204 N. lorga

.sii sit meargA cu oastea. Vrea sA piardA, nu numaiTara Ungureasca si Austria, ci toata Tara Nemteascd.

, cAnd va fi gata, vrea sA inceapa rdzboiul (Iv

800.000.4. Cand va veni Voevodul insusi cu oastea sa, va

lace tabard deosebi, pentru ca &I afle gdndul si pla-nurile Turcilor, si va face cunoscut orice veste MAriei"Tale Electorale si crestinilor.

, de va ajunke la ,lupta, asa se va purta ed voravea crestinii de dansul bucurie, si va fi spre toatdindatorirea cuvenita, de si are la Turd ca ostatec unfiu pe car a trebuit sd 11-1 trimeatA, si cu toate ca 1-aupArdsit crestinii MIA de Turc si de Craiul lesesc. To-tusi el vrea sa rdmilie impreuna cu crestinii, si arenAdejde sa li poatd sluji mai mult dealt altii.

Cand, acum patru ani, a fost gonit de Turc, a f u-till pentru siguranta sa la Unguri in -Ardeal, cari si ei1-au fAgAduit ajutor, dar nu si-au tinut credinta, cael a adus la ei 200.000 de florinti si i-a cheltuit ar-colo: apoi 1-au dat pe mAna Turcilor.

6. Ce vrea Maria Sa sa-i porunceasca ori sa cautela el, s'o facd numai cu putina solie, fara a batela ochi, ca sa nu se bage de samA.

1

7. Se roaga, dacä se va vorbi de el fata cu Un-gurii, sA nu-1 laude, caci nu se increde in lUnguri sinu prea voieste ca pentru aceasta sa fie pardt Tur-cului.

8. Proviant si vite, mai ales boi si vaci, da bucu-ros din taut lui, dar, ca sa nu se bage de seamd,ad le scoatd prin Rusia si Tara Leseasca.

9. SfAttiieste sa. nu se imprastie aceasta. caste. Dacde de nevoie, -se poate potrivi iernatec in Ardeal.


XXVIII.

Radu de la Afumati.(1544.)

Dintre contemporanii munteni ai lui Rareq, untilsingur se ridicA la o insemnAtate razboin&A. Radu,de la Afumatfi din Ilfov, fiu al lui Radu-oel-Mare, sedesface prin biruintile lui din vAlmAgagul de DomnicaH trag la dangii, sfagiind-o, biata purpurA bizantina.contrafAcutA a lui Neagoe. MormAntul lui din Argeq,unde i se primi trupul ca al ginerelui ctitorului, epecetluit cu chipul lui de luptAtor incununat, tiindbuzduganul in mAnA, cu amintirea tuturor luptelorin care a biruit oH a fost invins. Nu se pomenegte insA

cruda lui ucidere, impreunA cu mogtenitorul, 1in_cuprinsul sfant al unei biserici, la RAmnicul de lângAOlt.

In scrisoarea ce urmeazA, viteazul aratA cum un con-curent i presupus frate, BAdicadomnegte:atras in cursA de Turci, a perit cu teasta sfArdmataá_de dAngii.

Editie : Bogdan . pp. 172-3, no. CLXIX.

Din mila lui Dumnezeu i cu ajutorul Domnului-nostru, al Innaltimii Sale Craiului, noi, Domnul in-tregii Terii-RomAnegti, scriem cinstitior i bunilor nog--tn prieteni gi de aproape vecini, judetului i celordoisprezece pArgari din Bragov, gi multd stinAtate vApoftim d-voastrA. Si dupA aceasta vA dAm in gtired-voastrA: d-voastra 0-iti cum s'a IntfimpIat innaintevreme cu aceastA TarA-RomaneascA, ca. mai intAiu avenft Vladislav Voevod in tara, iar asupra 1111 s'aridicat BAclica Voevod ca sa fie Domn in Tara-Romft-neascA, 0 a trimes pe boieri la Poarta ImpArAteascA.,..8.14 admit steag i pace. 51-1 aduserA TurcU steag.,

Radu,,

gi

gi

205 N. lorga

Dar, and era sa-si primeascA steagul in mAnd, Tur-cii i-au luat steagul si i-au tAiat capul, si impreunA cuel au taiat si zece boieri. 5i pe locul acela si in .a-oeiasi vreme au zis Turcii ostirii: mergeti unde seaflA Domnul vostru Radu Voevod tare e dincolo deplaiuri, fund ca el vA este Domn, si ImpAratul lui 1-adat Tara-RomaneascA, sA fie Domn [inteinsa]. Si ye-deti voi acest steag? El este al lui Radul Voevod cel depeste plaiu." Astfel au zis Turcii. Dar noi nu-i cre-dem pe ei, cAci Turcii swat sireti si necredinciosi, s't

nu-i credem.Deci mA rog de d-voastrA, trimeteti-mi oaste in

ajutor, cAtA vA este cu putintA, tar in talnd, cAcivreau s'o asez la e parte si sa vAd daca Turcii vorinteadevAr si cu gaud bun sa ni aducA pace si, steag,sau dacA nu cumva vor sA lucreze cu siretenie si cugifind sA piarzA Tara-Romaneasca si sa se apropie detara Innaltimii Sale Craiulut si a d-voastrA, ca s'oprade. Pentru aceasta noi trebuie sA avem cu ce sdne apArAm si cu ce 'sit' ne batem cu ei, ca sa." ne a-pariim si sA nu ne dAm Turcior. De aceasta vA rogpe d-voastrA, si Dumnezeu sa vA inmulteascd aniid-voastrA. Scris in TArgoviste, Ianuar 27.

Iar d-voastrA bine sd vA pregAtiti si sA vA paziti,si sA aveti oastea gata.

XXIX.

(1546.)

Iliav Rare§.

Vrmapl lui Petru-Vodd, fiul ,sau Ilie, care era sd-sipiardA numele cel bun turcindu-se, pentru care fapta,mai rea cleat oricare in judecata contemporanilor, pa-menirea hti se sterse cu manie din carti si de pe

Scrisorl de Donna 207

piatra inscriptiilor, Incepe Domnia sa scriind Bistri-senior aceste randuri mAndre.

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceastA datA.

Ilia§, cu mila lui Dumnezeu Donm 0 drept mo0e-nitor al Terii Moldovei, §i celelalte. DumneavoastrAprieteni 0 vecini nouA iubiti cu adevArat. SAnAtatecu toatA priinta. A venit la noi Un zvon nu tocmai.plAcut, ceia ce nu se ovine unor vecini buni, dacAlucrul e a§a, 0 anume ca dupa rAposarea pdrinteluinostru, d-voastrA, strangiind oaste, voiti a navali. insatele noastre rodnene 0 a le instrAina de la noi. Ceiace nu se poate. De v'a sfAtuit cineva pe d-voastrA laaceasta, rAu v'a sfAtuit: nu trebuie sA4 ascultati; e unamAgitor, 0 celelalte. Acuma--parintele nostru a trecutdintre cei vii, al cArui suflet sa fie in sAnul luiDumnezeu 0 pomehirea lui binecuvAntatA! De ogrece insA Dumnezeu Maul ne-a ales, 0 boierii a toatAOra noastrA, cu voia MAriei Sale ImpAratului, aDomn, astfel ne vom sargui a ne purta, noi 0 ainogri, 0 a apara averea noastrA 0 a o pAstra, ea,

0 pArintele nostru; ba Inca s'o 0. adAugim! In sfarVitvom griji a tinea bund vecinAtate cu toll.: dar, dacii vaincerca vre unul lucturi ca acelea ce nu se cad, trA-iesc Inca osta0i terii noastre! Voim sA tinem TinutulpArintelui nostru: bunilor bun li vom fi, dar totdeaunadumanilOr no0ri ne vom impotrivi. Altfel, sA fitid-voastrA sAnAto0. Suceava, 6 Septemvre, anul Dom-nului 1546.

Dumisale domnului Matia Szdsz, jude al cetatii Bis-tritei, 0 juratilor, prieteni §i vecini ai no0ri cu ade-vArat iubfti.

208 N. lorga

XXX.

(1556.)

Patra§cu-Voda cel Bun.

De la Patrapu, tatAl lui Mihai Viteazul, bland Damncare nu tral in Scaunul terii deck prea putina vreme,dar avu mangaierea ea i se vor cobora rama0tele in.pamant cre0in 4i romanesc, avem acest raport ca.-tre Sultan, care chiar tinandu-se sama de for-mate stilului oriental, impus in legaturile cu Tarigra-dul, vade0e o adancA =Uinta.

Editle : Hurmuzakl, II, la aceasta data.

Innaltatului Emir Sultan Soliman-Han. Celui de la-Rasarit pana la Apus supt scare singur Imparat alImparatilor 0 Domn paste toti Emirii cei mdi, In-naltatului Sultan Soliman-Han.

MA inchin smerit Marie Tale Imparate0i. Apoi M.T. I. vei fi in0iintat, cu privire la slujba ce mi-ai parruncit M. T. I., sa mergem cu tabarA in Tara Un-gureasca pentru paza feciorului lui Ian4 Craiu, ea eu,robul M. T. I., =llama din toata inima sa slujesc pe-M. T. I., am trimes indata oastea mea la timpul cu-vault in scat loc unde se afla Craiasa cu fiul ei1. Apoieu, robul M. T. I., am mers insu0, cu toata tabaramea ce aveam, 0 am trecut prin Tara Ungureasca 0.am ajuns, langa muntii cari despart hotarele Terii Un-gure0i 0 Moldova Si, venind Cralasa 0 fiul ei, deacolo apoi i-am dus cu cinste mare 'Ana in Ardeal 0i-am pus in Scaun in cetatea Clujului, cu mila M. T. L.,0 i-am dat in mana acelor domni unguri- 0. a celordin tar& Si toti s'au umilit 0 au jurat a ft. robi ai M,

' Regina Isabela, vaduva lul loan Zapolya sl flul el loan-Sigis--mund, de mult adapostIti In Poionia, de unde sl venise regina.

Scrisori de Domni 20g

T. I. §i a sluji cu credintA fiului Craiului Ian4. Acumaeu, robul M. T. I., m'am intors 0 sunt in tara meatpe care mila M. T. I. mi-a dat-o. Cuvintele ce am vrutsA le spun 0 &A le arAt M. T. I., le-am spus lui Ha-san-Ceau, robui M. T. I., care a fost cu mine in slujbaM. T. I. El va spune mai ell de-amAnuntul M. T. I. $ ice alta se va intampla, M. T. I. va afla cu alt rob a/Mu, Ohur-Ceau. De aceasta inViintez pe M. T. I., carobul pa Domnul sAu. Dumnezeu sa inmulteasca zileleV anii M. T. I., in veac mult. Scrisa la 4 Nolen-tyre1556.

Robul §i noroiul de supt copitele [calului] M. T. I..Io Patrascu Voevod §i Doom

al Terii-R o mAn e Oi.

XXXI.

(1555-7.)

Qrija da CreVinAtate, dorinta de a veni Aeasul candi-ar putea ajuta, setea de rasbunare pentru ,attateasuferinti 0 injosiri insufletesc insA o scrisoare, tot depe atunci, catre Brawveni.

Editie : Bogdan 1, pp. 196-8, no. CXCII.

Din mila fui Dumnezeu Io PAtraFu, Voevod V:Domn. Scriem Domnia Mea cinstitilor V bunior noVriprieteni 0 de aproape vecini V frati, lui HanA.5 Beg-ner judetului V celor doisprezece pargari din Bra-Fiv, V multA sAnAtate cu dragoste va. poftim d-voas-tri. Si, dupA aceasta, vA dau de Vire d-voastrA, pen-tru cartile V vorbele ce mi-ati trimes d-voastrA prin.

omul d-voastrA Dobre, cal toate pe rand V bine le-am.inteles Domnia Mea: intdiu, ca sA dam de Vire V Si-bienilor despre lucrurile cinstitei Porti, cum v'am dat

210 N. lorga

d-voastrA. SA §titi d-voastrA cA li-am dat §i lor destire, ca i d-voastrA. Apoi m'ati in§tiintat pe DomniaMea a ati trimes d-voastrA 0 la Inn&ltimea Sa Cra-iul, sA vA dea rAspuns; cand v'a veni d-voastra rAs-punsul de la Innaltimea Sa Craiul, d-voastrA sa vAadunati si sã faceti sfat; d-voastrA sunteti doar oameniintelepti si cuminti! $i sA tocmiti cum vA va fi bine,

d-voastrA si noud; cAci d-voastrA §titi bine cat demare-i puterea ImpAratului 0 eine poate sta impo-triva lui! CAci, de vA va birui pe tara d-voastrA,nu va mai fi niciun Domn i niciun Craiu acolo, intara de sine stAtatoare a d-voastri, ci vor fi prin toatecetatile Turd, si. vom peri, noi, amandouA acesteleH crestine. $i sa §titi d-voastra adevArat ci eu cre-<Huta i fratia ce am legat-o cu d-voastri nu vreaus'o rup cu niciun chip, ci vreau s'o tin si pani la.moartea Domniei Me le. $i mA voiu sttrgui a va slujicu dreptate d-voastrA, cat imi va sta in putintA Dom-niei Me le. $i nu veti avea d-voastri nicio greutatede spre partea Domniei Me le, afar& doar de ar ventasupra Domniei Me le vre-o mare nevoie de sili de laPoarta, ca sA yin Doamne fere§te Domnia Meacu oaste asupra capului d-voastrA. $i, atunci chiar, nuvoiu sari nici de cum, pini nu volt' vedea Domnia Meamare foc pe umerii Domniei Me le. Iar, dacA vom vedeamare greutate i foc de spre partea Turcilor, ce vafi si facem atunci, sa stiti ci altfel n'am putut face.D-voastri stiti ca noi suntem in mina Turcilor, darvA vom da i atunci de §tire d-voastrA, $1, iarA§i, v&clau de §tire d-voastrA cA a§ fi dat drumul DomniaMea lui Muhup-Ceau§ sA vie la d-voastrA, dar DomniaMea a§teaptA rispunsul ce trebuie sA vie de la Innalti-mea Sa Craiul; sa-mi dati de veste d-voastrA, si §tiu

§i

voii

Sciisori ci! Domni 211

si Domnia Mea. Si apoi sd stiti d-voastrd cA va veniacum in curfind un Ceaus mare de la Imparatul si ea,rAspunsul ce-1 va educe, Domnia Mea despre toate vor-bele eke le voiu intelege, vd voiu da si d-voastrã desure. Aceasta vA dau in sure d-voasträ, si toate clteva spune omul d-voastrd, Dobre, de la noi cAtred-voastra, toate a i le credeti, cA sunt vorbele noastreadearate. Si Dumnezeu sa inmulteascA zilele si aniid-voastrd; amin. Scris in Maiu 23.

XXXII.

Alexandru-Vodä Läpupeanu.( 1566.)

Un a't Alexandru Lapusneanu deck eel obisnuit rA-sare innaintea noastrA din scrisorile domnesti care vor-besc de dorul ce are Doamna Ruxanda de a mAncaprune si cirese din Ardeal, de mesteri de bere si depane, de doftorul de ochi care trebuie pentru a lecuipe bolnavul Voevod. Acestalalt chip, omenesc si pas-nic, sAmAnA mai bine cu acela pe care ni-1 dã si cro-nica slavond a timpului.

Uciderile apar in a doua Domnie, dupd usurpareatui Despot si a lui Tomsa, and erau trAdAtori de pe-depsit si viitoare trAddri de impiedecat. Aceiasi cro-nicA slavonA (a lui Azarie) lamureste mAcelul boierilorastfel:

A adunat pre vrajmasli cari puseserd la cale inse-lAciunile de mai nainte si pe boierii necredinciosi, sipe toti i-a dat mortii nemilostive.

De atunci s'a potolit furtuna cu valurile mari, sipeste Marea vietii plutiai fArA turburare; cAci duhul luiDumnezeu sufla drept, ca boarea cucerniciei."

Si Urech .! insusi, de si inaurit de ideile Renasteriieu privire la tirani", se inspia de sentimentele con-temporanilor LApusneanului, satui de neastampAr boie-resc, and scrie aceste anduri:

212 N. lorga

Alearandru-Vodd, dacd s'au curatit de toa.d grijade afard..., au vrut sa se curateascd 0 de vrAjma0idi din casd, pre carii isi prepusese el cd pentru vicle-

pgurile lor fu scot din Domnia de 'ntdiu."Totu0 in aceastd pdtima§d scrisoare pentru pedep-

irea nemiloasd a celor amestecati in incercarea luiava, poreclit MAzgd, care insd ca viitor Domn i0 zi-

c a: $tefan-Vodd, intillnim pe vechea noastrA cuno.,s-tinta I, arsatorul de stinge.

Editie : Hurmuzakl, Xl, Adaus, la aceastä data.

Alexandru, cu mila lui Dumnezeu Voevod §i dreptmo0ean al terii Moldovei, §i celelalte.

Dumneavoastrd prietenilor, vecini iubiti noud. SAnd-tate §i izbânda tuturor celor fericite. De ctiteva ori invremea treu.tii s'au ridicat ni0e lotri din Titluidrile0 incunjurimile voastre caH au luat calew cdtre taranoastrd ca sd ne tulbure pe noi 0 Domnia noastrd.A carora cdpetenie a fost unul cdruia-i zic Sava 0 cualti lotri, de o samA cu eL Pe cari cum i-am simtit,in clipa aceia am scris oaste 0 multime mare ca sane impotrivim acelor vicleni. In sfdr0t, dupd ce s'auluptat Cu osta0i no0ri acei lotri, au perit mi§ele§te;multi dintre ei au fost uci0 in munti 0 innecati inape, iar altii au fost adu0 vii in fargul nostru in.

Iasi; dintre cad pe multi am poruncit sd-i tale 0sd-i ucigd, iar pe altii, WO in patru bucdti, sa-Lpuie in frigare, cAci erau toti oameni a§a de primej-cl1o0; iar pe ditiva dintre ei ii tinem hied vii. Iar doidin cef prin0 s'au gdsit a fi din cetatea voastrd a Bis-tritei, cari, in con0iinta lor, la ceasul mortii, au mdr-turisit de fata cu toti sfetnicii 0 boierii terii noastreCA ei au venit cu voia 0 cu invoirea voastrd, ca sd,ne tulbure pe noi 0 Tinutul nostru; al cdror gând Mu


Dumnezeu 1-a departat si in ninuc 1-a p efacut.Ne mirAm pentru ce cuvant ati indrAznit a incerca

d-voastrA acest lucru, cAnd stiti cA avem pace 0 jurA-mAnt 0 tocmealA vesnicA cu Maria Sa Craiul, pen-tru ca si Domnia Lui si. a NoastrA sd fie in pace de opotrivA, vesnic, cu prietenie de amtuldouA pArtile.Darpoate ca. vA e greu d-voastrA cA am inchis calea prinmut* cAtre cetatea d-voaStrA; ceia ce am facut-o cuacel gaud, ca sA ne putem feri de cursele unor lotrica aceia (cart acuma, cu ajutorul lui Dumnezeu, aueAzut in mânile noastre). Dar nici intr'un chip n'amputut face sA nu ne supArati. CA trimeteti asupra noa-strA si a terii noastre pe eel mai scarbosi dintre lotri;ceia ce nici intr'un chip nu trebuie sA laoeti. Aduceti-vaaminte cA trAiesc in tare si. Domnia noastrA ostasiicari odata. vA cazniau cu incunjurare, de mai cA eratiadusi a peri de foame 0 de sete, inchisi in cetatela.voastra.. DacA ostasii aceia Miami ai terii noastre,cari fAceau lucruri ca acestea, au incetat din viatA, dartrAiesc fill lor viteji, cari pot face multe lucruri marl.Noi totdeauna am fost 0 suntern iubitori de pace; civoi, din potrivA, ati vrut sA ne tulburati pe noi siTinutul nostru eel bine linistit si. pasnic.

Ci vA sfAtuim a cauta in tot chipul sA fineti prie-tenia cea veche. Ca fArA indoialA pentru acest lucruvom ruga de ajutor 0 vom intreba pe prea-puternicul0 nebiruitul ImpArat al Turcilor, clomnul 0 binefAcAto-rul nostru prea-milostiv. $i, orice lucru rAu veti unelti,in capul vostru o sA cadA. Despre toate acestea sAni dati d-voastrit rAspuns cAt mai iute prin cArti. Sisa fiti sAnAtosi si fericiti. In targul Iasi, zi 'ntAiuJulie, anul Domnului 1566.

Dup4 porunca Voevodului insusi:Stefan din Dej, pisarul Domnului.

214 N. lorga

VA rugAm stAruitor pe d-voastrd sã vA sArguiti in-tru aceia ca pe lotrii scApati, mai ales pe eel cAruia-izic Sava 0 Ungureanu Sulgerul i pe Mihai BencesA-i trimeti la noi pe ascuns; iar pe loan si pe Lupu,fratii Ungureanului, sA-i ucideti acolo. Si, dacA yeti facea-ceasta, vä. vom fi multAmitorL

Dumnealor judelui i juratilor §i celorlalti sfetnici aicetAtii Bistritei, i celelalte, domnii, prietenii nostriiubiti, i celelalte.

XXXIII.

Ioan-VocIA Desipot.

(1561.)

De la aventurierul grec Vasilic Eraclide, urmas, de opotrivA de inchipuit, al lui Hercule, al DespotilorsArbesti, al marchisilor" de Naxos 0 Paros, bachiar al lui Stefan-cel-Mare, arAta i o bisericA in-naltatA de tatAl sdu! avem multe scrisori. Unele suntnumai exercitii de savantA retoried latinA. Altele insacuprind in ele viata, patimA i unele elemente de ideal,firesti la un om al Renasterii, cu gandul la vechi tra-ditii si la putinta unei glorii nouA.

OdatA el porunceste, in tonul unui mostenitor carea rAbdat prea mult, sA i se prindd numitul Alexan-dru (LApusneanu), usurpator al Moldovei sale.

Editie : Hurmuzaki, II, p. 392.

Joan Voevod, Cu mila lui Dumnezeu Domn al Mol-dovei, sAnAtate tie, lacove Bole, staroste, credincio-sul nostru. La primirea scrisorii noastre de lata, indata.fArA zAbavA, vei cAlAri cu oastea ta la termul Du-nArii, i cu obisnuita-ti sArguintA vei incerca sA prinzipe acel ticAlos de Alexandru i pe tovarA0i sAi,mi-1 vei trimete viu sau mort; i nu-ti va lipsi mila


noastri. Si mlingaie pe oamenii aoeia din parteo mea.Daca. Dumnezeu atotputernicul imi va fi inteajutor.voiu primi bine pe toti tovarasii lui Alexandru; dacã.

vor veni sa mi se inchine, pe toti ii voiu iertavoiu primi in mila mea. Dar, de vor fi indarat-nici, indata. vor fi pedepsiii pentru greselile lor. AsasA tii. Dat in Iasi, la 30 Noiemvre 1561.

XXXIV.

(1561.)

Ceva mai tarziu el chiamd pe boieri, urmasi ai Ro-manilor, la innoirea mAririi strabune prin luarea, decare parea sA garanteze, a Bugeacului, a Terii-Rorna-negi ravnia 0 la Ardeal , ba chiar a foastei Im-pArAtii bizantine.

Editie: Hurmuzaki, II, pp. 415-6, no. CCCLXVI.

Io Despot, din mila lui Dumnezeu Domn al Moldo-vei, lui Joan Stroici 1, j la alti boieri de cinste, sand.-tate. Apoi sa stiti cu totii de obste cA dorinta mea nue alta deck sa slobozim aceastA tara de tiranie sis

s'o aducem in stare bund, cum. a fost odatd, pe vre-mea prea-luminatilor miei innaintasi. V'am scApat detiranul cel mare si de Voevodul de neam prost, carenu se satura sa verse sangele vostru i sa-si insuseascaaverile voastre, i va facuse pe toti robi ai lui, ensotiile i feciorii vostri. Eu sunt departe de gandul dea stApAni in acest chip. IntAiu eu 'sunt Domnul vostrucu drept de mostenire si nu sunt de neam prost,vä iubesc ca pe fratii miei, i fiii vostri 0,averile voastre vreau sa nu fie suparati de nimeni.

1 Vistiernicul i favoritul lui Despot.

fiii #

216 N. lorga

Sunt crestin si nu voiu gasi plAcere niciodatA savArs sangele crestinilor; nu vreau sa dati bir nimaruia,mici sA va invoiti a fi suparati de nimeni. De la vornu vreau alta deck sa fiti credinciosi cu totul 0 as-cultatori. Si aceasta va fi mantuirea voastrh. Pentru cagAndul mieu nu e altul dealt sa fac ea Dun Area sa fieItotarul terii mele a Moldovei si sA mA razboiesc zi si.noapte cu necredinciosii si blAstamatii de Turci. Intrucare nAdAjduiesc in MArirea lui Dumnezeu, prin ru-gaciunile tuturor sfintilor si ingerilor si arhanghelilor,cu voi, vitejior 0 neam razboinic, -ce va coborati dinvitejii Romani, cari au facut sa tremure lumea, sivouA nu v'a lipsit 0 nu vA va lipsi inima de a faceorice fapta slAvita, ci numai era lipsA cA n'aveatiDomnul vostru nascut, care sA vA calauzeascd lafapte de cinste. Acuma, fiilor 0 fratior prea-imbiti,Domnul Dumnezeul nostru si-a adus aminte de_ noi sim'a pus in Scaunul parintilor miei, de unde cu voi,cum zic, si cu ajutorul si ocrotirea ce voiu avea dela prea-nebiruitul ImpArat. Ferdinand, domnul mieuprea-milostiv, nAdAjduiesc in putinA vreme, a dobandiiarAsi locurile Moldovei mele, pe care le tine paganul:adeca malul Dun Arii, 0 nu numai acelea, dar 0 Tara-Romaneasca 0 apoi toatA Tara Greceasea. Si nu enicio indoiala ca vom avea ajutor 0 ocrotire de latoti domnit crestini, pe Mare si pe uscat, impotrivadusmanului de obste, si totdeauna et' ajutorul luiDunmezeu vom avea biruinta impotriva lor, cu ve--nica varsare a sangelui lor, 5i. cu aceasta ne vom facecunosouti lumii intregi ca adevArati Romani si cobo-rAti din aceia, si raimele nostru va fi nemuritor, sivom fi iarAsi icoana parintilor nostri, cari s'au liisat


apoi pradfi lupului, cu atata rusine innaintea lumiiintregi.

/ ceasta e ce-Eina voit sa va spunem si c.Y doresede la voi. Rudelor si slugilor lui Alexandru-Voda fatoti li dau iertare inclata ce vor veni sa ma slujeascd.credincios. Asa sa Viti.

XXXV.

Bogdan Läpusneanu.

(1570 )

Urmasul Lapusneanului, mort aproape orb si poateotravit, fu copilul Bogdan, calauzit de mama-sa Ru-xanda, fiica lui Petra Rares, si de doi boieri. Nonace inteo zi seal* prin moartea mamei, de aceastaepitropie si prinse a hoinari, dui:4 nevasta si cumnati,in Polonia, unde un petitor refusat 11 rani ca rasbunare,and prilej Turcilor a pune un Domn din Constantino-pol.

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

Bogdan, din mila lui Dumnezeu Voevod si adeva-rat mostean al terii Moldovei, si oelelalte. Dumnea-voastra prieteni; vecini noua cu adevarat iubiti. Sa-natate V izbanda a tuturor oelor fericite. Am primitscrisorile cl-voastra pline de iubire, in care ni datide Vire ca a lost prins, prin sarguinta si rabdaread-voastra, un lotru pribeag care se zioea pe nedreptStefan Voevod: a fost prins si trimes la Maria SaCraiul. Ceia ce ni este foarte placut: ca d-voastra,pentru placerea noastra, ati facut aoeasta cu hotarare.Si va rugam ou staruinta ea V de acum innainte saritmaneti in iubirea noastra V prietenia inceputa. Iar,uncle se va infatisa prilejul,. si noi suntem gata a va

218 N. lorga

face pe plac d-voastra intru toate. Prin acestea voimca d-voastra sa fiti in cat mai buna sanatate. Din tar-gul Sucevei, 16 Maiu, anul 1570.

Dupa insarcinarea lui VodaStefan din Dej.

Dumnealor judelui i celorlalti pargari jurati ai oe-tatii Bistritei, domni prieteni, vecini noua cu adevaratiubiti, gi altele.

MOW'.

Ioan-VoclA cel Cumplit.

( 1572.)

Cumplitul Ioan-Voda, fiul lui Stefanita, dar fost giu-vaergiu in Constantinopol, dupa ce se insurase laMoscova si lasase acolo, cu sotia, un fiu, Petru, pecare era sa-i iscaleasca, crezandu-1 Inca viu, in car4tile sale domnesti, nu apare in scrisori asa decrunt cum 1-au zugravit clericii pe caH i-a despoiat,fugarit si ars pentru a se infrupta din banii lor gi aplati lefiL ostasilor cu simbrie, chemati pentru a-i a.-Ora Scaunul i viata. Acela care in curand era sa seridice astfel asupra Turcilor pentru ca-i oereau cat nucredea sa poata da, acela care era sa strabata pradandBugeacul, cu cetele Cazacilor sal naimiti, ca sa piaraapoi dupa capitulatia de la Roscani, rupt de patrucamile, incepe vorbind Bistritenilor de mila puternicu-lui Imparat" pagan.

Eclitle : Hurmuzaki, XV, la aceast5. data.

VA dau aceasta de Vire ca bunilor nostri vecini caputernicul Imparat ne-a asezat in tara noastra, si a-cum suntem aici cu voia lui Dumnezeu. Intelegem caati fost buni vecini cu Domnii d'innaintea noastrd, ginoi dorim ca §i cu noi sA fiti cu bunA vecinAtate, find-

insu§,i:

Scrlsori de Domni 219

CA aceste douA teri, Moldova si Tara UngureascA,sunt supt stApanirea puternicului ImpArat, i $tefartBathory, Domnul vostru, e ruda noastrA i Domnul.nostra cel bun. De aceia vA vestim cA in tara noas-trA puteti indrazni sA veniti slobod ca in thnpul Dom-nilor de innainte, s aduceti vita i voi in tara noas-trA si sA luati vitele de care aveti nevoie. i sAracilnostri, cand merg in tara voastrA, sa. umble rn paceprintre d-voastrA. Dupd acestea ce va spune aceastaslugA credincioasA a noastrA, Mateiu, cu cuvintelenoastre, d-voastrA sA-i credeti. VA dorim sAnAtate dela Domnul Dumnezeu. AceastA scrisoare s'a dat inIasi, in luna ziva a 12-a, anul 1572.

AceastA scrisoare sa se dea in Bistrita, in mAna ju-delui si intregului Sfat, bunilor nostri vecini, cu toad.cinstea.

XXXVII.

Petra Cercel.

1579.)

Intr'un tArziu, douAzeci de ani de la moartea tatalui-sAu, PAtrascu-cel-Bun, fiul de Domn Peru venia inParis, la Curtea strAlucitil i stricatA a regelui FrancieiHenric al III-lea pentru a cere ajutorul de nevoie ca sAajungd in mostenirea sa. Om frumos, cu ochil maripletele lungi, vorbind elegant limba italiand, la modA,scriind poesii in aceasta limbd, el cApAtA ce doria, sta-pami doi ani in Tara-RomAneascA, fugi in Ardeal, hiinchis la Hustul MaramurAsului, scApA de acolo pen-tru a-si lua din capAt rAtAcirile, tlind palat si gondola.in Venetia, pAnd ce.dusmanul EAU Mihnea izbutifacA a fi innecat in apele Bosforului.

Editie : lorga, Acte i fragmente, I, pp. 29-30.

[lithe],

si.

sit-I.

-220 N. lorga

Sunt sigur cA o intAmplare ca aceasta, asa devrednicA de compatimire, cum e a mea, nu poatedecdt sA-ti aducA tulburare in pieptul cel prea-milos-tiv. CA eu m'am nAscut adevArat print .crestindrept most}enitor al Terii-Romanesti. Care Ord std-pAnind-o raposatul mieu parinte PAtrascu Voevod, DomnnAscut al acelei teri, dar birnic al Turcului, in aceavreme eu, din porunca puternicului Soliman, ImpAratal RAsAritului, am fost trimes de pdrintele mieu laCurtea acelui ImpArat, cand n'aveam deck vre-o zeceani, ca sA mA infAtiseze ca birnic al sau, dupA dati-nile sale obisnuite. Si, murind pArintele mieu cfmd maaflam inteo vrAstA asa de tAnArd, afarA din Ora, laacea Curte din Tarigrad, atuncea, prin mijloacele celemai nedrepte i drAcesti, altii s'au fAcut Domni in chiartara mea; fiind trimesi sA carmuiascd tara aceia pAndla vrAsta mea deplinA, ei vreau sa. se rnosteneascd inceia ce cu dreptate e al mieu i altii se bucurd de dan-sul.

Acuma, rAmtlind eu In mantle Turcilor, am fost tri-Ines apoi de anume Viziri prin Siria si Tara ArA-peascA, si pot zioe, dat, prin mai multe cetAti si cos-teie din Asia, tot in pazA mare, nAcAjit i chinuit pa-trusprezece ani, i, vAzAndu-mii la urmA asa de multsubjugat de norocul mieu cel rat', 0 in asa rAutate asortii mete, iubirea de tara m'a silt caut voia.

astfel, cu cea mai mare greutate, cu primejdia vie-am plecat din partile RAsaritului, de la Damasc,

cu gAndul insa de a veni sA md arunc la picioarele.acestei Coroane prea-crestine, care a fost din vechiumangAietoare i prea-miloasA mama a oamenilor neno-rociti, si mai ales a printilor nacajiti i batuti de va-JurL dupA ce, cu ajutorul lui Dumnezeu, am

si

tii,

Acuma,

sa-miSi

Scrisori de Domni 22t

ajuns in locul de care de aga de multa vreme doriaxn,te rog pe Maria Ta Prea-CregtinA cu umilintA sa bi-nevoiegti, cu obisnuita-ti milostenie i cu puterea MarieiTale cea mai slavita, sa capeti de la Sultan, nu alt-ceva, ci numai indatorirea deosebitA a unei singureslobode ingaduinti ca, intrAnd eu in tara mea, ca unulce sant aga de mult dorit de poporul mieu cel naca-jit, sa pot fi sigur de spre partea aoestui puternioImpArat turoesc, precum sunt sigur ca nu va Mspingeo cerere aga de dreapta a unui aga de mare domn cume Maria Ta Prea-Cregtina. Asigurandu-1 eu, pe acelImp drat, de acea ascultare pe care tatal mieu i buni-cul i alti innaintagi ai miei au tinut-o, neavand nicioindoiala, ca, prin mijlocul Mariei Sale Prea-Crestine,voiu putea sa ajung la implinirea dorintilor mele agade cuviincioase. Precum apoi, nu numai eu, dar taramea, boierii, Vistieria vor i totdeauna in slujba gri laporunca Mariei Tale Prea-Cregtine gi a Coroanei aces-teia Prea-Cregtine. Aoeiagi va fi i indatorirea urmaguluimieu, care va ramanea de vegnica amintire.

cu toatA umilinta, ma las in sama bine-voitoareiplinei de omenie indurari, a MAriei Tale Prea-

Cregtine

XXXVIII.

Petru SchiopuI.

(15921.)

Fiu al pretendentului muntean Mircea fiul lui MihneasPetru-Voda, zis Schiopul, pentru umbletul lui de bol-nav, a fost, ca Domn al Moldovel, cregtin drept,Domn impodobit cu toate bunatatile, mate& fArA ac".

' 8 Sept2mbre.

Si,

$i

si

222 N. lorga

lubind cu o nemargenita patima pe fiul batranetelorsale, botezat Stefan dupa marele inaintas. Petru afugit la Imparatul cand i s'a parut ca stapanul arvrea sa turceasca pe frumosul copil. Aici, la crestini,

gasit banuiala, nesfarsite cereri de bani, asprimejigniri. S'a sfarsit la Bozen in Tirol, I, cu catva timpinnainte, pana nu se aseza' acolo, el scria astfel arhidu-celui guvernator Ferdinand despre dorintile i planurileJuL

Editie: Hurmuzaki, XI, la aceastA clatg.

Mi s'au adus scrisorile Mariei Tale, pe care le-amcetit pe rand si le-am ineles. Pentru care sfatuire

indemn al Mariei Tale iti multamesc foarte mult.'Acuma i noi iti dam sure in scrisorile noastre, ea toatesa le afle i sa le intelegi Maria Ta, deplin si pe larg.Dar s'a fie voia Mariei Tale cu noi ca nisce oamenistraini, ca noi nu avem dell de Dumnezeu pe altulnimeni afara de Maria Ta care sa se milostiveaseadc noi si la care sa putem starui. Ni scrii Maria Taca nu e bun locul acela ca sa ramanem in el, pentrueA ai avut galcevi cu fratele gardinariul 1, cu episco-pul. Dar noi n'am stiut aceasta. Ci rugam pe Dumne-zeu sa fie pace intre Maria Ta i fratele gardinariul.Noi suntem oameni straini; ce-avejn noi cu fratele gar-dinariul? Ci sa fii Maria Ta sanatos! IarAi ni scriiMaria Ta ca aici in Innsbruck sau in cetatea aceia carese zice Bozen, e mai bine. Fie voia Mariei Tale!

$i iarAi ni scrii Maria Ta despre lege, ce lege a-vem noi, ori ca pe alti oameni cari stau in tara aceasta,sft nu-i indemnam a primi legea noastra, Eu vreau saspun lamriut Mariei Tale: ce avem noi cu oamenii! Canoi n'avem cai pentru a invata i indemna la legeanoastra. Departe de noi! Dar, totusi aceasta ne rugam

1 Asa zicea Miltai Viteazul pentru: cardinal.

ta si


cu lacrAmi i o cerem numai deck: sA ni invoiascA Ma-ria Ta a face un lAcas de bisericA pentru rugAciunilenoastre, de scAnduri, in vre-un unghiu ori in vre-ogrAdinA. Totusi sA fie voia MAriei Tale! Despre StefaninsA, fiul mieu, faci pomenire MAria Ta, sA-1 lassA prirreascA legea catolica. Despre aceia, in toatechipurile i locurile, fiul mieu Stefan e slugA MArieiTala. dar, clacA Domnul Dumnezeu ni va lungi viafava avea mile i indurarea MAriei Tale asupra capuluisAu, i dacA-i va veni vremea de insurat, i va voi sAaibA sofic din vre-un boier sau sfetnic al MAriei

singur, fArA voia noastrA, va intra in legea catolicA,Pentru cA nouA ni place legea catch* dacA este legedreapta. MAria Ta stii bine ce e legea i invalaturagreceascA; noi din copilArie de asta ne amintim, i 0finem, i o marturisim; dar in pArfile noastre suntmulte legi i invafaturi, i toate sunt in pace. Si noicerem de la MAria Ta sA fim in pace in legea noastrA,pentru cA 0 in fan noastrA este legea catolicA, 0 aubiserici, care biserici au fost clAdite de pArinfii no0ri,

sunt catolidil in pace. CA stie i singur Sfantul Papa,pentru cA a fost trimes de SfAntul Papa in solie unepiscop in fara noastrA.1, ca sá. vadA cum se fine le-gea catolicA, precum pofi infelege din scrisorile Sian-tuhii Papa.

IarAsi ni scrii Maria Ta, cA, dacA vreair sA cumpArvre-un loc in fara Mariei Tale, despre aceia cum obi."-nuiesc domnii MAriei Tale a plAti pentru supu0, asa

noi de bunA voia noastrA. Ci sA fie voia MArieiTale. Noi fArA voia Marie! Tale nu vom face nimic.Dar, dacA am voi sA cumpAram tin Ice de la Maria

Mancinelli sau Warszewiecki.

Tale,

1

ft

ft

ft

ft

224 N. Iorga

Ta, ori de va fi rAspins ori de va fi primit, fie voiaMAriei Tale cu noi, strAinii!

IarAsi scrii Maria Ta ca, daca yom cumpara vre-un Joe, sA nu cladim un l'Aca mare, §i sã plAtim oa-menilor si me0erilor, si sA nu tinem oameni rdi. Noioameni rAi nu tinem, nici boierii no0ri. Despre aceiaiti voiu spune MAriei Tale cA, oriunde vom sta in.tara MAriei Tale, ori in cetate, ori la drum, in toatelocurile, vor fi domni, magnati de-ai MAriei Tale, 0ar putea sA arAte toate MAriei Tale. SA. nu credeti eãsuntem oameni rAi, cA noi n'am &luta sa dAm nimAnuiMill pentru rAu.

XXXIX.

Aron-Voclä.

(1594.)

Aron-VodA, tovarAsul lui Mihai Viteazul in cele d'in-Wu lupte ale acestuia, dA in cateva scrisori ale luive0i despre ciocnirile cu Turcii impotriva cArora fu-sese silit sA se ridioe 0 el.

Editie : Hurmuzaki, Supl. II'.

Noi, Aron, din mila ltd Dumnezeu, Damn a. Prea-luminate domnule Hatman, prea-iubitul nostru damn0 prieten.

Am mai uris Mariei Tale ca sa-ti vestesc ce se a-pucau st facA pAgAnii. Dar Maria Ta n'ai inteIesbine (1'1 scrisoarea noastrA de ce pAgani era vorba. Itifaaem deci 0iut acuma cA Hanul tAtAresc a trimes lanoi sA ne intrebe daca e bun drumul pe care innain-ta0.11 nostru Petru-VodA1 s'a tius in Tara Ungu-

' Petru Schiopul, care fugise de frica Turcilor la Tulln langaViena, de unde-si lul apoi locuiuta la Innsbruck si In sfarsit laBozen, locul de odihnä al rämAsitilor lui.

s.


reascA. Pe lAngi aoeasta a mai cerut si-i dim cill'Auzica sA-i duca cetele pe drumul ce este in cuprinsulterii Miriei Sale Craiului. Fiind eu creOin, n'am voit silas ca d-ta sa nu atii gindurile acelor pAgAni, cari,chip& c.at ni s'a spus, sant in numir de 150.000 deTatari. Davi aoe§ti pigini de Tatari au nevoie decalAuzi, si-i afle aiurea, §i nu la noi, cad noi voimsi fim totdeauna de partea creatinflor, i suntemchiar gata si murim cu ei, cum am aritat-o cu totadevdrul in scrisoarea noastri cAtre d-ta. DatA la 5Mart 1594.

LX.

(1595.)

Prea-luminate domnule Hatman, milostivul nostruDomn i prieten.

Ni s'a parut de nevoie a-ti vesti d-tale ca. 4.000 deTurd, precum i Tatarii dobrogeni, s'au status lingAOblucita. Ceia ce aflind noi, am chemat pe Dumne-zeu inteajutor §i am trimes oastea noastri impotrivalor. In luptA acest dugnan al sfintei Cruci n'a avutde ce si se bucure: a pierdut toate steagurile i pu§-tile, ai numai acela a scapat care-si avea cal bun.Iti mai dau de Vire dumitale ci otile noastre s'au iii-tAmpinat lingA Cetatea-Albi cu un , Sultan tatAresoce avea 7.000 de Tatari. Slav& Proniei i cu voia luiDumnezeu Atotputernicul, nici acest dusman n'a avutde ce sA se bucure: pierzanduli ai el toate steagurile

puOile, a fugit de pe cimpul de luptii.A§ijderea i Imparatul tAtaresc, intorcindu-se din

Tara UngureascA, a vrut sA treacA prin Tara-RomA-neasci. Fratele nostru, Voevodul Terii-Romane§ti, a-flând aceasta, §i chemind pe Domnul Dumnezeu in

0

226 N. lorga

sprijin, cu oastea sa 0 cu ajutorul ce a avut de ladomnii crestini, i-a iesit in cale; atunci, cu ajutorul luiDumnezeu, si aoest neprieten n'a avut de ce sa. se bu-cure; pierztind toatd pojijia taberei, tunurile si steagu-rile, cu ce i-a mai rAmas, a fugit; pe care 1-a gonitpAna 'n Tara Turceascd insu0 Domnul muntean, si s'aintors din goanA abia a treia zi. Amintindu-ne deci ded-ta ca de un prieten binevoitor, ni s'a pärut de ne-voie a-ti face stiut, pentru ca d-ta sd binevoiesti a teingriji si a te gandi ca acest neprieten al SfinteiCruci sd n'aibA de ce sd se bucure pand la sfarsit.De aceia cerem stäruitor ca d-ta prin sfaturile d-talepe lAngA Maria Sa Craiul sA binevoiesti a face caMaria Sa sA ni dea un ajutor rApede-, cAci tara noas-trA e cu adevdrat zid a toata. Crestinatatea impotrivaacestui neprieten, pe care mai cA-1 tinem in spate. Nune indoim de bunAvointa d-tale, 0 suntem siguri cdvei vrea sA te arati binevoitor fata de noi. Iti dorimd-tale bunA sAnAtate si toatA fericirea, Din Iasi, la 15Fevruar, anul Domnului 1595.

Din porunca MAriei Sale Domnului insusi.Prea-luminatului domn, domnul Ioan Zamoyski de

Zamosc, Mare-Cancelariu 0 Hatman al Coroanei...,prea-milostivul nostru domn si prieten.

XLI.

Stefan-Vodi (Ilizvan).(1595.)

Inlocuitorul lui Aron-Vodã trAdat de Ungurii dinstrap principelui unguresc din Ardeal, Sigismund Ba-thory si lAsat sti piard, cu sau fail otravd, in ma-rele castel pustiu al Vintului, fu Hatmanul jRAzvan.Dusmanii lui stiau sä spuie cd e fiu de Tiganca, dar


el iV zicea Stefan-Voda. Nu &du in lupta niciodatacinstea pe rusine: fu izgonit de Polonii lui ZamoyskiCancelariul in clipa chiar eand ajuta la cea mai grealupta pe fratele" sail de cruce Mihai, i peri trasin lap& dupa ce incarcase cu arma aji capata iarasiScaunul.

Din Bucuresti, in drumul biruitor, cu Mihai i Si-gismund Bathory, catre Giurgiul lui Sinan-Pasa, elscria astfel, cu o suptire batjocura, tradatorior:

H.,rmuzaki, XII, p. '414, nota 2 traducere dupg origina-lul slavon).

Jo Stefan Voevod, din mila lut Dumnezeu Domn aljerii Moldovei.

Scrie Domnia Mea tuturor boierilor caH sunt cu stra-jile, cu Crastea 1, la margine. Deci vã dau de Virecä am auzit Domnia Mea cum ca sunteji acolo,bine faceji ,ua jineji straja de spre Turci. Iar, dac'a

stra,1 de spre Domnia Mea, puteji sa sedeji inpace, ca Domnia Mea cu mita lui Dumnezeu ma ingri-jesc singur de aceasta. Jar, daca yeti fi acolo, i yetimerge spre intampinarea domnului mieu, a cinstitu-lui Craiu, yeti avea cinste i lauda de la Domnia Meain totdeauna. Si la altceva sa nu gandiji, cum ca. as.avea alt gand. Aceasta v'o dau de sure, i sa fijisanatosi; amin.

Scris in Bucuresti, Octomvre in 12.Dacd nu credeji, trimeteji un om al vostru sa vada

ea eu petrec in trebile jerii.

XLII.

Mihai Viteazul.( 1596.)

De la, Mihai avem aceasta scrisoare catre trufasul4 Apoi Vornic-Mare al Moldovei.

ji-neti

Editie:

si

228 N. lorga

netrebnicul salt vecin, Sigismund Báthory, in clipaprimejdiei Tatarilor:

Edifie: Hurmuzaki, III (traducere[germanl).

MAriei Tale pot sa-ti scriu cu adevarat apeasta des-pre Tatari, cum mi s'a scris i mie, Hanul Tata-rilor, cu toata oastea lui, a pornit-o innainte i acu-ma ar fi fiind la Tudore0i: locul ii tiu eu bine,am fost p acolo; e foarte aprOape, avt cA in treizile poate sA fie in Ora aceasta. Precum a scrisIeremia-VodA oamenilor miei, a caror scrisoareastazi ti-o trimet MAriei Tale; din care vei intelegetoate Maria Ta. Ci Ieremia-Vodd a pus sa se fa& po-duri paste apt' in §ase locuri intre Orheiu i Soroca,ca sA poata veni inteacoace Le 0i i Cazacii, i Ie-remia-Voda vrea sa-0 facA tabAra langA Ia0. Taraa fugit toata i s'a dus la munti. GAndul Tatarilor eintr'acoaoe. Pe Maria Ta te rOg, ca pe domnul mieuprea-indurAtor, sa nu treci cu vederea aceasta, ci in-data sa oranduie4ti oastea intr'acoace. Dar sA fie ()a-men! de sama, ca nu e gluma, i poate ca nicairiaiurea nu mai aveti de purtat grijA. $i ce oaste oran-duie0i Maria Ta aici, trimete-i-o indata dumisale [Pan-grade] Senneyey; de la el vor veni aici fait zabavA.Caci, daca ne-ar nAvAli dumanii, i nu li-am puteasta impotriva, i noi chiar ar trebui sa ne trageminnapoi pe drumul Buzaului, la dumnealui Sennyey.Dar, pants% ca tam a fugit acuma, nu pot strangenicio dajde; ci te rog pe Maria Ta sa trimeti baniinteacoace. $i nu car sa-i trimeti in mania mea, cioranduie0c un om de frunte: dacA va fi de nevoie,voiu plAti din banii aceia; de unde nu, vor rAmaneala mine, *i ti se vor aduce Marie! Tale innapoi. Ca.

si

api

pi


eu nu mai am cum lua de la vitei, cd Maria Ta§tii bine ed am dat tot ce aveam osta§ilor. Te rogpe Maria Ta sd-mi scrii O. ve§ti i sA dai omului mieudrumul innapoi, indatd, cu rAspuns. Dumnezeu sd tetie pe Maria Ta!

Dat in Thrgovi§te, 5 Septemvre 1596.

XLII.

( 1598.)

Tatarii nu venird, dar boierii munteni intele§i cudoritorul de Domnie Simion, fratele lui Ieremia Mo-vild, Domnul Moldovei, plAtird cu capul spaima unuiDomn viteaz. Despre aceasta Mihai scrie, la 6 Sep-tembre, aceluia§i vecin, care nu se mi§case din We

nu trimesese nimic.

Editie : Hurmuzakl, III .

IslAvala Tatarior, cum ti-am mai scris MAriei Tale,e sigurd. Care poate nu s'a fAcut din voia Wr, ciIeremia-VodA-i atati la asta, cum vei intelege MariaTa mai deplin, din scrisorile cele sArbeVi, viclenia luiIeremia-VodA: cum a oercetat unde sunt eu cu oasteamea §i cum i-ar fi in gAnd sa md inspAimAnte, ca sdfug innaintea Wr. CAci el se strAduie0e in ce chip arputea sd puie pe fratele sau in Scaunul terii acesteia.Dar Dumnezeu n'o sd-i ajute la aceasta, bainului.MAria Ta §tii ed am prins pe unii boieri cu viclenie,eari-§i aveau intelegere in scris cu Turcii §i. cu Vodddin Moldova. Cari si-au primit dupd fapta rdsplatA.A cdror scrisoare ti-o voiu trimete Marie! Tale inputine zile printr'un om de salmi al mieu, §i altelucruri ti le voiu face Viute.

' Von Weh = von Vieh-?

at

230 N lorga

XLIV.

(1598.)

5i la 1598 se gAtia o navAlire asupra Terii-Roma-nesti i, la 6 Iulie, Mihai scrie astfel vecinilor celornoi din Ardeal, comisarilor ImpAratului german.

Banii ii lipsiau necontenit i, in clipa unei nouA in-cãierãri cu Turcii, el ii cerea astfel, cu durere i ne-rabdare.

Editie : Hurmuzaki, XII.

Cat se tine de Moldoveni, sunt gata in tabard, dardespre Tatari n'am inteles nimic; i eu rAman Fang&ei pentru ca, de aa afla oeva, sã dau de sure toatecelelalte Marino'. Voastre. 5i lvloldovenii sunt gata, cusApi i alte unelte, ca sA innoiascA santuI ce-1 fAcu-sera pe vremea rfavAlirit mai vechi a Tatarilor, darfuses ?. umplut pe urmA. CAci se tern pe de o parte deTatari, pe de alta de Cazaci. Cari Cazaci vreau sävie aid la mine, si si-au trimes oamenii la Ieremia-VodA pentru trecere prin tara lui, pe care nu li-a in-gAduit-o, supt cuvant cA se teme de ImpAratul tur-cesc.

Zece mii de Tatari au venit la Dunare cu Turcii,si se impart la vadurile apei, iar Turcul ii asteaptAca sã nAvAleascA asupra mea dincoace de DunAre.Boierul mien care pAzeste hotarele terii mi-a scrisaceste scrisori pe care le trimet MAriilor Voastre. SAse trezeascA deci MAriile Voastre i sA se ingrijeascAmai bine de lucruri: caci aceasta o cere acuma vre-mea, ca Duinnezeu mi-L martur cA eu nu zAbovese,ci sunt gata sA-n4 vArs sangele pentru Crestinatate.Dar, deed voiu merge impotriva dusmanilor oH eiimpotriva mea, ,n'am cum sA ma impotrivesc. Nu potda bard ostasilor, cad fArA bani nu merg.


MA tern si de aceia ca nu cumva, vazand pe &manneavAnd bani, sa nu se impr4tie (osta0i). 5i A-

cum li-am dat de veste sA mearga de la un ora laaltul, dar nu asculta, merg uncle vreau in largul terii,

rapesv toate. Eu a putea aduce mare paguba Vi-zirului deed a avea cu eine. 10 vor fi aductind a-minte MAriile Voastre cand imi spuneati fata dedan0i CA vor fi toate spre mai bine; dar acuma ve-dem curn stam. MAriile Voastre ni-au jurat noud i noiMAriilor Voastre sa nu ne parAsim unul cu akaScrieti Marine Voastre prea-luminatului print Maxi-milian sA vie iute i sa stea in Scaunul lui §i. sacaute in juru-i. Pentru cA toate neamurile stau gata,numai ijoi stAm in tAcere. On, dacA sta. ceva impotrivA,pentru Dumnezeu ma rog ca MAriile Voastre sA-mispuie, ca sA pot trimete din vreme pe ai miei la MA-rile in Ardeal i sa ies i eu, ca nu cumvad4manu1 sA mA striveasca aici. Mariile Voastre sa.ma ierte scriu cu atAta indrazneala, caci sunt silita o face. MA mir ca n'aveti Inca nicia tabdra: deciingrijiti-va sa se adune osta0i in tabara. Aoestor pe-degri trimeteti-li de acolo din bielpg praf i pu0i,precum i barn cu cari sA pot plAti osta0lor.

Din Curtile noastre de la Ploie0i, in 6 Iulie, anul1598.

Mihail Voevod.

Te rog scrie-mi care e pricina sosirii tarzii a prea-luminatului print Maximilian, caruia panA la moartevreau sA-i fiu spre ajutor. De aceia m'am i legat eajuramant fata de el.

AceastA tidula e scrisa de mana lui Ieremia-VodA:0 din ea puteti afla.

5i

Voastre

.cã

0

232 N. Iorga

XLV.

( 1598)

Despre luptele lui cu Turcii in toamna anului-1598scrie Mihai Archiducelui Maximilian, fratele Impara-tului Rudolf 0 ales pentru a stapani in Ardeal, undenu se putu hotara sa vie niciodata.

Editie : Hurmuzaki, XII.

Scrisoarea Mariei Tale de la 6 ale trecutei luni Sep-temvre am primit-o cu bine printr'un osta$ din 0-rade, 0 i-am inteles cuprinsul. Si sa fii Maria Ta in-credintat ca nu ma gasesc cu alt gand deck cu a-cela pe care 1-am aratat Mariei Tale prin credinciosulmieu care s'a intors azi, la 16 Octomvre, cu vesteNina. Pentru care multamesc foarte sarguincios debuna vointa a Mariei Tale, 0 nu ma indoiesc nici inprivinta Mariei Sale Imparatului, nici in privinta Ma-riei Tale. Am mai aflat ca Maria Ta ai vrea bucurossa-mi vii in ajutor cu 0 suma de bani 0 ca e vorbanumai de Trilejul cum s'ar putea aduce. Pentru care0 multamesc Mariei Tale, 0 te rog iarA0 sa nu-miieai innapoi mila 0 buna vointa indreptata spre mine,ci, Inca mai vartes, sa ne fad a gusta o stund debani mai insemnata, pe noi caH acuma suntem lip-siti de mijloace 0 cazuti in saracie. aid noi nu ne-amrazimat dealt pe mila Mariei Sale Imparate0i §i aMariei Tale, dupa fagaduinta ce mi-ati dat.

Cat prive0e starea lucrurilor de aici, nu pot sa lasascuns de Maria Ta &A eu cu ai miei am trecut Du-narea 0 am intalnit langa. Nicopol la 13.000 deTurd, cu doi Pa0 0 doisprezece Sangeaci, 0 m'amluat la cercare cu ditnA O. la urma urmei eu ajutorul

Scrisod de Domni 233

lui Dumnezeu ap i-am batut ca putini din ei au it-mas la locul de lupta. Dar Pa 0i au scapat toti cufuga. Apoi am ars pan& in temelii oraaul,Nicopol, incare au fost la 6.000 de case, 0 am taiat pe cei deecolo, pc toti.

De aici am mers supt Vidin, unde iar am gasitdoi begi cu o mie de Turci, 0 iarA0 ne-am pusap fel in aparare, Meat iarAi au fost batuti de noi,steagurile li s'au smuls 0 irmits0 turci au 0 fostprin0. Indath dupa aceia, in chiar ziva luptei, amars *Drawl Vidinului, in care erau 12.000 de case; dintreai no§tri putini au petit. Pe langa aceasta am ars ce-tap mari ale Turcior, ca Plevna, Vracea, Florenti-nul 0 Rahova, pe toate, 0 pe locuitori, pe Turci,i-am taiat. Si in tam din prejur, de la hotarul nostrupana la Sofia, am ars peste 2.000 de sate 0. pe ceid'innuntru, ce s'au gasit cre0ini, adeca Bulgari, mari0 mici, dupa socoteala mea peste 16.000 de suflete,cu averea lor toata, i-am trecat peste Dunare, 0 celormai saraci li-am dat in ter4oara mea, unde s'a putut,atata loc cat sa-0 poata gasi hrana, 0 am lasat a-ceasta tara astfel cu totul pustiita 0 pradata. Ap Meatcu ai no§tri ne mai putem odihni o clipa. Acumasunt, cu norocul Mariei Tale, hotarat a thece aiureapaste Dunare 0 a arde 0 prada toata Dobrogea, 'Analanga Cetatea-Alba sau pan& la Marea. Cat imi va daAtotputernicul suflare in mine, nu voiu inceta a slujiMariei Tale 0 Cre0inatatii intregi cu jertfa trupului0 vietii mele.

Deci te rog supus pe Maria Ta sa nu-mi uiti slujba,ci din mila cea mare a Mariei Tale sa ne ajuti cu unajutor de bani. Ii vei intrebuinta Maria Ta, nu cu oa-meni nerecunoscatori, ci cu oameni harnici 0 credin-cio0.

234 N. lorga

In ce prive§te iacunjurarea Orazii-Mari, te rog prea-supus pe Maria Ta sa mergi fãrA grijA. asupra Vi-zirului, cid Domnul Dumnezeul nostru va da MarieiTale noroc bun, biruinta i infrangerea du§manului,pentru cit e impovarat numai cu oaste proastA. Atot-puternicul sa-ti dea MAriei Tale viata lunga.

Din Curti le noastre de la Caracal, in 16 Octomvre,anul Domnului 1598.

Al LuminAtiei Tale serb,Mihail Von' al Terii-Romanesti.

XLVI.

( 1599.)

Biruinta cea mare de langA Sibiiu, in margeneasatului 5elimber, unde inca. se mai ridicit movila cuoasele celor cazuti, i-o veste§te Mihai cateva ziledupa. aceasta ImpAratului in urrpatoarele cuvinte:

Editie : I-lurmuzaki, Ill 1.

Si-a razbunat in sfar§it odata Maria Ta jignirile deatatea ori aduse, nu §tiu de Ardeleni sau de Craii lor,Mariei Tale §i. intregli Case de Austria, prin mine, la28 ale lunii trecute, cu fierul. Caci gardinariull Bathorymi-a iesit innainte la padurile Sibiiului in camp cutoate randurile terii, mai ales cu oaste de stransurateraneasca, neavand oaste cu plata. Si, pentru ca,dupa ee prea-luminatul domn nuntiu aF Papei 2 a sta-ruit in de ajuns, i de prisos, pentru pace intre_ celedoua tabere gata acuma de lupta, el n'a vrut cuniciun chip sa piece din tart, de si era print intratfart drept, i sa se dea in laturi innaintea dreptului

t Asa scria Mihai cuvántul : cardinal.2 Malaspina.

gi

Scrisort de Domni 235

MAriei Tale, ci se lauda cA va cerca norocul cu ar--mete. Ci eu, cu credinta in Dumnezeu, cel mai mare-rAsbunAtor al cAlcarii de juramant, si räzimat pe drep-tatea MAriei Tale, m'am Iuat la lupta cu el.

Si acela, despoiat de toatA tabara lui, a fost puspe fugA de mine, cu toata oastea lui, nu fArà maredurere a sufletului mieu pentru risipa sangelui varsat

_de la cateva mii de crestini, cAzuti de amando*partite. Astfel la 1-iu Noiemvre, in ziva Tuturor Sfin-ttilor, am luat lir stapanire ca biruitor Algradul,Scaunul Craflor Ardealului.

Acestea am voit sa le dau de Vire Mariei Tale prin.chiar stafeta mea; celelalte le voiu face cunoscut MA-riei -Tale mai pe larg cu supunere in curand, prinniste fruntasi ai Ardealului si Terii-Romanesti. Dum-nezeu sA te tie la multi ani pe Maria Ta biruitor infericire.

In BAlgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599.Al Mariei Tale serb,

Mihail Voevod.

XLVII.

(1600.)

Avem insA i norocul unor scrisori romane§ti ale luiMihai mitre solii pe cari-i trimesese la ImpAratul, indorinta lui de a capata cele doua singure lucruri ce-imai trebuiau dupa vitejie: bani pentru osta0 i o si-tuatie limpede, asigurata, iu Ardealul cucerit de &lust&

Editie : Analele Academiei Romdne, XXI, p. 476.

t Bane Mihalceo, i tu, Vistier Stoico, dau-va in§tire pentru omul cinstitului Imparat, ce-a times, lanoi, noi de toate bine pe rand am inteles, §1, cerunca ni-a trimes, noi inca am socotit pe credincio§ii

pa.

236 N. lorga

nostri ce sAnt pe langA noi, §i oameni bAtrAni cesant mai pricepufi aicea, de -tiu de toate randurile,.ce cum este prin altA tara, ai cum a fost tocmealamai de 'nnainte vreme. Ce noi cum a fost poruncaImpAratului §i cum a fost scris in cartile MAriei LuiJa noi: cc ni va fi pofta, noi sa dam in 'Vire ImpArA-tiei Lui de toate, ce intr'aceia noi, deci, ce ni-a fostpoffa am scris tot inteaceastA carte oe am trimes ladumneavoastrA; §i am scos i porunca ImpAratului, §ifagAduiala ce ni-a fost trimes la noi, de o am trimes

aceia la d-voastrd. Ce veti vedea porunca ImpAratuluifAgAduiala cum ni-a scris, §i yeti vedea §i pofta

noastrA ce-am poftit, de la cinstitul Imp drat. Ge, de vetifi fAcut voi vre-o tocmealA cu Imparatul mai naintepAn' va veni aceastA poruncA, aceia la voi; iar voi sa.cautati pe aceastd poftA ce-am poftit noi. dacd]va fi bine cu tocmeala oe-ati fAcut inteun chip, volisA lasati sa fie cum ati tocmit, iar, sA. dacA] vA vapArea ca este mai bunA ceastd tocmeald ce-am trimesacum §i poftA oe-am poftit, iar voi sA mergeti sdgrAiti ImpAratului, sa faceti tocmealA pe aceastd pof-tA §i tocmealA ce-am trimes scum la voi. CA, sA[ dacal va zice el, ImpAratul, cAtrA voi cA ati toc-mit voi i ati fAcut tocmealA, iar voi aveti cuVAnt214 dare rAspuns de veti zice: AdevAr, fAcut-amtocmealA, ce dumneata ai trimes credinciosul MArieiTale de credintA, i cu aceastA porundi i fAgAduialA aImpArAtiei Tale; iar dumnealui a socotit pe poruncaMAriei Tale §i ni-a scris sa grAim MAriei Tale ce epofta Domniei Lui". Ce tocmiti pe aceastA poruncApoftA ce poftim noi, sA [ = dacA] nu veti fi tocmitvoi altA tocmealA mai bunA; i navoiti de pripiti cummai curAnd, cA este vremea aproape acum, cum vedeti

Sä =

si

I =

_


si d-voastrA, si curn §titi si randul cum este incooace.Si, in vreme ce veti tocmi pe aceastA tocmealk voi,cum mai curand de olac sa-mi trimeteti om cu cartede olac, sd-mi dati in §-tire Domniei Me le. V am, datinvataturA 0 lui Pantazi LogofAtul: ce va va spune0 din gurA, aceia vA dau in stire... Amin. Scris inGhenarie 26 de zile. 1600.

ImpAratul Maria Lui si. Tara Ungureascd sa cautebine aceasta, cii Mihail Voevod Domnia Lui n'a gan--dit cu aceasta cA are-a fi el in gura Turcilor si inloe de peire, in Tara-RumaneascA, ce, toatA fricalAsand innapoi, ispitit-a striste mare. N'a gandit de pa-guba terii inteatatia ani 0 de chelchiugul lui, ce IAtoate stristile a ispitit in bAsaul Turcilor. Ardealul incA,ce sant 74 de ani de cand a fost lepAdat de supt Cu-runa Terii Unguresti 1 si a fost inchinat Turcilor, iarMihail Voevod, cu tocmeala lui 0 cu peire a multivoinici, a luat Ardealul 0 1-a inchinat cinstitului Irn-parat, 0 da acuni innainte se fagAduieste dumnealui,pAn' va fi viu, cu mare credintA va sluji imparatu-lui si Terii-Ungure§ti si toatA Cre§tinatatea. Ce seroagA Impiiratului 0 Terii Unguresti sA-i socoteascapentru aceastA slujbA 0 nevointa ce s'a nevoit, sA-i.

lase Tara-RumaneascA 0 tara Ardealului, sa-i fie demosie lui, §i eine se va tinea din feciorii lui, sA li fiemosie.

2. Alta, poftese de la ImpAratul 0 de la Tara Un-gureascd, cum, ce hotar au fAcut pArintele MAriei Lui,.Maximilian ImpAratul 2, cu al doilea IanAs Craiu 3, intre

1 De la lupta de la Mohdcs (1526).2 Maximilian al 11-lea.s Baia-Mare.

238 N. lorga

Ardeal i intre Tara-Ungureasca, acel hotar sa fieacurp; din care hotar din ceasta vreme de razmiritia tras la Imparatia lui: una, Oradea cu Tinutul Biho-rului, i Hustul cu Tinutul Maramurasului, i TinhtidCrasnei Sonocului, si ale- Sarandului, si Nag-baia 1 cu Baia-de-Sus, 0 toate Tinuturile tor, careleau fost date de Maximilian-Impärat supt Ardeal, cuntau tost mai d'intaiu.

3. Alta, iar poftesc, cum au avut Domnii ce-au fostinnaintea noastra vote de-au dat si au miluit cusate si cu olate, au de sUpt cetati sate, au camantarumta si acum sa fie aceia, sa pociu da sieu sate si ()late cui voiu vrea, cu acea putere cum auavut alti Domni.

4. Alta, toate legile Ardealului cum au fost in zi-late altor Domni de s'au cautat in Ardeal judecata, cevom judeca noi sa fie judecat, i sa nu mai aiba voiea cauta lege intealta

5. Alta, de randul ostior, Maria Imparatului, i cuSfatul Imparatului si cu oei 7 hertegi 3 j cu ailaltiDomni crestinesti, i impreuna cu tara Maria Lui, bine

iea aminte i sa grijeasca, cd Ardealul si Tara-Rumaneasca in ce loc sunt; tot norocul Crestinatatiieste aruncat pe aceste douä. teri, cA, Dumnezeu safereasca., de-ar apuca Turcul aceste doua teri, ar fi"claire a coata Crestinatatea; cum Dumnezeu sa fe-reasca de aceia! Drept aceia, sa alba grija Maria Luide leafa ostilor: alta, si de ajutor, cand vor trebui lavreme de treaba. Iar Maria Lui sa grijeasca sa tri-meata voinicii ce vor trebui. Iar, alta, pentru banii deleafd, sa vie. la noi in luna lui Mart, hi 12 zile, cat

Baia-Mare.Poate ,sttnci".Arhiduci.

gf ale

lard.

sA

'

al

(sic)2,

'


Ara socoti Maria Lui sa ajungd ogtilor, sd nu cumvasA aiba sminteala Ciegtinatatea gi caste cloud teH.

Ca, Dumnezeu fereascd, aceia sa nu fie, de-ar do-bandi Turcii teste doua teH, Tara Ardealului gi Tara-Rumaneasca, eu ag pofti de la Imparatul gi de Ia totSfatul gi de la cei gepte hertegi gi de la toata tara,cum sa-mi dea in Tara-UngureascA olate, cat isa aibvenit intr'un an o suta de mii de talere; gi pentritaceasta pofta sá aib carte cu pecetea Marie! Lui, cumdupa moartea mea sA ramaie rodului mieu.

6. Alta, iar Dumnezeu sa fereasca, dac'ag cadea euin robie, cum aceia Dumnezeu sa nu dea, iar cinsti-tul Imparat gi cu tot Sfatul gi cu toata tara MarieiLui, gi cu toti Domnii cregtinegti, sa aiba a umblagi a griji pentru nevoia mea, toti sA ma scumpere dinrobie. Si pentru aceasta Inca poftesc sa aib carte, dela Imparatia Lui gi de la top Domnii cregtinegti.

7. Alta, cum a dat Imparatul lui Batar Jigmon 1 ti-telug pe domnie, aga ma rog Mariei Lui sa am gieu aga.

8. Alta, poftim pentru Tinuturile ce-au fost mai d'in-nainte vreme de mogie gi de Tinutul lotarelor cestorcloud teH, de Tara Ardealului gi de Tara-Rumaneasca,gi le-au fost luat Tared, de sant supt /liana lor, candva da Dumnezeu, cu ajutorul Sfintiei Lui gi cu noroculcinstitului Imparat, sa le dobandim de la mana paga-nilor, ele sa fie iar o mogie, gi sa se tie de hotareleacestor dota teri, cum au lost de veac. Iar, de aclainnainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, ce vom dobAndide la pagani, Imparatul va face cum va fi voia Imoparatiei Lui. Si poftim carte gi pentru aceia de la Im-paratia Lui.

Io Mihail Voevod.1 Sigismund Báthory.

240 N. lorga

XLVIII.

( 1600.)

Luarea Moldovei o vestege Mihai astfel comisa-rilor din Ardeal ai ImpAratului.

Edife : Hurmuzaki, IV

Gonind din Scaun pe Ieremia-Vorld i luAnd tara instAptinire, am crezut cA trebuie sA ieau i rAmii0telerAzboiului, i 1-am urmArit pe Ieremia aoela cu armelepAnd la hotarele Podoliei. Si, prinzAndu-1 in cale dinfuga lui, am bAtut ostile cu omor mare. El insu0

autat mantuirea in fugA, impreunA cu SigismundBathory, tredind apa Nistrului. Acuma deci, indepli-nind aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lui Dumnezeu,

sAvAr§ind cu ostenelile mele ce trebuia pentru man-tuirea Cre0inAtatii, avem tara aceasta toatA supt pu-terea MAriei Sale. Acuma numai de atilta ne tinem ca,impArtind pretutindeni ostile noastre, sä silim pe locui-tori la supunere. $i nu vom mai zAbovi aici mai multAvreme, ci ne vom intoarce indatA in Ardeal pentru apune la cale oelelalte lucruri, i ne i gasirn pe drum.De aceia am voit sA Ara aduc la cuno§tinta aoestea.Domniilor Voastre ca sA intelegeti cA nu lAsAm laparte nimic din ce prive0e mantuirea i innaintarea,foloaselor Cre.stinatatii. Altfel dorim sA fiti Domnille.Voastre sAnAto0. Din lagArul nostru la hotarele Mol-dovei, lAngA cetatea Hotinului, pe apa Nistrului, 20,Maiu 1600.

XLIX.

(1601 )

Biruit, scos din cuoerirea lui, izgonit din chiar tarslui de mo§tenire, fArA osta0, fArd bani, fArA rost pe

t.

si-a

si

o

Scrisori de Domni Zit

lume, Mihai, ajuns la Viena ca la un liman de sigu-rantA, i0 aratA astfel, pe larg, stAruitor, dreptatea ca-tre tin ImpArat in care avea nevinovatia de a vedeaizvorul dreptatilor.

Edille : Hurmuzaki, IV, §i Papiu, Tesaur, I, de unde lugm, indreptind-o, aceastä traducere:

Din scrisoarea MAriei Tale Sfinte inteleseiu a nucuno0i In de ajuns starea nenorocirii §i a rAsturnAriimele, pentru care binevoie0i a cere sA te lAmuresepe larg, in0iintandu-te despre toate amAnuntele lucru-rilor intamplate, 0 de unde s'au thit toate acestea.

Eu Ina', IndatA ce a luat inceput uneltirea trAdAto-rilor, numai deck am scris 0 am trimes dese cArti laMaria Ta, atat din Ardeal, cat 0 mai pe urmA dirtTara-RomAneascA, voind a te incuno0iinta despre toateCi, fiindcA toate IntrArile 0 ie0rile erau inchise de el-tre Ardeleni, s'a Intamplat de au cAzut in manile lortoti solii miei trime0 cu scrisori cAtre Maria Ta, §i.scrisorile le-au tinut la sine, spre a putea sAvarv,dupA datina lora trAdarea ce au cugetat impotriva MA-riei Tale. Care gaud de &Mare, cat e de inrAdAcinetla ei, o §tie toati lumea, cAci nu until ori altul, ci omultime de printi 0 domni de-ai lor furA trAclati decAtre dan0i. Si, ce e mai mult, de cate ori au in-trecut ei masura 0 0-au bAtut ion de bunAtatea MArieiTele, urzind uneltirile cele mai nelegiuite, o 0ii lamabine Maria Ta, 0 vei vedea §i din aceastA scrisoare amea. Care scrisoare, avand in vedere greutatea lucru-lui, ma rog plecat sa binevoie0i a o ceti §i cercetacu cunoscuta-ti bunAtate, blandetA 0 Indurare. Nu voiusupAra auzul MAriei Tale cu infrumusetAri 0 plazmuiri,nici cu vorbe lungi, ci, rAzimat pe nevinoviitia mea,voiu spune adevArul limpede.

242 N. lorga

Din ziva i ceasul in we, slobod si de bun& voiamea, nu numai m'am indatorat prin cea mai strAnsAlegAturA a credintei cAtre Maria Ta i cAtre toatACrestinAtatea, ci am indemnat i pe Voevozii Ardealului

Moldovei de s'au plecat i ei cu totul Mariei TaleSfintite, dintre caq until, s't anume Voevodul Aron,a fost starts prin OtravA in chipul cel mai crud si vi-clean numai pentru cA voià sA asculte de MAria Ta,nu de Sigismund BAthory, de atunci m'am nevoitfArA incetare i cu cea mai mare infocare dreptatea face datori . credintei mele a o pAstra si a o tinea.Care credintA am impins-o pAnA acolo, incAt, oriundeam simtit cA dusmanii uneltesc oeva impotriva MA-riei Tale, eu, punAnd toate ra a parte, si socotind caurzit mie rAul ce se pregAtia MAriei Tale, am dorita-I rAsbuna, ca unul oe eram credincios jurAmtintuluimieu. Si aceasta am fAcut-o adese ori si in Tara-Roma-neascA, isprAvind cu o strAlucitA biruintA in numele MA-.rieI Tale, de si altii si-au pus in samA mArireEr fap-tului. Maria Ta insA te vei putsa incredinta despreadevAr de la raiterii MAriel Tale.

$i apoi, afarA de Turc, dusmanul cel firesc, cAtialtii i cat de feluriti i neimpAcati dusmani mi-amacut, numai pentru credinta mea cAtre Maria Ta,vei intelege foarte usor.

Tara-Romaneasca nu mai departe de Scaunul ti-ranului, ce se chiamd Coustantinopol, decal calededud Zile. In aceastA tarA putearti -eu petrece foartebine, in pac; sigur i fArA de nicio fricA, dacA numA simtiam chemat de credinta mea cAtre -Maria Tasi cake toadi CrestinAtatea. tu insA, nevrAnd sd a-daug puterea Turcilor prin ostasii mieiL. de buna vole

si-

e

pi

pi

Scrisori de ,Domni 243

m'am aratat gata a lua parte in legatura crestina;-prin care fapta pe tiran mi 1-am facut dusman demoarte si insetat dupa sangele mieu. Cu acest &Is-mail neimpacat am dat piept pururea, castigand 03nu1time de biruinte din cele mai strälucite, si prazide mare insemattate, ceia ce nu se poate sa nulie cunoscut Mariei Tale si Crestinatatii intregi, de.sLi au fost unii cari roe nedrept se laudau cu faptelemete, cautand all lua lor ce mi se cuvenia mie.

M'am luptat impotriva dusmanior numelui crestincu o inima atti de neinfranta, incat nici nu-mi veniaki ma mai teme -de dal*, mai vartos ca biruintaera totdeauna in parte a ostasului crestin. Insa dusma-_nul cel mak cl,g temut si mai primejdios, mi-a fostchiar acela care se lauda cu numele de crestin, careinsa. totdeauna a calcat invoielile si a tulburat pacea:Ardelenii, cari, in toate prilejurile unde puteam lucrecu folos impotriva thismanului firesc, mi s'au impoJIrivit Iotdeauna, si, uitand legatarile si juramantul decredinta, prin uneltirile lor au stricat planurile cele.mantuitoare facute pentru binele Crestinatatii, precumioata lumea stie.

Drept aceia, cand Sigismund Bathory, parasindu-1ide bund voie, a lasat Märiei Tale Ardealul, foadem'am bucurat, nadajduind ajutor mai mare de la Ma-xia Ta prin venirea P,rea-Luminatului Arhiduce Maxi-milian, daca ar fi carmuit el in Ardeal, pentru ca a-lunei s'ar fi infatisat de sine mai mart st mai multeinlesniri in tot ce se atinge de binele obstesc al Cres-tinatatii. Insa, and inteleseiu ca Sigismund a fostprimit iarasi In Ardeal, Prea-Luminatul Arhiduce in-selat la calea jumAtate vi comisarii Marie! Tale, Prea-sfintia Sa- domnul episcop de Edam si dumnealui 1St-

244 N. lorga

vAnffy prin§i, bucuria mea se intoarse spre mAhnireintristare. De i acest fapt de viclenie al Ardelenilor

nu putea sA nu md ttlbure Marie, avtind insd innainteaochilor jurdmAntul mieu, nu m'am ablaut nici decum din calea credintii. Din potrivA, mustrAnd pe Si-gismund §*1 pe Ardeleni pentru nestatornicia lor, li-amadus aminte jurdmAntul ce au fdcut, §i, viiztind cd §icu aceasta nu folosesc mimic, i cd indrdzneala lormerse pAnd la a primejdui viata comisarilor, am a-daugit i amenintari, sfAtuindu-i sA rAmâie credincio§i

sd fie mai statornici credintd i fArd frica. impo-triva dumanilor. Dupe-. aceia, trecAnd Dun Area cuoastea mea, am pustiit cu foc i sabie Tinuturile tira-nului turcesc. AfarA de aceasta, pe cAnd Oradea-Mareera impresuratA de SAtArgi-Mohamed, indemnAnd dinnou pe Ardeleni a da ajutor, am trimes insumi acolo obunA parte din oastea mea, cAt mi-a fost prin putintd.Irsd dupd inima cu care, din ura asupra MAriei Tale§1 a Lumindtiei Sale, s'au arAtat ei in privinta ajutoru.-lui la Oradea-Mare, wi sA li rdsplAteased §i Dumnezeu,care vede cele din lAuntru ale omului §i nu lasa ni-mic nerdsbunat.

5i aceasta e oea d'intdiu tradare a Ardelenilor impo-triva MAriei Tale, pentru cA, dacd ar fi fost ei cre-

n'ar fi primit pe Sigismund, ci,credinta cu buna invoire a terii intregi, ar fi ie0t in-naintea trAdAtorilor cu toate puterile. Ei insd, atuncica §i acum, nu se rAsculand impotriva lui Sigismund,care nAvtilise in tam Mdriei Tale cAlcAnduli jurd-mtintul.

A doua trAdare s'a fdcut cAnd Sigismund a adus. inArdeal pe cardinalul Andrei BAthory §i, lAudAndu-1 foar-te terii intregi, i-a dat cArmuirea peste toatd tara, ca

sl

in

dinciosi, vAdindu-si

si

Scrisorl de Domni 245-

sa poatA innoi singur legAtura cu Turcii ce se rupsese;aeeasta s'a facut impotriva Mariei Tale. Daca Ar-

delenii, pe cand se faceau acestea, ar fi fost eredincio0,fArA indoiala ca ar fi apucat armele eu puteri unite;ei insA, din potrivA, in adunarea lor au ales intr'unglas pe Cardinal, 0 in paguba Coroanei crAie0i s'ausupus Craiului le§esc i Turcilor. Cu toate cA acestease fAcurd precum ark,. 0 Cu toate viclenele uneltiri aleArdelenilor, Le01or i Turcilor, cari prin trime0i lorcercara a mA trage in parte-li, eu am stat neclintit incredinta mea, 0 am in0iintat pe Maria Ta despretoate Punctele propunerilor ce mi se faceau prin aceisoli, dandu-li 0 lor raspunsuri cuvenite, dupa cumm'am priceput: Incredintfindu-mA apoi cA nu mai ecu putinta a intoarce pe Ardeleni din viclenia lor cAtreMaria Ta i Prea-Luminatul Arhiduce, vazand pe deo parte poprirea comisarilor 0 a altor trime0 aiMariei Tale, pe de and parte starea de plans 0 ie0readin tarA a Arhiducesei Maria-Cristina, precum i primej-dia Cre0inatAtii intregi, i luand in saamd aceia cAArdelenii, indemnati de Domnul kr 0 de SigismundimpreunA cu doi frunta0 ai acestei uneltiri cari acumsunt aid, opris9rA innaintea impresurarii Orazii-Maripe solii miei i pe ai Hanului Tatarior, cari erau in-sarcinati cu o solie folositoare, ca un credinciosal MAriei Tale nu putuiu a nu ma infuria -foarte, maivArtos ca insi0 Turcii, Tatarii i alti dupiani oare-cari, vAz.And un monarh atilt de mate tratat in chipatilt de injositor de cAtre nevoia0i de Ardeleni, ince-puserA a card 0 a batjocuri de atiita ru0ne.

Acestea m'au indemnat a rAsbuna jignirea MarieiTale, a fovi cu oastea mea din porunca §i cu voia MA-riei Tale pa dumanii ardeleni §i a-i supune cu puterea

246 N. Iorga

cu armele. Spre care scop Maria Ta ai dat invata-turii lut Gheorghe Basta, capitanului tuturor partilor un-guresti din jos, sa ma ajute, oeia ce el n'a facut; iaracum, chemat de mine intr'ajutor, dansul, Vara nick',porunca sau invatatura, si-a unit oastea cu necredin-ciosii Ardeleni impotriva mea. Si, cu toate ca n'avuiuniciun sprijin din partea lui Basta, tu, nemai putand.suferi jignirea facuta Mariei Tale, singur cu armelemele am supus pe Ardeleni i i-am fAcut a jura dinnou credinta Maria Tale. Iar tara Ardealului am car-muit-o in numele Mariei Tale, si nu intr'al mieu,neabatandu-ma cat e negru supt unghie de la invoialaVacua cu dumnealui Pezzen.

CI, precum vulpea anevoie-si schimbA ndravul, asaArdelenii cu greu se pot desbara de invechita lor da-fiat. Drept aceia, Maria Ta vei intelege i aceastAdin urma galceava, schimbaciunea ardeleneasca ne-legiuirea oe nu se va sterge niciodata. Fiindca Ar-delenii Nor mai bine pace cleat bataie cu Turcii, va-zand cA Imprejurarile-mi ingaduiau a incheia o in-voiala prielnica cu Turcul, invoiala pentru care anifost 1 Norbit, insti cu ingaduinta MAriei Tale, prefa-candu-ma numai §i. purtand pe Turd cu vorbe bune,ei, Ardelenii, luandu-le de bune, ar fi primit toata.inima aceasta pace fi sfatuit i ar fi hotarat inprivinta aceasta de fata in adunarile br, dad. nu i-as fiabatut eu de la aceasta pe supt man& amenintandu-i

Ce e mai mult, ei pe supt ascuns ma in-credintara sa fac numai pace cu Turcul, i dansii vorimplini toate poruncile mele cu mai mare adevargraba. Vazand Ins& ca nu capata niciun raspuns doritde la mine, se intoarsera indata la viclenii i uneltiritainice, cugetand planuri de tradare. Pentru cA, pe cand

si

si

.si

cusi-ir

speriindu-i.pi

pi


se afla la mine in Ardeal solul turcesc, Ardelenii mar-sera' pe supt asciins la (Mitsui, spuserA sA nu Aft=dajduiascA nicio pace pe cat voiu cArmui eu Ardeathl,ci sA caute vre un chip de a apza iarA0 pe Sigiskmund, §i atunci pacea va fi sigurd i nestramutatif.6Din aceste uneltiri solul turcesc i ceilalti sfetnici, aitiranului pricepurA cA negutarea mea de pace e thumatun joc. Insd despre aeeastä trädare eu am aflat unmetdui:4 ce a plecat chehaia turcesc.

Pe cand planurile pomenite se negutau 0 se sfatuiatt,in taind intre Ardelani, Moldoveni i Le0, Sigisniundsta nu departe de Ardeal, in cetatea Sucevei, de undetrimetea pe supt ascuns scrisorile sale catre credineiopsAi, intarindu-i in gendul lor de apostasie. Prinzeincht-Sescrisori de acestea de cAtre oamenii miei, eu, dupa.ce le-am cetit, le-am trimes MAriei Tale, 0 nu tittde Ti-au venit in m'AnA. VAzAnd eu aceastd trfidate,11,0oastea Polonior adunatA Iangã Sigismund, ithpreunlicu ajutorul Turcilor i Tatarilor, cu scdtr de a MAscoate din Ardeal, in fata acestei primejdii, füiu §itit denevoie a lua lucrul de timpuriu, hotArat a Mk bafe

a-mi cerca norocul mai bine in pgrriAne dilmandecAt In tara MAriei Tale. Drept acele, ductindughloastea, intrAiu in Moldova, 0, invinggrid pe leiTtniaVoevodul Moldovei, impreunA cu cete1 Leiboz, MD-eilor i Tatarilor cari voiau a apza larAti pe Sigismund, am luat acea tare' in numele Mgt- lei Tale 0am silit-o a face jurAmântul de cthdintA Ma,,,ria Ta.

Ardelenii, i dupe' supunerea An-rdserátot in strAmopasca lor viclenie, peittrii a MoIke.kely, pe care-I pusesem peste toatA natea nita, tiku

Moldoi,Sz6

si-i

gi

248 N. to rga

mindu-1 CApitan-Mare, i cu alti cApitani de frunte,Gaspar Sibrik i Gheorghe Maki), urzind altA filo:tare,se duserii paste Siretiu la Sigismund Bilthory, in mar-genea Terii Lesesti, gi acolo se sfAtuird i hotiarArApentru moartea mea, indatorindu-se Moise Székelycu ai sAi cAtre Moise, i intArind legAturd intre sineprin inscris. Planul era ca Sigismund, cu oaste mare,bine gAtitA, sA navAleascd din Tara LeseascA in Ar-deal, si pe mine O. mA ucidA, sau in luptd pe fata,sau in ascuns, chibzuind ei cd eu, vAzAnd aceasta, fArAindoialA voiu iei cu oastea mea in camp deschis sprea intAmpina pe Lesi, i atunci cei ce erau in legAturAse hotarfiserd a pune mtma pe mine i a mA trAda luiSigismund, iar, neputAndu-se aceasta, cApitanul Gheor-ghe Make) se ardtase gata a-mi rApezi, un glonte.

Afland eu de la unit_ din vechii si credinciosii mieioameni despre aceasta trAdare i invoialA tdinuitA,am chemat la Curte pe Moise Székely cu cellalti cA-pitani. Ei insA, stiindu-se trAdAtori, fugird cu tova-ragii -lor la Sigismund in Tara Leseascd, rAsptindindo multime de minciuni despre mine spre a intArtaa peArdeleni i spre a putea indeplini cu atAt mai usorplanul oe urziserA cu Sigismund impotriva mea. Tatde odata intArirA pe Ardeleni in gAndul tor, in-credintandu-i ca paste putin Lesii Ii vor veni In a-jufor. Nici nu se inselatA in asteptarea lor, pentru cAii sosi ajutorul lesesc. VazAnd aoestea, prin . scrisoriuna dupA alta am chemat grabnic pe CApitanul-oel-Mare al MAriei Tale, pentru ajutorul ce credeam

va da mie, credinciosului MAriet Tale, iar nu Ar-delenilor, cart pururea au fost nestatornici i neascul-tAtori cAtre MAria Ta.

Nu socoti, MAria To, ca Ardelenii din credinta au

cami-I

Sciisod de Domni 249

ascultat i s'au unit cu Basta. Pricina e intdrzierea luiSigismund Bkhory, pe care-1 avteptau, precum i lu-crarea i pregkirile mele impotriva lor. VAziind ei a-cestea, i desnAddjduind de venirea lui Sigismund, se dA-durã Basta supt vdlul credintii, vi Se rdsculard im-potrivd-mi. Urmarea aceStei purtAri lard socoteald alui Basta fu cA ai scApat MAria Ta din Wind, Moldova

Tara-Româneascd i Kanizsa, care se deterd duvrna-nului ca o rAsplatA! Turcii bat din palme, nebuni debucurie, pentru cd vdd aoeste teri, .impreund cu Ka-nisza, supuse lor. Acestea ii plac Turcilor: in viitor sevor bucura vi mai mult de Ardeal, oeia ce sA fereascdDumnezeu! Insd, din Tara-Romaneasca vi din Moldova,Ardealul Se poate lua uvor. Iar, unindu-se aceastd Oracu Coroana Poloniei, Turcul, dupd planul ce a fAcut,are de gAnd a nAvAli in partite ungurevti vi in alteTinuturi invecinate, spre marele rAu al Mdriei Tale via toatd Casa de Austria. Cdt de uvor se poate faceaceasta, eine nu vede, dacA numitele teri s'ar alipi laLevi cari niciodatA n'au fost binevoitori Casei de Aus-tria, ci duvmani ai Crevtindtkii intregi, ceia ce

pand acum s'a dovedit cu prisos! Chiar i in anultrecut, prin uneltirile lor cele tainice au ardtat maimultd bundvóintA Turcior deck crevtinilor. MArturie efaptul CA Levii au ajutat pe Turci, i Turcii pe Arde-leni; asemenea vi Moldova vi Tara-Romaneased au fostrApite tot prin mevtevugurile cele viclene ale Levilor.

InsemnAnd acestea mai intdiu, rog pe Maria Ta sdasculti cum s'a inceput incAterarea intre oastea meaArdeleni, t a sd vtll cd eu nu-s incepkorul turburdrii.

Ardelenii, dupd ce urzird planul -de a md pierde, au-tard chipul de a indeplini aoest plan. Drept aceia, dupd

si

lui

SI

gi

250 N. lorga

ce Moise Székely fugi cu tovard0i sal la SigismundBathory in Tara Lewascd, nobilimea ardeleneascd, a§-teptand ajutorul Le0lor cu Sigismund, iwzä indatd lao parte- oastea ce avea (dud de varmeghia Inidoarei0 dal d2 Banat, care au rAmas pe rang& mine). InsdSigismum a intdrziat cu venirea, 0 de altd part amchemat oastea mea de pretutindenea. Aceasta nu ofAcusem din altd pricind, ci numai ca astfel cu puteriunite sd pureed impotriva lui Ibrahim, despre careaflasem CA se cobordse atunci langA Belgrad, ca sd-1 a-puc de la spate daca. ar nAvAli In Tara-Ungureascd,pentru cd de timpuriu luasem toate mdsurile sprea-mi aduna oastea din toate pdrtile, de pe unde era,din Moldova, Tara-Romaneascd i Ardeal, §i Tre atrece cu ea IntreagA Dundrea in pAmAnt du§man.vand acest cuget bun 0 mantuitor pentru toatil Cre4-tindtatea, chernAiu 0. pa Ardeleni, caH erau atunci a-wzati Fangd Turda; ei insd rdspunserk cd, aflandu-se lipsiti de toate cele pentru hranA, deocamdatd nupot veni, 0 se rugard sd-i las acolo, fagAduind cA lacea d'intAiu chemare se vor uni cu mine.

In sfdr0t, and era sA pureed acuma din Sebe§,i-am chemat sd vie la mine, prefacandu-md cA nugiu mimic despre legAtura lor impotriva mea. Atunci10 vddird in§elAciunea, rAspunzand cã nu vor luaarmele niciodatA aldturea cu mine asupra Turcilor. liidesert am trimes solii miei cu scrisort la Ardeleni, ru-gAndu-i sA nu strice prilejul oe aveam impotriva Tur-cilor: ei oprird solii miei ci nu-mi deterd niciunrAspuns.

VAzand aceastd schimbare i nestatornicie, trime-seiu la -Maria Ta pe loan Rat, pe Nicolae Vaidape Martin Horvath, spre a Te In0iinta despre toate;

I

A-

0

Scrisori fie Dcmni 231

insA, fiind toate dale prinse, i ei furd luati robi siaruncati impreunA cu altii in ocnele de sare.

In fata unei indrAzneli atAt de mari, i avAnd in vedere cA nu voiu avea mai bun prilej de a bate peTurci deck acum, eand, unindu-se oastea celor treiteri cu Ardelenii, numArul ei ar fi trecut peste o sutkde mii, am alergat la mijlocul ce mi s'a pArut maibun, insdroinAnd oameni de legea catolicA i luteranka-i abate din pornirea lor ce putea fi foarte primejdi-oasd Crestindtatii intregi. Ins& nici acestia nu folosirknimic, neputAndu-i intoarce din rAutatea lor, ba incA.putin a lipsit de n'au ucis pe trimesi, mai vartos pepreotul cel catolic. PAnA inteatlita se impietriserdteptând pe Sigismund!

In acest rAstimp ceruiu prin scrisori ajutor de la.Basta, si el mi. I-a fAgAduit; voind insä a intra in ,Ar-deal, gAsiiu calea pe care era sA vinA la mine, in-chisd de oastea Ardelenilor. Acestia 10 schimbaIlgAndul, i, sfAtuindu-se cu Leii, cerurd ei ajutorla Basta, nu pentru cA erau credinciosi, ci pentru cA.intdrzierea lui Sigismund i-a fost fAcut sA piardanAdejdea in ajutorul lesesc, i vedeau acuma cä pu-terile lor sunt mai pre jos deck ale mele. Asa, peand eu stam la Sebes', oastea Ardelenilor, unindu-se-la Turda cu a lui Basta, se porni indatA asupra mea.Eu (fiindcA nu mA temeam de Ardeleni, pe cat timperau ei singuri) lAsasem partea cea mai mare a ostirii mete la margenea Moldovei i Terii-Romanesti,in fate Turcior, nestiind nimic mai innainte despre unI-rea lui Basta cu Ardelenii, cari acum impreunA seapropiau dè lagdruI mieu, cu scop de a se bate cumine. VAztind pe raiteri uniti -cu viclenii Ardeleni, rAmAseiu uimit, si, cu toate cA treaba venise la WA-

aS,-

do

252 N. lorga

taie, nu putuiu a nu intreba de unde se trage aceasta.ca sd se verse atAta stinge crestinesc? Insd alt res-puns nu-mi deterd cleat ca eu sd ies din Ardeal I._ Ci,iiindcd nu stiam in al cui nume vor sa. iea in stApA-fire Ardealul, la porunca lor singurd nu md puteamtrage innapoi cu rusine, mai ales nevazand nicio po-runcA de la Maria Ta in privinta aceasta. Credintamea cAtre Maria Ta era li atunci atAt de mare, inatcerusem sd-mi arAte vre-o porunce de la Mdria Ta,ori, neavAnd porunce, sa-mi ardte oel putin scrisorilede insArcinare, sau si copie dupd invdtAturile ce ar fi/wand de la Mdria Ta, sd o cetesc, fiind hotdrAt amA supune indatd vointii Mdriei Tale.

Ei insd nu-mi rdspunserd nimic, cu a oui vointA si inputerea cAror invAtAturi se resculaserd impotriVa mea..ci tineau tot una sA ies din Ardeal. Dar, fiindcd, dupecum am zis, nu vedeam din a oui Iporunce ieau ei Ar-dealul, §i fiindol mai de multe ori m'am aflat in celemai man primejdii din pricina nestatorniciei Ardeleni-lor, nu puteam iesi cu rus'ine, mai ales cA, lipsindu-miArdelenii, nu mai puteam nAdAjdui alt ajutor impo-lriva Turcilor. Apoi el mai de multe ori au cercat artiA trAda in mAnile dusmanilor, dacd nu ma apAraDumnezeu pentru curatia sufletului mieu; si, in sfAr-sit, ei se invoiserd a rnA omorA, despre care, Bind denevoie, pot da MAriei Tale ci dovezi, chiar carp iscit-lite 'si. peoetluite cu mAnile lor insesi.

NecApAtAnd niciun respuns, md gAndiiu mult ce arfi de fAcut, mai vArtos a nu aveam cu mine vre-oparte mai aleasa din oastea mea; ell toate acestea fareluptA nu puteam pArAsi tara, instrAinAnd-o de la MA-ria Ta §i. lAsAnd-o in mAna vre-unui Ardelean.

E ctiut insd a Ina la inceputul luptei eu ti-am fost


credincios Mdriei Tale, marturisind aceasta 0 pringraiu 0 prin plAngerea trimeasA printr'un sol. Toateacestea nu-i mi§cara; ci, a§ezAndu-§i oastea spre ba-taie, incepura lupta. Dar eu, cre§tin Bind 0 neinvAtata ma bate impotriva -cre§tinilor, de §i eram impinsde nevoie, nu mA luptdiu dupA cum eram deprins, caimpotriva du§manului firesc, aprinzand pe ai miei cucuviintul 0 cu pilda mea 0 sprijinind insumi cea d'in-taiu lovire a du§manului, ci, vazand innainte-mi oastecre§tinA §i, durandu-mil de vArsarea sangelui nevinovatpentru nestatornicia uncir necredincio§i, mi se muieinima, §i nu sprijiniiu &TA datina mea cea d'intaiunavala, ci ma traseiu innapoi, nu pentru cA aveamoaste mult mai mica, nici pentru cii a§ fi pierdut in-crederea, ci pentru ca ma oteriam a muia In sAngecre§tinesc o sable ce bAuse pana acum atAta stingede pagAni! i a§a osta§ii miei, deprin0 a ma vedeain lupta totdeauna in fruntea lor, de asta data neva-zandu-ma de fat& se umplura de neincredere 0 de-terd spatele, nu de frica, ci temAndu-se ea nu cum-va sa se fi intAmplat mie vre-o nenorocire.

Acesta e rostul ciocnirii intre mine, de 0 parte, 0Ardeleni cu Basta, de alta parte, ciocnire care a datlui Ibrahim prilejul de a cuoeri Kanizsa.

Iar, dupA aceasta fugA, cu ee cruzime salbateca s'aupurtat Ardelenii, u'ar crede cineva, pentru ca ...enemai auzit, insa foarte adevdrat. NouA sute de Secui,ce dupa fugd se trAseserA la munti, 0 pe cari i-auchemat la sine in numele credintii catre Maria Ta,cAlcand ei invoiala fAcutA, i-au ucis inteun munte cucea mai neauzita salbAtAcie. A doua zi dupA alunga-rea o§tirii mete, mergAnd spre Tara-Romaneasca, a-

254 N. lorga

proapt de Sibiiu ddduiu peste oastea mea munteneascA,supt conducerea lui Petru Huszar, si, purcezand in-nainte la FAgAras, intampinAiu pe loan Szelestey cuoastea mea moldoveneasca. Miscati de nenorocirea

toti stAturA ca sA ne batem din nou cu Arde-lenii spre a rAsbuna nedreptatea ce mi -s'a fAcut..Abia dupA mai multe sfAtuiri i-am mai imblanzit,fiindca incepuserA a striga tare, i i-am fAcut sa.

lase gandul de a mai lucre la vArsarea de &Inge cre-tin crestini, lAmurindu-li ch tocmai aceasta epolitica turceasca, anume ca sA ne junghiem noi In-tre noi, i arAtandu-li cA oastea leseasca cu Sigis-inund Bathory a intrat pe la Troths, ores al Moldovei,in margenile Ardealului, iar, de altA parte, Moisezekely, venind de spre Bistrita, pradA In Secul cufoc si sable.

Aasa etti uitand de jignirile i nenorocirile mel;gandindu-InA numai la binele obstesc, am trimes pploan Szelestey la Ardeleni, aratand prin el mai aleslui Basta toata starea lucrurilor in Ardeal, si in-demnfindu-1 sA fie cu privighere asupra Lesilor, din-tre cari, spre mai multA incredintare, i-am i trimespe unii ee cAzuserA prinsi in manile mete. InsA Arde-lenii ajunseserA la atata viclenie i fArAdelege, incatartmcarA in fiare pe numitul sol, ii bAturA, dupaCum auziiu in drum, ii zdrobirA mantle sipentru care chinurf neomenestr sunt vredniei de pe-pecleapsa potrivitA, mai ales dcr va_fi adevArat, cumse zice, cà fi omorat chinuindu-L MA rog cia Ma-ria Ta sA nu Ias1 nerAsbunat acest comor, pentrunumitul a fost unul dintre cei credinciosi aiMAriei Tale; si afarA, de aceasta se afla in solie. Apoilegea obsteascA, nu numai la crestini, ci i la Turci

_mea,

prin

si

i,

picioarelei_

1-arcA

slujitorii

pi


la pAgAni opreste a tulbura, supAra i popri pe soli,atAt mai mult a-i ucide!

DupA aceasta, lAmurindu-se ei si din alte prop cumeA au multi protivnici, trimeserA la mine in solie peSebastian Tököly, co mai multi alti fruntasi ai Ardea-lului. Pe cari, cAutand numai la binele obstesc, i-amprimit cu toat4 omenia, dupA cum dorirA, primind toa-te propunerile ce-mi fAcurA. 1, cu toate cA nu m'amabAtut niciodatA din legAtura de credintA ce facuseminnaintea Preasfintiei Sale episcopului de Erlau i inna-intea lui IstvAnffy, ci am rAmas pururea statornid ineredintA,. nefiind deprins a InA schimba ca Ardelenii, aeAror datina e de a jura stramb de douA ori pe zi,am primit a mai face- pn jurAmAnt si am trecut inTara-Romaneasca, uifiind jignirile mele. De aici am in-clemnat pa Basta sA fie eu luare aminte, ca nu curtly&prin viclenia i rnselAtoria Lesilor tara sA fie smulsddin mAnile MAriei Tale, i, fiind de nevoie, sA-miiea ajutor impotriva Lesilor acelora si a Turcilor.

Ce puteam face eu mai mult pentru CrestinAtate?Cu Pate acestea, spre a mi-i pregAti mak bine si sprea-i asigura si mai tare de credinta mea, am trimesin Ardeal chiar pe sotia mea, pe fiul mieu i pe flied-Pea, insA cu indatorirea ca pe fiul mieu sA-1 lase aveni indatA la MAria Ta. DupA cum auziiu insA, suntopniti in inchisoare, tinuti miseteste i in lipsA de toateDe §1 n'am lost vrednic de acestea, sunt ins& nevoitit le rabda cu IniznS tare, spre bintle Crestinatatii, pen-tru cue sufAr orisice, lasAnd in mtina lui Dumnezeu.rAsbunarea dreptului mieu,

DupA ce, culegAndu-mi incA puterile, intrAiu in Ta-ra-RomâneascA m stmtiiu impresurat din toate par,tile de dusmani: id Lesii4 colo Turcii, pustiind_ cam-

Cu

:56 N. lorga

piile, satele i ota§ele, rapind turmele i cirezile,pradAnd pretutindenea i ducAnd pe bietul popor cavitele in prinsoare, muck, privind la pustiirile cele multe0 la multimea celor du§i in prinsoare, fata Terii-Rorna-ne§ti era cu mult mai de plans deck in zilele lui Si-nan, cAnd oastea turceasca cotropise totul.

Adesea am cerut staruitor ajutorul Ard9lenilor, insatotdeauna in de§ert, pentru ca, punAnd toate la oparte, singurul tor cuget era acela de a ma pierde.In aceasta primejdie, oricAt de mare era, nu m'a§ fitemut niciodata numai de Le§i, daca nu s'ar fi !las-cut de ceialalta parte. razboiul cu Turcii: pentru caimpotriva Le Olor dotta zile am luptat cu izbanda.Insa, acum, de o parte ma intetia Leahul, de alta partema strAmtora Turcul, din a treia parte, din Ardeal,unde credeam ca am prieteni, 0 nu du§mani, navaliin Tara-Romaneasca i Moise Székely, capitanul os-ta§ilor lui Sigismund BAthory.

Incunjurat de dumani atilt de multi §i de neimpa-cati, i pierzAnd toata nadejdea in fagaduintile aju-torului ardelenesc, .ma vazuiu silit a ma trage de-alungul muntior Terii-Romane§ti spre Craiova, ca sascap de salbatacia Le§ilor. De aici inca am cerut demai multe ori ajutorul Ardelenilor, fara a-1 putea insacapata. Li aduseiu aminte invoielile, cartile de juramant

legamintele cu care se legasera; insa pierduiu numaivremea in de§ert, pentru CA ei se intelesesera pentrumoartea mea.

In mijlocul atiltor primejdii, n'am aflat alt leac im-potriva acesfor rele decat a fugi la Maria Ta, careiaI-am fost pururea credncios, spre a gasi o bunavoint4corespunzatoare faptelor mete la Ace la caruia i-amfost cu credinta totdeauna. In acest drum and --peste

Sensor'. de Domni 257

oastea turceasca supt poruncile beilor de Vidin si Ni-copol, cari trecusera Dunarea spre a veni in ajutorulLesilor, rapeziiu innainte pe Banul Craiovei spre a-ilovi. Lupta in numele Mariei Tale am purtat-o cu iz-band& omorand multi dintre dusmani, intre cari si.

pe numitii bei si luandu-li steagurile, dintre carecel mai insemnat e la mine.

Impresurat de atatea rele, veniiu, cu prea putinide-ai miei, drept la Maria Ta, prin terile Mariei Talesi prin Ardeal, unde cate nenorociri, jigniri si ras-coale am avut a suferi, vei fi inteles Maria Ta. Inmulte locuri sarfra pe oamenii miei si-i ucisera Varamila. Din cetatea Devei indreptard tunurile asupra mea,si innecara it Muras pe mai multi dintre ai miei; siaceste nevoi le avuiu nu numai intr'un loc, ci prin totArdealul. Nemultamiti cu atata, trimesera carp laBaia-de-Cris spre a rascula lumea impotriva mea.Asemenea intaratara pe ostasli din Lipova si din ce-tatea Indului ; fiind insa mai pre jos cu puterea, nucutezara a lovi pe ai miei.

In acest chip si intre aceste nenorociri ajunseiu laMaria Ta, gol si despoiat de toate. Visteria mea toata,margaritare scumpe, de care am avut multime, aurulsi argintaria, vesminte alese, multi cai de mare pret,cu un cuvânt tot ce aveam pa langa mine, le-ampierdut pentru credinta catre Maria Ta; si astazi, lipsitde toate cele ce cu multa sudoare si osteneala mi le-amadunat, nu stiu incotro sa ma intorc. Inprea-mareamea nevoie nici aceasta calatorie n'as fi putut-o facedaca altii nu mi-ar fi intins mana de ajutor.

Insa, decat aceste, oricat de multe si felurite relece am suferit eu, sunt mai mari cele ce suferi Ma-ria Ta si Crestinatatea pentru instrainarea celor trei

258 N. lorga

teri; din care nu putina primejdie se poate naste. Deaceia, nu numai eu, care nu ma simt de ajuns in pri-vinta aceasta, ci Crestinatatea intreaga ar fi sa staru-Itasca a se pedepsi, dupa cum se cuvine, calcatorii dejurilmant i instrainatorii terilor Mariei Tale.

Am voit sa arta toate acestea Mariei Tale in toatacredinta i adevarul, intocmai asa precum s'a intam-plat, i, ca sa pot face aceasta mai A,ine, veniiu eu in-.sumi la Maria Ta, infruntand atatea primejdii.

Cunoscuta fiind credinta mea catre Maria Ta i catretoata Casa de Austria, din multele razboale, in caredupa. deosebirea timpurior m'am luptat, 0 de aproa-pe si de departe, insa totdeauna cu inima neinfranta,clovedind ravna mea i dreptul mieu, am venit laMaria Ta cu atat mai bucuros, cu cat stiu ca voiugasi indurarea cuvenid.

Drept aceia, Maria Ta, privind cu ochi induratoripe de o parte nenumaratele daune i nenorociri ce amsuferit, ma vei ocroti cu cunoscuta-ti bunavointablandeta, ca, dupa pilda mea, i alti printi i fruntasisA ramana statornici in credinta, iar dusmanii miei.

preziceau ca nu voiu gasi ajutor la Maria Ta, sa_se rusineze i sa nu cuteze a ma mai batjocuri. Des-pre aceasta rarA bunavointa. i bunatate a Mariei Taleeu nu m'am indoit niciodata, ci, din potrivii, i acum,dupa scoaterea mea din Domnie i dupa pierderea tu-turor bunurilor, nadajduiesc in bunatatea MIriei Tale,de care 0 in viitor ma voiu sargui, cat voiu maiWei, a ma invrednici prin necontenite slujbe credin-eioase, OM la varsarea sangelui mieu.

Cat despre mijloacele i chipul de a vindeca toateaceste rele, eu dupa mica mea pricepere le voiu aratacand minunata intelepciune a Mariei Tale va gasi cu

cart

pi


cale a mA primi 0 pe mine la aceste sfaturi 0 eialege spre acest scop pe cei mai buni dintre sfetniciisAi. Chipul ce voiu propune naddjduiesc ca va fi celmai mantuitor 0 mai usor, nu numai pentru MAriaTa si Innalta Sa CasA, ci pentru intreaga lume cres-tinA, cd vezi Maria Ta cum ca Turcii si alti dus-mani fac din zi in zi innaintAri tot mai maxi si pa.-nuiesc peire chiar si acestor Orli si locuri.

Al MAriei Tale ImpArate §i Craiu, cel mai umilit,pururea supus si credincios.

Mihail, Voevodul Terii-Romanelti.

L.

Ieremia MovilA.

(1595.)

Omul Polonilor, Ieremia-Voda Movild, coborator prinfemei din neamul Iiipusnenilor, frate de VladicA siinsusi boier mare al terii, cinstit, bland si evlavios,fu ca Domn numai un purtAtor de vesti pentru strAinisi un indeplinitor al voii strAinilor. Asa se infafiseazasi in sorisorile WI. I I

IatA cum vesteste lui.Zamoyski, stApanul, ca Tara-Ro-mAneasca a ajuns iarAsi in mana unor crestini peearl nici el, nici acel stapan nu-i iubia.

Editie : Hurmuzaid, Supl. 111.

Prea-luminate 0 milostive doamne. Tinem gata sluj-bele noastre bunivointei d-tale, milostivul nostru Domn.

Trimetem indirAt la d-ta pe acest CAmdras care aniers cu Radici Sarbul la Mihai-Voda. Care spune caVoevodul ardelean a gonit pe Turd. din TArgoviste,a prins pe Mehmed-Pasa (Pasa Terii-RomAnesti) si

250 N. lorga

a gonit pe Sinan-Pasa din Bucuresti. Ni-a dat si scri-sorile lui gAzvan cdtre unii prieteni ai lui, scrise inaceste cuvinte, si le trimetem d-tale 1 Te rugAm ped-ta, domnul nostru milostiv, sA binevoiesti a nu in-ceta sA-mi dai ajutorul d-tale 0 sä ne vestesti despretoate. Dar te rugAm pe d-ta* incA odata. Iar Asi ititinem gata slujbele noastre bunAvointei d-tale.

Din Iasi, 28 Octomvre 1595.Iti dorim d-tale, milostivul nostru Domn, toed fe-

ricirea.Ieremia MovilA, cu mila lui Dumnezeu Domn al

terii Moldovei.Prea-luminatului domn, domnul loan Zamoyski de

Zamosc..., miostivul nostru Donm.

LI.

(1601.)

Peste .sese ani, cand Mihai care-I gonise mai fdra.luptA 0 pe care-I apAraserA numai pietrele tari alecetatii Hotinului, cAzu prin trAdarea uneltitA 0 dedAnsul, 0, dupd o nouA biruinta, fu ucis impotrivaoricArui drept, Ieremia nu ardtA bucurie, nici jale,ci, cu sufletu-i fArA rAsunet, trimete astfel la cei maimarl ai lui vestea nelegiuirii.

L. tit. : li rmuzaki, Supl. II'.

Cdt despre Mihai, mi se mai spusese din izvor si-gur cA ar fi fost ucis. Totusi asteptam intdrirea a-cestei stiri. Acuma dumnealui $tefan Csaky, ghenera-lul a toatA tara Ardealului, imi dA veste sigurA cdMihai a fost ucis la 19 August langA Turda, ceiace aduc la cunostinta MAriei Tale. Mihai a avut (>

i VeLi-le mai sus.


ceartA cu Gheorghe Basta pentru tunurile pe careBasta nu voia sA4 i le deie. Mihai, rostindu-se cam por-nit, nu numai impotriva lui Basta, dar 0 impotrivaMariei Sale Imparatului, Basta a pus sa-1 impuste, a-poi sa-i taie capul 0 sa-i arunce trupul pe un calcrapat, ca sa-i faca si mai mare necinste...

_Iasi, 1-iu Septemvre 1601.

LII.

Radu-Vodä Serban.

( 1602.)

Adevaratul urmas al lui Mihai Viteazul fu Radu Ser-ban. Pornit din Ardeal, el pastrA totdeauna legaturilecu Ardealul. Apara la orice prilej interesele impari-testi, cerand numai a nu fi uitat cu totul. Cand cazuasupra lui Hanul insusi, care aducea pe Simion-VodaMovila, el cere astfel ajutorul Imperialilor.

Editie : Hurmuzaki, Iv L.

Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne noua prea-indurAtor.

Dupa supunerea prea-umilita a credincioasei noas:tre slujbe pe placul Mariei Tale, Domn 0 print alnostru prea-indurAtor.

Pentru indurarea 0 bunavointa cu care Maria Taesti indreptat catre noi si aceasta tara nacajita, mul-tamim totdeauna cu umilinta, dupa cat putem, MarieiTale, rugand pe Dumnezeu sa te pastreze pe MariaTa Imparateasca in build sanAtate cat de multi ani.

Dupa ce, prea-indurate Doamne, cu mila lui Dum:-nezeu si ajutorul banesc al Mariei Tale Imparatesti,am dobAndit aceasta nenorocitA de tara 0 pe dus-manul cel mai inviersunat, si al MAriei Tale Impara-

262 N. lorga

te0i 0 al nostru, pe Simion Voevod, cu ai lui, Le0,Turd i Tatari, I-am gonit din tara aceia, iar acumastAm 'cu ai no0ri la hotarul Moldovei, zi §i noaptegandindu-ne la aceia, in ce chip mai bine 0 mai fo-lositor am putea sluji MAriei Tale ImparAte0i §i Crq-tinAtAtii intregi. Deci rugAm cu umilinta pa Maria TaImpArAteascd sd aibA pentru noi aoeia0 indurarebunAvointA, 0 nu mai putin, pe care a avut-o odatANA de Mihai Voevod, innaintapil nostru, 0 in da-rea de ajutor bAnesc, 0 in alte lucruri de nevoie. i säni trimeti indurAtor vre-o sumd de bani chiar acuma,pentru ca o0enii no0ri. cari sunt Inca in tarA, sä nufie siliti a pleca, de prea multA neplatA, cu pagubacea mare a acestei tent nenorocite. Pe care indurare

bunAvointa. a Mariei Tale, dud am cApAtat-o, nuvom lipsi a o rAsplAti totdeauna, cu umilinta cuvenitA,prin credinta noastrA deplinA. Avteptam in aceastAprivinta de la MAria Ta ImpArAteascA un rdspuns prea-binevoitor i prea-plAcut, dorind ca MAria Ta ImpA-rAteasca sA trAiascA am cat mai multi fericiti. Incetatea noastrA a TArgovi0ii, 4 Septemvre, anul 1602.

Al MAriei Tale ImpArAte0i i Crdie0i credincioa-sd i ve§nica slugA.

Radu Voevod.ICAtre ImpAratul Rudolf.]

LIII.

( 1603.)

Tatarii fura. opriti la §anturile de la Tei§ani ingura Teleajenului. Peste cAteva luni, Radu multamiade ajutor bAtifind lAngA Brasov §i ucigAnd pe Craiulrasculatilor unguri, pe Moise Székely. Indatd InsA else frarnânta §i cu Turcii, §i cu Tatarii, i iard0

si

ra.-


suna cererea lui de ajutor, prin solii trimesi la Im-parat.

Editie: Hurmuzaki, IV '.

Acuma nu vä pot scrie veste mai bun& decat nu-mai ca, de cand ne-am intors din Ardeal, de la in-frangerea i peirea lui Moise Székely, nu mai ElveinodihnA de spre Tatari. Cala ce-mi vine numai de lavecinii miei oei buni, de la Moldoveni. Cad Voda-igala asupra noastra, si tot vin cate 2.000, 3.000,6.000, si 7.000 de-odata in tara noastra. Iar noi cuputina noastra oaste ne-am sarguit de i-am raspinstotdeauna, cu rusine i pagubA mare. Iar acum in.urma au nAvalit in tara in numar de 10.000 i auvenit pAna la Curtile din StrAjesti i Syligr (Sta-nesti?). PAna ce am- aflat aoeasta, s'au invartejit in-darat. Dupa cari am trimes indata pe capitanul nos-tru Marza, care i-a prins langA Giurgiu, i i-a lovit,

cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bAtut,' si multi dintreTatari au perit. Si dintre ai nostri au rAmas la 100 deostasi de frunte. Tara e acuma asa de pustiitA, incatnici in vremea lui Sinan-Pasa n'a fost asa. $i osta-sii sunt plictisiti ca nu-i putem Odd. De aceia ruga-mintea mea sarguincioasa, pentru numele lui Dam-nezeu, cAtre d-voastrA este aoeia cA, daca Maria Savrea sa ne ajute sau neva ajuta cu ceva, dumneavoas-tra sA va intoarceti indata cu aceia acasa. CAgi, dacadumneavoastra mai ramaneti, vom fi siliti iarasi aiesi din tall innaintea dusmanului. CAci nu mai pu-tern, nici stim a tinea i hrAni oastea cu vorbe, nicisä mai vedem nevoia cea mare si tulburarea saracilornostri supusi. 51 arAtati ca Simion-Voda iarAsi se gA-teste tare si are de gand sA vie asupra noastra: pe

si

254 N. lorga

de o parte stA la vorba cu Maria Ta pentru pace, iarde cealalta parte aduce Turd 0 Tatari asupra noas-trA. De aceia sa aratati dumneavoastrA aceasta Ma-riei Sale 0 sa staruiti prea-plecat la Maria Sa ca sascrje Maria Sa Craiului le§esc §i acelui Voevod pentraaceasta, ca sa lese in pace tara 0 oamenii IvIariei Tale§i sa se opreasca de la du§manii ca acestea. A§a efacuta viata noastrA cea ticaloasa 0 tulburatd.

Targovi§te, 24 Octomvrie, anul 1603.

LIV.

(1619.)

Dupa ce mai la odata Ardealul pentru Imparat,sfaramand, tot langa Brasov, §i cetele altui print un-gur, Gavril Bathory, Radu se vazu lipsit de ajutor0-0 pardsi tara, catanduii adapostul la Viena. Aici10 adusera aminte numai rare ori 0 neindestulatorde dansul. Intr'un rand, cand Curtea imparateascavoia sa-i dea interesele pe mana acelui Gavril, ve-chiul du§man, el face aceste observatii cuminti.

Edit le: Hurmuzaki, IV j.

Maria Ta Imparate 0 Craiu, Doamne, Doamne prea-indurator.

Dintru intaiu. Unde Turcul in scrisoarea sa faga-duieVe ca va face toate dupa placul 0 voia MarieiTale Imparate§ti 0 CrAie§ti, intelegand anume caDomnia Terii-RomaneVi nu-mi va fi tAgaduita, numaicat sa merg insumi la Poarta turceasca, aceasta e insocotinta §i prea-induratoarea voie a Mariei Tale. CAcima marturisesc a fi fost totdeauna lerb credincios i

de multa vreme legat cu Maria Ta Imparateasca 0Vestita 0 Prea-Innaltata Casa de Austria, a domnilor,domnilor miei prea-induratori, la poruncile carora pand


acuma protivnic n'am fost niciodatA. De aceia, si inaceastA afacere, fereascA Dumnezeu sä fiu strainde a ma supune, dacA asa i se pare MAriei Tale case cuvine si. e neapArat de nevoie pentru folosul Ma-riei Tale si a toata Crestinatatea.

Al doilea, a ImpAratul turcesc incearca a spune Caeu am fost serbul lui si. mai vechiu Domn al Terii-Ropgmesti si a mA insusi lui, din aceia scotandu-mivilla mai mare ca. din pricina ma i s'au adus pagubemari Tinuturilor lui, nu e de mirare ca el a scrisacestea, si e mai de mirare lucru ca n'a adaus maiInuit. Caci nu-i era ascuns lui ca eu am fost serb legatcu Maria Ta, precum si. cu toatA CrestinAtatea; caacelea toate pe care le credeam cA sunt de mare ne-voie pentru a creste si. a adaugi cinstea, ascultareasi folosul Mar lei Tale si a toata CrestinAtatea, atrebuit sa le f ac si sa le indeplinesc cu oHce pret, pur-land cu Turcul crunte rAzboaie. Apoi ca nu cu bratullui, ci cu puternicul brat al rAposatului Imparat Ru-dolf, innaintasul MAriei Tale, am fost facut Domn,adus si asezat cu fericire in Domnia Terii-Romanesti,primind de la el, si nu de la Turc, steagul ca semnde credintA vesnicA si de adevarata supunere a mea:lamurit indestul prin aceastA invatatura in ce chiptrebuie sa veghez si sa duc lucrurile care ar pareacA privesc cinstea si. folosul MAriei Sale si a toatACrestinAtatea. Dar, dupA ce, de amandoua partile fa-candu-se legAturA, s'au oprit de la arme, si cat a ti-nut legatura, nu se dovedeste, nici se va dovedi cAi-am adus vre-p pagubA.

Cat priveste cele arAtate in decretul MAriei TaleImpAratesti si. Craiesti, ai mai binevoit Maria Ta Im-pArateascA si Craiasca sA-mi scrii di, din fireasca in-

266 N. lorga

durare a MAriei Tale, vei vorbi cu solii lui BathoryGabor, in adunarea obgteascA de la Pojon, despre lucrulmieu.

Judecata mea este in aceasta privintä cA aoeste teH:Ardealul, Tara-RomAneascA gi-chiar Moldova nu trebuielAsate d in mAna gi puterea MAriei Tale gi a toataCregtinAtatea. CAci, de vor ajunge in mane Turcilor cutotul, sA creadA cA va fi Cu cea mai mare dauniia MAriei Tale gi cu paguba a toatA CregtinAtatea, oride se vor tinea cu arma ori cu pacea. Numai dacaMAria Ta va binevoi a da intru toate credinta deplinAlui Bathory, ale cArui nAravuri gi a cArui statorniciecred gi eu cA Maria Ta o gtii foarte bine, atunci mie,ca unui gerb credincios gi mArturisit, mi se cade amA supune poruncilor MAriei Tale, gi, rAzimat pe nu-mele gi norocul MAriei Tale, despretuind toate pri-mejdiile de viatA, precum pana. acum am purtat lu-crul cu izbAndA, sunt gata a-I purta gi a-1 indeplinitotdeauna.

Al MAriei Tale ImpArAtegti gi CrAiegti credinciosgerb.

Radu-VodA.

LV.

Constantin-Vat:II Movilä.

(1613.)

AjutAtor al lui Radu in ultimele lupte a fost un Mo-vita, tAnArul Constantin, care vedea in Domnul mun-tean pe dugmanul lui Simion gi al fiilor lui, cari.-1erau gi lui dugmani. Gonit din Moldova, pentru aoestelupte chiar, de Turci, el scrie cele oe urmeazA din Ho-tinul unde se adApostise innainte de o nouA nAvAlire,cAreia era sA-i urmeze rob% gi moartea.

Edifie : Hurmuzakl, IV'.

Scrlsod de Domni 267

Prea-luminate Doamne, prieten i vecin pretuit (Fran-cisc Forgach).

Constantin-VodA... SAnAtate i oferirea necontenitAa slujbei noastre foarte sArguincioase. Iti multAmimcu toatit prietenia, i fAgAduim cã 1a o intAmplare nevom strAdui a-ti rAsplAti, pentru cA prin scrisoaread-tale cu cinste ne-ai cercetat i ni-ai fAcut cunoscuteunele lucruri foarte plAcute. Si, pentru ca. legAtUranoastrA de obste cere sa-ti amintim neapArat dumi-tale starea lucrurior noastre de aid, voim a-ti da deveste macar atfit: cA int Aiu dusmanii nostri de obste,cart se gandesc nu putin a face neliniste i impotri-vire, precum tii i cunosti aceasta foarte bine, prinmestesugirile lor stricAtoare ne-au scAzut si au lu-crat la Puerta pentru Domnia noastrA. Si apoi pAgfi-nii au incercat ale lor asupra noastrA fArd contenirecu cea mai mare incordare. Dar, din mile lui Dumne-zeu, n'au putut sA ni strice tocmai mutt. Ci acum,impotriva credintii ImpAratului turcesc date nouA, im-potriva fAgAduielilor si a increderii noastre, Vizirii peunul de neam prost, pe care tokusi vreau sA-1 scoatAdin neam domnesc 1, cu ajutorul i sprijinul viclenilornostri, ni 1-au trimes in tarA, cu o multime de Turcisi de Tatari. Innaintea carora noi, cu invoirea i soco-teala sfetnicilor nostri, ne-am dat innapoi, impreunficu credinciosii nostri boieri si oastea ce aveam pelAngA noi, asteptand prilej mai bun. $i ne-am dus lagetatea noastrA a Hotinului si am asteptat aici ceas deceas oastea MAriei Sale Craiului lesesc ortinduitA inajutorul nostru, precum i oastea nAimitä de noi,

nAdAjduim cA prin acest mijloc, cu ajutorul CeluiAtotputernic, sA ni putem rAsbuna din bielpg asu-

1 *tefan ce se zicea flu! lui *tefan Tomsa.

'268 N. Iorga

pra dugmanilor nogtri. Pentru care din partea d-talenu putin ajutor se cuvine 0 trebuie neapArat sd fiicu sfirguintd, pentru ca sA nu rämAie pe placul a-cestora cari intru aceasta sunt incepAtori 0 pricinui-tori. Ne lAsam id sama pazei lui Dumnezeu.

Dat in cetatea noasträ a Hotinului, 17 Ianuar, anul1613.

Al Prea-luminatei Domniei Tale prieten gi vecingata de orice slujbA:

Constantin-Vodä.tefan Boer, secretar.

LVI.

Alexandru Ilias.(1620.)

Urmag al lui Alexandru-cel-Bun, peste multi bastarzi-gi decAzuti, Alexandru Iliag vorbegte in aceste cuvintede peiren lui Gagpar-VodA Gratiani, care se ridicasepentru cucerirea cregtinA a Polonilor impotriva Turci-lor.

Edifie: Hurmuzaki, Supl. II'.

Prea-puternice gi milostive donmule Voevod de Chiev.FAgAduim cu stAruinfd slujba noastrA prieteneascd

gi credincioasa bunavointei d-tale.Iti vestim d-tale cA, din mila lui Dumnezeu gf cu

norocul M. S. ImpArAtegti, am intrat in stApanireaocinei noastre, Ora Moldovei, gi a Scaunului Iagilor.Acea ocinA a noastra era stApanita pand acum de unulcare innainte de noi se agezase in Scaun gi fAgaduiaa fie mare prieten al Coroanei Legegti gi al d-voastraal tuturora. A viclenit intdiu pa Domnul Dumnezeu,apoi pe domnul sAu, gi apoi a pricinuit mari pagube

Scrisori de Dotimi 269^

Coroanei Legegtis gi acestei sarace teri a noastre. Ceputem face? Domnul Dumnezeu e platnic bunt' i-aplatit dupa faptele lui. Noi gtim ea innaintagii nogtrierau legati cu d-ta prin legaturi de prietenie; deci fa-gaduiesc gi eu, ca un cregtin, gi ma inscriu sa fiuprieten credincios al d-tale gi al Coroanei Legegti:nu voiu urma pilda celui ce a adus Coroanei Legegtiatata rugine gi paguba.

Iagi, 12 Octomvre 1620.Al d-ta:e credincios prieten gi gata de slujba.

Alexandru Voevod,fiul lui Ili, Domn al teed Moldovei.

LVII.

Miron-Voda Barnovschi.

(1627.)

Movila de sange, numit Barnovschi, dupa mogiaparinteasca Barnova, in privilegiul polon de nobilitare,Miron-Voda nu era un fricos, nici un om nesigur fatade Cregtinatate, de vreme ce putea sa scrie:

N'am atatea puteri ca sa ma impotrivesc silei 'Aga-negti gi n'am nadejde decat in Dumnezeu ca sa-mi a-pere capul...

Dar tocmai de aceia el fu silit a-gi pierde mai tottimpul cu silinti in vederea pastrarii pacii turco-po-lone.

Edi ie: Hurmuzachi, Supl. II'.

Prea-Luminate gi milostive Craiu, prea-induratorulmieu domn gi. stäpan.

Prin scrisoarea Mariei Tale Craiegti, prea-milosti-vul mieu domn, precum gi. prin aratarei slugii mele-

270 N. lorga

am injeles in de ajuns multamirea cu care Maria TaCr AiascA, prea-indurAtorul mieu domn, ai primit silin.tile ce le-am fAcut pentru a pAstra o pace trainicdintre M. S. ImpAratul turcesc §i M. T. CrAiascd,domnii midi milostivi. Mi-am pus in gAnd a-mi in-trebuinja toate puterile ca aceastA slujbd ce am ince-put sA-mi poatA cA§tiga milostiva ocrotire a M. T.CrAie§ti §i a M. S. ImpAratului turcesc, domnii mieiprea-miostivi, §i nAdAjduiesc in Dumnezeu cA lucru-rile ce voiu fi indeplinit vor tinea ani lungi §i fericiji,pentru slava celui Prea-Innalt §1 pentru rAspandireabinefacerior unei pAci trainice §i nesmintite.

...Ia§i, 15 Octomvre, anul Domnului 1627.Al Prea-Luminatei MAriei Tale CrAie§ti, prea-indu-

rdtorul domn, prea-umilitA §i supusA slugA.Miron Barnovschi.

Scos din Scaun, el i§i aratA astfel nAdejdile de a-0mai cApAta mo§tenirea.

Edltie : ibid.

Mara de aceasta am primit zilele acestea un rdspunsprielnic de la PoartA, la care trimesesem intre altedovezi care sunA, §1 astfel, fdrA sA calc tOcmelile, voiufi a§ezat iarA§i in Scaun,pentru cA am grijA mare sAnu fac greutAli Statelor Coroanei, §i. a§ putea apoi,prin gAtirea mea de jertfA §i statornica mea credinja,sa. recunosc milostiva ocrotire ce mi-ar fi dat-o Ma-ria Sa Craiul....

LVIII.

Vasile-Vodd, (Lupo.)(1642.)

Vasile Lupu ascunde in el multi putere §i. multA vi-clenie, muM Mutate crudA chian Aceasta se vede §i

Salmi de Domni 271

dupA reclamatiile urmAtoare: e de mirat con§tiintalui Vasile-VodA cA ar putea rAscula pe Romanii dinArdeal.

Editie: Hurmuzaki, IV.

Prea-strAlucita Poarta a prea-puternicului Imparata putut vedea credinta mea adevarata Inca* de pe vre-mea lui Gratiani, Domnul Moldovei, cand, facandu-selegatur& cu Le§ii impotriva prea-puternicii ImpArA-tii turceVi, n'am voit sa md unesc cu el §i cu ceilaltibaeri, §i. de aceia am fost ars cu fierul ro§u pe piept.De cdtre Moise cel fugar in Tara LewascA am fostintAiu inchis §i abia am scapat cu viatA. 51, pentru caam trimes in manile imparAte§ti pe Barnovschi, du-man jurat al ImpArAtiei turce§ti, chemandu-1 din TaraLeeasca, gi apoi pentru moartea lui cAutat ca sA fiudat mortii, abia am scApat. 5i, in sfar§it, cu voia luiDumnezeu §1 cu mila prea-ocrotitorului ImpArat Sultan-Murad, am fost numit Domn al Moldova. In caredregAtorie cat am fost de cu credinta, §i din aceia sevede cd fara vre-o pagubd, dar cu cea mai mare pa-gub& a Le§ilor, am impAcat pe Sultanul Muradpe Vizirul sdu Murteza cu Le§ii. Acum am fAcut chel-tuieli i osteneli marl ca Muscalii O. Cazacii s& deainnapoi Azacul 1 fArA rAzboiu, §*1 am cApAtat pe Mus-call prieteni ai ImpAratului, iar LeOlor du$mani. De§i prea-puternicul Imparat n'a vrut sa dea frateluisau ginerelui mieu Domnia munteanA, voiu fi calduzin Tara Leseasca o§tirii imparAteVi, voiu atata peCazaci sA dea ajutor Muscalilor impotriva LeOlor, §iastfel Le§ii vor avea rAzboiu de o parte de cdtre Mus-

1 Azorul

si

272 N. lorga

call si Cazaci, din cloud pArti, si de spre Tatari, Mol-doveni si Turei, de dincoaoe. Cu privire la Ardeal, eward treaba: cunosc foarte bine calla pe care poatefi lovit din Moldova si Tara-RomaneascA: de colo Papde Timisoara, de ici Turcii, Tatarii, Moldovenii si. Mun-tenii. Se adauge aceia ca. in Ardeal mai mult de otreime sant Romani, carol/a fAgaduindu-li slobozie, in-datA-i vom atata asupra Ungurior. Si astfel vor a-yea acasA 0 in strAini rAzboiu, de n'or sti unde sase intoarcA. Iar Matei 1 e cu totul in slujba Ungurilorsi Lesilor, in ei avandu-si increderea 0 ducandu-si a-colo comorile. Ci eu, cu tot neamul mieu, la Turd, dela cari am Domnia, la ei si pentru ei voiu muri. A-cestea sA le tie in . samA Prea-Puternicul ImpAra#si Vizirii lui, ca astfel sa. lAteasca hotarele Impara.tiei.Eu sant gate cu credinta 0 slujba.

LIX.

(1654.)

Acelasi Domn scrie astfel din Constantinopol dupacAderea sa, cAutand sd insele asupra rostului sederiisale la inchisoarea de Stat a celor Septe, Turnuri. SeindreaptA cAtre fratele ce i se gAsia in prinsoare laprincipele Ardealului, cAtre Gheorghe Hatmanul §i-icere sa se pule in legAturA cu noul Domn muntean,Constantin-Vodd, inlocuitorul dusmanului salt, Matei Ba-sarab.

Editie : lorga, Studii fi documente, IV, pp. 30-1 (romAneste).

f Io Vasilie Voevod scriem la fratele nostru, laGheorghie ce au fost Hatman, multa sdnAtate. Alta,

1 Matei Basarab.


de vei v rea sa 'ntrebi de noi, cu ajutorul lui Dumne-zeu ne aflam cu sanatate si in pace. Venit-am i noicaram (sic).1 in Tarigrad, in 11 zile ale lui Iunie,cu ajutorul lui Dumnezeu i cu ruga Precistei MariaSa Vizirul foarte ne-au primit cu bine, §i a doua zine-au impreunat cu cinstitul ImpArat, i ni-au zis cinsti-tul Imparat sa gedem aici la Septe Turnuri, unde sechiama, i edem acum. far& Cu mila jui Dumnezeu dela toti prietenii avem socotinta. (Un rand de cripto-grama.) Deci sd nu-ti faci voie rea, earn graft cu Ca-pichehaielele Mariei Sale Craiului i cu dumnealuiElci-Hasan-Pasa cu dumnealui Dzulficar-Aga, cii-rele este dragomanul MAriei Sale Craiului 1, ca sascrie carti la Maria Sa Craiu pentru dumneata. Siam scris i eu la Maria Sa Craiu,. ca sa te slobo-zeascd, ca nu esti niciun vinovat; deci pare ca. MariaSa Craiul te va slobozi. Deci villa in Tara Munteneasca,la dumnealui la Constantin-Voda, ca dumnealui ni esteca un fiu. Deci de-acolo vei veni cu oameni de-a dumi-sale aici in Tarigrad. Deci Dumnezeu este bun. Ti-agscrie si de altele ce s'au lucrat, ce stiu c.S, le vei sti;ce n'am ce-ti scrie. Numai Maria Sa Hanul au trimispe an AgA cu noi aici la Imparatie, si au scrisfoarte bine pentru noi. Deci aveam nadejde de pre milalui Dumnezeu sa nu ne lase de tot, oe sa-si aduca a-minte de noi.

Ate i striu, i Dumnezeu sa te scoata, lard sa neved.-m unul cu altul; caci pentru pacatele noastre ne-au.certdt Dumnezeu. Deci numai multdmim i sa re

I De curind ?Principelui Ardealului, Gheorghe RtkOczy, al ll-lea.

i

sa-i

274 N. lorga

rugam Sfmtiei Sale, ca nu ne va Lisa. Si fii sanatos.Scris in Tarigrad, Iunie 20 zile.

lo Vasilie Voevocla.

t...a mbil fratele nostru Gheorghie ce au fost Iiatmansa se dea cu cinste intru manile dumisale.

LX.

Matelu-VodA (Basarab).

(1935 ?.)

Bunul Mateiu-Voda Basarab scria astfel catre amba-sadorul francez de la Constantinopol, care-i trimeseseun raspanditor al catolicismului. La sfargit el plangedurerea terii despoiate gi stoarse.

Editie : lorga, Acte fi fragmente, I,

Prea-luminate Domn, mult pretuit de noi,

Peste masura ma indatoregte curtenitoarea purtarea dumitale, a binevoegte a ne cerceta cu scrisoaread-tale curtenitoare, plina de marturisirea de iubire ablandului d-tale suflet. Ni e placuta aceasta Nina mar-turisire fata de noi, asigurandu-te ca.' va fi totdeaunagi la orice prilej rasplatita de noi cu alte bune scri-sori. Si cea mai mare cinste ni vei face d-ta daca. nuvei fi zgarcit in a ni impartagi poruncile d-tale, cumastazi ai binevoit sa ni dai in grija, in chip neobignuit,pe d. Anton Devia, care a fost vazut de noi cu obis-nuitul ochiu plin de iubire; cu atat mai mult cu catatarna de d-ta ca prieten de aproape. Si aga voiu facecu oricine va veni din casa Mariei Tale Prea-Luminate,avand noi buna aplecare pentru alesele insugiri ce

Scrisori de Domr.i 275

sunt in d-ta. SA ni faci indatorirea de a vorbi une oricu dumnealui Caimacamul 1 despre aceastA biatA tarA.4i despre noi inOne, povestind grelek biruri §i nem-feritele cheltuieli ce avem, din care s'a ,nAscut sArAcirea§i nimicirea acestui popor, §i nici nu au compAtimirede noi cine am nAdAjdui sA vie in ajutorul nAcazurilor_noastre. Ni va fi peste mAsurA de plAcuta aceastaindatorire, nAdAjduind folos, fatA de bunAtatea d-tale.CAruia-ti rugdm de la Dumnezeu toatA fericirea eea maimare.

BucureVi, 8 Septemvre 1635 (?).Al d-tale prea-iubitor prieten gi gata de indatorire.

Jo Mateiu Basarab,Domn al Terii-Romane§ti.

LXI.

Constantin Basarab (Carnul).(1656.)

De la acest Constantin, care prin intrigA ajunseDomn, amArAnd bAtrAnetele lui Mateiu §i. tia a§ade putin sd carmuiascA inat peste ateva luni aveaImpotrivA-i pe acei seimeni sfirbi §i dArAbani romilnicari smulseserA pentru dansul DomMa, de la acest dis-trugator, cu ajutorul Craiului" stapErn, din Ardeal, alacelei singure 44tiri ce o avea tam, de la aceastA u-mild unealtA a telui al doilea RAIrOczy, la care trebui sAfugd, pentru a nemeri apoi la Cazaci i a fi, oclipA; un neageptat Dornn al Moldovei, avem acesteranduri, tocmai cAtre stApanul de peste munti.

Editie: Iorga, Studii fi documente, IV, pp. 46-9 (romäne0e).

RAspunsurile instructiei care este data prin Michel

.1 Loctiitortil Vizirului.

276 N. lorga

Chelemen1, de la seninatul Craiului Ardealului, Orin-tele nostru, cAtre noi, fiul Mariei Sale.

1. Cu mare bucurie sAnatatea MAriei Sale inteles-am,,§i cu plecAciune fiiasca am priimit pkinteasca carteimpreunA cu bunele dojane, rugandu-ne i de-aici in-nainte sA nu inceteze ale MAriei Sale invAtaturi, dupAcum invatá i pArinteasca prietenie cAtr'd dreptii

2. Poftele noastre, zice Maria Sa cã nu-s tocmite,,,ce osebite, nu desavAr0t poftite. Nol, ca adevaratiifii i nimica fatarniti, toate le-am arAtat Mdriei Sale,iar, de va fi i ceva sea-dere, nu din alta, fArä numatinsu0 din neputinta. Despre carele rugAm i poftimsa fie iertaciune pArinteasca, cã fill nu odata, cede-apururea grrqesc parintior; ce, fiind al lui fiu,nu se indurA a-1 urgisi. Dacd noi n'am priceput pAn'atkap ce deschidA Maria Sa cArki de invatAturA!Noi incA ardtAm desAvAr0tA i statkoare pofta noas-trA, crezAnd cA dupa' indrAzneala noastrd oeasta has&nu se va deslipi, nici va reci inima MAriei Sale decAtrA noi; iar, de am 0i ca se va faoe oeva- recealA,noi am tAcea 0 am fi bucuro0, nu numai de cinstealumeascA, ci 0 de viata noastrA sA fim lipsiti.

3. Cu adevArat credem a §ti Maria Sa Craiul nos-tru 0 deck noi mai bine, cA ale oamenilor maride-apururea 0 mai totdeauna se aflA mai cu adevArat.Mai departe, pArerea i sfAtuirea MAriei Sale tot s&nu fie incetatA, 0, dintru tircumstantiile (ce seincunjurdrile vremilor) de acum, ce socote0e MAria.Sa a se izvord, cu noi incA sA nu-i fie pas a impreuna;cA noi vom ft ascultAtori, ins& dup.& putinta noes-trA. Cum 0 credem cA afarA dintr'aoeia nici ar pont

1 Coloman Mikes.

fiL

zic:-.


-Maria Sa. Stim noi aceasta cã MAria Sa nu se lipse0e.a plAti slugior MAriei Sale cu oheltuiala noastrA,

pAnA acum au avut Maria Sa aceste ce,din datul lui Dumnezeu, care are MAria Sa la mAnA,

plAtit i le §i putea plAti scutirea i aparareaMAriei Sale. Cad cA i acum se fAgAduie§te a tinea.asupra noastrd, cu datAtura inimii noastre coa de lau-d& facem mare multdmitA MAriei Sale, pdrinte creOin.Numai ce urmam: ce pofte§te parinteasca prietenie,socotinta §i milA, cAtrd noi sA arate; iar, dintru Mai-ca Sfântului Dumnezeu de ni se va intAmpla ceva,pentru ale noastre greple, n'om avea pre eine banui;numai ce ne vom rugA Sfintiei Sale neprilejuri caacele sd nu lase spre noi, ce mai vartos cu a SfinteiSale mita sa firn umbriti.

4. Ali pazi Maria Sa lucrurile MAriei Sale §i a so-eoti i spre noi, cu putint.A. este, cA Dumnezeu.au dat atAta vrednicie MAriei Sale, §i pentru aceia sAn-tem i noi fiii MAriei Sale. Noi pofta noastrA VOM a-rata ciliar 1, avAnd nAdejde in mila MAriei Sale, casa- nu mai supArdm pentru ace1e4. lucruri de atAtea-oH pe MAria Sa, i noi, fiind wzati din mila MArieiSale la un tocmit lucru, sa. putem rugA pre Dumnezeu§i s5. putem sluji §i. MAriei Sale oe va fi pofta, dinputinta noastrA. Iar Durnnezeu, care cunoaVe inimilela toti, i a noastrA, Inca fie-ni mArturie aieve cA noila a noastra. infind n'am avut, nici avern rand ca a-aceia, cum sA ni fi fost peste voie tinerea o§tilor MA-riei Sale. Ci mai vartos ani cunoscut noi cA, nu dinsilA, ci din mild le-au tinut Maria Sa lAngA noi, pen,-tru binele nostru i al terii. Si acuma, cAci venim lapofte ca acestea 2, cu zAu zicem ta. neputerea ne in-

Limpede.De a i se mai upra tinerea ostilor unguresti.

ea si oath

li-a ra

''

278 N. lorga

deamnA. CAz cunoa§tem ci noi Ca noud atunci ni-arfi mai cu temeiu ci cu indrAzneald tot lucrul, cAndam avea slugi multe: ce intrece cheltuiala pe venit:unde-s slugi mai multe dead simbrii, poate socotiMAria Sa cum va putea fi. Alt bine nu se va izvorA,ce numai urA de cAtrA slugi. Care lucru trebuie darsA-1 depArtAm, inteacesta0 chip.

Pe dumnealui Boro, cu steagul lui Ch4 Andracu dragonii i cu darabantii Mier Ai, ne rugdm MArieiSale ca sA-i scoatA, iar Nemtii, pedestrimea, cu jupdnulGaudi, sA rdmale aici, cA vom putea lupta IarNemtii, Inca ne rugAm MAriei Sale, cu bunA toe-mealA sA ni-i lase, ci, de va da Dumnezeu sA fie pevoia prietenilor MAriei Sale, zis-au Maria Sa cA [n]i-arda o companie de Nemti. Despre aceia ne ci rugAmMAriei Sale sA nevoiascA, insemnandu-se aceia: Ma-ria Sa au are a tinea aceia au acectia, ci ni-ar danouA o companie, 600; iar, de nu s'ar putea acestlucru face, ci sA-i fie a pesti, fie cu trebuintaMAriei Sale acectia a-i scoate, atunci, dupA fAgAduintaMAriei Sale, tot sA ni lase pAnA in 300 de Nemti lAnganoi, in seama noastrA. $1, cum 0 mai zisem, de nus'ar putea sA se insemne Nemtii, sa se afle pAnA lawait vreme a poftei, de care lucru, de va fi spre-altii spre MAria Sa, Dumnezeu sA-1 facA norocit peMAria Sa, ca sA nu trebuie iecirea lor, iar, de n'arputea fi intr'alt chip, atunci, la scoaterea lor, sti fiemAcar Unguri pedestraci intrAtori in loc; ci ar puteafi aceia pänd am insemna Nemti in locul lor. Iar ru-gAciunea cea mai cu de adinsul este aceasta: NemtiisA rAmAie lAngA noi.

Unde pomene0e Maria Sa cA fArA isprava 0 Vara pu-tare de grijA nu va putea lAsa MAria Sa o0ile MA-

si

i sa-i

1


riei Sale, ca carea cumva sa nu li se intample cevanenoroc, foarte 0 de la adancul inimii noastre poftim

rugam pe Maria Sa, nenorocul slugilor Marie!Sale nu-1 socoteasca, nice-1 tie mai mare paguba cle-at al nostru 0 al boierior no0ri. CA noi santem fiii,iar boierii, dupa noi, toti Mariei Sale sant dreptejurate slugi. Cand s'ar intampla acel nenoroc, noiInca am fi part*, de care nu gAndim sa fie, ca.tara alinat bine. Nici teama Maria Saadeca Nemtii, ca va avea Maria Sa intru dan0i pa-guba; ca Unguri avem steaguri 7, cu jupanul Fea-cheatea Mihai: fac voinici 700; Sarbi avem steaguri6: fac voinici 400; de Le0 steag 1: fac voinici 130;dragoni steag 1: fac voitdci 110; be0ii tatari steag1 : fac voinici 90 ; aprozi steag 1 : fac voinici 100.Fara Curtea noastra fac peste tot 2.430 de voinici: a-cegia toti cu sulite i cu foc sant. Si, iara0, pqca0,iata c'am putut a stranget din olatele noastre: voimsa facem 0 de aceia pana in 100, carora nu li seva da leafa, numai se vor ierta de alte lucruri.

A01 dart Maria Sa far& de niciun teamat poateface. Trimita macar Maria Sa omul Mariei Sale sa iifaca cautare pentru mai [mare] credinta. Ca noi bineleMariei Sale 0 raul sau paguba, o tinem a fi 0 alnostru. A0jderea gandim ca. va fi i Maria Sa totinteacesta0 inteles. Toate invataturile Marie! Saleprimim, primind. Stim ca i primavara aduce multecu ivirea ei; ee afara de putinta nu putem pa.0. Pentraaceia Maria Sa aceste ale noastre lipse, a4a intele-gAndh-le, milostiveasca-se pre vrednicele a noastrepofte a da raspuns veselitor, ca sa putem dupa pu-tinta pana la savar0t viata noastra sluji §i Mariei

I Mete, Negru.

i

§i.

sari sa-si oOile,

280 N. lorga

Sale. Acum, de aoeastA. deli, insemnare de o§ti maiinuite fAcAndu-se, aoeste pofte a noastre nu poftim.lar ajutorul MAriei Sale tot poftim, i avem nädejdela aceia.

5. Dumisale Diicului s'au rumt aii de boierie.6. Noi incA tinem pre MAria Sa adevirat i milos-

tiv pArinte, §i. nimic nu ne indohn in pArinteascaprietenie. AAderea rugim intru a noastrA prieteniefiascA si se odihneasci Maria Sa, poftind i aoeasta,cle vom fi gre§it inteaoeste scrisori, si fie iertAciune.Am adevarat cA yin acum in Moldova; rugimpe MAria Sa un om si ne trimiti, ca sa. trimitem pen-tru acel lucru. Carl, de se vor insemna, au la noiaici sa rimâie, sau la Maria Sa. A§teptAm pre aces-tea pre toate rAspuns bun. Scris in TArgovi§te, luna

, anul 1764 (1656).Io Constantin Voevod.

LXII.

Gheorghe Stefan.

(1657.)

Griji ca ale liii Constantin le avea i vecinul lui dinMoldova, biruitorul lui Vasile Lupu, bunul boier detank' Gheorghe LogofAtul, fiul lui Dumitravu Stefan,cAruia altil Ii suflaserA o ambitie. Nici el n'avea cuoe pliti datoriile feta de mai puternicul prieten depeste munti §i, la asprele cereri ale acestuia, el rAs-punde in aceste cuvinte de dureroasA umilinta.

Eclitie : lorga, Studti i documente, IV, pp. 51-4.

t Luminate §i. cinstite Craiu i noui de bine facitor,

Concurentul la tron al lul Constantin, atunci fugar In Ardeal.RdkOczy va fl vorbit pentru dânsuL Domnul pare a spune cà ros-tul de boier al Diicului s'a isprAvit.

jslemtii

Scrisoli de Domni 281

tmilostivul Dumnezeu sA te crute pre Maria Ta cu bunApace si sAnAtate, impreunA cu tot binele, intru multiani.

Cinstita cartea MAriei Tale dintru mAna cestui postal MAriel Tale cu cinste o am primit, si-am cetit cudrag; si-am dat laudd milostivului Dumnezeu, inte-legAnd de bunA fAnAtatea Marie Tale. De ate ni scriiMAria Ta, pre amAruntul inteles-am. Pentru randulTatarilor, adevirat este cum zici MAria Ta. IarA pen-teacela lucru, precum am si mai scris MAriel Tale cAei ni sant pAgAni, sintce [.pentru ca] ei, unde ieauastAzi un ban, mane cer zece bani, asa si acoleaei ar vrea a ingloti obiceiu. IarA avem nadejde preDumnezeu, chip& rAspunsul ce li-ai rAspuns MAria Ta,sd intoarcA obrazul intr'alt chip, sA mai lase dintealor. Or vedea si ei cA sAnt si altii oameni; ca ei,unde li sluji norocul in Tara LesascA, dupA cum aulost voia lui Dumnezeu, ei socotesc cA or supunetoed lumea, si gandesc cA altii in lume nu-s oameni,ce-s numai ei oameni. IarA Maria Ta foarte ai rdspunsbine, sA cunoascA cA nu-i lumea numai cu dansii.IarA pentru Ciogolea, pentr' aceia si. noi am socotitcii el se are in prietesug cu dAnsii; ce oarece din lu-crul lor, tot va adeveri Ciogolea.

Pentru randul, lucrului de spre Tarigrad, de pome-nirea maziiei, semnezi Maria Ta cum sA fie sanAtate,si sa fim intr'un bun gand, si cuvantului nostru sA-ifim marturi, jurAmAntului sA-i fim plinitori. Pentru da-toHe, sa plinim si sA nu purtArn pe MAria Ta 41.1cuvinte, cAd este MAriei Tale cu scandalA. De parelucru mA mir ce oiu mai zice clitre Maria Ta, ne-avAnd credintA eu cAtrA Maria Th. IarA, sd nu hiucrestin, ce sA hiu Jidov, si de legea mea sti hiu scA-

:82 N. lorga

pat §i, la ziva cea de sAvAr§it, unde ni este a rAspun-de toti, cine0 dupA lucrul salt, §*1 n'a hi fAfarie, acolosA him cu luda cel vAnzAtor Domnului sAu, carele OlincA locul lui va fi cu cei multi rAi, §i sA nu ne aflamla locul cel cu bune rdspunsuri, i sd nu auzim blagos-lovenia lui Dumnezeu, care toti cre§tinii spre-aceia DA-dAjduiesc sa o fluid i sã o vazA, de nu mi-i atAtainim rea cat nu pociu nice odihni, nice a mâncacu folos. 5i, de a§ avea prilej, §i n'a§ plAti de istova MAriei Tale datorie, cat mai de sarg, ca sA nu hiuauzit attita ponos de la Maria Ta, carele nice la o sii-natate nu ma aduoe!

CA, de a§ avea zece bani in casa mea, trimete-i-as §i aceia tot spre istov de datoria aceia; carea doarMaria Ta socote§ti cA eu din cainia mea §i din far&de-omenia mea pestesc §i intArziez MAriei Tale, denu plAtesc. Eu, necum spre ce a§ mai arAta cataMAria Ta cu alt jurAmAnt ceva, ce, cum arAtAm maisus, tot a§a zicem: ce nevoia noastrA vedem cd nuse crede innaintea Mariei Tale. Ce doar n'am fi nicenoi cu obraz de marmure sau de hier, CA pre unhier sau pre un marmure cu atAta gloatd de atinsa-turi s'are hi sfredelit, dara inima noastra in ce chipn'are hi vAtlimatA de atAta ponos? Ce numai pentrumare nevoie §i lipsA ce ni este, §i la MAria Ta n'avemcredintA, penteaceia sAntem obiduiti; iarA obrazulmieu s'a fAcut mai gros decat pAmAntul de atAta su-pArare. Ce, preste scurtA vreme, tot om nevoi §i omface cum om putea, §i om plAti §i MAriei Tale. Pare-nicA dintru cuvAnt ce-am avut la Maria Ta i intealtepAri unde ni-am dat cuvAntul, nu ne-am scApat. lathnumai de este ponosul MAriei Tale, §i ne afli MariaTa scApati din cuvAnt, numai pentru ace§ti bani, soco-


te§te-ni Maria Ta nevoia i greul, cice n'avem,ca.n'am fi nice noi bucuro0 a hi in toate zilele infrun-tati i preobrazati, ca ni s'au ficut greu la inima:ce n'avem oe face, pentru multd nevoie. IarA volnice§ti Maria Ta a zice cum a hi voia MAriei Tale, ctitii esti Maria Ta mai ales. Ce pentru nevoie ceuta-nia auzi toate.

Pentru rindul du§manului 1, scrisu-ni-au i boierii.noOri; iarA pentr'acela lucru sa tii Maria Ta ca,pani nu se va surupa, nu va putea fi odihnA noui. Ceiati cum imbli lucrul lui: acum ni se pare oborarealui, mat apoi larA se scoali. Ce §i lasat-am de n'amvrut si mai facem cheltuialA dupa eel rind d'intaiu,Acmil iarii vedem ca Turcii au inoeput a indemtaspre acel lucru, precum §tii MAria Ta. Deci i noi amdat invitaturi boierior no§tri 2, de vreme ce yeti ve-dea ca vine lucrul sa se facA acea treabA de istov, sAnu hie amigituri, ce, numai daca or vedea treaba is-tovita, atuncea, pentru band oe s'au juruit, sa facAcum or putea, sa iea cu camatA, sa. se plateasca deasupra terii, ci bani sa trimitem, nu avem. Pen-tru cei voinici 3 de carii a oercetat Radu Laliu, unulau fost mars cu boierii acolo la Maria Ta, lard unul afost aicea; ce cu dreptul am fost scris Marie! Talepentru sa nu se indoiascA i altii.

Pentru randul calului, zici Maria Ta ca nu pofte4tiMaria Ta acel giugan, ce poftesti until alb, careleau spus MAriei Tale Voina ca au fost stand al doilecal, §i 'nca si fie zis ca 'ntr'un rand au mars ingrajd §i 1-au vizut, iara al doilea rand 1-au fost as-

1 Vasile Lupu.1 Capuchehaiele, represintanti la Poarta.8 Osta§i.

284 N. lorga

Ce, sa. nu hiu crestin, ce sd hiu proclet, de amdat in lAturi vr'unul din cai, Lard asa cum 2ice: Cd-pitan-Pase 1 nu am: am un cal, Caddr-Aga 2, alb, ca-rele Inca la Suceavd mi 1-au dAruit, carele MariaTa ar tii 3. Si eu zAu numai doi cai am avut acum,de incAlecam eu pre dansii: acel alb, Cadar-Aga, sicel sur-alb, moldovenesc, de la Comisul, ce 1-am tri-mis MAriei Tale. Ce acm6 numai cu acesta am rdmasde treaba mea: am cai cativa in grajd, ce numai numi-s de treaba mea.

Gheorghie Stefan-Voda.

LXIII.

Mihnea al III-lea.(1659.)

De la ciudatul fiu al lui Radu-Vodd Mihnea, care seintitula Mihai-Vodd, dupd numele vechiului erou si serdsculd impotriva acestora i luptd cu dãnii, darfArd biruinp, avem aceastd scrisoare cdtre cel de-aldoilea Rak6czy, la care in curdnd trebuia cauteAM adapost, gdsind neizbAnda i moartea.

Edifie : lorga, Studii i documente, IV, pp, 57-9.

Luminatului Domn Racoli Gheorghe, din milaJui Dumnezeu Craiul Ardealului, domn parlilor TeriiUnguresti, Secuilor span, iproci [ = i allele], nouAvecin iubit, de bine voitor.

t Cinstite scrisorile MAriei Tale cu sluga noastrd

1 Numele acelui cal.2 Interesana aceastä numire a cailor domnqti dupA innaltele

dregatorii sau numele personalitätilor turcqti de la cari-i avea,Gheorghe $tefan..

3 111 §ti.

cuns.

sd-si

t


vatah de aprozi venitu-ni-au; cu dragoste am primit.De toate pa rand inteles-am. Bucuratu-ne-am, andlauda milostivului Dumnezeu pentru sdnatatea MarieiTale, si multamim Mariei Tale de lascA1 ce-aratiMaria Ta catra noi. De care lucru si. noi dupa datoriavecinatatii intr'acela chip sa ne stii Maria Ta, intrutot voitori de binele MAriei Tale. Numai pentru ran--dul lui Constantin-Voda, daca voesti Maria Ta sa-I a-§ezi in partea Moldovei, nimic nu-I zAbovi Maria Ta,ci cum mai in grabA sA meargA, cu ajutorul MArieiTale si cu ale Dumnealui osti ce va avea, nimic sA nu-mai zaboveasca; cd acum este vremea. CA iata noi,derept voia Mariei Tale si derept folosul CrestinatAtii,gata ne aflam cu nevointa si cu ajutor a-I cauta.Care de spre partea noastra am grijit si. am si trimispand in 10.000 de osti, tot oameni alesi, si semenime 1calari, cu pusti lungi si tAcAluse 2, si peste 2-3 zilevor ajunge la hotarA. Numai si din partea MAriei Tale-sa nu fie alta zabava, ci sa mearga cum mai curand.CA, cum vor intra de spre partea MAriei Tale, asavor intra si ai nostri de se vor impreuna toti, sivor merge de-I vor awza in Scaun. $i dupA aceianoi cu toed vârtutea noastrA cAuta-l-vom intru toate-dupa. datoria crestinatatii, si ca pe un frate il vomsti langd vecindtatea noastra 3. Numai iar vom zicesi vom indemna pe Maria Ta, altA zabava sA nu fie,

ea apoi alor nostri in sminteald li-ar veni sa sada,

' Dui:4 limba polonA : grape.2 Seimeni, ostasi cu platA.3 SAcAluse, pusti mid.' Era bucuros a scapa de el ca ravnitor la Scaunul domnesc

muntean, pe care-I avuse.

286 N. lorga

sA agtepte la hotarA. SA traiegti cu mila lui Dumnezeu.Scris Septemvrie 29, 7168 (1659).

Io Mihail Voevozl.

Luminatului Domn Raco ti Gheorghe, din mila luiDumnezeu Craiului Ardealului, domnului pArtilor TeraUnguresti, Sacuilor span, iproci, stt i se dea.

LXIV.

Grigore-Vocla Ghica.

(1662.)

fretul fiu al lui Gheorghe-Vodd Ghica, bAtrAnulcare mogteni in Moldova pe Gheorghe Stefan gi nea-mul lui Vasile Lupu, Grigorawu Ghica, ucigAtorulplin apoi de cainta ori de fricA al Postelnicului Con-stantin Cantacuzino, a schimbat toate politicele. Nuodatä s'a indreptat gi. calm cregtinii acela care, indorinta de a se face iar4i. Domn, a intrebuintat giprefacuta alipire de legea catolicA a ImpAratului. Ve-cinului celui nou din Ardeal, pagnicului gi slabului Mi-hail Apaffy, de care avea nevoie, ca sa. nu-1 cople-geasca pribegii, ii scrie astfel.

Editie : Studii fi documente, IV, p. 59.

Io Gligorie Ghica Vodvod, cu mile WI DumnezeuDomn al Terii-Romanegti 1.

t Cinstitului gi luminat fratelui nostril. Apafi, cu milelui Dumnezeu Craiu Ardealului, Domn partilor TeriiUnguregti gi. SAcuilor span, sAnAtate gi tot binele dela tot-puternicul Dumnezeu MAriei Tale poftim. CinstitAcartea MAriei Tale gi. cu cinstit solul MAriei Tale ve-nitu-ni-au; dintru care intelegAnd de bunA sanAtatea

1 Traducem titiul slavon.


Mariei Tale, bucuratu-ne-am 0 am dat laudd lui Dum-nezeu. De alalte toate ate ni-au spus cinstit solul MA-riei Tale din gurA, pe larg am inteles, 0 noi iar, dincate ni-au fost a vesti dumitale, de toate am graftcu solul *Arid. Tale, din gurA, pe larg; 0 va spuneMAriei Tale. Poftind de la mila lui Dumnezeu intoata vremea sA auzim de sAndtatea Märiei Tale. A-ceasta aveam a scrie de astA datA. Si fii MAria TaanAtos. Amin. ScrisA Mart 4 zile, 7170 [1662].

Al MAriei Tale de tot binele voitor 0 frate,

lo Grigorie Ghica Voevod.

Cinstitului 0 luminat fratelui nostru Apafi Craiul Ar-dealului, Domn partilor Terii Ungure0i §i Sacuilorwan, cu AnAtate 0 cu cinste sA se dea.

LXV.

Constantia-Vod4 Bedncoveanu.

(1707.)

Multe 0 frumoase, in vremea celei mai mari de-sAviir0ri a limbii literare romAne0i, stint scrisorilelui Constantin-VodA BrAncoveanu. De insemnAtate po-liticA insa, prea putine. TrAind in vremuri grele, o-mul era ferit, 0 mai degrabA lAsa altora grija aces-tui scris primejdios. IntamplAtor, una din scrisorilelui cAtre vecinii Brawveni, pe cari-i imbogAtia cucomenzi, are 0 cuvinte de parere de rill pentru su-ferintile unei teri impovArate.

Ed Itle: lorga, Brafovul fi Romtnil, pp. 371-3.

t lo Constantin Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnal Terii-RomAne0i.

t Cinstitilor 0 ai no0ri buni prieteni 0 vecini de

288 N. lorga

aproape, in toed vremea de bine voitori, dumnealortot cinstitul Sfat al cinstitei cetAti Brasovul, sdnAtatesi tot binele poftim d-voastrA de la Dumnezeu. Cin-stitd cartea d-voastrd, ce ati trimis, ni-au venit,si, de a d-voastrd intreagA sdndtate intelegand, bucu-ratu-ne-am si am dat laudA lui Dumnezeu. Ala lte ceati scris d-voastrA, am inteles, cum cA ati inteles.d-voastrd, cd aici, in tare noastrA, au iesit o dajdepe dobitoace, ca sd dea tot omul, si ne poftitid-voastrd, pentru oamenii de tara d-voastrA oe au.dobitoace aid, in tard, ca sa. nu sti supere. De aceastacredeti-ne d-voastrA cd cu tot adevdrul zicem cA noisantem ceia cari mai mult am vrea si am pofti sd.nu se supere, necum aceia ai terii d-voastrd, ce s'arfi afland aid, ce mid pdmantenii nostri. Dar ce sdfacem? Pentru multele pAsuri si. marl cereri si greleporunci oe avem de la cei ce ne sapanesc, care until..Dumnezeu sti ,! in ce greu ne aflAm si cu catd dd-toHe s'au incArcat ceasta biatd tard; pentru aoeias'Au fAcut socoteala. cu tot Sfatul boierimii terii noes-tre de s'au scos ackastd dajde de dobitoace, gAsindu-se eu socoteala cd aceasta este si bunA dreptate latoll, nu se face nimAnui nicio strambAtate, fdra. cat,eine cat dobitoc va avea, sA si-1 plAteascd, precums'au randuit. ,Si. asa s'au socotit: tot omul, ori pd-mAntean, ori strain, cati se vor afla ca &ft aibA do-bitoace in pämantul acesta, sd ajute cu totii la a-ceasta, ca sd se poatd ridica pdsurile si poruncile stA-panilor ce ni sant asuprd: incepand intdiu de la noiinsine, vitele noastre ce avem, domnesti, le plAtim,si toti boierii cei mari, si inAndstirile toate, si arhie-reii, si toti, de la mare pand la micp cum am zisdumneavoastrd mai sus, nimanui mdcar o vita mtse scuteste. InsA, macar cd insusi noi ni plAtim do,

Scrisoti de Domnt 289

bitoacele noastre iv evem, gi alalti boieri toti, iarinckgi pentru dobitoacele ce seint ale dumnealor ju-detilor, fAlnogilor 1, am poruncit sã li dea pace, devreme ce aga s'au socotit: ce vor fi dobitoace boie-regti, cum ale gubernatului2 gi ale altor boieri, ne-megi mari, sii nu se supere. Si age impreund vor finesupdrate gi ale dumneavoastrA, judetilor gi ale fAl-nogilor, iar alalti mai prostime, cati se vor afla inpAmAntul nostru cu dobitoace, vor sd dea toti: nuse poate intr'alt chip. CAci nu doar &A stint trecutidencoace acum de curand, ce de Maya vreme se Midveniti §i agezati aici in tail, gi -se hrdnesc gi ei bine,ca gi cegti pAmAnteni. 5i yeti gti 'd-voastrd gi a-ceasta cA cei ce ne stApAnesc, ne gi mustreazA, gini zice cA aici, itt tara noastrA, s'au strAns atfita su-mA, gi din Tara Ungureascd, gi din alte pArti, gi,

pentru acest nume mare ce s'au fAcut cA e tara a-ceasta plinii de om, cu atata mai mult gi stApaniicer cat nu este prin putintA, gi obiceiurilQ ce aveammai denainte, de se gtia ce da tare pc an, le-au stricatpe toate gi le-au innAltat, cAt numai Dumnezeu celmilostiv sA dea putere sAracilor pAmAntului acestuia !Pentru aceia s'au socotit la un pAs ca acesta sA ajutecu totii. 5i, dupA aceasta, (Mild Dumnezeu sA mairAsuflam, nu vor mai avea de aoeste supdrAri, niciacegtia de tare d-voastrA, nici pAmAntenii nogtri. 5i,cu aceasta sfargind, mila lui Dumnezeu sA fie cud-voastrA.

Scris in TArgovi§te, Ghenarie 13, leatul 7215 [1707].De bine voitor d,voastrA

Io Costandin Voevod.

L FruntaOlor.' Guvernatorului Ardealului.

290 N. lorga

Cinstitior a nostri buni prieteni si vecini de a-proape, in toatd vremea de bine voitori, dumnealortot cinstitul Sfat al cinstitei cettiti Brasov, cu multdsAndtate sti se dea.

LXVI.

Dimitrie Cantemir.

(1711.)

Din scurta Domnie a invatatului Dimitrie Cantemir,cam fugind de cloud primejdii, nu scdpd de niciuna0 rdmase pribeagul stiintific cu pensie al Tarului,dupd. neizbanda acestuia la Prut, alegem aceastd cir-culard a rdscoalei sale.

Ed Itille se aratä In ,,Ana lele Academiel Romine", XXXII!, pp.100-2. de unde reproducem 0 aceastA traducere.

Dimitrie Cantemir, cu mila lui Dumnezeu Dorn,npe viatd al terii Moldovei.

Preasfintitului Mitropolit al Sucavei, episcopilor, bo-ierilor, cdpitanilor, 0 celor al doilea si al treilea, de totfelul, si la toatA oastaa si la toti curtenii de Ord,si pldiesllor, si tuturor locuitorilor terii Moldovei, vdfacem stiut cu aceastA carte a noastrA ,cd, din vre-mea strdbunilor 0 bunilor pArintilor nostri, dupla-nul Sfintei Cruel a pustit pa ai nostri multd vremecu grozava-i putere, ardtAndu-si in deosebi cruzimea.CAnd insd ascunsese supt piele de oaie pe lupul celrdparet, prea setos de sdnge crestin nevinovat, lainceputul ajungerii terii noastre supt stApanirea sasi a prOorocului dm Mohammed, Bogdan-Vocid, fiul lui$tefan-VodA, Domn deplin, a fdcut, cu jurdmAnt, paoe,cu invoiald ca Moldova sit nu fie supusA la alt birdecal, pe an, 4.000 de galbeni, 40 de cai, 24 .soimi,


dupA primirea cArora sa' nu facA nicio sila teriiMoldovei.

Dar paganul eel necredincios si cAlcAtor de jura-mant nu si-a tinut cuvantul, ci a fAcut atatea navAlirizilnice asupra Moldovei, a dAramat oetati si intdrituri,pe altele le-a luat in stApanire, ca Tighinea, Chilia,Cetatea-AlbA, Galatii, Renii, Soroca, Ismailul, cu altelocuri langa Dun Are, si tot Tinutul Bugeacului, si elinsusi, supt cuvinte inchipuite, a ingAduit adesea Ta-tarilor sA prade toata tare Moldovei, a luat in asprarobie pe locuitorii ei, pe. fruntasii nostri boieri, sfetnicisi curteni, a thrat pentru poftele sale pe atatea dinfetele si sotiile lor cinstite; ba incA a cercat sA le aducala legea sa pdganA si tiranicA, pe dangble, pe Domnisi alti mai maH, impreunA cu casele lor, prin feluritechinuri si amenintarea cu moartea. Aoeasta au incer-cat-o si asupra noastrA, cand cerca sa ne nimiceascAprin dAH tainice si de feta si adtiugia zilnic fel defel de dAjdi, pe care le stiti.

Dar mila dumnezeiascA nu uita niciodata de poporulsail, si deci cu duhul ei a umplut si a atatat pe deHristos iubitorul Petru Alexievici, Tarul a toatA Ru-sia, care, luandu-si nebiruitele arme, cu amintireaSfintei Cruci, adeca, s'a impotrivit puterii celei ti-rAnesti, spre desrobirea neamurilor crestine din serbiapAganilor. Cu care trpbuie deci ca noi sA ne unimin grabA, ca tovarAsi de arme, din toatA inima si su-fletul, cu toatA averea noastrd, mergand spre Du-nAre si stand impotriva asaltului tiraniei si nava-lirilor Turcior.

CAci, cu ajutorul lui Dumnezeu, la 4 lunie oastea Ma-riei Sale Tarului a stat la Bender, la 15 insA ale a-celeiasi luni ea s'a miscat spre Dun Are, cAtre podul

202 N. lorga

pe care cu sangele nostru 1-am clAdit. De aceia MariaSa Tarul ni-a dat de sure, noud si altora, pentru caoricine poartA numele de crestin sA se suie &Maresi sA se uneascA si el cu ostirea MAriei Sale; iar, carenu va voi, averile i se vor confisca. $i cine va ascultade aceastA carte, acela va cdpAta mila MAriei SaleTarului asupra averii lui intregi. CA s'au numArat lefidin Vistieria MAriel Sale pentru 10.000 de ost4, sis'au dat in manile mele. Deci cine va veni in tabard,va primi la inceput 5 galbeni, iar pe lunA i se vorda 3 lei impArAtesti. $i cetAtile ce ni s'au luat de ti-rani se vor da toate innapoi, cum spune Maria SaTarul in universalul 1 sAu. $1, dacA, de acum innainte,cineva ar voi- sA fie de partea Otomanilor, de fataori in tainA, acela va fi afurisit, blAstAmat, izgonitca Iudp din obstea sfintilor, si anatematisit pe veci;si averile lui, ca ale unui dusman al MAriei SaleTarului, se vor confisca,.§i le va pierde, si pedeapsa-iva fi tAierea capului.

De aceia, f ratilor prea-iubiti, aceasta v'o spunem,&A nu fie nimeni care sit se indoiascA. CAci eine seva artita protivnic acestei -carp, va chema asupracapului sail multime de nenorociri strapice. $i astfel,cu ajutorul lui Dumnezeu, sa vA uniti cu oastea MArieiSale Tarului si sA urmati cat mai in grab& pasii no--tri. lar, intru cat cineva din voi nu se va infAtip intabArA pana la 15 Iulie, va fi pedepsit cu asemeneapedepse. Dandu-vA de stire aceasta, md rog de bun&sAnAtate.

Dimitrie Cantemir.Domnul terii Moldovei.

(UrmeazA numele boierilor.)

I Proclamatia.


LXVII.

(1711.)

In urma despärtirii de tard, Dimitrie t e gdsi pierdutintre strdini falsi sau aspri. i de Id Harcov el se plan-gea astfel ImpAratului" sau:

St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 87-8. (din ruseste).

Preasfinte 0 prea-luminate stdpdne ImpAratepreamilostive,

1. Cetatea orasului Harcov s'a Mout numai din lemn0 nu este incd intdritd. cu pdmdnt, fd.rd §ant, 0aceia puthtel s'a stricat in trei locuri, pentru care rugdmpe Maria Voastra. ImpdrAteasca. sd porunciti a se dasupt ascultarea noastrd pentru zidirea oraplui un re-giment intreg, fiincla unii domni i§i apArA pe supu§iisdi, iar locuitorii sdraci ai oraplui acest lucru nu-1 vorputea face. Cu aceasta vd trimitem 0 izvodul tunu-rilor ce se gdsesc azi de fatd.

2. Rughtn cu umilinta preasfanta voastrA Marie :m-pArAteascd sd ni se dea noud o hotArdre intdritd prindreapta Maria. Voastre ImpArdte§ti, prin care sd nise intdreascd toate mo§iile, averile §i vitele 0 toate lu-crurile casnice potrivit cu cele d'intdiu carp de izvoddate din mila Mdriei Voastre Impdrdte§ti, fiincicd a-cele d'intdiu cdrti de izvod inteadevdr sunt necunos-cute Excelentiei Sale domnului grof amiral §i suntschimbate 0. in elq s'a mic§orat mult, oeia ce, dudMaria Voastrd dore§te sd afle tot adevdrul, este mar-turia primarului din Harcov, care §tie tot §i de la carese poate afla ce s'a mic§orat.

3. Din aceia se vede lAmurit cd acolo au fost doudzeci§i patru de roate de moard pe rdul Donetului ldngdIzium; in ora§ul Izium o curte §i o curte anume Zve-rinet afard de ora§, alte mori 0. velnite in acelea§i lo-

294 N. lorga

curi, iar Mug& satul Ivanovschi patru catune pe carele-a stApAnit timp de cinci ani idlovschi 0 anumeGheniuvca, Malinovo, Mohnaci, Soludea, langA oraplVolunchi mori 0 douA sate, Nicolaevca 0 Mercic, careastAzi ar fi ale lui Lavrentie 5idiovschi, colonelulHarcovului, 0 Novaia Soli, pe care le-a infiinjat ghe-neralul, Uspevacovji, si. pe Iziumej ColodeajnAi 0 Ni-colaevji §i cAtunele de lAngA satul Rojdestvenschi cuvelnije, ale cAror cazane le-a luat domnul obAr-co-mandant, §i ItingA ora§ul care se chiamA Star Ai Saltovsatele Nov Ai Saltov, Perevolocena 0 Ohrimovca, carecu totul lipsesc in cartile de izvod.

4. Cai, vite, fel de fel de dobitoace, 0 albine se gd-sesc in multe locuri supt alt nume, cum este de pildAPiatna supt numele lui Sidlovschi, si cAte sunt inaltA parte nu putem §ti, §i despre aceasta nu se p0-mene0e in cArtile de izvod.

5. Daniil Andrievschi, care a fost judecAtor de ob0ela Sidlovschi §tie despre toate bogAjiile lui 5idlovschi,prin a cArui Oretenie 0' cu ajutorul obAr-comandantului0 altor rude ale lui 5idlovschi au fost schimbate cAr-tile de izvod 0 dupd placul lor micprate. Prim Ariaoraplui Harcov 0 aljii au iscAlit totul 0, and vor fiintrebaji, vor spuhe adevArul fArA nicio indoiAlA.

6. Copia intregii averi a lui 5idlovschi, pe care ni-adat-o domnul obar-comandant o trimit preasfintei MA-riei Voastre ImpArtite0i.

LXVIII.(1717.)

Uneori ar fi dorit §,1 piece 0 el in lume, in Apusulde uncle trAsese §tiinja 0 indemn:

Ibid., pp. 98-9.Prea-puternice 0 prea-luminate stApiine ImpArate,Din felurite 0 mai multe izvoare am aflat cA prea-


milostivul stApAn al nostru, Maria VoastrA, a binevoitpentru binele de obste al crestiniitatii (cum si e obi-eeiul sA facA intotdeauna) a pleca pentru oarecarelimp in Olanda, gand bun al MAriei Voastre pe careCel de Sus il vaincununa cu izbAndA. Si, avand nAdejdela mila monarhiceascA a MAriei Voastre indrAznesc sA

rog prea-plecat ca printr'un prea-milostiv ucazal MAriei Voastre ImpArAtesti catre OcArmuitorul Se-nat sA mi se ingAdue mie, umilului rob al MArieiVoastre, sa. plec i eu acolo unde binevoieste sA segaseascA MAria Voastra. Aceasta din trei pricini: in-tAiu, fiindcA de mult timp, de doi ani de zile, n'am vA-zut prea-luminata fat:a monarhiceascA a VoastrA si do-resc din toat& inima sA mA indulcesc in nAcazurilemele, vAzAndu-1 pe prea-tnilostivul stApan al mieu;al doilea, CA potrivit indatoririlor de supus i credintiicinstite am ceva de arAtat MAriei Voastre ce e de ne-voie in vremurile de astAzi; al treilek cA am maredorinta. d: a cerceta acele tell In afar& de aceasta asavea ceva de spus (dn.& va fi bunavointa MAriei Voas-tre ImpArAtesti) i despre nevoile mele ca om. Pen-tru aceasta rog prea-plecat sA se ingAduie robuluiMariei Voastre sA vie la Maria VoastrA. acolo unde vetifi fArA piedeci, cu trei-patru oameni de slujbA. Astep.-tAnd prea-milostivul ucaz al Vostru, rAmAn robul prea-plecat al MAriei Voastre ImpArAtesti.

Dimitrie Cantemir.Din Solomino, 17 Ghenarie 1717.Din Comanici.

LXIX.(1718.)

In acesti ani grei, el adunA astfel, intr'un memoriu,nemultdmirile lui si ale terii:

Ibid., pp. 102-3.

oh

296 N. lorga

Prea-puternice i prea-milostive St ApAne Imparate,1. IncA pe and eram in tara Moldovei, am primiy

poruncA din partea MArici Voastre ImparAtesti de 4sfAtui si a incredinta tot poporul moldovenesc sA jurecd va sluji cu credintA pe MAria VoastrA ImparAteascii,0 am stdruit atdta, dio toate puterile, luck tuti intetinsuflet si-au unit armele la oastea MAriei Voastre. Inl-pArdtesti impotriva tiranilor Turci, fiind indemnati, iluatAt de chemarea mea, cat de cuvAntul prea-milos-tiv al MAriel Voastre ImpArAbesti, care ati hotArat ca,dacd vor jura credinta vesnicA i vor pastra acea creldintA si se vor tinea de fAgAduielile lor, atunciMAria Voastra ImpArAteasca nu-i va lAsa niciodatAintreg poporul moldovenesc va .avea apArAtor in toatenAcazurile, cum se vede si din diploma, din ponturile13 si 17.

2. ImpreunA cu mine, robul tAu, intreg poporul mol-dovenesc a sArutat sfAnta cruce in mijlocul bisericiiinnaintea lui Dumnezen si a MAriei Voastre ImparA-testi pentru a 'Astra legAtura si am tinut credinta inrdzboiu si am ajutat dupA putinta, nu numai inainteavenirii MAriei Voastre ImpArAtesti, ci si mai pe urmAam bAtut multi Turci si am facut

3. 5i, când prin ursita lui Dumnezeu s'a facut pacecu Turcii lângA Prut, s'au imprAstiat sAracii Moldoveniin toate partile, iar cei "ce au rAmas in Moldova ausuferit fArA margeni i astAzi sufAr in fiecare zi ti-ränia. Multi sunt ucisi, au fost i atunci, iar anul trecutau fost luate in robie 80.000 de suflete si au fost stri-cate bisericile i sfintele mAnAstiri arse, si in deosebimAnAstirea noastrd, punAndu-i-se lagum 1, a fost stri-catA i oasele pArintelui nostru scoase i pAngdrite.

MinA. E vorba de Mira, mAnAstirea lui Constantin-VodACantemir.

prin0.

al

'


4. Incepandu-se razboiul intre Chesar 0 Sultan, foartemulti din bietii Moldoveni se omoarA 0 se prapadesein fiecare zi atat din partea oamenilor Chesarultu, catsi din partea Turcilor si a Tatarilor, astfel ca toti auajuns la o stangere dc nesuferit. Poporul moldovenescajungtind la o asa de mare nenorocire, cu cateva luntin urma Mitropolitul a trimis pe un arhimandrit sAceara ajutor, iar acum a sosit la Chiev arhiepiseopulde Roman, dupa cum am fost incunostiintat de catreel printeo sctisoare. Boierul de intlia treapta Sturzaa trimis aici pe doi fii ai sal, iar ceilalti boieri pri-begi unii in Ardeal, iar altii in Tara Leseascar si inalte teH imi scriu i roaga mila Mariei Voastra ImparA-testi ca sA nu lasati agest popor moldovenese (carea jurat credinta MAriai Voastre i o tine si astazi) sAfie nimicit cu totul de cafre Turci, Tatari i Chesari-cesti, sa-i ajutati intr'un fel oarecare, iar pe urmA Dum-ngzeu va indrepta inima i cugetul Mariei Voastre,potrivit fAgAduintii sale sä nu Iasi ca acest poporcrestinesc i ara sa piara cu desavarsire.

Asupra stãrii, dna Maria VoastrA ImpArateasca vabinevoi sA intrebe, eu, care cunosc imprejurArile a-cestor teH, voiu arAta MAriei Voastre Imparatesti so-cotintile cum ar fi da lucrat mai bine si cu mai multasiguranta.

Al MAriei Voastrie Imparatesti rob prea-plecat,Dimitrie Cantemir.

Anul T718, Ghenar....

LXX.

(1723.)

Avem un sir de scrisori din lunile cand el simtia cai se stange viata. latá cea din urma:

Ibid., p. 128.

st

298 N. llama

Domnul mieu, Alexie Vasilievici,

Nu voil stArui asupra sAnatatii mele, care slabe§tepe zi ce merge. Aceasta slabire se mare0e din clipAin clipA, plecandu-se cAtre sfAr§it, in loc sA meargdspre insAnatoOre. Am mare nevoie de bani, astfel cA,dacA milostivul Facator mi-ar da ceva tArie, nu voiuavea cu ce pla.a la drum; iar, dacA imi va sosi sfAr-§itul vietii, nu se va gAsi cu ce sA ma. inmormanteze.De aceia te rog sA-mi dai tot ajutorul prietenesc dupAiubirea binefAcAtoare ce o ai fata de mine, pentru ami se face, anul acesta, o leafa hotArAtd. Inteadevarsimt mare no 01P, ca unul care nu am cu ce face iatatrebuintilor casnice, cad, cu toate ca trAim la Ord,totu5i, din pricina zdruncinatei sAndtati, cumpArdmtotul cu bani pein. Inca odatd te mai rog sA nu inde-pArtezi aceasta cerere a mea, pentru care, dacd volt'mai trAi, voiu fi gata a te sluji cu cea mai marertivna. Raman cu nAdejdea in iubirea d-tale kiete-neascA.

A d-tale slugA vepicA i binevoitoare.Dimitrie Cantemir.

AD AUS(1718.)

0 frumoasa scrisoare de tAnguire, romAneascA, vineatunci de la tovarA§ul de pribegie al Domnului, cro-nicarul Ion Neculce:

Ibid., pp. 137-38.

Prea-luminate al mieu fAcAtor de bine, Maria Tagraf Golovchin, cu multA plecAciune mA'nchin MAriiiTale.

Dau §tire §i. tiplicuesc MAriii Tale de amarul i greulpacatelor noastre celor multe ci-au rAmas in Oman-tul nostru pAn' la acest cias, de nu sA mai ridicA. Care


am tot nAdAjduit din cias in cias pe marea mArireaputerii si milosului sudar 1 creastinesc, ca, oricumsi cu ce fel de mijloace, nu ne va da uitArii, sA nelasd in focul cel nestAns la pAgan, sA ramtionem saperim. VAzAnd ca au sf add pAganii 0 cu alti .monarhi,nAdAjduèm 0 noi tare cd va mijloci puternicul Im-pArat de ne va scoate 0 pe noi dintr'acest foc. AcmAinteleasem cA pAgAnii cu alti monarhi s'au asezat sis'au impAcat; numai pentru pAmAntul nostru, Mol-dovii, nimea nu s'au pus. Stiindu-ne cA ni-ain datprotectii prea-sAninatului MAririi ImpAratului creasti-nese pravoslavnic, cand au vinit MArirea Sa la noiin tar& acmil paganii, vAzand ca nimea pentru noinu se pune nici se pomeneste, ni-au cuprins de toateparti1e, de ni4u luat pamtintul, si ni-au incungiurattoate granitele terii, care numai am rAmas cu suspinla Dumnezeu, de cAtAm cu ochii in sus, iar altA nadejdedi pre nicio parte nu avem. i ne eu temeile si copiiide-i busurmAnesc. 'am ramas numai cAt Dumnezeune crede, de multe prdzi 0 nevoi am sArAcit. SA fu-gim, sA lAsAm locul, n'avem unde, ce acmA la noiatat au ramas, or toti de vii sd ne ingropdm, or scine busurmAnim. Ce ne rugAm MAririi ImpAratului sd fiemilostiv asupra noastrA, ca un monarh slavnic ce estepe toti cre§tinii pravoslavnici, sA nu ne lase sA perim,cd noi, cu dad putinta am avut la vreme cand au vi-nit MArirea Sa la noi in tard, cu mare bucurie ni-aminchinat MAririi Sale si ni-am nevoit spre slujbd catot sAngele nostru sA-1 vArsam pentru libovul legiiMAririi Sale cu mare Ilreptate. N'am avut de la Dum-nezeu cias la acea vreme. AcmA pentru acea de a-

I Gomdar, 'lard

300 N. lorga

tunce perim cu totii. Unii sAntem lipsiti din pAmAn-tul nostru de atunce, de la acea vreme, pin teri streine,cu mare lipsA 0 fail nicio wzare; altii, cari sAntIn tarA, [ii] pierd pAgAnii, *'ar vre sA fugA 0 n'auunde, vazandu-ne la noi cei instrainati CA träim cumare lipsA, fdrA nicio 4azare. Ce ne rugam prea-sfiintului sudar, cu totii sA feed mild cu noi den estcies acma: aft posol sä facA voinA cu Turcii, sau sdpomeneascA MArirea Sa sA ne rAdice Hotinul din spate,0 sti ne lasd in obiceile cele vechi. Ne rugdm Ma-riei Sale sk fie milostiv sA ne de o bucata. de locunde s'ar socoti, de o parte, cum este Nipru, ordin sus de Chiev, or din gios, v'o cloud polcuri, suptprotectia MAriei Sale cneazului Dimitrie Cantemir, Dom-hului nostru; care cum ar scApa din pAgani, sd aibdmain la acel loc, supt mile ImparAtiei sA-0 chiver-niseasea vieata pan la data 0 cias. CA s'au umplutTara LepascA de podanii no0ri, iar de noi, de boie-rii, este greu, 0 nu putem sa firn podani. De n'afi mile ImpAratului cu noi, numai ne cautA sa ne bu-surmAnim. Ce ne rugAm MArii Tale sd stai la MArireaSa ImpArAteascA sä ne scoti rdspuns, 0 ni-I va tri-mite la noi MAria Sa cneazul Dimitrie Cantemir, Dom-nut nostru. $i mile hti Dumnezeu cu Maria Ta.

A MAriii Tale mai mica slug& Ion Neculoe, biv Hat-man moldavschii i gubernator suceavschii, md inchinMArii. Tale impreunA 0 cu alti boieri moldoveni.

U Nijboj, Noemv. 27.

LXXI.

Antioh Cantemir.(171.9.)

Antioh, fratele mai mare al lui Dumitru, numit demama cu un nume din AlexAndrie", a fost de douA

Scrisori de Donini 301

oH Domri cinstit si bun, in stare sa incerce legAturinoua cu Moscul" drept-credincios, dar fArA hotArAreade a rupe cu Turcii. Acestia, dupä imprejurArile din1711, 1-au pAstrat, Mil nAdejde de Domnie, mai multCa un prisonier.

Din Constantinopol el scrie asa ca sã cearA mila Ta-rului:

St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, pp. 146-47. (dinruseste).

Prea-puternice ImpArate, atot-stApanitor al intregiiRusii, prea-milostive stApAne. Cu fata smeritA mA in-chin si sArut picioarele Mariei Voastre.

DacA s'a revArsat supt soare bielsugul milei Ma-riei Voastre pentru oricine 0 fiecare, pentru orisi-eine si fiecare. Pentru mine s'a arAtat limpede milasi bundtatea pe care ati binevoit s'o arAtati robuluisdu, fratelui mieu, 0 1-ai primit supt protectia TamonarhiceascA si 1-ai pus sA stea in liniste si pace inumbra ocrotirii Voastre. AceastA fapta. bine-credincioasAsi impArAteascA nu putine nadejdi mi-a insuflat simie, ca sd alerg la bunAtatea MAriei Voastre cu a-ceastA prea-plecatA carte 0 cu inima cutezAtoare sAInd plang inaintea Prea-sfintei Voastre MAHH desprenenorocirea neinduplecatA in care mA gAsesc eu astAzi.

La venirea MAririi Voastre in Moldova, fratele mieu,dorind sA-si indeplineascA datoria crestineascA, arA-tand credinta fata de MAria VoastrA, nu Lard fricA atrecut in slujba MAriei Voastre; iar eu, robul Vostru,am rAmas la judecAforii nedrepti 0 oblAduitorii mil-

niosi, fiind rAu bAnuit (intru cat mA bAnuiau cd euaveam cunostinta de toate treburile fratelui mieu);caH la inceput m'au osandit la moarte. VAzAnd aceastAnenorocire in viata mea pentru multAmirea lAcomieilor si pentru imblAnzirea maniei lor am fost nevoitsii,-mi jertfesc tot avutul pentru nesatul lor; si. astfel

302 N. lorga

mi-am pAstrat viata pentru oarecare limp, iar bAnuialala toti ca la unul si pana astazi a ramas neschimbatAin inima lor. Si asa imi petrec la ei viata acum, lipsitde orisice cinste ce-am avut in trecut si nehrAnind nicionAdejde de a primi cinstea pArinteascA (in afar& deacea cinste, alta n'am cunoscut), mai cu sama c& inaceasta nenorocire suntem lipsiti de cele de nevoie zil-nic, care sunt cheltuite, si suntem despretuiti de toti.$i asa, prea-puternice ImpArate, cu intreaga familie anoastrA suntem urmAriti de mari neajunsuri si lipsitide cele de nevoie, si in afar& de Dumnezeu altAscApare nu avem, iar dup& Dumnezeu mila VoastraimpArAteascA fArA de margeni.

Pentru care sA binevoiascA Maria Voastrd sa maia supt ocrotirea Sa, pe mine si familia mea, si, ho-tArandu-mi o leaf& pe an, dintr'o particic& a indu-rad' Sale, ca sa dregem prapAdenia noastra, si intarindaceasta printeo diploma monarhiceascA, indurator sAne ajutati la nevoile noastre. Pentru care si eu, robulVostru, in afarti de aceia ca impreuna "cu toli ai mieivoiu ridica vesnic rugile cAtre Dumnezeu, fagAduiesccu tarie sa slujesc cu toata credinta Mariei Voastre sivoiu pune toatA sarguinta pentru rostul de slujbA lacare va fi destoinica neputinta mea, si yoiu indeplinidin toate puterile orisice indatorire. Si astAzi rAmanprea-plecatul rob al prea-milostivei Voastre MAHH.

Antioh Constantinovici.7227, Ghenar 15.

P. S. Stirile de aici, neindrAznind sa tulbur pe MA-Ha VoastrA, si altele le-am trimis fratelui mieu, ro-bului Vostru, iar el va arata despre toate Mariel Voas-tre.

Scrisori de DOmni 303

LXXII.

Nicolae Mavrocordat.

(1711.)

Din ale celui mai priceput si mai nobil dintre Domniigreci, Nicolae Mavrocordat, dAm aoeastA scrisoare careni aratA in el mil& de sAraci, grijA de dreptate, silintispre o bunA carmuire si chiar intelegere pentru ros-turile terilor noastre.

Editie : Emile Legrand, Episfolaire grec ou recueil de lettres aChrysanthe Notaras, n-I 58 : traducerea lul Al. Mavrocordat, inArhiva societdfii ftiintifice fi literare, VII, p, 599, nota 25.

Noi insA, dupii ce prin binecuvAntarea cea de susam strAbAtut inteatata cAlAtoria noastrA de am tre-cut DunArea, am pus piciorul in Moldova cea zguduitAde grele suspine, stropind cu lacrimi pAmAntul ei.CA6 aceia pe care o lAsasem cu un an in urmA inflo-rind, acuma o gAsiam in schimb slutita si intristatd,urmAnd multA pustiire locuitorilor ei celor multi. Ca-sele le-am vAzut pe unele lipsite de locuitori, pe al-tele nimicite prin foc si prefAcute in eenusA; sfintelelAcasuri cele mai multe din temelie rAsturnate si a-junse pradA turbArii atAresti. Cum crezi cA am fostatinsi, prea-sfinte pArinte, printr'o asa de prea-amarAprivire? PAnA in fundul inimii am fost sfasiati si deodatA scaldati in lacrimi; de mahnire am fost rupti,pe de o parte compAtimind pe aceia ee, scApAnd dinmultele nenorociri, se tArau afar& din casele lor joase,sarbezi la fata si mai morti, ca si cAnd ar fi iesitdin morminte, jalnice rAmAsite ale viforului ce de-abia incetase, ducând ca o povarA o viatA ticAloasa.CAci unii din ei, in asa hal de pAreau lipsiti demAruntaie, fuseserA furati de cAtre femeile si de copiii

304 N. lorga

lor; altii schilozi, fArA mAni §i. picioare, cu totiiin cea mai cumplitd sArAcie, §i, nu numai lipsiti deveminte, ci chiar far& hrana zilnicA. Ne cAinam penoi in§ine proorocindu-ni inima chiar de la ineeputate greutati aveam de intAmpinat.

Nicolae Mavrocordat.

LXXIII.

Stefan Cantacuzino.

( 1715.)

De la Domnul care se ridicä prin cdderea vAruluisAu Brancoveanul, se pasträ in Scaun prin peirealui §i urmä acelea§i legâturi cu cre§tinii din Ardealpentru care-i mânease capul, dAm acest ravas detrAdare' cAtre generalul din Ardeal. i aici rdsunAaceiai tAnguire ca in tot cuprinsul suferintii noas-tre de veacuri.

Editie : Hurmuzaki, V.

Prea-luminate doamne, domn respeetat de mine indeosebi.

Am primit bine, cu respectul cuvenit, scrisoaread-tale, mie prea plAcutii, din 30 ale lunii trecute, im-preunA cu obi§nuitele §tiri inchise in ea, iar dupAaceia numai §tirile ce mi s'au trimes. MultA.mindu-tiin chipul cel mai cAlduros pentru ele, tot odatA nuvoiu scApa din vedere niciodatA corespondenta cerutA,supt aceia0 infati§are. De oare te insi nu mi seintamplA sit' am altceva de dat in ?urea LunainAtieiTale deck urmarea eu fierbere mare a pregAtirilorde rAzboiu (cum innainte de asta abia de vor fi fost)la Turci §i cererile nemai pomenite de carA §i -eat din


aceasta biata tar& §i anume atatea, ate nu s'aumai intamplat pana acum, numai Dumnezeu sa semilostiveasca de Aansa i sa. dea bun sfar0t la a-ceste nenorociri, ma recomand obi§nuitei sale ocro-tin i iubiri, i ramah totdeauna al Luminatiei Tale.cel mai gata de slujba.

Stefan Cantacuzino.

Bucuregi, 8 Fevruar 1715.Celui ce aduee scrisoarea i-am dat in sama anume

lucruri de spus din gura Luminatiei Tale, caruia vabinevoi a-i da ascultare i credinta.

LXXIV.

loan Mavrocordat.(1717.)

Domn al Turcilor, nerecunoscut de Nemti, caH voiausa vadd in el numai un administrator, loan Mavrocor-dat, fratele lui Nicolae-Voda, se facu vrednic de laudiprin ostenelile lui spre a nu se incalca i miquratara de cre0inii de la hotare. Pentru aceia scrie el

acest fava§ eatre generalul din Ardeal.Editie: Hurmuzaki, VII.

Cu multe saptarnani innainte ma gandisem a scrieLuminatiei Tale 0 a-i oferi intaiu prea-umilita inchi-nare a sufletului mieu, dar din matte pricini am id-bovit; ci prin scrisorile mele te felicit pe Luminatia Tapentru buna sanatate, mai ales. N'am de gaud acuma,prea-luminate print, sa tes lauda insgirilor LuminatieiTale, Oungandu-mi daca voiu putea sd admir mticarin tacere marirea Ei. Atata, 0 mai cu sm.& mi-a ra-mas a ruga cu umilinta pe Luminatia Ta i indura-

pi

306 N. lorg a

rea ei ca sA binevoiascA a mA primi in numArul ocro-titilor Ei. Eu am tinut dupA puteri tara aceasta cru-tata 0 sigurA de toti aceia cari cAtau sA o sfA0e cucruzime, 0 0. de-acuma innainte o voiu face cu a-jutorul lui Dumnezeu. Dar nici intr'un chip nu credsA pot indeplini aceasta decat ,prin indurarea d-tale,Prea-Luminate Print, care ai opri intrarea in ea §i aNemtilor 0 a SArbilor osta0; ceia ce te rog foartestAruitor a face. CAci de ee sA intre intr'o tara. ce nu eintAritä nici cu cetati, nici cu orap? E toata numaiun camp deschis 0 pustiu; nu e plinA de un fel deoaste dumand ImpAratului. Deci, dacA niciunul dinNemti sau din Stirbi nu va nAvAli impotriva ei, de lanimenea altul nu va suferi pagubA. In sfAr0t ce amcerut pAnA actim cu rugAciune, eer iarA0 din a-dancul inimii. Si vei fi, prea-luminate Print, dacA veiajuta in felul arAtat mai sus, mAntuitorul unei tericAzute.

Bucure0i, 3 Septemvre 1717.Ioan Mavrocordat.

LXXV.

Constantin Mavrocordat.

(1740.)

Constantin Mavrocordat, Domn plin de invatAtura,dacA nu i de talent, §i proprietarul unei marl biblio-teci, purta de aproape grija eelor ce m petreceaula botarele lui, pentru a in0iinta apoi pe Turci, stA-'Anil sai. De aceia intrebArile, cam naive, pe care lepune in aceasta scrisoare catre un corespondent al sdu.

Editie : Studii fi documente, VI, pp. 571-2.

Ba incA, voind sa-ti dau prilej d-tale a cre0e reeu-

Scrisori de Donini 307

nostinta mea, te rog sa inoepi cu mine de acuma In-nainte un schimb des de scrisori si sa-mi impartamtivre-a neutete deosebitA, caci stirile de obste imi suntdate de gazetele din Olanda, Co Ionia, Lipsca, Viena§i Londra. De si. in imprejurarile de acuma nu se poatescoate Inca nicio urmare sigurA, totusi oamenii de-prinsi cu interesele politice, si mai ales cei Inv&lap, pot Inca de multe pri, prin lucrArile lor, satreaca peste intunecimea viitorului. Imi vei facedeci placere sa-mi impartakti ce raspandesc inimprejurarile de feta acei cad au cunostinta Curtilor,§i sa adaugi parerea d-tale; de pildA cu privire laapropiata alegere a Imparatului Romanilor: concu-rentii, partidele, scopurile si cereetarea pretentiilormai de seam& ale fiecaruia; mai ales cu privire laurmarea da acuma a Prea-Luminatei arhiducese Ma-ria-Teresa in mostenirea Casei de Austria si in re-gatele Terii Unguresti si Boemiei. Ce crezi de linis-tea Europei? Va fi ea supusa vre unei tulburari?Trebile de la Miazanoapte sunt ele cu totul impacate?Ce crezi de acest razbolu intre Spania si Anglia si demiscarea escadrelor francese? Asupra acestor mate-rii si altora asemenea astept deci inteleapta d-taleparere. Si te asigur de recunostinta mea.

Bucuresti, 25 Noiemvre 1740.

LXXVL

loan Teodor Callimachi.(1757.)

Sufletul patriarhal al lui loan Teodor Callimachi, fe-eiorul, crescut la Liov si deprins la diplomatie in-tre Grecii de la Constantinopol, al unui Orheian.0 al unA. Campulungence, se vede mai bine din a-

308 N. rorga

ceasta. scrisoare, luatA dintre acele prin care impAr-tAVa fratelui sAu Dumitra§cu de la Stance VII Boto-pnilor griji de gospodarie.

Editie : torga, Studil 1 documente, XXI, p. 244.

Cinstite i iubite frate, multA §i fericia sandtatepoftesc dumitale de la mile lui Dumnezeu. SA te pa-zeascd milostivul Dumnezeu, cu toatA frateasca casedumitale. Noi toti incA ne aflAm sAnAtoV.

Zahareaua au venit bine cu Opripn, insa prea tar-ziu, adecA dupA ce-am intrat in post, §i la caVegi;brAnza §i untul pentru trebuinta casei, am cumparatcu bani; inul 1-ai uitat, asijdere §i sarea; slAnina,pastrama, orzul pisat, aVjdere; ci aceste de prima.-varA sileV3 sA le trimiti, ca amintire nu-i pot infrain voia Ralitei1.

Din cloud scrisori ale dumitale ce mi-ai trimes:una pe uscat, cu un negutAtor, i alta cu Opripnu,am inteles de randul dumilorvoastre, apoi pe urmAla Ghenar, am auzit schimbarea d-tale din BAnie,m'am cam otArAt, dar, socotind cA MAria Sa \Todd.cu alt chip te va mAngdia, nu te mahni; voios sA fiirugAnd pc Dumnezeu pentru bunA-starea MAriei Sale;cd, despre mine iubite frate, nici de cum uitat nu veifi Si, cit nu s'ar putea de aceastd data altA boierie,voiu sii cu rugAminte sA i se dea un Tinut euprA vnicfe, ce-a socotit MAria Sa, sA-ti fie de folos caseL

Alta, iubite frate, scriindu-mi d-ta cum ai insAmato seam& 'de oi, iatA c'am insAmat i eu de aice unom de treabd, gelep, om drept i cu chiza§, careVie randul acestei negustorli prea bine; se chiamd Io-van Silistrili 1, cu care ne-am insotit cu zapis, ca,

De Silistra.

pi

,s-


venind acolo la d-ta, cu oile ce-a gAsi gata la d-taoile ce-a cumpara, sd feted sese la de oi bune, aleseiharge de Stambol. CAruia i-am dat acuma o mielei ; a pus 0 el o mie de lei ai sAi, sArmeiaua 1 siosteneala ce-a face, sa. fie pArtasi la dobandd intocmacu noi: asa ni-i tocmeala cu dansul. I-am dat pe man&

scrisoarea la Maria Sa Vodd de la boierii de aice,ca sd i se Ma ajutor la toate trebuintele lui, i, tre-buindu-i vre-o mie de lei, sA, I se dea de la Domnie,

venindu-i, rAvasul aice, oiu da banii dice, la boie-rii capichehaialele MAriei Sale. Osebit de acesti, tre-buindu-i i alp bani, aflati acole, cu mipocirea d-tale,

trimitandu-mi-se i acia polita, eu aici oiu dabani ca sd se plineascd sase mil de oL $i, venind cusAnAtate la Sfetii Dimitrie, sA se vanzA, de-a vreaDumnezeu, cu bun pret, i ce-a fi partea d-tale ti-aveni la manA cu bund i curatd socotealA. DecI, venindla d-ta, yeti vorbi, i te'i nevoi, frate, la treaba a-ceasta. CA el Ii va alege care oi va socpti a fi detrebuintA de aice. i sA vA feriti de vre-o sminteald,cA la aceasta rcu cheltuialA va fi. CA el vine acolea cuciobanii sAi l cu chehaialele 2, si, de-a milui Duinne-zeu -sd sporim eu dobandA bunal estimp, la anul, cusAndtate, le-om face indoite. D-ta pentra toate velvorbi cu dansul, cu mijlocirea d-tale sa se facacumpArdtura ieftinA, i, la vreme, sd purceagA cu tur-mele cAtrd DunAre.

Deci, frate, sA fiti cu ochii deschisi, nA rog, cAeu pe zisa d-tale m'am apucat de aceastA treabA.Cand a vrea sd-mi scrie, sd-si dea cartea in plicul

1 Capitalul.3 V echilii.

de

si

si,

si,

pi

310 N. lorga

gospod 1, la mana dumnealui Vel Postelnic, i mi-aveni lath gres. D-ta nu trebuie sA-mi scrii, iar el,precum va sluji trebuinta, sA-mi scrie. Insa sunet nixvoiu sa se Ma cu numele mieu, ci sit' se numeascAel cumpArAtor i negutAtor turmelor. Pentru IonitaArmasul mi -s'au juruit o boierie asijdere, i pentrucumnatul, Satrarul Andronache 2, Vornicia CAmpulun-gului cu bunA seamA. Am hiat si a d-sale carte, asurorii, si Dumnezeu sA i trimitA sAnAtate. Pe 0-prisan II voiu trimete, acum la Mart, iarAsi cu co-rabia sa vie. Si am gait pentru d-voastra une i altede trebuinta casei; niste pecetluiri a rAmasitei ce mi-aItrimes, le-am trimes i eu la Bucuresti, ca sA se arateMAriei Sale lui Constantin-Vodd 3, si astept rdspunrsul. Niste zapise a venitului BAniei ti le-oiu trimitecu Oprisan. Ralita i toti fiii nostri vi se inchinA cusanAtate, i dumisale cumnatei, si surorilor 4; 4i milalui Dumnezeu pururea cu d-voastrA!

Fratele dumitale:Ion Vel Terziman.

Mart 9, 1757.

Frate, am trebuinta de o mie i cinci sute de oca.de Yana spalatA, opAritA, si de primAvarA sA se puiefArA gres la corabie, sa-mi vie la vreme.

LXXVII.

Grigore Alexandru-Voda Ghica.

(1777.)

Grigore Alexandru-VodA Ghica, a cArui peire nd-Domnului.Tinea o soil a lui loan.

8 Mavrocordat.4 Maria 0 Paraschiva.

I


prasnicd, in 1777, a lAsat o tragicA amintire, !Areacd prevede acest sfar§it. Aceasta se cunoa0e §i dinurrnAtoarea scrisoare catre Rumientov, a§a de plinAde grijd.

Editie : Memoriile societtifii de istorie §1 arlzeologie dinOdesa, traducere de St. Berechet, In Neamul ronuinesc literarpe 1911.

Ca unul ce am simtit totdeauna urmarile bund-vointei Mariei Tale fat& de mine, §1 temandu-rnaca afacerile intre cele doua Curti sd nu se mantuieprin vre-o rupturd in imprejurdrile de fatA, vázandprimejdia la care trebuie sA fiu supus prin aceasta,eu in deosebi, §1 toatA tara impreuna cu mine, imiieau indrAzneala sa alerg la prea-omenoasa provi-denta a Mdriei Tale §i. sd o rog foarte respectuossA binevoiascd a intrebuinta in aceastA imprejurare in-naltu-i ajutor pentru siguranta mea §i. a terii mele,prin binefAcdtoarea sa recomandatie cAtre Curtea Ru-siei.

la§i, 22 August (2 Septemvre) 1777.

Printul Grigore Ghica.

LXXVIII.

Ioan Sandu Sturdza.(1821.)

De la cel d'intAiu Domn de tail in Moldova dupd1821, sie la smeritul §i evlaviosul bAtran Ioan SanduSturza dam o scrisoare cAtre Costachi Conachi poetul,poruncindu-i ce e de fAcut dupA numirea lui de Domnla Constantmopoi. UrmeazA apoi alta dare egamenulde Neamt Domentian, din vremea cand trAia ca mazilpeste hotare. Dorul de tara rdsbate prin randurile-iprosaice.

Editie: Ghiblnescu, In Arhiva Societe-111i ftiinfifice fi literaredin lafi, XX, No. 2, pp. 466-8.

312 N.. lorga

Pdrinte0e.

Slava lui Dumnezeu ce, necuprins de mintea deom, judeca 0 randuie0e chibzuind toate cele ce cuintelepciune se botara0e, miluindu-mA §i pe minecu Domnia Moldovei, unde am hale Vistiernit penepotul mieu Petrachi Sturza. Care le dar este 0 maimult dator deck toti altii a imbrAtop trebile terii0 a Domniei cu toatA vartutea §i iubirea de cinste,fiind de laudd ca au privit ochiul cel milostiv asupraSturze0ilor. Si dar, hai, .ca, and vor veni socotelileVistieriei, adeca izvod de toti banii ce au intrat inTritina Caimacamului 1, ori din care sumele §i undes'au dat, atata din rusumaturi, din rasuri, din rubiele,de tot omul fAra bir, de toate celelalte trepte §i dela scutelnici, bresla0 i slugi, cum §i din sare, dataasupra treptelor, cum 0 a- celeilalte A'ri, cum §i

banii de la Cananau Iancul, de pe toata panea, cutoate cd Caimacamul vrea sa opreascd a treia partesupt cuvinte netemeinice, cari bani sa-i faci totizapt 2, avand a intra in cheltuielile pamante0i, silindcu implinirea banilor birului, fara insa sä faca silnicechipuri, ci, scriindu-se cartile catra ispravnici, sa lidai a intelege chipurile blandetelor 0 nevoia in carene aflarri cu a se desface ridicarea o0ilor cu venireamea acol..); sarguindu-te in toate cu folosul Vistieriei,nu insd cu cereri osellite din partea Domniei.

Cele pentru Wile de acolo se vor chibzui precumse va putea.

In Mitropolie nu se va putea ca sa. se dea 3 pentru

1 Stefau Vogoridi.2 SA-I opre0.

ReNdinta lui.'


ea este calabalacul lui tefanachi 1, si dar vei face ga-lire, randuind pe fiul mieu Neculai, spre a-mi gAticasele in cele ce sade Vladica de Roman, unde santsi casele dumisale aproape. Cu care se implineste tre-buinta par' ce se vor ridica ostile impAratesti, cand,grijindu-se Curtea, mA voiu muta acolo.

SA. pui numai dealt sA-mi facA slicul de samur, dupa.randuiala domneasca, numai, de larg, dupA slicul celvechiu, care stii: sa mi-1 trimeti cu Gheorghe la Se-liste; ce-[I] am acasa, in mana copiior.

SA pornesti pe Neculai, fiul mieu, cu menzilul 2 laSaucesti, ca sa-mi puie si sa-mi tocmeascA cardta dedrum, si sa o porneasca. cu- om inadins de ai casei,intr'a cArui seamA cardta, ca sA o aducA la Focsani,unde sa. stea la samesul Neculai Tuduri, pAnA va venisi celAlalt calabalac, trimes pentru venirea mea.

SA se trimeatA trei care mocanesti pentru venireamea, pornindu-le starostia Putnei.

De la Putna, fiul mieu Gheorghe, ca un logofAtal doilea, sa.-si iea doi-trei diaci de Divan si sa vie cucarlita si celelalte calabalacuri la satul CAldrasii 3 dinTara Munteneasca, unde sa stea pArA ce voiu veni 0eu. Diecii vor sta la Focsani, iar Gheorghe va venila CAlArasi.

Am auzit ca. chir Andrei Pavlu 4 au luat, in baniioce avea ai lui de la Mihai Voevod ,Sutul, tacamul deedecuri 5; tot; cAruia indatA sA-i scrii, 0, de va fi cu.adevarat cA le are, atAt tacAmurile de cai, cat si. altelucruri cazute Domniei, de iznoavA sA-i scrii, sa le

1 Vogoridi.2 Posta.8 Orasu1 de azi.5 Mare bancher iesean.5 Caii domnesti.

314 N. Iorga

trimeatii, tot tacilmul, l cu multamita i-oiu plãti,ingtiintandu-mA cu cat se va putea mai in grabA deeste sau ba. Dar indata cu un lipcan4 sA-mi scrii, ca,nefiind acolo, sA se faca de aicea, neapArat.

SA-mi opintegti 200.000 de lei la CalAragi, cu impru-mutarea, cu orice chip se va putea.

Pogtile sA se ia din purtarea de grija a lui Pomirpe care sA-1 apuci, rânduind pe fiul mieu Neculai sA4ia seama de ceia ce s'a luat pe &fail WA, gtirea bo-ierilor, poate gi a Caimacamului: de caii ce erau pela pogtA i cari s'au mai dat pe urmA, din cari au giBoca Pomir, din pogta din Focgani, gase telegari,hamuri, alte tactimuri ale pogtii, gi de gi-au luat su-rugiii hacurile care are sA mai iea.

Cum gi pentru socoteala vAnzArii mogiilor mAnAsti-regti sa se facA catagrafie, precum s'au vAndut fiegte-care movie i acaret, fAcAndu-se catagrafie; gi pre-cum s'au impAciuit de catre cumparAfori de pe lalocuitori. CAci, oriciite i oricum vor fi asemeneabani, toti au sa se dea in cheltuielile obgtii.

Lui Moscu sa nu i se mai dea un ban leafA i taingi casA, deck dacA va vrea sa fie doftor numai cu-rante 3, iar nu al Patriei.

Pomir sA-1 iconomisegti4 sa nu lipseascA de acolo.Am pus gi pe Vornicul Teodor Balg Bag-Caimacan,

dinpreunA cu dumneata, ca sa. nu Med vorbA, i darcu unire politicoasA 5 stai singur savargitor, indemnândpe toti la cele ce trebuinta va cere, ca dimpreunA säse facA toate, fArA insA sA se lase de astAzi pe mane.

Curier tatar.2 Pus de eteristii greci.3 Al Domnului.

SA bagi de samA.Cuminte.

2,

5

4

5


SA socote5ti pe eine sä orânduim capuchihaia laTarigrad; chemand pe Bosiece5ti, sfi ii zici de venirea aici la Tarigrad ca sA se puie la cale, pentru aleasel.. loc, 5i. ecareturi, 5i venituri, pentru cA 5tietdrce5te 5i a 5i mai fost la Tarigrad. Instiintandu-ma.5i de straini si mi5cArile ale imprejuratelor megie5ii.

Grecii, duhuri volintire5ti, sA nu cumva sa. mai.treacd hotarul, 5i acei cari ar fi trecut panA acum,sd se urmeze cu toatA. soumpAtatea cercetare sd nucumva sã rAmAie vre unul necercetat 51. nesiguripsit1.

Pentru trimesul carAtei, sa se facA porunca isprdv-niciei BacAului, sA deie slujitori de ai Tinutului 5i caiitrebuincio5i ca sä o ducA la Foc5ani, de uncle cu ha-bituri (?) de ale po5telor 5i cai de po5tä sà vie la_Mara 5ii de la Munteni.

Trimete-mi mehmendariu pe nepotul Neculai Cos-tandachi.

AstAzi, Iu lie 1, la cinci ceasuri din zi, m'a ran-duit Doran.

AratA Preaosfintitului de Hu 5i ca dupA datorie sii.

se fedi multamirile cAtre induratul Dumnezeu 5i rugilece toti patriotii sA le 5i implineascA cAtea Milostivirea.Sa.

Slicul de samur sA fie din oei mai buni samuri, 5ibine facut, cu innoite pielcele pe din lduntru, ca si..poatA luptà la sudori, dupa cAldurile ce samt.

Io loan Sturza Voevod.1822, lulie I.

Sã sAruti pe nepotii din partea coasted, 5i pe co-pill Mariei RA5canului, Marghiolitei JorAi, gi Nas-tasiicAi: din partea noastrai cAzutele cercetAri 5i blagosloviri.

1 Neinchis sigur.

316 N> lorga

Luand raspuns sle la jupanul Andrei Pav lu eft n'Aretoate tacamurile, adeca ciohodari, bas-ciohodari, pre-cum dulami, ciacsiri, ciobote galbene, barate 1 si paf-tale, sa pui sd se faca de has& alba; dulamile si cio-botele si celelalte a se gdteasca toate dupa condi*scriindu-mi ca, care acolo nu se vor putea face, deaice.

LXXIX.

(1822.)

Eltie: Iorga, Studii fi documente, VII, pp. 349-50.

Cu plecAciune sarut blagoslovitoarea mand, parintearhimandrit.

Scrisoarea Sfintiei Tale din Maiu 25 am primit-o as-tazi, August in 8, faspunzatoare scrisorii mele, sees&Sfintiei Tale si sfantului sobor 1 cu toata bucuriaam multamit induratului Dumnezeu cd va aflati sa-ndtos implinitoare cererii mele si fagaduintii, in-sotita cu al doilea scrisoare, din Aprilie 18, cu cuprin-dere ca niste salase de Tigani, ca fratele mieu MihailSturza i-ar fi aficrosit, dandu-i mandstirii Nearntului.Cari Tigani n'au intrat in stapanirea mandstirii nicipana acum, jd in intamplarile vremilor, si, fiindca atiluat fagaduinta mea si. a sotiei noastre cd spre despd-gubirea manastirii se vor da altii in locul acelora,de si nu-mi aduc aminte, de vreme ce Sfintia Voastrascrieti ca am fdgaduit, se vede dar ca Tiganii mands-tirii sant in Tiganii miei. Si ramand dar ingaduirea ca,cu blagoslovenia Sfintiei Sale si castigand indemna-rea lui Dumnezeu slobozitoare ca sa ne intoarcem in

1 Berete.2 Al mAnAstirii.


patria noastra, and, fara multa uitane, de vor fi inTiganii miei, ori se vor da insuO, ori ai fratine-mieu,..ori altii. Cu aceste dar eu sant al Sfintiei Tale plecatfiu sufletesc.

1832, Avgust 8.loan Sturza Voevod.

LXXX.

Mihai Sturza.(1834.)

De la Mihai Sturza avem aceste doua scrisori, dintrecare una larnure§te asupra monumentului innaltat ingradina publica de la Copou, iar cealalta arata in cechip, de hatarul consulului rusesc, se suprima, pentrutin nevinovat articol de fantasie, suplimentul literaral gazetei sfiosului Asachi.

Editie : Hurmuzaki, Supl. I .

Escelentei Sale d-lui conte de Nesselrode.lqi, 6 Novembre 1834.

D-Ie conte,

In anclintirea actului separat de la Adrianopol, ceea pus basele existentei politice a Moldovei 0 i-a des-chis o era noua de prosperitate, innaltul cler si no-bilimea moldoveneasca au dat concursul lor pentru aridica in gradina public& acuma creata, un monument spre a ve§nici amintirea acestor binefaceri, peatat de pretioase, pe cat de reale, precum 0 a lega-turii care une#e in chip ap de fericit pe cei doi Au-gt.Wi monarhi cari au incheiat acest act de regenerarea Moldovei.

Interpret al sentimentelor compatriotilor miei ?i mar

318 N. lorga

tor al binevoitoarel ingrijiri a Escelentei Voastre pentrubinele acestui Principat, la consolidarea cAruia a con-tribuit asa de puternic, indrAznesc a vA ruga, d-le,consul, sa binevoiti a depune acest omagiu publicla picioarele Tronului impArAtesc si a face pe M. S.Augustul nostru protector sa primeasca umila mar-tulle a recuno4tintei adanci de care natia moldove-pease& va fi totdeauna strabAtutA.

Crezand cA trebuie sa va supun aici aldturat Esce-lentei Voastre desemnul acestui monument sortit saconsacre ap de ilustre amintiri, lid rog a primi asigu-rarea personalA a InnalteL mele consideratii.

Editie: Ibid., I'.

LXXXI.

(1838.)

Ia0, 5 Septembre 1838.D-le conte,

AjungAndu-mi la cuno§tinta cA in suplementul zia-rului, de la 1-iu a. c., publicat de Institutul Albinei, cuprilejul unor teorii despre whist, s'a facut mentiuneaunei Puteri al aril nume trebuie stl fie venerat §i deGuvernul i de locuitorii unei teri care-i datore§te fiinta§1 prosperitatea sa, am crezut de nevoie sa ordon su-primarea pe viitor a acestui suplement, care ie§ia supttitlul de AiAuta RonfAneaascA; cu atat mai vartos cucat editorul foii se gAsia in aoeasta privinta in starerde recidivA.

Facandu-va éunoscutA aceasta. masura, d-le consul,profit de aceastA imprejurare ca sci va asigur cA Gu-vernul va pune totdeauna intre datoriile sale cele maisfinte grija de a veghia spre a preveni sau a re-


prima cea mai mica atingere la numele rusesc, carenu trebuie sa fie incunjurat deck de mArturii de res-pect 5.1 de recuno5tinta.

Intrebuintez acest prilej pentru a va reinnoi, d-leconsul, asigurarea consideratiei mele celei mai dis-tinse.

LXXXII.

Alexandru-Vodà Ghica.

(1841.)

De la bunul Domn Alexandru Ghica, plin de papicaomenie, de grija pentru culturd, de prietenie fata de ceide aproape ai lui, dam aceasta scrisoare, una dinacelea pe care le-a provocat complotul Bulgarilor dinBraila pentru punerea la cale a unei expeditii de lihe-rare a terii lor.

Edltie : Iorga, Studii i documente, XI, pp. 249-50.

Iubite Odobescule,

Neprimind pana astazi 412 dimineata nicio tiintAdespre sfar5itu1 pricinii rdzvrAtirilor bulgare, 5i, din5tiintele ce mi se trimeteau de la Bucure5ti, vAzand cApand la 13 raul sporia, scriindu-se in vileag 1 5i altaadunAturA de oameni cu proaste cugete, am fost pie-cat sa. viu la Buzau, ca sa fiu mai de aproape in, in-telegere cu d-voastrA, pentru oHce extraordinare ma-sun i combinatii ar fi lost trebuintA intr'o aseme-nea intamplare.. Dar, pe drum intampinandu-ma cu-rierul ce a fost trimis de capitanul Manu la Bucure5ti,0 de acolo indreptat catre mine, am venit numai Parala Buzau, i, socotind pricina desAvar5it potolitA, pe

Inscriindu-se public 1ntre insurgent'.4

320 N. Iorga

de o parte vA instircintim a incuno0iinta §i cdpitanuluiMariu i ofiterilor 0 soldatilor comenzii dumnealorcd sAntem foarte multamiti de urmarea ce au fAcut0 cd a§teptdm raportul d-voastrd de numele d-lor ofiteri i de numdrul soldatilor ea sd li rtinduim rdspld-tire. Mtepttim §i §tiintd de starea ranitilor soldati,pe l'Angd care veti binevoi a ingriji cu Ward docto-riceasca cAutare i pe Bulgarii raniti, §i ne veti in-0iinta 0 ce familie a Idsat, §i unde, impuvatul unter-ofiter. lar, pe de alta, vd ordnduim dinpreund cuAga Manul sk faceti in taind ceroetarea pricinii lor, casã dovediti ce inclinare au avut in acest complot, ateitaici, eat §i la Serbia §i Bulgaria. Puteti sd li datitoatA incredintarea, in numele nostru, cd, mArturisindadevdrul, nu numai Stdpdnirii turce0i nu va fi prd-data taina, neprimit fiindu-ni ca sd dam sabiai 0 ro-biei pe cei de cindea cre0ini, ci incd, liimurind cutiinta ce li se cere pentru a oblAduirii noastre reguld.

0 1ini0e, vor scdpa 0 insu0 de strdOicia supt careurmeazA sd fie supu0 pe cdtd vreme vor fi suptbdnuiald ca. nu se destAinuesc despre toate inclindrile

i uneltirile ce au fost avut 0 mai au incA. CAci, a-Hand mai la urnid cd au tdinuit ceva, apoi urmeazdsd bAnuim cugete necurate, §i atunci vom fi siliti sd-itratarisim ca pe ni0e vrAjma0 ai 1ini0ii ob0e0i in-tr'acest pacinic pdmAnt, unde fiind fost umbriti 0 mi-luiti, se fac mai nevrednici de milostivirea omeneascdpentru nemultumirea lor. Ca aceste chipuri lucrati 'Anddind veti chibzui ca sd-i transportuiti. Eu mane mdintorc la Bucure0i, a0eptând raportul d-voastrd des-pre Wire, ce s'au ardtat mai sus.

Tfirgul Buzau, 16 Iulie 1841.A. Ghica.

Serisori de Domnri 321

LXXVIII,

(1843.)

Gheorghe Bibescu.

In ce legAturi stateau innainte de Unire Domnii te-rilor vecine arata aoeasta afectuoasa scrisoare a luiGheorghe Bibescu catre MiharSturza.

Editie: Hurmuzaki, Sup1.14.

A. S. S. principelui M. Sturza.

Principe §i prea-iubit frate,

Am simtit 9 foarte vie multamire primind indatori-toarea scrisoare pe care A. V. S. a insarcinat pe d.Vornic Beldimart sa mi-o dea. Stima pe care innaltelecalitati ale A. V. mi-au inspirat-o totdeauna nu pu-tea dead sa innalte pretul sentimentelor pe carebinevoieVe a mi le exprima.

Nu tin la nimic mai mult deck sa Arad stabilindu-se intre noi acele raporturi de bund vecindtate §i dearmonie pe care le reclama interesul bine conceput alamanduror terilor §i pe care numai o neinteleasa.nedibdcie singurA 1 a putut sA le tulbure ap demuted. vreme. De sigur cA ea nu se poate atribui niciluminior, nici intelepciunii voastre, de la care scotdulcea convingere ca relatiile noastre vor fi totdeaunacele mai prietene§ti.

Simt, Principe, ca §i A. V., nevoia unei intrevederi;o doresc din inimA, dar preocupArile nedespartite deun inceput de administratie, mai ales cand sant atatealucruri de reparat, ma silesc sa aman catva timp feri-cita clipa pe care n'a putea-o fixa astdzi innainte

' Supt Alexandru-Vodä Ghica.

322 N. lorga

de a fi hotArilt vremea cAlAtoriei mele la Constan-tinopol.

Alegerea pe care A. V. a binevoit s'o facd in per-soana d-lui Beldiman cu acest prilej nu putea sa-mifie mai plAcutd. 0 rog sA primeascA pentru aceastafoarte sincerele mele muljAmiri i incredinjarea repe-tatA a sincerei simpatiei (attachement) §i a innalteiconsideralfl cu care am onoarea sã fiu,

Principe §i prea-iubit frate,Al Altejei Voastre Serenisime

prea-umilul i prea-supusul servitorG. Bibescu.

Bucure§ti, 2 Mart 1845.

LXXXIV.

(1856.)

Atitudinea Domnilor caH au fost siliji pdrdsiSeaunul e totdeauna interesanta. Din fericire ea e §imai totdeauna, in epoca modernA, demnd.

Iatã o scrisoare a lui Vodd Bibescu catre fratelesalt loan.

Edipe : lorga, Floarea Darurilor, II, p. 115.

Baden-Baden, 21 9 lulie.

Frate dragA,

Scrisoarea ce mi-ai adresat prin contele Nugent fiul,datatA din 5 ale lunii, nu mi-a ajuns decat azi la Ba-den-Baden, unde ma aflu cu toatã familia, de vre-ozece zile. Imi par efoarte rdu cA nu mi-a ajuns laViena. 5tiam aproape cA intamplArile care s'au inde-plinit in urma, aveau sa se petreacA, dar nu le cre-deam ap de apropiate.

a-si


Ma sfAtuiegti sA mA intorc, asigurAndu-mA cA toatAnatia cere intoarcerea mea. Si in mijlocul acestei mi-lli nu se aflA zece oameni, afarA de rudele mele, caresa gAndeascA a-mi scrie: vinA, este nevoie de d-ta!".Deed as putea crede in acea dorintA obsteascA decare-mi vorbesti, n'as sta pe gfinduri nicio clip& sAyin intre voi, ca sA ma wz in oele din urmA ran-duri, far& altA pretentie deck aceia sA pot sA ofer-tern mele, in imprejurArile critice in care va sA segaseascit, contingentul serviciilor mele, daca simte ne-vole de ele.

Ar fi mai mult deck un inconvenient la intorsul mieu,ar fi chiar o primejdie personalA, asupra cAreia teasputea inchide ochii deck dacA as putea fi incredintatde acea opinie general& si binevoitoare de care mAasiguri. Dar ml tem cã iubirea ta te face prea lesn,ecrezdtor. Vezi cd nu e, din partea mea, un refus,incA mai putin indiferentA, ci o sovAire, fireascA pen-tru acei cari au avut deoeptii crude si caH nu santstApAniti de frigurile ambitiei, cAci pe aceia nu-icostA nirnic.

Mi s'ar pune intrebarea: De ce pleci d-ta? Pen-tru cA natia mA chiam& si pentru cA ea cere serviciilemele. Dae cine-ti spune OA natia te chiamA §i cA-tivrea serviciile? Frate-mieu, ori ginere,mieu.Intelegi, Irate dragA, cAt de caraghios poate fi unrAspuns ca acesta.

Scrie-mi: am nevoie de scrisorile tale. Poti fi sigurcA nimeni nu le deschide si ca-mi sosesc totdeaunafArA incunjur.

SdrutA din parte-mi pe Anica. Doamna si toti ai

324 N. lorga

miei vil trimet yowl amAndurora mii de sdrutAri iu-bitoare.

Fratele tAu care te iubeste:G. Bibescu.

Dumisale Marelui LogofAt Ioan Bibescu, etc., etc.,etc.

LXXXV.

Grigore Ghica.

(1853.)

De la nobilul principe care in Moldova a precedatUnirea, pregAtind-o si jertfindu-se pentru dtinsa panAla captit, de la Grigore Ghica, avem, dupd greaualui boala nervoasti, aceastA scrisoare de adAncä tris-teta cAtre vecinul sAu Barbu Stirbei.

Editie : lorga, Corespondenta lui .Fiirbei-Vodd, I, Bucure§ti,1904, pp. 78-9.

Principe,

Incredintat fiind de sinoeritatea sentimentelor pecare Alteta VoastrA a binevoit sd mi le exprime inscrisoarea sa din 27 Februar, ma grAbesc s'a-i arätcat dd mult mi-a fost dulce de primit aceastä dovadAde simpatie si ce bund amintire-mi va intipäri inminte. Precum totdeauna am luat din inimA o partevie la tot ce priveste pe Alteta Voastra, astfel cucea mai mare plAcere gasesc acelasi iuteres si in cevA priveste, principe.

Boala mea, in multe chipuri apreciata si comen-tatA, a fost totusi numai si numai urmarea unor os-teneli WA margeni, amestecate cu amare pareri derat' ca silintile 0 neauzitele jertfe nu sant in staresA adune spiritele spre acelasi scop, fericirea terii, si


nu ajung a strange patimile care, necontenit in mig-care, cautd sa paraliseze vederile gi actiunea Guyer-nului mieu. Dacd, precum iti place sd spui, principe,s'au vddit cu acest prilej dovezi de simpatie pentrumine in Orb, e totugi pleat ca. unii din compatriotiimiei se indardtnicesc a nu voi sit recunoascd abnegatiapc care o dovedesc 0 vederile parintegti gi impd--ciuitoare care ma calduzesc. Dar, oricare ar fi nere-cunogtinta pe care am, cules-o pand acum, gi aceiacare m'ar mai agtepta, nimic nu va putea slabi de--votamentul gi desinteresarea cu care am inteles tot-deauna datoriile mele fat& de tara, 0, acuma candputerile mele stoarse mi-au fost intremate printr'o o-dihnd care ajunsese de neinlaturat, voiu consacracu aceiagi grija ostenelile mele statornice sarcinii grelepe care am luat-o asupra-mi, rugandu-ma ca Pro-nia sa binecuvinteze staruitoarele mele silinti.

Primegte, principe, din nou agigurarea sentimente-lor de iubire gi. devotament ce port Altetei VoastreSerenisime.

Arpagegti, 3 15 Mart 1853.Grigore Ghica.

LXXXVI.

Barba Stirbei.

(1853.)

Raspunsul lui Sitirbei la scrisoarea precedenta scoatela lumina marile Iui insugiri de siguranta gi linigte.

Editie: ibid., pp. 79-80.

Principe,

Am aflat cu o bucurie cu totul deosebita fericita in-loarcere a Altetei Voagtre Serenisime in Capitala sa.

326 N. lorga

MA grAbesc a-i arAta toatA partea pe care o ieau,cu acest prilej, imi ingAduiu sA chem luarea a-

minte a sa asupra grijior i crutArii ce datoregte sA-

nitatil Sale. Te rog fierbinte, principe, nu lua preamult la inimA neplAcerile i desilusiile de care d-ta cagi mine le tot incercAm; privegte-le ca inerente situatieinoastre # nedespArtite de sarcina de a guverna peoameni cu toate patimile ce-i zguduie. Alteta VoastrAva gAsi in curAtia congtiintei sale gi in stAruinta cecheltuiegte ca sA atingA nobilul scop pe care 0-1pune innainte, motive potrivite pentru a se ridicamai presus de aceste miserii, care sunt din nenorocirene neinlAturat. Stiu cA Alteta VoastrA trebuie sA aibainima rAnitA de toate desilusiile ce a incercat acuma inurmA, dar, dacA vrea sA-mi ingAduie a-i da un sfatprietenesc i frAtesc, nu trebuie sA lase a se vedeanimic din ele, nu trebuie sA vAdeascA amArAciuneape care trebuie s'o resimtA, ci sA se mArgeneascAa se folosi de ceia ce imprejurArile i-au desvAluitsA aibA o pArere hotArAtA asupra oamenilor, pentrua se gti indrepta cu inoetinealA gi prudent& In situa-tia noastri grea # gingagA, orice zgomot, mice darepe fatA sunt supArAtoare; trebuie evitate cu ingrijire# se cuvine a lucra aga incat sA nu se provoace. In-tr un cuvAnt, draga principe, dacA ai pAcAtuit pAnAacum prin prea mare incredere, vei prettli fArA in-doialã nevoia de a nu manifesta prea math. nein-credere, cAci # aceasta gi-ar avea partile rele.

IndrAznesc a mA mAguli cA Alteta VoastrA nu mAva gäsi prea indrAznet i cA nu va vedea in consi-deratiile ce am luat asuprA-mi sA supun pretuirii saleluminate deck o nouA dovadA a interesului foartesincer pe care-I port pentru tot ceia ce o atinge.

0,

Scrisori de Domnl 327

Binevoieste a primi, principe, expresia repetata asentimentelcir celor mai iubitoare si mai devotate.

LXXXVII.

(1866.)

La alegerea principelui Carol, Voda-Stirbei (Weftfiului sau mai mare aceste instructii:

Editie : Analele Academiet Romine", XXVII, p. 85 si tn carteadeosebitA, Via(a fi Domnia lid Barba $tirbei.

Trebuie deci ca oamenii cari Isi simt ceva valoaresa se alipeasca de Guvernul principelui Carol, cade singura scandura de scapare, si sa-1 serveascacu devotament si cu toatii credinta in viitor. Greutatilevor fi la inceput foarte mari, dar se vor invingeprintr'o munca staruitoare si bine urmata, cad prin-cipele, care poseda un fond de cinste fireasca si demare loialitate, nu cere deck a fie ajutat in chip no-bil... Cariera oricarui om politic atarna astazi numaide zelul constiincios si staruitor ce va fi desvoltat lainceputul Domniei actuale, in slujba activa a Statului,si viitorul orisicui atarna de positia ce-si va fi facutin aceste grele momente ale inceputului.

LXXXVIII.

1866.)

lar scrisoarea fostului Domn al Terii-Romanesti ca-tre noul Domn al Romaniei are acest cuprins, carenu mai cere comentarii.

Editie : Ibid.

Maria Ta,

Tara mea ti-a Incredintat acum scarf a eLUn popor crud incercat vi se ofera si va iea ca

328 N. lorga

Fii, Doamne, pArintele, regeneratorul lui, ince-pAtorul unei ere nouA. Astfel vei rAspunde

ce a pus-o -in Maria Ta, precum i innaltei Voas-tre misiuni, pe care v'o inseamnA degetul lui Dum-nezeu.

DA voie, Maria Ta, unui veteran al causei roma-nesti a fi 0 el unuul dintre cei d'intAiu cari sA-Tifacil omagili i sA cheme din adancul inimii binecu-vantArile Cerului asupra capului Vostru sfintit.

DacA a fi mai dinar, a fi cAutat cu nerAbdarecinstea de a da cel d'intAiu exemplul devotamentuluifatA de Maria Ta; dar fiii miei mA vor inlocui pelanga Maria Ta prin servicii pline de ravnA §i era-dint& Poti sA te razimi p sentimentele lor de cinste0 de loaialitate, care sint inerente Casei noastre.

LXXXIX.

Alexandra loan I-iu Cuza.

(1866.)

De la Domnul Unirii dAm aceastA scrisoare plinA deo demnitate superioarA, cum de mult nu scrisese unDomn roman.

Mesagii i proclanzafii ale lui Cuza-Vodd, 1910, pp.179-87.

Alteta,

Nu vA pot ascunde mirarea cu care am prirnitscrisoarea ce mi-ati adresat, atingAtoare de evenimen-tele de la 4 (17) August trecut

Alteta VoastrA ati crezut sA-mi amintiti innainte detoate trimeterea unei telegrame la Ems, pe care am

RAscoala din Bucuresti.

ef.increde-

rii

Editie:

1.

'

Scrisod de Dom! 329

primit-o la Viena, adecd atunci cand ma 0 intorceamin Principatele-Unite.

Oricare ar fi fost telul Altetei Voastre, pomenindu-mide acea depesA, eu as fi socotit cd gasese in seri-soarea sa o comunicatie intimd, o preschimbare deidei ce pot primi ca trebuitoare bunelor noastre ra-porturi si. care trebuie sa fie inspirate -de sentimentede franchetA 0 lealitate ce Alteta Voastrti invocati inaceastd circumstanta. Insd, Alteta, un wt._ caracter alcomunicatiilor voastre a fost compromis prin publici-tatea data scrisorii voastre pAnd a nu ajunge in ma-nile mele, si acest fapt nu se poate atribui vre uneiindiseretii, de vreme ce acest document, nu de mutt,s'a reprodus de Jurnalul de Constantinopol", organoficial al Innaltei Porti. Nu pot dectit a deplora aceastdpublicitate, cel putin inoportund.

Rdspund insd Altetei Voastre; 0 intarzierea rAs-punsului mieu este din causa bolii de care am suferit.

SA examinant, Alteta, impreunA nevoia scrisorii cemi-ati adresat, 0 dna prin aceastA urmare s'a a-juns la telul ce Innalta PoartA a putut sd-0 propuie,.adecA: a sustinea actiunea unui Guvern regulat 0 amentinea neatinse acele principii de autoritate, al cA-ror respect intereseazd de o potrivA securitatea Im-periului Otoman 0 lini0ea RomAniei.

Alteta Voastra ati fost unul din semnatarii actuluiinternational de la 19 August 1858; ati avut un rolconsiderabil 0 foarte activ in conferinta de la Paris0 ati veghiat totdeauna cu stricteta la respectul uneiopere care, in mare parte, este a sa, 0 ale carlistipulatii sunt, MCA indoialA, pururea presente ntemorieisale. Ma vAd silit a aduce aminte aici cd Principatele-Unite, in termenll formali al Conventiei, se adminis-

330 N. lorga

treazA liber si fAra de tot amesttecul Innaltei Vorti;si, daa augusta Curtc suzeraa are dreptul de aprovoca m6surt de ordine publia in Romania, esteatunci numat cAnd crdinea ar fi fost compromisA si,al doilea, and ar fi urmat intelegere intre InnaltaPoartd si Curti le garante Asa dar, pe de o parteprivind lucrurlle precum ele au urmat In adevAr, si:

examinAnd cu un ochiu serios si nepArtenitor miscareaneinsemnatA care a avut de pretext niste mAsuri deigiend in -ar alogie cu aeelea ce au fost luate Si laConstantircpol hi venirea holerei, sA ne IntrebAm,fost-a oare ordinea publicA compromisA prin o asaincerca:e? Iar, pe de aft& parte, nu-mi este inctt-nostiintat sd fi urmat vre-o injelegere internationalain aceastd chestie.

Deci nu pot pricepe care sA fie causa si telul seri-sorii Altetei Voastre.

De si mA mir a evenimentele din 3 (15) Augustau putut inspira vii ingrijiri Guvernului Imperial, totas putea-o intelege daa depesa care a fAcut cu-noscute la Constantinopol actele a cativa seditiosinu ar fi anuntat tot in acelasi timp si represiuneadesAvArsitA a acelei incercAri de desordine. Ins& ce.nu-mi pot explica este cA ingrijirile Altetei Voas,-tre nu i-au inspirat deck un blam Guvernului Mieu,precum si mAsurilor cu care s'a incheasuit linisteapublicA.

Fara' indoiald, AltetA, pAtrunderea voastrA, atat dedoveditA, a lost astA datA inselatA. FLA deplina cu-nostintA a faptelor, lipsit de informatii directe, voiv'ati rostit, nu mA indoiesc, in bund credinta, intr'unfel care ar aduce, de nu as avea cuvenita priveghere,greutAti pe care nu le-ati presupus; si scrisoarea voas-

Scrisori de Domni 331'

trd ar putea, fdrA nicio indoiald, sii fie rdstAlmAcitd.de cAtre cei interesati ca o adevdrata incurajare.

Inteadevdr, s'ar putea crede, dupd zisele AlteteiVoastre, ed evenlmentele din 3 (15) August au avut.o netAgAduitd importantd politica; ele nu mai suntin ochii sdi o neinsemnatd miscare, ci o revolutie sitoatA RomAnia sculatd in contra Guvernului Mieu: 0,expresle brulald a unel nemulfumirl generale.

Nu se poate admite asemenea censecinti grave, dinun incident local ce se produce pretutindeni, ce s'aiprodus nu de mult, tot pentru asemenea neinsemnd-tare causA, la München, la Barcelona, ceia ce nu do-vedeste nimica in contra Guvernelor din Bavaria siSpania.

Deci contestez caracterul general ce Alteta Voas-trA atribuie evenimentelor din 3 (15) August. Atitu-dhua locuitorilor Capita lei, in ziva aceia, mArturisirileculese din toate punctele teritoriului dovedesc, din po-trivA, cd poporul roman rdspinge cu indignare si e-nergie orice incercare in contra institutiunilor terii.Aceste manifestdri asa de vederate vor fi primite,nu mit indoiesc, cu plAcere de Alteta Voastrd, cdci elevor linisti ingrijdrile sale, si-i vor indeplini dorintile,aducdndu-i incredintarea cA nicio sdmdnld de de-fecfiune publicd nu este in spiritul inteligentelor noas-tre populatiuni.

Cu pdrere de rdu, dar, md vdd silit a arAta AlteteiVoastre di a fost inselatd asupra caracterului si gra-vitatii evenimentelor din 3 (15) August, si cd ea aprimit cu prea multd incredere niste amAgiri de tare.s'ar fi putut ferL -

stiu:La ce izvor Alteta Voastrd s'a inspirat? Nuinsa este sigur cil nu ati cerut nicio infonhatie Gu

332 N. Iorga

vernului mieu, a ati fost rdu instiintat asupra princi-piului seditiunii si cd nu ati stiut nici cum ca acestIncident putea fi exploatat, dacA autoritatea s'ar fiariltat slabA, de tot ce este ostil ordinii de lucruri in-stituite de Conventiune.

Nu-mi pot tAlmAci altfel grAbirea ce Alteta Voastrd.:-ati pus-o cand ati judecat niste evenimente pe carenu le puteati aprecia, si ati 'aruncat, fArd o mai intinsAcercetare, desaprobarea asupra unui Guvern pe careInnalta Poartd adesea 1-a lAudat pentru silintile, tendin-tile si progresele sale; cAci, dupA cum insusi ziceti,nu cunoasteti causele.

Nu sunt dar in drept a mA mira dacA Alteta Voas-trA nu ati gAsit decAt a vb. tAngui de autoritatile careau stiut a mentine ordinea publicA?

A§ fi inteles mult mai usor ca Alteta VoastrA sA sefi felicitat de un act de vigoare, ale ciruia bune con-secinti Puterilc garante, si mai vArios Innalta PoartA,

le pot aprecia in privirea mentinerii lini§tii generalein Orient. Alteta VoastrA nu all uitat, fArA indoiald, cAin anii din urmft solicitudinea Guvernului Imperial s'aexercitat intr'un fel cu totul opus aceluia ce s'ar pre-supune cd voiti a urmd astAzi.

De cAte ori Inns lta PoartA, pe temeri WA insem-nAtate, pentru tin discurs imprudent al unora din de-putatii fostelor Camere, spre pildA, nu s'a plans cAGuvernul mieu tolera zgomotoasele agitatii in foas-tele Camere si intrigile unor oameni supt rele influ-elite! i, atunci cAnd idei de neoranduiald erau ve-ghiat propovAduite, ca un indemn la desordinea ceizbucnia a doua zi, VA mirati cA Guvernul mieu a re-primat prin putere asa de periculoase incerzAri!

Trebuit-a in ziva aceia sA se lase turburAtorilor o


liberd actiune? i, presupundnd ca. Guvernul mieu sa.nu-si fi fAcut datoria sa, cine s'ar fi insArcinat a red,tabili ordinea inteadevAr atunci compromisd?

Innalta Poartd, fArd indoiald, impreund cu Pute.rile garante?

Dumnezeu sa fereascA, Altetd, ca Innalta Poartd sdfie constrAnsd la aceastA necesitate, cAci atunci ar fiatrasd In niste complicatii ale cAror consecinte santafard de orice prevedere omeneascd.

Aici socot de nevoie a aminti Altetei Voastre ceia,ce am aVut pidcere a zice cdtre toti innaltii functio,nari otomani in Constantinopol asupra necesitAtii uneistriinse si sincere intelegeri intre Innalta P6artA siPrincipatele-Unite. Vedeli totdeauna cu un ochiu mul-/Limit, ziceam, evenimentele fi actele ce pot mdrtprosperitatea Romdniei. A ridica pe Romani, a con-solida institujiile lor, a tncuraja desválirea puterii kr,a dirige aspiraffile kr, a menfinea privilegiile kr, Imu-nildjile kr, a face sd se respecteze drepturile kr,pentru ca i ei sd ge mai bine respecta drepturile al-lora, este a lucra tot alit de bine In interesul Im-periului Otoman, pe cll fn acel al Romdniei tnsefi;este a da tot de odatd Romdniei fnchezefuiri seri-oase pentru a sa linifte fi tnflorire, iar ImperiululOtoman asemenea fnchez4uiri, nu mai pultn serioase,pentru securitatea fi puterea sa.

Cu Domni cdrora Innalta Poartd nu file/ toldeaunaa li menaja drepturile fi dignitatea, Bucurepl fi 1(10erau nevoiji a cduta razimul lor In influenje exte-Hoare ; nu este trebuing a aduce aminte care au fostresultatele acestei politice. Dar eu, ca Domn careInfelege ca Romdnia sd se bucure deplin de drep-turile de autonomie i de independenld interioard,

-334 N. lorga

dobdndite idrii din vechime (ab antiquo), drepturirecunoscute si consfinfite prin tratatul de Paris fiprin Conventie, fi care urea sà respecteze, cum ampi oclamat-o fi dovedit-o, in Mate circumstanfele, ni0elegdturi de o potriva de folositoare Imperiului Oto-man fi Principatelor-Unite ; ca un Domn care va fisigur de a gdsi la Constantinopol consideratia cu-.venitd Terli ce el represintd, precum I acea a po-sifiunii sale personale, Innalla Poartd va_putea tot-.deauna conta pe RomOnia, qi niciodatd vre-o pri-.meklie nu i-ar vent din parlea Romandor.

Aot a fost odinioard, ziceam, incd, politica tradi-tional& a Divanului. Sd-si arunce ochil CuvernulImperial in trecut, aducd .aminte care auJost Innaltei Porfi cu Domnt romdni-cart au cdutat inchezdsuirea lor in suzeranitate ; va.culege marl invOldminte din Inteleapta i pdtrunzd-toarea politic& a glorioOlor Sultani din veacurile al_X V-lea fi al XVI-lea ; va inlelege cdt era socotild deprelioasd Wand existenta Moldovei fl a Valahiei, caState, pentruN Imperial Otoman, si pentru ce Sultan!!Baiezid I-iu, Mohammed al II-lea, Selim I-iu $i Soli-man al II-lea, departe de a aldtura Principatele cu alteposesil ale lor, departe de a inndbuO o nalionalitatecare ar fi putut fi la discrefia puternIcelor lor arme, auzrut, din potrivd, facd din ele un zid de ail&rare, so respecte a lor independentd interioard fi sOintdreascd autonomia poporului romdn.

astAzi,, voiu tinea tot acela0 limbagiu AlteteiVoastre. Situatia reciprocit a Imperiului_ Otoman O. aPrincipatelor-Unite nu s'a schimbat; situatia lor co-n-Lund exterioard e tot aceia; interesele lor sunt tot asade stains legate ea in trecut. Dupd socotinta mea, orice

Wall

sO-0

$i privilegiileSi

pirelatide


clesordine ea ar ameninta lini§tea publica in Roma-nia, orice primejdie care ar ameninta pAmantul sau au-tonomia noastrd sunt, asemenea, amenintari pentruImperiul Otoman.

Pentru aceasta dar, nu voiu avea niciodata nier-tata slAbiciune de a lAsa Innaltei Porti grija de a lua,in asemenea cas, mAsurile.concertate ee Conventia iiimpune. Eu inteleg mai innalt 0 mai cu dignitatedatoriile mele.

Si, pentru a vorbi cea de pe unnd data, de tristazi de 2 August, sa ne felicitAm impreund ca desor-dinea a fost a§a de grabnic opritA.

Si mie mi-a pArut tot a§a de rAu cat §i oricAruiade asprimile ce au trebuit a se desvAli, incat, ridi-candu-md cu Alteta Voastrd in sferele filosofiei, do-resc 0 eu ca .puterea sa. nu devie singurul mijloc depotolire in lumea aceasta; §i, cu toate acestea, numA sfiesc a \TA declara cd, de cate ori un fapt se vainfdti§a innaintea mea ea evenimentele de la 3 Au-gust, adecA: de cate ori uneltiri primejdioase vor punein pericol institutiile Terii, voiu §ti a rAspunde la in-crederea poporului roman 0 la dorintile sale, menti-nand cu energie ordinea publicd; ca, de cate ori li-ni§tea Romaniei va fi compromisd, ori de unde ar veniprimejdia, Eu nu voiu consulta cleat datoria mea,drepturile mele 0 interesele noastre comune.

Imi iubesc prea mult tara, inteleg prea mult valoa-era legAturilor noastre cu Innalta Poartd_ 0. ale salelegitime preocupatii, pentru a le sacrifica vre-odatdunei ingrijiri de o responsabilitate pe care voiu §ti pu-rurea a o primi, oricat ar putea fi ea de great AltetaVoastrA insA0 a putut mai de multe oH sa. se con-vingA in lunga sa carierd cd ratiunea politica are

330 N. Iorga

thari §i grele nevoi i ca sant momentit unde rfatorfase impune cu strApicie spiritelor celor mai induple-rate la blandeta.

SUL. Ond, Alteta, vA arat adanca mea *ere derAu pentru un incident care sper ca nu va altera ni§teraporturi personale ce am dorit totdeauna. a mentinea.Alteta VoastrA va reveni in curand, Eu nu ma indoiesc,,la ni§te aprecieri mai potrivite asupra situatiei Prin-cipatelor-Unite; am drept dovadd innalta Sa inteligenta.§i solicitudinea de care tot lealul executor al vointilorMaiestAtii Sale Imperiale trebuie a fi insuflat pentruRomani.

Cat pentru mine, Altera, pururea m'am povAtuitpururea mA voiu povatui, in actele mele, numai deinteresele terii mele, i aceste interese sunt in ochii.miei nedespartite de acelea ale Imperiului Otoman.Vreau a vA zice cA, pAtruns de indatoririle mele, §i.

ca Principe, §i ca Roman, voiu pune toate silintile.pentru a intretinea cu Innalta Poarta acele relatiuniintime de ale cAror foloase reciproce era ap de viu in-.credinlat, in anul trecut, spiritul atat de luminat al Al-tetei Voastre.

Revie acele oare de incredere!Guvernul Innaltei Porti ma va gasr totdeauna inspi-

rat de aceleai sentimente care mi-au atras incredin-tAri a§a de stralucite ale bunei vointe personale a.

MaiestAtii Sale Imperiale Sultanul, Augustul nostril.Suzeran, §i ale viei sale solicitudini pentru Romania.

Alteta, incredintarea innaltei mete consi-deratii.

Alexandru Joan.

XC.

( 1866.)

cea din urma declaratie publica a marelui.

Primiti,

Iata i

si


Domn (16 Ianuar 1866; cu prilejul preaknarii tAs-punsului la Mesagiu).

Editie: Ibid., p. 202-4.

Domnule Prewdinte,Domnilor Deputati,

MultAmesc AdunArii pentru simtimintele ce-mi ex-prima §i o felicitez tot odatA ci ea s'a pAtruns de ur-genie stabilimentelor i ynarilor lucrAri decretate inintervalul sesiunilor, in virtutea Statului,

Cu pArere de rAu, insAi rnft viid slit a aminti cAs au incercat a se discuta chestiuni ce hu sunr le corn-petinta AdunArii. Ishktiunea Rom Ana* a primit in una-nimitate nbile institutiuni folositoare, care hotArAscintr'un mod positiv drepturile i atributiunile fiecArilputeri. Ar irist i periculos când In vre una din a-ceste puteri ale Statului ar urmA incercAri de incAl-care asupra atributiunilor celorlalte: cAci atunci s'arcompromite echilibrul ce Munarea, in adresa ce-miaduce, apreciazA cu intelepciune ca cea mai trainicagarantie a proprietAlii publice.

In cele din urmi wdinte s'au emis idei s'atf ri-dicat chestiuni cu totul strAine de desbaterile de careAdunarea ere ocupatA. Constitutia noastrA are reguleleei determinate. NimAnui nu-i este permis a se abatede la ele FActInd din exprhnarea unor dorinti obiectde discutiune, s'a uita, cA, dupA art. XII din Statut,asemenea dorinti are drept sA le formuleze comisiuneamixtA a Senatului si a Camerei, care in fiecare an in-cheie lucrArile parlamentare.

Irni place a crede, im*PreunA cu d-voastrA, dam-nilor Deputati, ca buna hitelegere, ce pururea a dom-nit intre Tron i arA, va domni pururea intre Tron

fi

38 N. iorga

si Adunare. E destul sa. va aduoeti aminte cA suntetirepresintantii unei stari de lucruri noua, care s'a aela-mat de Romania intreagA.

La discutid budgetelor aveti un camp intins pentruactivitatea d-voastra: acolo controlul d-voastrA, cuosebire, poate, si trebuie sd se exerciteze. Eu mdvoiu bucura vazandu-va cA cercetati cu cea mai mareingrijire anevointile si inchipuirile terii si CA contro-lati cu cea mai scrupuloasA luare aminte intrebuinta-rea banilor publici.

t'e acest temeiu voiu fi pururea cu d-voastra, pri-mind cu recunostintA luminile ce yeti impartasi Gu-vernului mieu, si ma voiu simti prea fericit dacA,cu coneursut ce-mi promite Adunarea, voiu putea ri-diea starea finantelor noastre si. inchizaslui prospe-ritatel iubitei noastre patrii.

CUPRINSUL

CUPRINSUL.

SCRISORI DE BOIERI Pagina.

CAteva consideratii asupra boierimii noastre . 3

Albul Vornicul . . 11

Dragomir Manea . , 12

CrAciun PArcAlabul . . . . 13

lipgu Vornicul, Vlad Vornicul i Cazan Visfierul . 14

Cazan Vistierul i Staico Comisul . . 15

Boierii BrAilei . . 16Tricpliciu Vornicul . 17

Staico LogofAtul . . . . 18

Alexie, pArcAlab de Cetatea-de-BaltA . 19

V1 Mica de Vad Anastasie i boierii Drac§in i Tomp 20Mafia§ Vistierul 21

Mogo§ SpAtarul 23Huru Vornicul . . . 24Boierii lui Alexandru-VodA Cornea . 25Varfic Vornicul . 28Andrei Hatmanul 29OrA§ Hatmanul 30Ureche Vornicul 30Jurj Pogan . . . 32Boierii din partidul lui Petru Schiopul 33Gheorghe Hatmanul . 35Stefan LogofAtul . 36Stefan RAzvan . . . . . , 37Vornicul din Câmpulungul Moldovei 38Luca Stroici . . . . 39Bactea. GrAdi§teanu l lani Comisul 39Arma§ul Sava . . . . 40Boierii munteni din partidul polon . 40Banui Mihalcea 43

. ,

..

.

,

. . ..

.

.

. . . . . .

342

Pagina.

LogofAtul Teodosie . 45Leca Aga . . . 46Gheorghe Pitarul 47Udrea Hatmanul 47Cocrisel . . . . 48Boierii din Partldul lui Radu-VodA erban , . 49Un boierinas muntean . . 51Teodor lanovicl . 53PAtrasco Ciogolea . . . . 58Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu . . 59Hancea Vornicul . . . . 60lenachi CAmArasul . . . 61Dragomir Vornicul . . . 62Socol Clucerul . . . . 63Ciogolea Serdarul . . . 65Gheorghe $tefan LogofAtul si *tefan Ciogolea . 65Un* fecior de hotnog . , . 66Lupu PrAjescu . . . . . 67V asile PrAjescu . . . 67Un curtean din Moldova . . , . 68Boierii lui Gheorghe-VodA Stefan . 69Constantin Cantacuzino Postelnicul. 71Boierii lui Constantin-VodA Basarab 72Dabija Vornicul . . . . . . . 74CAlArasii rasculati impotriva lul Constantin-VodA Basarab 75Radu Comisul 77Gheorghe Banul BAleanul si alti pribegi munteni 78Mihai si Serban Cantacuzino . . 81Mihal Cantacuzino 32Lupu Costachi . . 84loan Boldescu . 85Than HAbAsescul , 86Mir= Costin . . . . i 87Ilie Motoc si Savin Zmucila , . , 8,iPostelnicul Mihai BAjescu . -. 89Boierii munteni partisani ai ImpAratului 92Serban VlAdescu . . 94DrAghici SpAtarul . . . . . 95Constantin Cantacuzino Stolnicul . 97Nicolae Costin . . , . 98

,

.

. ...... .

. .

...

.

.

. . . , . . . .

. . .

. .

. .

Costandachi ClucerulConstantin $tirbeiIlie AbAza. .

Toader CostachiNicolae Rosetlordachi CantacuzinoBarbu VAcArescu .

lenachi CantacuzinoStan Jianu . .

Gherasim CantacuzinoBarbu Stirbei . .

Iordachi Roset RoznovanuIordachi DrAghici .

Costachi COnachi . ..Teodor Bal§ LogofAtul .

348

Pagina.

gg1001.02

1113

105107108109111

114116118120124125

ADAUS(Scrisori noul §i lAmuriti.)

Bartlovschi PAharnicul 131

Dima Portarul . . . . . 132Boierii munteni din partidul polon . ,. 131Lupu Main . 138

Iona§co Rotompan . . . . . 139Boierii tnunteni din partidul lui Leon-VodA 140Note la scrisori 146

SCRISOR1 DE DOMNI

Prefat a : Ceva dcspre datina 1;oliticA romaneascA . 151

Alexandru-Aldea . 157

VlacI Dracul . . 160Vladislav . . 162Vlad Tepe§ . . 163Stefan-cel-Mare . . 170Radu-cgl-Mare . 178Mihnea-cel-RAu . 179Bogdan Orbul . . .. 180Vlad-Vo'25. (V1Adut) . . . . . 181

Basarab al IV-lea Neagoe . 182

Stefan-cel-TânAr (StefAnitA) . . 186

.

.

.

.

Paging.

Petru Rarg . . . . 190

Radu de la Afumati . . 205JIia Ram . . . . 206PAtraFu-VodA cel Bun . . 208Alexandru-VodA LApuipeanu . 211

loan-VodA Despot . . 214

Bogdan LApgneanu . 217

loan-VodA cel ,Cumplit . 218

Petru Cercel . . . 219

Petru Schiopul 221

Aron-VodA . .

Stefan-VodA (RAzvan) . 226

Mihai Viteazul . . 227

leremia Movilá . . 259Radu-VodA Serban , . . 261

Constantin-VodA MovilA . . 266Alexandru Ilia . 268Miron-VodA Barnovschl . 269Vasile-VodA (Lupu) . . . 270Mateiu-VodA Basarab . 274Constantin Basarab (CArnul) . 275Gheorghe Stefan, . 280Mihnea a 111-lea . . 284Grigore-VodA Ghica . . 286Constantin-VodA BrAncoveanu . 287DImitrie Cantemir . . 290Antioh Cantemir . . 300Nicolae Mavrocordat . 303Stefan Cantacuzino . 304loan Mavrocordat . . 305Constantin Mavrocordit . 3C6-

loan Teodor Callimachl . 307Grigore Alexandru-Vode Ghicaloan Sandu Sturdza

, . 310311

Mlhai Sturza . . . 317Alexandru-VodA Ghica . 319Gheorghe Bibescu, . . 321Grigore Ghica . . 324Barbu Stirbei . . . . . . 325Alexandru loan Cuza . . 3g8

.224

.

.

.

.

.

.

.

I-iu

344

. .

.

Pretul: 5 Lei.

-

4

V

serisori de boieri

Documents