serie nouă nr. 20, martie 2009 secretar de redacţie: gabriela vasile

Revista „START! Avem de cucerit o lume!” nr.20, Mart.2009 - Grupul Şcolar Industrial „Mecanică Fină” Bucureşti

- 1 -

Serie nouă nr. 20, Martie 2009 Articole Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative

Tot ce-i mai bun, special pentru voi

Secretar de redacţie: Gabriela Vasile - Bibliotecar

Colectiv de redacţie: Pârvu Valentin (clasa a IX-a A) Rusu Cornel Gabriel (clasa a X-a B) Stoica Mihaela Bianca (clasa a X-a P1)

Profesori coordonatori Maria Simon - Limba română

Benedic Caterina - Ştiinţe Coordonator proiecte şi programe educative: Olguţa Spornic


- 2 -

De-a lungul istoriei omenirii, oglinzile au jucat roluri specifice în mitologie, religie, magie, astronomie, arte, tehnicile de război şi spionaj.

Cele mai vechi oglinzi, descoperite în Egipt şi China, datează din anii 3000 î.Hr.; acestea erau confecţionate din bronz sau argint şlefuit şi aveau formă ovală.

Primele oglinzi plane din sticlă au fost realizate în Italia (Murano) în secolul al XII-lea; secretul de fabricaţie al artiştilor sticlari veneţieni a fost păstrat cu mare grijă până la mijlocul secolului al XVII-lea, când a început să se dezvolte industria oglinzilor în Franţa, apoi în toată Europa.

Mult timp oglinzile au fost considerate obiecte de lux (o oglindă veneţiană valora în secolul al XIV-lea cât o corabie) din cauza costurilor mari de fabricaţie. În procesul de metalizare a oglinzilor veneţiene se folosea un amestec de aur şi bronz care făcea ca imaginea reflectată să fie superioară, din punct de vedere estetic, originalului. În lumea modernă, oglinzile sunt obiecte realizate industrial pentru utilizări casnice-decorative sau pentru dotarea unor aparate optice (ex: microscop, telescop, laser etc.). Oglinzile sunt special concepute pentru a reflecta radiaţia electromagnetică vizibilă (lumina) sau alte lungimi de undă ale radiaţiei electromagnetice (ex: în cazul aparatelor optice, pentru reflectarea razelor laser, UV, X, gamma). În acest număr al revistei şcolare v-am pregătit materiale din domeniul ştiinţei şi tehnicii referitoare la oglinzi (simetria, principiile opticii geometrice, tehnologia fabricării oglinzilor), din domeniul artelor („Autoportret în oglindă convexă” de Parmigiano, simbolistica oglinzii în arte etc.); avem şi jocuri distractive cu oglinzi... Vă dorim o lectură instructivă şi plăcută!

Gabriela Vasile - Bibliotecar

Simetrie spaţială şi alte simetrii 3 Ştiaţi că... 5 Imagini în oglindă 6 Palindromuri: de la dreapta la stânga şi 8 invers, la fel Narcis şi-un Discipol 9 Cunoaşterea de sine: Motivul oglinzii 10 în poezia „La oglindă” de G.Coşbuc Oglinzi în rime de tot hazul 11 Jocurile minţii 11 Imagini, amăgiri, superstiţii 12 Oglinzi noi, noi orizonturi. 13 The James Webb Space Telescope Oglinzi pictate cu stil 14 Debut. Elevii noştri sunt talentaţi! 16 Citate şi proverbe celebre 17 Activităţi şcolare. Cinste lor! 17 Răspunsuri la „Jocurile minţii” 21


- 3 -

Simetria spaţială ne este foarte familiară, ea fiind o caracteristică naturală a lumii în care trăim; se spune despre un ansamblu că este simetric dacă are elementele distribuite regulat, proporţional, armonios, faţă de o axă care împarte întregul în două jumătăţi identice. Formele bidimensionale admit ca axă de simetrie linia iar pentru formele tridimensionale simetria este evidenţiată prin plan. Simetria laterală este o caracteristică a obiectelor formate din două jumătăţi identice, care arată ca şi cum se oglindesc una într-alta; jumătăţile trebuie să coincidă prin suprapunere ca formă şi colorit. Un obiect simetric poate admite una sau mai multe axe de simetrie laterală: un triunghi isoscel admite o singură axă de simetrie (bisectoarea unghiului format de cele două laturi egale); într-un cerc, fiecare diametru este o axă de simetrie; o stea de mare cu cinci colţuri admite cinci axe de simetrie laterală care se unesc în centrul stelei. În alfabetul latin, au simetrie laterală literele A, H, I, M, O, T, V, X, Y, W. Iată nişte forme care admit o singură axă de simetrie laterală.

Simetria de rotaţie se evidenţiază la obiectele / formele care arată identic după rotirea în jurul unei axe centrale perpendiculare pe plan (fulgii de zăpadă, stelele de mare, roţile dinţate).

Au simetrie de rotaţie literele N, O, S, Z.

Simetria de translaţie este rezultatul deplasării sau schimbării poziţiei unui obiect de-a lungul unei traiectorii, rezultând o friză sau un mozaic.

Simetria de reflexie cu alunecare este o combinaţie între simetria laterală şi de translaţie: un exemplu de acest fel sunt urmele lăsate de mersul pe nisip, simetrice dar decalate, de-a lungul axei de simetrie (linia roşie din desenul de mai jos).

Fizica particulelor elementare se bazează în momentul actual pe principiul existenţei a trei tipuri de simetrie la nivel cuantic: ►Simetria oglinzii (P) este numită şi „simetrie P” de la „paritate”; acest tip de simetrie stabileşte că pentru orice tip de particulă elementară există o antiparticulă simetrică; ►Simetria de sarcină (C) se mai numeşte „simetrie C” după denumirea în engleză („charge”); în conformitate cu acest tip de simetrie, particulele şi antiparticulele au exact aceleaşi proprietăţi, diferind doar sarcina. ►Simetria timpului (T) prevede că la nivel subatomic, evenimentele fizice sunt egal independente dacă se produc înainte sau înapoi pe axa timpului. Acceptarea principiilor simetriei la nivel subatomic implică desfăşurarea fenomenelor fizice conform legilor de conservare. Legea conservării energiei în cazul coliziunii între particule şi legea conservării sarcinilor sunt doar două dintre legile de conservare ce decurg din principiile simetriei. În anul 1956, doi cercetători americani de origine chineză, Tsung Dao Lee şi Chen Ning Zang au contestat simetria P în cazul descompunerilor radioactive (experimente cu elementul radioactiv cobalt 60); munca lor a fost răsplătită cu un Premiu Nobel pentru Fizică în anul următor (1957). Premiul Nobel pentru Fizică din anul 1980 s-a acordat cercetătorilor James Watson Cronin şi Val Logdon Fitch, pentru demonstraţia din 1964 a violării simetriei PC la dezintegrarea particulelor „K-mezotron”.


- 4 -

Ruperea dublei simetrii (PC), demonstrată de Cronin şi Fitch, a fost interpretată (1972) de Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa într-un fel ingenios: ei au considerat că particulele instabile formate din cuarci şi anticuarci grei (ex: K-mezotronul) îşi schimbă ocazional identitatea (cuarcul devine anticuarc şi anticuarcul devine cuarc) transformând K-mezotronul în anti-eul său. Şirul de transformări nefiind posibil cu numai două familii de cuarci (câte erau evidenţiate experimental atunci), cei doi fizicieni au anticipat că Modelul Standard trebuie să fie format din cel puţin trei familii de cuarci. Prin experimente ulterioare s-a confirmat că intuiţia celor doi cercetători japonezi a fost corectă: cuarcul „charm” a fost descoperit în 1974, cuarcul „bottom” în 1977 iar cuarcul „top” a fost evidenţiat experimental în 1994. În octombrie 2008, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa au fost recompensaţi pentru ingenioasa interpretare din 1972 a ruperii simetriei PC, prin acordarea Premiului Nobel pentru Fizică. Ruperea simetriei materie-antimaterie a fost calculată probabilistic în matricea Cabibbo-Kobayashi-Maskawa (CKM Matrix). Reprezentarea grafică a violării simetriei PC este triunghiul din imaginea de mai jos.

Procesul de rupere a simetriei PC (şi o validare suplimentară a matricei CKM) a fost demonstrată prin experimentul din anul 2001 de la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC). Experimentul a vizat de această dată „B-mezotronii”, particule de zece ori mai grele decât „K-mezotronii”, deci mult mai uşor de urmărit în detectorul de particule. Experimentul a verificat faptul că la ciocnirea unui flux de electroni cu

unul de pozitroni rezultă mai multă materie decât antimaterie. Detectorul de particule al experimentului, cunoscut sub denumirea de „BaBar”, a înregistrat procesul de formare şi timpul de viaţă al particulelor rezultate în urma coliziunii dirijate: „B-mezotronii” şi particulele simetrice „anti-B-mezotronii”; ele au un timp de viaţă extrem de scurt şi s-ar fi anihilat reciproc dacă ar fi fost generate în cantităţi egale. Totuşi, experimentul a generat mai multă materie decât antimaterie. Modelul Standard al particulelor cuantice acceptat astăzi cuprinde fermionii, formaţi din două grupe de particule elementare cu spin 1/2 (cuarcii: up, down, charm, strenge, top şi bottom şi leptonii: electron, electron neutrino, muon, muon neutrino, tau şi tau neutrino) care interacţionează prin intermediul forţelor fundamentale; aceste forţe sunt purtate (mediate) de particulele elementare cu spin întreg numite bozoni (gluonii = mediatorii forţei tari; bozonii Z şi W = mediatorii forţei slabe; fotonii = mediatorii forţei electromagnetice).

Modelul Standard, aşa cum este el acceptat la ora actuală, nu răspunde totuşi la întrebarea „De ce nu se deplasează toate particulele cu viteza luminii?” sau, „De ce unele particule au masă proprie?” - întrebări derivate din celebra formulă a lui Einstein E=mc2 Fizicianul englez Peter Higgs (născut în 1929) a emis în anul 1964 ipoteza ruperii simetriei datorită forţei slabe, teorie în care rezolvă paradoxul masei particulelor în general şi a bozonilor Z şi W în particular. Această teorie presupune că, în condiţiile imediat următoare exploziei Big Bang, ar fi existat un câmp de forţă (Higgs field) care a redus viteza de mişcare a particulelor, conferindu-le astfel masă; particula purtătoare a acestui câmp de forţă a fost denumită Higgs, după numele teoreticianului englez.


- 5 -

Simulare pe calculator a producerii unui eveniment Higgs în detectorul ATLAS (LHC)

Existenţa ipoteticului bozon Higgs este şi baza de plecare a unei alte teorii speculative, „Teoria supersimetriei” sau „Teoria SUSY” care, dacă se dovedeşte a fi adevărată, va dubla numărul particulelor existente astăzi în Modelul Standard. Această teorie presupune că fiecărui fermion din Univers i-ar corespunde un bozon „partener din umbră” (ex: partenerul electronului s-ar numi selectron; partenerul unui cuarc ar fi scuarc), la fel cum fiecare bozon ar avea corespondentul său „din umbră” fermion (ex: partenerul „din umbră” al fotonului s-ar numi fotin). Supersimetria ar rezolva ecuaţia masei proprii a particulei Higgs şi problema „marii unificări” a forţelor la scară energetică (vezi site http://www.pha.jhu.edu/~gbruhn/IntroSUSY.html )

Pentru a scoate aceste teorii din zona ipotezelor este necesară confirmarea prin experiment; speranţele cercetătorilor de a aduce dovezi pentru susţinerea acestor teorii sunt legate de „Experimentul LHC” care va avea loc cel mai probabil în toamna acestui an.

Cornel Rusu, clasa a X-a B

►… simetria feţei umane nu este perfectă? Studiaţi-vă figura pe o fotografie luată din faţă: puneţi o oglindă perpendicular pe axa nasului şi priviţi pe rând cele două imagini, „de dreapta” şi „de stânga” ale chipului dumneavoastră. Dacă aveţi posibilitatea să prelucraţi fotografia pe calculator, (PhotoShop) dublaţi cele două jumătăţi ale fotografiei şi apoi alăturaţi-le. Studiind cele două chipuri prelucrate pe calculator, veţi descoperi feţe complet diferite, care abia amintesc de fizionomia dumneavoastră! ►… simetria organismelor vii este mai mare la „tinereţe”, reducându-se semnificativ spre „bătrâneţe”? Partea stângă a organismelor este mai afectată de bătrâneţe decât cea dreaptă. Dacă vreţi să verificaţi acest lucru, studiaţi fotografiile unor persoane cunoscute (bunicii, părinţii) şi vă veţi convinge. ►... manuscrisele lui Leonardo da Vinci sunt la dispozitia internautilor? Peste 3.000 de pagini cu desenele şi lucrările artistului şi genialului inventator italian au fost scanate şi postate pe un site creat cu ajutorul Uniunii Europene. http://www.leonardodigitale.com/login.html Site-ul este în limba italiană şi cuprinde o arhivă online cu schiţe şi studii ale artistului în domenii ca geometria, astronomia sau tehnica militară. Documentele sunt însă dificil de citit pentru că Da Vinci le-a scris „în oglindă”, adică de la stânga la dreapta.

Colectivul de redacţie


- 6 -

Oglinzile plane sunt suprafeţe foarte netede, de obicei metalizate. Cu cât planeitatea suprafeţei tinde mai mult către 100%, cu atât oglinzile plane redau mai bine imaginea obiectului din faţa oglinzii (reflectarea luminii fiind direct proporţională cu planeitatea). Un obiect aflat în faţa unei oglinzi plane dă naştere unei imagini virtuale. Imaginea are aceleaşi dimensiuni cu obiectul observat şi se află în spatele oglinzii; distanţa între obiectul observat şi oglindă este egală cu distanţa dintre oglindă şi imaginea virtuală a obiectului.

Dacă se folosesc două oglinzi, o singură linie poate fi percepută ca o figură geometrică. Desenăm pe o coală albă de hârtie o linie neagră şi groasă AB; aşezăm apoi două oglinjoare (O1 şi O2) în unghi drept, ca în desenul de mai jos. C D O1 A B O2 Liniile virtuale AC, BD şi CD sunt formate în spatele oglinzilor, conform legilor reflexiei. Trucurile cu oglinzi plane sunt foarte des întâlnite în spectacolele de divertisment. Vă prezentăm un truc spectaculos, descris de A. Iosefini în cartea „Din tainele iluzionismului”. Trucul poartă denumirea Oglinda magică şi constă în plasarea unei oglinzi speciale, de mari dimensiuni, într-un colţ al scenei. Spectatorii sunt

rugaţi să se privească în oglindă, pentru a se convinge că oglinda le reflectă chipul fără distorsiuni. La un moment dat însă, luciul oglinzii dispare treptat şi în locul imaginii unui bărbat care se priveşte în oglindă, apare imaginea altcuiva, a unei femei de exemplu. Şi această imagine se disipează treptat, iar oglinda revine la normal, reflectând imaginea bărbatului din faţa sa. Cum este posibil acest truc? Oglinda este una cu adevărat specială: este metalizată cu platină, nu cu argint; o astfel de oglindă reacţionează la lumină din ambele sensuri. Dacă lumina de pe scenă este puternică, oglinda reflectă figura bărbatului, ca o oglindă obişnuită; dacă lumina din afara scenei este mai puternică decât lumina din scenă, oglinda devine transparentă şi prin ea se poate vedea o femeie, aşezată de la început în spatele oglinzii. Trucul constă deci într-un joc de lumini: când se sting gradat luminile în sală, se aprind cele din spatele oglinzii, şi aşa oglinda devine transparentă pentru public. Procedând în sens invers, se aduce oglinda la starea normală. Oglinzile sferice sunt calote sferice din sticlă metalizată sau din metal. Centrul sferei din care face parte oglinda este numit „centru de curbură” iar raza sferei, „rază de curbură”. Dreapta determinată de centrul sferei şi vârful calotei sferice (vârful oglinzii) este numită „axă optică principală”. Focarul principal al oglinzii este un punct situat pe axa optică principală în care converg razele reflectate de oglindă. Oglinzile sferice cu suprafaţa interioară reflectorizantă se numesc concave; cele cu suprafaţa reflectorizantă exterioară sunt oglinzi convexe. Oglindă concavă Oglindă convexă

Modul de formare a imaginilor cu ajutorul oglinzilor sferice depinde de tipul oglinzii (convex sau concav) şi de aşezarea obiectului faţă de focarul acesteia.


- 7 -

Oglinzile sferice sunt folosite în industria spectacolelor (oglinzi reflectoare sau recuzită pentru trucuri cinematografice), ca mobilier stradal (oglinzi retrovizoare mari în intersecţiile periculoase), în industria automobilelor (oglinzile retrovizoare şi farurile automobilelor), în cosmetică şi chirurgie (pentru amplificarea luminii sau pentru mărirea imaginilor) etc.

Un obiect ciudat este această „oglindă pentru vrăji”, folosită ca atare în Franţa, prin anul 1700.

Oglinda este metalizată cu mercur şi repetă aceeaşi imagine în cele nouă calote sferice.

Capul unui cântăreţ de operă reflectat în „oglinda vrăjitoarei”

Firmele de pază folosesc roboţi dotaţi cu camere de luat vederi; camerele sunt plasate cu obiectivul spre o oglindă convexă cu deschidere de 360 de grade.

Camera video amplasată

deasupra oglinzii convexe

Imagine reflectată de oglinda convexă

şi preluată de camera video

(deschidere 3600)

Pentru ca fetele să nu se simtă neglijate, vă prezentăm şi un accesoriu feminin foarte util: oglinda convexă pentru machiaj, care măreşte imaginea şi sporeşte eficienţa cosmetizării.

Dumitru Ionuţ, clasa a X-a B


- 8 -

Palindromul este un text inteligibil cu format simetric (poate fi citit atât de la stânga la dreapta, cât şi de la dreapta la stânga, „înţelesul” rămânând acelaşi). Palindromul este specific fiecărei limbi, căci textul are „noimă” numai într-o anumită limbă; pentru o mai bună înţelegere, dăm exemple de cuvinte palindromice de cinci litere din limba română: COJOC, POTOP, CAIAC etc. Primele palindromuri sunt atribuite prin tradiţie lui Sotades din Maronea (c. 276 î. Hr.), un poet grec care a trăit în Egipt în timpul lui Ptolemeu Philadelphul; legenda spune că Sotades şi-a mâniat conducătorul cu o satiră, iar Ptolemeu, înfuriat, a ordonat ca Sotades să fie închis într-o cutie şi aruncat în mare. Din poemele lui Sotades nu s-au păstrat decât fragmente care nu conţin palindromuri; singurul indiciu că Sotades a inventat jocul cu textele simetrice este faptul că acestea se mai numesc, din vechi timpuri, texte „sotadice”. Palindromuri celebre în lume ►Un palindrom grecesc foarte cunoscut „NISPON ANOMIMATA MI MONAN OPSIN” era inscripţionat pe fântâni încă din antichitate; traducerea acestui text este un îndemn la curăţenie trupească şi sufletească („Spală-ţi şi păcatele, nu numai faţa”). ►Palindromul latin „SATOR AREPO TENET OPERA ROTAS” (într-o traducere aproximativă înţelesul ar fi „Cultivatorul Arepo ţine lucrul pe roată” sau poate „Cultivatorul Arepo face ca lucrul să meargă ca pe roate”?) a fost descoperit în timpul săpăturilor de la Pompei, dar şi în şantiere arheologice din Anglia şi Mesopotamia. Textul se pare că era o formulă magică şi se inscripţiona pe pietre funerare şi obiecte de uz personal (săbii, pumnale, cupe, podoabe).

►Maria Stuart (fosta regină a Scoţiei), când a căzut în dizgraţia verişoarei sale, regia Elisabeta I a Angliei, a folosit un alt palindrom celebru, ca să se apere de acuzaţii:

„ABLATA AT ALBA” („Alungată, dar curată”); din păcate, acest fapt nu a împiedicat-o pe regina Angliei s-o ferece în Turnul Londrei pe „alungata curată” şi mai apoi să o condamne la moarte prin decapitare. ►Realizarea Canalului Panama este legată de numele lui George Washington Goethals (1858-1928), inginer civil în armata americană; el a proiectat şi a finalizat în anul 1914 unirea oceanelor Pacific şi Atlantic printr-un canal lung de 77 km care a scurtat drumul navigabil la jumătate faţă de vechea rută (prin Capul Horn). Canalul Panama (pe hartă, linia roşie)

Leigh Mercer i-a dedicat lui G. W. Goethals, în anul 1948, următorul palindrom: „A MAN, A PLAN, A CANAL, PANAMA”, adică: „Un om, un plan, un canal, Panama”. Palindromuri româneşti Dacă v-am stârnit curiozitatea, vizitaţi: http://www.geocities.com/tavilis/palindrom.htm Veţi găsi în acest site cuvinte palindromice în limba română de cinci, şapte şi nouă litere, dar şi propoziţii şi expresii palimdromice. Vă redau numai câteva, care mi-au plăcut mie mai mult (Atenţie! Literele sunt luate în considerare fără diacriticele specifice limbii române, ca la REBUS: a=ă=â; i=î; t=ţ ; s=ş). • ELE FAC CAFELE. (anonim) • ACRU TIP E PITURCA. (Ion Suselescu) • ROMANII-S ASI IN AMOR. (Nicolae Rusu)


- 9 -

• AU O NAVA NOUA. (Oct. Boieriu) • ENE PURTA PATRU PENE. (Octavian Laiu) • ERA O TIPA RAPITOARE ! (idem) • ERA SA POZEZ O PASARE. (idem) •MARIA BEA CĂ E BAIRAM. (idem) Pe site-ul recomandat puteţi găsi link-uri care să vă îndrume spre site-uri cu palindromuri în alte limbi de mare circulaţie. Palindromuri cu numere ►Iată o cale de a realiza palindromuri cu numere: luaţi un număr format din mai mult de o cifră (ex: 125); îl inversaţi (521) şi apoi adunaţi numărul iniţial cu cel inversat (125+521=646). S-ar putea să fie nevoie de mai multe iteraţii (ex: dacă numărul ales este 73, sunt necesari doi paşi 73+37=110; trebuie să continuăm cu 110+011=121). Pentru numerele 89 şi 98 sunt necesari 24 de paşi. Există şi o excepţie, numărul 196, din care nu se poate obţine un palindrom numeric după regula acestui joc. ►Prin ridicarea la pătrat a numerelor formate exclusiv din cifra 1 se obţin numere palindromice: 12 = 1 112 = 121 1112 = 12321 11112 = 1234321 111112 = 123454321 Credeţi că regula este valabilă pentru ridicarea la pătrat a oricărui număr format exclusiv din cifra 1 ?

Palindronuri în alfabetul Morse

V-aţi gândit cumva că există palindromuri şi în alfabetul Morse? Iată două: ELEVATORISTI ( .._......_._ _ _ _ _._......_.. ) INTERFERENTI ( .._._.._..._..._.._._.. )

Gabriela Vasile, bibliotecar

În mitologia greacă, Narcis era fiul nimfei Liriope şi al râului Cephios. Frumuseţea lui era foarte apreciată atât de muritoare, cât şi de nimfe, dar Narcis dispreţuia iubirea. Nimfa Echo se îndrăgosteşte nebuneşte de frumosul Narcis; într-o zi, ea îl urmăreşte în pădure, unde acesta vâna, şi încearcă să-i vorbească. Dar, cum Echo o supărase pe Hera, aceasta a pedepsit-o lăsând-o fără grai. Echo nu reuşeşte să-i vorbească lui Narcis, dar i se aruncă în braţe. Tânărul Narcis, luat pe nepregătite, se sperie şi fuge, iar nimfa se crede respinsă şi se omoară. Narcis a fost blestemat de zeiţa răzbunării Nemesis să nu poată iubi niciodată pe altcineva decât pe el însuşi. Într-o zi, când Narcis s-a aplecat asupra unei fântâni ca să bea apă, şi-a văzut propriul chip reflectat ca într-o oglindă, şi pe loc s-a îndrăgostit de sine însuşi. Dorind să îmbrăţişeze imaginea din ape, Narcis moare înecat, cu durerea de a nu-şi fi împlinit dragostea. La moartea lui, au crescut pe malurile apelor narcisele, florile de primăvară. Scriitorul irlandez Oscar Wilde (1854-1900), în scurtul poem în proză „Discipolul” (traducere: Mihai Rădulescu), dă un tâlc schimbat poveştii:

Oscar Wilde (1854-1900) ►

Discipolul Când Narcis a murit, iazul plăcerii sale se preschimbă dintr-un potir de ape dulci într-un potir de lacrimi sărate, şi Oreadele veniră plângând prin codrii, pentru a-i putea cânta iazului şi a-l mângâia. Şi când văzură că iazul se preschimbase dintr-un potir de ape dulci într-un potir de lacrimi sărate, ele îşi despletiră cozile părului şi se jeliră iazului şi îi ziseră: „Nu ne miră că boceşti în felul acesta după Narcis, atât de frumos era.” „Chiar a fost Narcis frumos?” spuse iazul. „Cine să ştie aceasta mai bine ca tine?” răspunseră Oreadele. „Pe lângă noi doar trecea totdeauna, ci pe tine te căuta, şi obişnuia să se întindă pe malurile tale şi să se uite la tine în jos, şi în oglinda apelor tale îşi reflecta propria-i frumuseţe.” Iar iazul a răspuns: „Dar eu l-am iubit pe Narcis, deoarece atunci când se lungea pe malurile mele şi privea la mine în jos, în oglinda ochilor săi totdeauna mi-am văzut frumuseţea reflectată.”

Simon Maria, profesor


- 10 -

Idilele poetului ardelean George Coşbuc au fost percepute de critica literară ca adevărate monografii ale iubirii. Poetul prezintă cu naturaleţe în idile întreg evantaiul de sentimente, de la primii fiori ai dorului şi până la chinul despărţirii, urmărind atât stările sufleteşti ale îndrăgostiţilor cât şi raportul faţă de comunitatea satului. Poezia „La oglindă” este reprezentativă pentru modul în care Coşbuc surprinde momentul inefabil al naşterii dorului de a iubi. Poezia este alcătuită din 17 sextine, ca un monolog în faţa oglinzii. Ne este prezentată imaginea plină de candoare a unei copile dintr-un sat transilvănean, aflată în pragul adolescenţei. Fata descoperă cu uimire primele semne ale împlinirii sale şi se lasă purtată de visare spre viitorul pe care-l aşteaptă cu nerăbdare. Pentru că „mama-i dusă-n sat”, copila este bucuroasă că poate să se ocupe puţin de ea: trage zăvorul şi închide „uşa la tindă”, să se asigure că nimeni nu va întrerupe momentele cunoaşterii de sine; se măsoară cât a mai crescut „Azi am să-ncrestez în grindă” şi mulţumită, ia oglinda în care se redescoperă cu uimire şi încântare: „Iată-mă! Tot eu cea veche! Ochii? hai, ce mai pereche Şi ce cap frumos răsare! Nu-i al meu? Al meu e oare? Dar al cui?” Imaginea din oglindă îi dă curaj: „Asta-s eu! Şi sunt voinică! / Cine-a zis că eu sunt mică?”. Pentru că în satele ardeleneşti numai femeile măritate îşi acopereau capul cu năframa, adolescenta probează la oglindă această podoabă pe care o va putea purta de faţă cu alţii doar mai târziu: „Uite, zău, acum iau seama Că-mi stă bine-n cap năframa Şi ce fată frumuşică Are mama.”

Ca şi când ar sta de vorbă cu o prietenă, fata îi spune oglinzii micile secrete: de exemplu, că mama sa n-ar da-o de nevastă decât unui om de ispravă, că a auzit-o la vie pe mama spunând „Am şi eu numai o fată, Şi n-o dau să fie dată; Cui o dau, voiesc să-mi fie Om odată.” Copila se simte pregătită pentru viaţă; doar tainele dragostei nu prea le ştie: „Multe ştiu, dar nu ştiu toate. Mama-mi dă învăţătură Cum se ţese-o pânzătură, Nu cum stau cei dragi de vorbă Gură-n gură. Tot privindu-se şi admirându-se în oglindă, gândul îi zboară la iubire: „N-am să ţes doar viaţa-ntreagă! Las’să văd şi cum se leagă Dragostea - dar ştiu eu bine! Din frumos ce-l placi ea vine” Fata vorbeşte cu oglinda, dar mâinile nu-i stau: se găteşte în grabă în portul „de nevastă”: „Brâu-i pus! Acum din ladă Mai ieu şorţu! O, să-mi şadă Fată cum îmi stă nevastă...” Copila află cu uimire cât este de frumoasă; oglinda-prietenă este martor mut al acestei cochetării incipiente: „Uite ce bujor de fată – Stai să te sărut o dată! Tu mă poţi, oglindă spune! Ei, tu dară nu te-i pune Să mă spui! Tu ai, surată, Gânduri bune.” Sosirea neaşteptată a mamei risipeşte farmecul şi-o tulbură pe fată. În grabă, încearcă să ascundă urmele nevinovatei aventuri din faţa oglinzii: „Salbă, jos! Şi-n cui oglindă! Ce-am uitat? Închisă uşa De la tindă!” Părăsind oglinda, redevine copilul care mai trebuie să aştepte ceva ani până va descifra, nu în joc, ci în realitate, tainele iubirii: Doamne, de-ar fi dat de mine, Ce bătaie!”

Stoica Bianca Mihaela, clasa a X-a PI


- 11 -

Cine a gonit Iarna? Oglinda lacului era-ngheţată, Acum e iarăşi clară şi curată. Noi am topit Iarna, băieţi! Noi, Valentini şi Dragobeţi, Am pupat fetele cu foc Şi Iarna s-a urnit din loc.

Unei preafrumoase domnişoare Oglinda-n orice clipă îi arată Că e o prea frumoasă fată. Nu-i harnică, blândă, deşteaptă, E doar frumoasă şi-ngâmfată! Sfatul părintesc Să nu cumva să pleci cu scuterul la şcoală! Nu-nveţi, în capul tău e veşnic vălmăşeală. Nimic nu-i clar, e-o abureală-ngrozitoare, Şi s-ar putea, ca prin contaminare, Să abureşti oglinzile retrovizoare! Sunt urmaşul lui Leonardo da Vinci! O săptămână-ntreagă am trudit Să-mi fac fiţuici de citit în oglindă. Am luat un zece şi sunt mulţumit. Nici n-am riscat să mă prindă, Că tot scriind, am învăţat E primul zece meritat!

Rime cu tâlc de Vasile Gabriela, bibliotecar

1. Completaţi cele trei literele lipsă (în cele trei

dreptunghiuri) pentru a obţine cinci cuvinte în zona A şi cinci cuvinte în B. Indiciu: oglinda lui Narcis.

______ A ________ _____ B ____ TOZĂ CR RIMĂ TR USTRĂ SC TATE CL UNAR AD

2. Eliminaţi cuvântul care nu se potriveşte

între cuvintele de mai jos:

SPECULUM MIRROR SPIEGEL SPARANGHEL MIROIR ESPEJO

3. Completaţi literele lipsă pentru a forma un

cuvânt de nouă litere. Indiciu: cuvântul începe într-un colţ şi continuă în sensul acelor de ceasornic în pătratele exterioare, şi se sfârşeşte în centru.

A I N I M I A

4. Eliminaţi un cadran de ceas dintre cele de

mai jos. Explicaţi motivul. : : : : :

Jocuri propuse de Vasile Gabriela, bibliotecar


- 12 -

►În Antichitate, oamenii credeau că se poate prezice viitorul privind reflexiile oglinzii; un personaj din piesa „Acharnienii” de Aristofan, înainte de a pleca la luptă împotriva Spartei, şi-a uns scutul cu ulei şi a privit în oglinda astfel formată pentru a afla soarta bătăliei. Se practica ghicirea în diverse obiecte lustruite şi lucitoare (spade, lighene de argint, vase şi oglinzi de tot felul) dar şi în ape sfinte (un puţ de lângă Betleem, de unde a scos apă Sfânta Fecioară).

Oracol citind într-o cupă Vază de Vuci, secolul V î. Hr. Muzeul din Berlin

►Bulla papală „Super illius specula” din 1326 dată de Papa Ioan al XXII-lea condamnă la excomunicare pe cei ce folosesc oglinda în scopuri vrăjitoreşti. În secolul al XVII-lea, Biserica Ortodoxă rusă consideră un mare păcat folosirea de către preoţi a oglinzilor şi interzice utilizarea lor. ►În Evul Mediu, oglinda este cel mai adesea reprezentată ca instrument diavolesc. Într-o gravură din Augsburg (1498), oglinda nu reflectă chipul femeii care-i stă dinainte ci spatele păros al necuratului.

►În folclorul european există multe superstiţii în legătură cu oglinzile: ele pot fura conştiinţa persoanei reflectate (interdicţia de a privi noaptea în oglindă, obiceiul de a acoperi oglinzile în casa unui mort, pentru ca sufletul lui să nu se rătăcească) sau pot aduce ghinion dacă sunt sparte. Totuşi, pentru unii oglinzile sunt talismane care le feresc de rău, reflectând răul, cum reflectă şi lumina.

►Athanasius Kircher (1602-1680), un

preot german iezuit cu preocupări în domeniul matematicii şi fizicii, a încercat să refacă experimental incendierea de pe mal a unor corăbii, cum se presupune că a făcut Arhimede în Siracuza în anul 214 î.Hr. El a instalat la intervale egale, pe un perete curb, oglinzi plane, corespunzând fiecare unei fracţiuni de piramidă poligonală. A refăcut experimentul folosind oglinzi parabolice, eliptice, circulare şi tubulare, dar rezultatele nu au convins.

►Oglinzile pot multiplica imaginile creând iluzia de infinit. Cum? Printr-o aranjare în spaţiu bine calculată a obiectului faţă de suprafaţa reflectoare.

►Oglinzile cilindrice prelucrate special în formă de S (alternativ, convexe şi concave) sunt cea mai mare atracţie pentru copii în parcurile de distracţii. Ele îl pot face pe omul gras să pară subţire, pe cei mici să pară înalţi şi pe frumoşi să pară hidoşi.

Amelia-Beatrice Zamfir, clasa a XII-a B


- 13 -

Pentru anul 2013 este prevăzută lansarea observatorului astronomic pentru unde infraroşii James Webb Space Telescope (JWST); la realizarea proiectului spaţial sunt implicate trei agenţii spaţiale: americană, europeană şi canadiană, respectiv NASA, ESA şi CSA. Problema cea mai grea în demararea proiectului a fost alegerea tipului de oglindă, deoarece observatorul va avea de înfruntat temperaturi criogenice (-2200 C); în plus, dimensiunea oglinzii principale este uriaşă (6,5 metri). S-a hotărât confecţionarea oglinzii principale din pulbere de beriliu (metal alcalino-pănântos uşor, cu un raport greutate / duritate mai bun decât al sticlei, rezistent la deformări fizice în condiţii de temperaturi scăzute, bun conducător de energie electrică şi termică, nemagnetic). Construcţia unei oglinzi monobloc de 6,5 metri este ineficientă, au decis specialiştii: costuri uriaşe de prelucrare, manevrare dificilă şi o greutate totală foarte mare, imposibil de ridicat cu rachetele actuale. Din aceste motive, s-a preferat o variantă „pliabilă”, formată din 18 bucăţi hexagonale independente, unite prin montaj.

La această adresă de Internet am găsit explicaţii privind procesul tehnologic de realizare a oglinzii pliabile pentru JWST (vezi: http://www.jwst.nasa.gov/mirror.html ).

- Extracţia şi purificarea: minereul cu conţinut de beriliu se extrage în statul Utah, apoi trece printr-un proces de purificare în statul Ohio; la extracţia minereului şi la toate celelalte operaţii la care există posibilitatea inhalării pudrei de beriliu, se vor lua măsuri stricte de protejare a sănătăţii muncitorilor (pudra de beriliu afectează căile respiratorii); - Formarea: în California se produc „oglinzile oarbe” (brute) prin presarea pudrei de beriliu în forme plate din oţel inoxidabil; fiecare formă are lăţimea necesară pentru obţinerea ulterioară a două oglinzi

hexagonale (primele două oglinzi oarbe pentru JWST au fost realizate în anul 2004); - Decuparea: decuparea oglinzilor oarbe rezultate din operaţia de formare se face automatizat şi constă în suflarea cu jet abraziv pentru săparea şanţurilor de pe spatele oglinzii (şanţuri necesare operaţiei de montaj);

- Montarea: pe dosul oglinzilor se montează o suprafaţă de sprijin şi piesele necesare mecanismului de pliere; - Şlefuirea şi lustruirea: faţa oglinzii (partea activă) este şlefuită şi lustruită automat;

- Testarea: suprafaţa oglinzii este testată cu laser interferometru (controlul defectelor de suprafaţă); se reia lustruirea până la înlăturarea tuturor defectelor; oglinzile sunt apoi trecute prin teste de rezistenţă la temperaturi de -2200 C , după care se repetă testele cu laserul interferometru (aceste noi teste se fac în statul Alabama); - Aurirea: este operaţia de aplicare a unui strat fin de aur pentru protejare, după care oglinda este trecută prin testul de vibraţii şi şocuri. JWST va evolua la 1,5 milioane de km de planeta Terra (Hubble la numai 570 Km) şi va îmbogăţi cunoştinţele umanităţii cu date despre galaxii aflate la milioane de ani lumină depărtare.

Nichita Marius, clasa a XI-a C1


- 14 -

„Familia Arnolfini” este un vestit tablou al pictorului flamand Jan van Eyck (1390-1441).

Tabloul prezintă scena căsătoriei dintre negustorul Giovanni Arnolfini şi tânăra Giovanna Cenami. Cele două personaje sunt prezentate în prim plan, unindu-şi mâinile. Puţin deasupra palmelor unite, în planul îndepărtat, atrage privirea o oglindă convexă, situată în centrul tabloului (vezi detaliul).

În oglinda retrovizoare se observă cadrul mai larg al camerei (încă un rând de ferestre, şi două noi personaje, martori la căsătorie). Se presupune că unul dintre martorii la ceremonia căsătoriei (personajul în mantie albastră) a fost chiar pictorul; indicii în această direcţie sunt inscripţia de de-asupra oglinzii („Johannes de Eyck fuit hic”, adică: „Johannes de Eyck a fost aici”) şi data de sub text (1434). Există cu siguranţă în acest tablou un simbolism ascuns al vieţii şi al morţii; oglinda este încadrată de o coroană de zece cercuri care surprind episoade esenţiale din viaţa lui Christos, culminând cu răstignirea pe cruce. Il Parmigianino (1503-1540), pe numele său adevărat Girolamo Francesco Maria Mazzola, a fost unul dintre primii pictori renascentişti care au dezvoltat eleganţa în pictură şi sofisticata versiune a curentului Manierist. Tabloul „Autoportret în oglindă convexă” (cca. 1524) este realizat în jurul vârstei de 21 de ani, şi se află acum în custodia Kunsthistorisches Museum din Viena.

Artistul îşi propusese să investigheze „subtilităţile picturii”: el a creat tabloul privindu-se printr-o oglindă convexă de frizerie, de faţă fiind biograful său, Vasari. Lucrarea este realizată în ulei pe o secţiune sferică din lemn cu diametrul de 24,4 cm. Mâna artistului apare disproporţionat de mare în primul plan în comparaţie cu capul; faţa cu trăsături efeminate, apare în planul al doilea, într-un spaţiu ireal şi nesigur.


- 15 -

Tabloul „Jo, frumoasa irlandeză” (1866), semnat de pictorul francez Gustave Courbet (1819-1877) surprinde cu realism reacţia unei frumoase tinere în faţa oglinzii.

„Frumoasa irlandeză” se remarcă prin bogatu-i păr roşcat, pe care-l răsfiră cu mâna, în timp ce se priveşte în oglinda ovală. Chipul fetei are trăsături fine; deşi se vede frumoasă în oglindă, tânăra pare tristă, bântuită de gânduri. Parcă şi-ar întreba oglinda: „Care-i rostul meu pe lume?” Pictorul şi gravorul francez Edouard Manet (1832-1883) a realizat spre sfârşitul vieţii, tabloul de mari dimensiuni „Le Bar aux Folies-Bergère (1881-1882).

Tabloul reprezintă curentul impresionist, chiar dacă lumina este unitar distribuită şi culorile sunt ferme. Tabloul are în primul plan pe tânăra care serveşte la bar; în spatele ei, o oglindă mare cât tabloul, ni-i arată pe clienţii barului; mai vedem

reflectarea în oglindă a trupului fetei (spatele), şi, lucru surprinzător, o persoană cu mustaţă şi joben (un client al barului), care pare a discuta cu fata. Clientul misterios este personificarea celui care stă în faţa tabloului şi-l priveşte. Maurits Cormelis Escher (1898-1972), artist plastic, gravor şi grafician olandez, a fost puternic atras de studiul iluziilor optice. Lucrarea sa „Mână cu oglindă sferică” datează din 1935. Este remarcabilă migala şi acurateţea cu care a realizat artistul conturul camerei (un salon cu rafturi şi cărţi, tablouri pe pereţi, fotolii, o fereastră) reflectat în globul de sticlă. În centrul sferei de sticlă vedem autoportretul artistului.

În aceeaşi manieră este realizată lucrarea „Trei sfere” (1946):

Bianca Mihaela Stoica clasa a X-a P1 Profesor îndrumător: Simon Maria


- 16 -

„Papagal la oglindă, bucuros că şi-a găsit prieten de joacă”

Desen realizat de elevul Cârnaţiu Cristian Clasa a X-a P1


- 17 -

„...fiecare are în aproapele său o oglindă, în care-şi vede propriile defecte, greşeli, vicii, obiceiuri rele. Reacţia este aceea a câinelui care privindu-se în oglindă latră neştiind că-şi atenţionează propria sa imagine.”

Arthur Schopenhauer (ilustru filosof german, 1788-1860)

„Comportamentul este o oglindă în care fiecare îşi expune propria imagine.”

Goethe (poet german, 1749-1832)

„Nu există compasiune profundă pentru cei a căror viaţă nu are sens. Vieţi închise. Lumea se reflectă în ele deformat, ca într-o oglindă strâmbă.”

André Malraux (scriitor şi om politic francez, 1901-1976)

„Literatura este oglinda vieţii.”

Garabet Ibrăileanu (critic şi istoric literar, eseist, romancier român,

1871-1936)

„Dispariţia iubirii e ca o oglindă întoarsă, nu se mai vede nimic, te uiţi zadarnic în ea. Gestul tău nu se mai reflectă, nu-ţi mai răspunde nimeni. Eşti singur.” Marin Preda (scriitor român, 1922-1980)

„Ochii sunt oglinda sufletului.” „Sinceritatea este oglinda prieteniei.” „Nu oglinda poartă vină dacă fata e urâtă.” (proverb rusesc)


►S-au publicat rezultatele Concursului „Cangurul Lingvist” din 28 ianuarie 2009, secţiunea engleză-germană. Elevii Grupului Şcolar Industrial „Mecanică Fină” care au obţinut mai mult de 80 de puncte sunt următorii:

Numele şi prenumele Clasa Punctaj GUTA ROBERT 9 151.25 COCEA ROXANA 9 136.75 FILAT CRINA 9 103.25 TILICA LAURENTIU 10 232.00 RUSU CORNEL 10 213.00 IVAN ANDREEA 10 198.50 PETRARU MIHAI IONUT 10 194.50 HAMOUD HAZEM 10 166.75 CARNATIU CRISTIAN 10 148.75 PAVEL TEODOR 10 94.00 ENESCU CRISTIAN 12 180.75 GRUIA MIRCEA 12 163.50 SULTAN ANGELICA 12 122.25 VASILESCU MARIO 12 110.00 Spunem cu toţii în cor: Cinste lor! ►Elevii claselor de liceu şi elevii din clasele terminale ale Şcolii de arte şi meserii (M2 şi M3) au participat la acţiunea „Securitatea muncii. Păstrarea sănătăţii la locul de muncă”. Acţiunea a fost organizată de profesorii Florica Millea, Olguţa Spornic şi Marin Barosan şi s-a desfăşurat în sala AEL în data de 12 februarie 2009. Circa 130 de elevi au vizionat un amplu material video (CD-ul „Valenţele securităţii şi sănătăţii la locul de muncă”); acţiunea s-a desfăşurat în scopul fixării cunoştinţelor pentru activităţile desfăşurate în atelierele şcolare dar mai ales, pentru pregătirea pentru un viitor loc de muncă. După prezentarea materialului, elevii s-au arătat foarte interesaţi şi au participat cu însufleţire la discuţii. Toţi elevii implicaţi în această acţiune au înţeles că regulile pentru ocrotirea sănătăţii la locul de muncă trebuie respectate şi de angajat, şi de angajator.


- 18 -

►Elevii clasei a IX-a C, coordonaţi de doamnele profesoare Lavinia Obăgilă şi Olguţa Spornic, au organizat pe data de 13 februarie 2009 sărbătorirea Sfântului Valentin, un mic omagiu adus dragostei şi reînvierii naturii. Elevii au pregătit o mică scenetă şi diverse materiale (audio, video, referate) despre cei care, potrivit legendelor, aduc dragostea: Cupidon, Sfântul Valentin şi autohtonul Dragobete. ►Elevii clasei a XI-a C3 au participat la două acţiuni deosebite în luna trecută: o vizită în grup la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” pentru vizionarea expoziţiei „Leonardo da Vinci” (15 elevi conduşi de doamnele profesoare Glazer Marcela şi Victoriţa Gibaru) şi o excursie de neuitat la Buşteni (3-5 februarie2009), împreună cu doamna dirigintă Marcela Glazer.

În excursie, „răsfăţata grupului” a fost o fetiţă mititică şi drăguţă. Iată mascota excursiei, pregătindu-se să se dea la vale pe zăpadă, nu pe sanie, ci pe făraşul de plastic.

Copila apare în mai toate fotografiile, zâmbitoare şi trecută din braţe în braţe de toţi participanţii la excursie.

Grupul a făcut şi puţin alpinism...

...sau a poposit să admire natura la ea acasă.

„Abia aşteptăm să vedem din nou muntele şi la primăvară, şi la vară, şi la toamnă!” , asta ne-au declarat toţi participanţii la excursie.


- 19 -

► Asociaţia JUNIOR ACHIVMENT BRITISH COUNCIL a organizat desfăşurarea fazei locale a Programului european de creativitate antreprenorială SKILLS@WORK CHALLENGE, în data de 21 februarie 2009, la Grupul Şcolar „Nichita Stănescu”. Şcoala noastră a fost reprezentată la acest important concurs şcolar de elevii Călin George, Pop Valentin, Drumuş Nicolae şi Prodan Florin, din clasa a X-a C, îndrumaţi de doamna profesoară Rodica Grosu. Concursul a constat în rezolvarea unei probleme specifice mediului de afaceri. ►În cadrul parteneriatului cu Biblioteca Municipală - Filiala Alexandru Odobescu, elevi din clasele a X-a B, a XII-a B, a X-a P3 şi a XII-a L2 au participat, pe data de 25 februarie, la o interesantă lansare de carte: „Doi cu sapa, cinci cu mapa”, de Viorica Ciorbagiu.

Lansarea cărţii a avut loc la sediul Bibliotecii „Alexandru Odobescu”. Elevii, însoţiţi de doamnele profesoare Maria Simon şi Marcela Stan, au avut ocazia să se întâlnească cu autoarea cărţii şi cu romancierul Constantin Turturică.

Doamna Mihaela Gheorghiu, responsabila Filialei şi scriitorul Constantin Turturică au vorbit asistenţei despre paşii urmaţi în carieră de autoarea romanului. Elevii s-au arătat foarte interesaţi de felul cum „prelucra” adevărul presa comunistă şi de curajul autoarei de a publica un articol, pe când era redactor la „România liberă”, cu titlul „Doi cu sapa, cinci cu mapa”; de la acest articol a plecat şi ideea romanului.

Elevii au pus întrebări autoarei referitoare la meseria de redactor media şi la etapele de creaţie ale unui roman. Elevii au participat apoi cu entuziasm la sesiunea de autografe.

Elevii iubesc cărţile, îi respectă pe autori şi se mândresc să se pozeze cu ei. Cinste tuturor!


- 20 -

►În cadrul proiectului „Sănătatea ta”, 45 de elevi din clasele IX-XII au participat la acţiunea educativă „Riscurile consumului de droguri” organizată de doamna profesor psiholog Ramona Stemate pe data de 24 februarie 2009. Invitată specială a fost doamna inspector din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Mariana Oprea, în calitate de reprezentant al Agenţiei Naţionale Antidrog. Domnia sa a dat elevilor informaţii despre etapele instalării dependenţei de droguri şi riscurile sociale ale acesteia; de la curiozitatea de a încerca un drog şi până la dependenţă este, pentru mulţi tineri, un drum foarte scurt şi plin de suferinţe. Inspectorul MAI a prezentat unele fapte antisociale săvârşite de tineri sub influenţa drogurilor şi a împărţit participanţilor la acţiune pliante tematice; la final, a răspuns tirului de întrebări puse de elevi. ►Pe data de 27 februarie 2009, doamnele profesoare Olguţa Spornic şi Florica Millea au organizat realizarea unei acţiuni de protecţie civilă în caz de cutremur pentru elevii claselor a IX-a A şi B. La acţiune a fost invitat domnul locotenent-colonel Avram Teodor, care le-a spus elevilor că Serviciul de Protecţie Civilă s-a înfiinţat în România în urmă cu 76 de ani.

Serviciul de Protecţie Civilă este în prezent subordonat Serviciului Situaţiilor de Urgenţă; acoperirea teritorială în Municipiul Bucureşti este organizată pe sectoare. Invitatul a subliniat că nu este posibilă prevederea din timp a unui cutremur şi că pierderea de vieţi omeneşti poate fi evitată numai prin însuşirea unor cunoştinţe minime de apărare

înainte, în timpul mişcării seismice şi după terminarea ei.

În caz de cutremur, evităm panica, ne asigurăm că sursele de foc sunt închise şi aşteptăm recomandările organelor în drept (Radio-TV, portavoce); nu sărim pe geam, nu blocăm scările sau străzile, nu mergem cu liftul! Elevii au primit pliante cu cele mai bune sfaturile în caz de seism.



- 21 -

1. ______ A ________ _____ B ____

TOZĂ CR RIMĂ TR U STRĂ SC TATE CL UNAR AD

2. Se elimină cuvântul SPARANGHEL; toate celelalte cuvinte înseamnă „Oglindă”, în latină, engleză, germană, franceză şi spaniolă. 3. Sunt două soluţii: IMAGINAŢI şi IMAGINARI 4. Se elimină ultima figură de pe rândul al doilea; prima de pe rândul I şi prima de pe rândul al II-lea sunt

imagini în oglindă; la fel, a doua figură cu cea de-a treia de pe primul rând sunt imagini în oglindă.

Toate ştirile despre manifestările Anului Internaţional al Astronomiei

le găsiţi pe:

http://www.astronomy.ro/iya-2009-anul-international-al-astronomiei.php

sau:

http://www.astronomy2009.org/

L

A

C

A

P

Ă

serie nouă nr. 20, martie 2009 secretar de redacţie: gabriela vasile

Documents