secundar_geografie_i_cadru_didactic

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

HORAŢIU POPA-BOTA

GEOGRAFIEModulul 1Spaţiul geografic Ghidul profesorului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și dtp: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: februarie 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Capitolul I. Spaþiul geografic1. Universul ºi Sistemul Solar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62. Pãmântul – planeta noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83. Ora pe glob . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Capitolul II. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului1. Globul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122. Harta geograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143. Schiþa geograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Capitolul III. Mijloace de orientare în spaþiu ºi timp1. Mijloace naturale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . 182. Mijloace artificiale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Capitolul IV. Orientarea în spaþiu ºi timp1. Orientarea cu ajutorul materialelor cartografice . . . 222. Orientarea în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Ne bucurãm cã suntemîmpreunã în marea echipã aprogramului „A doua ºansã”.Ordinele M.Ed.C. nr.5333/25.10.2005 ºi nr.5375/29.12.2005 privindMetodologia aplicãriiprogramului ºi programeleºcolare pentru educaþia debazã sunt documentele carestau la baza programului„A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior.Ghidul de faþã face partedintr-o serie de materialeeducaþionale (ghidurileelevului, ghid de evaluare)elaborate, sau în curs deelaborare care vor fi utilizateîn cadrul programului„A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior.Prin realizarea ghidurilor,am dorit sã vã sprijinimºi sã vã oferim materialeperfectibile, dar utile Dvs.atât în cadrul programului,cât ºi în întreaga activitatedidacticã.Sugestiile pe care ni le veþioferi vor contribui larevizuirea materialelor înanul de pilotare, astfel încâtprogramul sã se poatãextinde la nivel naþional,începând cu anul ºcolarviitor.Datoritã Dvs., pentru tineriidin program, viitorul poatearãta altfel.Vã dorim succes ºi vãmulþumim cã aþi ales sã fiþialãturi de noi.

Lucia CopoeruCoordonator „A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior

Stimată colegă,Stimate coleg,

Lucrarea de faþã prezintã teme considerate de noica fiind de mare utilitate pentru pregãtireaelevilor din cadrul programului „A doua ºansã”dar ºi pentru profesorii care vor preda geografia,vizând probleme actuale, interdisciplinaritatea,tehnici noi folosite în predare, implicarea îndomeniul practic-aplicativ. Am urmãritabordarea problemelor atât de facturã teoreticãdar mai ales practicã, identificate în realitate.

Fiecare elev posedã o bazã de cunoºtinþeconstituitã dintr-o varietate de elemente(cunoºtinþe declarative, cunoºtinþe procedurale,atitudini ºi competenþe), reprezentate mentalprin diverse modalitãþi. Obiectivul principal alinstruirii îl constituie transformarea acestei bazede cunoºtinþe într-una structuratã, care sã-ipermitã elevului actualizarea ºi utilizareaeficientã a cunoºtinþelor în soluþionareasituaþiilor problemã, reale.

Suntem de pãrere cã situaþiile educative în careelevul rãspunde la întrebãrile profesorului pebaza unei hãrþi, a unei schiþe, cele în caredescrie, analizeazã, explicã ºi chiarexperimenteazã sunt mai eficiente decât cele încare profesorul demonstreazã, explicã, descrie.Prin urmare, în structurarea conþinutului uneilecþii, se þine cont de mai mulþi factori:cunoºtinþele prealabile ale elevilor, timpuldisponibil, logica geograficã ºi caracterulcumulativ.

În ghidul de faþã am urmãrit permanentorientarea învãþãrii spre calitate, nuspre cantitate.

Prin parcurgerea acestui ghid, elevul va dobândio serie de competenþe cu aplicabilitate practicã,indinspensabile vieþii cotidiene, în concordanþãcu necesitãþile vieþii moderne.

Orientarea în spaþiu ºi timp se dobândeºte încadrul primului modul intitulat „Spaþiulgeografic”; dupã parcurgerea modulului, elevul artrebui sã se poatã orienta cu sau fãrã ajutorulmaterialelor cartografice, sã citeascã diferite hãrþi,sã poatã efectua mãsurãtori pe hartã ºi pe teren.

Profesorul trebuie sã îi formeze elevului o ideegeneralã asupra modului de citire ºi interpretarea unei hãrþi; el va avea pretenþia ca elevul sã se

poatã exprima liber, sã poatã formula un text, sãfoloseascã anumite elemente de logicã geograficãîn exprimare, având la dispoziþie o hartã.

Lista de conþinuturi este asociatã competenþelorspecifice care conduc la formarea competenþeigenerale a modulului. Au fost gândite patru tememajore, care sugerãm sã fie parcurse în ordineastabilitã:

1. Spaþiul geografic;2. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului;3. Mijloace de orientare în spaþiu ºi timp;4. Orientarea în spaþiu ºi timp.

Se recomandã informaþii cu caracter general, ideisimple, clare, concrete, cu multe exemplificãridin viaþa de zi cu zi. De asemenea, este depreferat ca dialogul profesor–elev sã primeze.

În funcþie de meseriile vizate de cãtre cursanþi,profesorul poate sã insiste pe anumite problemeconcrete. Se recomandã utilizarea unor exerciþiiºi activitãþi de învãþare care sã stimulezeorientarea, de la orizontul apropiat (curtea ºcolii,localitatea în care studiazã) pânã la diversesituaþii (în excursii, drumeþii etc.).

Pentru accesibilizarea învãþãrii este necesarãutilizarea unor suporturi educaþionale variate:hãrþi, atlase, fotografii, filme documentare, fiºe,ghiduri etc. Iar lecþiile sã se desfãºoare, pe câtposibil, în cabinetul de geografie.

Realizarea competenþei generale este posibilãprin intermediul celor patru competenþespecifice:

a. Identificarea elementelor naturale care susþinorientarea în spaþiu ºi timp;

b. Citirea materialelor cartografice;c. Interpretarea materialelor cartografice ºi a

elementelor naturale;d. Orientarea cu ºi fãrã ajutorul materialelor

cartografice sau naturale.

Profesorul are libertatea de a alege activitãþilecele mai potrivite de predare-învãþare, cu accentpe partea aplicativã. În acest sens, considerãmutile urmãtoarele exemple: activitãþi de citire amaterialelor cartografice, exerciþii de relaþionarea obiectelor observate faþã de punctele cardinale,activitãþi de localizare a unor elemente dinorizontul imediat, din cel local ºi din þarã, cu

SPAŢIUL GEOGRAFIC

Introducere

GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI4

ajutorul unor repere (râuri, forme de relief,construcþii etc.), atât pe hartã, cât ºi pe teren,activitãþi de apreciere empiricã ºi de mãsurare aunor distanþe, aplicaþii de reducere la scarã cuajutorul suportului grafic, activitãþi de analizã ºiinterpretare a materialelor cartografice ºi aelementelor naturale, elaborarea unor proiectegeografice cu dificultate medie.

Performaþele elevilor care parcurg modulul degeografie vor fi evaluate pe parcursul acestuiaavând ca specific centrarea pe competenþageneralã formatã în acest modul. Se recomandãevaluarea fiecãrei competenþe specifice prinprobe de evaluare specifice, în primul rând prinutilizarea metodelor ºi a instrumentelor deevaluare formativã (proiectul, portofoliul, fiºe deactivitate experimentalã, grile de evaluare, fiºe deobservaþie sistematicã etc.).

În cazul evaluãrii orale, se recomandã ca aceastasã fie încurajatoare, pozitivã, astfel încât sãmotiveze ºi sã implice activ elevii în învãþare.Profesorii vor comunica criteriile ºi procedurilelor de evaluare.

Evaluarea va cuprinde itemi de tipul: selectarearãspunsului corect, gãsirea corespondenþei întredouã coloane care conþin noþiuni ºtiinþifice,completarea unor texte incomplete, rãspunsurilibere la întrebãri formulate pe o temã datã,

recunoaºtere de tipul adevãrat sau fals, descriereaetapelor parcurse în derularea unor investigaþiicartografice, completarea explicaþiilor pe schiþesau desene, completarea unor hãrþi mute.

Evaluarea de modul urmãreºte evaluareacompetenþei generale a modului: orientarea înspaþiu ºi timp.

Modulul „Spaþiul geografic” se va încheia cu untest modular, care sugerãm sã fie o evaluare înteren, sau prin lucrare practicã. De exemplu,evaluarea în teren se poate face prin stabilireaunui traseu de parcurs pentru fiecare elev,eventual într-un interval de timp prestabilit, ºimonitorizarea permanentã a elevului pentru onotare obiectivã.

În cazul acestui program, evaluarea se realizeazãcentrat pe competenþa generalã orientarea înspaþiu ºi timp, formatã prin modul.

Se recomandã efectuarea unei simulãri aevaluãrii de modul pentru a familiariza elevii cuatmosfera de examen, în acest mod fiinddiminuat substanþial stresul elevilor.

În încheiere, vã urãm mult succes, ºi eventualesugestii sau recomandãri ne vor fi de mare folospe mai departe.


Aceastã lecþie prezintã informaþiigenerale despre Univers ºiSistemul Solar. Având în vedere cãnoþiunile predate aici nu sunt„palpabile”, profesorul va încercasã facã lecþia cât mai interesantã,cu ajutorul multor materialedidactice: fotografii, schiþe, planºe,filme, diapozitive etc. Deasemenea, va avea diferite obiectepentru explicarea formelor ºi amiºcãrii corpurilor cereºti (mingi,baloane etc.).

Folosind ºi un alt mod deformulare a ideilor, elevul trebuiesã înþeleagã cã Universul cuprindetot ceea ce existã: materie, spaþiu,energie ºi timp. Include orice stea,planetã sau corp ceresc.

Dacã nivelul cunoºtinþelor pe careelevii le au ne permite, vomprezenta teoria marii exploziidespre naºterea Universului (BigBang), care presupune cã Universula luat naºtere într-o explozie uriaºã,acum circa 15 miliarde de ani.

Pentru ca elevii sã înþeleagã maiuºor, va fi confecþionat, eventual,un model al Sistemului Solar (deexemplu, din sârmã), pe care sã fielegate planetele, reprezentate demingi de ping-pong, diferitcolorate; elevii ar putea intui mairepede configuraþia acestuia ºipoziþia planetelor faþã de Soare.Tot în acest sens, le putem cereelevilor sã gândeascã ºi sãconfecþioneze cu alte materiale unmodel al Sistemului Solar (dinlemn, plastilinã, un mulaj pe unsuport de gresie, de faianþã etc.),iar acesta sã fie apoi expus încabinetul de geografie.

De asemenea, putem solicita elevilorsã se documenteze ºi sã redactezeun referat pe o temã datã (meteoriþi,comete, Venus etc.). Accesareainternetului ar permite vizualizarea

SPAŢIUL GEOGRAFIC

Universul și Sistemul Solar 1


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Care este principala sursã de luminã þi cãldurã pentru

planeta noastrã?2. Discutã cu ceilalþi ºi dezbateþi influenþa luminii solare

asupra vieþii pe Pãmânt.3. Reprezentaþi într-o diagramã în pãtrat ponderea

hidrogenului (H) þi a heliului (He) în Soare.4. Dacã am fi nemuritori ºi am zbura cu o navã cosmicã cu

energie nelimitatã, când am ajunge pânã la cele maiîndepãrtate corpuri cosmice?

5. Scrie timp de un minut ce corpuri cereºti (cosmice) aiobservat pe bolta cereascã în serile senine.

6. Dacã cometa Halley vine în apropierea Pãmântului o datãla 76 de ani, iar ultima datã a fost vizibilã în anul 1996,specificaþi în ce an va mai fi vizibilã de pe planetanoastrã.


Notiþele/observaþiile profesorului

unor imagini sau a unor scurte filmedocumentare, precum ºi preluareade informaþii mai detaliate. Pentruformarea unor reprezentãri cât maiconforme cu realitatea se poateutiliza softul educaþional ,,Lecþiiinteractive de geografie” realizat deIntuitext (Firma Softwin) disponibilîn librãrii.

În marile oraºe ale þãrii, profesorulºi elevii pot vizita observatorulastronomic, unde pot afla maimulte detalii. În timpul zilei eleviipot efectua observaþii directeasupra Soarelui.

La finalul lecþiei, pentru fixareacunoºtinþelor se poate propune unrebus cu denumirea planetelor.Elevii pot fi evaluaþi prin joculRobingo, în care li se cere sãidentifice corpurile cosmice pebaza unei singure caracteristici.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor ficapabili:

– sã defineascã Sistemul Solar;– sã cunoascã denumirea

planetelor;– sã cunoscã importanþa Soarelui

pentru viaþa pe planeta noastrã.

Materiale didactice utile:– globul geografic;– atlase;– fotografii;– planºe;– CD-uri cu soft educaþional;– desene schematice.

Lecþia de faþã prezintã informaþiigenerale despre planeta Pãmânt ºidespre miºcãrile acesteia.

Dupã evaluarea cunoºtinþelorelevilor, profesorul poate detaliainformaþiile cu privire laînveliºurile Pãmântului. Se potface chiar ºi corelaþii între acestea(exemplu: care este legãtura dintreatmosferã ºi hidrosferã, dintreatmosferã ºi biosferã etc.).

Vom comunica elevilor cã existã ºialte ºtiinþe care oferã geografieiinformaþii despre înveliºurilePãmântului ºi care ajutã laexplicarea relaþiilor ºi afenomenelor legate de:– vieþuitoare – biologia;– alcãtuirea interioarã a planetei –

geologia;– Pãmântul ca planetã în spaþiul

cosmic – astronomia;– realizarea hãrþilor – cartografia.

Pentru explicarea structurii Terrei,putem avea la noi o piersicã sauun ou fiert.

SPAŢIUL GEOGRAFIC


Pământul – planeta noastră 2

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Compleazã. Cea mai lungã paralelã este . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar cea mai scurtã din emisfera

nordicã este . . . . . . . . . ºi se confundã cu un punct.2. Paralelele cele mai importante sunt:

Tropicul de Nord sau Tropicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,Tropicul de Sud sau Tropicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Cercul Polar de . . . . . . . se mai numeºte Arctic ºi Cercul Polar de . . . . . se mai numeºte Antarctic.4. Observã pe harta lumii. Tropicul Racului trece prin continentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5. Tropicul Capricornului trece prin continentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. Cercul Polar de Nord trece prin continentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7. Cercul Polar de Sud trece prin continentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pentru explicarea miºcãrilorPãmântului, vom avea globulpãmântesc ºi o veiozã sau unsimplu bec. Se poate utiliza softuleducaþional ,,Lecþii interactive degeografie” (Intuitext).

La finalul lecþiei, putem fixa încinci minute cunoºtinþele elevilor,cu un scurt test multiplicat pentrufiecare elev; aceºtia vor avea accesla atlas, glob sau hãrþi.


– sã denumeascã înveliºurilePãmântului;

– sã demonstreze cu un globgeografic sau cu un obiect sfericmiºcãrile Pãmântului;

– sã explice unele consecinþe alemiºcãrilor Pãmântului;

– sã denumeascã principaleleparalele ºi meridiane.

Materiale didactice utile:– globul geografic;– atlase;– fotografii;– CD-uri – desene schematice– harta fizicã a lumii



Predarea acestei lecþii trebuie„ancoratã” de lecþia precedentã, ºianume de miºcarea de rotaþie aPãmântului. Dacã elevii au înþelesfoarte bine consecinþele miºcãrii derotaþie, în mod normal nu trebuiesã întâmpinãm mari probleme.

Recomandãm ca ºi la aceastã lecþiesã folosim globul terestru ºi veiozaca sã experimentãm miºcarea derotaþie. Dupã ce explicãm, rugãmun elev sã repete. Ne facem o ideecu privire la ceea ce au reþinut,dupã care trecem la calcule ºidemonstrãm foarte clar, într-osuccesiune logicã, cum s-a ajunsca un fus orar sã aibã 15°. Apoivom da exemplul de calcul pentruora României.

Putem adresa ºi alte întrebãri, cade exemplu: care este localitateadin þara noastrã în care rãsare maiîntâi Soarele (Sulina), sau ultimalocalitate (Beba Veche), sau în careapune mai repede (Sulina) etc.?

Vom calcula mai apoi, împreunã cuelevii, ora pentru mai multe oraºemari din Europa ºi de pe altecontinente, astfel încât sã fie alese ºila vest, ºi la est de meridianul de 0°.

Exemplu: Moscova, Paris, NewYork, Tokio, Cairo, Los Angeles,Buenos Aires etc.

La finalul lecþiei recomandãm untest pentru fixarea cunoºtinþelor;elevii pot avea acces la materialeledidactice.Exemplu: În mod convenþional,primul fus orar este cel prinmijlocul cãruia trece meridianulde . . . grade, numit ºi meridianul. . . . . . . . . . . . .Se considerã ora 12atunci când meridianul dinmijlocul unui fus orar se aflã îndreptul Soarelui la. . . . . . . . . . . . . .Cãlãtorii care trec dintr-un fus orar

SPAŢIUL GEOGRAFIC

Ora pe glob 3


Exemplu de test la finalul lecþiei

1. Linia internaþionalã de schimbare a datei traverseazã:a. Oceanul Atlantic ºi Oceanul Arctic;b. Oceanul Indian ºi Oceanul Arctic;c. Oceanul Arctic ºi Oceanul Pacific.

2. Explicã de ce pe teritoriul Rusiei nu existã doar unfus orar.

3. Gãsiþi douã motive pentru care este important sã ºtim sãcalculãm ora pe glob.

4. Explicaþi de ce Japonia este supranumitã„Þara Soarelui-rãsare”.

în altul, dacã merg spre apus dauceasul . . . . . . . . . . cu o orã, iardacã merg spre rãsãrit dau ceasul. . . . . . . . . . cu o orã pentrufiecare fus orar strãbãtut.


– sã localizeze meridianele de 0°ºi de 180°;

– sã specifice valoarea unui fusorar;

– sã explice de ce se adaugã sause scad ore faþã de meridianulGreenwich;

– sã calculeze ora în diferitepuncte de pe glob.

Materiale didactice utile:– globul matematic sau geografic– veiozã;– atlase;– ceas;– harta fizicã a lumii.



Avem la dispoziþie douã ore încare vom putea vorbi despreglobul geografic, pentru ca elevulsã poatã înþelege modul dereprezentare a suprafeþei terestre.O parte din cunoºtinþe au fost dejapredate în lecþiile anterioare, aºacã, în mod normal, nu trebuie sãîntâmpinãm probleme prea mari.

Cu ajutorul globului geograficputem explica forma sfericã aPãmântului, înclinarea axei sale,conturul continentelor ºi aloceanelor, miºcarea de rotaþie aPãmântului ºi orientarea pe glob.

Vom preda principalele coordonatematematice (paralelele ºimeridianele) ºi vom da exempleconcrete de localizare; de exemplu,identificarea coordonatelorgeografice, stabilirea poziþiei unorpuncte de pe glob etc.

Exemplu: Un vapor carenavigheazã în Oceanul Atlantic, înmomentul în care are o problemãºi lanseazã un semnal S.O.S., vaputea fi localizat exact peaparatele radar cu ajutorul acestorcoordonate.

La fel, putem sã dãm coordonateconcrete pe care elevii sã le indicepe glob sau pe hartã (45° lat. N ºi25° long. V).

Sugerãm sã se insiste asuprasemnificaþiei culorilor de pe glob,discutând ºi despre treptele majorede relief, care sã fie apoiexemplificate ºi indicate pe glob.În acest fel, se va obþinefamiliarizarea atât cu semnificaþiaculorilor ºi a nuanþelor de culori,cât ºi cu denumirile marilordomenii geografice ºi a treptelormajore de relief.

REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI

Globul geografic 1


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Ce reprezintã globul geografic?2. Pe globul geografic sunt trasate mai multe linii care se

întretaie. Cu ce scop au fost trasate aceste linii?3. Emisfera este o jumãtate dintr-o sferã. Cum se numeºte

emisfera situatã la nord de ecuator? Dar emisfera situatãla sud de ecuator?

4. Priviþi cu atenþie globul geografic ºi explicaþi semnificaþiaculorilor de pe acesta.

5. Axa este orientatã spre Steaua Polarã cu polul . . . . . . . . .6. Cu ajutorul globului geografic, identificaþi continentele ºi

oceanele traversate de cercul meridian format dinmeridianul de 0° continuat cu cel de 180°.

7. Unul dintre continentele: Australia, Africa ºi America deNord se desfãºoarã în toate cele patru emisfere ale Terrei(nordicã, esticã, sudicã, vesticã); precizaþi care este acesta.

Exemplu: Oceanul Indian,Continentul Europa, MunþiiCarpaþi etc.

Elevii pot elabora un proiectdidactic pe o temã stabilitãîmpreunã cu profesorul.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor ficapabili:– sã defineascã globul geografic;– sã reþinã denumirile principalelor

linii de orientare de pe glob;– sã înþeleagã importanþa globului

geografic;– sã cunoascã modul de localizare

a unor puncte cu ajutorulcoordonatelor geografice.

Materiale didactice utile:– globul geografic;– atlase;– planºe;– harta fizicã a lumii.



În utilizarea hãrþii în cadrul lecþiei,profesorul pleacã de la adevãrulpotrivit cãruia cel mai importantmaterial didactic folosit în predareageografiei îl reprezintã hartageograficã. Pentru a înþelege cumanume se realizeazã o hartã aPãmântului, profesorul poate des-prinde coaja unei portocale ºi apoio va întinde pe o suprafaþã planã.

Problema cea mai importantã pecare o întâmpinã profesorul degeografie este în a-i obiºnui peelevi sã citeascã ºi sã interpretezeharta. Citirea ºi interpretarea hãrþiise obþin prin exerciþii sistematiceefectuate la lecþie, pe diferite tipuride hãrþi (topografice, fizice,politice, economice, turistice etc.).

O regulã importantã în lucrul cuharta este aceea ca profesorul sã nuspunã ceea ce elevii pot citi singuripe hartã, ci sã le cearã acestora sãgândeascã, sã arate ºi sã interpretezefenomenul/procesul de pe hartã.

Exemplu: Folosim harta fizicã aRomâniei ºi nu este necesar ca noisã le spunem elevilor cã þaranoastrã are relief variat, deoareceelevii pot observa cu uºurinþã,independent, acest lucru. Apoi,prin întrebãri bine formulate, eleviidescoperã cã fiecare treaptã majorãocupã 1/3 din suprafaþa þãrii.

Se vor accentua informaþiile legatede obligativitatea ca orice hartã,pentru a putea fi cititã ºi interpre-tatã, sã aibã titlu, legendã ºi scarã.Elevii vor identifica semnificaþiasemnelor convenþionale de lalegendã, apoi le vor cãuta pe hartã.Ei vor analiza scara hãrþii ºi vorcalcula pe baza acesteia distanþadintre douã oraþe mari. Vor identi-fica localitãþi situate la intersecþiaunui meridian cu o paralelã,localitãþi situate pe o anumitãparalelã sau pe un meridian.


Harta geografică 2


Exemplu de test la finalul lecþiei1. Cu ajutorul hãrþilor geografice, stabileºte:

– Ce continente ºi oceane traverseazã Tropicul Racului?– Ce continente ºi oceane traverseazã Tropicul

Capricornului?– Ce continente ºi oceane traverseazã Cercul Polar de

Nord? Dar Cercul Polar de Sud?– În ce ocean este situat Polul Nord?– Pe ce continent este situat Polul Sud?– Ce continente sunt situate în emisfera nordicã?– În ce judeþ se aflã oraºul Turda?– Ce râu traverseazã oraºul Timiºoara?

2. Folosiþi harta fizicã a României pentru a rãspunde laurmãtoarele întrebãri:

– în ce parte a þãrii se situeazã cele mai joase unitãþide relief?

– prin ce oraºe trece râul Mureº?

Apoi vor stabili un traseu întrediferite oraºe din Europa. Se vor daexemple de titluri de hartã,exemple de semne convenþionale ºide culori, dar ºi de calcule legate descarã. În acest ultim caz, vom gândiexemple de pe hartã transpuse înteren, dar ºi invers, distanþe înteren care sã fie calculate pe hartã.

Dacã preachiziþiile elevilor permit,se pot face chiar clasificãri alehãrþilor (dupã scarã, dupã conþinut,dupã modul de folosire etc.).

Pe internet pot fi accesatediferite hãrþi.


– sã defineascã harta;– sã argumenteze importanþa

utilizãrii hãrþii;– sã specifice elementele

fundamentale ale unei hãrþi;– sã menþioneze semnificaþia

culorilor de pe hartã;– sã facã mãsurãtori ºi calcule

pe hartã;– sã identifice elemente pe hartã;– sã deducã anumite relaþii între

elementele identificate pe hartã.

Materiale didactice utile:– harta fizicã a lumii;– harta fizicã a României;– harta politicã a lumii;– hartã turisticã;– hartã topograficã;– atlase.



Schiþa geograficã (crochiulgeografic) este o reprezentaresimplificatã a elementelorgeografice. Ea este foarte sugestivã,uºor de realizat ºi de înþeles,deoarece prezintã, în modgeneralizat, principalelecaracteristici ale unui element,fenomen sau proces geografic.Schiþa nu cuprinde informaþii dedetaliu; acesta este un mareavantaj, pentru cã nu încarcãreprezentarea cu informaþii maipuþin relevante.

Folosim schiþa geograficã mai alespentru însuºirea ºi fixareanoþiunilor de orientare în spaþiu,dar ºi pentru a transpune în plan(planul clasei, planul ºcolii, schiþadrumului parcurs de acasã pânã laºcoalã etc.).

Elevii vor realiza crochiuri alejudeþului din care fac parte pebaza unei harþi: Apele; Oraºele;Unitãþile de relief.

O mare importanþã o au deseneleschematice lucrate de profesor latablã, deoarece acestea subliniazãnumai trãsãturile cele mai



Schiţa geografică 3

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Profesorul va expune în faþa clasei un obiect pe care elevii – într-un interval de timp

prestabilit – îl vor schiþa pe caiet.2. Folosind creioane colorate, elevii vor schiþa Pãmântul: forma acestuia, principalele paralele ºi

meridiane. Timpul alocat pentru realizarea schiþei va fi comunicat elevilor!3. Profesorul va elabora pe tablã o schiþã a localitãþii în care studiazã, pe care elevii o vor

reproduce parþial în caiet. Elevilor li se va solicita ca pe schiþã sã transpunã doar o parte dinelementele de pe tablã (doar ºcoala, grãdiniþa, dinspensarul etc.). Se va urmãri în acest felcapacitatea de sintezã ºi de localizare în spaþiu a elementelor de cãtre elevi.

4. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu informaþiile corecte.Schiþa este un . . . . . . . . . . . . . sumar care reprezintã o imagine aproximativã ºi . . . . . . . . . . . . .a unui element, fenomen sau proces geografic; ea este o reprezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .a principalelor elemente din teren. Schiþa nu cuprinde informaþii de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Realizaþi pe caiet un profil transversal pentru România, urmãrind paralela de 47° latitudinenordicã.

6. Realizaþi o schiþã a cursului Dunãrii, de la intrarea în þara noastrã pânã la vãrsarea în MareaNeagrã.

semnificative. Concomitent cuschiþarea desenului pe tablã, eleviitrec schiþa în caiet.

Pentru portofoliu se poate cereelaborarea unei schiþe în careelevii sã transpunã un element,proces sau fenomen geografic laalegere (schiþa unui vulcan, a unuiprofil transversal pentru o vale,circuitul apei în naturã etc.).

Profesorul va elabora ºi a desenape tablã o schiþã nordatã (orientatãspre nord), care sã includãprincipalele obiective dinlocalitate; elevii o vor copia pecaiet, aceasta putând fi cititã ºiinterpretatã.


– sã precizeze importanþa schiþeigeografice;

– sã specifice avantajele utilizãriischiþei geografice;

– sã elaboreze schiþe geografice.

Materiale didactice utile:– diferite schiþe;– atlase;– planºe;– harta judeþului.



Orientarea în situaþii neprevãzuteeste necesarã pentru a supravieþui.Lecþia poate sã înceapã cu osituaþie problemã, pe care sã oexpuneþi elevilor (cazul uneirãtãciri, de exemplu) ºi la care sãle cereþi ca într-un interval de timplimitat (cinci minute) sã prezintesoluþii. În acest fel, elevii vorconºtientiza importanþacunoaºterii unor mijloace naturalede orientare în spaþiu ºi timp.

Evaluarea cunoºtinþelor pe care leau elevii este importantã pentru ane face o idee despre ceea ce ºtiu.

O primã problemã o reprezintãcunoaºterea punctelor cardinale ºiintercardinale de cãtre toþi elevii.Se va lucra la hartã ºi la tablã. Potfi prezentate, prin sãgeþi, diferitepuncte, iar elevii sã rãspundã.

Pentru însuºirea corectã a regulilorlegate de mijloacele de orientarepe timp de noapte, se poateorganiza o ieºire în teren. Dacã înlocalitate existã observatorastronomic, atunci specialiºtiiacestuia pot furniza informaþiipertinente.

Exemple de întrebãri:1. Ce avantaje existã dacã

fereastra este orientatã spresud? Dar spre nord?

2. De ce, la munte, pe versanþiinordici predominã pãdurile?

3. De ce podgoriile sunt situate,de regulã, pe versanþi însoriþi(sudici)?

Dupã ce se dau rãspunsurile laaceste întrebãri, elevii mai potintui ºi alte mijloace de orientare.

MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ȘI TIMP


Mijloace naturale de orientare 1

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Realizeazã un tabel în care sã prezinþi câte douã mijloace

naturale de orientare pentru fiecare punct cardinal.2. Organizaþi o drumeþie sau o excursie în care elevii sã fie

prin rotaþie ghizi ºi sã se orienteze exclusiv cu ajutorulmijloacelor naturale. Aceste activitãþi vor fi organizateatât ziua, cât ºi seara.

3. Schiþeazã roza vânturilor (punctele cardinale ºiintercardinale) ºi asociaþi orele corespunzãtoare.

4. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cuinformaþiile corecte.Arborii izolaþi au coroana mai bogatã spre punctulcardinal . . . . . . . . . . . Toþi arborii de foioase au coaja maigroasã spre nord. Cele mai mari scurgeri de rãºinã petrunchiurile coniferelor (molizi, brazi, pini) sunt spre sud.Pe o buturugã, distanþa dintre inele este mai . . . . . . . . . . . . . . . . . spre nord ºi mai mare spre sud.

Elevii vor identifica poziþia unorobiecte faþã de punctele cardinaleºi comparativ cu altele din teren(casa este la sud de ºcoalã). Eleviivor stabili care sunt obiectele pecare le observã pe linia orizontuluispre un anumit punct cardinal.


– sã denumeascã punctelecardinale;

– sã stabileascã poziþia faþã depunctele cardinale ale unorobiecte din teren;

– sã stabileascã poziþia obiectelordin teren unele faþã de altelefolosind punctele cardinale;

– sã identifice obiectele de pelinia orizontului situate spre oanumitã direcþie;

– sã specifice mijloacele naturalede orientare;

– sã aplice metode de orientare;– sã se orienteze în teren, fãrã

suport cartografic.

Materiale didactice utile:– atlase geografice;– harta bolþii cereºti;– fotografii;– planºe;– ceas.



Lecþia aceasta prezintã busola caprincipal mijloc de orientareîn teren.

Cea mai mare parte a timpului vafi alocatã exersãrii cu busola;concret, fiecare elev va folosibusola pentru a se orienta laînceput în ºcoalã, apoi în afaraacesteia. Elevii vor reþine care suntsituaþiile în care acul magneticpoate fi perturbat.

De asemenea, vor exersa orientareahãrþii (spre nord). Le putem cere sãcombine orientarea cu busola cualte mijloace naturale învãþate dejaîn lecþia precedentã.

Profesorul poate organiza clasa pegrupe, fiecare grupã încercînd sãlocalizeze obiective diferite. Dacãîn apropierea localitãþii existã opãdure, aplicaþia practicã se poatederula în acest loc.

Dacã este posibil, va fi prezentatun aparat GPS (Global PositioningSystem) ºi se va face o aplicaþiepracticã, demonstrativã cu acesta.Dacã nu reuºim sã îl avem, vom

MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ȘI TIMP


Mijloace artificiale de orientare 2

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Descrie cum verifici buna funcþionare a unei busole.2. Dã douã exemple de avantaje ale utilizãrii tehnologiei GPS.3. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu informaþiile corecte.

Busola este un instrument alcãtuit dintr-un . . . . . . . . . . . . . . . ºi un . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,care indicã întotdeauna puncul cardinal . . . . . . . . . . Busola trebuie feritã în timpul lucrului deapropierea oricãrui obiect de . . . . . . . . . . . . . sau . . . . . . . . . . . . . . , deoarece poate fi influenþatacul magnetic. De asemenea, nu trebuie sã se lucreze cu busola pe timp de . . . . . . . . . . . . . . . ,cu descãrcãri electrice, ºi nici în apropierea liniilor electrice de înaltã tensiune.

4. În ce domenii de activitate crezi cã se poate folosi cu success tehnologia GPS? De ce?5. Care este motivul pentru care acul busolei este fosforescent?6. Precizeazã cel puþin patru activitãþi care necesitã utilizarea busolei.7. Cu ajutorul busolei specificaþi:

a. poziþia ºcolii voastre în raport cu biserica, primãria, dispensarul etc.;b. poziþia geograficã a localitãþilor învecinate localitãþii în care studiaþi;c. traseul unui curs de apã din localitate;d. poziþia localitãþii în care vã aflaþi în raport cu oraºul reºedinþã de judeþ.

prezenta doar ca exemplu acestsistem utilizat deja în masã înþãrile puternic dezvoltate, undetaximetrele dispun de astfel deaparate, care, în momentulpornirii, dupã ce a fost introdusãdestinaþia (adresa – strada ºinumãrul) ne aratã drumul cel maiscurt de parcurs, pânã la numãruldorit, indicând permanent ºi loculîn care ne aflãm.


– sã descrie mijloacele deorientare antropice;

– sã specifice importanþa busoleipentru orientare;

– sã orienteze cu busola;– sã reþinã tipul de informaþii

furnizate de GPS.

Materiale didactice utile:– diferite tipuri de hãrþi;– atlase geografice;– planºe;– busolã;– GPS.



Vom explica elevilor faptul cãsimpla citire ºi interpretare a hãrþiinu este suficientã. Pasul urmãtor îlreprezintã orientarea în teren, cuajutorul hãrþii.

Vom insista asupra parcurgeriicorecte a etapelor în orientarea cuharta, ºi anume:

– identificarea cu exactitate,pe hartã, a locului în carene aflãm;

– stabilirea locurilor în care vremsã ajungem (destinaþiile);

– calcularea celor mai scurtedistanþe de parcurs;

– stabilirea ordinii în care acesteavor fi vizitate, pentru a utilizaoptim timpul pe care îl avem ladispoziþie;

– alegerea unor repere fixe,vizibile de la distanþã;

– poziþionarea permanentã peparcurs.

Putem solicita elaborarea unuimaterial pentru portofoliu, în careelevii sã localizeze principaleleobiective din localitate (bisericã,dispensar, ºcoalã etc.) în timpulunei aplicaþii. În final, aceºtia vorelabora o schiþã orientatã atraseului parcurs.

ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ȘI TIMP


Orientarea cu ajutorul materialelor cartografice 1

Exemplu de test la finalul lecþiei1. Localizeazã pe o schiþã a localitãþii în care studiezi sau a unui oraº din judeþul tãu, cu ajutorul

pictogramelor, o serie de locaþii, cum sunt: parcãri, unitãþi de învãþãmânt, Poliþia,spitalul/dispensarul, hoteluri, restaurante, muzee etc. Profesorul poate elabora un model, cu spaþii goale pentru unele dintre aceste locaþii, pe care îlva multiplica ºi îl vadistribui elevilor.

2. Cereþi elevilor sã dea trei exemple de pictograme pe care le întâlnesc în diferite magazine(marcate pe uºi sau pe vitrinã) în localitatea în care studiazã. Asemenea exemple pot fi: fumatulinterzis, accesul cu îngheþatã în mânã interzis, accesul interzis cu animale de companie etc.

3. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu informaþiile corecte.Dacã ne aflãm în mijlocul naturii ºi avem o hartã, vom localiza pe hartã poziþia . . . . . . . . . . . . .din teren, cu ajutorul unor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cât mai uºor vizibile. Dacã existã trasee. . . . . . . . . . . . . . . . . . marcate atât pe hartã, cât ºi pe teren, atunci le urmãrim cu atenþie; dacãtraseul marcat nu se aflã ºi pe . . . . . . . . . . . . . . . . . . , atunci, pe mãsurã ce ne deplasãm, îl vomschiþa cu creionul pe hartã. Dacã avem probleme de orientare, ne întoarcem la cel mai apropiat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pe care îl cunoaºtem, fãrã sã intrãm în . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În marile oraºe, ei vor ºti cã potfolosi ºi pictogramele amplasate îndiferite locuri, care ne ajutã sãne orientãm.

În mod asemãnãtor se procedeazãºi în cazul în care aplicaþia are locîn afara localitãþii.

Profesorul poate organiza clasa peechipe ºi poate impune diferitetrasee care vor fi parcurse într-uninterval de timp dat. Echipelor lise va cere sã noteze uneleelemente de pe traseu.


– sã specifice importanþa hãrþiipentru orientare;

– sã citeascã ºi sã interpretezeharta;

– sã descifreze semnificaþiapictogramelor;

– sã utilizeze o schiþã geograficã;– sã elaboreze o schiþã geograficã.

Materiale didactice utile:– diferite tipuri de hãrþi

(topografice, turistice etc.);– atlase;– planºe;– busolã.



La fel ca ºi lecþia precedentã, ºiaceastã lecþie pune în aplicare ºi sebazeazã pe cunoºtinþele dobânditeîn capitolele precedente, în specialpe mijloacele naturale de orientare.

Ea se doreºte a fi o concluzie amodulului, elevul având deja ladispoziþie cunoºtinþe suficientepentru a se putea localiza ºiorienta în spaþiu ºi în timp.

Foarte importantã este memoriavizualã a fiecãruia. Chiar dacã nutoþi elevii au aceastã memorievizualã bine dezvoltatã, profesorul,prin exerciþii sistematice, poate sãîi ajute sã dobândeascã minimulnecesar pentru orientare.

De asemenea, el poate pregãtielevii pentru situaþii extreme, încaz de rãtãcire, spunându-le sã fieatenþi la semnalele acustice,vizuale, olfactive etc. De exemplu,zgomotele pot fi date de scurgereaapei, de o cascadã etc., care anunþãapropierea de un râu, de-a lungulcãruia se poate, apoi, coborî.

ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

Orientarea în teren 2


Exemplu de test la finalul lecþiei1. În þara noastrã, majoritatea bisericilor sunt ortodoxe, urmate de cele catolice; pentru a ne orienta

în teren, având ca reper crucea de pe aceste biserici, punctele cardinale indicate sunt aceleaºi?Argumentaþi rãspunsurile date.

2. Organizaþi elevii clasei pe grupe ºi dezbateþi recomandãrile în caz de rãtãcire. Solicitaþi ºi altemetode de semnalizare, în afara celei prezentate (de exemplu pot semnaliza echipele de salvare,pentru localizare, cu un obiect care sã reflecte lumina – oglindã, sticlã, folie de aluminiu etc.).

3. În cazul în care te rãtãceºti ºi ai la tine un telefon, la ce numãr vei anunþa situaþia în care te afli?(Telefon 112, sistemul naþional unic pentru apeluri de urgenþã).

4. De ce este recomandat sã lãsaþi diferite semne/indicii în caz de rãtãcire?5. Organizaþi elevii în mai multe ateliere de lucru ºi solicitaþi-le sã dezbatã modalitãþile de

orientare în urmãtoarele situaþii:a. iarna, într-o zonã montanã cu zãpadã, greu accesibilã;b. în cazul în care nu au la dispoziþie ceas ºi busolã;c. într-o regiune împãduritã, traversatã de o apã curgãtoare;d. noaptea, pe furtunã, într-o localitate.e. pe o pãºune, cu copaci izolaþi.

Toate aceste informaþii primite dinjur vor fi analizate, fãrã sã intrãmîn panicã, pentru a nu ne blocaprocesul gândirii.

Dacã ne aflãm într-un mare oraº,valorificãm orice tip de reper caresã ne ajute în orientare.Recomandãm întotdeauna reperecare sã fie înalte, sã nu fie uºor deconfundat.


– sã se orienteze în teren fãrãhartã sau busolã;

– sã foloseascã eficient memoriavizualã;

– sã ºtie sã se descurce în cazulîn care se rãtãcesc.

Materiale didactice utile:– planºe;– fotografii.



secundar_geografie_i_cadru_didactic

Documents