selectia in fotbal

7/25/2019 Selectia in Fotbal

1/11

Selectia in fotbal

Selectia reprezinta o activitate organizata si repetabila a specialistilor de depistare a copiilor

cu aptitudini speciale pentru practicarea diferitelor ramuri sau probe sportive, pe baza unor

criterii biologice, sociopsihologice si motrice.

Selectia este un proces continuu desfasurat pana la atingerea limitelor superioare de

performanta.

Din punct de vedere didactic selectia cuprinde 3 etape:

1. Selectia initiala sau preliminara de depistare a copiilor cu aptitudini se realizeaza

la varste diferite in functie de particularitatile fiecarei ramuri de sport.2. Selectia secundara are loc intre 11-16 ani la inceputul sau chiar in perioada

pubertara moment in care are loc o stabilizare psiho-biologica. In unele sporturi

selectia se aplica dupa -! ani de pregatire.3. Selectia finala la nivelul sportivilor consacrati se face in raport cu performanta

acestora dar si cu anumite particularitati psihice si biologice cum ar fi:

posibilitatile de adaptare rapida la factori psihici defavorizati, de adaptare la

conditiile climatice sau fus orar, de capacitate de refacere etc. De altfel aceste 3

etape ale selectiei corespund in ordine stadiilor de pregatire a: copiilor, "uniorilor

si seniorilor.

I.Selecia primar (iniial) in fotbal se face #n "urul v$rstei de 6 - % ani. Sunt #ns& 'i

cazuri #n care copiii #ncep instruirea la fotbal 'i dup& ( ani.

)erforman*a sportiv& izvor&'te din trei surse principale:

- valoarea biologic& 'i a personalit&*ii sportivului+

- valoarea intelectual& a corpului de speciali'ti care conduce programarea

modelului de antrenament+

- timpul.

impul este o constant&, iar celelalte dou& sunt variabile. ea mai important& premiz& r&m$ne

#ns& poten*ialul genetic, talentul copilului depistat oportun 'i #ncadrat #ntr-un sistem de

preg&tire.

Selec*ia presupune o ac*iune ampl&, de natur& conceptual& 'i organizatoric& de evaluare pe

diferite planuri anamnez&, diagnosticarea st&rii de s&n&tate, nivelul de cre'tere 'i dezvoltare

fizic& 'i func*ional&, disponibilitatea psihic& etc./, a unor colectivit&*i mari de copii 'i "uniori.

)rin urmare cadrul organizatoric are nevoie de un ansamblu de criterii 'i indicatori, de

fapt de un model cu care se opereaz& #n alegerea celor dota*i pentru un anumit tip de efort

sportiv.


2/11

Selec*ia ini*ial& este procesul de care se ocup& #n e0clusivitate antrenorii care

preg&tesc grupele de copii 'i "uniori.

Selec*ia ini*ial& poate fi facilitat& prin luarea unor m&suri organizatorice cum ar fi:

- contactarea unui num&r c$t mai mare de unit&*i 'colare+

- intensificarea activit&*ii de mass-media,"ocuri demonstrative,etc.+

- informarea permanent& a tuturor persoanelor interesate copii, p&rin*i, profesori/,

asupra programului de selec*ie locul, ora, ziua, cine se ocup&, echipamentul necesar/.

a doua form& de organizare a procesului de selec*ie este cea periodic&. De obicei

clubul interesat organizeaz& unul sau mai multe trialuri de selec*ie. 2ceste trialuri concursuri

de selec*ie4, nu trebuie s& se desf&'oare #n anonimat ci trebuie s& capete caracterul unui

spectacol sportiv bine organizat.

2c*iuni favorizante #n depistarea copiilor:

- urm&rirea copiilor la locurile de "oac& din cartiere+

- discu*ii cu profesorii de educa*ie fizic& din 'coli+

- asisten*& la lec*iile de educa*ie fizic&+

- discu*ii cu p&rin*ii copiilor+

- organizarea de "ocuri pe teren redus pentru depistarea copiilor talenta*i.

5actori care pot fr$na reu'ita ac*iunii de atragere 'i depistare:

- opozi*ia p&rin*ilor+

- lipsa de #n*elegere 'i spri"in din partea profesorilor de educa*ie fizic& sau a

conducerii 'colilor+

- condi*ii necorespunz&toare de organizare.

a noi #n *ar& #n cadrul Sistemului na*ional de selec*ie4 ac*ioneaz& cinci tipuri de

criterii:

- medico-sportive+

- somato-fiziologice+- biochimice+

- psihologice+

- motrice.

1. criterii medico-sportive:

7 sunt urm&ri*i ca indici:- sanogeneza 7 ma0im& e0igen*& 7 se aleg cei mai s&n&to'i dintre cei s&n&to'i4+


3/11

- genetici+

- dezvoltarea fizic& 'i psihic&+

- antecedentele familiale+

- socio-economici.

8. criterii somatofiziologice :

7 referitor la parametrii morfologici, #n&l*imea talia/, greutatea, propor*iile

segmentelor corporale.

3.criterii biochimice:

7 sunt accesibile personalului de specialitate 'i mai pu*in profesorilor 'i antrenorilor.

otu'i parametrul biochimic reprezint& un element esen*ial at$t pentru selec*ie c$t 'i pentru

antrenament.

4. criterii psihologice :

- permit cunoa'terea particularit&*ilor psihologice ale copiilor 'i coresponden*a

acestora cu cerin*ele activit&*ii sportive de performan*&. Selec*ia psihologic&

urm&re'te s& asigure coresponden*a dintre aptitudinile 'i atitudinile individului pentru

ca pe aceast& baz& s& se asigure adaptarea la efort 'i eficien*& #n antrenament 'i

competi*ii.

Indiferent de ramura de sport practicat&, unele procese sau activit&*i psihice se impun a fi

dezvoltate ini*ial/ cel pu*in la un nivel mediu.

9n aceast& categorie sunt incluse unele cerin*e psihologice de baz& primare/ care alc&tuiesc

ceea ce se cheam& capacitatea psihic& de start4:

- motiva*ie pentru succesul sportiv+

- rezisten*& psihic& S puternic/+

- disciplin&+

- con'tiinciozitate+

- d&ruire+- ambi*ie+

- perseveren*&+

- tenacitate.

9n selec*ia primar& se urm&resc #n principal urm&toarele direc*ii ale e0amin&rii

psihologice:- psihomotricitate+


4/11

- aten*ie+

- voin*&+

- echilibru afectiv+

- maturitate afectiv&+

- inteligen*&+

- structura personalit&*ii+

- sociabilitate.

!. riterii motrice 7 motricitatea este un criteriu de baz& al selec*iei pentru

ma"oritatea sporturilor. ivelul de dezvoltare al motricit&*ii este obiectivat printr-un sistem de

probe 'i norme de control. 2precierea motricit&*ii copiilor, ca e0presie a gradului de

dezvoltare a fiec&rei calit&*i motrice #n parte 'i a tuturor la un loc se face pe baza rezultatelor

ob*inute la probele incluse 83 #ntr-o baterie de teste care are la baz& testul interna*ional de

capacitate fizic& cunoscut sub denumirea de Standard 5itnessest4 2. icu, 1((3/.

)entru o apreciere unitar& a rezultatelor s-a stabilit un sistem de scalare a

performan*elor pentru fiecare v$rst& #n parte, fiecare performan*& c&p&t$nd un echivalent #n

puncte.

2cest sistem de scalare, denumit ;ull, #n care media prime'te !< de puncte, prezint&

urm&toarele avanta"e:

- permite antrenorului compararea nivelului general al grupei 'i al fiec&rui elev #n

parte cu nivelul standardelor na*ionale+

- face posibil& raportarea grupei la cele avute anterior #n preg&tire 'i aprecierea

poten*ialului de care dispune aceasta+

- permite aprecierea #n timp a fiec&rui copil.

)robele testului de preg&tire fizic& general& sunt:

- alergare de vitez& 7 !


5/11

descul* sau cu pantofi de tenis. =ezultatele se #nregistreaz& #n centimetri 'i se transform& #n

puncte conform tabelelor+ - alergarea de rezisten*& 7 p$n& la v$rsta de 18 ani se alearg& 6


6/11

cel de-al doilea cub a fost pus corect #n cerc. =ezultatul se e0prim& #n secunde 'i zecimi de

secund& 'i se puncteaz& conform tabelului+

=idic&ri de trunchi din culcat #n 'ez$nd 7 e0ecutantul se afl& ini*ial culcat pe spate, cu

m$inile la ceaf&, coatele pe saltea, genunchii #ndoi*i, t&lpile pe saltea, v$rfurile picioarelor

fiind spri"inite sub scara fi0& sau spri"inite de un coleg/. a semnal, e0ecutantul ridic&

trunchiul la vertical&, #n pozi*ia 'ez$nd, ating$nd genunchii cu coatele, dup& care revine

imediat #n pozi*ia ini*ial& pentru a repeta e0ecu*ia. Se re*in ca e0ecu*ii corecte numai acelea #n

care s-au atins genunchii cu coatele la ridicarea #n pozi*ia 'ez$nd 'i salteaua la revenirea #n

pozi*ia culcat. =ezultatele se e0prim& #n num&r de e0ecu*ii corecte, pe parcursul a 3< s+

>obilitatea articula*iei co0ofemurale #n fle0ie 7 e0ecutantul st& #n picioare pe un

scaun sau pe o banc&, #nalt& de !< cm, cu v$rfurile picioarelor la marginea scaunului sau a

b&ncii. rigl& gradat& din centimetru #n centimetru se fi0eaz& cu grada*ia !< la nivelul

suprafe*ei scaunului, cu grada*iile mici #n sus 'i cu cele mari #n "os. A0ecutantul #ndoaie

trunchiul #nainte, cu genunchii perfect #ntin'i, alunec$nd cu v$rfurile degetelor #nainte 'i #n

"os pe rigl&, #ncerc$nd s& dep&'easc& c$t mai mult grada*ia !


7/11

B. >&rirea aten*iei

(. 2ten*ia distributiv&.

2cestea sunt predispozi*ii de ordin psihic sau psihomotric, susceptibile de a fi cercetate mai

mult #n condi*ii de laborator. A0ist& #ns& 'i predispozi*ii care pot fi observate cu ochiul

liber4,iar printre acestea se pot enumera:

1.alia 7 nu este nevoie de nici un aparat pentru a observa c& unul sau mai mul*i copii

sunt cu un cap4 mai #nal*i dec$t ceilal*i.

8. Somatotipul 7 aprecierea unei constitu*ii corporale avanta"oase.

3. Cigoarea fizic& 'i u'urin*a #n mi'c&ri, manifestat& printr-un comportament u'or

observabil. 9n orice act motric pe care-l e0ecut& 'i mai ales #n "ocurile de mi'care dinamice/

copiii #nzestra*i cu asemenea #nsu'iri se disting de ceilal*i. Ai alearg&, sar, lovesc, se ca*&r& cu

mai mult& agilitate, e0ecut& 'i se anga"eaz& viguros rapid, #n for*&, cu abilitate/ #n ac*iunile

motrice efectuate. 2ceast& vigoare fizic& este deci o consecin*& a mai multor achizi*ii

anterioare a'a cum ar fi baga"ul de deprinderi motrice formate natural, calit&*ile motrice

combinate, zestrea ereditar&, tipul constitu*ional, calit&*ile psihice combativitate, d$rzenie,

perseveren*& etc/.

. )atima pentru "oc, manifestat& prin atitudini comportamentale pozitive cum ar

fi:anga"ament pasional total/, bucurie, entuziasm av$nt, #nfl&c&rare, emula*ie, dorin*& de a se

#ntrece 'i de a c$'tiga,etc/. =ecomandarea este de a fi c&uta*i copiii orbi*i4 de patima "ocului

'i de a c&uta mi"loacele educa*ionale cele mai eficiente pentru a le-o #ntre*ine p$n& la apari*ia

altor motiva*ii e0trinseci sau intrinseci/. >anifest&rile comportamentale ale p&tima'ilor4

pot fi 'i negative: certuri, nemul*umiri, izbucniri nervoase sau crize de isterie "uvenil&, furii,

gesturi necontrolate, limba", care uneori sunt greu reglabile pentru orice antrenor. Dar ele pot

fi educate 'i chiar transformate #n manifest&ri combativ-pozitive.

!. ombativitatea este o form& de manifestare a agresivit&*ii care presupune un

comportament d$rz, de lupt& sportiv& activ& 'i perseverent& dus& p$n& #n pragul violen*ei,linia ce le desparte pe cele dou&, fiind uneori dep&'it&. ombativitatea este o calitate destul de

rar& mai ales #n fotbalul rom$nesc/ 'i de aceea ea trebuie c&utat&4 #nc& de la cele mai mici

v$rste 'i educat& cu perseveren*&.

6. 2ptitudini motrice 7 calit&*ile motrice distincte C9=5/ 'i calit&*ile motrice

combinate armonizate cu structura motric& a "ocului. ele mai c&utate sunt: viteza,

#ndem$narea, CE5, capacitate aerob&, capacitate anaerob&.

%. 9nsu'iri psihomotrice: rapiditatea actelor motrice, coordonarea general& 'isegmentar&, viteza de #nv&*are, inteligen*a motric&.


8/11

B. 2bilit&*i psihice 7 cognitive aten*ia 'i imagina*ia/+ afective rezisten*a la stres/+

sociale capacitatea de colaborare/+ atitudini interes, motiva*ie, disciplin&/+ temperament

vioi, puternic-echilibrat/+ caracter deschis/.

(. orela*ia dintre aptitudini 'i caracterul lor compensator 7 fiecare predispozi*ie #n

parte trebuie tratat& #n corela*ie cu celelalte #n a'a fel #nc$t nivelul mai slab de manifestare a

unor aptitudini s& nu constituie un motiv pentru care candidatul s& fie e0clus.

5otbalul presupune un efort cognitiv deosebit din partea copiilor 'i capacitatea de

#n*elegere a punctului de vedere al unei alte persoane. )rocesul de anticipare a mi'c&rilor se

bazeaz& pe capacitatea de anticipare a mi'c&rilor adversarului, dar pentru copiii cu varsta

cuprinsa intre 6-B ani acest lucru este #nc& dificil. u toate acestea, aceste capacit&*i sunt

necesare #n sporturile de echip& cu un num&r mare de "uc&tori care trebuie s& se coordoneze

#ntre ei pe baza unei strategii comune de reac*ie la ac*iunile adversarilor.

Dificult&*ile cu care se confrunt& copiii cu v$rste sub B ani sunt vizibile pentru oricine

st& pe marginea terenului 'i vede cum alearg& to*i dup& minge, uit$nd posturile care le-au fost

alocate #nainte de "oc.

ercet&rile #ntreprinse #n domeniu au confirmat faptul c& abilitatea de a #n*elege

punctul de vedere al unei alte persoane se cristalizeaz& #ntre B 'i 1< ani. 9n acest sens, unul

din motivele posibile de abandon al fotbalului este legat de a'tept&rile prea mari pe care

antrenorii 'i p&rin*ii le au fa*& de copii, ne*in$nd cont de dezvoltarea cognitiv& a acestora. 9n

astfel de situa*ii, copiii se pot sim*i frustra*i, ne#n*ele'i 'i neaprecia*i de adul*i, care le dau

sarcini care dep&'esc capacit&*ilor lor reale.

)rin urmare, p&rin*ii 'i antrenorii nu trebuie s& se #ngri"oreze #n situa*iile #n care

copiii se comport& ca un roi de albine, ci dimpotriv&, trebuie s& stimuleze entuziasmul

acestora 'i bucuria pe care le-o provoac& mi'carea.

Intreg procesul de initiere si perfectionare a tehnicii "ocului de fotbal trebuie sa serealizeze la varsta "unioratului. a baza perfectionarii tehnice sta principiul fundamental de

la "oc la antrenament si inapoi la "oc. 2ntrenorul va trebui deci sa cunoasca bine

problematicile legate de diferitele etape de varsta, pentru a-si putea programa proiectul

tehnico-educativ, raportat la o etapa de evolutie bine precizata a propriului grup-echipa.

)entru a obtine si a atinge maiestria sportiva in practicarea fotbalului sunt

necesare si unele calitati deosebite ale sportivului depistate printr-o selectie stiintifica/ care

pot fi perfectionate printr-o pregatire temeinica si asidua. )sihologii, pedagogii, metodistii,


9/11

dar si antrenorii au a"uns la unanima concluzie si convingere, ca fiecare componenta a

pregatirii are si trebuie sa se bazeze pe continutul psihologic specific.

5otbalul competitiv necesit& o rezisten*& general& ca baz& a condi*iei fizice 'i special&,

rezisten*a prezent$nd cel mai ridicat procent de perfectabilitate.

9n cre'terea capacit&*ii de efort trebuie s& *inem seama de leg&tura dintre rezisten*a

aerob& 'i anaerob&+ #n dezvoltarea rezisten*ei specifice vor fi utilizate metoda maraton,

metoda antrenamentelor cu intervale, intervale scurte, medii 'i lungi.

)rincipala direc*ie de ac*ionare #n metodologia de preg&tire a "uc&torilor pe posturi ce

vizeaz& viteza, la aceast& v$rst&, este folosirea deplin& a poten*ialului de vitez& al "uc&torilor

#n condi*ii competi*ionale, ap&r$nd no*iunea de Fvitez& de "oc4 viteza de alergare f&r& minge,

viteza de deplasare a "uc&torilor cu mingea, viteza de reac*ie 'i e0ecu*ie, rapiditatea/.

5or*a general& atinge, #n "urul v$rstei de 1% ani, posibilit&*i ma0ime de progres+

dezvoltarea for*ei, care nu se opre'te la aceast& v$rst&, este #n str$ns& leg&tur& cu dezvoltarea

detentei pe vertical& 'i orizontal&, dezvoltarea vitezei, a for*ei dinamice la membrele

inferioare.

9n acest sens, dispunem de o bogat& metodologie, ce cuprinde numeroase metode

specifice 'i o varietate de mi"loace generale 'i speciale: #nc&rc&turi care s& asigure o solicitare

ma0imal& sau subma0imal&, principii de continuitate 'i progresivitate, acumul&rile de for*&

cooptate #n calit&*ile motrice combinate. 2ptitudinile coordinative se armonizeaz& cu precizia

actelor motrice, coordonarea, capacit&*ile de crea*ie 'i anticiparea 'i cu g$ndirea tactic&

opera*ional&. Suple*ea muscular& 'i mobilitatea articular&, specifice "uc&torilor de fotbal pe

posturi, ating valorile ma0ime la aceast& v$rst&, rezultat al programelor speciale de lucru

efectuate #n stadiile de preg&tire. 9n esen*&, orient&rile metodice #n preg&tirea "uc&torilor pe

posturi la "uniori 2, #n conceptul modern al antrenamentului #n fotbal, sunt: l&rgirea bazei

'tiin*ifice a preg&tirii "ocului, continuitate #n preg&tire 'i competi*ii, importan*a preg&tiriifizice, respectiv a dezvolt&rii aptitudinilor motrice, preg&tirea "uc&torilor #n func*ie de

cerin*ele postului, preg&tirea psihologic&, climatul emo*ional al efectu&rii efortului #n

antrenament 'i "ocuri, mobilizarea psihic& pentru "oc.

2ptitudinile pentru performanta in fotbal pot fi:

In antrenament:

- disponibilitate pentru efort+

- dorinta de progres+- cautarea noului+


10/11

- cooperare pentru progres- orientare spre sarcina+

- orientare spre performanta+

- a"utorarea altora+

- autoevaluare obiectiva+

- activism+

- disciplina+

In concurs:

- dorinta de victorie+

- orientare spre performanta+

- incredere in sine+

- combativitate G agresivitate+

- teama de succes G esec+

- anticiparea situatiilor

- mobilizare pentru efort+

- cooperare cu partenerii+

- orientare spre sarcina+

- mobilitate la evaluarea situatiilor+

spirit critic si autocritic+

- dorinta de autoafirmare+

- disponibilitate de a prelua riscuri+

- acceptarea insuccesului G esecului+

- disponibilitate de a face fata+

solicitarilor, de a suferi+ rabdare+

- respect fata de spectatori+

- fair-plaH .

Fata de antrenor:

- incredere+

- cooperare 7 comunicare+

Fata de arbitri:

- acceptare+

- incredere;


11/11

selectia in fotbal

Documents