serie de Învăţături morale

7/26/2019 Serie de Învăţături Morale

http://slidepdf.com/reader/full/serie-de-invataturi-morale 1/28

serie de învăţături morale. “Testamentele celor doisprezece

patriarhF este cea mai importantă dintre ele.

10

J

2. Cuprinsul cărţii

il‘Testamentele celor doisprezece patriarhF pretind a

ne oferi ultimele cuvinte pe care fiii lui Iacov le adresează

copiilor lor. înainte de a muri, ei au cerut să fie consemnată,

în scris, povestea vieţii lor, cu viciile şi

virtuţile pe care le-au avut fiecare, brodate pe aluziile,• • • 12 m făcute despre ei, în cartea Facerii !. "in aceste

e#emple - ce nu sunt totdeauna demne de urmat -

patriar$ii scot lecţii, la care urmaşii lor trebuie să ia

aminte. %i trebuie să evite faptele rele, săv&rşite de

părinţii lor, şi să urmeze virtuţile prin care aceştia s-au

evidentiat.11

I

In final - poate şi pentru a se conforma temei

profetice, din binecuv&ntarea lui Iacov, din Facere ! '

patriar$ii prezic viitorul fiecărei seminţii.(

Fiecare )Testament * are un prolo+ stereotip.

formulă introductivă arată cititorului că are în faţa oc$ilor o

)copie* a testamentului patriar$ului respectiv, aici fiind

consemnate ultimele sale dorinţe.1 % amintită v&rsta

patriar$ului şi circumstanţele care au dus la reunirea fiilor în urul său. /estamentul se înc$eie printr-un epilo+, care şi el

10 M. de Jonge, /$e /estaments of t$e /elve atriarc$s. 2 3tud4 of t$eir

/e#t. 5omposition and ri+in, Assen, !"# $reedit. %eiden, !&'(.

11nt(.J. 6a+ran+e, %e )udaisme ..., aris, 1!71, p. 17.

1 *ro+lems and ssential -iepoints, în )2ufstie+ und 8ieder+an+ der

romisc$en 9elt, II, 0,1, :eriin-8e-;or<, 1!=>, p. 7?! u.



are un caracter stereotip.17 rolo+ul şi epilo+ul încadrează

un discurs de rămas bun, av&nd o structură comple#ă.5adrul format de prolo+ şi epilo+ este, fără îndoială, opera

unui redactor. %l a dat cărţiiI

unitate şi un stil testamentar propriu, uneori )funebru*. @2cest +en literar nu este însă fară precedent în

1

literatura intertestamentară. 2stfel 5artea Jubileelor - în

cuv&ntarea de rămas bun a Aebecăi Bcap. CD1 , sau a lui-v0 E E E E 1

Isaac Bcap. 7?D - are aceleaşi caracteristici.

"ar dacă aceste personae dau, înainte de a muri, o

ultimă învăţătură, aceasta o fac pe cale orală, în afara

oricărei forme uridice, şi fară ca să fie pronunţat cuv&ntul

)testament*. (ai mult, aceste discursuri - din

5artea Jubileelor - sunt inserate într-o povestire, care nu

• • 22 se prezintă nicidecum ca un

)testament*.2

Intr-adevăr, autorul “Testamentelor celor doisprezece

patriarhi* îşi creează un cadru testamentar, inspirat din două

surse distincte. % vorba, mai înt&i, de cuv&ntarea de rămas

bun a lui Iacov din Fac. !,!-7, şi apoi de binecuv&ntările

lui (oise din "euteronom 77,1 u.1 2ceastă a doua filiaţie

este ilustrată prin folosirea termenului )copie* şi prin

17/. Artur 0eiser, 1ntroduction to the ld Testament, %ondon, !3, p.442. /. A. Ca5uot 6i M. *hilonen7o, 1ntroduction generale.

*seudepigraphesr

del8Ancien Testament, în )6a :ible. %crits intertestamentaires . . p .

6GII.

1 M. de Jonge, 9tudies on the Testaments o: the Tel/e *atriarchs,

%eiden, !&", p. & u.



insistenţa cu care se subliniază faptul că patriar$ul era încă

)sănătos*, înainte de a muri Bcf. /est. lui 6evi 1,H /est. lui2şer 1,D.

/V

In acelaşi timp observăm că, )în testamentul său*,

patriar$ul nu se referă la bunuri materiale pentru urmaşii

săi. "ispoziţiile pe care le dă sunt de ordin moral.1C

“Testamentele celor doisprezece patriarhi; au o formă

fictivă, cu un conţinut didactic şi moral-spiritual, şi

nicidecum o semnificaţie uridică reală. "in acest punct de

vedere )Testamentele* constituie un +en literar nou.1? Fără

îndoială, s-a crezut că, pe patul lor de moarte, patriar$ii au

întrevăzut realităţile lumii ce va veni. /ar+umul lui pseudo-

Ionatan, asupra Facerii !,1, ne spune că ultimele cuvinte

ale lui Iacov, înainte de a muri, au fost “Feriţi</ă de orice

necurăţie 6i eu /ă /oi arăta toate tainele cele ascunse, datele cele

secrete, răsplata pentru cei drepţi, pedepsele păcăto6ilor 6i cum /a :i

:ericirea din den*.

1>

"iscursul de rămas bun este şi )povestire* şi

)încuraare*. unctul de plecare al cuv&ntării constă într- un

rezumat al vieţii le+endare a patriar$ului, dintre care unele

episoade sunt scoase în relief, spre finalul relatării. 2stfel,

cea mai mare parte a /estamentelor sunt

1C/. =.>. 9lingerland, /$e /estaments of t$e /elve atriarc$s 2 5riticai

istor4 of Aesearc$, Missoula, !&&, p. u.1?E E K2. 5aLuot şi (. $ilonen<o, 1ntroduction generale ..., p.

6GIII.

1>Ibidem.



consacrate glorificării unei virtuţi, sau stigmatizării unui27 • • • • i

viciu. Testamentul lui Simeon condamnă invidia, cel al lui

Dan mânia şi minciuna, cel al lui Gad ura. Testamentul

lui a!ulon laudă evlavia, cel al lui "eftali !unătatea, iar

cel al lui #osif ne$ri%ănirea.&' (

)ăcatul cel mai mare este desfrânarea. )rima dintre

virtuţi este *sim$litatea+. a este, -n *Testamente+, $usă

-n legătură cu -m$linirea egii Domnului/ * Ascultaţi din

toată inima voastră pe Domnul Dumnezeul vostru şi umblaţi

întru “nevinovăţie”, după toată Legea Sa+ 0Test. lui evi&1,& cf. Test. lui 3u!en 4,& Test. lui Simeon 4,56. cesta

este, dealtfel, sensul cuvântului, -n cele mai multe scrieri

greceşti ale iudaismului târziu.&8 9ra$ant, -n

“Testamente+, este $unctul $olemic faţă de care este

lăudată *nevinovăţia+/ * Să ştiţi copiii mei că în vremurile

de apoi iii voştri vor lăsa la o parte “nevinovăţia + ... vor

părăsi poruncile Domnului şi se vor alipi de !eliar + 0Test. lui

#sa%ar :,& cf. 7,76. ;r omul ne$ri%ănit este cel

1=Ibidem.

1!M E E EEE EE N2In mod special acesta este stri+ătul

credincioşilor 6e+ii, retraşi în pustie, în vremea lui 2ntio$ IG %pifanes B1>C-

1?7 a..D şi care atacaţi în ziua de sabat au refuzat să se apere “9ă murim toţi

?ntru ne/ino/ăţia noastră 6i /or mărturisi pentru noi cerul 6i păm@ntul că

:ără de )udecată ne ucideţr B1 (acabei ,7>H cf. 1 (ac. ,?0D.



5

care are sufletul curat, a cărui inimă este bună şi al cărui cu+et nu

este viclean 0, iar faptele lui nu sunt )cu două fete* “rice

lucrare a lui -eliar are două :eţe 6i nu este• •• '3')

în ea nevinovăţie” 0%a$lotes6 0Test. lui <eniamin :,76.* fi cu două feţe+ -nseamnă, de e=em$lu, să>l furi $e

a$roa$ele, dar să dai milostenie celor săraci 0Test. lui şer

2,5>76, să faci răul -n tim$ ce $osteşti 0Test. lui şer

2,'6 , să fii $e $lacul lui <eliar şi oamenilor lui şi să nu

fii dre$t -naintea lui Dumnezeu 0Test. lui şer 1,2>4,&6.

;mul care are *o singură faţă+, dim$otrivă, $ăzeşte

egea Domnului el nu se ali$eşte de cel rău, ca să>i fie!ine, ci face -ntotdeauna ceea ce e $lăcut -n oc%ii

Domnului 0Test. lui şer :,l>16.2&

Toată această $areneză n>ar avea nici un sens dacă n>

ar viza nişte oameni concreţi şi un $ericol real, cel al unui

mediu unde -nde$linirea a$arentă a egii se acomoda,

transgresând $rece$tele -n du%ul lor. ceste re$roşuri sunt

a$lica!ile -n multe situaţii şi -n multe locuri, dar -n cazulnostru ele sunt greu de e=$licat, fară un conte=t istoric

$recis. le amintesc, -n c%i$ s$ontan, de acuzaţiile similare

din vang%elia Sf. ?atei -m$otriva

)făţarnicilor* , pe care tradiţia i-a identificat cu Fariseii. 3-ar

putea ca )m&ini iudeo-creştine să fi forţat caracterul anti- fariseic a

0 )5ăutaţi pe "omnul cu inimă smerită cu+etele viclene depărtează de

"umnezeu înţelepciunea nu pătrunde în sufletul viclean ... "u$ul cel 3f&nt,

povăţuitorul oamenilor, fu+e de duplicitate $dolos( $?nţelep. lui 9olomon ,<"(B

c:. Annie Jau+ert, 6a notion dOalliance dans le Judaisme au# abords de lPere

c$retiene, *aris, !3#, p. 2&".

12m putea aminti aici şi alte te#te B/est. lui 2şer ,7H ,7DH /est. lui Geniamin

?,C-? îi înfierează pe cei cu două limbi, care sunt duplicitari în priviri, fapte şi

cuvinte Bcf. /est. lui Isa$ar ,?D.

2cuzaţiile +rave de fraudă şi adulter B/est. lui 2şer ,C-=D sunt su+erate în (t.7,7,C,>H pentru acuzaţii asemănătoare v. (t. ?,1-H cf. Iacov 1,=H ,=

)bărbatul îndoielnic*H v. Ioan 1,> “1ată cu ade/ărat, israelit ?n care nu este

/icle6ug *.



acestor pasae, dar fondul acestor e#$ortaţii să fie, în mod si+ur,

unul iudaic, inserat, în +eneral, într-un conte#t dualist, foarte

caracteristic scrierilor cu afinitate• 15 • • • @

Lumraniană. Qăsim o filieră de acuzaţii, foarte asemănătoare cu

cele e#primate aici, în înălţarea lui (oise.7

2r fi însă nedrept să-i în+lobăm pe toţi Fariseii în aceste

reproşuriH aici pare mai probabil că sunt vizate )tendinţe* fariseice,

sau cazuistica fariseică. Rnii critici biblici sunt de părere că

această critică, a “Testamentelor *, este îndreptată împotriva

mediilor oficiale de cărturari şi cazuişti, care însă sunt str&ns le+ate

de partidul fariseilor.7

Sutem concluziona că, la ori+ine, /estamentele sunt

cate+orice împotriva preoţiei la putere, şi că în redactarea lor

iudaică tendinţa levitică este evidentă, ea opun&ndu-se scribilor,

fariseilor şi iudaismului oficial.T

Aevenind la cuprinsul )Testamentelor * subliniem că în

fiecare din ele patriar$ul se adresează copiilor săi,dar în realitate discursul este destinat cititorilor /estamentului.

oate ar trebui să recunoaştem în aceste presante e#ortaţii o

influenţă a omiliei sina+o+ale. =

"iverse preziceri sunt inserate în cuprinsulA

discursului de rămas bun. In mod obişnuit patriar$ul denunţă

păcatele urmaşilor săi, prevăz&nd sancţionarea lor prin e#ilH

anunţă reîntoarcerea, prin care "umnezeu le va acorda iertarea.

2ceastă tematică “*ăcat - il < De?ntoarcere* este

prezentă în toate /estamentele, e#cepţie făc&nd doar /estamentul

lui Auben. 2ceste pericope sunt foarte polemice. 5ondamnarea

unei preoţii rătăcite, a sacrificiilor impure, a morţii celui ce a

reînnoit 6e+ea,/V

7G. 5onn4 %dlund, >as Ange der in:alt, Rpsala, 1!C, p. ?>H A.. 5$arles,

The Testaments o: the Tel/e *atriarchs, 6ondon, 1!0=, p. 107 Bcartea a fost

reeditată în 1!?0D.



7

prin puterea 5elui rea înalt, toate acestea amintesc, în mod

frapant, de 5omentariile Lumranite şi de salmii lui 3olomon.

Foarte multe pasae prezintă, în c$ip laudativ, tribul lui

6evi şi Iuda - de unde va veni m&ntuirea B/est. lui 3imeon >,1H/est. lui 8eftali =,H /est. lui Qad =,1H /est. lui Iosif 1!,11D. %ste

afirmată înt&ietatea lui 6evi faţă de Iuda. "acă aceste pericope

ridică dificile probleme literare şi doctrinare, nu acelaşi lucru se

înt&mplă în ceea ce priveşte aspectele mesianice luate în discuţie.

Qăsim astfel în Ae+ulat ̂ ••4j ••• • • •

Aomunităţii un anunţ al venirii a doi ?esia, un ?esia >

)reot şi un ?esia B laic 03egula Aomunităţii 8,&&6 25 cest

!i>mesianism -şi găseşte cea mai !ună ilustrare -n imnul

)reotului nou 0Test. lui evi &'6 şi -n #mnul Stelei din #acov

0Test. lui #uda 246, care omagiază, unul, $e ?esia>)reot,

iar celălalt $e ?esia>3ege.2: ?ai târziu, aşa cum reiese din

“Scrierea din Damasc+ 0&2,21>&1,&6 27 , cei doi ?esia vor fi

/. A. >upont<9ommer, 6e /estament de 6evi BGII-GIIID et la secteuive de

lP2lliance, ?n 9emitica 1-, !"2, pp. ##<"#.

CU.Q.Uu$n, The To Messiahs o: Aaron and 1srael, în )8e /estament

3tudies*, t. I, 1!CT1!CC, pp. 1?=-1=0 Bart. este reprodus în U.3tenda$l, The9crolls and the Ee Testament, 8e ;or<, 1!C>, pp. CC-?DH

.6.3ilbermann, The To Messiahs o: the Manual o: >iscipline, în

Getus /estamentum, t. C, 1!CC, pp. >>-=.

?2. "upont-3ommer, %e Testament de %e/i $-11<-111( ..., p. 77 u.H 2.3.

van der 9oude, %e Ma?tre de Justice et 1es deu Messies de lacommuanaute de Gumran, în )6a secte de Vumran et Ies ori+ines

c$retiennes*, )Aec$erc$es :ibliLues*, IG, 6ouvain 1!C!, pp. 11-17H Q.A.

:easle4-(urra4, The To Messiahs ..., pp. 1-1.

>Rna din scrierile sectare cele mai importante, descoperită printremanuscrisele unei +$eniza dintr-o sina+o+ă c&r&ită din 5airo, în1=!?- 1=!>, ne este prezentată de 2. "upont-3ommer, %a Hi+le. crits intertestamentaires ..., pp. 17C-1=7. B"e fapt prezentarea şi

traducerea de aici o reproduce pe cea publicată de acelaşi autor în)6es %crits esseniens decouverts pres de la mer (orte* Baris Ire ed.1!C!, e ed.1!=0D, pp. 17?-1>=D.



conto$iţi -ntr>unul, ce va fi *Cnsul lui aron şi #srael+.2'

ceastă evoluţie doctrinară a antrenat remanieri ale

te=telor des$re evi şi #uda,

=/. M.A. Che/alier, 6 %sprit et le (essie dans le :as Judaisme etle Eou/eau Testament, aris, 1!C=, pp. 111-1.



8

/estamentul lui 3imeon B>,D fiind un e#emplu tipic în

acest sens.M2utorii )Testamentelor celor doisprezece patriarhi;

acordă, în e#ortaţiilM lor, un loc foarte importantînvăţăturilor morale. (orala )Testamentelor ; estemarcată de un dualism contrastant. ).... Al /ostru este a

alege lumina sau ?ntunericul, %egea >omnului sau lucrările lui

-eliar f - zice 6evi copiilor săi B/est. lui 6evi 1!,1D. "ouă"u$uri se ocupă de om, cel al adevărului şi cel al

rătăcirii, ne învaţă /est. lui Iuda B0,1D, relu&nd aicitema centrală a )?n/ăţăturii despre cele două >uhuri*. înacest sens, )Testamentul lui A6er * dezvoltă o cazuisticăfoarte fină, av&nd un caracter sectar bine relevat.

(iso+inismul )Testamentelor ;I răspundedualismului lucrării şi reia idei şi ima+ini, care au +ăsitîn unele apocrife o e#presie clasică.!

Iubirea faţă de aproapele este menţionată de

nenumărate ori în /estamente B/est. lui Isa$ar C,H >,?H/est. lui "an C,7H /est. lui Qad ,H ?,1H /est. luiGeniamin 77,D. 5&mpul etic pare, uneori, a se restr&n+edoar la membrii sectei, atunci c&nd patriar$ul cerefiecăruia să-şi iubească fratele B/est. lui Auben ?,!H /est.lui 3imeon ,>H /est. lui Qad ?,1D.

)/estamentul lui Wabulon* iese din cadrul

tradiţional, recomand&nd să se aibă milă, nu numai faţă

de oameni, ci şi faţă de animalele lipsite de raţiune B/est.

lui Wabulon C,1D.

9undamentată $e <ec%iul Testament morala$atriar%ilor este solidă şi -naltă nimic nu indică,totuşi, un $as decisiv -n iu!irea a$roa$elui. Aeledouă $orunci de a> iu!i $e Dumnezeu şi $e

! 1+idem, p. 1 u.



a$roa$ele e=istă -n ege, dar se$arat 0Deut. :,5

evi &8,&'6. ?ântuitorul #isus ristos a revelatlegătura care le uneşte.4 Sunt unii !i!licişti caresusţin ideea că #isus ristos a cunoscut aceastăa$ocrifa şi s>a ins$irat din ea.1E

#. 1nterpolări cre6tine

*Testamentele+ sunt, incontesta!il, $resărate

de inter$olări creştine, -ntr>o măsură destul de

mare.1& S>a admis, -n general, că aceste inter$olări

s>au făcut de>a lungul vremii, adăugându>se $e

fondul $rimar al lucrării.12

Se $une, firesc, -ntre!area dacă $utem vor!i

des$re această lucrare ca fiind de origine $ur

iudaicăF Cnii cercetători au mers aşa de de$arte

-ncât au considerat *Testamentele+ ca fiind de

origine creştină. lţii, -nsă,vorbesc doar de caracterul creştin al acestor interpolări.77

8u trebuie mers însă p&nă acolo înc&t să considerăm

$ristolo+ia 8oului /estament şi a ărinţilor 2postolici ca

70 1+idem, nota , p. 1.

71 1+idem, p. 1.

7J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=0.

77c:. M. *hilonen7o, 6es interpolations c$retiennes des /estaments

de II atriarc$s et les manuscrits de Vumran, *aris, !3. l a

preluat ?n mare parte 6i părerea lui A.>upont<9ommer, 2per+us

preliminaires sur les manuscrits de la (er (orteO, *aris, !", p. 3

6i 1dem, 8ouveau# aper+us sur les manuscrits de la mer (orte, *aris,

!"#, p. 3# u.



&&

fiind în recul în raport cu cea a /estamentelor, ce sunt

anterioare erei creştine. 2stfel e#presia “>umnezeu 6iom* B/est. lui 3imeon >,D ce apare în maoritatea

manuscriselor, e aplicată lui (esia din 6evi şi din Iuda.

%#presia este placată, artificial, pe un conte#t care

vorbeşte despre un mesia-preot şi un mesia-re+eH ea nu

mai este atestată nicăieri în altă parte în literatura iudaică

şi nu o re+ăsim nici în 8oul /estament şi nici la ărinţii

2postolici.

7

/otuşi s-a admis că, de-a lun+ul vremii, s-au făcut

unele interpolări creştine, ori s-au adău+at pe fondul

primar al cărţii. Rn iudeu n-ar fi putut scrie te#te în care

se pune, în mod desc$is, problema întrupării lui

"umnezeu B/est. lui 3imeon ?,C,>H /est. lui 6evi ,1H

/est. lui Isa$ar >,>H /est. lui Wabulon !,=H /est. lui "an

C,17H /est. lui 8eftali =,7H /est. lui 2şer >,7H /est. lui

Geniamin 10,>-!D.

Iată cum A.. 5$arles rezuma, în 1!07C,

)$ristolo+ia /estamentelor* )(ielul lui "umnezeu

BGeniamin 7,=D, 5el fară de perec$e BRniculD BGeniamin

!,D născut dintr-o fecioară din Iuda BIosif 1!,=D un om

drept B8eftali ,CD, din seminţia lui Iuda BIuda ,1D,

7cf. 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. ?=.

7Cv. J.:. Fre4, aricit, în ".:.3., col. 7=0-7=1.



"umnezeu şi om, în acelaşi timp B3imeon >,D.

"umnezeu va lua trup omenesc B3imeon ?,>D şi se vaarăta ca "umnezeu întrupat BGeniamin 10,=D şi va locui

cu oamenii pe păm&nt B8eftaliD. %l va fi fară de păcatBIuda ,1H Geniamin 7,=D, 6umină a lumii, care valumina pe tot omul B6evi 1,D, drasla 5elui reaînaltşi Izvorul vieţii tuturor BIuda ,D. %l va fi (are reot

BAuben ?,=D, (&ntuitorul lui Israel B8eftali =,D,(&ntuitorul 8eamurilor B"an ?,!D, (&ntuitorul lumii

B6evi ,H 1>,H Geniamin 7,=DH el va m&ntui pe Israel şitoate 8eamurile B2şer >,7H cf. Geniamin 7,=D, mai mult

c$iar, între+ neamul omenesc B6evi ,11H cf. 3imeon?,>D. e păm&nt el va fi botezat B6evi 1=,>D şi

recunoscut, din înălţimea cerului, de +lasul /atălui B6evi1=,? u.D, după care va fi prins de mari preoţi B6evi 1,D, i+nit, dispreţuit, ridicat pe un lemn BGeniamin !,7D,crucificat B6evi ,D şi va muri pentru cei necredincioşi

BGeniamin7.=D . erdeaua /emplului se va rupe BGeniamin

!,D, Iadul va fi +olit de suferinţe B6evi ,1DH el îiva izbăvi pe fiii săi căzuţi sub puterea lui Geliar

BWabulon !,=D, va slobozi pe cei ţinuţi încaptivitate de Geliar, c$iar sufletele sfinţilor

B"an C,11D, va ieşi din Iad BGeniamin !,CD, va

învia B6evi 1?,CH 1>,D şi va urca la cer B6evi1=, Bunele manuscriseD, Geniamin !,CD.7?

7? A.. 5$arles, art. Testaments o: the Tel/e *atriarchs, în Jams

astin+s Bedit.D, >ictionarK o: the Hi+le, tome IG, %dimbur+, 1!0,

pp. >1->C.



&1

2

Rn alt mare număr de pasae, at&t prin terminolo+ie, c&t

şi prin doctrină, au o str&nsă le+ătură cucn

"oul Testament. Se vor!eşte c%iar de o influenţă

$rofundă $e care ar fi e=ercitat>o *Testamentele+

asu$ra moralei creştine, su! acest as$ect

-nvăţătura lor este “ininit mai înaltă şi mai

curată dec"t cea a !ec#iului Testament şi a$ută

la umplerea golului ce separă !ec#iul de %oul Testament&'() Cnele inter$olări creştine 0ca de e=.

Test. lui evi &E,2 şi Test. lui şer 7,5 0cf. ?c. 7,'6

6 sunt -ndre$tate, fară -ndoială, -m$otriva

sacerdoţiului levitic, dar şi -m$otriva lui #uda 0cf.

Test. lui Dan 5,:>76.1'

Aeea ce evi re$roşează, mai ales

$reoţilor, este im$ietatea lor, $entru că au $us

mâna $e ?ântuitorul lumii 0evi &4,26, ceea ce a

$rovocat or!irea $o$orului. #udeii vor fi res$inşi

$entru că au tăgăduit $e ?ântuitorul, de aici

venind şi ameninţarea -m$răştierii lor 0evi &5,&>

2 cf. evi 1,2 şi 3om. 2,56. Dar această

rătăcire şi împrăştiere nu va împiedica m&ntuirea finală alui Israel B6evi 1?,C1 D.7!

7>A.. 5$arles, The Testaments ..., p. GIIH Idem ApocrKpha..., voi. II, p. =.

7=cf. .(. - J. 6a+ran+e, %e Judaisme ..., p. 17.

7!Ibidem.



Rniversalismul foarte clar al /estamentelor avea

partizani printre iudei. 5u această apocrifa moralaiudaică se ridica la o înălţime nee+alată p&nă aici. %a a

pre+ătit calea spre 8oul /estament.0

"ar au fost şi teolo+i care au respins asemenea

teze, sau le-au pus pe seama redactorilor creştini 1 , care

n-au ezitat a remania te#tul )Testamentelor *, spre a-1

face mai edificator. 2r fi +reu de e#plicat această aşa-

zisă influenţă e#traordinară a /estamentelor asupra(&ntuitorului nostru Iisus ristos şi a 2postolilor săi şi

cum ea n-a lăsat nici o urmă în literatura creştină a

primelor veacuri, de e#. la 3f. 5lement Aomanul, 3f.

I+natie /eoforul, :amaba, "ida$ia, 2ristide, 3f. Iustin

(artirul şi Filozoful, 2tena+ora, /ertulian, 5lement

2le#andrinul, etc. 7

8oi acordăm fondului iudaic al )Testamentelor *

un rol foarte important şi acesta se poate susţine, mai

ales, după descoperirile de la Vumran.

fcTestamentele celor doisprezece patriarhi sunt o

operă iudaică, av&nd pe alocuri, anumite interpolări, sau

0A.. 5$arles, ApocrKpha p. !1.

1%. 3c$iirer $A =istorK o: the )eish *eople in the Time o: Jesus

Christ, voi. III, 8e ;or<, 1=!1, p. 10-11D spune că din cele

patru pasae citate ca interpolări, trei BIsa$ar C,H >,?H Geniamin 7,7-CD lipsesc din versiunea aramaică a cărţii, versiune ce conţine mai

puţine interpolări, iar al patrulea B"an C,D este o dezvoltare

creştină.

5. lummer, art.cit., p. !0.

7cf. J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=.

v. (. $ilonen<o, %es interpolations chretiennes ... p. 7.



&5

2

retuşări, arcuite într-un sens creştin,

4. Timpul scrierii cărţii 6i autorul eiA

3-a pus şi se pune firesc întrebarea In ce perioadă

de timp ar trebui situată redactarea “Testamentelor celor

doisprezece patriarhi* în forma lor actualăX

(ica apocalipsă păstrată în /estamentul lui 6evi

1>, multă vreme considerată ca indescifrabilă, aduce,totuşi, un indiciu preţios. e#e+eză mai atentă a

recunoscut aici o retrospectivă sectară a istoriei dinastiei

$asmonee, vinovată că ar fi persecutat secta eseniană şi

responsabilă, sub ircan II B>?-?>H ?7-0D de e#ecutarea?> E E E

“Maestrului dreptăţi :L 2mintim faptul că ircan II a

avut, ca (are reot, un lun+ pontificat, din anul >? p&nă

în anul 0 a.., cu o scurtă întrerupere între ?> şi ?7a.. %l va e#ercita şi puterea politică, fiind re+e, timp de

trei luni, în anul ?> î.d.., apoi etnar$, din anul ?7 p&nă

în anul 0 î.d..C

rofeţiile $iperbolice din /est. lui 6evi B10H 1CH

1?D, despre căderea Ierusalimului, trimit în c$ip e#pres

la evenimentul cuceririi oraşului de către ompei, în

anul ?7 a.. aluzie foarte clară, din /estamentul lui

Wabulon B!,CD, despre lupta dintre ircan II şi 2ristobul

II coincide cu această dată.? aluzie limpede, în

/estamentul lui*7Ci

Cv. .(. - J. 6a+ran+e, %e Judaisme . . p . 10.



Iuda B,D, despre urcarea pe tron a lui Irod cel (are ,

ne permite să cobor&m data redactării finale a cărţii, puţin după anul 7> a.. 2ceste indicaţii cronolo+ice ne

în+ăduie să fi#ăm, cu apro#imaţie data compunerii/\• >1

)Testamentelor * în a doua umătate a sec. I a.. T

/rebuie să menţionăm însă că anumite pasae din

carte fac aluzie la fapte din istoria poporului iudeu din

sec. II î.d... 2stfel tribul lui 6evi e#ercita o influenţă

considerabilă asupra poporului ales, c$iar şi asupra lui

IudaH el este cel care conduce şi poartă războaiele• 72 • • • j

"omnului. 3acerdoţiul levitic apare înconurat de un• 71

nimb +lorios, de o aureolă aproape mesianică. 2ceste

date ne reportează în vremurile cele mai bune ale

dinastiei asmonee, c&nd naţiunea iudee - debarasată deP !

opresiunea străină, prin viteia fiilor preotului (atatia -

se +ăseşte str&nsă în urul eliberatorilor săi, care sunt în

acelaşi timp prinţi, dar şi marii săi preoţi. 2ceastă

perioadă deosebită începe cu recunoaşterea oficială a lui

Ionatan ca )(are reot al iudeilor* B1C7 a..D şi atin+e

punctul culminant sub Ioan ircan I B17C-10 a..D.?

Aomanii n-au intervenit încă în afacerile alestinei,

deoarece, în enumerarea duşmanilor lui Israel, sirieniisunt ultimii numiţi B/est. lui 8eftali C,=D. 3cribii n-au

auns încă să aibă o mare influenţă reli+ioasă, aşa cum o

vor avea încep&nd cu domnia re+inei 2le#andra B>?-?>

?cf. .(. J. 6a+ran+e, %e Judaisme p. !1 u. şi 101 u.



&7

2

a..6. )reoţii sunt de$ozitarii ştiinţei sacre

0Test. lui 3u!en :,' evi &1,26.Testamentele $rovin, cu siguranţă, dintr>un

mediu

de tendinţă levitică şi sacerdotală.47 Hf

?ăreţia lui evi este -ntr>adevăr e=altată, nu

numai -n Test. lui evi, care săr!ătoreşte cu

mare !ucurie $e7 :L

$reotul > mesia aşte$tat 0Test. lui evi &'6 , sau

darul cunoştinţei atri!uit $reoţiei 0Test. lui evi

4,16, dar şi -n celelalte testamente. 9raţii lui

evi tre!uie să se su$ună acestuia, degea!a se

răscoală ei -m$otriva lui 0Test. lui 3u!en :,5

Test. lui Simeon 5,5 Test. lui Dan 5,46. Tre!uie

să asculte de evi şi de #uda 0Test. lui Simeon

7,& Test. lui 3u!en :,7 Test. lui #sa%ar 5,7

Test. lui "eftali ',2 Test. lui Gad ',&6, deşi #uda

-nsuşi recunoaşte su$erioritatea lui evi/ evi a

$rimit $reoţia, adică tre!urile cerului, iar #uda

regalitatea, adică tre!urile2

$ământeşti 0Test. lui #uda 2&,2 u.6. -ntâietatea şi

$rioritatea lui evi, care stră!ate Testamentele,

este semnătura unui mediu sacerdotal.7

3eţinem -nsă şi unele re$roşuri, care sunt

făcute fiilor lui evi 0Test. lui Dan 5,:6. "u e

vor!a -nsă doar de un sim$lu re$roş, a$roa$e

!anal, de a fi necredincios faţă

>cf. 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. >.



de ege. 9iii lui evi sunt acuzaţi că răs$ândesc

-nvăţături false, şi acest lucru arată că aici evor!a de divergenţele $rofunde asu$ra $ro!lemei

de doctrină/

“Hlesteme /or /eni asupra neamului /ostru, căci

lumina %egii care /<a :ost dată să lumineze pe tot

omul, această lumină /oi aţi a/ut plăcerea s<o

distrugeţi, ?n/ăţ@nd porunci contrare legilor lui

>umnezeu” *Test' lui Levi +,-' “ -oi ?i asupriţi pe cei drepţi 6i<i ur@ţi pe cei e/la/io6iB /oi

respingeţi cu dezgust cu/intele ade/ăruluF *Test'

lui Levi +.,/- 0Aceste reproşuri, că adevărul este

trădat, apar în Testamentul lui Levi ca un ecou al

polemicii, provenite dintr1un mediu preoţesc,

împotriva• • 79 • A -*

$reoţilor aflaţi la $utere. Ii acest lucru s>a

-ntâm$lat la -nce$utul domniei smoneilor. De

aceea unii autori au concluzionat că

*Testamentele+ -n forma $rimară au fost/v • 80 •

com$use -n a doua (umătate a sec. ## a.. lţi

autori se o$resc asu$ra altor date.4' 9a$tul că,

= 1A.. 5$arles crede că autorul )/estamentelor* a scris

sub Ioan ircan, între 10! şi 10> BThe Testaments..., p. 6IIIH The

ApocrKpha ..., voi. II, p. =! u.H F.5. :ur<itt Bîn Journal o:

theological 9tudies, 6ondon, oct. 1!0=, p. 17C-11D sub Ioan

ircanH .(. - J. 6a+ran+e $%e Messianisme chez 1es Jui:s, 1!0!, p.

?=->=D în vremea lui Ioan ircanH %. 3c$urer $A =istorK o: the



&8

2

fragmente din *Testamente+, au fost desco$erite

la Jumran au făcut $e unii autori să aratea$ro$ierea -ntre această carte şi documentele

Kumranite. vor!a des$re -nvăţătura dualistă

0T. #uda 2E,&>5 T. "eftali 2,:>7 1,& T. şer &' T.

Gad 4,7 T. <eniamin :,&648, des$re forma du!lă

de mesianism, mai ales la evi.5E

#dealul ascetic al *Testamentelor +, unde

$racticile $enitenţiale ocu$ă un loc a$arte5& , se

aseamănă foarte mult cu idealul esenian.

Jeish *eople, voi. III, p. 11-1D în primul secol înainte de

ristosH 3ze<el4 B:iblioteca apocr4p$a, 1.1, 1!17, p. 7=-D

sub ultimii 2smoneii, 2ristobul II şi ircan II, adică în vremea lui

ompei, etc.

!8umele lui Geliar, frecvent folosit la Vumran, sub forma Gelial,

este caracteristic )Testamentelor *.C02m putea aminti aici şi alte paralelisme, cum ar fir. cei patru şefi

din /. lui Auben ?,> corespund celor patru şefi ai celor trei triburidin 8umeri ,7,10,1=,C, iar această repartizare litur+ică apare în

comunitatea Lumranită Bv. Ae+ula Aăzboiului III, 1DH cf. 2.3. van

der 9oude, >ie messianischen -orstellungen deremeinde /on Gumran, 2ssen, 1!C>, p. 107D.

C1% vorba de post, abţinere de la vin, reţinere de la somn. cf. /est.

lui Auben 1,10H /est lui 3imeon 7,H /est. lui Iuda 1C,H /esţ. lui

Isa$ar >,7H /est. lui Iosif 7,-CH =,1.



3eţinem a$oi şi $referinţa esenienilor

$entru viaţa curată52, la fel cum e e=$rimată -n

Test. lui #sa%ar :,&>2.

#n concluzie, $utem afirma că

“Testamentele celor doisprezece patriar#i + a$ar,

-m$reună cu & no% şi Aartea Lu!ileelor, ca

unele din cele mai im$ortante te=te ale sectei

eseniene. le considera ca o $roducţie creştină ar

fi o mare greşeală, ce ar introduce -n studiul

literaturii creştine vectrf@grave confuzii. #Y In ceea ce priveşte autorul cărţii şi aici s-au

e#primat mai multe păreri. primă întrebare, în

acest sens, este cărui partid reli+ios aparţine autorul

cărţiiX 2r fi vorba, spun unii biblicişti, despre un)fariseu de modă vec$e*= H el ţine la 6e+e şi la

sacrificiile de la /emplu, aşteaptă împărăţia

mesianică şi învierea trupurilorH el cere să fie

observate castitatea, fidelitatea, iertarea, stăp&nirea• • M '7

de sine şi cumpatarea.

2lţii, dimpotrivă, susţin că scrierea, în faza

ei primară, ar fi fost )o e#$ortaţie despre pace,făcută de un saduc$eu*, partizan fidel al

2smoneilor, sau al fariseilor

rebeliH după căderea dinastiei asmonee un fariseu ar fi

C$ilon din 2le#andria, Guod mnis *ro+us %i+er sit, >?-

>=H 2polo+ie, cap. =.



2&

2

i E == făcut interpolăritendenţioase.

Rnii ar dori să considere această carte ca făc&nd parte din aşa-numita literatură a săracilor lui Israel.

. . . . =!

2utorul ar fi un pietist mesianist.

2poi s-a emis şi ipoteza că autorul

)Testamentelor * n-a fost )nici saduc$eu nici

fariseu*, ci pur şi simplu un )bun iudeu, care iubea

tot ce era mai bun în poporul său*.!

"e asemenea, s-a susţinut ideea că autorul ar

proveni din mediul leviţilor +alileeni C7, sau că ar fi

un epi+on esenian.C

C7A. %ppel, %e pietisme )ui:..., p. =-70 şi 1=7.

C F.M. Hraun, 6es testaments des II patriarc$es et le probleme de

leur ori+ine, De/ue Hi+li5ue 3& $!3(, p. "4&<"4'.



în ciuda at&tor păreri şi a incertitudinilor, care

înconoară această problemă, trebuie totuşi să admitem că

această lucrare, av&nd şi un caracter esenian, a trecut printr-

un mediu iudaic desc$is elenismului, unde e#ista speranţa

salvării şi m&ntuirii de către "umnezeu, nu numai a lui

Israel, ci şi a neamurilor.

". 1storia cărţii K

)Testamentele* ni s-au păstrat într-o versiune +reacă,din ea fac&ndu-se o traducere armeană şi una slavă.

(aoritatea criticilor sunt însă de acord că limba ori+inală a

cărţii n-a fost +reaca, ci ebraica sau81 i

aramaica.“Testamentele celor doisprezece patriarhi sunt

/V

cunoscute de mult timp. In secolul III, Aobert Qrosseteste

a făcut o traducere latină a /estamentelor.2 Z

In limba +reacă, )Testamentele* au fost publicate

pentru prima dată de J.%. QrabeCC, care vede în ele o operă

iudaică, cu interpolări creştineC?, apoi de A. 3in<er C>, şi în

fine de A.. 5$arles.C= %ditorul ediţiei din 1!0= s-a folosit

în redactarea cărţii de nouă manuscrise +receşti şi de o

versiune armeană, atestată de nouă

CCJ.%. Qrabe, 9picilegium patrum et haereticorum, I, #ford, 1?!=, pp.

1C-C7.

C?2ceastă ipoteză, tară a trece neobservată, nu s-a impus, şi criticii,

baz&ndu-se, în principal, pe pasaele mesianice, au considerat mult timp

)/estamentele* ca o scriere creştină.

C>A. 3in<er, Testamenta 11 *atriarchorum, 5ambrid+e, 1=?!.

C= D.=. Charles, /$e +ree< Gersions of t$e /estaments of t$e /elveatriarc$s, :ord, !'.



manuscrise, $recum şi de o versiune slavonă.58 De

atunci,

au mai fost desco$erite cinci manuscrise greceşti.

le au

fost folosite -n ediţia lui ?. de Longe A. Nurc%ard a

găsit

o ada$tare a *Testamentelor + -n greaca modernă şi a

$u!licat din aceasta te=tul *Testamentului lui

!eniamin,,.&EO

a cele nouă manuscrise armene aleTestamentelor, folosite de 3.. A%arles, s>au mai

adăugat

a$oi -ncă alte $atruzeci. Toate au fost a$oi

inventariate de

A. Nurc%ard:E şi de ?.. Stone.:&

2roblema “ Testamentelor celor doisprezece

patriar#i + a fost -n -ntregime revăzută -n urmadesco$eririlor de la Jumran. S>au găsit, -ntr>

adevăr,

diverse fragmente ale unui Testament aramaic a luievi & P t

C!V(. $ilonen<o, Testaments des douze *atriarches, în )6a

:ible. %crits intertestamentaires*, aris, 1!=>, p. =17.

?0 1dem, Wur armenisc$en Rberlieferun+ der /estamente der

zolf *atriarchen, în 5. :urc$ard - J. Jervell - J. /$omas, 3tudien zur

den

/estamenten der zolf atriarc$en, :erlin, 1!?!, p. 1-!.

?1 M.. 9tone, The Testament o: %e/i. A First 9tudK o: the

Armenian Mss. : the Testaments o: the 11 *atriarchs in the

Con/ent o: 9t. James, Jerusalem, !3!.



-n grota # , a$oi alte fragmente ale aceluiaşi

Testament -n grota #<.:2 3ecenzia aramaică a

Testamentului lui evi n>a fost total necunoscută

$ână la $relucrarea ei, deoarece multe fragmente s>

au găsit -ntr>o g%eniza cârâită din vec%iul Aairo.

ceste fragmente, $rovenite din g%eniza

amintită, cuprind în parte, o interpolare făcută în

manuscrisul +rec de la (untele 2t$os al /estamentului lui

6evi Bcf. /est. 6evi 1=,D. Gom observa că fra+mentele

aramaice, la fel ca interpolarea făcută în manuscrisul +rec

de la (untele 2t$os, sunt mult mai lun+i dec&t te#tul actual

al /estamentului lui 6evi.

Rn fra+ment din /estamentul ebraic al lui 8eftali,

+ăsit în +rota IG de la Vumran, cuprinde +enealo+ia lui

:il$a, dar într-un te#t mai lun+ dec&t cel al

/estamentului +rec al lui 8eftali.1 C

Tetul grec al “Testamentelor celor doisprezece

patriarhF nu este dec&t o versiune. "ouă manuscrisemenţionează că lucrarea este o traducere din ebraică în i

+reacă.

"estul de numeroşi critici consideră că

)Testamentele celor doisprezece patriarhF , în starea şi

forma care ne-au parvenit, au fost interpolate de copişti

creştini.

/raducerea noastră am facut-o după ediţia din ) %ar

Hi+le. crits intertestamentaires;, aris, 1!=>, pp. =1>- !.

arantezele drepte din te#t indică interpretările sau +losele.

?J./. (ili< a făcut cunoscut un fra+ment aramaic al aceluiaşi

/estament “%e Testament de %e/i en arameen, în )Aevue:ibliLueP, ?, 1!CC, p. 7!=-0?.



10C %l a fost publicat, parţial, de J./. (ili<, The Hoo7s o: noch,

#ford, 1!>?, p. 1!=. Rn /estament ebraic al lui 8eftali, cu

caracter secundar, a fost păstrat în două recenzii tardive, cf. 2.

ult+ard, %8schatologie des Testaments des >ouze *atriarches

II, Rpsala, 1!=, pp. 1=-17 şi pp. ==-!?.



/. . HuKsschaert, 1srael et le )udaisme dans l8ancien rient,

Hruges, !"#, p. #32.1 v. J.:. Fre4, art. ApocrKphes de l8Ancien Testament , în "ictionnaire

de la :ible, 3upplement, tome I, aris, 1!=, col. 7=0.4 /. M. de Jonge, The Testaments o: the Tel/e *atriarchsN Central & 1+idem.1= 2. 5aLuot, Ju+iles, în )6a :ible. %crits pp. ?7C-=10.1! 1+idem, pp. >77->7?.0 1+idem, pp. >>->>C.2 /. M. Testuz, %es 1dees religieuses du %i/re des Ju+iles, ene/e<

*aris, !3.

v. 2. 5aLuot, lements aggadi5ues dans le li/re des Ju+iles, în 6a6itterature intertestamentaire*, aris, 1!=C, pp. C>-?=.

2& /. D. ppel, %e pietisme )ui: dans 1es Testaments de douze

*atriarches, *aris, !#, p. ! u.! :ibliciştii au remarcat, mai demult, importanţa pe care

)/estamentele*

o acordă noţiunii de )$aplotes* Ba>i2,o#r[LD, termen intraductibil, care

a fost redat prin )simplitate* sau )nevinovăţie*, dar el comportă şi

înţelesul de )perfecţiune, )dreptate, )inimă curată. 2şa cum s-a

spus este virtutea supremă a /estamentelor Bv. /est. lui Auben ,1H /est.

lui 3imeon ,CH /est. lui 6evi 17,1H /est. lui Isa$ar 7,,?,>,=H ,1,?H

C,1,=H ?,1H >,>H /est. lui Geniamin ?,>H cf. A. %ppel, %e pietisme ..., p.

1?D.

In /estamentul lui 2şer tot o polemică vizează pe oamenii cu două feţe,

în opoziţie cu cei care n-au dec&t o sin+ură faţă B/est. lui 2şer ,1D.C 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. >? Bv. /est. lui Isa$ar ?,1H

/est. lui Geniamin ?,> Bopoziţia "umnezeu-GeliarDH /est. lui 2şer

1,7-CHC1 u. Bcele două căiD.

7? 1+idem, p. C!-?0. /e#tul apocrif “?nălţarea lui Moise* a fost

editat de A..5$arles, The Assumption o: Moses, 6ondon, 1=!>, cu

introducere, traducere şi note.7= 2. 5aLuot şi (. $ilonen<o, lntroduction generale ..., p. 6GIII.4 /. J. %i/er, >e >octrine o: the To Messiahs in 9ectar ian

%iterature, in the Time o: the 9econd Commonealth, ?n “=ar/ard

Theological De/ie;, t. "2!"2, p. " u.B .D. HeasleK<MurraK, The



To Messiahs in the Testaments o: the Tel/e *atriarchs, ?n “Journal o:

Theological 9tudies;, t. 4'!4&, p. # u.1 rezentarea acestei cărţi Lumranite este făcută de

2ndree "upont-r

3ommer, în ) %a Hi+le. crits ..., p. C-?H v. şi J. (urp$4-

P5onnor, %a genese litteraire de la Degie de la

Communaute, în )Aevue :ibliLue*, nr. >?, 1!?!, p. C=-C!H

J. ouill4, %a Degie de la communaute de Gumran ' son

e/olution litteraire, aris, 1!>?.43 /. =.0. =ollander, Joseph as an thical Model in the Testaments o:

the Tel/e *atriarchs, %eiden, !', p. "2 u.= (.J. 6a+ran+e, %e )udaisme ..., p. 1.C 5oncluzia lui (. de Jon+e B/$e /estaments ... 2ssen, 1!C7D -

practic, făcută fară ca să fie cunoscute descoperirile de la Vumran - este

că /estamentele sunt de ori+ine creştină, împotriva tezei +eneral admise a

interpolărilor creştine. ărerea lui de Jon+e, admisă de J./. (ili< BAevue

:ibliLue ? T1!CCD, p. !>-!= Brecenzia cărţii lui (.de Jon+eD a fost

contestată de 2.3. van der 9oude B"ie messianisc$en Gorstellun+en der

+emeinde von Vumran, 2ssen 1!C>, p. 1!0-1?D şi de F.(.:raun $%es

Testaments des 11 *atriarches et le pro+leme de leur origine, în Aevue:ibliLue ?>T1!?0, pp. C1?-C!D.

> "upă 5. lummer BThe relation o: the Testaments o: theTel/e *atriarchs to the +oo7s o: the Ee Testament, în

)%#positor4 /imes*, %dimbur+, dec. 1!0=, pp. =1-!1D numărul

acestora se ridică la apro#imativ 170. Rnii e#e+eţi susţin că /estamentul

lui Geniamin 11, ar face referire la 3f.2p.avel BJ.:.Fre4, art.cit, în

".:.3., I, col. 7=1D. A.. 5$arles BThe Testaments ..., p. GII şi

ApocrKpha ..., voi. II, p. =D - zice că în redica de pe (unte sereflectă, în multe pasae, spiritul şi, uneori, se reproduc fraze din te#tul

/estamentelor. 3f. 2p. avel ar fi şi el )din plin familiarizat cu versiunea

+reacă a acestei apocrife* BThe Testaments ..., p. 6GD.C= Q. Friedlander scrie OThe )eish sources o: the 9ermon on

the Mount, 6ondon, 1!11, p. 1?D )6a Filon din 2le#andria şi în

)Testamentele celor doisprezece *atriarhi, +ăsim o formă concisă

a +&ndirii şi învăţăturii iudaice dinainte de Iisus şi îndrăznim să credem

că ele sunt e+ale în valoare şi ori+inalitate cu învăţătura lui Iisus.*?> v. 2. "upont-3ommer, %e Testament de %e/i $-11<-111( ..p. 7C u.?! 1+idem, p. 17C u.



>0 1+idem, p. 1? u.>1 cf. 2. 5aLuot et (. $ilonen<o, 1ntroduction generale p. 6I.> v. J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=7.

&# A. Ca5uot, %a >ou+le 1n/estiture de %e/i $Hre/es remar5ues sur Testamentde %e/i -111(, ?n “ or+e religionum;, 1, %eKde, !&2, p. "3<3.

>? 2. "upont-3ommer, %e Testament de %e/i-11<-111 ..., p. 7! u.>> cf. 2. (e4er, >as Dătsel des Ja7o+us+rie:es, în Weitsc$rift fur

die 8eutestamentlic$e 9issensc$aft, 1!70, :ei$eft 10, p. 1!1

)/estamentele sunt un veritabil produs al iudaismului levitic*.

Interesant de reţinut este şi părerea lui 2. 5ausse $%8ideal e+ioniti5ue

dans les Testaments des 11 *atriarches, în )5on+res dPistoire du

5$ristianisme*, aris, 1!=, p. CC S\ Aevue dPistoire et de

$ilosop$ie Aeli+ieuses > B1!>D, p. 01-1=] care vede în

)/estamente* o operă cu caracter laic şi popular.>= Aeproşurile antisacerdotale din )/estamente* se aseamănă foarte

mult cu cele din salmii lui 3olomon sau din 3crierea din "amasc

dispreţ şi profanare a celor sfinte /. lui 6evi 1,CH 1,= T s. lui

3olomon 1,=H ,7 H căsătorii vinovate şi nepermise /. lui 6evi 1,?H s.

lui 3olomon ,1-1CH =,!-17. 2ceste acuzaţii pot fi vec$i, dar

paralelismul cu s. lui 3olomon ne invită să ne +&ndim că ele au putut fi

folosite contra ultimilor 2smonei.> 2. Jaubert, %a notion d8alliance ..., p. >C.

=0 J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., col. 7=7.=? A.. 5$arles, The ApocrKpha ..., voi. II, p. !0.'& 1+idem.== cf. A. 6esz4ns<4, >ie 9adduzaer, :erlin, 1!1, p. 7>->.89

cf. 2. 5ausse, %es *au/res d 1srael, 3trassbour+, 1!, p.

1C0,1C=,1?7u.!0

cf. The Testaments o: the Tel/e *atriarchs b4 5$arles, it$ onintroduction b4 t$e Aev. 9..%. esterle4, 6ondon, 1!1>, p. I u.

!7 J.:. Fre4, art.cit., în ".:.3., I, col. 7==.!! M. de Jonge, The Testaments o: the Tel/e *atriarchs, %eKde,

!&'.100 5. :urc$ard, Eeues zur P+erlie:erung der Testamente der zol:

*atriarchen, în 8e /estament 3tudies, 1, 1!??, pp. C-C=.107 cf. ". :art$elem4 şi J./. (ili<, Gumran Ca/e 1, #ford, 1!CC, nr.

1.

serie de Învăţături morale

Documents