istorioare morale pentru copii
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
1/34
Colecţia
"Biblioteca bunului creştin "
2
Istorioaremorale
pentru copii
Sfânta Arhiepiscopie aSucevei ş i Rădăuţilor
S U C E A V A
1998
11
ln!!iniiiiiii!iu!niii!::!!n:!|!iiiiHHl:iig!:!llnil:.'ii
Miin;iiiiiiiiii>iii!Ji,iiiii!.iiiM.Miniiiii.!> 'i. i.U 'i. j m mm
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
2/34
ARHIEPISCOPIA SUCEVEI ŞI
RĂDĂUŢILOR
morale pentru copii
Carte tipărită^cu Binecuvântarea
Arhiepiscopul Sucevei şiRădăuţilor
jfj %H| ţ\jColecţia "Biblioteca bunului
creştin"2
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
3/34
Editura ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI
RĂDĂUŢILOR
Consilier editorial: Pr. Goraş AurelTehnoredactare computerizată:
Dana Bucevschi -SC ASSIST Software
Tiparul executat laMănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou"
Suceava 1998
Cuvânt înainte
"Adevărat vă grăiesc: cel ce nu va primiîmpărăţia lui Dumnezeu ca un copil, acela nu vaintra în ea" (Luca 18, 17). Prin aceste cuvinteMântuitorul Iisus Hristos a făcut din copii, din
puritatea minţii şi a inimii lor, modelul pe caretrebuie să-1 aibă şi cei mari pentru a dobândiîmpărăţia lui Dumnezeu.
De aici se desprinde limpede îndatorîtuturor factorilor de răspundere pentru a realiacest ideal creştin.
De obicei se afirmă că Familia, Bisericaşi Şcoala sunt cei mai importanţi factori îneducaţie. Copiii i-au exemple, bune sau rele, în
primul rând de la părinţii lor.Copiii vor face ceea ce văd în familia lor, în casalor. Acolo unde părinţii sunt oameni evlavioşişi cu frica lui Dumnezeu, copiii pot învăţa lucruri
folositoare pentru sufletul lor dar şi pentru viaţă.De asemeni bunicii au un mare lor în educaţiacelor mici iar primii ani de viaţă ai copilului sedovedesc foarte însemnaţi pentru evoluţ ia luiulterioară. Marii pedagogi aseamănă educaţia
m
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
4/34
mut copil cu creşterea unui pom. Dacă creştetrftmb şt nu se îndreaptă atunci când este mic,naî târziu va fi Cu anevoie , dacă nu chiarmposibi l După ce au deprins tainele cititului,:opiti sunt dornici de a explora universul
Atei intervine rolul şi rostul Bisericii şif Şcoi it Conlucrarea dintre părinţii trupeşti, cei
sufleteşti, adică slujitorii Bisericii şi profesoricontribui decisiv la formarea şi călăuzirea
rifor pe calea unei vieţi cinstite şi normalecare este bîneplăcută lui Dumnezeu dar şi
ft pentru însănătoşirea societăţii.
Este regretabil şi dureros că mass-mc-care ar trebui să mijlocească o educaţiel. prezintă de foarte multe ori lucruri
mai mult decât nocive pentru cei mici. Astfel pecit de dăunător a fost pentru multe generaţii detineri crivăţul necredinţei din ultimii 50 de ani,tot atât de primejdios este şi valul ispitelor adusde libertatea şi democraţia greşit înţelese.
Ori copilul trebuie să ajungă laînţelegerea şi mai ales la simţirea ca: a crede, afi bun. milos, a te ruga, a-ţi ajuta semenii nusunt altceva decât manifestări de dragoste faţă
: Dumnezeu şi oameni, acte de care depinde şirkirea lui.
Din păcate s-a f ăcu t în că pu ţ in pen t r u a pu ne la î ndem âna aces te i ca tego r i i d e v â r s t ă oliteratură specifică. Or a de r e l i g i e , p r e d a t ă d e
pr eo t sau p ro fesoru l d e r e l i g i e , S f â n t a L i t u r g h i eşi celelalte Sfint e Ta in e a l e B i s e r i c i i , d a t i n i l e ş i
obice iu r i l e l ega te d e m a r e l e s ă r b ă t o r i e t c . ,famil iar izează p e c o p i l cu un c o m p o r t a m e n tmoral - creştin.
D a r nu t r e b u i e n e g l i j a t ă n i c i c a r t e a bisericească. D e a ce ea in i ţ i a t iva I .P .S . P i m e n ,Arhiepiscopul Sucevei şi R ă d ă u ţ i l o r d e a r e t i p ă r işi a pune la î n d e m â n a m i c i l o r c i t i t o r i o c a r t e d eistorioare şi p i l d e c u c a r a c t e r m o r a l , n u p o a t e f i
decât salutară.î n s u ş i M â n t u i t o r u l I i s u s H r i s t o s p e n t r ua face mai u şor de î n ţ e l e s p e n t r u a s c u l t ă t o r i i săiadevărurile mântuitoare l e -a p r e z e n t a t s u b f o r m a pi ldel or şi pa rabo le lo r .
Pen t ru a n u f a c e " c e e a ce nu se c u v i n e "(Rom. 1, 28 ) r e c o m a n d ă m m i c u ţ i l o r c r e ş t i n iaceastă cart e cu n ă d e j d e a c ă c e l e c u p r i n s e î n e a
să găsească o i n i m ă c u r a t ă ş i b u n ă ş i u n d e păst rându-se, să f acă r o d p r i n r ă b d a r e ( L u c a ,8,14).
Redacţia
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
5/34
ÎNCREDEREA ÎNDUMNEZEU
Era o zi tristă de iarnă. Un biet bă i e ţ a ş de 7-8 ani , s ingu r şi t r e m u r â n d
de frig sta pe -o ba nc ă, în gr ăd in a u nu i
o ra ş . I-o fi fost tare frig, căci hăinuţa
de pe e l era subţ ir ică , iar pantalonaşi i
aveau două găur i mar i la genunchi !
Buzişoarele îi erau vinete şi faţa slabăera galbenă ca ceara .
Poate o fi avut o supărare mare,
căc i pl ân ge a şi din câ nd în câ nd pri vea
spre Cerul acoperi t de nori .
P e l â ng ă e l t r e c us e r ă m u l ţ i
oameni, tară să le pese de el. Intr-o
vreme, un domn bătrân se apropie de
e l ş i - i spuse păr in teş te : " -Ce fac i
a c o lo , m i c u ţ u l e ? A ş t e p ţ i p e c i n e v a ?
- D a , d o m n u l e , î i r ă s p u n s e c o p i l a ş u l .
A ş t e p t p e D u m n e z e u , s ă v i n ă s ă m ă
caute .
- C e v r e i s ă s p u i , d r ă g u ţ u l e ! E ş t i
b o l n ă v i o r ? C r e z i c - a i s ă m o r i ?
- N u , da r anu l t r ec u t , E l a t r im i s s i
ca ut e p e ta tă l m e u şi p e fratele ce l mi<
al meu, ca să- i a ibă în casa Lui , în Cer .
I a r i e r i , l a sp i t a l , m a m a m i - a spu s a şa ,c ă ş i e a p l e a c ă t o t a c o l o ş i c ă
D um nezeu nu m ă va pă ră s i î n n i c i un
fel.
A c u m a - a d ă u g ă e l î n l a c r i m i -
n - a m p e n i m e n i , c a r e s ă m ă
îm bră ţ i ş eze ş i s ă -m i dea s ă m ănânc .Şi ia tă , e a tâ ta vreme de când mă ui t
î n s u s l a C e r , s ă v ă d d a c ă v i n e
D u m n e z e u , d a r n u v ă d n i m i c . T o t u ş i ,
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
6/34
Dumnezeu va veni , desigur, dacă-L
mai a ş t ep t încă n i ţ e l . Nu e a şa ,
domnule?
- Da , cop i l e d ragă , z i se domnul , p o d i d i n d u - 1 l a c r i m i l e . N i m e n i
n-aşteaptă în zadar pe Dumnezeu, El
m-a trimis să port grijă de tine. Vino
cu mine. Nu te voi lăsa să duci lipsă
de nimic".
Ochii copilaşului străluciră de
bucu r i e . Şi pe faţa lui t r ecu ca un
fulger gândul de biruinţă.
-"Şt iam bin e, zise el, că Du mn ez eu va
veni, sau va trimite pe cineva, căci
mama niciodată n-a spus minciuni.Dar cât aţi întârziat pe drum şi cât a
trebuit să vă aştept!".
DUMNEZEURĂSPLĂTEŞTE CELOR
MILOSTIVI
U n v e t e r a n d e r ă z b o i , c u
piciorul d rep t d e l e m n , sos i î n t r - u n sa t
şi, n e p u t â n d c o n t i n u a d r u m u l d i n
cauza bol i i , rămase aici . Sărac, e l nu
putu m e r g e la o c a s ă d e g ă z d u i r e , c i
dormi pe paie într-o şură. Starea lui
era de plâns. Lenuţa, fi ica unui sărman
lucră tor , fu cupr insă de mare mi lă
pent ru nefer ic i tu l i nva l id . î n f i ecar e
z i v en ea să-1 v a d ă pe v e t e r a n ş i
totdeauna î i lăsa câţ iva bani .Intr-o zi, soldatul, întrebă fata,
cu mul tă ne l in iş te : "Scumpă copi lă ,
zise el, am aflat azi, că pări nţ ii tăi su nt
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
7/34
săraci. Te rog , spune-mi, de unde aibanii, ce mi-i dai mie; pentru că maidegrabă aş dori să mo r de foame, decât
să primesc un ban, pe care tu, nu mi-
î poţi da cu inima curată".- Vai, răspunse fata, n-avea nici o grijăde asta. Banul meu e câştigat cinstit.Urmez la şcoala din oraşul vecin. Ca
să merg acolo, trec prin pădure, undese găsesc
mulţi fragi. De
câte ori
trec ,umplu coşuleţul de fragi şi îi vând.Tot ce iau pe fragi ţi-aduc dumita le.
Pă r in ţ i i mei şti u, că-ţi dau baniiaceştia. Ei adesea îmi spun, că sunt
oamen i şi mai săraci ca noi, care
buiesc ajutaţi, după cum mijloaceleîngăduie.
Ochii veteranului se umplură
de lacrimi şi-i udară faţa slăbită de
suferinţă.
"Mi los tivă copi lă , D u m n e z e u
să-ţi răsplătească frumoasa t a faptă ,
cu sănătate şi fericire".
După scurtă vreme, u n ge ne ra l
trecu prin acel sat. Opr i la u n h a n .
Auzind de veteranul bolnav, me rs e să -
1 vadă . Acesta , m a i î n t â i i s t o r i s idespre mica sa b inefăcătoare.
- Cum, o aşa de mi că feti ţă, a avut
atâta bunătate faţă de t ine? E i b ine ,
eu, fostul tău c o ma n d a n t , v o i face
oare mai puţin decât dânsa? Vei merge
la han, unde vei fi îngrij i t , câ t m a i
bine, pe socoteala mea.
Se duse apoi la co l i ba u nd e
locuia Lenuţa şi părinţi i săi.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
8/34
- Milostivă copilă, zise generalul
înduioşat, purtarea ta faţă de veteranul
lin sat, m-a mişcat până la lacrimi,
i-ai dat zilnic câte un bănuţ. Iată, îţidau în schimb, tot atâtea monede de
aur. E o mică răsplată din parte-mi;
Dumnezeu îţi va răsplăti milostivirea
ta deplin, în Ceruri.
MINCINOSUL PEDEPSIT
Matei avea obic eiu l să m i n t ă p e
toată lumea. în tr -o zi a v e a p e m a s ade lucru şase monede de aur, primite
ca dar de la tatăl său.
Sora sa , Ec at er in a , n u m a i d e
cinci ani, văzând banii lucind aşa de
frumos, întrebă pe Matei unde crescacest fe l de bani? Acesta , mincinos
fară pereche, răspunse:
- Monedele de aur cre sc în tr -u n p o m ,
ce i se zice pomul de aur.
- Şi acest pom, adăugă fetiţa, în ceţară se găseşte?
- P o a t e c r e ş t e o r i u n d e , c h i a r î ngrădina noastră . Se me ni în p ă m â n tmonede de acestea şi după câtva timpculegi monede de aur.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
9/34
Băiatul era încântat, că spuseseminciună din cele mai mari. Fetiţatzfind că va putea face mare plăcere
fratelui său, luă monedele de aur,merse în grădină, când acesta plecasela şcoală şi le semăna, precum auzisede la fratele ei, Matei.- Iubite frate, zise Ecaterina lui Matei,care se înapoiase de la şcoală, mâine
vei avea foarte multe monede de aur,fiindcă am semănat pe cele şase îngrădină, după cum mi-ai spus.
Matei la auzul acestor vorbe, fucuprins de groază. Luă repede de
mână pe surioara lui şi alergară îngradină, spre a afla locul unde au fostsemănate monedele. Fie că fata a uitatlocul, fie că a văzut-o cineva
îngropând banii şi i-a luat, monedele
de aur nu s-au mai găsit.Părinţii aflară de întâmplarea
cu monedele. Ei spuseră lui Mate i,
care plângea cu lacrimi banii pierduţi,aruncând vina pe Ecaterina:- Ai fost pedepsit pentru minciună, cupierderea monedelor de aur. Sora tan-are nici o vină, fiindcă n-a făcutdecât ceea ce ai învăţat-o tu. Vezi cepăţesc mincinoşii? Deprinde-te săspui totdeauna adevărul.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
10/34
LENEŞUL
Un om mergea într-o dimineaţa
preună cu fiul său, Ionică, pe josspre satul vecin, având treburi. Şi cummergeau ei, iată au găsit pe drum opotcoavă nou nouţă. Atunci, tatăl îizise copilului:
- Ionică, ia potcoava de jos, că poatne va folosi la ceva.
Copilul, care era cam leneşfire, răspunse:
- Nu merită amărâta asta de potcoasă mă obosesc aplecându-mă după
Atunci tatăl, fără să spunănimic, se aplecă el şi luă potcoava de jos. Ajungând în satul vecin, vândupotcoava unui fierar cu 1000 de lei.Cu aceşti bani cumpără cireşe, dar
n u- i d ă d u n i c i u n a c o p i l u l u i s ă
m ăn ân ce . | | | |
S - a u î n t o r s a c a să pe l a a m i a z ă .
Era ca ld , soa r e le d o g o r e a p u t e r n i c ş iIon ică ce l l eneş de -a b i a v e n e a î n u r m a
tatălui . î i er a ta re se te şi n - a v e a a p ă
să bea . La un mo m e n t da t , t a t ă l s c ă p ă
jos, c a d i n î n t â m p l a r e , o c i r e a ş ă p e
care copi lu l se gr ăb i s-o c u l e a g ă d i n
drum şi s-o mănânce.
Şi aşa ta tă l lăsa , una câ te una ,
t o at e c i r e ş e l e c u m p ă r a t e c u p r e ţ u l
p o t c o a v e i i a r I o n i c ă s e a p l e c a d e
fiecare dată după f iecare cireaşă şi o
mânc a , pe nt ru a-ş i po to l i se te a . Ia rdupă ce au ajuns acasă, ta tăl i -a spus:
- Ve z i , d r a g u l m e u , d a c ă t e - a i f i
apleca t o s ingură da tă ca să r id ic i
po tcoava d in d r u m , n - a r fi t r e b u i t s ă
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
11/34
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
12/34
HOŢUL PEDEPSIT
Ionică, băiat ştrengar şi deprinssă fure, văzu într-o zi în grădina unuigospodar un măr încărcat cu cele maifrumoase mere. Pândi să nu-1 vadăcineva şi se strecură, printr-o
crăpătură a gardului, în grădină. Aici îşi umplu cu mere buzunarele de lahaină şi de la pantaloni.
Dar iată că ve ni stăpânulgradinei. Ionică îndată ce-1 văzu,alergă să iasă prin crăpătura, pe unde
venise. Nenorocire ... din cauzabuzunarelor pline nu mai încăpu săfugă. Stăpânul îl prinse, îi luă mereleşi-i dete o straşnică bătaie. Apoi,dându-1 afară din grădină, îi zise: Să
20 2 1
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
13/34
MÂNDRIAÎNGENUNCHEATĂ
Un prinţ , mândru defrumuseţea lui, de bogăţia şi de rangulsău, se găsea odată la vânătoare înmunţi.
Găsi aici un bătrân călugăr,
retras de lume, care tocmai atuncicerceta o căpăţână de mort.
Prinţul se apropie de călugărşi-1 întrebă batjocoritor:
- De ce priveşti acest cap de mort , cuatâta luare aminte? ce lucru de seamă
îţi arată el?Bătrânul călugăr, aruncând o
privire aspră către prinţ, zise:
- Privesc cu atenţie acest cap de mort,spre a vedea dacă e de prinţ sau de
cerşetor. Din nefericire, nu pot s ă
deosebesc, al cui est e.
Prinţul căzu pe gânduri ş i a c u m
pentru întâia oara, î ş i d ă d u s e a m a , c ăîn faţa morţii toţi o a m e n i i s u n t egali
şi câ, frumuseţe, avere sau mărire,
toate nu înseamnă nimic.
După această întâmplare
prinţul îşi schimbă felul de viatăajungând un do mn i t o r b u n f o a r t e
mult iubit de supuşii săi.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
14/34
PĂŢANIA UNUI ZGÂRCIT
Era odată un om bogat, darzgârcit din cale afară. N-ar fi dat elun ban unui sărac, orice s-ar f iîntâmplat.
Odată cumpără o maimuţă, nuca să se distreze, ci cu gândul de-a o
vinde cu câştig bun.într-o zi zgârcitul plecase de
acasă. Maimuţa văzu pe fereastrăvecinul de peste drum, aruncând un ban la un sărac . Ea, care ştia unde ţinestăpânul banii, trase de cutie şi începusă arunce pe fereastră, în stradă banicu pumnii plini.
Lumea grămădită în stradaaduna pe întrecute la bani. Cutia
aproape se gol is e, câ n d sosi zgârcitul.- Vai, ce ani mal t i că lo s , î n c e p u
să se je lească zgârc i tu l , a m e n i n ţ â n dde depar te cu pu mn ii p e m a i m u ţ ă .
V e ci n u l , c a r e v ă z u s e c e l e
întâmplate, zise zgârcitului:
- Nu te mai je l i , pr ie te ne . Ne g r e ş i t , e
o nebunie să arun ci ba ni i p e f e r e a s t r a ,
cum a făcut mai mu ţa du mi ta l e ; d a r t o tnebunie este să în ch iz i ba n i i î n l a d ă ,
fară să foloseşti c ui v a şi n i c i m ă c a r
dumitale.
Z g â r c i t u l n - a v u c e m a i
răspunde. Se re cu no sc u vi n o v at .
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
15/34
ÎNFRÂNAŢI VICIILECÂND SE NASC
Un înţelept din Răsărit, întrebatodată de ucenicii săi asupra feluluicum se poate scăpa de apucăturilerele, drept răspuns, trimise pe un
ucenic să smulgă un pomişor, ceea cefăcu fără vreo greutate, numai cu osingură mână.
îi arătă apoi un alt pomişor, darceva mai mare ca cel dintâi, cerându-i să-1 smulgă şi pe acesta. Ucenicul îl
smulse, cu oarecare greutate, punândamândouă mâinile.Pentru un al treilea pomişor, cu
•
uit mai mare, ucenicul chemă înutor încă un tovarăş şi cu multăudă, îl smulseră amândoi.
în sfârşit , în ţe le pt ul a r ă t ăucenicilor săi un pom mare şi c e ru
întâiului ucenic să-1 smulgă. Ven iră înajutor toţi ucenicii, se străduim, da rzadarnic: pomul nu pu tu fî s m u l s ,înţeleptul zise atunci ucenicilor săi :- Iubiţii mei copii, ceea ce aţ i văzu t petrecându-se cu diferiţi pomi, t ot aşase petrece şi cu apucăturile re le la om.La început, când nu s un t b i n eînrădăcinate, le smulgi foarte uşor ,dar, dacă le laşi să-şi adâncea scărădăcinile, punând deplină stăpânire pe sufletul omului, atunci e aproapecu neputinţă să le mai înlături .
Cititorule, smulge apucăturilerele de la început şi vei fi fericit.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
16/34
NU PIERDE NĂDEJDEA DEIZBĂVIRE CÂND VICIILE
TE STĂPÂNESC.
Cum te scapi de ele?
Un tânăr luase ho tărârea să
âgipe de vicii . încercă, dar îi veni aşa
de greu, încât părăsi gâ nd ul poc ăin ţei .
S e p l âns e de a c e a s t a unu i
bătrân, care, drept răspuns , îi istorisi
următoarea întâmplare:
Un om a trimis odată pe fiul său
la câmp să cureţe un loc de mărăcini.Băiatul raivi locul, privi mărăcinii şi
se îngrozi. Pierzându-şi nădejdea, că
va putea izbuti, se culcă la umbră şi
a d o r m i . L a f e l f ă c u ş i î n z i l e l e
Următoare. Tatăl ve ni s ă v a d ă l u c r u l
copi lului său. Lo cu l e r a to t p l i n d e
mărăcin i. Dâ ns ul n u gr ă i n i m i c r ă u ,cji cu blâ nde ţe ar ăt ă fiu lui s ă u o b u c a t ă
de pământ , ca m a ze ce a p a r te d i n l o c :
- Doresc, z ise ta t ăl , c a p e n t r u a z i s ă
cureţ i num ai ac ea s tă b u c a t ă d e l oc ,
mâine alta la fel şi în fiecare zi tot aşa,
până t ermini .
Copi lul făcu aşa: împărţ i locul
în zece jxi r ţ i ş i în f lec are zi t e r m i n ăcâte o bucată, iar după zece zi le locul
era . tot curăţ at , de î ţi er a ma i m a r e
dragul să-1 priveşti.Dintr-un loc pl in de mărăcini
ajunse un loc de o fr um us eţ e r ar ă.Bătrânul care istorisea, zise apoi către
tânăr: tot aşa trebuie să faci şi tu.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
17/34
Viciile care te stăpânesc, pliveşte-le
ca locul cel plin de mărăcini. Voieşti
să te scapi de ele? Nu- ţ i p ierde
nădejdea. Leapădă-te pe rând de ele; 1
îţi va fi mai uşor. In curând, şi pe'
nesimţi te , te vei scăpa de toate ,
ajungând cel mai bun om, aşa precum
îţi este gândul.
Tânărul înţelese învăţătura şifăcu după sfatul bătrânului. El ajunse
respectat şi iubit de semeni i săi pe ntru
buna purtare, de care da acum dovadă.
Iubite cititor, dacă voieşti să te
scapi de vicii, nu-ţi pierde nădejdea
de izbăvire, înce arcă sfatul băt rânu lui
de mai sus şi te vei izbăvi uşor.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
18/34
TOVĂRĂŞIA CU OAMENIIBUNI
Un poet persan vede odată la picioarele lui o frunză pe j umă ta ţuscată cu miros plăcut.
O ridică de jos, o mirosi
întrebă apoi frunza:- Tu care ai un miros aşa plăcut, eştioare trandafir?- Nu, răspunse frunza, nu sunttrandafir, dar am trăit câtva timp cu
j jbdaf i ru l şi de acolo îmi v i n elirosul, ce răspândesc în jurul meu.
Cititorule, tot aşa tovărăşia cuoamenii buni te parfumează şi în jurul\u răspândeşti mirosul plăcut al
tovărăşiei cu cei buni
N u u i ta ce z ice bă t râ nul p r o v -
^ . . ^ S p u n e - m i c u c i n e t e - n s o ţ e ^ c a
să-ţi spun cine eşti
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
19/34
NCHIUL DE VORBĂ CUNEPOŢII
- Nicolae, fosta-i tu astăzi la biserică?Cum se face că, eu nu te-am văzut? - întrebă pe nepotul său unchiul, unbătrân evlavios şi de toţi respectat,venind într-o duminică de Ia biserică.
- N-am avut vreme, unchiule -răspunse Nicolae, roşindu-se şiplecându-şi ochii în faţa privirilorserioase ale bătrânului. - Mi-am
văţat lecţiile, pe mâine ni s-a datuit de învăţat.
Aşa de mult, încât nici la biserică săai când te duce?
Foarte mult, unchiule!, când ai şti tu, copilul meu, cât de
mult nu- mi pl ac e m i e as ta ! E u n u m ă
p o t î m p ă c a d e l o c c u a c e i a , c a r e
p r i v e s c cu u ş u r i n ţ ă l a a s e m e n e a
lucrur i însemnate , cum e mergerea la
biserică. E tare de l a u d ă l u c r u , c â n dun bă ia t se ocupă cu sâ rguin ţă de
lecţiile sale şi se sileşte să le înveţe şi
să le ştie. Dar de bună seamă, nici un
om cuminte nu te va lăuda, că t impul
cel preţios, în care bunii creştini seadună în biser ica lui Dumnezeu ca să
s e r o a g e î m p r e u n ă ş i c a s ă
măr tu r i sea scă îna in tea lu i Dumnezeu
recunoşt in ţa lo r pen t ru ne nu mă ra te l e
b i ne face r i p r i m i t e d e l a E l , t u l -a i
între buin ţat la lecţii le tal e. N u , co pi lu l
meu, aceasta nu e de laudă. Ascultă-
mă pe mine. Tu ştii că eu te iubesc şi
din tot suf le tul î ţ i doresc binele ş i
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
20/34
fericirea. Niciodată să nu-ţi îngădui,
afară de mare nevoie, a nu merge
duminica şi în sărbători la biserică şi
a întrebuinţa la alte ocupaţii timpul
meni t pent ru s lu jba d umn eze i asc ă
obştească. Eu am trăit mulţi ani pe
lumea asta şi mult am văzut; dar îţi
mărturisesc, niciodată n-am văzut, ca
ace ia ca re sub mot ive de puţ ină
î n s e m n ă t a t e a u p ă r ă s i t s l u j b adumnezeiască şi s-au ocupat în acel
timp cu lucruri lumeşti, ar fi fost nişte
oameni acătărea şi de ispravă. Omul
cumsecade găseşte timp pentru toate,
^ to tdeauna a r e v r eme ş i pen t ru
^ăciunea casn ică; şi la bi se ri că vi ne
A înaintea altora; şi în treburile sale
•e mai mul t sp or decât alţ ii ; şi el
găseşte şi timp de plimbare, şi de
sfă tu i t în chip p lăcut cu pr ie teni i .
S lu jba dumne ze iască obş tea scă , ad i că
la un loc cu ceilal ţ i o a me n i , e d e m a r e
preţ şi foarte b ine făcă toare p e n t r u n o i ,
şi cel ce o oc ol eşt e, sa u o c e r c et e a z ă ,
fară o evl avi oas ă t r ag er e d e i n i m ă ,
e s te u n m a r e v r ă j m a ş , s i e î n s u ş i .
Mântui toru l nos t ru , d in negră i ta Sa
iubire către no i, a fă gă du it să f ie d e
faţă cu harul Său acolo, unde sunt doisau t rei aduna ţ i în n u m e l e Lu i . D a r
unde în a l tă pa r te se p o t în tâ ln i a ş a
de mul ţ i oa men i ad un a ţ i î n n u m e l e
Lui, dacă nu în b ise r ica lu i D u m n e z e u ,
şi de aceea, u n d e în a l tă p a r t e p o a t e
s im ţi m a i b i n e s u f l e t u l e v l a v i o s
prezenţa L u i ?
- D ar , u n c h i u l e , m a t a s i n g u r m i - a i
spus de mu l t e o r i , c ă D u m n e z e u e
t t i d i î bi i ă
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
21/34
pretut indenea, nu numai în biserică ,
ci şi în fiecare casă şi în tot locul, -
zise Nicolae.
- Da, copilul meu, eu şi acum zic tot
aşa, că Dumnezeu e pretutindenea; dar
în biserică toate ne amintesc de El; pe când în alte locuri toate ne aduc
aminte mai mult din ceva pământesc,
de lucruri pământeşti, de interese
pământeşti şi de plăceri, de neplăceri
şi de amărăciuni pământeşti. Şi deaceea în biserică sufletul nostru se
pătrunde mai adânc de simţământul
prezenţei lui Dumnezeu decât în alte
locuri, şi acolo mai bine simţim şi
legătura noastră cu Dumnezeu
precum şi iubirea Lui şi bunătatea Luicătre noi.
wm •
BINE PE NT RU R Ă U
înt r-un orăşel t r ă i au o d a t ă d o i
oameni, tă ie tori de l e m n e . U n u l s enumea Ion, iar celălalt M a t e i . Io n a v e amare necaz pe Mat ei , că ac es ta g ă s e ş t etotdeauna mai mult de lucru decât el .
Că Matei era c h e m a t la l u c r u pretutindeni, acest fapt se e x p l i c a p r i n
a c ee a c ă Ma t e i , o m p o t o l i t , s emulţumea cu oricâ t i se pl ăt ea ; în t i m pce Ion, arţăgos, cer ea pr eţ m a r e şi m a inimeni nu-1 po ft ea la lu cr u .
Cum s tau amândoi în aceeaş ic u r te , m e r e u , I o n s t r i c a c e v a l aferăstrăul lui Mat ei, fie tă in du -i sf o ar a,fie r u p â n d u - i v r e u n d i n t e , f i esfarâmându-i capra de tăiat lemne.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
22/34
Matei nu zicea nimic; dregea
stricăciunile şi pleca voios la lucru.
Prietenii sfătuiau adesea pe Matei, ca
să se plângă jud ecă tor ului , c u priv ire
la purtarea lui Ion.M a t e i î n s ă t o t d e a u n a l e
răspundea:
- Cât ă vr em e am do u ă m â i n i ş i
sănătate de la Dumnezeu, nu mă tem
că Ion mă va lăsa mur it or d e fo am e.
Odată, Ion fiind beat, fără să
vrea, dă foc casei în care şed ea . Ii ar de
totul, scăpând, ca prin minune, el,
soţ ia ş i copii i . Vecinii miloşi , le
dădură, care un pat, care ha in e pe nt ru
ei şi pentru cop ii; iar unul mai c u da rede mână le dete şi-o odaie.
Spre seară, cineva bătu la n o ua
locuinţă a lui Ion. Deschise. Era
40
iMatei, cu un ferăstrău în mână.
- Ioane , zise el, eu am do uă fer ăstr aie ;
fiindcă al tău a ars, uite, ia pe acesta;
va fi al tău. Du-te mâine la negustoruldin colţ şi taie , în loc ul me u le mn el e
de-acolo; le-am arvunit eu azi . Uite
pr imeşte bani i d e a r v u n ă . P e v i i tor ,
când găsesc mai mult de lucru, am să
te chem şi pe tine.
Ion , vă zâ nd a tâ t a dr ag os te la
Matei , pe care el î l supărase de atâtea
or i , î n c e p u s ă p l â n g ă şi î n t i n z â n d
mâna lui Matei îl rugă să-1 ierte de ce
a greşit în trecut.
De a tunci amândoi au t ră i t canişte adevăraţ i fraţ i .
C i t i to ru le , a i reuş i t tu v reoda tăsă câş t ig i pe vră jmaş ul tă u pr in iu bi re afaţă de el?
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
23/34
UN RĂSPUNS DE SEAMĂ
Un Episcop, totdeauna harnic
şi neobo s i t pe n t ru în de p l in i r ea
îndatoririlor sale pastorale, nu găsea
o clipă de răgaz şi pentru odihnă.
De către toţi i se spunea, să se
odihnească o zi pe săptămână, sau cel
puţin odată pe lună.Episcopul răspundea tuturor:
- Iubiţilor, doresc şi eu o zi de od ihnă ,
dar vă rog să-mi arătaţi, în ce zi nu
sunt eu Episcop?
Cititorule creştin, te întrebi şitu la fel cu acest Episcop, pentruîndepl in irea îndat or i r i lor ta l ecreştineşti?
TOVĂRĂŞIA CU OAMENIIRĂI
Radu, un băiat de 14 ani, orfande tată, mereu era sfătuit de mama sa,ca să se ferească de tovă ră ţi a cu b ăi eţ iistricaţi. Dacă ar fi trăit tatăl, desigurcă Radu ar fi urmat ace ast ă po va ţă , da r
mama nu-1 putea urmări de aproape.In sat se găsea o câ rc iu mă , u n d e
roiau tot felul de tineri fără căpătâi.Deşi oprit de mama lui de a merge ai ci ,totuşi Radu, se furişă la cârciumă,unde s tă tu multă vreme cu aceşt itineri.
La început Radu se ruşina devorbele şi faptele tovarăşilor, dar pe
m
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
24/34
încetul, se obişnui cu toate, ba începeasă-i pară bine de prietenii lui.
Aproape în toate zilele, în locsă meargă la şcoală Radu lua caleacârciumei, unde găsea prietenii săi, cucare reîncepea jocurile de noroc,glumele deşarte, punând la cale totfelul de rele.
îndeosebi îi era dragă prietenia
cu Tănase, un flăcău vicios, de careRadu nu se despărţea până searatârziu, ca a doua zi să se întâlneascăiarăşi.
Tănase îi vorbi despre o
plimbare în orăşelul vecin, ceea cefacu mare plăcere lui Radu. N-aveau însă bani.- Am un coleg de şcoală, zise Radu,anume Ştefan, care totdeauna ţine
m u l ţ i b a n i l e e l ; v o i c e r e s ă m a
împrumute cu câ t eva mi i .
- B u n ă i d e e , r ă s p u n s e T ă n a s e ,
î m p r u m u t ă c â t m a i m u l ţ i , c a s ă p e t r e c em b i n e , s ă s e d u c ă v e s t e a d e
noi.
- D a r d a c ă n u v a v o i s ă m ă î m p r u m u t e ,
a d ă u g ă R a d u ? E l n u v e d e c u o c h i b u n i
pe cop i i i c h e l t u i t o r i . C e e d e f ă c u t ?
Und e gă s im b an i?- D a c ă Ş t e fa n n u v r e a s ă t e î m p r u m u t e ,
s p u se T ă n a s e , f u r a - i b a n i i , b a n i i t o ţ i .
E l n - a r e s ă ş t i e c i n e d i n t r - a t â ţ i a c o p i i ,
i -a furat ba ni i . A t u n c i să ş t i i , c ă o s ă
p e t r e c e m m u l t ş i b i n e .L a a u z u l a c e s t o r c u v i n t e , R a d u ,
c a r e n u e r a c u t o t u l c u f u n d a t î n
n or oi ul p ă c a t u l u i , î n c e p u s ă t r e m u r e . . .
Să fure bani şi încă de la prietenul şi
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
25/34
Să fure bani şi încă de la prietenul şi
vecinul său Ştefan... Aceasta nu se
poate .
Tănase reîncepu îndemnurile,
î n f ă ţ i ş ă î n c u v i n t e f r u m o a s e petrecerea în oraş, de care vo r fi lipsiţi
acum numai din cauza lipsei de curaj;
îi spuse că a lua banii de la Ştefan nu
e o crimă, că el mai are alţii şi apoi,
cine bănuieşte tocmai pe Radu de
hoţie, când sunt atâţia elevi în clasă?
Cuv in te le i s cus i t e a l e lu i
Tănase înduplecară pe Radu să fure.
Acesta merse a doua zi la şcoală
minţind profesorul şi colegii, că n-a
venit la şcoală, trebuind să ajute pe
mama sa văduvă. A fost crezut, ba toţi
îl compătimeau, ca pe un orfan.
Toate recrea ţ i i le s tă tu cu
Ştefan, luând seama unde ţine banii.
Ştefan, milos din fire, dădu lui Radu
prăj ituri , ba î i dădu şi câ ţ iva le i d e
chel tuială. Bu nă ta te a ac ea st a a lui
Ştefan înmuie inima lui Radu. Acestalăsase gândul furtului, când fu chemat
afară de Tănase care se dase drept văr
al lui.
-Ei, ce ai făcut? - zise Tănase.
- Ni mi c, Ştef an a fost aş a d e b u n c u
mine, că nu pot să fac fapta urâtă - a
fura de la el.
Tănase începu iar să-1 încânte
cu tot felul de vo rb e şi-1 î n d e m n ă să
nu mai stea pe gânduri.
- Ia şi hai , te aştep t în ră sc ru ci , fu răcele din urmă cuvinte ale lui Tănase,
c a r e p l e c ă s i g u r , c ă a î n v i n s
împotrivirea lui Radu.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
26/34
In ultima recreaţie Radu îl convinse
pe Ştefan să se joace de-a trânta cu
el. Jocul începu. In timpul lui, Radu
băgă mâna în buzunarul lui Ştefan, îiluă banii, apoi se facu repede că e
trântit, spre bucuria lui Ştefan, care
de mult nu-1 biruise pe Radu.
Intrară toti în clasă. Era tocmai9
ora de religie.
Profesorul explica Decalogul.
Ajunsese la porunca a opta: "Să nu
furi". Radu roşi, apoi începu să
tremure ca apucat de friguri. In acest
timp, Ştefan rupând liniştea clasei,începu să plângă şi să strige plin de
durere: "Mi s-au furat banii".Profesorul se opri din lecţie şi
adresându-se elevilor zise:
- Cine ştie de banii lui Ştefan?
48
Radu, la locul său, nu-şi putea
stăpâni firea. Pr of es or ul îl vă zu
neliniştit şi pricepu că Radu ştie de
bani.- Radule, tu ai luat banii?
Descoperi t , nu mai putu
ascunde urâta faptă. Scoase banii din
buzunar şi îi de te lui Ştefan, care nu
se mai oprea din plâns.
In urma stăruinţei profesorulu i,Radu istorisi cum a furat banii,
îndemnat de Tănase, care-1 aştepta la
răscrucea satului înspre oraş .
întâmplător poliţistul tre cea tocmai
pe dinaintea şcol i i . P rofesoru l îl
chemă şi îi po ves ti în tâ mp la re a,rugându-1 să ia măs ur i, ve st ind că
Radu, pentru furt, va fi lăsat repetent.
4 9
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
27/34
Poliţistul ia pe Radu şi-1 ducela răscrucea arătată unde, Tănaseaştepta fără să bănuiască cele
petrecute la şcoală. Poliţistul îiconduse pe amândoi la postul dePoliţie, Tănase recunoaşte îndemnuldat lui Radu de-a fura. Cei doi hoţisunt conduşi apoi la Judecătorie, învăzul întregului sat, care aflase deurâtul furt. Judecătorul osândi peTănase la mai mulţi ani de închisoare,ca unul care era major şi mai săvârşise
(înainte încă alte furturi, iar pe Radu,îl osândi la un an închisoare într-oşcoală de corecţie, el fiind minor.
Comunicând elevilor săihotărârea judecăţii, profesorul lespuse:- Copii mei, fugiţi de tovărăşia cu,
băieţi răi. Aceştia vă strică purtarea,
Indemnându-vă la rele şi ducându-vă
pe povârnişul pierzării. N u uitaţi că
merele putrede strică şi p e cele bune.
Păţania lui Rad u, care a fost dus
în nenorocire de tovărăşia cu Tănase ,
să n-o uitaţi niciodată, ci spuneţi-o şi
altora.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
28/34
INVIDIA
într-o frumoasă dimineaţă demai, Tudor şi Radu se plimbau prin pădure. Auziră cucul cântând pentruîntâia oară în acel an.- Cucul e o pasăre vestitoare de bineEl cântă pentru mine, vestindulBlucruri frumoase, cel puţin câştigulunei mari sume de bani.
Tudor, zicând aceste cuvinte,sărea în sus de bucurie, sâcâind peRadu, care nu se lăsă nici el mai prejos
ci adăugă:- Nu e adevărat. Cucul n-a cântat pentru tine, ci pentru mine, ves tind»mi că voi găsi o comoară .
în loc să se plimbe liniştiţi ca
doi buni prieteni, se luară ia ceartă: ba mie, ba nu ţie ... De la ceartă ceidoi prieteni trecură la bătaie, de sefăcură numai sânge. Cu greu îidespărţi un călător. Tudor şi Radu,supăraţi şi plini de răni, plecară, acasă.Se întâlniră, fără să vrea, la doctor,spre a fi legaţi la răni. Doctorul îiîntrebă asupra pricinei rănilor şi
aflând totul, începu să râdă. Apoi lezise prieteneşte:
- Cucul n-a cântat pentru voi, ca săvestească lucruri frumoase. A cântat pentru mine, fiindcă v-a făcut să veniţiaici răniţi şi să-mi plătiţi consulta ţiaşi doctoriile.
Cei doi pri eteni văzură cădoctorul are dreptate şi că numaiinvidia lor i-a adus la ceartă, la
bătaie, la rănire şi la cheltuieli m
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
29/34
, ş
întâmplarea aceastatămăduit de boala invidiei.
LEAC ÎMPOTRIVA MÂNIEI
Sofia, o fetiţă de 12 ani, se
m ânia adesea, din fiecare lucru. Mamaei o statuia to td ea una s ă se l a se d e
acest obicei urâ t şi p r i m e j d i o s ; d a r
degeaba, Sofia n-a luat în seamă
sfaturile primite.
într-o zi, fetiţa lucra la o masă, pe care se găsea un mic vas cu flori.Fratele Sofiei, de vreo 5 ani, se juca
prin casă. D in nebăgare de seamă lovimasa de lucru. Vasul căzu jos ,
prefacându-se în numeroase cioburi .Sofia se aprinse de mânie: ochii îiscân teiau , vi ne le de la fr un te seumflară, întreaga faţă părea ca demort.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
30/34
Mama ia repede o ogl indă ş i 0
p u n e în f a ţ a S o f i e i . A c e a s t a se
înspăimântă , p r iv indu-ş i ch ipu l în
oglindă. Mânia i se potoli îndată şi
fata începu să plângă.- Vezi, Sofio, zise mama cu blândeţe,
ce urâtă te face mânia? Dacă nu te laşi
de acest obicei, faţa ta se va urâţi aşa
cum ai văzut-o în oglindă şi orice
urmă de frumuseţe va d i spa r e d e lat ine. Vrei să fii fată ur ât ă, să r â d ă
lumea de tine?
De atunci Sofia a ascultat de
iturile mamei sale şi nu s-a ma i
ipăratiar urmarea a fost, că pe zi ce
îea, fata se tăcea tot mai fr um oa să
mai cuminte.
Tu te mânii, iubite cititor? IaOfdtnda si te vei lecui.
COPILUL MILOS
U n c o p i l , r ă m a s o r f a n d eamândoi păr i nţ i , a fos t c r e s c u t d e u n
unchi al său, care î i purta de grijă, î i
cumpăra ha ine ş i î i dă de a să m ă n â n c e .
D e l a u n t i m p î n s ă , u n c h i u l
observă că du pă ce m â nc a , m i c u ţ u l l u ao bucată de pâ in e , p l e c â n d cu e a d e
acasă spre b i se r ică . A c o l o la p o a r t a
bisericii se af la o i c o a n ă m a r e , p e c a r e
e ra zug r ăv i t ch ipu l Ma ic i i D o m n u l u i
c u P r u n c u l I i s u s î n b r a ţ e . C o p i l u l
credea că micul I isus din icoană eraviu, că îi era fo am e şi L u i şi n u a v e a
ce să mă nâ nc e . D e a ce ea ve n e a în
fiecare zi la El şi î i aducea o bucăţică
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
31/34
de pâ in e, pe ca re o p u n e a lâ ngă
icoană.
î n t r -o z i , u n c h i u l î l c e r t ă ,
în t rebâ ndu-1 pe ne po t u n d e d uce p â i n e a în f i e c a r e z i . C o p i l u l î i
răspunse că la poarta bisericii este un
copil sărac, care n-avea ce mânca şi
lui îl ducea pâinea.
Crezând că este vorba despre
vreun copil ştrengar din sat, care îl
amăgeş te ca să - i ducă mâncare ,
unchiul îi zise cu asprime:
- Dacă-i aşa, atunci du-te la ac el copi l
ca să-ţi dea de mâncare, că eu nu-ţi
mai dau!Bietul prunc, plân gând , ve ni la
poarta biserici i , la icoană, z i c â n d
micului Iisus:
- Mit ite lul e, sunt tare fl ămâ nd şi
unchiul nu-mi mai dă de mâ nc ar e . D a -mi te rog, o bucată de pâ ine , că şi e uţi-am dat câ nd am avut!
Şi a tu nc i s e p e t r e c u o m i n u n e .Maica Sfân tă d i n i c o a n ă s e f a c u v i e
şi scoase de su b b r a ţ o p â i n e m a r e ,
albă şi p roa spă t ă , p e c a r e i -o î n t i n s e
copilului , zicându-i :
- Poftim, pu iu le ! T u a i f o s t a t â t d e
milos ş i de b u n c u F i u l m e u , I i s u s ş i
ţi-ai îm p ăr ţ i t m â n c a r e a cu E l . A c u m
îţi dau ş i eu ac ea s t ă p â i n e , d i n c a r e
vei pu tea mâ nc a şap te an i d e - a r â n d u l ,
fară să se termine.
Ia r unch iu l , a f l ând de s pr e fa p t amilost ivă a ne po tu lu i său , î l l ă u d ă ş i
î l l u ă i a r ă ş i cu m u l t ă d r a g o s t e î n
îngrijirea lui.
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
32/34
RUGAŢI PE DUMNEZEU ÎNNECAZURILE VOASTRE
O văduvă săracă zise într-o
dimineaţă micilor săi copii : "Dra gii
mei copilaşi, astăzi n- av em c e mâ nc a;
toate rezervele s-au terminat şi n-av em
bani să cumpărăm altele. R ug aţ i pe
Dumnezeu să ne ajute în lipsă, căci El
este mare şi bun. în cartea Lui Sfâ ntă
stă scris: u Chemaţi-Mă în necazuri le
voastre şi vă voi ajuta' .
Micul ionel, numai de şap te an i,
p lecă la şcoală. Era flămând şi cu
inima îndurerată. Trecând prin faţa
•iserîcii, văzu uşa deschisă şi intră
înăuntru.D<
Nu zări p e n i m e n i a i c i . Se aşezi
în gen unc hi î n f a ţa i c o a n e i Domnului
Iisus Hristos şi î n c e p u s ă s e r o a g e c u
glas tare: "Ta tăl no st r u , C a r e e ş t i în
Cerur i , sun tem c inc i copi i acasă şi nu
avem c e m â n c a . A j u t ă - n e D o a m n e , c a
să nu m u r i m d e f o a m e n o i ş i m a m a
noastră, căci T u e ş t i ma r e ş i b u n " .
A p o i s e r i d i c ă , s e î n c h i n ă ,
sărută cu lac rimi i co an a şi î ş i co n t i n uădrumul spre şcoală.
După terminarea lecţ i i lor , Ionelveni acasă şi n u m i c ă i-a fos t mi ra re acând văzu masa pl ină d e buca t e .
- D o a m n e , câ t î ţ i m u l ţ u m e s c , z i s ecopi lul înduioşat , că m- a i a s cu l t a t .Mafhă, te ro g spune-mi u n î n g e r alDomnului a adus ace ste a?- N u , r ă s p u n s e m a m a ; d a r t o t
D t t d ijă Câ d
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
33/34
Dumnezeu ne-a purtat de grijă. Când
te rugai tu în Biser ică, di minea ţă, soţia
unui om bogat te-a văzut şi te-a auzit.
Mişcată de rugăciunea ta, ne-a
trimis ceea ce vezi. Ea a fost trimisă
de Dumnezeu, ca să ne ajute în lipsă.
Copi i ! Mu l ţ um i ţ i a c u m lu i
Dumnezeu pentru tot ceea ce aveţi şi
ruga ţ i -L to tdeauna în necazur i l e
voastre.
ALTAR PENTRU JERTFĂ
U n t â n ă r b o g a t s e î m b o l n ă v i
greu şi zăc u m u l t ă v r e m e l a p a t ; î n celedin u r m ă s e î n s ă n ă t o ş i . I e ş i n d î n
grădină el se si mţ i c a n ă s c u t d i n n o u
şi pli n d e b u c u r i e , s l ă v i p e D u m n e z e u
cu mare glas.
In n ă v a l a s e n t i m e n t e l o r s a l e d e
rec un oş ti nţ ă, î n d re p t â n d u - ş i p r i v i r i l e
şi i n i m a sp r e c e r s t r i g ă : " O , P r e a
Bunule ş i Pr ea In dur a t e , da că om u l a r
p u t e a s ă - Ţ i d e a Ţ i e c e v a , c u c â t ă
plăcere Ţi -aş da e u Ţ i e t o a t ă a v e r e amea!"
Cuvintele acestea le auzi un bătrân cucernic, care apropiindu-se detânărul cel bogat îi zise: "Darurile cele
C U P R I N S
-
8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii
34/34
poţi trimite nimic, dar vino dupăminef*.
Tânărul merse după bătrânulcel cucernic şi ajunse Ia o căsuţăumilă, pc jumătate dărăpănată,unde-i întâmpină o cumplită sărăcieşi amărăciune: un tată zăcea bolnav,
o mamă plângea şi nişte copii goi şiflămânzi cereau cu lacrimi pâine.
Tânărul se cutremură. Atunci |bătrânul îi zise: "lată, aici este altarulpentru jertfo ta! Aceştia sunt fraţii maimici ti Domnului. Numai de aici poţi 3
tu trimite la cer tot ce doreşti!"Şi tânărul îşi întinse spre acea 1
mâna sa binefăcătoare!
C U P R I N S1. Cuvânt îna in te2. încrederea în D u m n e z e u o
3. Dumnezeu răs plă teş te c e l or
milostivi 94. Mincinosul pe de ps it 1 35. Leneşul 1 6
6. Hoţul ped ep si t 2 0
7. Mândria în ge nu nc he at ă 2 28. Păţania un ui zg âr ci t 2 4
9. înfrânaţi vici ile c â n d se n a s c . . . 26
lO.Nu pierde nă de jd ea de i z bă vi r e
când viciile te st ăp ân es c 2 8
11.Tovărăşia cu oa me ni i b u n i 3 2H.Unchiul de vorbă cu nepoţii .....3413.Bine pen tr u ră u 3 914 Un răs pun s de s ea mă 42
lS.Tovărăşi a cu oa me ni i ră i 4316.1nvidia • 5217.Leac împotriva mâniei 5518.Copilul milos | 5719.Rugaţi pe Dumnezeu în necazuri levoastre 6 0
20.AHar pentru jertfii 63