raport securitate 2009

SC VIROMET SA

RAPORT DE SECURITATE

CUPRINSFOAIE DE SEMNATURI INTRODUCERE 1. ZONA OBIECTIVULUI 1.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivul 1.2. Pozitia geografica si topografica 1.3. Constructia bunurilor din zona 1.4. Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului afectabile prin accidente (biserici, scoli, spitale, alte locuri publice, monumente, constructii pentru alimentarea publica cu electricitate, gaz, telefon, locuri publice de intalnire) 1.5. Instalatii invecinate care pot provoca accidente 1.6. Cai de acces principale si cai de acces importante pentru fortele de interventie in caz de incendiu 1.7. Date meteorologice (frecventa precipitatiilor, a cetii, a inghetului, puterea si directia predominanta a vantului, clase de stabilitate, temperaturi maxime si minime) 1.8. Date geologice si hidrografice (geologia amplasamentului, date seismice, caracterul suprafetei si a apei subterane) 1.9. Teritorii ecologice special ocrotite 2. DESCRIEREA GENERALA A OBIECTIVULUI 2.1. Descrierea instalatiilor si activitatilor de pe amplasament 2.2 Denumirea si descrierea pe scurt a domeniilor mari de depozitare, instalatii de productie, iesiri in caz de urgenta, locuri de adunare, camere de coordonare a proceselor si indicarea lor in planul de pozitie al uzinei 3. DESCRIEREA SUBSTANTELOR SI A CANTITATILOR ACESTORA 3.1. Enumerarea si descrierea substantelor periculoase prezente sau aparute in cazul unui accident la un process chimic (descrierea detaliata cu ajutorul fiselor tehnice 3.2. Inventarul substantelor 3.3. Determinarea pericolelor principale care pot declansa un accident major DESCRIEREA INSTALATIILOR IN CARE SUNT PREZENTE SUBSTANTE PERICULOASE 4.1. Identificarea instalatiilor in care sunt prezente substante periculoase in cantitati relevante 4.2. Sisteme caracteristice de securitate 4. 1 6 10 10 13 14 18

22 22 22 23 26 29 36 43 57 57 65 73 87 87 95 107 107 131 131 131 176 177 177 186

VOL. I

5.

DETERMINAREA PARTILOR DIN CADRUL OBIECTIVULUI RELEVANTE PENTRU SECURITATE (ORS)

5.1.Criteriile care au stat la baza selectarii ORS in cadrul Viromet SA

6. ANALIZA SURSELOR DE RISC,A CONDITIILOR IN CARE ACESTEA CONDUC LA ACCIDENTE SI MASURILE DE PREVENIRE6.1. Controlul riscurilor 6.2.Evaluarea riscului 6.3.Planificarea in caz de urgenta 6.4.Limitarea efectelor asupra obiectivului 6.5. Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz de urgenta

VOL.II

7. SCENARII DE ACCIDENTE H&S ECO CONSULT 2008

2

SC VIROMET SA VOL.III

RAPORT DE SECURITATE352 352 363 364 365 365 366 367 367 368 370 380 382 383 383 384 385 386 391 392

8. PREVENIREA SI PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR8.1. Instalatii pentru producerea metanolului 8.2. Instalatii pentru producerea formaldehidei 8.3. Instalatii pentru producerea rasinilor ureformaldehidice 8.4.Instalatii pentru producerea precondensatului UF-80 8.5..Instalatii pentru producerea hexametilentetraminei 8.6. Instalatii pentru producerea apei amoniacale,depozit amoniac 8.7. Instalatii pentru producerea estervi 8.8. Instalatii pentru producerea metilal

9.SISTEMUL DE MANAGEMENT SI ORGANIZAREA OBIECTIVULUI IN VEDEREA PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE9.1.Organizare si personal 9.2. Proceduri de identificare si evaluare a pericolelor majore care decurg din operarea normala si anormala,precum si detrminarea probabilitatii producerii si gravitatii acestora 9.3. Controlul operational 9.4.Managementul pentru modernizare 9.5.Planul pentru situatii de urgenta 9.6.Monitorizarea performantei 9.7.Verificare si revizuire

10.EXPLICATII GENERALE REFERITOARE LA TEHNICA DE SECURITATE 11. MASURI DE PROTECTIE SI PENTRU CAZURI DE URGENTA IN VEDEREA LIMITARII EFECTELOR ACCIDENTELOR VOL. IV VOL. V 12.EFECTUL TIP "DOMINO ANEXA I MODELARE PERICOLE FISE DE SECURITATE, PIESE DESENATE

H&S ECO CONSULT 2008

3

SC VIROMET SA


INTRODUCEREPrezenta lucrare reprezinta revizuirea Raportului de securitate depus de titular in anul 2007, in conformitate cu cerintele Agentiei pentru Protectia Mediului Brasov, mentionate in adresa nr. 3662/ 17.03.2008. Lucrarea a fost intocmita conform HG Nr. 804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase dupa modelul ghidului prezentat pe site-ul MMDD Twinning Project RO/2002/IB/EN/02. La baza lucrarii a stat prima varianta a raportului si Notificarea depusa de titular la Agentia pentru Protectia Mediului Brasov cu nr. 695/11.12.2007 si care ne-a fost pusa la dispozitie de catre acesta pentru operarea modificarilor solicitate de autoritatile competente. In urma solicitarii scrise a Agentiei pentru Protectia Mediului Brasav si a discutiilor cu Inspectoratul petru Situatii de Urgenta Brasov, pentru simplificarea lucrarii si pentru evitarea repetarii informatiilor Raportul de securitate in forma actuala cuprinde numai volumul principal in care sunt prezentate toate informatiile, inclusiv cele din Anexele, variantei precedente. Raportul de securitate a fost intocmit in conformitate cu prevederile HG 804/2007, Anexa nr. 2 si Ord. 142/ 2004. S-a tinut seama si de recomandarile Twinning Project RO/2002/IB/EN/02, Ghideline for compilation and assessment of the safety reports, indicat de Agentia pentru Protectia Mediului Brasov. In conformitate cu prevederile Art. 10 din HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este elaborat de titularul de activitate in scopul: a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului; b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore; c) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore; d) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii unui accident major; e) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati, sau dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente. Noua varianta a Raportului de amplasament a fost semnata de firma H&S Eco Consult Sibiu in baza derogarii acordata prin adresa nr. 10304/05.09.2007 de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Bucuresti, Directia Generala Implementari Politici de Mediu, valabila pana H&S ECO CONSULT 2008 4

SC VIROMET SA


la aparitia Procedurii de atestare a persoanelor fizice si juridice care elaboreaza rapoarte de securitate, politica de prevenire a accidentelor majore si planul de urgenta intern, conform H.G. 804/08.08.2007. Categoriile de activitati desfasurate de SC VIROMET SA conform anexei 1 a OUG nr.152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006, punctul: 1.Industrii energetice 1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW. Codul CAEN: 3511 productia de energie electrica; 3512 transportul energiei electrice ; Codul CAEN: 3530 furnizarea de abur si aer conditionat; Codul SNAP-2: 01-0301; Codul NOSE-P: 101.02. 4. Industria chimica 4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza, cum ar fi: b) hidrocarburi ce contin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, Rasini epoxidice. Codul CAEN: 2014 fabricarea altor produse chimice organice de baza; 2016 - fabricarea materialelor plastice in forma primara; 2052 fabricarea cleiurilor; 2059 fabricarea altor produse chimice n.c.a.; Codul SNAP-2: 0405; Codul NOSE-P:105.09. 4.2. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza, cum ar fi: c) baze hidroxid de amoniu (apa amoniacala). Codul CAEN: 2013 fabricarea altor produse chimice anorganice de baza; Codul SNAP-2: 0404; Codul NOSE-P: 105.09. 5. Gestiunea deseurilor 5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri /zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. Codul CAEN: 3811 colectarea deseurilor nepericuloase; Codul CAEN 3700 : colectarea si epurarea apelor uzate; Codul CAEN 3821 - Tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase


5

SC VIROMET SA


Codul SNAP-2: 0904; Codul NOSE-P: 109.06. Alte coduri CAEN ale altor activitati desfasurate pe amplasament : 2011; 2221; 2222; 2223; 2562; 3600; 5210; 4675; 7219; 3812; 3832

Definitii:Accident situatie neprevazuta creata de actiunea unui fenomen sau eveniment, de provenienta naturala, tehnologica sau antropica, asupra unei colectivitati umane. Accident major orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substante periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii oricarui obiectiv si care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului, si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase. Actiune ansamblul activitatilor desfasurate pentru realizarea prevenirii, protectiei si interventiei. Alarmare activitatea prin care se avertizeaza personalul despre producerea unui pericol sau iminenta producerii unui pericol, in scopul trecerii de indata si in mod organizat, la aplicarea masurilor protectie si interventie. Avarie orice deteriorare sau modificare nefavorabila a starii fizice a unui utilaj, constructie instalatie etc., a unor parti sau componente ale acestora , din cauza unor dezastre sau accidente. Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici ( conform ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indelineste atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Celula pentru situatii de urgenta colectiv constituit din factori de decizie din conducerea societatii cu responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta. Centrul operativ cu activitate temporara colectiv de analiza si decizie compus din seful obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu. Definitii utilizate la modelarea pericolelor Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor sau sfera. Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile. Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu.

-


6

SC VIROMET SA


-

Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului (balta care arde) BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere. UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, repectiv limitat. LFL (LEL): limita inferioara de explozie. IDLH: valoarea concentratiei cu pericol imediat pentru viata si sanatate. Este limita pn la o expunere de 30 minute nu se pot cauza indivizilor efecte adverse ireversibile, sau limita abilitatea individuala de a iesi din atmosfera periculoasa. LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a substantei. Emergency Response Planning Guidelines(ERPGs) sunt definite astfel: o ERPG -1: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta altceva decat efecte tranzitorii adverse pentru sanatate sau perceptia clar definita a mirosurilor. o ERPG 02: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte ireversibile sau alte efecte serioase asupra sanatatii, sau simptome care pot limita abilitatea individului de a intreprinde actiuni de protectie. o ERPG 03: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate. o TEEL - 1, 2, 3 Temporary Emergency Exposure Limits: au aceeasi semnificatie ca ERPG, difera timpul de mediere (15 minute). o AEGL 1, 2, 3 Acute Exposure Guideline Levels: sunt concentratiile limita in jurul carora se petrec aceleasi fenomene ca in cazul ERPG. Depozitare prezenta unei cantitati de substante periculoase in scop de stocare si/sau de pastrare in conditii de siguranta. Evacuare masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale si in dispunerea lor in zone sau localitati care asigura conditii de protectie si supravietuire. Evaluare estimarea urmarilor probabile, ale unor dezastre asupra elementelor expuse, a volumului de actiuni si a necesarului de resurse. Factori de risc fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

-

-


7

SC VIROMET SA


Instalatie o entitate tehnica din cadrul unui obiectiv unde sunt produse, utilizate, manipulate si/sau depozitate substante periculoase. Interventie ansamblul actiunilor care se desfasoara pentru prevenirea, localizarealimitarea si inlaturarea pericolului si a urmarilor unui dezastru. Interventie operativa actiunile desfasurate, in timp oportun, de catre structurile specializate in scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenta, limitarii sau inlaturarii, dupa caz, a consecintelor acesteia. Obiectiv spatiul care se afla sub controlul titularului activitatii, unde sunt prezente substante periculoase in una sau mai multe instalatii, inclusiv infrastructurile ori activitatile comune sau conexe. Pericol proprietatea intrinseca a unei substante sau a unui preparat chimic ori a unei stari fizice, precum si a unei situatii concrete, cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii personalului si asupra mediului. Prezenta substantelor periculoase prezenta efectiva sau anticipata a unor astfel de substante in cadrul obiectivului ori prezenta acestora in cazul cand se considera ca pot fi generate prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial. Risc - pericolul/probabilitatea aparitiei unor distrugeri, pierderi generale si/sau pagube ca urmare a actiunii unui dezastru. Situatie de urgenta eveniment exceptional care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei/personalului, mediul inconjurator, valorile materiale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate. Substanta periculoasa orice substanta chimica pura, amestec de substante sau preparate care exista sub forma de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substante despre care exista presupunerea rezonabila ca pot fi generate in cazul producerii unui accident. Urgenta interna totalitatea masurilor necesar a fi luate in interiorul obiectivului in vederea limitarii si inlaturarii consecintelor in orice situatie care conduce la evolutii necontrolate, in cursul exploatarii obiectivelor ce pun in pericol sanatatea personalului si/sau calitatea mediului pe amplasament si in care sunt implicate una sau mai multe substante periculoase. Zona de risc zona in care exista pericolul/probabilitatea producerii sau a actiunii unui dezastru asupra elementelor expuse si/sau a unor distrugeri, pierderi, pagube ca urmare a acestei actiuni.

Legislatie in domeniuPrincipalele acte normative in acest domeniu sunt: Legea nr. 265 / 2006 Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 195 / 2005 privind protectia mediului; Legea nr. 84 / 2006 - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152 / 2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii; H.G. nr. 804 / 2007 privind controlulasupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. H&S ECO CONSULT 2008 8

SC VIROMET SA


Ordinul nr. 1084 / 2004 Ordin privind aprobarea procedurilor de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse; Ordinul nr. 142 / 2004 Ordin pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activitatile care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase; Legea nr. 360 / 2003 Lege privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, modificata si completata cu Legea nr. 263 / 2005; Ordonanta de urgenta 200 / 2000 privind Clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea 451 / 2001 si aplicata conform Normelor metodologice aprobate prin H.G. 490 / 2002; Ordonanta de urgenta 53 / 2006 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200 / 2000 privind Clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. H.G. nr. 199 / 2006 Hotarare pentru modificarea si completarea H.G. nr. 490 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta nr. 200 / 2000; H.G. nr. 2427 / 2004 Hotarare privind evaluarea riscului substantelor existente; H.G. nr. 1022 / 2002 Hotarare privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea securitatea muncii si protectia mediului; H.G. nr. 347 / 2003 Hotarare privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase; Ordinul nr. 251 / 2005 pentru organizarea si functionarea secretariatelor de risc privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate subsatnte periculoase; Ordinul M.A.I. nr. 647 / 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase; H.G. 1058 / 2006 Hotarare privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive; H. G. 1091 / 2006 Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca ; Legea nr. 481 / 2004 Legea protectiei civile ; Legea nr. 124 / 1995 Legea privind apararea impotriva dezastrelor, cu modificari si completari ulterioare; Legea nr. 307 / 2006 Lege privind apararea impotriva incendiilor; Ordinul 791 / 1998 Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor ; H.G. 1088 / 2000 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de aparare impotriva incendiilor ; Ordinul M.I. nr. 84 / 2001 Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc; Ordinul M.I. nr. 87 / 2001 Ordin pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu ; 9


SC VIROMET SA


Ordinul nr. 163/2007 - pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor Ordinul M.I. nr. 108 / 2001 Ordin pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcarile electrostatice DGPSI -004; O.M.A.I. nr. 1184 / 2006 Ordin pentru aplicarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta; O.M.A.I. nr. 158/ 2007 - pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta; O.M.A.I. nr. 1259/ 2006 pentru aprobarea Normei privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila; O.M.A.I. nr. 132 / 2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor; Legea nr. 15/2005 pentru aprobarea OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de urgenta. NPCICh 1977 Normativ departamental pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor in industria chimica aplicabil si pentru industria petrochimica, ca si pentru industria petroliera;

1. ZONA OBIECTIVULUI 1.1. Descrierea amplasamentului si a zonei in care se afla obiectivulAmplasamentul obiectivului analizat face parte din intravilanul orasului Victoria, fiind situat la 2 km sud, la limita vestica a judetului Brasov, intr-o zona predominant industriala. Vecinatati : la sud - suprafata impadurita proprietate ROMSILVA la vest - paraul Ucea Mare, la nord urmatoarele societati comerciale : S.C. PUROLITE SRL., terenuri intravilane apartinind orasului Victoria TRANSCHIM S.C. FLUOROPOLIMERI SRL. S.C. POLLUX SRL la est SC PIROCHIM SA, SC SRL si SC SPAROMEX SA precum si terenuri cu fanete sau vegetatie forestiera apartinind comunei Vistea. Cele mai apropiate asezari umane sunt reprezentate de: Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv , la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de 1,5 km, cu 200 locuitori


10

SC VIROMET SA


comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de 1,5 km, cu 100 locuitori sat Ucea de Sus - aflat la nord, la o distanta de 6 km sat Ucea de Jos - aflat la nord, la o distanta de 9 km de obiectiv sat Vistea de Sus aflat la nord -est , la o distanta de 5,2 km sat Vistea de Jos aflat la nord - est , la o distanta de 10 km sat Corbi aflat la nord , la o distanta de 8,4 km sat Arpasu de Sus situat la vest la o distanta de 7,5 km sat Arpasul de Jos situat la nord vest la o distanta de 10,6 km sat Dragus situat la est, la o distanta de 8 km statiunea Sambata situata la sud -est la o distanta de 8,5 km ` Cea mai importanta cale de acces din zona este drumul european E 64 (drumul national DN 1) Bucuresti Fagaras Sibiu) . DN 1 este situat la cca 10 km nord de amplasament. Paralel cu DN 1, la mica distanta se afla calea ferata Brasov Sibiu de pe magistrala 200. SC VIROMET SA este conexata la ambele cai de comunicatie. Batalul de depozitare pentru deseuri industriale nepericuloase - (namolul deshidratat de la instalatia de neutralizare a statiei de epurare si deseul copolimeric, provenit de la S.C. PUROLITE S.A., pentru care VIROMET presteaza serviciul de depozitare) este amplasat pe platforma societatii VIROMET Victoria, si anume in partea de est a incintei statiei de epurare, avand urmatoarele vecinatati: la nord: terenuri cu vegetatie forestiera iar la circa 1,5 km, Gara Victoria si cartiere de locuinte apartinand orasului Victoria; la vest , structurile instalatiilor Statiei de epurare ( bazine de aerare, decantoare, omogenizatoare, paturi uscare, etc );; est: Paraul Corbul Ucei precum si pasuni si vegetatie forestiera pendinte de comuna Vistea. La sud zona impadurita pe terenuri apartinand SC VIROMET SA. Conform pozitiei administrativ-geografice, la limita a doua judete, SC Viromet SA detine proprietatea asupra terenurilor de amplasare a obiectivelor dupa cum urmeaza: Suprafatele de terenuri detinute de S.C. VIROMET SA in jud.BrasovNr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Specificare Sc suprafata construita la sol Sd suprafata desfasurata Sr suprafata retele St suprafata transport Sl suprafata libera ST suprafata totala Incinta (mp) Oras (mp)1.015.756 156.523 29.956 463.165 2.211.646,4 3.720.523,4 9511,4 2638 46 4.108 9510 23175,4

Aductiuni (mp)20.344 1.218 2.210 7.919 3.371 33.844

Total1.045.611,4 32.214 475192 2.224.52,4 3.777.542,8


11

SC VIROMET SA


Suprafetele de terenuri detinute de SC VIROMET-SA,Victoria Jud.BrasovSuprafata (mp) Obiectiv La sol545,4 179 181 8.228 378 9511,4

Nr. crt. 1

Desfasu rata1.018 206 208 509 697 2638

Supraf ata retele (mp)30 16 46

Suprafat a transport

(mp)1.158 495 505 1.950 4.108

Suprafat a libera (mp)

Total suprafata (mp)

Microhotel Cladire de locuit 2 str.Trandafirilor 1 Cladire de locuit 3 str.Trandafirilor 2 Strand 4 str.Stadionului Magazin 5 industrial Total suprafata

8.993 517 9510

1.733,4 674 686 17.237 2.845 23175,4

S.C. VIROMET S.A. detine Certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor: seria M 03 nr 1311/25.08.1994 pentru terenurile detinute in judetul Brasov si seria M 03 nr. 4109/15.04.1998 pentru terenurile situte in judetul Sibiu. Suprafetele de teren detinute de S.C. VIROMET-S.A. in jud.Sibiu AductiuniNr. crt. Comuna Suprafata construita (mp) La Desfa sol surata475 290 765 230 124 354

Suprafata retele (Sr) (mp)250 455 705

Suprafata transport (St) (mp)4.692 2.353 7.045

Suprafa ta libera (Sl) (mp)-

Total suprafata (mp)5.417 3.098 8.515

1. Cartisoara 2. Arpasu de Jos Total suprafata pe categorii de folosinta

Suprafetele de teren detinute de S.C. VIROMET-S.A. in jud.Brasov-AductiuniNr. crt. Comuna Suprafata construita (mp) DesfaLa sol surata1.510 4.121 6.723 7.990 282 245 295 396 1.218 20.344 -

Suprafata retele (Sr) (mp)405 82 303 1.420 2.210

Suprafata transp. (St) (mp)3.840 381 2.729 969 7.919

Suprafata libera (Sl) (mp)137 2.617 617 3.371

Total suprafata (mp)5.892 7.201 9.755 10.996 33.844

1. Ucea 2. Sambata 3. Vistea 4. Lisa Total suprafata desfasurata Total suprafata pe categorii de folosinta


12

SC VIROMET SA


1.2. Pozitia geografica si topograficaGeografia regiunii de amplasare a unitatii judetul Brasov Judetul Brasov se gaseste in zona centrala a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Orasele importante ale judetului sunt: Brasov (550 mii locuitori), Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). Din punct de vedere geografic, marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica, la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali. Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov. Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele Postavarul si Piatra Mare; in sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai importante masive carpatice: Fagaras vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare - vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma - 1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m. treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine. regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei. Localizarea geografica a obiectivului Amplasamentul SC Viromet SA este situat langa orasul Victoria, la extremitatea vestica a judetului Brasov. Din punct de vedere geografic, zona amplasamentului este platoul situat la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, pe malul sudic al cursului mijlociu al raului Olt, la altitudinea de 650 m.


13

SC VIROMET SA


Elementele caracteristice ale reliefului zonei sunt reprezentate in cea mai mare parte de munti (Masivul Fagaras, in proximitatea varfului Moldoveanu), intalnindu-se urme ale glaciatiunii cuaternare, evidente in extremitatea vailor, circurilor si lacurilor glaciale. Coordonatele topografice ale amplasamentului SC Viromet SA Victoria sunt urmatoarele: 24 0 42 42 longitudine estica; 45 0 42 42 latitudine nordica.

Cursurile de apa care tranziteaza zona amplasamentului sunt: - paraul Corbisor la limita estica si - raul Ucea Mare care bordeaza limita vestica a unitatii. Apele paraului Corbisor pornesc din zona platformei industriale S.C. VIROMET SA. Dupa un parcurs de circa 14 km, acesta traverseaza satul Corbi si se varsa in raul Olt, care este situat la cca 10 km nord de amplasament.

1.3. Constructia bunurilor din zonaUnitatea SC Viromet SA Victoria face parte din platforma industriala a fostului Combinat Chimic Victoria. Actualmente, ca urmare a reorganizarilor administrative pe aceasta platforma industriala, in imediata apropiere a unitatii, se aflla constructii ale urmatoarelor unitati economice : SC Purolite SRL SC Pirochim SA SC Sparomex SRL SC Transchim SRL SC Fluoropolimeri SRL SC Pollux SRL Conditii de fundare pentru constructiile de pe amplasament Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural de la baza umpluturilor create aici. Din punct de vedere geotehnic terenul nu prezinta indicii de existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentului iar in vederea realizarii unei constructii releva conditii bune sub aspectul stabilitatii si a rezistentei la incacare. Constructiile s-au fundat sub patura de pamant vegetal, incastrandu-se fie in stratul de argila prafoasa, fie in orizontul de bolovanis si pietris cuprins in masa de nisip argilos. Fundarea in stratul de argila prafoasa s-a realizat incepand de la cota 1,50 m, iar in orizontul de bolovanis si pietris in masa de nisp argilos de la cota 3,50 m. Ambele cote se raporteaza de la suprafata terenului actual. H&S ECO CONSULT 2008 14

SC VIROMET SA


Pentru fundarea in stratul de argila prafoasa s-a luat in considerare presiunea conventionala pconv = 350 Kpa, pentru sarcini de calcul centrice si pconv = 490 Kpa, pentru sarcini de calcul cu excentricitati dupa o singura directie (grupare speciala). in varianta de fundarii pe orizontul de bolovanis si pietris cuprinsa in masa de nisip argilos s-a luat in consideratie presiunea conventionala pconv = 450 Kpa, pentru sarcini cu excentricitati dupa o singura directie. Terenul de amplasament a instalatiilor tehnologice este un teren stabil si nu prezinta fenomene de alunecare si eroziune. Constructiile apartinand de SC Viromet SA Victoria sunt de tip industrial. Amplasarea pe terenul aferent unitatii a constructiilor care adapostesc liniile de productie si spatiile administrative, este redata in Planul nr. 2902/8, anexat. Materialul cel mai des utilizat pentru constructii este caramida, acestea fiind prevazute cu stalpi de rezistenta din beton armat si cu acoperisuri de tip sarpanta cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe cai de acces direct din aleile de circulatie ale unitatii. Caile de acces principale pot fi utilizate si drept cai de salvare in caz de urgenta. Pe fiecare nivel a cladirii sunt afisate in locuri vizibile planul cladirii si schemele de evacuare in caz de urgenta. Cladirile sunt utilizate in principal ca spatii de productie, sedii de birouri, vestiare, grupuri sanitare pentru sectii si servicii, dar si pentru laboratoare, statii electrice, ateliere mecanice, electrice, AMC, depozite de materiale, puncte termice, etc. Toate cladirile sunt prevazute cu hidranti si/sau stingatoare cu praf si CO 2. Instalatiile de hidrantii ( DN50 cu ajustaj DN20) sunt montate pe fiecare nivel si racordate la reteaua de hidranti a unitatii. In general cladirile sunt dotate cu circuite electrice pentru iluminat si iluminat de siguranta, trasee pentru agentul termic, apa potabila si canalizari racordate la retelele societatii. Cladirile in care sunt amenajate laboratoare sunt dotate si cu trasee de gaz metan. Depozitele in care se afla substantele periculoase nu sunt amplasate in interiorul cladirilor ci in spatii separate, special construite si marcate cu etichete avand pictograme specifice pentru tipul de substanta periculoasa, in conformitate cu HG 95/2005. Nici o cladire de pe teritoriul societatii nu este prevazuta cu lifturi pentru personal. Cladirile aferente obiectivului analizat sunt redate in tabelul urmator:Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Denumire HALA FABR.(CL. SINTEZA ) CLADIREA FABRICII DE OXIGEN CLAD COMPR.DE AER CLADIRE COMP. SINTEZA DEPOZITUL DE METANOL CASA POMPELOR CLAD.5466/2 CLAD.DISTILARE POMPE CLAD.LAB.SI GRUP SOCIAL CLAD.STATIE AMC HALA COMPRESOARELOR Amplasare Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Supr. Constr (mp) 439 578 457 1135 850 720 198 354 279 139 837 Supr. Desf. (mp) 439 578 457 1135 720 396 279 139 837 Destinatia METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL Vechime ani 26 9 43 43 43 39 46 39 39 39 39 Grad Uzura % 25 20 50 50 30 30 50 30 30 20 25


15

SC VIROMET SANr. Crt 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51

RAPORT DE SECURITATEAmplasare Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Supr. Constr (mp) 142 144 370 17 252 1062 394 25 120 96 12 61 209 47 96 95 577 79 36 2457 427 175 196 38 457 457 76 30 61 160 99 180 245 172 3490 1884 598 100 200 Supr. Desf. (mp) 142 144 370 17 252 1209 394 25 120 96 12 61 209 47 96 95 577 79 36 4916 427 175 196 38 717 717 76 30 61 160 344 3490 1884 598 100 200 Vechime ani 32 31 31 31 31 31 32 32 31 46 46 46 36 29 34 29 21 52 38 35 33 33 40 48 35 30 30 13 13 13 18 13 13 13 34 34 33 14 56 56 Grad Uzura % 25 25 25 25 25 25 20 25 29 40 40 40 30 30 25 20 20 20 20 20 20 20 20 25 20 20 20 20 20 5 10 10 10 5 10 10 5 10 20 20

Denumire ATELIER MECANIC CAMERA AMC CASA CAZAN RECUP.(DIST) CASA POMPE (DIST) CASA POMPE (GAZ.PROC) CLAD.DEMINERALIZARE CLADIRE STATIE POMPARE TURN RA CLD.RAMP.INCARC.DESC.C IST. HALA COMPRESOARE CLADIRE AMC CU PLATFORMA CLADIRE STATIE DEZACIFIFIERE CLADIREA CASEI DE POMPE CLADIREA SUFLANTELOR BARACA TABLA ONDULATA TURN FOR CLADIREA SUFLANTELOR CLADIRE AMC si STATIE ELECTR. CLADIRE STATIE ELECTR. CLAD.5240/1PT OMOG DEP.NC CLADIRE DE FABRICATIE CL.STATIE CONDENS(CLEI) CLADIRE DEPOZIT UREE CLADIRE INSTALATIE CLEI CLADIREA 5240-3 CLADIREA 5373/4 (DEPOZIT CLEI) CLADIREA STATIEI ACUMULAT CLADIRE CAMERA COMANDA CLADIRE DE FABRICATIE CAMERA EL.DEP.VIRON CAMERA ELEC.COND CLAD.POMPA-TR.RACI CLADIRE STATIE ELECTRICA CONSTR.METAL.COND CONSTR.METAL.EVAPO CONSTR.METAL.METIL CLADIRE STATIE EL.6KW HALA FABRICATIE M.PLASTICE ATELIER MATRITERIE HALA DE FABRICATIE PLACARI ATELIER IMPREGNARI si USCARE M CLADIRE AT.BOBINAJ

Destinatia METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL METANOL RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI RASINI MASE PLAST MASE PLAST MASE PLAST MASE PLAST PIESE SCH PIESE SCH


16

SC VIROMET SANr. Crt

RAPORT DE SECURITATEAmplasare Supr. Constr (mp) 846 336 289 846 846 518 474 88 1625 191 1136 15 423 186 28 23 91 71 397 254 54 299 1523 92 80 65 20 133 93 283 322 659 100 25 Supr. Desf. (mp) 846 336 289 846 846 518 685 88 1625 191 1136 15 423 186 28 23 199 151 794 508 54 598 1523 92 80 130 20 133 93 283 322 659 100 25 Vechime ani 53 36 50 40 42 53 52 57 53 36 36 32 35 54 30 3 39 39 50 44 45 40 40 32 35 32 53 53 30 35 20 42 32 29 Grad Uzura % 15 15 20 10 10 20 20 20 20 10 10 10 15 15 30 30 0 0 20 20 20 10 10

Denumire S=115.8MP CLADIREA 5411 CLADIREA 5458/2 CLADIREA PT.OXIGEN HALA DE CAZANGERIE HALA(INTRE CAZANE si MASINI) BARACA DIN TABLA ONDULATA CLADIREA 5535-AT.MEC. CLAD 5124 CLADIREA 5120 CL.CASA POMPELOR si PERS.SUPR. CL.CENTRALEI NOI(C.R12) CL.POST TRAFO(TURN RACIRE CLADIRE NR.5232/1 ATELIER MECANIC BARACA PT MASINISTI APA CABANA BARAJ UCEA MARE CASA BARAGISTI SIMBATA CASA BARAGISTI VISTISOARA CASA FILTRE MARI CL.5112 CASA FILTRE MICI CL5111 CLAD ATELIER HIDRO si TOPO CLADIRE CASA FILTRELOR APA CLADIRE CASA FILTRELOR APA CLADIRE PRIZA CAPTARE BRESCIOA CLADIRE PRIZA CAPTARE LISA CLADIRE PRIZA CAPTARE POJORTA CLADIRE PRIZA CAPTARE VISTEA M CASA DE REGLARE GAZ METAN CLAD POST TRAFO CLAD ST REACTIVI si LAB CLADIRE POST TRAFO CLADIRE CU PLANSEU BETON BARACA MET.NAT.MEC.ELECTRICE BARACA METALICA

Destinatia

52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85

Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Ucea Ucea Simbata Vistea Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Breaza Lisa Pojorta Vistea Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta

PIESE SCH PIESE SCH PIESE SCH PIESE SCH PIESE SCH INTRETINERE INTRETINERE TERMO TERMO TERMO TERMO TERMO BOBINAJ HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO HIDRO GAZ METAN APE REZID APE REZID APE REZID AMA TRANSPORT TRANSPORT

20 20 15 20 10 10 10 15 10 10 10


17

SC VIROMET SANr. Crt 86 87 88 89 90 91 92 93 94

RAPORT DE SECURITATEAmplasare Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Incinta Supr. Constr (mp) 56 58 190 776 137 224 460 969 927 Supr. Desf. (mp) 56 136 190 776 137 224 460 3015 2656 Vechime ani 27 35 13 62 49 49 53 50 52 Grad Uzura % 10 10 10 15 10 10 10 10 10

Denumire BARACA METALICA CLADIRE ATELIER CLADIRE+PLATF.CFU DEPOU REMIZA PTR. LOCOMOTIVA GRUP SOCIAL-AVERTIZOR INCENDIU CLADIRE 5335/1+1 AVERTIZOR INC CLADIRE 5465 GR.SOCIAL CLADIRE ADMINISTRATIVA+7AVERTI CLADIRE5460(PALAT ADTIV78 AVE

Destinatia TRANSPORT TRANSPORT CFU CFU CFU A-TIV A-TIV A-TIV A-TIV

1.4. Descrierea si distantele fata de bunurile din zona obiectivului afectabile prin accidente (biserici, scoli, spitale, alte locuri publice, monumente, constructii pentru alimentarea publica cu electricitate, gaz, telefon, locuri publice de intalnire)SC Viromet SA este amplasata in intravilanul orasului Victoria spre sud, la o distanta de 2 Km pe un platou la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, intre paraurile Corbisor ( la est) si Ucea Mare (la vest). Cele mai apropiate asezari umane sunt: orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Arpasul de Sus, Sumerna, Vistea de Jos, Ucea de sus, Ucea de Jos, Corbi., Arpasul de Jos. Informatii privind amplasarea in teritoriu a societatii sunt date in Plan nr. 2902/1: Amplasamentul obiectivului. Planul mai contine informatii despre amplasarea in teritoriu a riveranilor (orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Vistea de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Corbi, Sumerna, Arpasul de Sus, Arpasul de Jos precum si a societatilor comerciale SC PUROLITE SRL , SC, PIROCHIM SA, SC SPAROMEX SA, si despre raurile si caile de acces din zona. Zone locuite Zonele locuite adiacente teritoriului din jurul societati, pe o raza de aproximativ 10 km sunt urmatoarele: Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv , la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de cca. 1,5 km, cu 200 locuitori comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de cca. 1,5 km, cu 100 locuitori sat Ucea de Sus - aflat la nord, la o distanta de cca. 6 km sat Ucea de Jos - aflat la nord, la o distanta de cca. 9 km de obiectiv sat Vistea de Sus aflat la nord -est , la o distanta decca. 5,2 km H&S ECO CONSULT 2008 18

SC VIROMET SA


sat Vistea de Jos aflat la nord - est , la o distanta de cca.10 km sat Corbi aflat la nord , la o distanta de cca. 8,4 km sat Arpasu de Sus situat la vest la o distanta de cca.7,5 km sat Arpasul de Jos situat la nord vest la o distanta de cca.10,6 km sat Dragus situat la est, la o distanta de cca.8 km statiunea Sambata situata la sud -est la o distanta de cca.8,5 km Toate centrele locuite sunt figurate pe Planul topografic al teritoriului. Centre vulnerabilea)

Oras Victoria Liceul teoretic I.C.Dragusanu (1100 persoane) Grup scolar de chimie (600 persoane ) , Centru de protectie minori (100 persoane ) Gradinitele nr. 1 si nr. 2 ( 200 persoane ) Spitalul orasenesc ( 200 persoane ) Biserici : - Biserici ortodoxe parohiale nr. 1 si nr. 2 ( 400 persoane ) - Biserica penticostala ( 50 persoane ) - Biserica adventista ( 50 persoane ) Piata agro-alimentara ( 100 persoane ) Baza sportiva ( 1000 persoane ) Baza agrement VIROMET ( 2000 persoane ) Ucea de Sus Scoala Generala Cls.I-VIII ( 100persoane ) Gradinita ( 20 ) Biserica ortodoxa ( 30 persoane ) Ucea de Jos Scoala Generala Cls.I-VIII ( 100persoane ); Gradinita ( 30 ); Biserica ortodoxa ( 50 persoane ); Corbi Biserica ortodoxa ( 20 persoane ) Vistea de Sus Scoala Generala Cls.I-IV ( 50 persoane ) Gradinita ( 10 ) Biserica ortodoxa ( 30 persoane ) Vistea de Jos scoala Generala Cls.I-VIII ( 50persoane ) Gradinita ( 10 ) 19

- Scoli : b)

c)

d)

e)

f)

-


SC VIROMET SA -


Biserica ortodoxa ( 30 persoane ); Sumerna

g.

h.

-

Arpasul de Sus scoala generala clasele 1 4 ( 70 persoane ) ; scoala generala clasele 5 8 ( 100 persoane ) ; gradinita ( 70 persoane ), 2 biserici ortodoxe a cate 350 persoane fiecare ; 2 biserici adventiste avand capacitatea de 150, respectiv 100 persoane ;

i. Arpasul de Jos - scoala generala clasele 1 4 ( 60 persoane ) ; - scoala generala clasele 5 8 ( 90 persoane ) ; - gradinita 50 persoane - 2 biserici ortodoxe avand capacitate 400 persoane, respectiv 250 persoane ;

j. Dragus - scoala generala clasele 1 8 (70 persoane); - gradinita 50 persoane; - 2 biserici ortodoxe avand capacitate de 400 persoane, respectiv 100 persoane.


20

SC VIROMET SA


Amplasarea n zona a SC VICTORIA SA


21

SC VIROMET SA


Nota: Numarul de persoane s-a estimat la valori maxime existente in 2007 Toate centrele vulnerabille sunt marcate pe planul nr. 2902/9.

1.5. Instalatii invecinate care pot provoca accidentePe platforma industriala pe care este amplasata unitatea se gasesc mai multe instalatii care pot provoca accidente. Acestea instalatii fac parte din urmatoarele unitati:Nr. crt. 1 2 3 Unitati economice apropiate PIROCHIM SPAROMEX PUROLITE Instalatiile care pot provoca accidente Depozite de munitii Depozit de explozibili Pericol de incendiu, substante toxice,

Situare Est Est Nord Vest

1.6. Cai de acces principale si cai de acces importante pentru fortele de interventie in caz de incendiuCea mai importanta cale de acces spre zona amplasamentului este drumul european E 64 (drumul national DN 1) Bucuresti Brasov - Fagaras Sibiu. Cai de acces Accesul pe amplasamentul SC Viromet SA se realizeaza din DJ 105 P Ucea de Jos Victoria. In planul obiectivului 2902/1 este prezentat situatia privind amplasarea obiectivelor (ORS-uri, depozite, rampe de incrcare-descrcare) pe teritoriu societtii si a cilor de acces in interiorul amplasamentului. Drumurile de acces sunt betonate sau asfaltate iar la fiecare intersectie exista indicatoare de directionare ctre obiective.

1.7. Date meteorologice (frecventa precipitatiilor, a inghetului, a cetii, puterea si directia predominanta a vantului, clase de stabilitate, temperaturi maxime si minime)In general, clima judetului Brasov are un specific temperat continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. H&S ECO CONSULT 2008 22

SC VIROMET SA


Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 0 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 0 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s conform Rozei vanturilor prezentata in anexa. Datorita pozitiei sale geografice, depresiunea Fagaras prezinta o aerisire mai slaba, de aceea iarna aerul este rece, favorizand inversiunile termice: Temperatura medie anuala a aerului este de 7,6C, Temperaturile medii pentru lunile de iarna sunt de -4 C Temperatura maxima absoluta a fost de 37C in luna august Temperatura minima absolute atinse au fost de -33,8 C Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala moderata, cu urmatoarele caracteristici: Numarul anual de zile senine: Durata de stralucire a soarelui: Numarul anual de zile acoperite: < 60 zile; 2.000 2.100 h / an; 100 120 zile .

Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an. In zona obiectivului, valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 600700 mm pe an. Din aceasta cantitate de apa, cca. 450 500 mm se evapora si numai 30% din apa care participa la scurgerea superficiala se infiltreaza in sol. Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor din zona, precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament. Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimile la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile/an .

1.8. Date geologice si hidrografice (geologia amplasamentului, date seismice, caracterul suprafetei si a apei subterane)

Date geologice Relieful judetului Brasov prezinta in amanunt o mare complexitate morfologica si morfogenetica, ca rezultat al unei indelungate evolutii in functie de loc si timp pe un fundament de geosinclinal carpatic si pe variate structuri geologice. Analiza indicilor morfometrici indica existenta unor complexe naturale materializate in trei trepte majore de relief. H&S ECO CONSULT 2008 23

SC VIROMET SA


Din punct de vedere geologic, amplasamenetul studiat se inscrie in zona de sud a unitatii morfostructurale cunoscuta sub numele de Depresiunea Fagarasului. Amplasat in imediata aperopiere a zonei de contact dintre fosa depresionara a Fagarasului si versantii nordici ai muntilor cu acelasi nume, in perimetrul cercetat, fundamentul geologic este constituit din sisturi cristaline, avand in compozitie mica sericit si clorit afectate de metamorfism de epi si metazona. Placat peste fundamentul stancos, se gasesc masive depozite coluvial deluviale, rezultate in urma proceselor de dezagregare fizica si alterare chimica a rocii de baza, precum si de eroziunea si transportul efectuat de torentii care au drenat versantii nordici ai Muntilor Fagaras. Cercetarile geologice si geotehnice executate in zona au stabilit ca pe amplasament si in zona acestuia nu se gasesc depuneri de mal, turba, saruri solubile sau alte fenomene naturale din categoria golurilor carstice, caverne, etc. Date geomorfologice Tipurile de sol din zona, caracteristici Cercetarile mineralogice si petrografice efectuate asupra subsolului judetului Brasov arata ca aici zacamintele de minereuri sunt mai putine, dar rocile utile se afla in cantitati nelimitate si sunt raspandite pe toata suprafata judetului. Rezervele de roci utile sunt de diferite categorii: calcare, dolomite, marne, gresii, nisipuri si tufuri. In zona obiectivului studiat, terenul este neproductiv datorita tipului de sol care este Litosol; acesta, prin natura sa este usor degradabil, cu stratul fertil foarte subtire si o cantitate totala de humus foarte redusa, volumul edafic mic, datorita prezentei scheletului ( 70%). Terenul pe care s-a construit platforma industriala VIROMET prezinta denivelari si o sensibilila panta de inclinare de la sud catre nord. Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural. Date geotehnice Stratificatia terenului de suprafata Prospectiunile executate in perimetrul cercetat au stabilit ca grosimea stratului de pamant vegetal este de 0.2 0.5 m. Sub stratul vegetal se gaseste un strat de argila galbuie plastic vartoasa, care se extinde pana la 3,00 3,30 m, unde se patrunde formatiunea aluvionara alcatuita din bolovanis si pietris, cuprins intre masa de nisip argilos cafeniu roscat. Elementele de bolovanis cu dimensiunile cuprinse intre 15 20 cm, sunt de forma rulata sau colturoasa, procentul acestora in masa de nisip fiind de 15 40%, uneori crescand pana la 70% si apar blocuri de 60 80 cm. Aceasta formatiune aluvionara cu grad de indesare avansat este extinsa pana la 7 15 m. H&S ECO CONSULT 2008 24

SC VIROMET SA


Adancimea de inghet Conform STAS 6054/77, in zona amplasamentului obiectivului analizat, adancimea maxima de inghet este de 1,10 m. Zonarea seismica Potrivit normativului P 100 / 1 - 2006 in calculul seismic perimetrul cercetat se incadreaza in zona seismica D avand intensitatea seismica I = 7, coeficientul ks = 0,16, perioada de colt Tc = 0,7 s si ag = 0,20. Incadrarea terenului conform TS / 988 Incepand de la suprafata exista 0,2 0,5 m pamant vegetal, dupa care terenul pe care se afla fundatiile se incadreaza in categoria teren foarte tare. Amplasamentul batalului se suprapune zonei de campie piemontana avand fundamentul constituit din sisturi cristaline peste care s-au depus masive acumulari de argila in care se gasesc inglobate fragmente de sisturi. In perimetrul studiat au fost executate foraje de studiu care au permis evidentierea litologiei terenului de fundare. De asemenea, din forajele de studiu au fost recoltate probe pe baza carora s-au stabilt caracteristicie fizico-mecanice ale terenului. Amplasamentul depozitului de deseuri industriale ( batal ) situat in zona Statiei de epurare, in vecinatatea vestica a paraului Corbul Ucii, litologia terenului de fundare este urmatoarea: - la suprafata apare un strat de argila prafoasa avand 2,5 m grosime in partea de vest. Grosimea stratului de argila scade catre est ajungand la 1,5 m. - sub stratul de argila prafoasa de la suprafata se dezvolta un orizont masiv de pietris din sisturi cristaline avand interspatiile umplute cu argila prafoasa cu grad ridicat de compactare si permaeabilitate redusa (4,4 x 10-5 cm/s). Caracteristicile fizico-mecanice ale argilei sunt urmatoarele: - indicele de consistenta: 0,8 - indicele de plasticitate: 35% - greutatea volumetrica: 1,9 KW/mc - unghiul de frecare interna: = 260. - coeziunea C = 20 KPa. - coeficientul de filtratie: K = 3 x 10-7 cm/s. In studiul geotehnic intocmit de Proiect Brasov S.A. se recomanda ca la realizarea sapaturilor pentru bataluri, panta de taluz sa fie egala cu 550 pana la adancimi de 5m si de 450 pentru adancimi mai mari de 5 m. Studiul geotehnic mentionat, precizeaza ca amplasamentul batalului nu este afectat de reteaua hidrografica din zona. In privinta regimului apelor subterane, panza freatica se intalneste la 15 20 m adancime. H&S ECO CONSULT 2008 25

SC VIROMET SA


Date hidrologice si hidrogeologice Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Brasov este relativ bogata, densa, bine organizata si cu debite ridicate in toate anotimpurile anului. Majoritatea raurilor mai mici din arealul judetului Brasov sunt colectate de raul Olt, care strabate partea de nord vest a judetului Brasov pe o distanta de circa 210 km, intre Lunca Calnicului (la limita cu judetul Covasna) si comuna Ucea (limita cu judetul Sibiu). Debitele raurilor din zona: - Ucea Mare: 840 mc/h; - Corbul Ucii: 632 mc/h; - Vistea Mare: 1.530 mc/h. Amplasamentul este drenat de paraul Corbul Ucii (care il traverseaza). Albia paraului este bine conturata, cu adancimea medie de 2,5 m. Pana in prezent nu s-au produs fenomene de inundatii datorita regularizarii lui si/sau datorita bazinului de receptie mic si impadurit. Zona fiind de munte se caracterizeaza prin ploi reci si dese, Q = 24 l/mp. care se strang in ape de suprafata cu caracter slab acid, dirijate la canalizarea conventional curata. Apa subterana Amplasamentul nu este afectat de nici un fel de artera hidrografica sau de torent, iar nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi ce depasesc 1020 m. Apele provenite din precipitatii nu se infiltreaza si nu se acumuleaza in roci intrucat formatiunile existente din startificatia terenului permit o buna drenare a acestor ape catre adancime.

1.9. Teritorii ecologice special ocrotiteVictoria este un oras in judetul Brasov, situat la poalele Muntilor Fagaras. La 30 de km de municipiul Fagaras si la 100 kilometri de municipiul resedinta de judet, Brasov. Fabrica Viromet se invecineaza cu doua situri protejate: ROSPA0098 Piemontul Fagaras si ROSCI0122 Muntii Fagaras. Teritoriul sitului SPA Piemontul Fagaras se intinde pe judetul Brasov, pe aria administrativa a Municipiului Fagaras si comunelor: Dragus (51 %), Harseni (39 %), Lisa (60 %), Recea (43 %), Sambata de Sus (41 %), Sinca Noua (22 %), Sinca Veche (52 %), Ucea de Jos (17 %), Victoria (45 %), Vistea de Sus (22 %). Padurile sunt administrate pe judet. Suprafata sitului SCI Muntii Fagaras ocupa o parte din judetul Brasov dupa cum urmeaza: Dragus (42 %), Harseni (58 %), Lisa (55 %), Recea (48 %), Sambata de Sus (50 %), Sinca Noua (5 %), Sinca Veche (35%), Ucea de Jos (39%), Vistea de Sus (29%), Zarnesti (17%).


26

SC VIROMET SA


Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este deal si munte.

ROSCI0122 Muntii Fagaras a fost declarat sit de importanta comunitara datorita biodiversitatii si habitatelor care caractrerizeaza muntii Fagaras. Acest sit cuprinde urmatoarele:

Tipuri de habitate:

3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; 3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane; 3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane; 4060 - Tufarisuri alpine si boreale; 4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium; 4080 Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix; 6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase; 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin; 6520 - Fanete montane; 7240* - Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Paduri medioeuropene de fag din CephalantheroFagion; 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; 91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto- Fagion); 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea). Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 - Lynx lynx (Ras); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava); 1354* - Ursus arctos (Urs brun). Specii de amfibieni si reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic). Specii de pesti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioaga); 1163 - Cottus gobio (Zglavoc); 2484 Eudontomyzon mariae (Chiscar de rau); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc). Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma banaticum; 1065 Euphydryas aurinia; 1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenusiu); 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Carabus); 4054 Pholidoptera transsylvanica (Cosasul H&S ECO CONSULT 2008 27

SC VIROMET SA


transilvan); 4021* - Phryganophilus ruficollis (Gandac); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gandac)

Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1393 - Drepanocladus vernicosus; 1898 Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Mosisoare); 1389 - Meesia longiseta; 4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuta de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gatului). Din punct de vedere al sitului de protectie avifaunistica (ROSPA0098 Piemontul Fagaras) teritoriul sitului este amplasat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal in acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud spre nord, prin frecarea de pantele muntilor in actiunea descendenta spre nord, astfel incat la temperaturile din zona depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este bogata, alcatuita din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt. Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai muntilor Fagaras. Habitatele sunt foarte variate (culturi teren arabil, pasuni, alte ternuri arabile, paduri de foiase, paduri de conifere, paduri de amestec, vii si livezi, alte terenuri artificiale localitati, mine, paduri in tranzitie). Flora este bine reprezentata, fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in fanetele umede peste 450 specii. Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor ofera o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari. Padurile adapostesc efective semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua specii de muscari. Aici cuibaresc si speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe zonele deschise de la poalele muntilor, la fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa de ciocarlie de padure si de cristel de camp. In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari: Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus martius, Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus.


28

SC VIROMET SA


2. DESCRIEREA GENERALA A OBIECTIVULUI Prezentarea generala a obiectivuluiForma de proprietate: societate cu capital integral privat din luna iunie 2002 prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de catre INTERAGRO BUCURESTI. Structura actuala de personal este prezentata in tabelul de mai jos: Nr. SECTIE / SERVICIU TESA MAISTRI MUNCITORI TOTAL 1. Director general 1 1 3. Compartiment Legislativ 1 1 4. Serviciul Resurse Umane 8 8 5. Comp. Audit intern 1 1 6. Comp. Documente clasificate 1 1 7. Serviciul SIPP 5 5 8. Serviciul PAGS 6 1 57 64 Total 23 1 57 81 9. Sef Depart. Calitate-Mediu 1 1 10. Birou Management Calitate 2 2 11. Serv. Monitorizarea Calitatii 4 17 21 12. Laborator metrologie 2 2 13. Birou Protectia Mediului 2 2 Total 11 17 28 14. Director Economic 1 1 15. Serv. Financiar 6 6 16. Birou Tehnol. Informatiei 3 3 17. Serv. Contabilitate 7 7 18. Serviciul Marketing - Vanzari 5 2 7 19. Serviciul Achizitii 5 2 7 20. Serviciul Transporturi 3 31 34 Total 30 35 65 21. Director Tehnic- Productie 1 1 22. Serviciul Tehnic-Productie 7 7 23. Sectia Cercetari 3 8 11 24. C.Pr. Metanol 9 9 86 104 25. C.Pr. Rasini 7 12 91 110 26. C.Pr. Mase Plastice 1 2 4 7 Total 28 23 189 240 27. Director MEA 1 1 28. Sectia Termoenergetica 7 10 46 63 29. Sectia Electro-AMA 2 3 27 32 30. C.Pr. Hidro 4 4 48 56 31. Sectia M.R.V.M. 3 3 26 32 32. Sectia Control Instalatii 3 3 33. Serviciul MEA - Investitii 4 4 Total 24 20 147 191 Total angajati 116 44 445 605 H&S ECO CONSULT 2008 29

SC VIROMET SA


Obiect de activitate: Profil de activitate: Categoria de activitate, conform anexei 1 a Ordonantei de Urgenta nr.152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006. Societatea fabrica produse chimice de baza, cod Caen 2414, si are ca obiect de activitate producere si comercializare de substante chimice organice obtinute prin chimizarea gazului metan (metanol, formaldehida, hexametilentetramina, paraformaldehida, metilal, biocombustibil din uleiuri vegetale, rasini ureoformaldehidice, rasini fenolice, rasini melaminice); substante chimice anorganice (solutie amoniacala 25%), prelucrarea polietilenei, polipropilenei si politetrafluoretilenei, precum si activitati conexe (alimentare cu apa, colectare si epurare ape uzate, producere de agent termic cat. IV.4., intretinere si reparatii, transport intern, proiectare de echipamente, utilaje, modernizare si retehnologizare Instalatii existente). Activitati IPPC Sectia Metanol: - Instalatia Metanol IV si Instalatia Metanol III; - Instalatia NG1000; Sectia Rasini: - Instalatia Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V; - Instalatii pentru fabricarea rasinilor ureoformaldehidice tip URELIT; - Instalatii pt. fabricarea rasinilor ureoformaldehidice tip ADEZIV clasa E1; - Instalatii PRECONDENSAT UF80, UF70; - Instalatie pentru fabricarea rasinilor melaminice VIMEL; - Instalatie pentru fabricare intaritori; - Instalatie pentru fabricare metilal; - Instalatie pentru fabricare hexametilentetramina; - Instalatie producere paraformaldehida; - Instalatie pentru fabricarea esterilor metilici vegetali. - Instalatie producere apa amoniacala; Centrala termoelectrica (CET).

Activitati direct legate tehnic: Receptia si depozitarea materiilor prime (depozit materii prime lichide si solide); Depozite produse finite; Sector Mase Plastice; Instalatii de microproductie; CPr Hidro - Statia de epurare si Sector Ape.


30

SC VIROMET SA Activitati anexe:


- Sector Electro-AMA; - Atelier piese de schimb; - Sector transporturi; - Serviciul C.T.C.; - Birou Protectia Mediului - Laborator analize ape si aer; - Serviciu Intern de Prevenire si Protectie - Activitati administrative; - Depozit de deseuri (batal); - Dispensar uzinal; - Serviciu privat pentru situatii de urgenta Activitati ce urmeaza a fi dezafactate, nu fac obiectul instalatiei IPPC, dar se afla pe amplasament,: - Instalatia Oxigen II; - Instalatie Metanol II - Instalatie de producere rasini fenolice FENOLIT; - Instalatii pentru fabricare bicarbonat de amoniu; - Instalatii pentru producerea Nitrocelulozelor; - Instalatie pentru producerea acidului azotic concentrat; - Instalatie pentru producerea acidului sulfuric; - Instalatie pentru producerea de rasini alchidice; - Instalatie pentru producerea de alcool furfurilic (gr. Azot); - Halda de cenusa de pirita. Conform Hotararii C.S.A.T. nr. 149/15.11.2001, sanctionata legislativ prin HG nr. 191 / 2002, vor fi dezafectate instalatiile care au apartinut sectorului productiei de aparare din VIROMET: instalatie pentru fabricarea oleumului, acidului sulfuric tehnic si pentru acumulator, sulfit de sodiu, instalatie pentru fabricarea acid azotic concentrat si diluat, instalatie pentru fabricarea nitrocelulozelor destinate productiei speciale. Organizare interna: Activitatea productiva in cadrul S.C. VIROMET S.A. este asigurata in flux continuu, se lucreaza in 3 schimburi de cate 8 ore. Activitatea serviciilor de specialitate se realizeaza la program de 8 ore / zi in schimbul I ( sambata si duminica liber ) Pentru unele activitati productive se lucreaza cu program redus, in schimburi de 6 ore, program continuu (24 h/zi) la instalatiile Hexametilentetramina, Paraformaldehida, compresoare instalatia Metanol IV. Unitatea este structurata pe centre de profit , sectii si servicii : CPR Metanol, CPR Rasini , H&S ECO CONSULT 2008 31

SC VIROMET SA


CPR Mase plastice, Sectia Cercetare, Sectia Termoenergetica, Sectia Electro-AMA, Sectia Mecanica Intretinere, CPR Hidro, CPR Revalmat. Serviciul PAGS; Serviciul Contabilitate, Serviciul financiar, Serviciul RUA, Serviciul Investitii MEA; Serviciul Control instalatii; Serviciul Tehnologia informatiilor Autorizari: S.C. VIROMET S.A. Victoria detine urmatoarele autorizatii:Autorizatie/ certificare Certificat de inregistrare Cod Unic de Inregistrare si anexe la CUI privind autorizarea activit. Autorizatie PSI Numar Activitatea/ substanta autorizata Organisme emitente

Seria A238621 1126350

Activitatea principal 2414- fabricarea de produse chimice de baz

RC Brasov

742605/ 10.06.2002

Sediu administrativ

Autorizatie de functionare sanitara Autorizatie de protectie a muncii 3930/19.06. 2002. SB 50 / 06.11.2006 Reactualiz. 21 11 2007, valabila pana in 21 11 2017

produse chimice organice si anorganice de baza

Min. Int.- Gr. Pomp. Tara Barsei Inspect. de Politie Sanitara si Medicina Preventiva a Municipiului Brasov Insp. Teritorial de Munc BV

produse chimice organice si anorganice de baza Activitati IPPC:

Autorizatie Integrata de Mediu

Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza, cum ar fi: b) hidrocarburi ce contin oxigen,

ARPM Sibiu


32

SC VIROMET SAAutorizatie/ certificare

RAPORT DE SECURITATENumar Activitatea/ substanta autorizata precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, Rasini epoxidice. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza, cum ar fi: c) baze hidroxid de amoniu (apa amoniacala). Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri /zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte. Activitati direct legate tehnic de activitatile IPPC. 928/ 23.08.2004 535/21.03. 2003 recuperarea si valorificarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile comert cu ridicata al deseurilor si resturilor taierea si rindeluirea lemnului; fabricarea ambalajelor din lemn; fabricarea echipamentelor industriale productie de aparatura si instrumente de masura , verificare si control; comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi; transportul pe cale ferata; Captarea, tratarea si distributia apei Organisme emitente

Autorizatie de Mediu 54/ 29.01 2007

APM Brasov

Autorizatie de Mediu Autorizatia de Gospodarire a Apelor Autorizatie privind gazele cu efect de sera

SB 47 din 21.02.2007 292/30 10 2007

APM Sibiu Directia Apelor Olt Rm Valcea

Privind activitatea de alimentare cu apa si evacuare ape uzate, cu valabilitate pana la 30. 10.2017

9/27.12. 2006 3881/ 23.06.2005

Activitati din domeniul energetic Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare bauturi si tutun

ARPM Sibiu

Autorizatie de functionare

Primaria Victoria


33

SC VIROMET SAAutorizatie/ certificare

RAPORT DE SECURITATENumar 0002491/ 3.08.2004 1013/20.11. 2005 5126/21.03. 2006 1016/20.11. 2005 Activitatea/ substanta autorizata Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice acid sulfuric eter etilic acid clorhidric Toluen Acetona Min. San. Publice permanganat de potasiu operatiuni cu metale pretioase,aliaje ale acestora 0002491/03 .08.2004 Sistem de Management de Mediu 024 M/22.08. 2006 Sistem de Management al Calittii AEROQ Bucuresti Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ANSPCP Organisme emitente AN PC

Autorizatii pentru operatiuni cu precursori

1015/21.11 2005 1014/20.11. 2005 2380/48588 / 21 09 2006

Autorizatie pentru operatiuni cu metale pretioase,aliaje ale acestora Certificat privind Managementul Mediului, conform ISO 14001/2005,EN ISO 14001/2004 Certificat privind Managementului Calitatii, conform ISO 9001/2000 Certificat privind Managementului SSO, conform OHSAS 18001/2004 Certificat de conformitate si Licent pt utilizarea certificatului

730 /22.08.2006

AEROQ Bucuresti

Sistem de Management al Snttii si Securittii Ocupationale 056 S / 22.08.2006 Conformitate produse : 177/ 15.08.2005Metanol,Formaldehid, Hexametilentetramin, Paraformaldehid

AEROQ Bucuresti

AEROQ Bucuresti


34

SC VIROMET SAAutorizatie/ certificare Certificat de conformitate si Licent pt utilizarea certificatului Certificat de conformitate si Licent pt utilizarea certificatului Autorizatie de antrepozit fiscal Autorizatie RO INGRASAMANT Certificat de omologare

RAPORT DE SECURITATENumar Activitatea/ substanta autorizata Conformitate adezivi KV 110 U, Adeziv G, Precond UF 80 , Urelit R Urelit P, Urelit IS, Vimel M911 Organisme emitente AEROQ Bucuresti

178/ 15.08.2005

2708/ 15.05.2007 RO 0109708 PP01/ 22.06.2007 398/16.03 2007

Biocombustibil pentru motoare diesel

RAR-OPC Bucuresti

Biocombustibil pentru motoare diesel

MEC

NITROFORM 38 P

MAPDR

POA 0102-07

Ambalaj tip butoi cu capac nedemontabil

IPROCHIM Bucuresti

Aviz sanitar

MM 579/ 29.07.2005

Pentru fabricare , comercializare si utilizare formaldehid

Min.Snttii si Fam.

Atestat pentru conformitate fitosanitar

Bv 022/ 10.11.2005

Pentru fabricarea ambalajelor din lemn Dezafectarea instalatilor din cadrul sectorului acizi al productiei de aparare Pentru producerea de energie electric

MAPDR

Acord de mediu

Nr.40 / 07.08.2003

APM Brasov

Licent

Nr.1774 / 18.05.2005

ANRE

Licent

Nr.1775 / 18.05.2005

Pentru producerea de energie termic

ANRE


35

SC VIROMET SA


2.1.Descrierea instalatiilor si activitatilor de pe amplasament In principal, societatea comerciala VIROMET produce si livreaza atat pe piata interna cat si la export o gama larga de substante chimice organice, produse din mase plastice, obiecte sanitare din placi acrilice etc. In Planul nr.2902/2 : Infrastructura amplasamentului este prezentata situatia privind amplasarea obiectivelor ( instalatii, depozite, rampe de incarcaredescarcare, statii electrice, depozit carburanti, statia de tratare ape uzate, etc.) pe teritoriul unitatii. Activitatea de productie a fost impartita in Centre de profit / sectii / instalatii, dupa cum urmeaza: a. Instalatia Metanol Este amplasata in zona cntral nordica a platformei industriale VIROMET, in imediata vecinatate a portii principale de acces a personalului. La partea nordica se afla statia interna de cale ferata, la vest se invecineaza cu drumul principal de acces a instalatiilor din VIROMET si cladirile : Cladirea Poarta acces personal, SIPP, biblioteca tehnica; Dispecerat, Statie 110 kV, Laborator Central ( CTC, Cercetari ) La est este bordata de gardul care delimiteaza limita de proprietate cu SC PIROCHIM SA, la sud este situata fosta instalatie Metanol II care in prezent este in curs de dezafectare. Metanolul se fabrica din gazul de sinteza obtinut prin cracarea gazului natural cu vapori de apa pe catalizator de nichel. Fazele procesului tehnologic: Preparare gaz sinteza Alimentarea cu gaz metan a instalatiei se face de la reteaua nationala de gaze naturale, preluarea din retea fiind realizata prin intermediul unei Satii de reglare. In instalatie, gazul metan intra intr-un separatorul cu demister unde se retin impuritatile mecanice, dupa care se ramifica in doua circuite: circuitul de combustie circuitul tehnologic

Traseul de gaz metan de combustie Traseul de gaz metan de combustie se desparte de traseul de gaz tehnologic dupa separatorul cu demister, dupa care se ramifica in alte doua trasee: gaz metan de combustie pentru reformer; gaz metan de combustie pentru Kellogg. Reglarea debitului de gaz metan pentru arzatoarele de la reformer, se realizeaza de la tabloul de comanda sau de la panoul local.


36

SC VIROMET SA


Arzatoarele de la reformer sunt alimentate cu aer preincalzit, iar celelalte arzatoare (convectie + cazan auxiliar) sunt de tipul autoaspiratie aer. Traseul Gazului metan tehnologic Gazul metan tehnologic este comprimat cu ajutorul unui turbocompresor, este trecut prin reactorul de hidrogenare, umplut cu catalizator de Co Mo , unde are loc trecerea sulfului organic in sulf anorganic. Urmeaza desulfurarea, operatie care are loc in doua desulfuratoare unde se retine H2S pe o masa absorbanta de ZnO. Gazul metan desulfurat este amestecat cu abur , dupa care este preincalzit intr-un preincalzitor si introdus in tuburile de cracare. Aici pe un catalizator de Ni, are loc descompunerea gazului metan. Gazul tehnologic rezultat trece prin liniile de transfer la un sistem complex de recuperare a caldurii, iar gazele arse trec in zona de convectie. Sistemul termic Apa demineralizata este preincalzita cu gazul de sinteza si apoi intra in degazor. In drumul spre degazor apa este degazata prin aducerea ei in stare de saturatie. Apa degazata este tratata cu hidrat de hidrazina in vederea corectarii pHului si eliminarea urmelor de oxigen. Sistemul de producere a aburului este compus dintr-un tambur si un sistem fierbator care cuprinde: recuperatoarele, unde agentul de incalzire este gazul tehnologic si cazanul auxiliar unde incalzirea se face cu gaze arse. Aburul de inalta presiune produs serveste la alimentarea turbinelor de antrenare, a compresorului de sinteza si a compresorului de recirculatie, excesul fiind preluat de statiile de reducere racire si trecut pe bara de medie presiune. Aburul de medie presiune este utilizat pentru antrenarea celorlalte turbine din instalatie si ca abur tehnologic. Excesul este preluat de statia de reducere racire si trecut in bara de joasa presiune care se utilizeaza pentru preincalzirea apei, la degazarea apei si la distilare. Comprimarea gazelor Comprimarea gazului metan tehnologic, pentru reformare catalitica se face cu un compresor antrenat de o turbina. Comprimarea gazului de sinteza se face cu un compresor antrenat de o turbina. Recircularea gazului de sinteza si comprimarea lui se face cu un compresor antrenat de o turbina. Gazul comprimat este trimis la coloana de sinteza unde are loc formarea metanolului.. Metanolul brut este evacuat, prin intermediul unui regulator de nivel intr-un evaporator, iar apoi trimis la instalatia de distilare. Produsul final ( metanolul pur) este trimis la rezervorul de metanol pur. Din aceste rezervoare metanolul marfa este trimis la rampa de incarcare cisterne sau la depozitul de metanol R 5000. Exista doua rampe de incarcare a cisternelor cu metanol: rampa situata in zona instalatiei Metanol IV; rampa situata pe linia 5211/1 aflata in partea sudica a ampalsamentului. b. Instalatiile de producere a formaldehidei S.C. VIROMET S.A produce formaldehida pe 5 instalatii; Formol II, Formol II bis, Formol III, Formol IV, Formol V. Instalatiile sunt amplasate pe H&S ECO CONSULT 2008 37

SC VIROMET SA


platforma CPr Rasini care , pe langa aceste instalatii mai cuprinde si instalatiile de fabricare a hexametilentetraminei, paraformaldehidei, rasinilor ureoformaldehidice, metilaliului, VIMEL-ului, etc. Platforma CPR Rasini este situata la nord de instalatiile de producere a metanolului, intr-o zona situata in partea central estica.. Platforma CPr Rasini are urmatoarele vecinatati: La est SC PIROCHIM SA, La sud Statia pilot Cercetari, La vest: instalatii in conservare tinand de fostele capacitati de productie a nitrocelulozelor, La nord garajul auto VIROMET si calea ferata interioara care deserveste zona sudica a platformei VIROMET. Aceste instalatii produc formaldehida la diverse concentratii, in functie de solicitarile proprii sau ale clientilor intre 29% si 60%. Tehnologia se bazeaza pe un procedeu de oxidare a vaporilor alcoolului metilic in amestec cu vapori de apa pe catalizator de argint. Se lucreaza cu exces de metanol. Produsii de reactie sunt condensati dupa care urmeaza procesul de absorbtie in coloane. Faza finala a procesului tehnologic este reprezentata de distilarea produsului rezultand formaldehida la concentratia dorita si alcool metilic care se recircula. Capacitatea fiecarei instalatii este de 55.000 t / an (exprimata in formaldehida cu concentratia de 29%). Instalatiile sunt complet automatizate, conduse centralizat de la un tablou de comanda. Depozitarea se realizeaza in rezervoare de mare capacitate prevazute cu cuve de retentie din beton. Fiecare instalatie este pozata pe o platforma betonata prevazuta cu canalizare de evacuare la canalizarea organica. Instalatiile sunt etanse nepunand probleme de poluare a mediului. Mai mult, aceste instalatii utilizeaza la faza de absorbtie propriul condens rezultat ca urmare a proceselor de incalzire cu abur. c. Sectorul de produse prelucrate din mase plastice Sectorul este amplasat in extremitatea nordica a platformei industriale VIROMET, in zona portii comerciale. Sectia este organizata in patru subsectoare si anume: 1. Prelucrare MASE PLASTICE unde se produc: ambalaje de polietilena: saci, folii, pungi, butoaie, plase; diverse repere injectate: corpuri si accesorii de robinete, cutii modul, cutii si capace RLC, etc.; - tevi de polietilena: 90 si 110. Materiile prime utilizate sunt polietilena si polipropilena. -


38

SC VIROMET SA


2. Prelucrare teflon unde se produc: semifabricate din teflon: bare 5, 150; bucsi ext. max. 870; placi 400 x 400 4 55; 600 x 600 10 40; tuburi ext. max. 107 perete 3 15 dimensiuni in functie de cererea clientului; banda si snururi de teflon nesinterizat; prese finite prelucrate in matrite speciale: garnituri profilate, membrane; alte repere conform cerere clienti. produse finite prelucrate prin aschiere: etansari pentru compresoare fara ungere, compensatori, garnituri plate si profilate, inele o, folii PTFE, alte repere conform cererii clientilor; tesaturi din fibre de sticla impregnate cu teflon. Materiile prime utilizate sunt pudre de teflon pur sau aditivate si dispersii din teflon.

-

3. Produse placate anticorosiv si placi mari unde se produc: conducte placate anticorosiv cu tuburi teflon si CTR-uri placate anticorosiv cu teflon sau polietilene sau polipropilene; - tronsoane de coloane placate anticorosiv cu folii teflon; - diverse repere deformate din teflon, polietilena sau polipropilena; - robinete sau subansamble de armaturi placate anticorosiv cu teflon, polietilena sau polipropilena confectionate din folii teflon: garnituri plate sau despicate sau matisate de dimensiuni mari (ex. ext. > 200). - confectionate din tesaturi din fibre de sticla teflonata: benzi de lipit saci, benzi tip Reliant, ecluze teflonate, etc. - placi filtru sau lise din PE sau PP sau PEFINM (dimensiuni max. 1.200 x 1.200 x 50 .......... 1.100 x 800 x 10 ...... 80. Materiile prime utilizate sunt: PTFE, FEP, PFA si polietilena si polipropilena; tuburi si folii PTFE. 4. Obiecte sanitare din placi acrilice unde se produc: cazi de baie 1.700 x 750; 1.500 x 700; 1.300 x 700; cazi de dus 80 x 800; 900 x 90 si chiuvete drepte si ovale 590 x 590. Materiile prime utilizate sunt placi acrilice. d. Instalatia pentru fabricarea esterilor metilici vegetali ESTERVI Instalatia este amplasata in partea central vestica a societatii si administrativ apartine de CPR Rasini, avand urmatoarele vecinatati; la vest hala industriala unde seproduc cazile de baie, la est, hala industriala a compresoarelor care au deservit instalatia de producere a acidului azotic concentrat ( in lista de dezafectri ); la sud hala fazei de ardere a amoniacului care tinea de instalatia de obtinere a acidului azotic concentrat; la nord o statie cde transformare a retelei interne de transport a energiei electrice precum si cladirea sectorului AMA. -


39

SC VIROMET SA


Instalatia este compusa din doua cuve din beton cu rezervoarele necesare depozitarii materiilor prime si a produsului finit precum si o structura metalica de sustinere a instalatiei propriuzise formata din reactoare din otel inoxidabil si otel emailat, filtre, schimbatoare de caldura, vase tampon, instalatie de vacuumare, etc. Procesul tehnologic este controlat prin aparatura de automatizare dispusa intr-un tablou de comanda. Instalatia este in intregime amplasata pe o platforma betonata, racordata la canalizarea organica a unitatii. Materiile prime utilizate in cadrul instalatiei ESTERVI sunt: uleiurile vegetale, alcoolul metilic, hidroxid de potasiu sau metilat de sodiu, etc. Produsul ESTERVI este lichid, se ambaleaza si se livreaza in butoaie de tabla sau, dupa caz, in cisterne auto sau CF. In acest sens, instalatia dispune de o rampa de incarcare. e. Instalatia de fabricare a rasinilor melaminice VIMEL Instalatia este amplasata pe platforma CPr Rasini intr-o cladire situata intr-o zona cu platforma betonata. Instalatia este racordata la canalizarea organica VIMEL-ul reprezinta o rasina melamin-formaldehidica utilizata in industria lemnului sau in industria celulozei la obtinerea hartiei de calitate. Materiile prime utilizate la obtinerea acestei Rasini melaminice sunt: melamina, formaldehida, metanol, monoetilenglicol, butanol, lesie de hidroxid de sodiu. Obtinerea VIMELULUI se face ca urmare a unor reactii de policondensare in mediu slab acid a formaldehidei cu melamina, urmata de reactii de esterificare. Reactia se desfasoara in reactor cu functionare discontinua (in sarje). Policondensatul obtinut se supune unui procedeu de concentrare prin evaporare sub vacuum. Produsul finit rezultat este depozitat in rezervoare din otel inoxidabil. Livrarea se face in butoaie din polietilena. f. Instalatia Fenolit (aflata in conservare, urmeaza a fi dezafectata, produsul se fabrica in prezent la Instalatia de microproductie ) Instalatia este amplasata in extremitatea sudica a societatii si, administrativ este componenta a CPR Rasini Fenolitul este o rasina fenol-formaldehidica utilizata in metalurgie prin amestecare cu nisip si un intaritor (intaritor STM) la obtinerea miezurilor de turnatorie. Materiile prime sunt: fenol, formaldehida, silan, lesie de hidroxid de sodiu. Atat materiile prime cat si produsul finit se depoziteaza in rezervoare amplasate in cuve betonate. Instalatia este dispusa pe un schelet metalic, acesta fiind amplasat intr-o incinta betonata protejata prin indiguire cu pereti din beton. Obtinerea fenolitului se face ca urmare a unor reactii de policondensare in mediu bazic a formaldehidei cu fenolul. Reactia se desfasoara in coloane cu functionare continua. Policondensatul obtinut se supune unui procedeu de concentrare prin evaporare sub vacuum. La Statia Pilot Cercetari, reactia are loc discontinuu, in sarje in reactoare emailate. H&S ECO CONSULT 2008 40

SC VIROMET SA


Rasina este apoi supusa unui proces de silanizare, prin introducerea silanului sub omogenizare. Livrarea se face in cisterne auto sau de cale ferata iar pentru micii utilizatori produsul este ambalat in butoaie din tabla. f. Instalatiile de producere a Rasinilor ureo-formaldehidice tip Urelit si tip Adeziv din clasa E1 Instalatiile sunt amplasate pe platforma industriala CPr rasini. S.C. VIROMET S.A. dispune de importante capacitati de producere a unei game diversificate de Rasini ureoformaldehidice (cleiuri), utilizate in special in industria de prelucrare a lemnului, cleiuri din clasa de emisie E 2 si produse moderne, din clasa de emisie E 1. Instalatiile sunt complet automatizate, asigurand o mare productivitate. Tehnologia de fabricatie se bazeaza pe reactia dintre formaldehida si uree, produsul de policondensare rezultat suferind o operatie de concentrare prin evaporare (pentru Rasinile din clasa E 2). Pentru Rasinile din clasa E 1 se utilizeaza formaldehida cu o concentratie de 60% din care, in amestec cu ureea se produce un intermediar: precondensat UF70 care la randul lui este condensat in continuare cu uree, in aceasta situatie nemaifiind necesara operatia de evaporare. Adezivii din clasa de emisie E1 se pot fabrica si utilizand formaldehida de 37 42%, in aceasta situatie dupa policondensare urmeaza o faza de concentrare prin evaporare. h.Instalatie pentru fabricarea Hexametilentetraminei Instalatia se afla amplasata pe teritoriul CPR Rasini. Materiile prime utilizate la obtinerea hexametilentetraminei sunt formaldehida (produsa in cadrul sectiei) si amoniacul gazos. Pentru obtinerea hexametilentetraminei, se barboteaza amoniac in formaldehida. Produsul brut rezultat este concentrat prin evaporare dupa care urmeaza o faza de cristalizare. Hexametilentetramina se separa de apele mume prin centrifugare. Cristalele rezultate sunt uscate in jet de aer cald, produsul finit fiind apoi ambalat si paletizat. Se produce hexametilentetramina stabilizata si nestabilizata. I.Instalatie de producere Paraformaldehida Instalatia este amplasata pe teritoriul CPR Rasini. Tehnologia se bazeaza pe o reactie catalitica de polimerizare a formaldehidei Paraformaldehida rezultata se separa prin centrifugare dupa care se usuca in jet de aer si se ambalaeaza. j. Instalatia de fabricare a metilalului (dimetoxometan) Instalatia este amplasata in partea nordica a platformei CPr Rasini, in imediata vecinatate a instalatiei Formol V. Materia prima necesara producerii metilalului o constituie un amestec de metanol cu formaldehida ( metaform ) preluat din fluxul tehnologic al instalatiei de producere a formaldehidei. H&S ECO CONSULT 2008 41

SC VIROMET SA


Amestecul este supus reactiei in mediu acid (catalizator acid sulfuric), produsul de reac

raport securitate 2009

Documents