istorioare morale pentru copii

Upload: romeo-romeo

Post on 06-Jul-2018

236 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    1/34

    Colecţia

    "Biblioteca bunului creştin  "

    2

    Istorioaremorale

    pentru copii

    Sfânta Arhiepiscopie  aSucevei ş i Rădăuţilor

    S U C E A V A

    1998

    11

    ln!!iniiiiiii!iu!niii!::!!n:!|!iiiiHHl:iig!:!llnil:.'ii

    Miin;iiiiiiiiii>iii!Ji,iiiii!.iiiM.Miniiiii.!> 'i. i.U 'i. j m mm

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    2/34

     ARHIEPISCOPIA SUCEVEI ŞI

     RĂDĂUŢILOR

    morale pentru copii

    Carte tipărită^cu Binecuvântarea

    Arhiepiscopul Sucevei şiRădăuţilor

     jfj  %H| ţ\jColecţia  "Biblioteca bunului

    creştin"2

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    3/34

     Editura ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI

     RĂDĂUŢILOR

    Consilier editorial: Pr. Goraş AurelTehnoredactare computerizată:

     Dana Bucevschi   -SC ASSIST Software

    Tiparul executat laMănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou"

    Suceava 1998

    Cuvânt înainte

    "Adevărat vă grăiesc: cel ce nu va primiîmpărăţia lui Dumnezeu ca un copil,  acela nu vaintra în ea" (Luca 18, 17).  Prin  aceste cuvinteMântuitorul Iisus Hristos a  făcut  din copii, din

     puritatea minţii şi a inimii  lor, modelul  pe caretrebuie să-1 aibă şi cei mari  pentru  a dobândiîmpărăţia lui Dumnezeu.

    De aici se desprinde limpede  îndatorîtuturor factorilor de răspundere pentru  a realiacest ideal creştin.

    De obicei se afirmă că Familia,  Bisericaşi Şcoala sunt cei mai importanţi  factori  îneducaţie. Copiii i-au exemple, bune sau rele,  în

     primul rând de la părinţii lor.Copiii vor face ceea ce văd în familia lor, în casalor. Acolo unde părinţii sunt oameni  evlavioşişi cu frica lui Dumnezeu, copiii pot învăţa lucruri

    folositoare pentru sufletul lor dar şi pentru  viaţă.De asemeni bunicii au un mare lor în educaţiacelor mici iar primii ani de viaţă ai copilului  sedovedesc foarte însemnaţi pentru evoluţ ia luiulterioară. Marii pedagogi aseamănă educaţia

    m

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    4/34

    mut copil cu creşterea unui pom. Dacă creştetrftmb  şt nu se îndreaptă atunci când este mic,naî târziu  va fi Cu  anevoie ,  dacă  nu  chiarmposibi l  După ce au deprins tainele cititului,:opiti sunt dornici  de a explora universul

    Atei intervine rolul şi rostul Bisericii şif Şcoi it Conlucrarea dintre părinţii trupeşti, cei

    sufleteşti, adică slujitorii Bisericii  şi  profesoricontribui decisiv la formarea şi călăuzirea

    rifor pe calea unei vieţi cinstite şi normalecare este bîneplăcută  lui  Dumnezeu  dar şi

    ft pentru însănătoşirea societăţii.

    Este regretabil şi dureros că mass-mc-care ar   trebui  să mijlocească  o  educaţiel. prezintă de foarte multe ori lucruri

    mai mult decât nocive pentru cei mici. Astfel pecit de dăunător a fost pentru multe generaţii detineri crivăţul necredinţei din ultimii 50 de ani,tot atât de primejdios este şi valul ispitelor adusde libertatea şi democraţia greşit înţelese.

    Ori copilul trebuie  să  ajungă  laînţelegerea şi mai ales la simţirea ca: a crede, afi  bun. milos, a te ruga, a-ţi ajuta semenii nusunt altceva decât manifestări de dragoste  faţă

    : Dumnezeu şi oameni, acte de care depinde şirkirea lui.

    Din păcate  s-a  f ăcu t în că pu ţ in pen t r u  a pu ne  la  î ndem âna aces te i ca tego r i i  d e  v â r s t ă  oliteratură specifică.  Or a de  r e l i g i e , p r e d a t ă  d e

     pr eo t sau p ro fesoru l  d e  r e l i g i e , S f â n t a L i t u r g h i eşi celelalte Sfint e Ta in e  a l e B i s e r i c i i , d a t i n i l e  ş i

    obice iu r i l e l ega te  d e  m a r e l e s ă r b ă t o r i  e t c . ,famil iar izează  p e  c o p i l  cu un  c o m p o r t a m e n tmoral  -  creştin.

    D a r   nu  t r e b u i e n e g l i j a t ă n i c i c a r t e a bisericească.  D e  a ce ea in i ţ i a t iva I .P .S . P i m e n ,Arhiepiscopul Sucevei  şi R ă d ă u ţ i l o r    d e a  r e t i p ă r işi a pune  la î n d e m â n a m i c i l o r c i t i t o r i  o  c a r t e  d eistorioare  şi p i l d e  c u  c a r a c t e r m o r a l ,  n u  p o a t e  f i

    decât salutară.î n s u ş i M â n t u i t o r u l I i s u s H r i s t o s p e n t r ua face  mai u şor    de  î n ţ e l e s p e n t r u a s c u l t ă t o r i i  săiadevărurile mântuitoare  l e -a p r e z e n t a t  s u b  f o r m a pi ldel or   şi  pa rabo le lo r .

    Pen t ru  a n u  f a c e " c e e a  ce nu se  c u v i n e "(Rom.  1, 28 )  r e c o m a n d ă m m i c u ţ i l o r c r e ş t i n iaceastă cart e  cu  n ă d e j d e a  c ă  c e l e c u p r i n s e  î n e a

    să găsească  o  i n i m ă c u r a t ă  ş i  b u n ă  ş i  u n d e păst rându-se,  să  f acă  r o d  p r i n r ă b d a r e ( L u c a ,8,14).

     Redacţia

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    5/34

    ÎNCREDEREA ÎNDUMNEZEU

    Era o zi tristă de iarnă. Un biet bă i e ţ a ş de 7-8 ani , s ingu r şi t r e m u r â n d

    de frig sta pe -o ba nc ă, în gr ăd in a u nu i

    o ra ş .  I-o fi fost tare frig, căci hăinuţa

    de pe e l era subţ ir ică , iar pantalonaşi i

    aveau două găur i mar i la genunchi !

    Buzişoarele îi erau vinete şi faţa slabăera galbenă ca ceara .

    Poate o fi avut o supărare mare,

    căc i pl ân ge a şi din câ nd în câ nd pri vea

    spre Cerul acoperi t de nori .

    P e l â ng ă e l t r e c us e r ă m u l ţ i

    oameni, tară să le pese de el. Intr-o

    vreme, un domn bătrân se apropie de

    e l ş i - i spuse păr in teş te : " -Ce fac i

    a c o lo , m i c u ţ u l e ? A ş t e p ţ i p e c i n e v a ?

    - D a , d o m n u l e , î i r ă s p u n s e c o p i l a ş u l .

    A ş t e p t p e D u m n e z e u , s ă v i n ă s ă m ă

    caute .

    - C e v r e i s ă s p u i , d r ă g u ţ u l e ! E ş t i

     b o l n ă v i o r ? C r e z i c - a i s ă m o r i ?

    - N u , da r anu l t r ec u t , E l a t r im i s s i

    ca ut e p e ta tă l m e u şi p e fratele ce l mi<

    al meu, ca să- i a ibă în casa Lui , în Cer .

    I a r i e r i , l a sp i t a l , m a m a m i - a spu s a şa ,c ă ş i e a p l e a c ă t o t a c o l o ş i c ă

    D um nezeu nu m ă va pă ră s i î n n i c i un

    fel.

    A c u m a - a d ă u g ă e l î n l a c r i m i -

    n - a m p e n i m e n i , c a r e s ă m ă

    îm bră ţ i ş eze ş i s ă -m i dea s ă m ănânc .Şi ia tă , e a tâ ta vreme de când mă ui t

    î n s u s l a C e r , s ă v ă d d a c ă v i n e

    D u m n e z e u , d a r n u v ă d n i m i c . T o t u ş i ,

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    6/34

    Dumnezeu va veni , desigur, dacă-L

    mai a ş t ep t încă n i ţ e l . Nu e a şa ,

    domnule?

    - Da , cop i l e d ragă , z i se domnul , p o d i d i n d u - 1 l a c r i m i l e . N i m e n i

    n-aşteaptă în zadar pe Dumnezeu, El

    m-a trimis să port grijă de tine. Vino

    cu mine. Nu te voi lăsa să duci lipsă

    de nimic".

    Ochii copilaşului străluciră de

     bucu r i e . Şi pe faţa lui t r ecu ca un

    fulger gândul de biruinţă.

    -"Şt iam bin e, zise el, că Du mn ez eu va

    veni, sau va trimite pe cineva, căci

    mama niciodată n-a spus minciuni.Dar cât aţi întârziat pe drum şi cât a

    trebuit să vă aştept!".

    DUMNEZEURĂSPLĂTEŞTE CELOR

    MILOSTIVI

    U n v e t e r a n d e r ă z b o i , c u

     piciorul d rep t d e l e m n , sos i î n t r - u n sa t

    şi,  n e p u t â n d c o n t i n u a d r u m u l d i n

    cauza bol i i , rămase aici . Sărac, e l nu

     putu m e r g e la o c a s ă d e g ă z d u i r e , c i

    dormi pe paie într-o şură. Starea lui

    era de plâns. Lenuţa, fi ica unui sărman

    lucră tor , fu cupr insă de mare mi lă

     pent ru nefer ic i tu l i nva l id . î n f i ecar e

    z i v en ea să-1 v a d ă pe v e t e r a n ş i

    totdeauna î i lăsa câţ iva bani .Intr-o zi, soldatul, întrebă fata,

    cu mul tă ne l in iş te : "Scumpă copi lă ,

    zise el, am aflat azi, că pări nţ ii tăi su nt

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    7/34

    săraci. Te rog ,  spune-mi,  de unde aibanii, ce mi-i dai mie; pentru  că maidegrabă aş dori să mo r de  foame, decât

    să primesc un ban,  pe care tu, nu mi-

    î poţi da cu  inima curată".- Vai,  răspunse fata, n-avea nici o grijăde asta. Banul  meu e  câştigat cinstit.Urmez la şcoala  din  oraşul vecin. Ca

    să merg  acolo, trec prin pădure, undese găsesc

     mulţi fragi. De

     câte ori

     trec ,umplu  coşuleţul  de  fragi  şi îi  vând.Tot ce  iau pe fragi ţi-aduc dumita le.

    Pă r in ţ i i  mei  şti u, că-ţi  dau  baniiaceştia.  Ei adesea  îmi  spun,  că sunt

    oamen i  şi mai săraci  ca noi,  care

     buiesc ajutaţi, după cum mijloaceleîngăduie.

    Ochii veteranului  se  umplură

    de  lacrimi  şi-i udară faţa slăbită de

    suferinţă.

    "Mi los tivă copi lă , D u m n e z e u

    să-ţi răsplătească frumoasa  t a  faptă ,

    cu sănătate  şi  fericire".

    După scurtă vreme, u n  ge ne ra l

    trecu prin acel  sat. Opr i  la u n h a n .

    Auzind de veteranul bolnav, me rs e  să -

    1 vadă . Acesta ,  m a i  î n t â i i s t o r i s idespre mica  sa  b inefăcătoare.

    -  Cum, o aşa de mi că feti ţă,  a  avut

    atâta bunătate faţă  de  t ine?  E i  b ine ,

    eu, fostul  tău  c o ma n d a n t ,  v o i  face

    oare mai puţin decât dânsa? Vei  merge

    la  han, unde  vei fi  îngrij i t ,  câ t m a i

     bine, pe socoteala mea.

    Se duse apoi  la  co l i ba u nd e

    locuia Lenuţa  şi părinţi i  săi.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    8/34

    - Milostivă copilă, zise generalul

    înduioşat, purtarea ta faţă de veteranul

    lin sat, m-a mişcat până la lacrimi,

    i-ai dat zilnic câte un bănuţ. Iată, îţidau în schimb, tot atâtea monede de

    aur. E o mică răsplată din parte-mi;

    Dumnezeu îţi va răsplăti milostivirea

    ta deplin, în Ceruri.

    MINCINOSUL PEDEPSIT

    Matei avea obic eiu l să m i n t ă p e

    toată lumea. în tr -o zi a v e a p e m a s ade lucru şase monede de aur, primite

    ca dar de la tatăl său.

    Sora sa , Ec at er in a , n u m a i d e

    cinci ani, văzând banii lucind aşa de

    frumos, întrebă pe Matei unde crescacest fe l de bani? Acesta , mincinos

    fară pereche, răspunse:

    - Monedele de aur cre sc în tr -u n p o m ,

    ce i se zice pomul de aur.

    - Şi acest pom, adăugă fetiţa, în ceţară se găseşte?

    - P o a t e c r e ş t e o r i u n d e , c h i a r î ngrădina noastră . Se me ni în p ă m â n tmonede de acestea şi după câtva timpculegi monede de aur.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    9/34

    Băiatul era încântat, că spuseseminciună din cele mai mari. Fetiţatzfind că va putea face mare plăcere

    fratelui său, luă monedele de aur,merse în grădină, când acesta plecasela şcoală şi le semăna, precum auzisede la fratele ei, Matei.- Iubite frate, zise Ecaterina lui Matei,care se înapoiase de la şcoală, mâine

    vei avea foarte multe monede de aur,fiindcă am semănat pe cele şase îngrădină, după cum mi-ai spus.

    Matei la auzul acestor vorbe, fucuprins de groază. Luă repede de

    mână pe surioara lui şi alergară îngradină, spre a afla locul unde au fostsemănate monedele. Fie că fata a uitatlocul, fie că a văzut-o cineva

     îngropând banii şi i-a luat, monedele

    de aur nu s-au mai găsit.Părinţii aflară de întâmplarea

    cu monedele. Ei spuseră lui Mate i,

    care plângea cu lacrimi banii pierduţi,aruncând vina pe Ecaterina:- Ai fost pedepsit pentru minciună, cupierderea monedelor de aur. Sora tan-are  nici o vină, fiindcă n-a făcutdecât ceea ce ai învăţat-o tu. Vezi cepăţesc mincinoşii? Deprinde-te săspui totdeauna adevărul.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    10/34

    LENEŞUL

    Un om mergea într-o dimineaţa

    preună cu fiul său, Ionică, pe josspre satul vecin, având treburi. Şi cummergeau ei, iată au găsit pe drum opotcoavă nou nouţă. Atunci, tatăl îizise copilului:

    - Ionică, ia potcoava de jos, că poatne va folosi la ceva.

    Copilul, care era cam  leneşfire, răspunse:

    - Nu merită amărâta asta de potcoasă mă obosesc aplecându-mă după

    Atunci tatăl, fără să spunănimic, se aplecă el şi luă potcoava de jos. Ajungând în satul vecin, vândupotcoava unui  fierar cu 1000 de lei.Cu aceşti bani cumpără cireşe, dar

    n u- i d ă d u n i c i u n a c o p i l u l u i s ă

    m ăn ân ce . | | | |

    S - a u î n t o r s a c a să pe l a a m i a z ă .

    Era ca ld , soa r e le d o g o r e a p u t e r n i c ş iIon ică ce l l eneş de -a b i a v e n e a î n u r m a

    tatălui . î i er a ta re se te şi n - a v e a a p ă

    să bea . La un mo m e n t da t , t a t ă l s c ă p ă

     jos,  c a d i n î n t â m p l a r e , o c i r e a ş ă p e

    care copi lu l se gr ăb i s-o c u l e a g ă d i n

    drum şi s-o mănânce.

    Şi aşa ta tă l lăsa , una câ te una ,

    t o at e c i r e ş e l e c u m p ă r a t e c u p r e ţ u l

     p o t c o a v e i i a r I o n i c ă s e a p l e c a d e

    fiecare dată după f iecare cireaşă şi o

    mânc a , pe nt ru a-ş i po to l i se te a . Ia rdupă ce au ajuns acasă, ta tăl i -a spus:

    - Ve z i , d r a g u l m e u , d a c ă t e - a i f i

    apleca t o s ingură da tă ca să r id ic i

     po tcoava d in d r u m , n - a r fi t r e b u i t s ă

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    11/34

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    12/34

    HOŢUL PEDEPSIT

    Ionică, băiat ştrengar şi deprinssă fure, văzu într-o zi în grădina unuigospodar un măr încărcat cu cele maifrumoase mere. Pândi să nu-1  vadăcineva şi se strecură, printr-o

    crăpătură a gardului, în grădină. Aici îşi umplu cu mere buzunarele de lahaină şi de la pantaloni.

    Dar iată că ve ni stăpânulgradinei. Ionică îndată ce-1  văzu,alergă să iasă prin crăpătura, pe unde

    venise. Nenorocire ... din cauzabuzunarelor pline nu mai încăpu săfugă. Stăpânul îl prinse, îi luă mereleşi-i dete o straşnică bătaie. Apoi,dându-1 afară din grădină, îi zise: Să

    20 2 1

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    13/34

    MÂNDRIAÎNGENUNCHEATĂ

    Un prinţ , mândru defrumuseţea  lui, de bogăţia şi de rangulsău, se găsea odată la vânătoare înmunţi.

    Găsi aici un bătrân călugăr,

    retras de lume, care tocmai atuncicerceta o căpăţână de mort.

    Prinţul se apropie de călugărşi-1  întrebă batjocoritor:

    - De ce priveşti acest cap de mort , cuatâta luare aminte? ce lucru de seamă

    îţi arată el?Bătrânul călugăr, aruncând o

     privire aspră către prinţ, zise:

    - Privesc cu atenţie acest cap de mort,spre a vedea dacă e de prinţ sau de

    cerşetor. Din nefericire, nu pot   s ă

    deosebesc,  al cui est e.

     Prinţul căzu pe gânduri  ş i a c u m

     pentru întâia oara,  î ş i d ă d u s e a m a , c ăîn faţa morţii toţi  o a m e n i i s u n t  egali

     şi  câ,  frumuseţe, avere sau mărire,

    toate nu înseamnă nimic.

     După această întâmplare

     prinţul îşi schimbă felul de viatăajungând un do mn i t o r b u n f o a r t e

    mult  iubit   de supuşii săi.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    14/34

    PĂŢANIA UNUI ZGÂRCIT

    Era odată un om bogat, darzgârcit din cale afară. N-ar fi dat elun ban unui sărac, orice s-ar f iîntâmplat.

    Odată cumpără o maimuţă, nuca să se distreze, ci cu gândul de-a o

    vinde cu câştig bun.într-o zi zgârcitul plecase de

    acasă. Maimuţa văzu pe fereastrăvecinul de peste drum, aruncând un ban la un sărac . Ea, care ştia unde ţinestăpânul banii, trase de cutie şi începusă arunce pe fereastră, în stradă banicu pumnii plini.

    Lumea grămădită în stradaaduna pe întrecute la bani. Cutia

    aproape se gol is e, câ n d  sosi zgârcitul.- Vai, ce ani mal t i că lo s , î n c e p u

    să se je lească zgârc i tu l , a m e n i n ţ â n dde depar te cu pu mn ii p e m a i m u ţ ă .

    V e ci n u l , c a r e v ă z u s e c e l e

    întâmplate, zise zgârcitului:

    - Nu te mai je l i , pr ie te ne . Ne g r e ş i t , e

    o nebunie să arun ci ba ni i p e f e r e a s t r a ,

    cum a făcut mai mu ţa du mi ta l e ; d a r t o tnebunie este să în ch iz i ba n i i î n l a d ă ,

    fară să foloseşti c ui v a şi n i c i m ă c a r

    dumitale.

    Z g â r c i t u l n - a v u c e m a i

    răspunde. Se re cu no sc u vi n o v at .

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    15/34

    ÎNFRÂNAŢI VICIILECÂND SE NASC

    Un înţelept din Răsărit, întrebatodată de ucenicii săi asupra feluluicum se poate scăpa de apucăturilerele, drept răspuns, trimise pe un

    ucenic să smulgă un pomişor, ceea cefăcu fără vreo greutate, numai cu osingură mână.

     îi arătă apoi un alt pomişor, darceva mai mare ca cel dintâi, cerându-i să-1 smulgă şi pe acesta. Ucenicul îl

    smulse, cu oarecare greutate, punândamândouă mâinile.Pentru un al treilea pomişor, cu

    uit mai mare, ucenicul chemă înutor încă un tovarăş şi cu multăudă, îl smulseră amândoi.

    în sfârşit , în ţe le pt ul a r ă t ăucenicilor săi un pom mare şi c e ru

    întâiului ucenic să-1 smulgă. Ven iră înajutor toţi ucenicii, se străduim, da rzadarnic: pomul nu pu tu fî s m u l s ,înţeleptul zise atunci ucenicilor săi :- Iubiţii mei copii, ceea ce aţ i văzu t petrecându-se cu diferiţi pomi, t ot aşase petrece şi cu apucăturile re le la om.La început, când nu s un t b i n eînrădăcinate, le smulgi foarte uşor ,dar, dacă le laşi să-şi adâncea scărădăcinile, punând deplină stăpânire pe sufletul omului, atunci e aproapecu neputinţă să le mai înlături .

    Cititorule, smulge apucăturilerele de la început şi vei fi fericit.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    16/34

    NU PIERDE NĂDEJDEA DEIZBĂVIRE CÂND VICIILE

    TE STĂPÂNESC.

    Cum te scapi de ele?

    Un tânăr luase ho tărârea să

    âgipe de vicii . încercă, dar îi veni aşa

    de greu, încât părăsi gâ nd ul poc ăin ţei .

    S e p l âns e de a c e a s t a unu i

     bătrân, care, drept răspuns , îi istorisi

    următoarea întâmplare:

    Un om a trimis odată pe fiul său

    la câmp să cureţe un loc de mărăcini.Băiatul raivi locul, privi mărăcinii şi

    se îngrozi. Pierzându-şi nădejdea, că

    va putea izbuti, se culcă la umbră şi

    a d o r m i . L a f e l f ă c u ş i î n z i l e l e

    Următoare. Tatăl ve ni s ă v a d ă l u c r u l

    copi lului său. Lo cu l e r a to t p l i n d e

    mărăcin i. Dâ ns ul n u gr ă i n i m i c r ă u ,cji cu blâ nde ţe ar ăt ă fiu lui s ă u o b u c a t ă

    de pământ , ca m a ze ce a p a r te d i n l o c :

    - Doresc, z ise ta t ăl , c a p e n t r u a z i s ă

    cureţ i num ai ac ea s tă b u c a t ă d e l oc ,

    mâine alta la fel şi în fiecare zi tot aşa,

     până t ermini .

    Copi lul făcu aşa: împărţ i locul

    în zece jxi r ţ i ş i în f lec are zi t e r m i n ăcâte o bucată, iar după zece zi le locul

    era . tot curăţ at , de î ţi er a ma i m a r e

    dragul să-1 priveşti.Dintr-un loc pl in de mărăcini

    ajunse un loc de o fr um us eţ e r ar ă.Bătrânul care istorisea, zise apoi către

    tânăr: tot aşa trebuie să faci şi tu.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    17/34

    Viciile care te stăpânesc, pliveşte-le

    ca locul cel plin de mărăcini. Voieşti

    să te scapi de ele? Nu- ţ i p ierde

    nădejdea. Leapădă-te pe rând de ele; 1

    îţi va fi mai uşor. In curând, şi pe'

    nesimţi te , te vei scăpa de toate ,

    ajungând cel mai bun om, aşa precum

    îţi este gândul.

    Tânărul înţelese învăţătura şifăcu după sfatul bătrânului. El ajunse

    respectat şi iubit de semeni i săi pe ntru

     buna purtare, de care da acum dovadă.

    Iubite cititor, dacă voieşti să te

    scapi de vicii, nu-ţi pierde nădejdea

    de izbăvire, înce arcă sfatul băt rânu lui

    de mai sus şi te vei izbăvi uşor.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    18/34

    TOVĂRĂŞIA CU OAMENIIBUNI

    Un poet persan vede odată la picioarele lui o frunză pe j umă ta ţuscată cu miros plăcut.

    O ridică de jos, o mirosi

    întrebă apoi frunza:- Tu care ai un miros aşa plăcut, eştioare  trandafir?- Nu, răspunse frunza, nu sunttrandafir, dar am trăit câtva timp cu

     j jbdaf i ru l şi de acolo îmi v i n elirosul,  ce răspândesc în jurul meu.

    Cititorule, tot aşa tovărăşia cuoamenii buni te parfumează şi în jurul\u  răspândeşti mirosul plăcut al

    tovărăşiei  cu cei buni

     N u  u i ta ce z ice bă t râ nul p r o v -

    ^ . . ^ S p u n e - m i c u c i n e t e - n s o ţ e ^ c a

    să-ţi spun cine eşti

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    19/34

    NCHIUL DE VORBĂ CUNEPOŢII

    - Nicolae, fosta-i tu astăzi la biserică?Cum se face că, eu nu te-am văzut? - întrebă pe nepotul său unchiul, unbătrân evlavios şi  de  toţi respectat,venind într-o duminică de Ia biserică.

    - N-am avut vreme, unchiule -răspunse Nicolae, roşindu-se şiplecându-şi ochii în faţa privirilorserioase ale bătrânului. - Mi-am

    văţat lecţiile, pe mâine ni s-a datuit de învăţat.

    Aşa de mult, încât nici la biserică săai când te duce?

    Foarte mult, unchiule!, când ai şti tu, copilul meu, cât de

    mult nu- mi pl ac e m i e as ta ! E u n u m ă

     p o t î m p ă c a d e l o c c u a c e i a , c a r e

     p r i v e s c cu u ş u r i n ţ ă l a a s e m e n e a

    lucrur i însemnate , cum e mergerea la

     biserică. E tare de l a u d ă l u c r u , c â n dun bă ia t se ocupă cu sâ rguin ţă de

    lecţiile sale şi se sileşte să le înveţe şi

    să le ştie. Dar de bună seamă, nici un

    om cuminte nu te va lăuda, că t impul

    cel preţios, în care bunii creştini seadună în biser ica lui Dumnezeu ca să

    s e r o a g e î m p r e u n ă ş i c a s ă

    măr tu r i sea scă îna in tea lu i Dumnezeu

    recunoşt in ţa lo r pen t ru ne nu mă ra te l e

     b i ne face r i p r i m i t e d e l a E l , t u l -a i

    între buin ţat la lecţii le tal e. N u , co pi lu l

    meu, aceasta nu e de laudă. Ascultă-

    mă pe mine. Tu ştii că eu te iubesc şi

    din tot suf le tul î ţ i doresc binele ş i

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    20/34

    fericirea. Niciodată să nu-ţi îngădui,

    afară de mare nevoie, a nu merge

    duminica şi în sărbători la biserică şi

    a întrebuinţa la alte ocupaţii timpul

    meni t pent ru s lu jba d umn eze i asc ă

    obştească. Eu am trăit mulţi ani pe

    lumea asta şi mult am văzut; dar îţi

    mărturisesc, niciodată n-am văzut, ca

    ace ia ca re sub mot ive de puţ ină

    î n s e m n ă t a t e a u p ă r ă s i t s l u j b adumnezeiască şi s-au ocupat în acel

    timp cu lucruri lumeşti, ar fi fost nişte

    oameni acătărea şi de ispravă. Omul

    cumsecade găseşte timp pentru toate,

    ^ to tdeauna a r e v r eme ş i pen t ru

    ^ăciunea casn ică; şi la bi se ri că vi ne

     A  înaintea altora; şi în treburile sale

    •e mai mul t sp or decât alţ ii ; şi el

    găseşte şi timp de plimbare, şi de

    sfă tu i t în chip p lăcut cu pr ie teni i .

    S lu jba dumne ze iască obş tea scă , ad i că

    la un loc cu ceilal ţ i o a me n i , e d e m a r e

     preţ şi foarte b ine făcă toare p e n t r u n o i ,

    şi cel ce o oc ol eşt e, sa u o c e r c et e a z ă ,

    fară o evl avi oas ă t r ag er e d e i n i m ă ,

    e s te u n m a r e v r ă j m a ş , s i e î n s u ş i .

    Mântui toru l nos t ru , d in negră i ta Sa

    iubire către no i, a fă gă du it să f ie d e

    faţă cu harul Său acolo, unde sunt doisau t rei aduna ţ i în n u m e l e Lu i . D a r

    unde în a l tă pa r te se p o t în tâ ln i a ş a

    de mul ţ i oa men i ad un a ţ i î n n u m e l e

    Lui, dacă nu în b ise r ica lu i D u m n e z e u ,

    şi de aceea, u n d e în a l tă p a r t e p o a t e

    s im ţi m a i b i n e s u f l e t u l e v l a v i o s

     prezenţa L u i ?

    - D ar , u n c h i u l e , m a t a s i n g u r m i - a i

    spus de mu l t e o r i , c ă D u m n e z e u e

    t t i d i î bi i ă

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    21/34

     pretut indenea, nu numai în biserică ,

    ci şi în fiecare casă şi în tot locul, -

    zise Nicolae.

    - Da, copilul meu, eu şi acum zic tot

    aşa, că Dumnezeu e pretutindenea; dar

    în biserică toate ne amintesc de El; pe când în alte locuri toate ne aduc

    aminte mai mult din ceva pământesc,

    de lucruri pământeşti, de interese

     pământeşti şi de plăceri, de neplăceri

    şi de amărăciuni pământeşti. Şi deaceea în biserică sufletul nostru se

     pătrunde mai adânc de simţământul

     prezenţei lui Dumnezeu decât în alte

    locuri, şi acolo mai bine simţim şi

    legătura noastră cu Dumnezeu

     precum şi iubirea Lui şi bunătatea Luicătre noi.

    wm •

    BINE PE NT RU R Ă U

    înt r-un orăşel t r ă i au o d a t ă d o i

    oameni, tă ie tori de l e m n e . U n u l s enumea Ion, iar celălalt M a t e i . Io n a v e amare necaz pe Mat ei , că ac es ta g ă s e ş t etotdeauna mai mult de lucru decât el .

    Că Matei era c h e m a t la l u c r u pretutindeni, acest fapt se e x p l i c a p r i n

    a c ee a c ă Ma t e i , o m p o t o l i t , s emulţumea cu oricâ t i se pl ăt ea ; în t i m pce Ion, arţăgos, cer ea pr eţ m a r e şi m a inimeni nu-1 po ft ea la lu cr u .

    Cum s tau amândoi în aceeaş ic u r te , m e r e u , I o n s t r i c a c e v a l aferăstrăul lui Mat ei, fie tă in du -i sf o ar a,fie r u p â n d u - i v r e u n d i n t e , f i esfarâmându-i capra de tăiat lemne.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    22/34

    Matei nu zicea nimic; dregea

    stricăciunile şi pleca voios la lucru.

    Prietenii sfătuiau adesea pe Matei, ca

    să se plângă jud ecă tor ului , c u priv ire

    la purtarea lui Ion.M a t e i î n s ă t o t d e a u n a l e

    răspundea:

    - Cât ă vr em e am do u ă m â i n i ş i

    sănătate de la Dumnezeu, nu mă tem

    că Ion mă va lăsa mur it or d e fo am e.

    Odată, Ion fiind beat, fără să

    vrea, dă foc casei în care şed ea . Ii ar de

    totul, scăpând, ca prin minune, el,

    soţ ia ş i copii i . Vecinii miloşi , le

    dădură, care un pat, care ha in e pe nt ru

    ei şi pentru cop ii; iar unul mai c u da rede mână le dete şi-o odaie.

    Spre seară, cineva bătu la n o ua

    locuinţă a lui Ion. Deschise. Era

    40

    iMatei, cu un ferăstrău în mână.

    - Ioane , zise el, eu am do uă fer ăstr aie ;

    fiindcă al tău a ars, uite, ia pe acesta;

    va fi al tău. Du-te mâine la negustoruldin colţ şi taie , în loc ul me u le mn el e

    de-acolo; le-am arvunit eu azi . Uite

     pr imeşte bani i d e a r v u n ă . P e v i i tor ,

    când găsesc mai mult de lucru, am să

    te chem şi pe tine.

    Ion , vă zâ nd a tâ t a dr ag os te la

    Matei , pe care el î l supărase de atâtea

    or i ,  î n c e p u s ă p l â n g ă şi î n t i n z â n d

    mâna lui Matei îl rugă să-1 ierte de ce

    a greşit în trecut.

    De a tunci amândoi au t ră i t canişte adevăraţ i fraţ i .

    C i t i to ru le , a i reuş i t tu v reoda tăsă câş t ig i pe vră jmaş ul tă u pr in iu bi re afaţă de el?

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    23/34

    UN RĂSPUNS DE SEAMĂ

    Un Episcop, totdeauna harnic

    şi neobo s i t pe n t ru în de p l in i r ea

    îndatoririlor sale pastorale, nu găsea

    o clipă de răgaz şi pentru odihnă.

    De către toţi i se spunea, să se

    odihnească o zi pe săptămână, sau cel

     puţin odată pe lună.Episcopul răspundea tuturor:

    - Iubiţilor, doresc şi eu o zi de od ihnă ,

    dar vă rog să-mi arătaţi, în ce zi nu

    sunt eu Episcop?

    Cititorule creştin, te întrebi şitu la fel cu acest Episcop, pentruîndepl in irea îndat or i r i lor ta l ecreştineşti?

    TOVĂRĂŞIA CU OAMENIIRĂI

    Radu, un băiat de 14 ani, orfande tată, mereu era sfătuit de mama sa,ca să se ferească de tovă ră ţi a cu b ăi eţ iistricaţi. Dacă ar fi trăit tatăl, desigurcă Radu ar fi urmat ace ast ă po va ţă , da r

    mama nu-1 putea urmări de aproape.In sat se găsea o câ rc iu mă , u n d e

    roiau tot felul de tineri fără căpătâi.Deşi oprit de mama lui de a merge ai ci ,totuşi Radu, se furişă la cârciumă,unde s tă tu multă vreme cu aceşt itineri.

    La început Radu se ruşina devorbele şi faptele tovarăşilor, dar pe

    m

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    24/34

     încetul, se obişnui cu toate, ba începeasă-i pară bine de prietenii lui.

    Aproape în toate zilele, în locsă meargă la şcoală Radu lua caleacârciumei, unde găsea prietenii săi, cucare reîncepea jocurile de noroc,glumele deşarte, punând la cale totfelul de rele.

     îndeosebi îi era dragă prietenia

    cu Tănase, un flăcău vicios, de careRadu nu se despărţea până searatârziu, ca a doua zi  să se întâlneascăiarăşi.

    Tănase îi vorbi despre o

    plimbare în orăşelul vecin, ceea cefacu mare plăcere lui Radu. N-aveau însă bani.- Am un coleg de şcoală, zise Radu,anume Ştefan, care totdeauna ţine

    m u l ţ i b a n i l e e l ; v o i c e r e s ă m a

    împrumute cu câ t eva mi i .

    - B u n ă i d e e , r ă s p u n s e T ă n a s e ,

    î m p r u m u t ă c â t m a i m u l ţ i , c a s ă p e t r e c em b i n e , s ă s e d u c ă v e s t e a d e

    noi.

    - D a r d a c ă n u v a v o i s ă m ă î m p r u m u t e ,

    a d ă u g ă R a d u ? E l n u v e d e c u o c h i b u n i

     pe cop i i i c h e l t u i t o r i . C e e d e f ă c u t ?

    Und e gă s im b an i?- D a c ă Ş t e fa n n u v r e a s ă t e î m p r u m u t e ,

    s p u se T ă n a s e , f u r a - i b a n i i , b a n i i t o ţ i .

    E l n - a r e s ă ş t i e c i n e d i n t r - a t â ţ i a c o p i i ,

    i -a furat ba ni i . A t u n c i să ş t i i , c ă o s ă

     p e t r e c e m m u l t ş i b i n e .L a a u z u l a c e s t o r c u v i n t e , R a d u ,

    c a r e n u e r a c u t o t u l c u f u n d a t î n

    n or oi ul p ă c a t u l u i , î n c e p u s ă t r e m u r e . . .

    Să fure bani şi încă de la prietenul şi

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    25/34

    Să fure bani şi încă de la prietenul şi

    vecinul său Ştefan... Aceasta nu se

     poate .

    Tănase reîncepu îndemnurile,

    î n f ă ţ i ş ă î n c u v i n t e f r u m o a s e petrecerea în oraş, de care vo r fi lipsiţi

    acum numai din cauza lipsei de  curaj;

    îi spuse că a lua banii de la Ştefan nu

    e o crimă, că el mai are alţii şi apoi,

    cine bănuieşte tocmai pe Radu de

    hoţie, când sunt atâţia elevi în clasă?

    Cuv in te le i s cus i t e a l e lu i

    Tănase înduplecară pe Radu să fure.

    Acesta merse a doua zi la şcoală

    minţind profesorul şi colegii, că n-a

    venit la şcoală, trebuind să ajute pe

    mama sa văduvă. A fost crezut, ba toţi

    îl compătimeau, ca pe un orfan.

    Toate recrea ţ i i le s tă tu cu

    Ştefan, luând seama unde ţine banii.

    Ştefan, milos din fire, dădu lui Radu

     prăj ituri , ba î i dădu şi câ ţ iva le i d e

    chel tuială. Bu nă ta te a ac ea st a a lui

    Ştefan înmuie inima lui Radu. Acestalăsase gândul furtului, când fu chemat

    afară de Tănase care se dase drept văr

    al lui.

    -Ei,  ce ai făcut? - zise Tănase.

    - Ni mi c, Ştef an a fost aş a d e b u n c u

    mine, că nu pot să fac fapta urâtă - a

    fura de la el.

    Tănase începu iar să-1 încânte

    cu tot felul de vo rb e şi-1 î n d e m n ă să

    nu mai stea pe gânduri.

    - Ia şi hai , te aştep t în ră sc ru ci , fu răcele din urmă cuvinte ale lui Tănase,

    c a r e p l e c ă s i g u r , c ă a î n v i n s

    împotrivirea lui Radu.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    26/34

    In ultima recreaţie Radu îl convinse

     pe Ştefan să se joace de-a trânta cu

    el.  Jocul începu. In timpul lui, Radu

     băgă mâna în buzunarul lui Ştefan, îiluă banii, apoi se facu repede că e

    trântit, spre bucuria lui Ştefan, care

    de mult nu-1 biruise pe Radu.

    Intrară toti în clasă. Era tocmai9

    ora de religie.

    Profesorul explica Decalogul.

    Ajunsese la porunca a opta: "Să nu

    furi". Radu roşi, apoi începu să

    tremure ca apucat de friguri. In acest

    timp,  Ştefan rupând liniştea clasei,începu să plângă şi să strige plin de

    durere: "Mi s-au furat banii".Profesorul se opri din lecţie şi

    adresându-se elevilor zise:

    - Cine ştie de banii lui Ştefan?

    48

    Radu, la locul său, nu-şi putea

    stăpâni firea. Pr of es or ul îl vă zu

    neliniştit şi pricepu că Radu ştie de

     bani.- Radule, tu ai luat banii?

    Descoperi t , nu mai putu

    ascunde urâta faptă. Scoase banii din

     buzunar şi îi de te lui Ştefan, care nu

    se mai oprea din plâns.

    In urma stăruinţei profesorulu i,Radu istorisi cum a furat banii,

    îndemnat de Tănase, care-1  aştepta la

    răscrucea satului înspre oraş .

    întâmplător poliţistul tre cea tocmai

     pe dinaintea şcol i i . P rofesoru l îl

    chemă şi îi po ves ti în tâ mp la re a,rugându-1  să ia măs ur i, ve st ind că

    Radu, pentru furt, va fi lăsat repetent.

    4 9

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    27/34

    Poliţistul ia pe Radu şi-1 ducela răscrucea arătată unde, Tănaseaştepta fără  să  bănuiască cele

     petrecute  la  şcoală. Poliţistul  îiconduse  pe  amândoi  la  postul  dePoliţie, Tănase recunoaşte îndemnuldat lui Radu de-a fura. Cei doi hoţisunt conduşi apoi  la  Judecătorie, învăzul întregului  sat,  care aflase  deurâtul furt. Judecătorul osândi  peTănase la mai mulţi ani de închisoare,ca unul care era major  şi mai săvârşise

    (înainte încă alte furturi,  iar pe Radu,îl osândi la un an închisoare într-oşcoală de corecţie, el fiind minor.

    Comunicând elevilor   săihotărârea judecăţii, profesorul  lespuse:- Copii mei, fugiţi  de tovărăşia cu,

    băieţi răi. Aceştia  vă strică purtarea,

     Indemnându-vă  la rele  şi  ducându-vă

     pe povârnişul pierzării.  N u  uitaţi  că

    merele putrede strică  şi p e  cele bune.

    Păţania lui Rad u, care a fost dus

    în nenorocire  de  tovărăşia cu  Tănase ,

    să n-o  uitaţi niciodată,  ci  spuneţi-o  şi

    altora.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    28/34

    INVIDIA

    într-o frumoasă dimineaţă demai, Tudor şi Radu se plimbau prin pădure. Auziră cucul cântând pentruîntâia oară în acel an.- Cucul e o pasăre vestitoare de bineEl cântă pentru mine, vestindulBlucruri frumoase, cel puţin câştigulunei mari sume de bani.

    Tudor, zicând aceste cuvinte,sărea în sus de bucurie, sâcâind peRadu, care nu se lăsă nici el mai prejos

    ci adăugă:- Nu e adevărat. Cucul n-a cântat pentru tine, ci pentru mine, ves tind»mi că voi găsi o comoară .

    în loc să se plimbe liniştiţi ca

    doi buni prieteni, se luară ia ceartă: ba mie, ba nu ţie ... De la ceartă ceidoi prieteni trecură la bătaie, de sefăcură numai sânge. Cu greu îidespărţi un călător. Tudor şi Radu,supăraţi şi plini de răni, plecară, acasă.Se întâlniră, fără să vrea, la doctor,spre a fi legaţi la răni. Doctorul îiîntrebă asupra pricinei rănilor şi

    aflând totul, începu să râdă. Apoi lezise prieteneşte:

    - Cucul n-a cântat pentru voi, ca săvestească lucruri frumoase. A cântat pentru mine, fiindcă v-a făcut să veniţiaici răniţi şi să-mi plătiţi consulta ţiaşi doctoriile.

    Cei doi pri eteni văzură cădoctorul are dreptate şi că numaiinvidia lor i-a adus la ceartă, la

     bătaie, la rănire şi la cheltuieli m

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    29/34

    , ş

    întâmplarea aceastatămăduit de boala invidiei.

    LEAC  ÎMPOTRIVA MÂNIEI

    Sofia, o fetiţă de 12 ani, se

    m ânia adesea, din fiecare lucru. Mamaei o statuia to td ea una s ă se l a se d e

    acest obicei urâ t şi p r i m e j d i o s ; d a r

    degeaba, Sofia n-a luat în seamă

    sfaturile primite.

    într-o zi, fetiţa lucra la o masă, pe care se găsea un mic vas cu flori.Fratele Sofiei, de vreo 5 ani, se juca

     prin casă. D in nebăgare de seamă lovimasa de lucru. Vasul căzu jos ,

     prefacându-se în numeroase cioburi .Sofia se aprinse de mânie: ochii îiscân teiau , vi ne le de la fr un te seumflară, întreaga faţă părea ca demort.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    30/34

    Mama ia repede o ogl indă ş i  0

     p u n e în f a ţ a S o f i e i . A c e a s t a se

    înspăimântă , p r iv indu-ş i ch ipu l în

    oglindă. Mânia i se potoli îndată şi

    fata începu să plângă.- Vezi, Sofio, zise mama cu blândeţe,

    ce urâtă te face mânia? Dacă nu te laşi

    de acest obicei, faţa ta se va urâţi aşa

    cum ai văzut-o în oglindă şi orice

    urmă de frumuseţe va d i spa r e d e lat ine.  Vrei să fii fată ur ât ă, să r â d ă

    lumea de tine?

    De atunci Sofia a ascultat de

    iturile mamei sale şi nu s-a ma i

    ipăratiar urmarea a fost, că pe zi ce

    îea, fata se tăcea tot mai fr um oa să

    mai cuminte.

    Tu te mânii, iubite cititor? IaOfdtnda si te vei lecui.

    COPILUL MILOS

    U n c o p i l , r ă m a s o r f a n d eamândoi păr i nţ i , a fos t c r e s c u t d e u n

    unchi al său, care î i purta de grijă, î i

    cumpăra ha ine ş i î i dă de a să m ă n â n c e .

    D e l a u n t i m p î n s ă , u n c h i u l

    observă că du pă ce m â nc a , m i c u ţ u l l u ao bucată de pâ in e , p l e c â n d cu e a d e

    acasă spre b i se r ică . A c o l o la p o a r t a

     bisericii se af la o i c o a n ă m a r e , p e c a r e

    e ra zug r ăv i t ch ipu l Ma ic i i D o m n u l u i

    c u P r u n c u l I i s u s î n b r a ţ e . C o p i l u l

    credea că micul I isus din icoană eraviu, că îi era fo am e şi L u i şi n u a v e a

    ce să mă nâ nc e . D e a ce ea ve n e a în

    fiecare zi la El şi î i aducea o bucăţică

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    31/34

    de pâ in e, pe ca re o p u n e a lâ ngă

    icoană.

    î n t r -o z i , u n c h i u l î l c e r t ă ,

    în t rebâ ndu-1 pe ne po t u n d e d uce p â i n e a în f i e c a r e z i . C o p i l u l î i

    răspunse că la poarta bisericii este un

    copil sărac, care n-avea ce mânca şi

    lui îl ducea pâinea.

    Crezând că este vorba despre

    vreun copil ştrengar din sat, care îl

    amăgeş te ca să - i ducă mâncare ,

    unchiul îi zise cu asprime:

    - Dacă-i aşa, atunci du-te la ac el copi l

    ca să-ţi dea de mâncare, că eu nu-ţi

    mai dau!Bietul prunc, plân gând , ve ni la

     poarta biserici i , la icoană, z i c â n d

    micului Iisus:

    - Mit ite lul e, sunt tare fl ămâ nd şi

    unchiul nu-mi mai dă de mâ nc ar e . D a -mi te rog,  o bucată de pâ ine , că şi e uţi-am dat câ nd  am avut!

    Şi a tu nc i s e p e t r e c u o m i n u n e .Maica Sfân tă d i n i c o a n ă s e f a c u v i e

    şi scoase de su b b r a ţ o p â i n e m a r e ,

    albă şi p roa spă t ă , p e c a r e i -o î n t i n s e

    copilului , zicându-i :

    - Poftim, pu iu le ! T u a i f o s t a t â t d e

    milos ş i de b u n c u F i u l m e u , I i s u s ş i

    ţi-ai îm p ăr ţ i t m â n c a r e a cu E l . A c u m

    îţi dau ş i eu ac ea s t ă p â i n e , d i n c a r e

    vei pu tea mâ nc a şap te an i d e - a r â n d u l ,

    fară să se termine.

    Ia r unch iu l , a f l ând de s pr e fa p t amilost ivă a ne po tu lu i său , î l l ă u d ă ş i

    î l l u ă i a r ă ş i cu m u l t ă d r a g o s t e î n

    îngrijirea lui.

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    32/34

    RUGAŢI PE DUMNEZEU ÎNNECAZURILE VOASTRE

    O văduvă săracă zise într-o

    dimineaţă micilor   săi copii : "Dra gii

    mei copilaşi, astăzi n- av em c e mâ nc a;

    toate rezervele s-au terminat  şi n-av em

     bani  să cumpărăm altele. R ug aţ i  pe

    Dumnezeu să ne ajute în lipsă, căci El

    este mare şi bun. în cartea Lui Sfâ ntă

    stă scris:  u Chemaţi-Mă  în  necazuri le

    voastre  şi vă voi ajuta' .

    Micul ionel, numai de şap te an i,

     p lecă  la  şcoală.  Era flămând  şi cu

    inima îndurerată. Trecând prin faţa

    •iserîcii, văzu  uşa deschisă  şi  intră

    înăuntru.D<

     Nu zări p e n i m e n i a i c i .  Se aşezi

    în gen unc hi  î n f a ţa i c o a n e i  Domnului

    Iisus Hristos  şi î n c e p u  s ă s e r o a g e  c u

    glas tare: "Ta tăl no st r u , C a r e e ş t i  în

    Cerur i , sun tem c inc i copi i acasă  şi nu

    avem c e m â n c a . A j u t ă - n e D o a m n e ,  c a

    să nu m u r i m  d e  f o a m e  n o i ş i  m a m a

    noastră, căci  T u e ş t i ma r e  ş i  b u n " .

    A p o i  s e  r i d i c ă ,  s e  î n c h i n ă ,

    sărută cu lac rimi i co an a  şi î ş i co n t i n uădrumul spre şcoală.

    După terminarea lecţ i i lor , Ionelveni acasă  şi n u m i c ă  i-a fos t mi ra re acând văzu masa pl ină  d e  buca t e .

    - D o a m n e ,  câ t î ţ i  m u l ţ u m e s c , z i s ecopi lul înduioşat ,  că m- a i  a s cu l t a t .Mafhă,  te ro g spune-mi  u n  î n g e r    alDomnului  a adus ace ste a?-  N u ,  r ă s p u n s e m a m a ;  d a r t o t

    D t t d ijă Câ d

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    33/34

    Dumnezeu ne-a purtat de grijă. Când

    te rugai tu în Biser ică, di minea ţă, soţia

    unui om bogat te-a văzut şi te-a auzit.

    Mişcată de rugăciunea ta, ne-a

    trimis ceea ce vezi. Ea a fost trimisă

    de Dumnezeu, ca să ne ajute în lipsă.

    Copi i ! Mu l ţ um i ţ i a c u m lu i

    Dumnezeu pentru tot ceea ce aveţi şi

    ruga ţ i -L to tdeauna în necazur i l e

    voastre.

    ALTAR   PENTRU JERTFĂ

    U n t â n ă r b o g a t s e î m b o l n ă v i

    greu şi zăc u m u l t ă v r e m e l a p a t ; î n  celedin u r m ă s e î n s ă n ă t o ş i . I e ş i n d î n

    grădină el se si mţ i c a n ă s c u t d i n n o u

    şi pli n d e b u c u r i e , s l ă v i p e D u m n e z e u

    cu mare glas.

    In n ă v a l a s e n t i m e n t e l o r s a l e d e

    rec un oş ti nţ ă, î n d re p t â n d u - ş i p r i v i r i l e

    şi i n i m a sp r e c e r s t r i g ă : " O , P r e a

    Bunule ş i Pr ea In dur a t e , da că om u l a r

     p u t e a s ă - Ţ i d e a Ţ i e c e v a , c u c â t ă

     plăcere Ţi -aş da e u Ţ i e t o a t ă a v e r e amea!"

    Cuvintele acestea le auzi un bătrân cucernic, care apropiindu-se detânărul cel bogat îi zise: "Darurile cele

    C U P R I N S

  • 8/17/2019 Istorioare Morale Pentru Copii

    34/34

    poţi trimite nimic, dar vino dupăminef*.

    Tânărul merse după bătrânulcel  cucernic şi ajunse Ia o căsuţăumilă, pc jumătate dărăpănată,unde-i întâmpină o cumplită sărăcieşi amărăciune: un tată zăcea bolnav,

    o mamă plângea şi nişte copii goi şiflămânzi cereau cu lacrimi pâine.

    Tânărul se cutremură. Atunci |bătrânul îi zise: "lată, aici este altarulpentru jertfo ta! Aceştia sunt fraţii maimici ti Domnului. Numai de aici poţi 3

    tu trimite la cer tot ce doreşti!"Şi tânărul îşi întinse spre acea 1

    mâna sa binefăcătoare!

    C U P R I N S1. Cuvânt îna in te2. încrederea în D u m n e z e u o

    3. Dumnezeu răs plă teş te c e l or

    milostivi 94. Mincinosul pe de ps it 1 35. Leneşul 1 6

    6. Hoţul ped ep si t 2 0

    7. Mândria în ge nu nc he at ă 2 28. Păţania un ui zg âr ci t 2 4

    9. înfrânaţi vici ile c â n d se n a s c . . . 26

    lO.Nu pierde nă de jd ea de i z bă vi r e

    când viciile te st ăp ân es c 2 8

    11.Tovărăşia cu oa me ni i b u n i 3 2H.Unchiul de vorbă cu nepoţii  .....3413.Bine pen tr u ră u 3 914 Un răs pun s de s ea mă 42

    lS.Tovărăşi a cu oa me ni i ră i 4316.1nvidia • 5217.Leac împotriva mâniei 5518.Copilul milos | 5719.Rugaţi pe Dumnezeu în necazuri levoastre   6 0

    20.AHar pentru jertfii 63