sectia de §i studii...sectia de tiinte istorice institutul de istorie din bucurevi studii revista...

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINESECTIA DE TIINTE ISTORICE INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCUREVI

studiiREVISTA DE ISTORIE

DIN SUMAR

DESPRE INSEMNATATEA ISTORICA A CONGRESULUIAL III-LEA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN

ORGANIZAREA SI ACTIVITATEA FORMATIUNILOR PA-TRIOTICE DE LUPTA de I. M. OPREAATITUDINEA GUVERNULUI ROMIN BURGHE70-MOSIE-RESC FATA DE TRATATIVELE ANGLO-FRANCO-SOVIETICEDIN ANUL 1939 de V. A. VARGATRASATURILE GENERALE ISVOARELE CODULUI CA-LIMACH. CONTRIBUTIA LUI VASILE CONTA LA STUDIULIZVOARELOR ACESTUI COD de V. AL. GEORGESCII

CAMPANIA LUI MIHAI VITEAZUL IN MOLDOVAde AL. GoNTA

FUGA LOCUITORILOR DIN OSTROAVELE DUNARII DINGAUZA EXPLOATARII BOIERESTI (1833-1834)

de S. IANcovunGONTRIBUTH DE ISTORIE LOGALA

AN XIII 1960

4

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

§I

111' I 11 1 I 1 I11` '

i 1 , 1, It

1

'

4 : 1

i

r I

SI

I

1

1

I'1

I

I I

I

,1 i , f I . I .

I

.

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINESEC 1A DE STIINTE ISTORICE $I INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURE$TI

0 0

ssc3 al c_ LEREVI STA De ISTORIE

4ANUL XIII

1 9 6 0

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINEwww.dacoromanica.ro

"STUDir REVISTA DE 1 STORIEAPARE DE 6 ORI PE AN

COMITETUL DE REDACTIE

Acad. P. CONSTANTINESCII-IASI (directorut Colegiutuide redactie); EIIGEN STANESCII (redactor §ef); acad.A. OTETEA ; T. BUGNABIII, membru corespondent alAcademiei R.P.R. ; B. BALTEANIT ; L. BANYAI ; M. BERZA ;V. CHEREsTEM: ; V. MACITJ ; GH. MATEI

Redactia : Bucuroti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1Telefon : 18.25.86

www.dacoromanica.ro

SUMARPag.

**. Despre insemniltatea istorica a Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Romln 5

STUD II

I. M. OPREA, Organizarea si activitatea formatianilor patriotice de luptd 19V. A. VARGA, Atitudinea guvernului romin burghezo-mosieresc fats de tratativele

anglo-franco-sovietice din anul 1939 51V. AL. GEORGESCU, Trasilturile generale si izvoarele Codului Calimach. Contributia

lui Vasile Conta la stodiul izvoarelor acestui cod 73E. $i D. LIMONA, Negustori bucuresteni la sfirsitul veacului al XVIII-lea ; relatiile for

cu Brasovul si Sibiul 107

NOTE $1 COMUNICARI

AL. GONTA, Campania lui Mihai Viteazul in Moldova 141S. IANCOVICI, Fuga locuitorilor din ostroavele Dundrii din cauza exploatdrii boierelti

(1833-1834) 159L. PROTOPOPESCU, Date not in legaturd cu biografia lui Ion Budai-Deleanu . 183S. COLUMBEANU, 0 statistics negustoreasca si fiscald de la 1824 In Tara RomineascA 193

CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALAALEXANDRA ANGHEL, Aspecte privind aplicarea.legii Rurale din 1864 In judetul

Dolj 201A. TINTA, Rasunetul rdscoalei conduce de Horia, Closca si Crisan in Banat . . 221KOVACH GEZA, Unele probleme privind dezvoltarea agriculturii In comitatul Arad dupd

reglementarea urbariald din 1771-1772 239

PROBLEMELE TRATATULUI .,ISTORIA ROMINIEI"Discutii cu privire la rdscoala din 1784 257

V IATA ST I INTIFICA

Din activitatea stiintifica 1 Societatii de stiinte istorice si filologice din R.P.R.(Elvira Preda). Constituirea Comitetului National al istoricifor din R.D. Germany(Al. Duju). Muzeul Unirii din Iasi ( V. Condurachi §i Fl. Constantin) 261

STUD II DOCUMENTARE

Miscarea revolutionard husitA in istoriografia marxista (II) (Tr. lonescu-Nicsov) . . . 269

www.dacoromanica.ro

4

RECENZII

V. VATASIANU, Istoria artei feudale In Tarile Romine, vol. I. Arta in perioada de dezvol-tare a feudalismului. Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1959, 1017 p. + 910 fig.(C. Nicolescu) 299

* Studii privind Unirea Principatelnr, Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R., 1960, 542 p(Gr. Popescu) 308

GH. DIMITROV, Opere alese, Bucurelti, Ed. politica, 1959, XV + 686 p. (Gr. Chirifa) 318Islorid rarii Romtnesti de la oclombrie 1688 Find la marlie 1717, editte intocmita de Const

Grecescu, o prefata de Dan Simonescu, Bucurelti, Ed. stiintifica, 1959, XLII+ 147 p. (P. P. Panaitescu) 325

REVISTA REVISTELOR

Ceskoslovenskj. asopis historickSr (Revista ceboslovaca de istorie), Praga, VII, 1959, 1 -4,808 p. (Tr. I. -N) 333

INSEMNARI BIBLIOGRAFICE

Istoria Rominiel. - * Invatatorii si rascoala din 1907, Ed. de stat didacticspedagogics. Buc., 1958, 205 p. (I. P.); . . DI. Ifogalnicearu, Discursuri parla-mentare din epoca Unirli, Ed. stiintifica, Buc., 1959, XVII + 422 p. (L. .g). IstoriaU.B.S.S. - E. I. DRUJININA, Ceneprioe Ilpwrepuomophe B 1775-1800 rr.Ed. Academiei de Stiinte a U.R.S.S., Mcscova, 1959. 210 p. + 3 h. + 1 pl. (C.'5.); V. P. TEPLITKII, Perimpma 1861 potty 14 arpapta, nnwrocmar Ira YiTaninr,Ed.Academiei de Write a R. S.S.U., Kiev, 1959, 308 p. (I. P.) Istoria universala.-*, Archivalische Forschungen zur Geschichte der Deutschen Arbeiterbewegung".Der Kampf der Deutschen Sozialdemokratie in der Zeit des Sozialistengesetzes1878-1890, Berlin, Ed. Rotten-Loening, 1956, vol. 3/I si 3/II, LVIII + 1096 p.(R. P.); , * Oparigyamai ETHeromani, CTaTbIl H maTepnaam no muropmacropairrani 1948, Annuaire d'etudes francaises, 1958, Ed. Academiei de Stiinte aU.R.S.S., Moscova, 1959, 614 p. (C. $.) ; FRANT DOSTAL, Valasi a protifeuda-alni boje na Valassku v letech 1620-1640 (Valahii luptele antifeudale inValassko in anii 1620-1640), in Casopis Matice Morayske, 1953, ')+2, nr. 1-2,p. 129-161 (M. D.) ; A. B. BELENKII, Paarpom mexunialickinm trapogommirourpainioti TixTepsemtnn 1861-1867, Ed. Academiei de Stiinte a U.R.S.S.,Moscova, 1959, 155 p. ( V. A.) ; Prof. dr. EMIL GHEORGHIEV, Emma itMeA012(11ii, OCHOB011011071iHeJ11114 Ha caanstucHwra Jump amypbt (Chiril §1

Metodiu, londatorii literaturilor slave), Sofia, Ed. Academiei Bulgare de Stiinte,1956, 290 p. (A. C.) ; * I'. xcd. M. CorcoLou, Etxoy ec -c-ng p.ov-qc Covet. (Lanesdu mnnt Sinai). Torn. I, alLum, Athenes, 1956, 22 p. + 238 foto + VIII pl.color. ; torn. II, 1958, 226 p. (C. N.); PHILIP K. HITTI, History of the Arabs fromthe earliest times to present. London, New York, 1958, 822 p. cu ilustr. (S. C.).Bizantinologie. - R. GUILLAND, Etudes byzantines, Paris, 1959, pp. 324 (E. Fr.);A. E. BAKALOPULOS, Die Frage- der Glaubwurdigkeit der Leichenrede aufL. Notaras" von Johannes Moschos (15. Jh.). Byzantinische Zeitschrift, 52, (1959),p. 13-21 (E. Fr.); PAUL LEMERLE, Traite d'etudes byzantines, II. Les papiruspar Andre Bataille, Paris, 1955. 100 p. + XIV plane (Gh. C); M. I. SIUZUMOV,Drionommtremare Boa apemm absa VI (Conceptiile economice ale lui Leon alVI-lea), In Vizantliskii Vremennik, torn. XV, (1959) p. 33 49 (Gh. C.).Illbliografie-ArbivistieWluzeograile. ISTVAN HAJNAL, L'enseignement del'ecriture aux Universites medievales. Budapest, Edit. Acad. des Sciences, 1959,301 p. + album (Al. D.); CORRAD,Q MARC IAN I, 11 commercio librario allefiere di Lanciano nel'400, In Rivista storica italiana", Napoli, an. LXX 1958,nr. 3 (A I ) 341

:tt

*

,

si

www.dacoromanica.ro

NEGUSTORI BUCURESTENILA SFIR$1TUL VEACULUI AL XVIII-LEA.RELATIILE LOR CU BRA$OVUL $1 SIBIUL

DE

E. si D. LIMONA

Relatiile comerciale traditionale ale Tarii Rominesti cu Transilvania,-prin intermediul celor doud °rase de granita, Brasovul si Sibiul, dobindescin veacul al XVIII-lea i in special cdtre sfirsitul acestuia o nouninfdtisare, atit in privinta agentilor schimburilor comerciale cit si a obiec-tului acestor schimburi. Nou in aceste relatii este, pe de o parte, faptulca purtAtorii for shit negugtori suditi cezaro-crdiesti stabiliti in TaraRomineascd, iar pe de alta, importanta crescindd a negotului cu valorimobiliare, cambii i monede, fatd de negotul cu marfuri.

Repercusiunile pe care le-a ,avut asupra industriei mestesugdrestiardelene trecerea Transilvaniei in stdpinirea Habsburgilor, politica mer-cantilistd i expansionistd a statului habsburgic, incurajarea favorizareaclasei de negustori care servea interesele acestei politici, ocupatia tempo-rard a TArii Rominesti de catre trupele habsburgice, ingrddirea, cdtresfirsitul veacului a monopolului turcesc in Tara Romineascd si Moldova,criza financiard a statului habsburgic in urma rdzboaielor care i-au golitvistieria toate aceste imprejurdri au fdcut ca relatiile comerciale dintreTara Romineascd si Transilvania sd ajungd, in secolul al XVIII-lea, intr-unnou stadiu de dezvoltare care se deosebeste de tot ceea ce a fost pindatunci.

Veacuri de-a rindul, Tara Romineascd si Moldova au fost cele maibune piete de aprovizionare cu materii prime si de d'.sfacere a produschrmestesugarilor din orasele ardelene. Dupd trecerea Transilvaniei fn std.-pinirea Habsburgilor si tratarea ei drept o semicolonie, industria eiintra in declin. Statul habsburgic, preocupat de dezvoltarea industriei dintdrile succesorale, impiedicd prin prohibitii cordoane sanitarecontactul direct hitre negustorii din. Principate i mestesugarii din Tran-,silvania. Intre aeestia se interpun din ce in ce mai mult negustorii stedini,

ti

si

www.dacoromanica.ro

108 E. $i D. LIMONA 2

cuprinsi sub denumirea de greci", in rindul carora intrau insa nu numaigreci, ci si foarte multi romiui macedoneni, precum si slavi sud-baleanici..Actiunea de intermediere a for se rasfringe asupra, pretului de cost alproduselor mestesugaresti si deci si asupra posibilitatii de desfacere alor. De pe urma situatiei grele in care se aflau producatorii micilor ateliere-mestesugaresti din Transilvania incearca sa traga profit industria mann-facturiera din tarile succesorale. Materiile prime importate din Prin.cipateleRomine iau din ce in ce mai mult calea Vienei. In schimb marfurile deViena, din cauza scumpetei si calitatilor inferioare, nu reusesc sa seimpuna pe piata din Principate in aceeasi masura ea altadata produselemestesugaresti ardelene. Negustorii bucuresteni vor prefera multa vremesa se aprovizioneze cu marfuri occidentale direct de pe piata Lipscai.Astfel ea Brasovul si Sibiu' devin locuri de tranzitare a marfurilor de Lipsca,atunci cind acestea nu vor lua calea mai putin costisitoare a Dunarii.

. Dar nu modificarea cantitativa diminuarea exportului produselormestesugaresti ardelene si folosirea in industria ardeleana numai a uneimici parti din materiile prime importate, prin indreptarea celor mai multecatre Viena in relatiile comerciale ale Tarii Rominesti cu Transilvaniaconstituie specificul lor in acest veac. Ceea ce este nou si cu adevaratrevolutionar, prin consecintele pe care le va avea asupra societatii romi-'testi, este asezarea negustorilor suditi cezaro-craiesti in Tara Romineasca,atragerea economiei acesteia in circuitul comertului international, influ-ents exercitata de acesti negustori asupra clasei feudale, trezirea gustuluipentru negot si in special pentru negotul cu bani.

Tratatul de comert incheiat intre Imperiul habsburgic si Poartaotomana la 27 iulie 1718, la o saptamina de la pacea de la Passarowitz.

care inaugureaza politica de expansiune austriaca in Rasarit incepeWA dea roade pozitive pentru aceasth politica abia dupa pacea de la Kuciuck-Kainargi din 21 iulie 1774, dupg, stabilirea de agentii straine in tarilerominesti in 1782 consulat rus, in 1783 austriac, in 1787 prusac sidupa incheierea Sinedului de comert din 24 ian. 1784.

Dreptul obtinut de Rusia, prin pacea de la Kuciuck-Kainargi, dea interveni la Poarta in favoarea Principatelor si obligatia Portii de atine seams de aceste interventii incepe sa stavileasca atotputerniciaotomana in Principate. Libertatea de navigatie pentru vasele de comertpe Marea Neagra, in strimtori si pe Dunare, obtinuta de Rusia printratatul de la Kuciuck- Kainargi, iar de Imperiul habsburgic prin Sineduldin 1784, prezenta protectoare a agentilor strain asupra suditilor Orlipe care o reprezentau, tendinta de suprimare a abuzurilor sistemului dezaherea inclusa in mentionatul tratat de pace si inlaturarea negus-torilor musulmani 1 constituiau conditii favorabile pentru atragereanegustorilor strain in Principate.

Astfel, alaturi de vechii hrisovuliti brasoveni, cu casa si familia laBrasov si cu pravalie la Bucuresti sau in alte tirguri din tarile romi--nesti, unde se hraneau cu negot brasovenesc" 2, si care faceau un negot

1 N. Iorga, Istoria comerlului, epoca mai mud, Bucure§ti, 1925, p. 52-53.2 Pentru privilegiile acordate bra§ovenilor v. N. Iorga, op. cit., p. 57-58 ; idem, Brafovur

www.dacoromanica.ro

3 NEGUSTORI BUCUREUENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 109

mai modest, ducind marfuri brasovene acolo' rareori mArfuri de Vienasau de Lipsca i aducind aici in special vinurile din yule pe care leposedau acolo, apare o pgtura de negustori de mare stil. Unii, cu totulstrain de stArile mentalitatea populatiei din Tarile romine pecare voiau s'a le transforme, in folosul imparAtiei habsburgice, in baze deaprovizionare cu materii prime §i de desfacere a produselor industrialeapusene - mai mult fauritori de proiecte romantice i infaptuiri de scurtadurafa, au disparut f afa de urma. Astfel, un Willeshofen, Dellazia, Bri-ghenti, Bienenfeld, Bozenhard s.a.1 Acestia nici nu s-au asezat personalin Tarile romine, ci eel mult an stabilit comptoare. Altii, ins5,, maiinruditi cu populatia ba,stinasa, cu simt realist §i stravechi deprindericomerciale, in cea mai mare parte veniti din sudul Dundrii rominimacedoneni, greci, slavi sud-balcanici - asezati mai intii in orasele Impe,riului habsburgic, atrasi de privilegiile acordate for de o politicg mercan-tilistA si expansionists, proaspgt investiti cu calitatea de suditi cezaro-crgiesti, se stramutA la Bucuresti, pentru a trage profit si din aceastacalitate, asa cum trasesera mai inainte din calitatea de negustori otomani._Aici incheie asociatii de comert en raiale turcesti, pentru a putea importasub numele asociatului m6rfuri germane din Lipsca si Breslau, iar indat4ce se aflau cu m6rfurile for in Principate le declarau la varna sub numelefor de suditi cezaro-craiesti, spre a profita de tariful vamal scAzut 2. Astfelca agentii austriaci, care primisefa instructiuni speciale de la Viena sanu dea ajutor i 86 nu asculte reclamatiile negustorilor din Lipsca cuprivire la datoriile pe care le aveau de incasat de la negustorii din Prin-cipate §i care nu puteau privi cu ochi buni negotul lipscan al acestoradin urm6 3, se va'd neputinciosi in lupta for deschia impotriva marfurilorde Lipsca si in general a marfurilor din t'arile germane, pe care MariaTheresia se straduia inutil 0, le inlocuiascA, cu cele austriace, atit inpropriile provincii succesorale, cit si in Principatele Romine 4.

Cu toate cg, pentru desfacerea marfurilor austriace pe pietele Prin-cipatelor, negustorii acestia au contribuit foarte putin, ei preferind mar-furile de Lipsca si Breslau mai ieftine $i de mai bung calitate, totusi,pentru importul de materii prime din Wile otomane in cele habsburgice,

4i Rominii, Buc., 1905, p. 394 si u. ; D. Z. Furnica, Din istoria comer(ului in romtni, Buc., 1908,p. IX- X ; Catalogul doc. rom. din Arhiv. Slat. de la Or. Stalin, vol. I, But., 1955, regest. nr. 545,680, 991. Din acest Catalog al doc. rom. mai aflam care erau negustorii brasoveni care faceaunegot la Bucuresti la sfirsitul veacului al XVIII-lea, astfel Gavril Hagi Hristea, care era si sta-rostele tor, Nicolae Dumitrascu, fratii Dan, Hagi Ion Grecu, Petcu Peligrad, Neculai Ganaulea,Petcu etraru, Hagi Radu Pricop, Sandru Hagi Sandru, Dumitru Moisi, Todor Ivan, SandruTrlinbitasu, Panaiot Nicolai, Gheorghe Serban, Vasilache fiul lui Viad, Barbu Cepescu, loanCatana, Ion Gamulea, Gheorghe Nechifor, v. regest. 681, 676, 848, 849, 921, 1179, 1228, 1334,1365, 1377, 1379, 1398, 1475, 1818. 2188, 2295, 2403, 2406, 2536, 2291, 2701, 2867, 2960, 3131,-3133, 3209, 3296, 3444, 3463, 3464.

1 N. Iorga, Istoria comer(ului, epoca mai noud, p. 61 ; Hurmuzaki, Documente, 19,-p. 24-25.

2 Hurinuzaki, Documente, 191, p. 850-851.3 Ibidem, X, p. XXXVI ; v. si Gheroh Netts, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzig

and Ost- and Siidosteuropa bis rum Verfall der Warenmessen, Zurich, 1920, p. 47.4 V. I. Moga, Politica economica austriacd gi comerlut Transilvaniei In veacul al XV III-lea,

33uc., 1938.

§i

--

www.dacoromanica.ro

110 E. si D. LIMONA 4

In care se infiripau industrii textile, cit si din nevoia statului habsburgiede afirma i intlri prezenta in Principate, negustorii mai demultsau mai de curind naturalizati supusi cezaro-crliesti ga,seau tot-deauna intinsl mina protectoare a agentiei cezaro-craiesti. i desi agentulMerkelius propunea baronului Herbert-Rathkeal, ambasadorul cezaro-craiesc de la Constantinopol, ca persoanele care In urma tratatului de la.Sistov au depus homagium sl se intoarel indarat in acele locuri madesint inregistrate ca cetateni sau contribuabili cezaro-crliesti" 1i declaraca* agentii de la Bucuresti ai negustorilor din statul cezaro-craiesc alcaror numar nu trece de 16 cauzeazl agentiei cezaro-crliesti mai multedificultAti decit cei 1 000 oieri 2, din care cauza recomanda ca negustoriicezaro-crAiesti s'a nu se asocieze cu supusi turci, In scopul de a-i scuti

pe acestia de contributie, c/ci Bind nascuti aici in tars, ei nu-si pottginui locul de origine, ca macedonenii etc.3, totusi atunci and Moruziii cere un izvod al supusilor austriaci, Merkelius se eschiva sub motiv elnumgrul for fluctueaza din cauza cglatoriilor for incoace incolo dupl.afaceri 4, ceea ce determing pe domnitor sa alcatuiasa, in secret, prin aga,o catagrafie a lor. Razboiul care a precedat pacea de la cu ocu-patia Bucurestilor de cgtre trupele cezaro-crAiesti, a contribuit la sporireanumarului celor care au dorit si au obtinut cetAtenia cezaro-crAiasa 3.Avantajele situatiei de sudit cezaro-cfliesc determing chiar pe uniinegustori de tars" ss is pamint in Bucovina si sa treacl dreptsuditi6.

DacI rolul atribuit acestor negustori de catre politica habsburgicIa fost numai In parte implinit, in mAsura in care ei an contribuit laaprovizionarea industriei cezaro-crliesti, In schimb pentru PrincipateleRomine activitatea desfasurata de acesti negustori a contribuit la destrA-marea relatiilor de productie feudale si la dezvoltarea relatiilor capitaliste_De aceea o cunoastere mai de aproape a acestor uegustori si a afacerilorfor este importanta pentru sesizarea premiselor orinduirii capitaliste Int 'Arlie rominesti.

Prin scoaterea la luminl a materialului documentar grecesc, intre-prinsa, de Directia Arhivelor Statului in seria de cataloage, InceputA cu17 Catalogul documentelor grecesti din Arhivele Statului de la Or. Stalin",vol. I si II, Bucuresti 1958, cunoasterea vietii comerciale a Bucurestilorla sfirsitul veacului al XVIII-lea este sensibil

Figuri de negustori vag sau de loc cunoscute, speculatii comercialecu ma'rfuri si mai ales cu valori mobiliare cambii i monede procedeecomerciale i intreaga atmosferl in care se desflsura viata economiesin aceasta epoca dobindesc conturgri Clare §i precise in corespondentelei bilanturile comerciale ale firmelor brasovene gi sibiene cu care negustorii

bucuresteni au fost in relatie.

1 Hurniuzaki, Doc., 19', p. 845-846.2 Ibidem, p. 842.a Ibidem, p. 846.4 Ibidem, p. 674.5 Ibidem, p. 607.6 N. Iorga, op. cit., p. 74.

§i

imbogatita.

a-si a

si

Sistov,

si

www.dacoromanica.ro

5 NEGUSTORI BUCURE$TEN1 LA SFIRSITUL SEC. XVIII III

In expunerea de mai jos ne bazdm pe materialul documentar grecescpdstrat la Arhivele Statului Or. Stalin §i Sibiu, cuprins in amintitul Catalogvol. I si II, precum si in Catalogul documentelor grecesti din ArhiveleStatului Sibiu" vol. I, depus pentru tipar, iar trimiterile din note se facprin numdrul volumului i numdrul regestului din cataloagele respective.

Cei mai multi dintre negustorii ce apar In aceste documente auactivat in asociatii de mai lungd sau mai scurta durata, de aeeea prezen-taTea for se face dupd grupdrile de fapt ale lor.

Teodoran Constantin Cincu, Elefterie loan, .11eirgarit loan, GheorgheCastrisiu (Castro), Teodor Anastasiu, loan Atanasin

In corespon.denta negustorului brasovean Mihail Tumbru s-aupastrat de la Teodoran Constantin Cincu 95 scrisori i altele 84 adresatelui, toate din anii 1792 1801. De la Elefterie loan 8 scrisori cdtre Tumbrusi 3 de la acesta din urmd, din anii 1794-1797. De la Ma'rgdrit loan 6scrisori din anul 1796, iar de la Gheorghe Castrisiu 8 scrisori din acelasian. Aceste scrisori, impreund cu informatiile indirecte despre numitiinegustori, pe care le dau comisionarii corespondentii for din Viena,Constantinopol si Sibiu, constituie izvoarele pe baza cdrora poate fi recon-stituita activitatea for din aceastd perioadd.

Familia Cincu se intilneste in documentele grecesti aflate la Sibiuinch de la 1695 1. Va fi fost una din cele mai vechi familii asezate laSibiu, indatd, dupd acordarea privilegiilor Companiei greeesti din Sibiu 2.Ioan Cincu, vdrul lui Teodoran din Bucure.ti, a fost multd vreme pro-estosul Companiei grecesti din Sibiu. Teodoran Cincu era si el sudit cezaro-crdiesc, cdci Merkelius stria baronului Thugut cd, n-ar fi acceptat in comisiacare incheia un aranjament vamal pe Teodoran Cincu, dacd acesta n-arfi nascut sudit cezaro-crdiesc" si dacd n-ar fi recunoscut ca atare printr-unfirman obtinut de cdtre ministrul imputernicit de la Constantinopol 3.Iar dupd pacea de la Merkelius asigura pe Codricd, secretaruldomnesc, cd, el nu protejeazd' pe cei care s-au declarat supusi cezaro-cra-iesti pro tempore belli, cit timp armatele impgratului au fost victorioase,ci numai pe cei care s-au obligat prin jurdmint de credintd, pe toatd viatain tkile cezaro-crdiesti, iar printre cei trei in atare situatie 11 numArdpe Teodoran Constantin Cincu 4. ji in altd imprejurare Merkelius it ispe Cincu in aparare. in conflictul pe care T. Cincu II are cu episcopulde Tirnova cu care avea de-a face, din cauza proprietatilor pe careCincu, ca si multi boieri munteni, le avea la Arvanitochori Merkelius,prin interventiile sale, reuseste sd, anuleze pretentiile bdnesti ale arvani-

1 Catalog. doe. grec. din Arhiv. Stat. Sibiu, vol. I, regest. 17, 33.2 Privilegiile au fost acordate de catre G. Rekozy la 8 iulie 1636 $i la 29 decembrie

1641, apoi de catre Adunarea de la Alba Iulia la 10 octombrie 1678, acesta din urma fiind intaritde catre Mihail Apaffy la 4 noiembrie 1678. Ele au fost reconfirmate pentru sibieni la 12 sep-tembrie 1701, iar pentru bra$oveni la 15 martie 1718.

8 Hurmuzaki, Doc. 191, p. 67g.4 Ibidem, p. 594.

si

si

Sistov,

www.dacoromanica.ro

pimpi

Highlight

pimpi

Highlight

112 E. §I D. LIMONA 6

tochorienilor fats de fratii Teodoran §i Ianache Cincu, sa-i elibereze peace§tia de sub anatema episcopului, spre a-§i putea vinde bunurile de laArvanitochori 1.

Din martie 1793 ping la 31 mai 1796, Teodoran Cincu a lucrat inasociatie cu nepotul sau, Elefterie loan, sub firma Teodoran Cincu §iElefterie Ioan". La aceasta din urmg, datA anunta pe Tumbru ea s-a con -stituit Intr-o nouA, companie sub firma Teodoran Cincu §i comp.",impreunA cu fo§tii sai baieti in peavalie, nepotul .Teodor Anastasia §iIoan Atanasiu §i it roaga sa alba §i In viitor aceea§i incredere kii consi-deratie. Toate m'arfurile vindute sau eumpArate de la LipscN, din Austria§i Silezia vor fi pl'atite cu polite §i vexele pe noua firma" 2. Pe de altsparte, Elefterie loan explica lui Tumbru ea dizolvarea tovArkiei e pri-cinuit'a de imprejurari §i mai ales de faptul ea negotul cu bani poate cugreu hrani doua case, din cauza cursului §i a crizelor". I§i va alege altaccupatie ea 0, scoata cheltuielile casei". In realitate, Elefterie eamin.etot la vechea ocupatie, numai ea i§i schimba tovarkul de negot, asociin-du-§i-1 pe Gheorghe Castri§iu care este un om tinar, capabil §i bun",precum §i ajutindu-se de fratele sau, lnrggrit Joan, care pInl atuncilucrase la un. arvanit 3. .

In activitatea lui Teodoran Cincu ca §i in aceea a tuturor negus-torilor bucure§teni din aceasta perioadk negotul cu monede, adicAzaraflicul, ocup'a un loc mai important decit negotul cu marfuri. Acestnegot le asigura un c4tig mai mare §i mai lesnicios decit negotul cu mar-furi, cu mijloacele- primitive de transport din aces vreme, pe drumuriImpinzite de bande de hoti §i de zurbagii" de toate felurile, negotIntrerupt adesea de situatiile de razboi §i opreli§tile puse pentru unelemarfuri.

In septembrie 1792, T. Cincu Incheie contract cu Mihail Turnbradin Brasov pentru afacerea cu icusari (tvantigi), in care ineerease pare-sezadarnic sa-1 antreneze §i pe Costa Geanli. Fiecare din pArti participala aceasta tovarkie cu un capital de 10 000 fl. in monede turee§ti. T. Cincuse seuza ea n-a putut trimite banii imediat, fiind plecat la Tirgovi§te,unde se afld sotia sa bolnava", dar jumatate din aceasta suma, va trimite-oindata ce se va intoarce omul sau de la Uzunciova, uncle fusese trimiscu monede", iar restul mai tirziu 4.

Dar §i inainte de intelegerea fAcuta cu Tumbru, T. Cincu practicasenegotul cu icusari. Dintr-o scrisoare a lui Ioan Cincu aflam cg din anul1791 pins la 24 octombrie 1792 el trimisese varului Teodoran peste 40 000 fl.in icusari 5 §i continua sa. trimita §i dupa intelegerea cu Tumbru 6. T. Cincutrimitea monede nu numai pentru socoteala comuna tovarkeascg, ci §ipentru socoteala proprie §i lucra in aceasta afacere nu numai cu Tumbru§i Joan Cincu, ci §i cu cumnatul sau din Craiova, Gheorghe Constantin,

1 Hurmuzaki, Doc., 19', p. 638.2 Catalog. doc. grec. Arhiv. Slat. Or. Stalin, I, 1641, 1629.3 Ibidem, 1619, 1646.4 Ibidem, I, 919, 942, 969, 934, II, 137.5 Ibidem, I, 1003.4 Ibidern, I, 1003, 1012, 1024.

www.dacoromanica.ro

7 NEGUSTORI BUCURE5TENI LA SFIRMUL SEC. XVIII 113

care de asemenea expedia la Brasov diverse sume de bani, spre a fiprefacute in icusari i.

T. Cincu indemna pe Tumbru sd find secret tovdrdsia lor, in specialfatd de Fotache Hagi Gheorghiu" 2. Acesta, ajutat de fratele sau Grigoredin Bucuresti, precum si de tatd1 lor, Meuse maH afaceri cu icusari in 1794-chid da faliment. Tatal lui Fotache, poreclit Hagi Varza, locuieste cindla Bucuresti, cind la Brasov si se bucurd de putind consideratie, dincauzd, ca este un proaspdt imbogAtit prin zaraflicul cu icusari facut timpde doi ani de zile", stria Tumbru in 1793 3. Cu tot dispretul afisat fats, deFotache, M. Tumbru, ea si T. Cincu, se strdduiau s se imbogateascdi ei din zaraflicul cu icusari.

be altfel, afacerea cu icusari contagiase pe toti marii negustori dinBucuresti, Brasov, Sibiu, Viena, pe Hagi Moscu, Anastase Cavalerul,Stavru Spiru, Ianache Gheorghe Scufa, Joan Sterie Costa, Iovitd Mdrgd-rit, Panaioti Hagi Nicu, Dimitrie Chiriti, Dumitrache Teohari, HagiConstantin Pop, Dimitrie Dutca s.a. 4. Teodoran Cincu stimula pe Tumbrusa trimitd, la timp cit mai des monede, ca ad nu ramrod mai pe jos.d.ecit altii", caci compania lui Fotache, Dumitrache Teohari s.a. trimitcu orice ocasie cite doua poveri" ; sd nu se uite la cheltuieli mai maridacd se vor intimpla, deoarece si acestea sint spre folosul lor, iar moarase invirteste mereu" si 11 flata pe Mihail al nostru, care se pricepe sä-prefacd pdmintul in izvor" 5.

in august 1792, lui Hagi Constantin Pop ii sosiserd 35 000 fl. nem--testi in galbeni olandezi in. vederea cumpArdrii do icusari, iar in februarie1193 trimitea impreund cu altii, prin Bucuresti la Constantinopol, 40 000 fl.in icusari. In noiembrie 1792, T. Cinou expedia la Constantinopol monedeletovardsesti impreund cu 30 poveri ale altora prin chir Mate! al lui Popde la Sibiu". La 5 martie 1793 se strinseserd la istov circa 35 povericu monede 6.

Afacerea cu icusari cuprindea urm'atoarele operatii Teodoran Cincutrimitea lui Tumbru la Brasov si lui Ioan Cincu la Sibiu grosi, exindari( monede de argint de 60 parale, cunoscute sub numele de altmislic), ichi-lici sau grosi dubli (monede de argint de 80 parale), ecatondari sau sutari.( monede de argint de 100 parale, cunoscute sub numele de iuzluci)7. Acestemonede erau vindute la Brasov si la Sibiu armenilor din Gherla si Gheor-ghieni, precum si mocanilor valahi 8, acestia avind nevoie de moneddturceascd indatd ce treceau in Tara Rornineaseg, unii pentru eumpgrareade piei, altii pentru iernatul oilor. In schimbul grosilor, Tumbru si Ioan

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 969, 1038, 1045, 1082, 1105, 987, 1066, 1077,1116, 1123, 1131, 1134, 1137, 1152, 1156.

2 Ibidem, I, 920.3 Ibidem, II, 193 ; despre falimentul lui Fotache v. I 1316.4 Ibidem, I, 986, 971, 1038, 919, 903, 1083, 1104. II, 216 ; Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat.

Sibiu, vol. I, 524, 498, 519, 546, 610, 634,.652, 664, 670.

6 Ibidem, I, 971, 1038, 987. 1011.6 Ibidem, I. 969, 903, 1083, 1105.7 Ibidem} I, 970, 1040, 1045, 1057,

Ibidem, II, 180, 182, I 1003.

651, 662, 682, 765, 773, 535, 544, 624, 665, 666, 584,

1061.

- c. 3.00

§i

8

8www.dacoromanica.ro

pimpi

Highlight

114 E. *1 D. LIMONA

Cincu primeau bancotidule. Aceste monede de hirtie aproape luasera.locul monedelor metalice de argint i aur, din cauza cheltuielilor de inar-mare Si a pierderilor suferite cu razboaiele de catre casa habsburgicaIn veacul al XVIII-lea 1, de aceea florinul renan devenise aproape numaio moneda de calcul, iar micile monde de argint, ca icusarii (tvantigii),decaeptarii (mariaii), decarii (zehner), eptarii (pitacii), pentarii(monedelede 5 creitari) §i gro§itele (monedele de 3 creitari) se rarisera §i ele, dincare cauza devenisera obiectul de specula al acestor negustori. Monedelebune au dispkut, iar negustorii din Brasov prin comisionarii for cafegi-cuscururii", an trimis tiganeile pe la caseTh oamenilor dupa asemenea,monede ", scria Manicati afranu din Sibiu catre Tumbru 2. Devalorizarea,crescinda a monedei cezaro-craie§ti prin emiterea unei enorme cantitatide bancotidule ee nu mai erau convertibile In moneda metalica aduceun dezechilibru intre valoarea legala de circulatie §i valoarea sa metalica.De aceea, cu bancotidule negustorii achizitionau monede marunte deargint maria§i, pitaci, gro§ite, dar mai ales icusari, care aveau un con-tinut mai mare de argint pe care le vindeau cu cintarul la taraphanauadin Constantinopol.

Icusarii erau adunati cu greu de pe piata Bra§ovului §i Sibiului,.de la Timi§oara, de la tirgul din Media§ §i In general de la tirgurile dinArdeal a. La 19 martie 1793, Tumbru 11 anunta pe T. Cincu ca 1i va,trimite icusari, pe care ii va priori din afara", deoarece pe piata Bravo-vului e mare criza de numerar In moneda nemteasea" 4. El ruga peDimitrie Hagiopol din Timi§oara sa-i procure icusari, dindu-i preferintainaintea altor negustori, deoarece ei shit prieteni vechi §i compatrioti§i pentru hatirul lui Ioan. Cincu, socrul lui Hagiopol, precuin §i pentruhatirul lui Teodoran Cincu, tovarkul de zaraflic al lui Tumbril 5.

Icusarii se gaseau greu §i din cauza goanei negustorilor dupg aceastamoneda. Ai no§tri." alearga dup5, icusari din pravalie in pravalie eani§te turbati ", scria un comisionar din Sibiu, iar Ioan Cincu 11 asigura peTumbru c5, va umbla la fiecare casa pentru a strange icusari 6. Pentrualergatura sa, L Cincu voia un provizion de 1% la schimbarea gro§ilorIn bancotidule, 1% la prefacerea for In icusari §i. 1/2% dud d'a., concursomului lui Tumbru la schimbarea banilor 7.

In aceasta perioada, gro§ii se vindeau la Sibiu cu 50-48 cr., cutendinta spre scadere, provocata de cantitatea mare ce se oferea pepiata spre vinzare, §i cu un laz de 5 a/o 8. Iar icusarii se cumpkau cu.1-1 1/2% agio 9.

1 Yn anul 1790, datorille statului habsburgic se ridicau la 370 mil. fl. Numai pentrufrazboiul de 7 ani se cheltuisera 260 mil. fl. cf. Eheberg, Finanzen, ,in Handtoorterbuch derStaatswissenschaften.

2 Catalog doe. grec. Arhio. Stat. Or. Stalin, I, 1913.3 Ibidem, I, 1011, 1084.4 Ibidem, II, 146, 149.6 Ibidem,6 Ibidem, I, 1017, 903.7 Ibidem, I, 1012.8 Ibidem, I, 1003, 1012, 1116.9 Ibidem, I, 1003, 1017, 1123.

www.dacoromanica.ro

9 NEGUSTORI BUCURE5TENI LA SFIR5ITUL SEC. XVIII 115

Din bilanturile Incheiate intre T. Cincu si Tumbru, precum si dincele ale lui Alexandru si Mihail Vasiliu, care se ocupau la Constantinopolcu vinzarea la taraphana a monedelor expediate de Cincu-Tumbru, reieseca de la Ineeputul lui noiembrie 1792, rind Incepe girul for tovarasesccu icusari, pins la 19 martie 1793, cit dureaza schimbul cel mai intensde monede, Teodoran Cincu a trimis 101 750 grosi si a primit 88 385 fl.in icusari, iar comisionarii de la Constantinopol au Incasat de la taraphanaintre 1 ianuarie 1793 27 iunie 1793 suma de 113 843 grosi pentru monedelevindute 1.

Icusarii si decaeptarii se vindeau la taraphana cu 1 089 grosi clntarul( = 5 000 dramuri), iar decarii cu 9 parale bucata 2. comisionarii de laConstantinopol Insarcinati cu aceasta vinzare Isi calculau un provizionde 1/2 % 3.

Totalul sumelor trimise de Teodoran Cincu varului Than din Sibiu,in aceasta perioada, nu este consemnat nicaieri, ci doar unele same par-tiale. Astfel In august 1792 li trimisese 10 000 fl. In galbeni olandezi,pentru a-i cumpara icusari 4.

Expedierile de monede intre Bucuresti si Brasov se faceau pe valea,Prahovei de catre carutasi scheieni, carora li se mai spunea praoveni",tocmai din cauza drumului pe care 11 bateau. Astfel erau Vasile si NitaMaciuca, Trica Bobi, Ioan Mare, Vasile Putoare 5. Expedierile intre Bucu-resti §i Sibiu se fa' ceau pe la Giineni-Turnu Rosu, prin agentul Merkelius,prin curieri imparatesti, cu posta Constantinopolului sau cu ocazii 6.La Bueuresti, monedele erau desearcate la hanul lui Serban Vod'a, hanulnostru", cum ii spunea T. Cincu 7. De la Bucuresti la Constantinopolmonedele erau trimise cu caravana, de teama hotilor si a zurbagiilor",care erau foarte frecventi pe drumurile Imparatiei otomane. Zurbagiisub comanda unui han tatar au facut multe rele, producind panics laAdrianopol", aflam dintr-o scrisoare 8. Cara-vanele erau adesea Insotitede neferi si odabas 9. Monedele erau date In seama unor persoane de lucre-dere, lui tufecci basa, lui Mustafa bairactar, unor tauccii cunoseuti, carele duceau prin Sistov, Arvanitochori, catre Constantinopo110. La Sistovaveau ca om de Incredere pe Hagi Ilie Alexia, care prelua si preda maideparte monedele 11. De asemenea monedele erau expediate si cu postaruseasca, In care caz ajungeau mai repede si In mai multa siguranta cleatcu caravana, dar In cazul acesta trebuia platit porto. Pentru a evita aceastacheltuiala, T. Cincu Incearca sa se Inteleaga cu secretarul Rusiei in schimbul

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1118, 1135, 1070, 1089, 1213.2 Ibidem, I, 1070, 1088, 1126.3 Ibidem, I, 1126.4 Ibidem, I, 903.5 Ibidem, I, 919, 986, 987, 1040, 1045, 1057, 1059, 1061, 1105.6 Ibidem, I, 1646, 1524, 1543, 1544, 1557, 1570.1 Ibidem, I, 919, 934.8 Ibidem, II, 527, 594, I, 1038, 1115, 1152, 1143.9 Ibidem, I, 969.

10 Ibidem, I, 920, 1126, 1082, 1105.11 Ibidem, I, 997.

www.dacoromanica.ro

pimpi

Highlight

116 E. 51 D. LIMONA 10

unui rufget de 20 sau 30 gro§i, in loc de Porto" 1. Monedele se expediau inpungi, pungile In butoaie, sau in casele". T. Cincu recomanda lui Tumbrusa aranjeze pungile in techii", spre a nu se face incurcatura la taraphana,unde monedele se vindeau cu cintarul (care cuprindea 5 000 dramuri,adica o teche) 2. Dintr-o scrisoare a lui T. Cincu aflam ca 8 techiicuprinsesera icusari in valoare de 6 431 fl." 3.

Calatoria monedelor de la Bucure§ti la Constantinopol dura circa3 saptamini 4.

Banii incasati la taraphanaua din Constantinopol erau remi§i laBucure§ti sau Viena prin polite. T. Cincu vindea Curtii domne§ti, careavea permanent nevoie de facut plati la Constantinopol, cambii traseasupra lui Al. §i M. Vasiliu la ordinul firmei cu care Curtea era in relatiela Constantinopol 5. Sau se trageau polite de la Viena asupra Constantino-polului, la ordinul corespondentilor de acolo ai negustorilor din Viena careaveau de facut plati la Constantinopol 6.

Razboaiele turco-ruso-austriace adusesera o criza de numerar §io slabire a schimburilor economice cu Constantinopolul. Multi dau §i1 % nu pot gasi polite. Curtea domneasca mai are de platit o impor-tanta sums de bani pentru politele luate de aici §i pentru politele primitede la Constantinopol. Deocamdata nu este nici o speranta, deoarece este olipsa de bani, cum nu s-a pomenit vreodata". In ulthnii 25 de ani n-afost niciodata o criza de bani ca acum", scria T. Cincu in 1793 7. LaBucure§ti, la inceputul anului 1793, lucrurile se mai complicasera §1 dincauza schimbarii domnului. Politele an fost gasite cu mare greutate",scria T. Cincu, din cauza mutarii lui Mihail Sutu §i venirea la Bucu-re§ti a lui Alexand.ru Moruzi de la Ia§i" 8.

Pe de alts parte, remiterile de bani de la Constantinopol se taraganauin a§teptarea scaderii cursului florinului. Or, in loc sa scads, acesta seurea. Astfel, de la 48 1/2 parale cit fusese in 1792 noiembrie 3, ajunge la52 52 1/3 parale in 1793 martie 30 §i continua mereu sa creases, ajun-gind in 1796 iunie 10, la 60 1/2 parale 9. Urcarea florinului se datorararitatii cambiilor pentru Viena §i sumelor de bani excedentare de pe pintaConstantinopolului, sume pe care le puneau in circulatie Anglia §i Olanda,care, nestingherite de razboaie, I.§i continuau comertul cu Levantul. MihailVasiliu stria ea a dorit sa remits mai multi bani din sumele incasate lataraphana, dar n-au fost cambii destule" §i spera ca in curind cambiava scadea deoarece vor soli trate din alte regiuni pentru negot" §i fiindcaa inceput sa se exporte orez griu. Si explica : dad, insa cambia seurea este semn ca pe piata sint sume excedentare de bani", cambiaVienei se urea din mull ca au sosit multe corabii cu bani". Intreaba daces

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, II, 417.2 Ibidem, I, 1046.a Ibidem, I, 1134.4 Ibidem, I, 1082, 1115.5 Ibidem, I, 1098, 1105, 1115, 1620, 1624, 1638, 1677, 1678, II, 180.6 Ibidem, I,-995, 1005, 1034, 1042, 1059, 107'6, 1080, II, 165, 166, 167.7 Ibidem, I, 1143, 1115.8 Ibidem, I, 1046, 1059, 1100, 1115.9 Ibidem, I, 969, 1125, 1629.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

II NEGUSTORI BUCURE$TENI LA SFIR$ITUL SEC. XVIII 117

Tumbru acceptg sg i se remits banii prin cumpgrarea de cambii pentruEnglitera sau Olanda cu curs mai avantajos 1.

Pentru prevenirea zgbavei cu care se remiteau sumele de la Con-stantinopol, T. Cincu incearcg un timp negocierea de polite cu Seres,care era mai des in relatie cu Constantinopolul, asupra cgruia se fgceautrageri de polite de la Seres. Dar §i aici se &eau greu polite, din carecauza se incearcg §i la Salonic vinzarea de polite asupra Constantinopolului2.

De instabilitatea cursului florinului pe piata Constantinopoluluiprofita Al. Vasiliu, clinele de arvanit" cum it batjocorea T. Cincu -intrebuintind banii lui Cincu §i Tumbru in afaceri personale, fgrg a plgtio dobindg, §i aminind mereu remiterile sub pretextul urcarii cursuluiflorinului 3.

Pe de o parte invazia gro§ilor pe plata Ardealului cu scgderea cursuluilor, greutatea de a ggsi icusari §i urcarea cursului lor, iar pe de altg parte,raritatea la Viena §i Bucuresti a cambiilor asupra Constantinopolului§i dificultatea remiterii banilor de la Constantinopol la Viena §i Bucure§ti,contribuie ca moara icusarilor sg se strice" 4. Cei doi tovarki, Cincu §iTumbru, se hotgrIsc sg inceteze pentru moment zaraflicul cu icusari,f feaci nu mai este convenabil rite banii pentru un ci§tig de nici12 % pe an" 5. Sperg sg-1 reia mai tirziu, la toamng, cind se va schimbasituatia cambiei, dupg, ce va ie§i noua recoltg de orez in Turcia §i Egipt§i. va inceta foametea din aceste tgri" 6. Cad pe 11116 motivele de mai sus,se mai adguga §i recolta slabg din Levant, pentru ca schimburile economicecu Levantul sA, se reducg.

Pentru lichidarea socotelilor dintre Cincu §i Tumbru, rgma§ineexpediati la Constantinopol, sint trimi§i la Slivno, sere a fi vindutibogasierilor de acolo cu agio de 2 % §i cu plata la Bucure§ti cu termen,ca sa iasg §i ceva dobindg" 7. Cu sumele rgmase din afacerile tovgrg-§e§ti cu Tumbru, Cincu pla'tqte politele trase de Tumbru la ordinul Vag-carului sgcelean Voicu Ciopalg, care umbla prin Valahia dupg cumpg-rgturi de piei pentru Tumbru sau cele trase de la *i§tov, prin cgmgrg§iasari!, de cgtre Nicolae Stancovici care cumpgra de acolo ling pentru Tum-bru 8. Tar banii lui Cincu, aflati la Tumbru, sint dati cu dobindg 9, cAciCincu nu vrea sg se angajeze in zaraflicul cu galbeni propus de Tumbru,',cad nu aduce ci§tig, galbenii fiind cumpgrati de cazaclii, care be ureaagio" 10. Cincu acceptg sa, vindg la Bucure§ti galbenii trimi§i de Tumbrupentru propria-i socotealg sau sa tranziteze galbenii acestuia cgtre Al. Bar-ba din Constantinopol 11. Zaraflicul cu galbeni nu pare s'a fi fost rentabil

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1000, 950, 936, 940, 884, II, 193.2 Ibidem, II, 179, 203, 209, 216,3 Ibidem, I, 1143, 1168, 1203.4 Ibidem, II, 255.5 Ibidem, II, 197, 236, I, 1118,6 Ibidem, II, 236.7 Ibidem, II, 255, I, 1161, 1195.8 Ibidem, I, 260, 261, 273, 275,9 Ibidem, I, 1186, II, 270, 264.

1° Ibidem, I, 1186.11 Ibidem, II, 365, 379, 383, 417,

264, 1115,

1199, 1203.

365, 379.

441, 513,

1125, 1186.

527, 531, 541, 549, 571, 572, 595, 651,I, 1403, 1417, 1481, 1594, 1605, 1612.

sg-si

icusarii

-

www.dacoromanica.ro

118 E. gi D. LIMONA 12

In acel moment, did se plAtea pentru ei laz de 2 3 cr., din cauzIca, ii cumplrg opincarii sgceleni, ducindu-i in Valahia si Bogdania, undese vind bine" 1. Inssa In. 1795, T. Chien se ocup5 si el de zarafficul cugalbeni. In ianuarie 1795 primeste de la Emanoil Teodoru din Viena opung6 cu 2 667 galbeni olandezi pecetluitA de care Miinzamt de laViena", iar in septembrie avea intelegere cu Tumbru ca acesta s6,-i trimitg,pin5, la 20 noiembrie galbeni in valoare de 3 000 grosi. In acest scop,Tumbru apela la Ioan Cincu din Sibiu sA-i procure galbenii, iar acestatrimitea in noiembrie 202 galbeni impgrAtesti parlachici, cu posta Constan-tinopolului, cu care este mai multa", sigurantA, deoarece totdeauna vineun arvanit, pe cind cu posta ordinarg, merge numai surugiul ; galbenii aufost luati cu 4.36 fl. ren. de la Bogda si cu lazul de 6 cr. galbeni, delinegustorii valahi de porci 1 -au urcat la 8-9 cr. galbenul". In schimbulgalbenilor primiti, T. Cincu trimitea 1 372 grosi 2.

In 1795-1796 T. Cincu, ca si. multi alti negustori bucuresteni,se ocupa de afacerea cu exindari (monede de argint de 60 parale). Inaceasta perioada; incepe un exod al metalului pretios din Imperiul otomanatre eel habsburgic, adia, In seas inners decit cel petrecut cu icusarii.Negustorii bucuresteni trimiteau monede turcesti, In special exindari,spre a fi vindute cu cintarul la monetariile de stat din Alba Iulia siViena 3. Spre deosebire de alti negustori bucuresteni, care particip4" cuaceeasi intensitate la afacerea cu exindari, ca si la aceea cu icusari,T. Cincu se multumeste sA, fie numai comisionarul lui Tumbru, contraunui provizion, dar refuzg s'a fats tovgrkie cu Tumbru, deoarece exin-darii sint foarte rani si, afar' de aceasta, el este ocupat pu plecarea luiIonip, Atanasiu la Lipsca" 4.

Pentru cumpa,rare de exindari, Tumbru trimitea lui T. Cincu galbeni.In martie 1796, T. Cincu stria Ca n-a reusit s'a", schimbe intreaga sumg,de 1 000 galbeni in exindari si grosi vechi curenti, ca s5,-i expedieze prinprahoveni, astfel ca 0, ajung4 la Viena in timpul bilciului Jubilate",din cauzl ca zarafii au m'aturat" aproape toate monedele. Deocamdatg,11 trimite 3 pungi cu 3 640 grosi in exindari vechi de rind, cumplraticu lazul de 1 1/4 grosi suta de grosi, si o pungg, cu 1 360 exindari greide 8 1/2 d.ramuri, cump6rati cu lazul de 2.60 grosi suta de grosi 5. Inmai 1796, T. Cincu anunta, pe Tumbru cg, Domnul a dat porunca prinpitac la toate granitele ca 81 fie prohibitg, scoaterea peste granitl a mone-delor grele", multi au incercat s5, stoats autorizatie, dar n-au reusit".T. Cincu va expedia exindarii pe ascuns, prin prahovenii cunoscuti, Ni-t6si Ghit'a Mgciuca',, care trebuie bine cinstiti" pentru strlduinta for dea feri monedele de locurile periculoase 6. Tumbru trimitea lui Cincu polite,spre a Si vindute la Curte, iar cu banii s5,-i cumpere exindari. Dar Cincu

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, II, 365.2 Ibidem, I, 1384, 1386, 1390, 1393, 1524, 1543, 1544, 1546, 1557, 1560, 1562, 1570,

1572, 1579.3 Ibidem, I, 1690, 1611, 1525 *.a.4 Ibidem, I, 1639.5 Ibidem, I, 1601, 1608, 1610, 1613.6 Ibidem, I, 1620, 1622, 1624.

www.dacoromanica.ro

13 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIR5IyUL SEC. XVIII 119

asigura ca incasarile pentru politele vindute se fac greu, din cauza crizeide bani, si ca de la Curte n-a incasat nici un obol pentru cambii, din care.cauza a fost nevoit sa imprumute bani cu dobinda, spre a-1 servi peTumbru. Pentru osteneala sa, T. Cincu pretindea un provizion de 1/2 %la banii lui Tumbru pe care Ii in.caseaza remite acestuia i un grogla suta de galbeni atunci cind expediaza galbenii la Constantinopol. Pro-vizionul nu este mare si el a fost asa trecut in socoteala numai dinprietenie. Tumbru trebuie sa se gindeasca la alergarile baietilor din pra-valia lui Cincu, Teodor Anastasiu si loan Atanasiu, care si-au lasattreburile urgente numai sa pung, in aplicare ordinele lui Tumbru", iaraltadata ii scrie ca ieri si alaltaieri, deli a fost sarbatoare, el nu s-a-odihnit, ci s-a straduit mult sa gaseasca exindari, deoarece aceste monedeau inceput sa dispara" 1. Provizionul oferit de Tumbru de 1/3%, cum seobisnuieste la Viena, Cincu gaseste ca e prea mic, Tumbru trebuie satins seams de faptul ca la Viena treburile se fac cu regal/ si cineva nuintimpina gre-utati la incasarea banilor, pe and la Bucuresti si Con-.stantinopol nu exists asemenea regula. Abia alaltaieri seara a reusitincaseze cei 4 500 grosi de la Curte, dupa ce neglijat de mai multeon afacerile sale. De asemenea, nici scum n-a incasat cei 1 000 grosipentru polita vinduta pentru Slivno, deoarece negustorii nu s-au IntorsInc a de la tirgul din Buzau" 2.

Din socotelile de lichidare facute de T. Cincu lui Tumbru 3, se vedeIntre 23 iunie 1795 30 mai 1796, totalul sumei fusese de 13 909,99

grosi, iar de la 24 mai 1796 30 iunie 1796, totalul fusese de 12 055,57grosi, iar operatiile dintre ei constasera din : plati facute de Cincu dinordinul lui Tumbru, trimiteri de exindari si grosi la Brasov, trimiteri degalbeni la Constantinopol, vinzari de polite firmei fratii Mammara &atmca'marasul Niculache s.a.

in aceeasi perioada, compania lui Elefterie Ioan se indeletnicea siea cu expedieri de exindari. La 16 mai 1796, Elefterie scria lui Tumbru,ca nu i-a putut expedia cele 10 poveri cu exindari vechi, deoarece Domnula dat porunca aspra ca nimeni sa nu indrazneasca scoot/ din interiorasemenea moneda". 4 Dar se vede ca si Elefterie gasise aceeasi cale decalcare a poruncii, ca si Cincu, cad din bilanturile incheiate intre comp.Elefterie Joan si Tumbru reiese ca de la 29 iulie 1796 6 august 1796Elefterie trimisese 11 309,93 grosi in exindari de rind si in exindari de8 1/2 dramuri, cei dintli fiind cumparati cu un agio de 1%, iar ceilalticu 3 1/4 %. Iar Tumbru fi trimisese, spre a fi schirabati in icusari, 800galbeni 7 cambii in valoare de 15 000 grosi, ceea ce face 20 600 grosi.La aceasta afacere, Elefterie isi calcula un provizion de 1/3 % 5. In ab-senta lui Elefterie din Bucuresti, expediau exindarii Gheorghe Castrisiu siMargarit loan, atit pentru socoteala lui Tumbru, eft si pentru socoteala lore.

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1624, 1629.2 Ibidem, I, 1639.

Ibidem, I, 1625, 1638.Ibidem, I, 1619.

5 Ibidem, I, 1654.6 Ibidem, I, 1658, 1659, 1661, 1662, 1666, 1667.

§i fi

sa

ca

sa

+

3

si-a

www.dacoromanica.ro

120 E. st D. LIMONA 14

In noiembrie 1796, Tumbru incheia companiei lui Elefterie o soco-teala in sums de 10 412 grosi pentru exindari de 8 1/2 dramuri, exindaride rind, grosi ai lui Hama si ai lui Mustafa, pe care ii primise, spre a fidati la topit la monetgrfile de stat din Alba Iulia si Viena 1.

Po litele de 15 000 grosi trimise de Tumbru an fost vindute Curtii.Dar cum ele erau emise de firma Dimitrie si Fratii Mammara din Viena,egtre Anghel si Fratii Mammara din Constantinopol Intr-nn moment incare firma Mammara din Viena fusese declaratg in stare de faliment, eg-mgrasul Niculache, omul fostului domn Moruzi, presa pe Elefterie siMarggrit Joan sg restituie banii de la polite, cgci ele n-au fost toate Inca-sate la Constantinopol. Degeaba se ostenea Margarit sg-i explice reguleleeuropenesti ale politelor, cgci cgmgrasul nu voia sg stie si pretindea banii

7 bir taman" de la cel de la care cumpgrase politele. Elefterie indemnape Tumbru sg trimitg la Bucuresti un sudit sa rezolve aceastg madea"murdarg, deoarece un sudit vorbeste altfel decit ei care sint raiale", incaz contrar se teme c6, va fi arestat2.

Din cauza fa]imentului mai multor case comerciale din Viena, exin-darii expediati de compania Elefterie Joan nici n-au mai fost indreptati catremonetgria din Viena, ci au fost topiti la Alba Julia, prin mijlocirea luiSafranu din Sibiu, mai cu seams ca. monedele fuseserg trimise prin TurnulRosu la Sibiu, cad pe drumurile Prahovei au apgrut hoti"3.

In afar de zaraflic, Teodoran Cincu, ca si Elefterie Ioan, faceaunegot cu marfg si in special cu marfg de Lipsca. Dacg Teodoran Cincu,din caui'a situatiei sale de sudit si poate si din cauza virstei, nu mai eglig-torea la Lipsca, el isi fgcea totusi cumpgraturile acolo prin Elefterie loansi prin Emanoil Teodoru, bancherul sgu de la Viena, care erau nelipsitide la cele doug tirguri anuale 4. Dupg dizolvarea companiei cu Elefterie,T. Cincu trimitea la Lipsca pe loan Atanasiu. Acesta pare sg, fie tot una,cu toptangiul lipscan Athanasie Joan" ce apare in tabela patentarilorde negutgtori si meseriasi iMpgrtiti pe corporatii la 1832 5.

Asupra felurilor mgrfurilor si a valorii cumpgraturilor fgeute laLipsca se pot face unele deductii. Chiar inainte de a fi asociatul luiT. Cincu, Elefterie Than avea socotealg tovArgseaseg cu Cincu privindmarfa de Lipsca si postavul voroslov" (de Breslau). In ianuarie 1793,T. Cincu ruga pe Tumbru sg completeze ping la 10 000 fl. nemtestisumg de care are nevoie Elefterie la Lipsca banii trimisi de Elefterie.Acesta trebuie servit, cgci si el le-a dat adesea bani cu imprumut. Elef-terie s-a obligat sg plgteascg banii imprumutati in bani turcesti, adieg12 300 grosi pentru 10 000 fl., agio-ul ffind de 23% 6. La 5 febr. 1793,Cincu anunta pe Tumbru cg Elefterie nu mai pleaca la Lipsca din cauzaciumei din Bucuresti 7. In august, acelasi an, Elefterie pleca, la, Lipsca,

1 Registre Diverse, nr. 181, p. 1-2, Arhiv. Stat. Or. Stalin, necuprins in Catalog.2 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1646, 1687, 1677, 1678.8 Ibidem, I, 1646, 1663, 1687.4 Ibidem, I, 1046, 1059, 1076, 1203, 1211, 1646, 1105, II, 499.6 E. §i I. Virtosu, Inceputuri edilitare 1830 -1832, I. Doc. pentru Istoria Bucurestilor,

Buc., 1936, p. 133.6 Catalog doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, 934, 963, 969, 1044, 1046, 1057, 1059.7 Ibidem, I, 1076.

www.dacoromanica.ro

15 NEGUSTORI BUCURE*TENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 121

prin Sibiu, in care scop apela la Tumbru sl-i fac5, rost de 5 000 fl. en 27%,dar Tumbru nu se invoie§te c5,ci Ioan Muciul lipscanul, avind nevoie deflorini, vinde gro§i cu 15 gro§ite, ceea ce inseamn5, 33 1/3% agio" 1.

In corespondenta Tumbru §i aceea provenit'a" de la Manicati Safrandin Sibiu care de asemenea avea relatii comerciale cu T. Cincu §i maiales cu compania,Elefterie Joan nu se specifics dad, marfurile expediatedin Viena §i tranzitate prin Bra§ov §i Sibiu c5",tre Bucure§ti proveneaude pe piata Vienei sau din emporiul european al Lipscai. Dar fiindc5, sevorbeste frecvent de plecgrrile lui Elfterie Ioan la, Lipsca, e de presupusc5, intre mgrfurile pe care le primea dupa Intoarcerea sa de la cele doud,tirguri anuale cele mai multe fuseser5, achizitionate acolo §i ca firmelevieneze Johann Michael Thomas §i comp., Gheorghe Bet li §i comp,. OxGaimiller §i comp., Hagi Chiriti, Fratii Macearli §i comp., Daniel Coit, carei§i. asumau responsalia" ca mgrfurile sint per tranzit pentru Valahia,erau firma de intermediere a schimbului de marfuri intre Leipzig §i Bucu-re§ti. Dupes cum §i Rizu Dormu§i la Pesta, Safranu la Sibiu i Tumbrula Bra§ov mijloceau transportul marfurilor, angajind §i plAtind chirigiii,care nu faceau transport decit pe anumite distante, a§a, incit pentru marfu-rile ce c5,15,toreau de la Lipsca la Bucure§ti ei trebuiau schimbati eel putinla Viena, Pesta, Bra§ov sau Sibiu, dupsa, cum se Meea trecerea pe la Bransau pe la Turnu Ro§u.

Specificari mai amb;nuntite pentru genurile de marf5, trimise luiElefterie Ioan §i Gh. Castri§iu gAsim in corespondenta anului 1801. Astfel :postav, m'ath'suri, muselina, zahg,r, cafea. tiriplic, linturi, candel, papuci 2,dar §i bla,nuri, ulei de trandafir, foi de alam5,, cirmiz, ba chiar§i. brind 3.

Intro numeroasele colete cu marfuri nespecificate, expediate de laLipsca prin Viena §i de aici prin Brasov sau Sibiu, despre care se vorbestefrecvent in aceste corespondente comerciale, vor fi fost fad. indoiala §iunele din mlrfurile pe care le gAsim consemnate in catastihul lipscan" 4din 1803 al negustorului Anastase Persu din Bra§ov, care avea §i el legg-turi cu tarile romine§ti, undo desfacea marfuri, la Bucure§ti, dar maicu seams la prgvalia sa din Craiova, in primul Otrar al veacului alXIX-lea. Astfel intilnim in acel catastih : cituri vg,rgate, basmale bine-tica" §i flamier", tulpane brodate, cipci de matase, panglici de catifea,batiste, §trimfi, strumpfband, ma,nu§i de (lama', horbotA, cu beteala' iargint, mazestre, flanele verzi §i ro§ii, slovnite de bumbac §i de lines, colane,hurmuz, pietre negre, grogse" cu inele, flare cu care se trag cizmele",ochelari, brice, foarfeci, tavi pentru filigene, tacimuri de mass, viole,coarde, arcupri, tabachere de hirtie", cu tumbac" sau cu agate, pis-toale, carabine, ceacmacuri, mucarnite, ladte, zaraflichia §.a.

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin,328, 336.

I, 1205, 1211, 1221, 1225, 1229, II, 301,

2 Ibidem, I, 1921, 1926, 1932, II, 843, 876, 881, 898, 902, 919, 930, 931, 932, 953, 962,966, 973, 978.

a Ibidem, I, 1836, 1833, 1820, 1878,p. 103-104, Arhiv. Stat. Or. Stalin.

1886, 1888, 1890 ; Registre Diverse, nr. 181,

4 Ibidem, II, 1116 -1139.

-

www.dacoromanica.ro

122 E. 51 D. LIMONA 16

In ceea ce prive.te marfurile pe care T. Cincu gi Elefterie Ioaa leexportau din Tara, Roraineasca si din sudul Dunarii in imperiul habs-burgic, locul eel mai important 11 ocupa lina. La 19 iulie 1794, MihailGheorghe Silapendi, ruda cu Tumbru, procura pentru T. Cincu 6 000 ocaleRua' de la Hagi Ha lil aga Hagi Molaoglu din Nicopole cu 20 parale oca,iar la sfirsitul aceleiasi luni scria lui Tumbru ca T. Cincu a cumparat peste20 000 ocale lina din Turcia, 10 000 ocale MI5, din Valahia si peste 50 000ocale din alte regiuni. In acelasi an, Tumbru se straduia sa angajeze la_Zarnesti 10-12 carute pentru transportul linei lui Cincu de la Sibiu laPesta 1. In. 1795, T. Cincu indemna pe varul loan Cincu din Sibiu aincheie contract cu breasla postavarilor pentru 10 000-12 000 ocale lina1511116' la pretul de 30 cr. oca. In acelasi an, loan Cincu scria lui Tumbruca lina Rua a lui Teodoran a fost vinduta cu 40 fl. ung. chintalul, ceamijlocie cu 36 fl. ung., iar cea birsana cu 24 fl. ung 2. In 1803, ElefterieIoan era intovarasit cu Tumbru pentru negotul cu link eel dintli avinddepus un capital de 2.800 grosi la cursul de 75 fl. ren. suta de grosi,iar eel de-al doilea un capital de 3 887 fl. ren. Dupa o incercare neizbutitade a gasi Rua la Buzau prin Gheorghe Constantin ceaus, cumnatul luiElefterie, Tumbru primeste din alts parte 9 878 ocale, pe care le trans-porta la Sibiu in 24 carute insotite de un nefer. Lim este predata bresleipostavarilor cu 39 cr. oca 3. Dar si la tirgul din Brasov, precum si francis-canilor, bobouarilor i perpetarilor din Brasov se vindea lina trimisa deElefterie loan i Gheorghe Castrisiu 4.

Negustorii bucuresteni se ocupau cu negotul cu ceara. T. Cincutrimitea lui Emanoil Teodoru, bancherul sau din Viena, ceara spre vinzare.-La fel Castrisiu facea afaceri cu ceara impreuna cu Nicolae Hagi Moshudin Viena. In 1797, Tumbru platea harmitie de 612.25 fl. ren. la Bran-pentru 37 butii cu 22 500 funti ceara expediata in 10 carute de catre Elef-terie Joan 8.

T. Cincu, prin Mihali Gheorghiu seatistinul si prin cumnatul sal].Gheorghe Constantin, trimitea raii de male de patachina din Ialomitala Viena, unde se intrebuinta ca materie colorants in manufacturiletextile 6.

Ioanache, fratele lui Teodoran Cincu, cumpara in 1794 cordovande la Bucuresti cu 95 parale bucata si le desfacea la Sibiu' iar T. Cincupropunea lui Tumbru 3 000 piei de capra de In zalhanaua din Bucuresticu 90 parale bucata8. Prin tabacari saceleni, Tumbru cumpara din Bucu-resti piei de vacs pe care le vindea ungurilor din Odorhei 2. Elefterie loancumpara de la Baltaretu ristic pentru Tumbru, iar acesta u trimitea par

1 Catalog. doe. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1322, 1327, II, 623, 625, 627.9 Ibidem, I, 1458, 1512.

Ibidem, II, 1153, 1096, 1143, 915, I, 1959, 1956.4 Registre Diverse, nr. 181, p. 115-116, Arhiv. Stat. Or. Stalin.5 Ibidem, p. 53-54. Arhiv. Stat. Or. Stalin; Catalog. doe. glee. Arhiv. Stat. Or, Stalin,

CI, 1784, II, 542, 544-546, 872, 996, 997, 1012.6 Ibidem, I, 1237, 1242, 1249, II, 365, 529, 595, 616, 623.7 Ibidem, II, 473.8 Ibidem, I, 1040.8 Registre Diverse, nr. 181, p. 91-92, 121-122, Arhiv. Stat. Or. Stalin.

si

www.dacoromanica.ro

pimpi

Highlight

17 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIR5ITUL SEC. XVIII 123

de caprg din Mee lel. Hagi Bogdu Hagi Vulcu din Varedin expedia luiCastrisiu la Bucuresti coase 2. Fotache Hagi Gheorghiu din Bucurestiimpreung cu Gheorghe Constantin, cumnatul lui Cincu, eumparau cinep5,de 1a Varedin si o vindeau la Brasov funarilor sari 3.

In 1795 era foamete in Valahia, iar domnitorul Al. Moruzi obtiuuseautorizatie cezaro-erMasc5, de a importa din Transilvania 4 000 cible ce-reale. Cu achizitionarea acestui griu din Transilvania se ocupau T. Cincui Elefterie Ioan. Acesta din urma, vine in prim6vara anului 1795 la Brasov,

de unde alearg'a, pe la sate pentru a stringe griu. Se in.tereseazA la epis--copul unit din Blaj, primeste mostre de griu, e sprijinit de Tumbril pentru.a cumpara griu de la judecatorul Fronius, se duce la Bran sa is in primire500 galeti cu griu sosite de la FAgaras. Elefterie cumpara de aici 4 000cible de griu pentru Bucuresti, cibla avind 60 ocale", scria Tumbru luiHagiopol. Tumbru avusese intentia sa participe si el la aceasta afacere,-dar Ioan Cincu din Sibiu II sfaluise sa renunte, dei la intreprindereaaceasta, pe ling, Elefterie si boierul Ganti, se mai afla, un bumbasir, omklomnese, si un italian, tot om al domnului, si se pare d, se petrec lucruridubioase". Dup5, informatia lui Joan Cincu, la Sibiu griul bun se vindeacu 1 fl. ren. firtalul, eel mijlociu en 43. cr. si eel inferior cu 42 cr. Griulacesta a fost apoi vindut celor lipsiti, de ca'tre domnitor, cu pret Indoit silntreit, obliend pe morarii din Bucuresti sa cumpere griul numai de lamagazia domneasd, sau gospod" cu 40 lei chila 4.

In afarA, de relatii eomerciale, negustorii bueuresteni intretineaurelatii personale eu comisionarii for din Brasov si Sibiu, facindu-si reci-pro° diverse servicii si comisioane. Obiectul for este adesea interesant,caci reveleaza gusturile, obiceiurile, moda, nivelul de viata al acestoreameni.

T. Cincu comanda ca multi alti bucurefAeni in aceast5, epodsobe de fier din Banat, prin intermediul lui Hagiopol din Timisoara 5.

El ruga pe Tumbru comande de la un mester fierar vergele de fierpentru 13 ferestre, cuie si piroane, pentru casa pe care o construia la viasa dela Rosu, uncle intentioneazA, sa,' se adgposteasc6 in vreme de ciumA".Piny ieri", scria la 9 martie 1793, au trecut 20 zile in care nu s-au maivorbit de ciumA, inssa, ieri seara a Laura un copil". In panid,, in fata,acestei calamit4i care it va secera si pe el in anul 1813 6 el presape Tumbru sa ri trimit, vergelele, dindu-i instructiuni ca ele s'd fie degrosimea unui basparmac, adid, a degetului mare, 4 vergele sg, aiba lun-gimea de 6 palme si sa fie prevg,zute cu cite 5 gguri, in care sa fie in-troduse alte 5 vergele lungi de 5 paline". Pentru aceste ferestre, TumbruetimpArase 7 1/2 chintale fier 7.

1 Catalog. doc. grec. Arhia. Slat. Or. Stalin, I, 1619, II, 1075.2 Ibidem, II, 863,3 Ibidem, II, 386,4 Ibidem, I, 1319,

866.469,

1397,542, 561, I, 1588, 1613,1403, 1435, II, 779, 783,

1616.787, 788, 790, 808 ; Hurmuzaki, Doc.,

191, p. 718, 727.5 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1244, 1249, II, 355.6 Registrul Comp. grec. Sibiu, nr. 57, p. 644.7 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1068, 1108, 1210, 1221, II, 312. 301.

3sad

www.dacoromanica.ro

124 E. si D. LIMONA

T. Cincu cerea lui Tumbru trimita, 2 pocrovii bun.e pentrucai si 2 pa'turi rosii", 1 butoias cu ulei, o plosca, 2 saci cu mazare fasole,ciubere, pietre de in, saminta de in si cinepa. Tumbru fi trimitea puietide ciresi i garoafe", giuvaierele care fusesera, reparate la Viena, diaman-tele expediate de Ioan Cincu din. Sibiu. Tumbru primea de la Cincudelicatese pentru masa : caracatite, masline, 1 000 melci de la Arvani-tochori pe care sa-i imparts cu Geanli i Boghici", obiecte de imbraca-minte ca papuci, ghete, bland de samur pentru giubea si diverse cumpa-raturi pe care Tumbru le trimitea familiei sale din Seatista, astfel : fescifte caic", ghermesut pentru giubea i anteriu, calpac, tame &tan,tutun s.a. T. Cincu intervenea, la rugamintea lui Tumbru, pentru obti-nerea de autorizatii domnesti pentru exportul mierei si linei, pe numelelui Ionita Marcovici din Cimpina. Tumbru incasa de la breasla macela-rilor din Brasov datoria breslei catre T. Cincu, care achitase banului Ra-covita, 500 fl. ung., obligatia breslei pentru iernatul muntelui pe anii 1795 -1796. T. Cincu lua uneori cu imprumut de la Tumbru fl. ren. fn banco-tidule, pe care ii restituia apoi in grosi, prin flies adoptiva a lui T. Cincu,Ivanca 1.

Elefterie loan trimitea lui Rizu Dornusi, comisionarul din Pesta,calpace, cascaval, dulceata, iar lui Tumbru sticle cu antispasmatice.Tumbru ii cumplra panglici, conform mostrelor trimise. Elefterie dadea,bani de cheltuiala lui Gheorghe, nepotul lui Tumbru, _care venise de laSeatista ca sa invete carte la Bucuresti. Manicati Safranu din Sibiu mij-locea expedierile de giuvaiere, tabachere de our batute cu diamantcutie cu fluturi care trebuie ferita de vamile valahe", pe care NicolaeHagi Moscu din Viena le trimitea lui Gheorghe Castrisiu la Bucuresti 2.

Panaioti Hagi Nieu, Panu Steriu, Stavru Spiru,Panu Dimitrie Hagi Nicu, Dimitrie Chiriti

Nascut la Ianina in Epir, in anul 1709, Panaioti, fiul unui Nicolaecare facuse pelerinajul la Ierusalim, s-a stabilit de timpuriu la Bucu-resti, ca negustor de blanuri. intovarasit cu un oarecare Zoe Caplan,desfacea blanuri la Lipsca. Acest Caplan, atras de vastele posibilitati pecare le oferea Rusia pentru comertul cu blanuri, si-a parasit tovarasul,mutindu-se la Moscova S. Panaioti Hagi Nicu a ramas mai departe laBucuresti, continuind nepotul cu blanuri. Despre comertul cu blanurial acestuia nu avem insa in documentele noastre decit o singura Mire dinanul 1777, o insemnare in catastih pe care o facea M. Tumbru din Brasovca, a trimis lui P. Hagi Nicu la Bucuresti 147 bucati cavorgichia" cu

I Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1066, 1068, 1105, 1124, 1244, 1403,1601, 1610, 1616, 1057, 1133, 1137, 1221, 1583, 1588, 1589, II, 667, 1000, 551, 787, 312, 1025,836 ; fidania = puiefi.

2 Ibidem. II, 977, I, 1675, 1667, 1919, 1748, 1771, 1914, 1917, 1720.8 Cristofor Ktenas, Inscripiiile, donatorii bisericii grec. ort. S f. Treime din Brafov, Buc.,

1938, p. 36-40. sf

113

sa-isi

si

www.dacoromanica.ro

pimpi

Highlight

19 NEGUSTORI BUCURE$TENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 125

1.30 fl. bucata 1. Cele mai multe stiri despre P. Hagi Nicn le avem dinanii 1780-1793, epoca in care se ocupa mai mult cu negotul de cambiisi monede. Era ajutat in afaceri de nepotii sai, Panu Dimitrie Hagi Nicu,,Stavru Spiru, Panu Steriu, Dimitrie Chiriti. De la Panaioti Hagi Nicus-au pastrat in corespondenta lui Tumbru 4 scrisori din anii 17811791 si actul acestuia de donatie catre biserica greceasca din Brasov ;de la Panu Dimitrie Hagi Nicu, 6 scrisori din 1791, de la Panu Steriu41 scrisori din 1791-1804, de la Stavru Spiru 13 scrisori din 1791 1792,de la Dimitri Chiriti 3 scrisori din 1791 si despre toti acesti negustoribucuresteni, diverse informatii indirecte in bogata corespondenta anegustorului brasovean, ca si in catastihele casei comerciale Ioan Marcudin Sibiu.

In afacerile cu polite care luasera man proportii datorita extin-derii economice de credit si necesitatii de plata, la distanta PanaiotiHagi Nicu lucra in asociatie cu Constantin Vasiliu din Bucuresti, cu loanPaicu din Zemlin, cu Mihail Tumbru din Brasov. Constantin Vasiliucircula permanent intre Bucuresti, Iasi, Constantinopol, avea bune relatiila camarile domnesti din Bucuresti si Iasi, la elciul rus de la Constanti-nopol, obtinea sume mari de bani de la camarile domnesti si firmane deliber export al cerii din Moldova 2. Paicu stria lui Tumbru ca. ConstantinVasiliu are posibilitatea sa furnizeze lui Tumbru mice cantitate de grosi,orieind, pentru afacerile sale, cu conditia sa-i poata plasa". El va reco-manda pe Tumbru la prietenii sai si la &Amara domneasca, din Bucuresti" 3.and Vasiliu lipsea din Bucuresti, it inlocuia P. Hagi Nicu 4.

Constantin Vasiliu, ca si Panaioti Hagi Nicu, trimitea lui M. Tumbrula Brasov sume mari de grosi. Incepind din octombrie 1780 pins in martie1781, Vasiliu trimisese lui Tumbru 33 709 grosi, adica, 32 007.24 fl., iarpins in iunie 1782 Inca 22 079 grosi 5 §i foarte probabil si alte sume acaror consemnare nu ni s-a pastrat in aceasta corespondenta incompletconservata. Tumbru vindea In Brasov grosii primiti sau cumpara polite,pe care le revindea pe be celor ce aveau de facut plati in alte localitatisau, in fine, le tragea asupra corespondentilor din Bucuresti, Constan-tinopol, Seres, Zemlin, Tirnova, la ordinul lui Paicu din Zemlin sau allui Gheorghe Turunta si comp. din Viena 8. Cu cit schimbarile, adica-cumpararile si vinzarile pe polite erau mai frecvente, cu atit beneficiulacestor negustori era mai mare, de aceea Paicu it indemna pe Tumbrusa schimbe cit mai multe polite si WA, se multumeasca, cu un provizion donumai 1%, caci atunci cind afacerea cu schimbari de polite va atinge150 000 grosi, va avea un cistig bun". Afars de aceasta, i se fac inles-mini pentru procurari de marfuri. Astfel, C. Vasiliu, care se straduise custringerea a 10 000 ocale ceara, la Iasi §i cu obtinerea firmanului de export

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, II, 71; cavorgichia = blanuri provenitede la un soi de of cu llna roscata-neagra si crepta.

2 Ibidem, I, 136,Ibidem, I, 141,

154,130.

192, 204, 223, 213.

4 Ibidem, I, 135, 141, 154, 159, 176, 179, 180.5 Ibidem, I, 197, 145, 154, 288.8 Ibidem, I, 121, 135, 145, 157, 224, 225, 231, 281, 284-

3

www.dacoromanica.ro

126 E. 31 D. LINIONA 20,

in Nemtia", cedeaz5, lui Tumbru jumktate din cantitate, ckci el trebuieservit", deoarece lucreazg cu Vasiliu si Paicu 1. Panaioti Hagi Nicu Incasa.5i el 1/2% comision pentru politele care i se trageau de la Brasov sauZemlin si pe care la rindul sau le schimba pentru Constantinopol 2. Acestespeculatii en cambii erau posibile numai datoritk faptului ca trata

adick aceea emisk la ordinul prezentantului, trata transmisibillde la un proprietar la altul fkra, vreo limitk, era frecvent folositk, in_acea vreme.

In 1791, Panaioti Hagi Nicu avea intelegere cu M. Tumbru pentruexpedieri de icusari la Constantinopol si totodatk trimitea lui Ioan Marcudin Sibiu exindari, ruble, finche" (pfennige) olandeze, spre a fi topitela monetaria de stat din Alba Iu lia, sau fi trimitea galbeni ImpArktestisi olandezi, pentru a fi schimbati In icusari sau pentru a fi remisi lui Di-mitrie Joan Poshari, bancherul sau din Viena, care facea incaskri si plktiin contul sau 3. Panaioti Magi Nicu se bucura de mare consideratiela Bucuresti, ea si la Constantinopol sau la Viena, astfel Inch postel-nicul Hagi Stan Jianu din Craiova, principalul" companiei Tumbru,.era plin de incredere ca, alkturi de Hagi Nicu, transporturile" de monedepentru capitalk" vor fi rentable si in.curaja pe Tumbru saw restringlnegotul cu marfuri, pentru a avea bani mai multi pentru aceste trans-port-ari" 4.

In ultima parte a vietli, P. Hagi Nicu venea adesea la Brasov, sim-tindu-se legat de comunitatea greack de acolo, egreia 1i Meuse o impor-tanta donatie din imensa lui avere. Cu ocazia unei cklktorii stria lui Tumbrilck pe drum an apkrut hoti inarmati, care scrisneau din dinti ca n-auputut jefuiasck". Il anunta ca butoiul cu monede a ajuns intact laBucuresti si va fi expediat la Constantinopol cu ajutorul unei caravane,deoarece drumurile spre 'Constantinopol, ca si altele din Turcia, sintAline de hoti. Hotii an incercat ski intre la Ozinciova, spre a jefui tirgul,.dar pasa i-a batut" 5.

La Brasov, cu ocazia construirii bisericii grecesti, se crease o dez-binare intre companisti si cives graeci ritus", acestia din arms dorindca biserica sk fie a lor si preotul ss slujeasck in limba roming, multi dintreacesti tivisi" hind romin' macedoneni sau chiar valahi din Schei.Panaioti Hagi Nicu se supgrk pe tivisi" printre care se innumkrauTumbru, Geanli, Boghici s. a. si reproseazk lui Tumbru cg, n-arfi crezut cá acesta poate fi impotriva bunei intelegeri in biserica lor,eind la Brasov sint putini greci de aceeasi credintk, care neavind bunk,intelegere intre ei, vor fi dispretuiti si batjocoriti de celelalte national-MO". Suparat, fsi retrage donatia. Intr-un act din 1793, P. Hagi Nieuatesteazk ca, a donat companiei grecesti din Brasov 6 000 grosi de s-acumparat o cask cu locul dimprejur, pe timpul Impkratului Iosif alII-lea ; pe locul cumpkrat s-a zidit biserica greceasck din Brasov. Deoarece

1 Catalog. doc. grec. Arhia. Stat. Or. Stalin, I, 123, 158, 174.2 Ibidem, 1, 120, 220.3 Ibidem, I, 647, 673, 680, 753, 771, 840.

Ibidem, I, 632, 655, 662.5 Ibidem, I, 722.

indo-

B6-1

sabila,

°

www.dacoromanica.ro

21 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIRIMUI, SEC. XVIII 127

banii donati de grecii localnici si de negustorii strain greci, care au popositla Brasov In drum spre Rusia din cauza rAzboiului precedent, n-au fostsuficienti pentru construirea bisericii", el a mai, donat Inc 5, 600 grosipentru terminarea zidirii bisericii. De asemenea luat obligatia s5,plAteasc5, din banii sai proprii 180 fl. ren. anual chirie pentru odsile Incare locuieste preotul. Pentru Inapodobirea bisericii si pentru instruc-tiunea copiilor greci a depus la banca impArgteascg de la Viena 10 000 fl.,hotAtind ca dobinda for s5,' fie folositg la infiin.tarea unei seoli grece,sti.ins5, fiindc5, episcopul Gherasirn Adamovici a luat in brate pe CosteGeanli si pe Hristu Mihail si a avut atitudine ostil5, fafa de scopul sau, eld5, alts destinatie banilor, anume ajutorarea sAracilor din Brasov" 1.Prin depunerea la Camera din Viena a sumei de 20 000 fl. drept funda-tiune pentru o scoalg greceasca, si pentru ajutorarea sa'racilor, el reusestesa cistige de partea sa autoritatile luministe, incintate de once gest depromovare a scolii si s5, obtin5, in 1796 declararea bisericii drept greac5,nationalg" si eliminarea preotului romin 2.

Panaioti Hagi Nicu a murit la adinci 135,trinete, in anul 1796 laBrasov, fiind inmormintat la biserica inzestrafa de el 3.

Nepotii lui Panaioti Hagi Nicu se ind.eletniceau si ei cu negotul demonede. Dimitrie Chiriti din Bucuresti lucra prin fratele sau, Vasile Chiritidin Brasov. Stavru Spiru intretine5, legaturi la Triest on Panu Spiru, laViena c11 Temeli Hristu, Teodor Chiriac Ciocan si comp., G. Schuller sicomp., la Pesta cu Ciucs, la Sibiu cu easa Marcu, la Brasov cu M. Tumbru,la Craiova cu Teodor Poshari, fratele lui Dimitrie Poshari din Viena.Panu Steriu avea tov`drasie cu Tumbru pentru negotul cu monede sipolite. intre 8 decembrie 1791 16 septembrie 1792 ei au vindut laConstantinopol monede in valoare de 40 151,104 grosi, cistigind fiecarecite 1 076,57 fl. sau 1 346,24 grosi, cu lazul de 25%, de asemenea ausehimbat polite pentru Constantinopol ih valoare de 31 188,32 fl. La24 februarie 1792, Panu Steriu trimitea monede la Constantinopol cusuita domneasc5, ee merge s5; aduca" pe st'apina doarrin5,", sotia lui Mihail

iar alt5,dat5, anunta c5, cele 36 poveri de monede ale diferitilor negus-tori merg insotite de 13 oarneni domnesti. Cel de-al patrulea nepot al luiPanaioti H. Nicu, Panu Dimitrie Than Hagi Nicu, avea intelegere cu Di-mitrie Poshari din Viena trimit5, grosi spre a fi topiti la monetgria,de acolo care platea cu 2 % mai molt decit monetaria din Alba Iulie".Dintr-o scrisoare a sa aflam c5, grosii se scurgeau nu numai spre mone-tariile din Viena si Alba Iulia, ci si spre Lemberg. Pentru grosi seplgteste la Bucuresti 47-48 cr. si un agio de 10-12%, din cauzaevreilor care Ii string si u duc la Lemberg si in alte pgrti pentrutopire" 4.

1 Catalog. doe. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 1212, 1930, 730.' B. Baiulescu, Monografia comunei biserice§ti gr. ort. romine a Si. Adormiri din Cetatea

Brafovului, Brasov, 1898, p. 16 q.u. ; G. M. v. Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, Sibiu,1883, vol. II, p. 566 §i urm.

Cristofor Ktenas, Albumul bisericii nationale grec. .Sf. Treime, Buc., 1937, p. 32.' Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, II, 600.

tutu,

sa-i

www.dacoromanica.ro

128 E. §I D. LIMONA 22

Al ti, negustori

Teodosie Toma luera in asociatie cu Polizache Dimitriu (DemeterPolizu), cel dintii locuind la Bucuresti, cel de-al doilea mai mult la Viena.Prin mijlocirea lui Manicati Safranu, firma bucuresteang Teodosie Toma

Polizache Dimitriu primea numeroase colete cu marfa de la Joh. Thomasdin Viena, astfel tafta brodata, atlas, catifea, imbrac5iminte femeiascg

marfg, auslandisch". Prin Teodor Rudolf aduceau m'arfuri venetieneyi comandau belacoase si pagrinete de la Venetia pentru comitentii lor.Prin Safranu aveau relatii comerciale si cu Hamburg, de unde aduceau.zahAr. hi asigurasefa impreunA cu Safranu promisiunea spataruluide fata fiind si excelenta sa Manase din partea Domnului" - de a-isprijini in negot. Faceau diverse comisioane Safranilor, le vindeau m5,Va-surile, civitul, florile tremolanta" trimise de la Venetia de prietenii Panusi Joan Hristodul, zardavele, gurile de ham si galtanele de carete. Prinei, Safranu mijlocea expedierea caselei cu lucruri" de la firma Schullersi comp. din Viena dare ambasadorul Rusiei la Constantinopol, a uneiladiti cu cgrti" de la Steiner si Schlosser din Viena atre Abram si Marcu,.fost Salom Tua" din Constantinopol sau a unei casele" pentru CurteadonmeascA. Safranu apela la ei sa is in primire de la Eleonore HusbekEdel von Busenthal, care se el/ la Bucuresti, restul de balsamuri ne-vindut. deoarece trebuie ea se intoarcg, la Sibiu" si dea tot sprijinul,cAci este o femeie de conditie socials Safranu se ingrijea sa li seexpedieze de la Brasov cear5, de seu, fain5, mundmehl"

Dar afacerile cele mai importante dintre firma bucuresteanA siSafranu erau acele de zaraflic. Teodosie Toma vindea la Bucuresti poli-tele si monedele galbeni impArAtesti, caragrosi, funduclii, suforinide 3 si 4 galbeni trimise de Safranu si cumpara exindari, pe care iiexpedia pentru topit la Alba Julia sau la Viena. in septembrie 1797, Sa-franu anunta pe Teodosie Toma ca pentru 56 ocale si 125 dramuri demonede grele topite a primit 3 000 fl. si ca mares de argint, pratit5, pingacum la Balgrad" cu 23,26 fl., iar la Viena cu 23,36 fl., s-a urcat inurma unei porunci imparktesti la 24 fl. la toate moneVariile impgatesti 1.

Teodosie Toma si Polizache Dimitriu in tovarkie cu Eustatie PetrePencovici au alcatuit o societate de transport cu corabiile, despre a Careidurata si activitate insA nu se cunoaste nimic 2.

Eustatie (Stati) Petre Pencovici lipscanul" din Bucuresti era fer-manliu sudit imparatesc", dup5, cum se vede din actul prin care garantainaintea companiei grecesti din Sibiu pentru Gheorghe Sachelarie Papa-dimu (Papadimitriu) originar din Adrianopol, care in 1800 cerea s5, fieprimit ca membru in companie 3.

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 954, 1538, 1728, 1753, 1766, 1215, 2065,1351, 1801, 2044, 1063, 1321, 1921, 955, 1394, 1462, 1582, 922, 1134, 1230, 1367, 1423-1427,1446, 1495, 1537, 1539, 1541, 1548, 1619, 1637, 1687, 1684, 1702, 1742, 1672, 1683, 1700,-1814, 1821, 1214, 1227, 2026, 1069, 943, 1980, 990, 1008, 1010, 1050, 1546, 1547, 1454, 1271.

2 Ibidem, I, 1214.3 Ibidem, I, 2102, 2100, 2101, 2103.

si

sa -ibung".

4i

-

www.dacoromanica.ro

"23 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 129

Pencovici, prin mijloeirea lui Safranu, primea la Bucure§ti pinza,de Linz, zabranice, cipci, marfuri auslandisch" expediate de firma Thomas§i comp. din Viena. Cu ocazia plecarii. lui Pencovici In Lucia, Safranu 11indemna sa, se intereseze acolo de posibilitatea de a desface muselina con-fectionata la Sibiu, care este mai ieftina, cu 30% decit tulpanele de laLip sea.

Pencovici era solicitat de Safranu pentru diferite servicii, astfel s5,predea medicului Manase Eliad pandectele In dou5, tomuri" §i sa obting,prin influenta acestui personaj influent la Curtea domneascai, scrisoarede liber export al pieilor de bou §i mai ales al gro§ilor grei".

Safranu se oferea sä desfac5, sapunarilor din Sibiu gea'simea depore trimisa de Pencovici §i mai ales mijiocea topirea monedelor lui Pen-covici la monetaria din Alba Julia sau expedierea for la Viena catre Ni-colae Hagi Moshu, Polizache Dimitriu, Teodor Chiriac Ciocan sau Pana-iotache Costanda Hatia cu care Pencovici era In relatie de afaceri. Sa-franu trimitea lui Pencovici pungi cu galbeni prin curierul agentiei, caruiaii platea ea sa, nu arate lui Merkelius pachetele ; dac5, insa §i Merkeliusva cere ceva bani, Pencovici trebuie sa-i plateasea §i acestuia". Iqireagalbenilor din tarn era se vede in acel moment interzisa, Ins& negustoriigaseau mijloace de a eluda ordinele imparatului, ca fli pe acele ale voie-vozilor 1.

Andrei Nicolae Papazoglu din Bucure,sti era originar din Constan-tinopol 2 §i avea intinse relatii comerciale in sudul Dunarii, la Moscovaca §i la Viena. Trimitea lui Safranu, pentru a fi topite la Alba Iulia, nunumai monedele grele ale sale, ci §i ale prietenilor sai din Gabrovo, kagiVelciu Mustacov, Hagi Ivanciu Mustacov §i Nicola Hagi Nanu Mustaeov,precum §i ale lui Nicolae Nenovici §i lua in primire, spre a-i expedia des-tinatarilor, galbenii trimi§i de Teodor Chiriac Ciocan, prin intermediullui Safranu , catre Mihail Alma. §i Ioan Dimitriu Chelefarov din Moscova,catre Gheorghe Romanov Druminov tot de acolo sau catre Hagi Teo-dosie Hagi Iofciu din Gabrovo.

C'ind in aprilie 1797 stagneaza la Viena negotuI cu galbeni, deoa-rece s-a dat porunca aspra ca, aceia care vor cumpara sau vinde galbenipeste pretul fixat vor fi pedepsiti", Safranu Impreung cu Papazoglu seocup5, cu negotul de ingtasuri, proeurate din Brusa §i din sudul Dunarii§i expediate la Moscova. In contul lui Safranu, Papazoglu expediaza luiIoan Naciu Almali §i comp. din Mosca" 4 baloturi de matase de pesteDunare in greutate de 407 ocale §i 200 dramuri §i 200 turale de matasuride Brusa in valoare de 8965 gro§i §i 99 aspri. Cu acest prilej, Safranuadreseaza la 28 octombrie 1797 o scrisoare catre Joan Neciu Almali §ialta catre Hagi Gheorghe Romanov Druminov, ambii la Mosca", eeldintii fiindu-i cuno§tinta, personals, iar celui de-al doilea adresindu-i-sein baza prieteniei comune cu Andrei N. Papazoglu" §i fiindea, Safranue in corespondents cu prietenul lui Druminov, Hagi Teodosie Hagi Iofciu

I Catalog. doc. grec. Arhiv. Slat. Sibiu, I, 977, 1012, 1713, 1728, 1754, 1708, 1794, 1778,1815, 1133, 1134, 1628, 1357, 1336, 1120, 1171, 1282, 998, 1011, 1090, 1018, 1023, 1060, 1062.

2 Registrut comp. grec. Sibiu, nr. 57, p. 290-291.291.

-,9 - c. 9100 www.dacoromanica.ro

130 E. si D. LIMONA 24

din Gabrovo, si it roaga s5, aib5, grij5, vind5, mgfasurile si infor-meze despre situatia mAtasurilor la Moscova. Ulterior, Safranu trimiteagalbeni lui Druminov, prin intermediul lui Papazoglu. Vii, desi existaporunca imparAteasc5, in sensul ca postele s5, nu primeascA transporturide galbeni, totusi Safranu trimitea la Bucuresti cite 400-500 galbeniprin curierul agentiei cezaro-craiesti, platindu-i 2-3 grosi, iar lui Mer-kelius 1 gros la suta de galbeni". Expedierile de galbeni intre Viena siBucuresti se faceau de obicei prin omul de incredere al lui Papazoglu,Nicolae Paciura aromin, originar din Hrupiste, care mai tirziu va dez-volta un mare comert de comision, de pe urma ca,ruia s-a pastrat in Arhiva.din Sibiu o vasty corespondents comerciaa, de o deosebit5, importanta,pentru cunoasterea vietii comerciale a Bucurestilor din anii 1814-1827.

In schimbul galbenilor primiti, Papazoglu trimitea monede grele",adica exindari de 8 3/2 dramuri, care se dadeau la topit, la monet5,riadin Viena sau de preferinta la cea din Alba Iulia, care plAteste cu bandin argint, nu in bancotetel ca la Viena", iar mai tirziu plAtea 2/3 in ban-cotidule si 1/3 in moned5, de argint 1.

Fratii Procopie si Petre Vasiliu Canusi din Bucuresti erau lipscanireputati si fficeau un intens negot cu monede prin intermediul lui Sa-franu. In actele companiei grecesti din Sibiu se pastreaz5, actul de jura,-mint al lui Procopie depus in fata privilegiatei companii" in care a.fost primit ca membru , in urma depunerii juramintului fat5, de impg-ratul Francisc al II-lea2.

Procopie statea la Bucuresti, iar fratele sau Petre pleca mereu la.Lipsca, de unde aducea mgrfuri care, uneori, trebuiau ferite de vama,Bucurestilor. Fratii Vasiliu Canusi trimiteau si ei exindari la topit, fiela Viena lui Ciocan, fie la Alba Iulia, prin Safranu.

Dificultatea cea mare era gA,sirea de galbeni care sa, fie trimisi la.Bucuresti, spre a se cumpgra cu ei exindari. Galbenii se ggsesc grew,deoarece sint strinsi de negustorii valahi care fac negot cu porci, p15,tindun bas de 12 cr. la bucatA". Dar nu numai negustorii vinau galbenii, cinegotul cu monede luase in aceast5, vreme atit de maid proportii si antre-nase toate clasele avute, astfel incit Safranu scria lui Petre V. Canusiarum nu se mai pot lua galbeni nici de la nobili, cum se obisnuia, maiinainte, deoarece nobilii au devenit zarafi" 3.

Un alt cavaler" al zaraflicului, care de fapt a si obtinut de la statulhabsburgic titlul de noble de Ritter", este Chiriac Polizu, unchiul luiPolizache Dimitriu, despre care a fost vorba mai sus. In anii din caredateaz5, informatiile noastre despre C. Polizu, acesta loeuia mai molt laViena si lucra in asociatie cu Grigore Sfungara, c5,ruia in anul 1799 ii sieedeaz'a comertul din Bucuresti 4. Sfungara primea la Bucuresti mgrfuri

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 1374, 1556, 1216, 1151, 1327, 1363, 1360, 1259,1228, 1813, 1281, 1310, 1566, 1581, 1600, 1644, 1840, 1812, 1813, 1853, 1858, 1797, 1276,1024, 1601, 1800, 1664, 1291, 1223.

2 Ibidem, I, 2093.3 Ibidem, I, 2043, 1259, 1281, 1301, 1316, 1317, 1325, 1408, 1415, 1422, 1428, 1429, 1445,

1454, 1543, 1041, 1049, 1140, 1524, 1534, 1359, 941, 942, 992, 1001, 1003, 1267, 1268, 1300,1511, 1513, 1516, 1739, 1331, 1988, 2093.

N. Iorga, Acle romtnefli §i c!teva grece§ti, V5lenii de Munt^, 1932, p. 284.

sa-1

4

sg-i

www.dacoromanica.ro

25 NEGUSTORI BUCURE5TENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 131

de Lipsca si trimitea lui Chiriac Polizu pungi cu grosi grei, spre a fi topitila Viena, sau le trimitea lui Safranu pentru monethria din Alba Iulia,tot in socoteala lui Chiriac Polizu 1.

Ianache Gheorghe Scufa trimitea la topit ruble si grosi turcesti.Intro 20 noiembrie 1789-20 aprilie 1792, casa Ioan Marcu din Sibiu iiincheie 20 bilanturi cu un total de 48 516,06 fl. ung. Pentru 6 555,80ruble rusesti se incasa de la monetArie tvantigi in valoare de 12 284,81fl. ung., altsadatA pentru 600 ruble se incasau caragrosi in valoare de875,53 fl. ren. adica 1 051,06 fl. ung. Scufa mai trimitea lui Drosin HagiIvu si comp. sau lui Teodor Chiriac Ciocan la Viena galbeni impAratesti.olandezi, suforini. El primea de la Marcu din Sibiu icusari, decari, taleriimparAtesti 2.

Gheorghe Hristu din Bucuresti era asociat in nego' cu DimitrieNicolau din Craiova, avea drept corespondent la Viena pe fratele sauTemeli Hristu mare casa comercialA cu reprezentanta, si la Triest -iar la Sibiu pe fratii Marcu si fratii Safranu. Gheorghe Hristu era suditcezaro-crgiesc. Merkelius scria lui Thugut in 1793 Ca din comisia semna-taA, a aranjamentului vamal pentru negustorii din Ardeal a fault parte,in afarg, de T. Cincu, Gheorghe Hristu si ca nu 1-ar fi admis pe acesta ineomisie data n-ar fi fost recunoscut aiei ca supus cezaro-craiesc chiari ina-intea rAzboiului care a preeedat pacea de la Sistov si dacA n-ar fi primitdreptul de a pleca impreung cu intreaga familie in tarile cezaro-caiesti laizbucnirea razboiului. In timpul f6zboiului a si locuit de fapt la Brasov,deli a depus homagium numai de curind" 3.

Dimitrie Nicolau din Craiova trimitea lui Marcu, in contul lui Gheor-ghe Hristu, galbeni impgratesti, olandezi, gigliato", papalino", or-dinari, suforini, crontaleri, taleri bavarezi, caragrosi impaeatesti, pitaci,mariasi, grosite, zehner". Marcu mijlocea expedierea acestor monedela Viena cAtre Temeli Hristu si tranzita ]a Bucuresti matIsurile de Lipsca,butoaiele cu yin de Tokaj si cu tutun trimise de Temeli Hristu. In 1791,pe o perioada', de 4 luni, casa Marcu incheie lui Gheorghe Hristu bilantin sum' de 23 267,28 fl. ung.

In 1836, Gheorghe Hristu dadea faliment, iar Pa scali Cazoti dinBucuresti si Nicolae Hagi Chiriac din Brasov puneau sechestru pe averealui din Brasov 4.

loan Merle Costa, nepotul lui Papazoglu, era tovarls de negot cuNicolae Nenovici din istiov. Impreuna trimiteau lui Marcu si lui Sa-franu din Sibiu monede la topit si primeau de la Ciocan din Viena galbenide Regensburg, olandezi, imparAtesti. Nenovici furniza lui Safranu milde ocale de scumpie 5.

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Slat. Sibiu, I, 1064, 990, 957,1912, 1973, 1950, 1957, 983, 1006, 1000, 1035, 1068.

952, 958, 1458, 1824, 1848,

2 Ibidem, I, 535, 544, 624, 665, 666, 1507, 1567, 1854, 2085.3. Hurmuzaki, boo. 191, p. 679.4 Catalog, doe. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 523, 532, 656, 675, 859, 965, 967, 970, 1072,

929 ; Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, I, 2450.5 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 1797, 584, 652, 664, 670, 936, 953, 1047, 1070,

1071, 1121, 1126, 1144, 1147, 1152, 1159, 1211.

www.dacoromanica.ro

132 E. §i D. LIMONA 2G

Margetrit Io Oita din Bucuresti pare sa, fi fost originar din Melenic,ca § i Safranu, caei acesta Ii scria in 1797 ea s-a intristat de cele intim-plate In patria for ; evenimente rele vor avea lot totdeauna in imparatiaturceasea,". El era in relatie cu Gheorghe Popovici si comp., din Viena, dela care primea galbeni ; cu acestia cumpara grosi grei, care luau caleaobisnuita catre monetaria din Alba Julia 1.

Unii negustori bucuresteni aveau strinse relatii cu Constantino-polul. Astfel, Antonache Hagi Teohari, al carui tats, Hagi Teohari HagiDimitriu, locuia la Constantinopol. Safranu trimitea lui Antonache laBucuresti polite care sa fie negotiate si trase asupra tatalui sau de la Con-stantinopol ; de asemenea Ii trimitea, caragrosi, adica taleri imparatesticu vulturul cu sabie, cit si fara sabie", precum si taleri saxonici, sprea fi expediati la Constantinopol catre Hagi Teohari Hagi Dimitriu saucatre firma Toma Anastasie Altengi. Safranu ruga pe Hagi Teohari HagiDimitriu sa tina, secrets afacerea cu caragrosi, in special fats de HagiConstantin Pop, dar dupit citva timp ambele firme sibiene se iddeletniceauCu expedieri de caragrosi la Constantinopol. Caragrosii erau transportatiprin iasaccii imparatesti sau on calabalicurile fostului domn Ipsilante".Safranu mai trimitea la Constantinopol galbeni impa,ra'tOti parlachici.

Cu banii ineasati la Constantinopol pe caragrosi si galbeni se platenbumbacul comandat de Safranu de la Panaioti Geanli din Seres. Geanlitragea la Seres polita asupra lui Hagi Teohari Hagi Dimitriu de la Con-stantinopol, la ordinul lui Petre Manoli si Teodor Dimitriu din Brasov,asociatii lui Safranu la negotul cu bumbac. San banii erau remisi de laConstantinopol la Viena prin polite de Livorno. Astfel, gasim o politatrasa de A. Zanachani din Constantinopol care incasase valuta politeide la Hagi Teohari Dimitrache asupra lui Filip Hagi Mihail et Cosa-dini din Livorno la ordinul lui Manicati Safranu din, Sibiu. Acosta din.urraa, la rindul salt, dispune ca polita sa fie platita la ordinul lui ThadeusBerger din Viena, care avea sarcina fie sa, accepte polita, fie sa o nego-cieze, transmitind-o mai departe. Tat' un exemplu de polita indosabilacare isi schimbase de 4 sau poate chiar de 5 on proprietarul si care erain perspective de a trece In proprietatea Inca a altora. Era acesta unsistem de plata la distanta, care scutea de transporturi inutile de monedesi totodata aducea benefieii negociatorilor de polite.

In ianuarie 1798, Safranu scria lui Hagi Teohari Dimitriu : inregiunea noastra caragrosii sint rani si atita timp cit oamenii nu stiaunimic despre caragrosi, acestia erau cumparati en un bas mie, sau farabas. Acuin insa, nu este nici o pricopseala la caragrosi, deoarece oameniise napustesc unii peste altii la cumpararea caragrosilor, fortind basul tor,dupa, cum s-a intimplat cu imparatestii Mariei Terezia, adica cu vulturulFara, sabie si sceptrul la picioare, care se cuInpara, cu 10 cr. basul". Cugalbenii se petrecea acelasi lucru. Safranu scria lui Altengi din Constan-tinopol : la Sibiu, galbenii se cumpara, cu un laz de 12 cr. si situatia,aceasta va tine ping, la 15,sata secului de Pasti, deoarece bastinasii folosescgalbenii la plata porcilor din Valaho-Bogdania".

I Catalog. dot. grey. Arhiv. Stat. Sibiu I, 1161, 1118, 1152, 1155, 1229, 1254, 1867,1881, 1899, 1981, 1990, 2025.

www.dacoromanica.ro

27 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 133

Safranu si Antonache Hagi Teohari Isi faceau diverse servicii reci-proce. Cum sobele de fier lucrate la Timisoara erau foarte cautate la Bucu-resti in acea vreme, Safranu mijlocea expedierea a 3 sobe In greutate de1 298 funti si in valoare de 101.35 fl.ren. pentru Antonache, iar acestafi trimitea de la Bucuresti dulceata de chitra sau scoici de la Constanti-nopol, comandate pentru medicul Manase Eliad 1.

Un alt negustor bucurestean cu relatii de tovarasie la Constanti-nopol era Dimitrie Teohari, care forma o firma comuna cu Toma Con-stantin din Constantinopol. In 1792, acesta primea de la Mihail Tumbrudin Brasov icusari, mijlocea expedierile de monede ale acestuia catreConstantinopol si vindea Curtii domnesti polite pentru socoteala lui Ana-stase Hagi Vulcu din Brasov 2.

In corespondentele negustorilor bra soveni si sibieni gasim infor-matii sporadice si despre alti negustori bucuresteni care se indeletniceaucu zaraflicul. Astfel Hristache Temelie, frate cu loan _Rahtivan §i tovarasde negot cu Dimitrie Hagi Costanda Varnali, trimitea si el grosi greispre a fi topiti la Alba Iulia si primea in schimb galbeni 3.

Polihronie .Alexia Hagi Mantic si comp. din Bucuresti primea gal-beni de la Trandafir Hagi Steriu si comp., precum si de la Joan Darvarisi comp., ambele din Viena 4. Hristodul Levca kli. comp., Hristodul MannVrena, loan Dimitrie Cotopuli, toti din Bucuresti, primeau galbeni dela Stavru Joan si comp. din Viena 5. Marea firma vieneza Teodor ChiriacCiocan trimitea galbeni lin Mihali Gheorghe Balaceanu §i primea grosigrei do la loan Trandafir lipscanul din Bucuresti 6. Totodata avea inpermanents la Bucuresti un om al lui, pe Dimitrie Teohari, care se ocupade afacerile de zaraflic ale sale'. Gheorghe Popovici din Viena expediagalbeni de Regensburg lui loan Eustatiu Beilteiretu din Bucuresti 8.

Gheorghe Cernovici primea marfa auslandisch" prin firma vienezaJoh. Mich. Thomas ; loan Constantin Odobescu purta judecata cu un. ne-gustor din Boita pentru 60 porci vinduti pe credit cu 720 fl. ung." ;fratii Pascali §i comp. din Bucuresti se interesau la Sibiu de un tovarascare sa depuna la negotul cu vite jumatate din bani si &Antall legaturicu macelarii si negustorii din Sibiu, care fac negot de vite In Banat siUngaria 9.

Corespondenta negustorilor brasoveni si sibieni, pe care ne bazamexpunerea de mai sus, dezvaluie unul din izvoarele principale de acumu-lare primitive a capitalului In Tara Romineasca. Alaturi de forma maiveche de inmultire a avutiei comerciale prin transformarea banilor inxnarfa si a marfii In bani, capata preponderenta atm sfirsitul veacului

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 923, 927, 1544, 1552, 1553, 1563, 1910, 20702078, 1860, 1894, 2021-2023, 1639, 1640, 1960, 1994, 1768, 1859, 1878, 1892, 1949.

2 Ibidem, I, 933,3 Ibidem, I, 1224,4 Ibidem, I, 1360,5 Ibidem, I, 1667,6 Ibidem, I, 1329,

935, 980, 1055, 1134, 1333.1274, 1311, 1332, 1337, 1341, 1379, 1391, 1283.1364, 1375.1669, 1100, 1160, 1152, 1569.1665, 1779, 1259, 1835, 1836, 1851, 1874, 1884, 1894, 1917.

7 Ibidem, I, 935, 936, 973, 1048, 1152, 1159, 1180, 1195, 1473, 1608, 1834, 1514.8 Ibidem, I, 1152, 1155, 1158.9 Ibidem, I, 1454, 1456, 1219, 1271, 1351.

www.dacoromanica.ro

134 E. D. LIMONA 28

al XVIII-lea tratarea banilor atit a numerarului, cit si a banilor decredit drept marfuri. Transformarea marfurilor in bani era un procesde lung, duratl si cu multe riscuri, pe and negotul cu bani si cambiiasigura cistiguri mari si repezi, accelera procesul de acumulare a capita-lului. Negustorul brasovean Mihail Tumbru explica tovarkului sau denegot, postelnicul Hagi Stan Jianu, c6, pentru compania for n-ar fi re-zultat un astfel de cistig, dad, n-ar fi limitat negotul cu marfuri pentru ada extindere negotului de bard. Acest din urma gen de negot era la ada-postul multor vicisitudini la care era expus eel dintti. Mgrfurile ocupauun volum mai mare decit monedele si transportul for pe drumuri primi-tive, cu mijloace de transport rudimentare, era foarte anevoios. In scri-sorile acestea comerciale auzim adesea despre marfuri lasate pe la hanuride cAtre cAr'ausi nemultumiti de platy sau impiedicati de zapezi si ploi ;de pierderi avute la marfuri stricate din cauza duratei transportului saudificultatii desfacerii ; de veresii neincasate ; de prohibitii de import siexport asupra uneia sau alteia dintre marfuri.

Negotul cu marfa-bani se exercita, ca si negotul cu marfuri, pe planinternational, pe o vastA zona intinsg, de la Constantinopol la Viena sidin sudul Dunarii de la Seres ping la nord la Iasi. Imaginea zarafului camic negustor ambulant care isi exercita negotul de schimb de monedela tarabg, pe ulite, imagine pe care ne-a transmis-o studiile mai vechide istorie economica trebuie completata en aceea a unui zaraf-marenegustor de proportii internationale, agent de emigrare a banilor uni-versali a aurului si a argintului dintr-o tara in alta.

Dezvoltarea comertului cu marfa-bani a fost favorizata de condi-tiile circulatiei monetare din Imperiul otoman si cel habsburgic. in ambeleimperii circula o mare felurime de monede, diferite din pullet de vedereal continutului de metal pretios, al titlului, al marimii, al formei etc.Specialistiii au stabilit in Tara Romineascg la sfirsitul veacului al XVIII-leapeste 60 feluri de monede in circulatie. Raportul de valoare intro elevaria de la o piata la alta, potrivit cererii si ofertei si potrivit instabili-tatii pretului metalelor nobile. Negustorii de bani, zarafii, speculau acestevariatii de valoare, purtind Incoace si Incolo acest gen de marfA mo-nedele si cambiile si oferind-o sere vinzare acolo unde cursul era mairidicat si sansa de cistig mai mare. Uneori ele se plimbau rind pe rind dela Bucuresti la Constantinopol, Seres, Tirnova, Salonic, Uzunciova,Slivno, Zemlin etc.

Haosnl monetar din cele doua imperii, cu multimea monedelor,coexistenta monedelor de our cu cele de argint, a monedelor uzate en celenoi, a monedelor slabe eu cele drepte, a monedelor drepte cu cele forte,se accentueazg, Inca mai mult in statul habsburgic prin punerea in circula-tie a monedelor de hirtie. Pentru acoperirea deficitului bugetar rezultatde pe urma razboaielor cu turcii si catre sfirsitul veacului cu frau-cezii, statul pusese pe piatA 44 milioane florini in bancotidule prin emisiu-

1 C. I. Condurache, Istoricul sislemelor monetare to Tarile Romine pina la 1867, In Buie-tinul Soc. Numismatice Romine, 1933-1934, p. 45.

§I

www.dacoromanica.ro

29 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIR5ITUL SEC. XVIII 135

_nile din anii 1762, 1771, 17851. Urmarea a fost disparitia din circulatiea banilor buni, a monedei metalice, si inlocuirea cu bani slabi, adica feno-nienul economic cunoscut sub numele de legea lui Gresham". Dad,se emit bancnote care inlocuiesc banii metalici (deci si moneda de argintin tarile in care argintul este masura valorli) in circulatia interns, atunci adoua functie a fondului de rezervg (anume de a servi pentru circulatiainterns) inceteaza, si o parte a metalului pretios care a servit pentru in-(leplinirea ei va lua pentru mult timp drumul strAinOtOtii"2.

in 1794, Tumbru stria corespondentilor sOi el in regiunile noastrei la Viena au disparut toti banii imperiali, nu mai exists decit hirtiei polite, negotul se face mai mult cu monedg turceasca"3. Monedele de

aur erau folosite de dtre stat in plAtile peste granitO pentru intretinereaarmatei de rOzboi, erau tezaurizate de cgtre nobili sau erau vinate de ne-gustori, spre a fi vindute pe pietele strain, unde aveau curs mai ridicat.Monedele de argint mOrunte cOci florinul dispOruse aproape cu totulInc g, mai demult, devenind doar o monedA de calcul erau si ele vinatede negustori, spre a fi yindute la monetaria din Constantinopol pentruvaloarea for metalica, ce depOsea valoarea for ca monede.

Data in 1791-1794 monedele de argint se scurgeau dtre Con-stantinopol, in anii urmAtori, 1795-1797, ele se indreaptg, cOtre Viena siAlba Julia. DacA" tarapanaua din Constantinopol inghitea tezaurul metalichabsburgic, nu mai putin monetariile de stat din Viena si Alba Julia in-ghiteau tezaurul metalic otoman. Gad intre tgrile care nu produc aursi argint are loc o permanents circulatie de metal pretios. Numai precum-pAnirea acestei miscOri intr-o parte sau alta decide dad, in ultimg, instantg,are be un aflux sau o scurgere de metal pretios, deoarece miscArile pur os-cilatorii si adesea paralele se neutralizeazg, in cea mai mare parte. Dartocmai de aceea, cind avem in vedere acest rezultat, pierdem din vederede cele mai multe on permanenta si cursul in genere paralel al ambelormiscOri. Lucrurile sint privite intotdeauna ca si cum un import exceden-tar si un export excedentar de metal pretios n-ar fi decit efectul si expresiaraportului dintre importul si exportul de mOrfuri, in timp ce ele sint inacelasi timp si expresia raportului dintre un import si un export de metalpretios in.susi, independent de comertul de mArfuri"4.

Stapinit de idei mercantiliste, statul habsburgic se strOduia sg,-siatraga metalul nobil si sa inmulteascg, prin negot si industrie, izvoarele.avutiei nationale. Afacerile de zaraflic ale negustorilor, in mg,sura in careele au insemnat un aflux al metalului nobil dtre Viena, insemna pentrustat o modalitate de a-si reface tezaurul epuizat de rOzboaie. De aceeaautoritAtile statului habsburgic vedeau cu ochi buni aceste afaceri. Mer-kelius si curierii agentiei cezaro-craiesti erau adesea purtatorii monedelormetalice dintr-un imperiu in altul, nu numai din motivul unui cistigpersonal. Negustori ca N. Paciura isi fiticeau un titlu de merit din faptul

1 H. Ritter v. H. Hankiewicz, Bestimmungen tiber Miinzwesen, Staatspapiergeld andStaatsschuld in Osterreich, Viena, 1887, p. 58.

2 Karl Marx, Capitalul 1112, Buc., 1955, p. 544.3 Catalog. dot. grec. Arhiv. Stat. Or. Stalin, II, 590, 602, 618.4 Karl Marx, op. cit., p. 543.

www.dacoromanica.ro

136 E. $i ii LIMONA 30.>

ca au alimentat cu argintul grosilor turcesti monetariile de stat habs-burgice.

Baterea din nou a monedelor din vechile monede date la topitla monetariile de stat era un prilej de scadere a greutatii si titlului lor, avalorii for reale fats de valoarea inscrisa pe moneda si deci o sursa de

pentru conducatorii statelor. Falsificarile si deteriordrile monetare,adica scaderea continutului de metal pretios sau a titlului metalului dincare erau confectionate monedele, constituiau in epoca feudal un mijlocfrecvent utilizat de clasele dominante pentru a pompa, pe nesimtite,venituri suplimentare de la micii producatori", care primind pentruprodusele for bani care nu aveau valoare depling, erau spoliati de o partedin produsul muncii" 1.

Daces negustorii suditi cezaro-craiesti as-ezati la Bucuresti erau ocro-titi si ajutati de autoritatile statului habsburgic, ei Bind uneltele de rea-lizare a tendintelor sale politice, curind ei i §i creeazd, o pozitie puternica§i inaintea clasei feudale din Tara Romineasea in rindul careia vor &Mitasa patrunda.

Prin importul de raa'rfuri lipscane, negustorii satisfaceau nevoile delux si de europenizare a boierimii. Care sfirsitul veacului al XVIII-lease petrecuse o prefacere a modei si a gustului clasei boieresti. Articolelevestimentare turcesti, si chiar si cele venetiene, nu mai corespundeau aces-tui gust. Un contemporan, Peysonnel 2, observa ea femeile un peu au-dessus du commun" dispretuiesc les damasquettes de Venise", abando-nindu-le femeilor des plus bas etages", §i prefer& stofele, desenurile siculorile manufacturii apusene.

Dar nu numai vanitatea, ci ri interesul vital al clasei feudale aveanevoie de acesti negustori. Domnitorul avea grele obligatii banesti catrePoarta. Plata sa facea adesea prin trageri de polite. Politele erau procu-rate de negustori, care erau dispusi sd, crediteze camara domneasca sisa astepte achitarea politelor, binanteles in schimbul unui profit. Comer-tul cu bani" scrie Marx ajunge la deplina dezvoltare, §i aceastachiar de la primele sale Inceputuri, atunci and la functiile sale obisnuitese adauga, acelea ale luarii si acordarii de Imprumuturi, precum si comertulpe credit" 3. Pe de alt parte si Camara domneasca, i §i crea izvoare de veni-turi, finantind afacerile negustorilor. Am vazut ca negustorul C. Vasiliulua bani pentru afacerile cu polite de la camarile dormaesti din Bucu-resti si Iasi.

Prin Imprumuturi camataresti, negustorii au reusit oblige deopo-triva pe domnitor ca si pe boieri. Safranu solicita sprijinul domnitorulufpentru afacerile sale comerciale, cerea excepteze de la prohibitiaexportului de exindari sau a exportului de piei. Negustorii Isi exercitauinfluenta asupra Curtii domnesti prin rudele lor instalate sub un titlu

1 Aurel Vijoli, Sistemul bdnesc In slujba claselor exploatatoare din Romtnia, Buc.,p. 44-45.

2 Peysonnel, Traite sur le commerce de la Met Noire, 2 vol., Paris, 1787.8 Karl Marx, Capitalul, Buc., 1956, p. 314.

cistig

sä si-i

1958,.

sa-1

II In,

www.dacoromanica.ro

3I NEGUSTORI BUCURE5TENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 137--

sau altul la Curte. Astfel, Manase Eliad, mid cu Safranii din Sibiu, ajungela sfirsitul anului 1796 medic al Curtii din Bucure§ti. Dupd citva time,Safranu stria unui corespondent ca Manase se bucurA de o deosehitg,consideratie atit la Curtea domneascd din Bucure§ti, cit §i la cea din Ia§i"§i incerca prin el -obtinerea, de bilete de liber export pentru marfuri §imonede interzisel. Manase Eliad a fost nu numai medicul apreciat al Curtii,ci §i profesor la Academia domneascd. Dupd indepdrtarea lui Ipsilante,Manase pare sd se fi intors la Sibiu, unde moare la 17 octombrie 1813,dupd cum reiese dintr-o corespondentd a lui N. Paciura cu Papazogludin Bucure§ti 2.

Un alt personagiu prin care negustorii i§i exercitau influenta asupraCurtii era paharnicul Joan Hagi Moshu. Acesta era fratele negustoruluiNicolae Hagi Moshu din Viena. Negustorul vienez calgtorea adesea laBucure§ti, primea pungi cu gro§i de acolo, facea negot cu mdrfuri §i monede,iar in 1796 dddea un rasundtor faliment impreund cu alte multe case comer-dale din Viena. Elefterie Joan intreba pe Tumbru dacd a aflat de fali-mentul valahilor din Viena, ptintre care se afld §i Moshu cu taraful sau" 3.Dacd in perioada corespondentei pe care ne bazdm expunerea de fatd,paharnicul Joan Hagi Moshu nu se indeletnicea incg, cu negotul de monede,la inceputul veacului al XIX-lea it va practica deosebit de intens, aldturide alti multi boieri ai Curtii, ca Nicolae Trasnea, Stefan Beliu, ConstantinLeascoglu §.a., a§a cum se desprinde din registrele comerciale provenitede la Nicolae Paciura. Din negotul cu monede §i din arenda ocnelor, IoanHagi Moshu realizeazd mari averi §i ajunge, sub domniile regulamentarebancher oficial al domnitorilor §i al vistieriei.

Paharnicul Ioan Vilara era rudd en negustorul Toma Vilara dinSibiu. Acesta din urmd, era intovdrd§it cu Ioan Marcu §i cu Manicati Safranupentru negotul cu tears. Ceara era furnizatd de medelnicerul", apoipaharnicul" Ioan Vilara §i expediata la Venetia. In catastihul cerii pro-venit de la Gh. Ioan Marcu se face adesea insemnare de datoriile pentrutears cdtre Joan Vilara 4.

Dar negustorii ace§tia nu se vor multumi numai sd exercite influentaasupra Curtii domne§ti §i sd, se strecoare sporadic in rindurile boierilorde Curte, ci aspird catre functii politice. Bancherul Chiriac Polizu a fostcandidat de consul prusac ; Stati Petrovici, bancher al Curtii prusiene,a fost agent al Prusiei §i apoi dragoman al Agentiei cezaro-crdie§ti ; ban-cherul Gheorghe Sachelarie i§i schimbase cetatenia turcd cu cea cezaro-crdiascd §i fusese recomandat ca agent consular al Prusiei, dar n-a fostacceptat de turd 5. In 1798, cei patru vornici ai doilea se aleg dintre negus-tori : Joan Scufa la mile, Spirea Cazoti la strdji, Mihai Chiritd la §coli,Petre Vasiliu la ci§mele §i orfanotrofie, iar in Tribunalul din 1797 intrau,

1 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 1092, 981, 1009, 1357, 1351, 1152, 1213, 1234,.1245, 1612.

2 Registrul Comp. grec. Sibiu, nr. 57, p. 566.8 Catalog. doc. grec. Arhiv. Stat. Sibiu, I, 1701.4 Ibidem, I, 182, 73, 84.6 N. Iorga, op. cit., p. 100; v. §I Hurmuzaki, Doc., X, p. XLVIXLVIII.

www.dacoromanica.ro

138 E. gt D. LIMONA 32

alesi de domn, un Hagi Dumitrache Papazoglu, Polihronie Alexiu, Eus-tatie Petre, Teodosie Toma si alti negustori 1.

Paralel cu infiltrarea negustorilor in rindul clasei feudale are loc siun proces de atragere a clasei feudale catre indeletnicirea negotului. Co-mertul exercita deja o atractie atit de puternica asupra clasei feudale, incito transforms, o descompune si o asimileaza in parte. Numerosi sint boieriicare nu se ocupa numai de desfacerea cit mai avantajoasa a produselor,ci se ofera negustorilor sa strings, de exemplu, productia de line dintr-unjudet sau dintr-o provincie intreaga. Altii propun sa se asocieze cu negus-torii in tovarasii permanente" 2. Si nu numai in negotul cu produsele moF,dei,ci si in negotul cu bani se lass antrenata clasa feudala. Dace in monarhiahabsburgica, cu clase feudale claustrate in forme de viata traditionale, con-statarea lui Safranu si nobilii au devenit zarafi" corespundea unei realitati,cu atit mai usor in Tara Romineasca, unde clasa feudala ajunsese sap fieformats in buns parte din fosti dregatori cu deprinderi afaceriste dinFanar.

Transformarea socials, cu incalcarea barierei intre boieri si negus-tori, era expresia unei adinci prefaceri in economia Tarii Rominesti. Prinasezarea negustorilor suditi cezaro-craiesti la Bucuresti, capitala TariiRominesti intra la sfirsitul veacului al XVIII-lea in reteaua schimburiloreeonomice internationale, alaturi de rnarile centre comerciale, Constanti-nopol, Viena, Leipzig, Triest, Zemlin s.a., in care isi desfasurau activitateaacesti negustori. Faptul a avut urmari hotaritoare pentru dezvoltareaulterioara a economiei tarii. Posihilitatea de desfacere a produselor agri-cole si an'male pe o piats internationala si perspectiva cistigulni banesca dat o noua orientare intregii economii a Tarii Rominesti. De unde maiinainte mosierii feudali, precum si micii producatori tarani si meste-sugari produceau in mod precumpanitor pentru indestularea propriilornevoi si ale unei piete restrinse In orasele cele mai apropiate, catre sfirsitulveacului al XVIII-lea ei se sirnt stimulati sa-si intensifice productia de

tears, seu, piei. cordovane etc., eaci stiau ca produsele for vor fieautate de negustori, chiar acasa la producatori, ba adesea arvunite inainte.Datorita negustorilor, economia naturals face loc tot mai mult economieide schimb. Dezvoltarea comertului si a capitalului comercial dezvoltapretutindeni productia in directia valorii de schimb, ii mareste volumul,o face variata si cosmopolite, lransforma ban.ii in bani universali. De aceeacomertul exercita pretutindeni o actiune mai mult sau mai putin dizolvantaasupra organizarilor productiei pe care le gaseste si care sub diferitelefor forme sint orientate cu deosebire inspre valoarea de intrebuintare"3.

Negustorii suditi cezaro-craiesti asezati in Tara Romineasca aucontrihuit, prin acumularea de marl capitaluni si prin forta de descompu-nere a hanului, la accelerarea titmului de trecere de la orinduirea feudalala orinduirea capitalists. Supusenia cezaro-craiasea fiind doar un accident,multi dintre ei fiind romini macedoneni, ei se vor asimila cu usurintapopulatiei bastinase.

1 N. Iorga, op, cit., p. 82 83, 108.2 Andrei Otetea, Casa de comer( Hagi Constantin Pop din Sibiu si rolul ei In dezvollarea

zomerfului din Tara Romineascd, In Comunicdri si articole de istorie, Buc., 1955, p. 43.8 Karl Marx, Capitalut I I P, Buc., 1956, p. 325.

www.dacoromanica.ro

33 NEGUSTORI BUCURESTENI LA SFIRSITUL SEC. XVIII 139

BYXAPECTCHME B ROMIIE XVIII B.14 MX CBFI3 14 C EPAIII0BOM 14 CHBMY

PE3IOME

Ha ocHone 1133leH1111 :konymenTon, HaXOJAHLIPIXCH B apxxsax Bpainosa H CH6Hy,abropEa HccaegyioT ogim Ha acneHros o6menHmx onepagill, cosepumembix TopronumHHamnaH Hamm B Ronne XVIII B. B craTbe noHaninaerca, 1TO Toprosaa geHbramn FIB1413-maaca C.TleJ:WTBileM Talc MX ycnoonn, norga CTOHMOCTHOe oTHomeHne paaantanax MOHeT,nilpHyampoHanumx meaigy OTTOMaHCHOR H fa6c6yprcHoit HmnepHamll Hapbmponano BzanHcHmocTH OT pbnixa o6aergHaa cnexyammo umpoxxx macniTa6on. TpagHTAHomibreTopronue OTHOIlleHlla Banana! c TpaHcHabnaHHeft Tiepe3 nocpegcrno ropogon BpamonIs CH6Hy ripHo6peTalor HOBblit acneHT, oco6eHHO K Honga XVIII B., 6JIal'OgapF1 pocTy-Topronan gBIDISHMOCTb10, BeKCeJIHMH H moneTofi no cpaonennio C ToproHaell ToHapamH.

B pa6oTe nogpo6H0 01114CbIBaeTCH Topronaa geFITejlbHOCTIa Hynnon TeogopaHaIioacTaHTHHa LIIIHKy, EaeOepHe HoHa, MaprapHT HoaHa, reopre HacTpHunly, TeoiopaAnacTacHy, HoaHHa AHacTacny, TeogocHe Toma, Cram HeTpe IIeHHomma H gp. OTH 6y-xapecTcHne Hy111.1M, YaCTHYHO noggepainHaembie ii noxponHTeabcTnyembre 136C6yprCHIIMH

comalor ce6e npognoe noaoateHHe no orHomeHne K (Deogaaam Baaaxnx,paght Horopmx OHM CTpeMFITCH npoHnitHyTb. Hpn nomount pooTonnunecHnx ccyg Hynnamyganaaocb HOCTaBMTJ B aaancHmocTb OT ce6H Hax rocygapett,TaH_H 6oap. Ho Hymn,' liegOBOJIbeTBylOTCF1 TOTHali0 BJIHHHHeM Ha rocnogapcmni gnop II TeM, 'ITO npoHnHaloT B pagianpugHopnbix OHM manigyT noaHrHgecHllx cpyrinuri.

HapanaeasHo C npoHHHHoneHHem HyllHOB B paw.' Haacca cDeogaaon ocylnecTanneTcaIf nponecc BOBJlegeHlIFI cloemanon B TOprOBJI 10.

Himminte B ByxapecTe Hynnbi fa6c6yprcHoti umnepun nyTem HaHonaeHHa 6onbuntxHann-maw:3 H 6.naronapn BO3M0HitIOCT11 pacnonaraTb genbramn cogetIcrnonaaff ycHopenmoroma) nepexoga or c?Oeogaar,Horo cTpoa H HannTaancrHgecHomy.

Tali Haft ra6c6yprcHoe noggaRcTso aTI4X Hy11110B 6mao npocToil (POpMaabliOCTb10,Tem 6oaee, 11TO MHOrIIe 143 HIM HBJIHJIHCb pymbmamn-manenonnamn, OHM 13 HOCJIeJACTBH11zerHo acenmiumponaalich MeCTH 131M nynevecTsom 11 COCTaBHJIH agpo pymmacHoti 6ypaiya3HH.

NEGOCIANTS BUCARESTOIS A LA FIN DU XVIIIe SIECLE ;LEURS RELATIONS AVEC LES VILLES DE BRASOV ET DE SIBIU

RI:SUMIJ

Sur la base de l'analyse des mato-Aaux trouves dans les archives de Brasov et de Sibiu,les auteurs pre3entent un aspect des vastes operations de change des compagnies commercialcsde la fin du XVIII-e sieele. Dans l'article on montre que le trafic avec de l'argent conse-quence des conditions de la circulation moneta:re entre l'Empire Ottoman et celui des Habs-bourg des diverses monnaies dont le rapport de valeur diffé-ait d'une place A l'autre facilitaitdes operations speeulatives de grandes proportions.

13.ThaCTFIMII, B

www.dacoromanica.ro

110 E. *I D. LIMONA 34-

Les relations commerciales traditionnelles de la Valachie avec la Transylvanie par Pinter-mediaire des deux villes, Brasov et Sibiu, prennent notamment vers la fin du XV III-e siecleun aspect nouveau, grace a l'augmentation du negoce des valeurs mobiliaires, traites et monnaies,ce negoce etant devenu bien plus intense que le commerce des marchandises.

On expose largement Factivite des negotiants Teodoran Constantin Cincu, Elefterie Ion,Margarit Loan, Gheorghe Castrisin, Teodor Anastasiu, Teodosie Toma, Stati Petre Pencoviciet autres. Ces negotiants bucarestois, partiellement protégés et aides par les autorites habsbour-geoises, se creent une position puissante, avant la classe feodale de la Valachie, dans les rangsde laquelle ils chercheront a penetrer. Par des prets usuraires, tes commercants reussissaientrendre redevables envers eux en egale mesure et les princes regnants et les bolards. Mais cescommercants ne se contenteront point d'exercer une influence stir la Cour et de se glisserdans les rangs des nobles, mais Hs aspirent a des fonctions publiques.

Parallelement a l'infiltration des negotiants dans les rangs de la classe feodale, a lieuaussi un processus d'attraction de la classe feodale vers la pratique du commerce.

Les commercants sudetes envoyes par les autorites imperiales de Vienne et etablisBucarest, ont contribue, en accumulant de grands capitaux et par la force de decomposition .del'argent, a l'aceeleration du rythme de passage de l'ordre Modal a l'ordre capitaliste. Leur appartenance a l'Empire des- Habsbourgs n'etait qu'accident, beaucoup d'entre eux etant a l'originedes Roumains de Macedoine et par consequent ils s'assimileront facilement aux commercants.indigenes.

-1A

A

www.dacoromanica.ro

sectia de §i studii...sectia de tiinte istorice institutul de istorie din bucurevi studii revista...

Documents