I.N. Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2005.

2. M. Griffits, Relatii Internationale. Scoli, curente, ganditori, Editura Ziua, 2003.

3. I.N. Sava, G. Tibil. M. Zulean, Armata si Societatea. Culegere de texte de sociologie militara, Ed. Info Team, Bucuresti, 1998.

4. Ilie Badescu & Dan Dungaciu, Sociologia si Geopolitica Frontierei, 2 vol., Editura Floare Albastra, 1994.

5. Barry Buzan, People, States and Fear. An Agenda for International Security Studies in the Post-Cold War Era, Harvester Wheatsheaf, 1991 (vezi si versiunea in lb romana).

6. Charles L. Glaser, “The Security Dillema Revisited”, in World Politics, no. 50, 1997, p. 171-201.

7. T. Terriff, S. Croft, L. James, P. M. Morgan, Security Studies Today, Policy Press, 1999.

8. Barry Buzan, “The Idea of State and the National Security”, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 36-46.

9. W. David Clinton, “The National Interest: normative foundations”, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 47- 58.

10.Ulrich Beck, The Risk Society. Towards a New Modernity, Sage Publication, 1992.

11. Peter J. Katzenstein (ed), The Culture of National Security, Columbia Univ. Press, 1996.

12.Ole Waever, B. Buzan, M. Kelstrup, P. Lemaitre (ed), Identity, Migration and the New Security Agenda in Europe, St. Martin Press, New York, 1993.

13. B. Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security. A New Framework for Analysis, Rienner, Londra, 1998. TEORIA ŞI PRACTICA SECURITĂŢII 6

Link-uri Internet:

• Politica de Securitate si Aparare Comuna a UE : http://ue.eu.int/pesc/pres.asp?lang=en#TOP?lang=en • Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa – OSCE : http://www.osce.org/publications/handbook/index.php3

• Organizatia Natiunilor Unite – ONU:

• http://www.un.org/aboutun/charter/index.html

• Organizatia Tratatului Nord Atlantic – NATO :

• http://www.nato.int/docu/handbook/2001/index.htm

• EUROPA DE EST – Securitate:

• https://da.mod.uk/CSRC/Home/documents/central_and_eastern_europe.h tm

1. SECURITATEA CA PUTERE DILEMA DE SECURITATE

1. Securitatea ca artă militară: Clausewitz, Jomini, Machiavelli, LiddellHart, Douhet

2. Securitatea ca putere. Studiile strategice si definirea insecuritatii.

3. Dilema securităţii.

4. Securitatea nationala: interese nationale, obiective de securitate, strategia nationala de securitate.

5. State slabe-state puternice.

Producătorii şi consumatorii de securitate. Abordarea traditionala a studiilor de securitate in cursul sec. XIX-XX pune un accent deosebit pe puterea militara a statului. Asa cum am vazut in cursul introductiv, securitatea este inteleasa ca putere, indeosebi ca putere militara. Originea acestei abordari se plaseaza la inceputul secolului al XIX-lea in Europa si este reprezentata de autori cunoscuti din domeniul strategiei si artei militare.

1. Securitatea ca artă militară.

Securitatea este înţeleasă ca artă militară, pentru că războiul este, la rândul său, înţeles ca o funcţie principală şi permanentă a statului. Pacea este percepută ca o stare intermediară între războaie, starea “naturală” fiind cea de război. Încât, în abordarea tradiţională a secolului al XIX-lea, securitatea unui stat se putea obţine numai printr-o pregătire permanentă pentru război. Faptul că educaţia millitară se adresa îndeosebi elitei iar o bună parte a elitei se ocupa numai de administrarea chestiunilor legate de război şi pregătirea războiului, domeniul a fost denumit artă militară. Practic, educaţia specifică, inspiraţia marilor comandanţi, devotamentul şi disciplina trupelor, conducerea operaţiilor concurau la punerea în aplicare a principiilor artei militare pentru obţinerea victoriei în război şi asigurarea, în acest fel, a securităţii. Mai târziu, când tehnologia avansată şi managementul au pătruns în afacerile militare, victoria în război a depins mai puţin de educaţia şi inspiraţia comandanţilor şi mai mult de calculaţia şi planificarea statelor majore şi precizia echipamentelor.

Ca precursori ai studiilor de securitate pot fi amintiţi străluciţi reprezentanţi ai artei militare: (printre alţii):

Sun Tzu

Carl von Clausewitz (1780-1831)

Antonie Henri de Jomini (1779-1869)

Niccolo Machiavelli (1469-1527)

Basil Liddell-Hart (1895-1970)

Machiavelli:

• Razboiul este o parte importanta a politicii;

• Incertitudinea determina caracterul si metodele razboiului;

• Scopul razboiului trebuie sa fie infrangerea totala a inamicului;

• Razboiul trebuie sa fie scurt si precis;

• Batalia decisiva trebuie sa fie scopul unei campanii militare;

• Comanda sa fie in mainile unei singure persoane;

• Succesul militar depinde de ordine si disciplina;

• Intre conducerea politica si militara trebuie sa existe o relatie apropiata si armonioasa.

Clausewitz si Jomini:

• Razboiul este o continuare a politicii cu alte mijloace;

• Diviziunea “strategic” si “tactic/operational”;

• Rolul logisticii;

• Relatia dintre autoritatile politice si militare.

Liddel Hart:

• Dislocarea fizica si psihica a inamicului;

• Separarea fortelor inamicului;

• Taierea liniilor de aprovizionare;