seminar 2 si 3 - suportteorie

7/23/2019 Seminar 2 Si 3 - SuportTeorie

1/12

Seminar 2 (sapt 2 si 3)

Statistica = un ansamblude metode care au drept obiect colectarea, sistematizarea, prelucrarea si interpretaredatelor de observatie relative la grupe de persoane sau de obiecte.

A.

Statistica

I . Statistica descri ptiva

- se ocupa cu descrierea fenomenelor statistice rezultate din culegerea si clasificarea datelor obtinutdintr-o cercetare empirica, realizarea de rezumate si sinteze cu ajutorul unui limbaj numeric.

- este un ansamblu de tehnici permitand descrierea grupurilor de date si luarea deciziilor in absenta uneinformatii complete, pentru a aduce datele intr-o forma clara si utilizabila.

- masurarile reprezinta comportamente, comeptente, obisnuinte, aptitudini, capacitati sau alte tipuri dconduite care caracterizeaza performantele si definesc varibilele dependente.

- pentru reprezentarea datelor se folosesc: curbe, frecvente, diagrame circulare, histograme, historiogram(cronograme).

- calculele duc la constituirea de valori medii , dispersii , abater i.- fenomenele nu pot fi descrise exhaustiv.

(ex: reactiile unei persoane la situatii agasantelimitate de metode si de etica)

I I . Statistica in ferentiala

-

~ statistica analitica/deductiva.-Cuprinde metode de apreciere critica a valabilitatii indicatorilor empirici. Spre deosebire de statistic

descriptiva, aceasta component realizeaza inferente.-Inferenta = operatia la nivelul intelectului prin care se trece de la un enunt la altul, acceptare

adevarului ultimului enunt bazandu-se pe legatura logica mentinuta cu enunturile anterioare

acceptate ca adevarate.

(ex: din populatia X de Y nr de componenti se extrag 500 de indivizi; se studiaza si apoi se extrapoleazdatele la intreaga populatie)

I I I .Statistica univar iata= operarea unei singure variabileI V.Statistica multi var iata= operarea concomitent a mai multor variabile.V.

Statistica bivari ata= operarea concomitent cu 2 variabile.

B.Variabilele

I . Variabila= entitate abstracta care serveste ca suport pentru o multitudine de valori.Variabila este opusa constantei, care nu are decat o singura valoare, fixa si nesupusa oscilatiei.


2/12

Definitia variabilei si a modalitatilor sale nu este independent de descrierea dispozitivului experimental icare ea intervine.

I . Variabilitate= proprietatea variabilei de a lua anumite valori.I I . Vari anta de var iatie= modalitate = o valoare particulara a variabilei.

(A desemna o variabila inseamna a-i atribui un nume si a-i indica modalitatile pe care le poate lua incadrul unui sistem bine precizat. Daca modalitatile variabilei pot fi ierarhizate dupa un anumit criteriuacestea poarta numele de nivele.)

I I I .

Variatie= oscilatiile valorice ale variabilei.

Variatiile =a) Previzibile: in situatia in care orice valoare succesiva dintr-o serie poate fi determinata cu precizi

sau macar aproximata.b) Imprevizibile: in situatia in care valorile successive ale unei serii nu pot fi prevazute, nici maca

aproximate.

Condit ii pe care trebuie sa le indeplineasca o vari abila:

1) Sa fie alcatuita dintr-un ansamblu de valori exclusive=> fiecare din elementele unei variabile nu poatlua decat o singura valoare;

2) Ansamblul de valori sau de modalitati ale unei variabile trebuie sa fie exhaustive => toate elementeltrebuie sa poata fi caracterizate de ansamblul de valori.

I V. Tipuri de var iabile

Continue

Valori reale pe un interval continuu

(ex: 1.34 ; 2,55)

Discontinue

Unitati intre care nu se pot interpune valoriintermediare(ex: 4,5,6)

Calitative

Se refera la atribute

(ex: genul: feminin, masculin ; culoarea ochilor)

Cantitative

Se refera la cifre, valori, cantitati.

(ex: performanta fizica sau psihica masurata IQ ;varsta, inaltimea, greutate)

Provocate

Sta in puterea experimentatorului de a le manevra

(ex: intensitate Sonor, lumina)

Invocate

Experimentatorul poate doar cauta si mobiliza anumiteelemente.

(ex: IQ subiect nu poate fi manevrat, schimbat decatre experimentator).

Dihotomice

Doua modalitati

(ex: genul; prezenta/absenta; accord/dezacord; )

Polihotomice

3 sau mai multe modalitati

(ex: nivel scolarizare clase primare, gimnaziu, liceu,

etc).


3/12

Semnificative

Importante pt studiu.

Nesemnificative

Nu sunt importante pt studiu.Observabile

Se observa imediat, direct.

(ex: genul, variabile calitative, cantitative, etc)

Manifeste

Se observa doar prin operationalizare, conceptuala

(ex: introversiune, anxietate, stima de sine)

Independente

=Experimentala; Controlata.Manipulata sau fixata de catre cercetatori.Reprezinta o caracteristica a subiectului.

(ex: exersarea-------------------------------marca de tigari------------------------numarul de ore de somn-------------varsta-----------------------------------nivel anxietate------------------------

ora de predare------------------------

Dependente

Observata de catre cercetatori.Influentata direct de catre V.I, este efectul acesteia.

timpul de asimilare de informatii.genul biologic.performanta la examen.inteligenta.rezultate examen.

rezultate examen.

=>> intre cele doua variabile exista o relatie de cauzalitate ce trebuie demonstrata, nu doar afirmata.

Pot exista diverse combinatii:Ex: Variabila dihotomica, calitativa: genul biologic; Variabila polihotomica, calitativaculoarea ochilor. Etc.

V.

Tipuri devariabilitate

Intraindividuala

Se raporteaza la diferentele existente intremomentele sau situatiile diferite in care se aflaacelasi individ.

(ex: ce tine de Gigel)

Interindividuala

Face referire la diferentele intre indivizi cu privire laaceeasi caracteristica.

(ex: ce tine de Gigel si Gogu)Intragrup

Oscilatii valorice in cadrul unui grup bineprecizat

(ex: ce tine de grupul lui Gigel)

Intergrup

Oscilatii valorice la nivelul indicatorilor apartinandunor grupuri diferite

(ex: ce tine de familia lui Gigel si Gogu)Previzibile

Asociate la surse sistematice clar stabilite inipoteza de lucru

Imprevizibile

Nu sunt associate unor surse sistematice.Experimentatorul nu este pregatit sau este incapabil sao/le puna in evident din cauza necunoasterii ei/lorSursele imprevizibile pot devein previzibile ca urmare

a extinderii ipotezelor de lucru sau a progresuluicunoasterii umane.


4/12

C.

Populatie

=Multime; sensul este diferit fata de cel demografic.Pot fi cuprinse intr-o populatie diverse categorii de persoane.Nu exista limite in definirea caracteristicilor unei populatii.

Marimeapopulatiei:

=FINITA -> in grup exista numar fix de indivizi=INFINITA-> rata de crestere a numarului de indivizi in grup este imprevizibila.

Populatia poate fi definita- EXTENSIVcand toate elementele sale pot fi listate (ex: lista nominala a locatarilor din X bloc)

- INTENSIV se refera la identificarea principiului care sta la baza constituirii populatiestatistice/esantionului (ex: elevii care au absolvit in 2000 liceul).

D.

Populatie statistica

=Multimea de entitati sau activitati de interes care satisfac un criteriu prestabilit.(ex: cand facem o cercetare pe un sbiect, dorim ca populatia sa fie aleasa astfel incat sa ne poata furnizinformatiile dorite. Daca dorim sa aflam parerea studentilor cu privire la X fapt, nu alegem ca populatistatistica elevii de liceu sau elevii de clasele primare. Ei nu fac parte din populatia vizata care poate sa nofere raspunsurile dorite).

Se utilizeaza parametrii (ex: in X populatie exista y% fete)

E.

Esantion

= submultime a populatiei statistice, univers redus al populatiei.

Exista diverse metode de esantionare; in esenta esantionarea poate fi aleatorie sau conforma unualgoritm.

Nu orice grup de indivizi formeaza un esantion ci doar acel grup constituit prin respectarea unor reguriguroase.

Se utilizeaza estimatii (sau statistici).(ex: in x esantion proportia fete-baieti poate avea o valoare, in alt esantion poate fi alta; depinde si d

metoda de esantionare.)

Tipuri Esantioane:

1.

Dupa marime

- Mic (30).


5/12

2.

Dupa tipologia indivizilor compenti

-Dependent (esantionul a fost anterior egalizat in privinta unor caracteristici gen, varsta, nivel d

scolarizare, salarizare, etc); sunt compuse din aceeai indivizi, ale cror valori sunt nregistrate, n cazurealizrii unor cercetri, nainte i dup aplicarea unui tratamentexperimental.

- I ndependent(indivizi fizic diferitiv. diferentierea gen). Cand se doreste evitarea efe

Esantioane mici dependente

Esantioane mici independente Esantioane mari dependente

Esantioane mari independente

F.

Individ

= componenta elementara a unei multimi.

G.

Reprezentativitatea

acea caracteristic care face ca dintr-un studiu efectuat pe indivizii unui eantion s putem extragaproximativ aceleai concluzii ca i din analiza tuturor indivizilor populaiei.

O precizare care trebuie fcut este i aceea c noiunea de individ nu nseamn persoan sau subiecuman, ci o unitate informaional referitoare la un spectru mai larg(animale, obiecte, etc..). Dac ne referim lpersoane umane ntr-o cercetare, este bine s tim c individul statistic este doar purttor al unei caracteristici , n consecin, informaia pe care o vehiculeaz nu reprezint o persoan n ansamblu.

H.

Msurarea n psihologie

Msurarea este o aciune ,,de determinare a valorii unei mrimi.- aceast valoare este rezultatul unei comparaii ntre mrimea de msurat i o mrime etalo

rezultat din convenii. Pentru fiecare tip de utilizare a numerelor trebuie specificat semnificaia acestorapentru a se evita confuziile sau interpretrile neverosimile care ar putea altera obiectivitatea tiinific. psihologie, aceast problem devine foarte important.

Jum C. Nunnally: msurarea const n regulipentru atr ibui rea denumere obiectelor, astf el nc

aceste numere s reprezinte cantitide atribute. Fiecare termen-cheie din aceast definiie are o semnificaiprecis.

Un prim termen-cheie din definiia lui Nunnally este regula.

Putem utiliza acest termen n acelai sens cu cel de operaie:(sau regulile msurrii) suncomponente ale unei proceduri sistematice care permit descrierea calitilor obiectului supus msurrii

termeni cantitativi, cel mai adesea reprezentai de numere i relaiilecare se pot identifica ntre acestea.

Procedurile pentru ataarea de numere(numbers) obiectelor trebuie s fie formulate ct mai clar. anumite situaii, aceste reguli sunt explicite, fr a fi necesar s le detaliem (de exemplu, cnd msurm


6/12

lungimea unei mese cu ajutorul unei rigle gradate). n alte situaii, aceste reguli nu se pot evidenia n modintuitiv (de exemplu, cnd se pune problema de a se msura anumite atribute psihologice, precum niveluintelectual sau atitudinea n legtur cu rasa.

Problema regulilor explicite pentru atribuirea de numere obiectelor poate fi subsumat chestiunii malargi a standardizriiprocesului de msurare.

I. Standardizarea

se refer att la natura i succesiunea operaiilor care trebuiesc parcurse, ct i l

rezultatele care se pot obine prin aplicarea acelorai proceduri de msurare la aceleai obiecte, dar d

ctre experimentatori diferii.Un procedeu de msurare este bine standardizat dac diferii cercettori care l ntrebuineaz obi

rezultate (msurri) foarte apropiate.

De exemplu, n cazul msurrii temperaturii unui corp, operaiile care trebuie parcurse succesi

implic aplicarea unui termometru (instrument standardizat de msur a acestei caracteristici a corpurilor) carva fi lsat o anumit perioad de timp n contact cu acesta, citindu -se apoi indicaia numeric corespunztoargradaiei pn la care s-a urcat coloana de mercur n tubul termometrului. Numrul astfel obinut, nsoit dunitatea de msur specific pentru temperatur (grade Kelvin sau Celsius) reprezint valoarea temperaturicorpului studiat. Dac aceeai procedur standardizat este utilizat de un alt observator pentru msuraretemperaturii aceluiai corp plasat n acelai condiii de mediu fizic, atunci trebuie s se obin aceeai valoare temperaturii corpului.

n psihologie, semnificaia standardizrii este aceeai.

De exemplu, un test de inteligen este bine standardizat dac diferii examinatori obin aproximatiaceleai scoruri pentru aceiai copii, testai n aceleai condiii.

- ntotdeauna msurarea privete anumite trsturi ale obiectelor sau fenomenelor studiate. - - (senstrict) msurarea n psihologie => aceasta const ntr-osuit de operaii prin care putem obine o indicaiecel mai adesea numeric, a gradului n care un individ sau un grup de indivizi posed atributul pe cardorim s-l msurm i s-l evalum. Un atribut poate exista n diverse grade la obiectele sau indivizstudiai, astfel nct putem vorbi mai exact de o variabil.

n general, numerele pot fi utilizate pentru a desemna cantiti. Ele sunt eseniale pentru operaia d

cuantificarecare se refer la stabilirea gradului n care un atribut este prezent la un anumit obiect/indivisau la o clas de obiecte/indivizi.Dintr-un anumit punct de vedere, cuantificarea poate avea acelai sens coperaia de msurare. Unii autori utilizeaz termenul de msurare doar pentru a se referi la determinrile de ordicantitativ 1. Ei arat c nu putem vorbi despre msurare n adevratul sens al cuvntului, atunci cnd atributelosau faptelor psihologice li se asociaz simboluri lingvistice (de exemplu, puin, mult, niciodatcteodat, adesea).

vezi D. Blanger, ,,Mesure des phnomenes, n M. Robert (coordonator), D. Allaire, J. Beaugrand, D. Blanger, A. Fortin,M. Sabourin,Fondements et etapes de la recherche scientifique en psychologie, Edisem, Inc., Quebec, 1988, p.214


7/12

O problem esenial pentru nelegerea complexitii procesului de msurare n psihologie este aceea rolului simbolului numeric, precum i a unitii de msur. Trebuie precizat c, spre deosebire de tiinelexacte, psihologia nu dispune de uniti de msur adecvate.

J.

Funcii ale masurarii:

1. constituie liantul principal dintre teorie i cercetarea concret

Modelele teoretice descriptive sau explicative cu privire la diferite fenomene sau procese biologicepsihice i sociale nu au valoare dect dac sunt susinute prin evidena faptelor empirice, adic prin argumentcare s implice demonstrarea afirmaiilor susinute n plan teoretic.

2. permite descrierea sistematic i riguroas a proprietilor cantitative ale caracteris-ticilo

obiectului supus cercetrii.Caracteristicile fenomenelor studiate capt semnificaie numai dac identificm intensitatea sa

gradul lor de prezen (ceea ce presupune o determinare cantitativ), dup cum determinrile cantitative sunconsistente pentru omul de tiin numai dac se refer la caliti ale fenomenelor sau faptelor tiinificrelevantepentru cunoatere.

S lum un exemplu din psihologia social.

n practic, pentru a studia atitudinile umane, putem adresa ntrebri subiecilor investigai, putem s lobservm modul de comportare sau s-i supunem unor probe psihologice (de exemplu, testele de atitudini sachestionarele de opinii). Putem sesiza aspectele eseniale ale atitudinilor acestora, iar prin compunerea acestoaspecte putem obine o imagine a ntregului. Atitudinea nu poate fi msurat direct, ci prin intermediul anumitoindicatori comportamentali (rspunsuri verbale, gesturi, emoii etc.) Psihosociologii i-au pus problema utilizrunor grupaje de ntrebri care s fac referin la o aceeai atitudine latent.

n acest fel au luat natere scalele de atitudini care msoar manifestri psihosociale extrem d

diverse cum ar fi: alienarea, integrarea, conformismul, atitudinea liberal, radicalismul politic, dispoziia ctrcontacte sociale cu persoane de alte naionaliti etc. Acestea sunt rezultatul unei proceduri particulare de scalarcare cuprinde un set de operaii (analiza conceptual a atitudinii a crei scalare se realizeaz, operaionalizareatitudinii, ancheta pilot, construcia scalei, msurarea propriu-zis, analiza i interpretarea informaiilor obinuteEle permit identificarea poziiei unei persoane creia i se msoar atitudinea pe un continuum (spaiu lineaunidimensional) care variaz de la o extrem negativ sau defavorabil la o extrem pozitiv sau favorabil.

Continuum-ul reprezint, practic, o scal de intensiti. Fiecrui element al scalei i corespunde anumit valoare (de obicei, un numr reprezentnd o intensitate). Scalele ne confer o imagine sintetic modului n care se distribuie opiniile i atitudinile n populaia investigat. Valoare unei scale de atitudini rezid

n capacitatea de a reprezenta adecvat i proporional toate categoriile de rspunsuri, deci toate opiniile atitudinile subiecilor cu privire la obiectul cercetat.

3. msurarea permite condensarea informaiei despre obiectul cercetat prin utilizareexpresiilor matematice.

Msurarea confer observaiilor pe care le face psihologul o precizie care nu ar putea fi obinut prialte mijloace, iar matematica ofer posibilitatea prezentrii sintetice, precum i a evalurii obiective a rezultateloinvestigaiilor realizate.

Expresii le matematice, dei prezint ntr-o manier condensat un ansamblu de date cantitative

cadrul cruia se pot observa anumite relaii cantitative, nu pot fi u til izate ca singur ii indicatori ale acestora.


8/12

4. msurarea faciliteaz compararea i generalizarea datelor obinute.n psihologie, este foartimportant stabilirea diferenelor interindividuale n ceea ce privete gradul de dezvoltare a anumitocaracteristici (de exemplu, anumite aptitudini) sau n ceea ce privete ansamblul trsturilor definitorii pentrpersonalitatea indivizilor, comparaiile fiind necesare n msura n care se ncearc utilizarea difereniat potenialului fiecrui individ conform cu trsturile de personalitate i aptitudinile cerute, de exemplu, dexercitarea anumitor profesiuni; n acelai timp, cercetarea psihologic este important, ntruct pe bazrezultatelor obinute pe eantioane restrnse de subieci, se pot face generalizri verosimile cu privire la evoluisau distribuia caracteristicii studiate la ntreaga populaie din care provine eantionul. n metodologie aceast

caracteristic a eantioanelor se numete reprezentativitate.

5. msurarea servete formulrii legilor i prediciilor din domeniul psihosocial. Prediciocup un loc important n cercetarea tiinific. Realizarea prediciilor presupune cunoaterea naturii specifice fenomenelor (proceselor) sau caracteristicilor supuse cercetrii, ptrunderea n universul legilor care lguverneaz. Orice punct de vedere teoretic sau orice model explicativ este valid n msura n care este confirmade datele realitii.

K.

Problema scalelor de msur.

Scala de msur = un ansamblu de modaliti sau de valori observabile ale unei anumite variabilePractic, scala de msur este un instrument de msur care prezint anumite gradaii dup care se ghideaz

cel care dorete s fac aprecieri n procesul de msurare dintr-un anumit domeniu.n sens strict, scala de msur presupune c modalitile sau valorile sunt cel puin ordonate, dec

exclude observaiile care sunt doar calitativ diferite.n sens larg,scala de msur se raporteaz i la observaii care pot fi doarcalitativ diferite.

- S.S. Stevens care, n anul 1946, a stabilit 4 niveluri sau tipuri de scale de msur, inegale privina puterii: (slabe) => nominale, ordinale, (tari) => de interval, i de raport.

Raport

Interval - Punctul 0 absolut

Ordinala

-Cunoastem distanta dintreclase.-MEDIA

--------||--------

Nominala- Ordinea claselor- MEDIANA --------||-------- --------||--------

- Clase distincte- Grupare/Rafinare- MODUL --------||--------

--------||-------- --------||--------

1) Scala nominalreprezint cel mai slab grad al msurrii- asigur doar simpla difereniere calitativa observaiilor fcute de un cercettor.- chiar atunci cnd utilizeaz numere, ele nu au alte proprieti dect acelea de a fi simple etichet

pentru distingerea diferitelor modaliti ale unei variabile. Ea poate asigura identitatea a dou elemente.


9/12

- codificareacategoriilor:- alfabetic(abcd),- numeric(1,2,3,4)- alfanumerica (a1,b4)- pictografica.

Numerele utilizate n codificarea categoriilor scalei nu au alt semnificaie dect aceea de a simboluri distincte. n loc de 1,2,3,4 putem utiliza 23,56,1,24. Important este ca aceste simboluri s fie diferiten acest caz 1 nu este mai mic dect 2 i nici acesta, la rndul lui, nu este mai mic dect 3. Astfel de scale sun

frecvent utilizate n psihologie i , n general, n tiinele sociale, atunci cnd se uzeaz de clasificri: tipologiilpsihologice, nomenclatoarele profesiilor, nosologiile psihiatrice (sisteme de clasificare a bolilor). S lum uexemplu foarte simplu de scal nominal, i anume clasificarea realizat de Kretschmer a tipurilopsihosomatice.

Codificare Denumire f f%

A roscat 35 30,4%

B ochi albastri 52 45,2%

c atletic 28 24,3%

Total N=115 100%

Exploatarea cantitativ a unui astfel de tabel reflecta frecvenele categoriilor unei scale nominale careste foarte srac. Dintre indicatorii de nivel, mediana i mediana nu prezint sens. Singurul indicator carprezint sens este valoarea mod, adic acea modalitate a variabilei care prezint frecvena cea mai mare, adicmodalitatea picnic. Dintre indicatorii de mprtiere, prezint semnificaie indicele de variaie calitativ entropia.

Reprezentarea grafic a frecvenelor categoriilor scalei nominale este mai puin indicat priin termediu l histogramei deoarece creeaz iluzia formei distribuiei.

Preferabile = reprezentare grafica prin batoane, placinta.

Operaii asupra categoriilor scalelor nominale.

-

- operaia de grupare din dou sau mai multe categorii se obine o singur categorie distinct etichetatRepetarea operaiei de grupare duce la transformarea unei scale cu m categorii la o scal cu n categorii, n carm>n.

-- operaia de rafinare. dintr-o categorie se obin dou sau mai multe categorii distinct etichetateRepetarea operaiei de rafinare duce la transformarea unei scale cu m categorii ntr-o scal nu n categorii ncarm


10/12

Nr.separaii Denumir e cuantil Numr clase Denumir e

intercuantil Numr

3 trecil 2 intertrecil 34 quartil 3 interquartil 45 quintil 4 interquintil 56 sextil 5 intersextil 67 septil 6 interseptil 78 octil 7 interoctil 89 nonil 8 internonil 9

10 decil 9 interdecil 10100 centil 99 Intercentil 100

Dintre indicatorii statistici, medianacapt sens n cadrul scaleiordinale.Mediana= valoarea variabilei, real sau rezultat din interpolare care mparte distribuia n dou

pri egale, sau, mai bine spus, ct mai apropiate de valoarea.medie. Se pot calcula indicatori de mprtierede asimetrie i de exces.

EXEMPLE: locul ocupat de cineva intr-o competitie (locul 1, 2, 3, etc) : nota 9,50 luata de un studentnota 9,45 luata de al doilea student si nota 9 luata de un altul => au o anume ordine, dar nu putem spune ca au oanume distanta intre ele. Le consideram doar ca o pura ierarhie si atat. Un student e mai bine rpegatit ca altuAtat.

Tipuri de cafea in fct de ce vrem noi (tarie, preferinta, etc): Tchibo, Jacobs, Elita, etc.Solicitarea de feedback cu privire la un serviciu: 1(nesatisfacator)6 (foarte satisfacator).

3.Scala de interval- introduce ordineantre elementele unei serii de observaii dar i semnificaia distanei dintre aceste

(putem preciza c b este mai mare dect a, dar i cu ct este mai mare. )

-

distana capt semnificaie.Dac avem 4 elemenete (A,B,C,D) egale cu 4,8 12,16, putem.preciza c distana dintre elementele B C) este egal cu 4, dar nu de dou ori mai mare .

- capt sens noiunea de medie, principalul indicator de nivel.- scalele de interval nu cunosc valoarea natural 0. Se pot calcula majoritatea indicatorilor di

statistic. Aceste scale au fost destinate s joace un rol considerabil n psihologie n funcie de dezvoltareinstrumentelor de analiz care solicit acest nivel de msur.

EXEMPLE: diferenta intre un IQ de 50 si 100 vs IQ de 100 si 150. Observam distantele intre ele (egalnumeric) dar nu putem spune ca o persoana cu IQ de 150 este de trei ori mai inteligent ca o persoana cuun IQ de 50; anul calendaristic dupa Cristos (exista ani si inainte de acel punct 0, nu este 0 absolut

gradele Fahrenheit.In ce masura aveti cunostinte despre x lucru: 1-2-3-4-5 (1 deloc ; 5 foarte multe). Daca un subiecraspunde cu 1 si altul cu 5, acesta din urma nu inseamna ca este de x ori mai bun ca cel cu 1 ci doar cintre ei exista o diferenta de 4 puncte.

4.Scala de raport.- corespunde scalei pe care Stevens a numit-oscal de interval cu origine raional.- putem preciza cu ct un nivel este mai mare dect altul, i de cte ori este mai mare , dec

raporturile capt sens.- indicat mai ales n domeniul msurtorilor fizice(greutate, lungime, timp).- are o utilizare redus n domeniul psihologic, dar nu este exclus.


11/12

Cele mai utilizate scale n domeniul msurtorilor psihologice sunt cele ordinale i de intervalProfesorul Ioan Radu susine, pe drept cuvnt, c marea majoritate a msurtorilor din domeniul psihologisatisfac strict doar exigenele scalelor ordinale. Considerarea acestor date ca fiind de nivel de interval estrezultatul unui compromis metodologic, a unei convenii. Astfel de convenii sunt o practic curent domeniul disciplinelor socio-umane.

EXEMPLE: greutate (100 kg vs 50 kg : persoana de 100 kg e de doua ori mai grea fie ca folosim kguncii, etc. Greutatea are punctul 0 de referinta, indiferent de sistemul de masurare).

Inaltime: un nou nascut de 50cm lungime este de 3 ori mai mic decat un om matur de 150 cm)Veniturile; profitul, rata profitului, (exista un 0 absolut chit ca ne referim la aceiasi bani in euro, le

dolari americani, canadieni, etc).

Kelvin ~grade~ (nu pot avea valori cu minus), timp de reactie, nivelul adrenalinei;

I. FACTOR

Factor =cauz, condiie antecedent, variabil independent

Poate fi:

a) Sistematic

b) Aleatoriu

n cazul factorilor apare o convenie frecvent respectat. Aceasta const ntr-un ansamblu format dintr-o liter majuscu

i un numr

Ex S=Studii 1,2,3=modaliti S1=studii superioare

S2= studii medii

S3= studii inferioare

R=ZonRezidenial

R1= zon rural

R2=zon urban

Factorul mai poate fi:

a) Principalcel cruia experimentatorul i studiaz efectele

b) Secundarcel cruia experimentatorul i neutralizeaz efectele

Factorul este controlat prin:

1.

meninerea constant a modalitilor de studiu2.

neutralizarea efectelor prin

i.

randomizare

ii.

contrabalansare (echilibrare)


12/12

Factorii mai pot fi:

a)

Factori combinai factorul A se mbin doar cu unul din efectele factorului Bb)

Factori ncruciaifactorul A se mbin cu fiecare din efectele factorului B

TEMA 11. Dati exemple de: populatie, populatie statistica, esantion.2. Pentru exemplele date de voi la punctual 1, justificati prezenta sau absenta reprezentativitatii in cadrulesantionului ales. (daca este reprezentativ sau nu si de ce?)3. Exemplificati o populatie definita intensiv si o alta definita extensiv.4. Dati trei exemple de grupare si trei exemple de rafinare.6. Determinati tipul de scala de masurare aplicat setului de date de mai jos:

a) Varsta studentilor dintr-o universitateb) Inaltimea in centimetri a studentilor dintr-o grupac) Evaluarea satisfactiei pe o scala de tipul foarte interesat, interesat, neinteresat, foarte neinteresat.d) Membrii unei grupe

e) Tipul de liceu absolvit de studentii unei grupe.f) Speciile de animale dintr-un muzeug) Marimea animalelor dintr-un muzeu

seminar 2 si 3 - suportteorie

Documents