sectia de $t11nte istorice $1 institutul de istorie …

ACADEMIA REPUBLICH POPULARE ROMiNESECTIA DE $T11NTE ISTORICE $1 INSTITUTUL DE ISTORIE DIN B. UGURE:1-i

studiiREVISTA DE I STORI E

DIN SU Al A tt

LUPTA CLASEI MUNCITOADE IMPOTRIVA I NT ItAHOMNIEI IN FRIMUL RAZIIOI MONDIAL (19 191 ;)

d6 N. Col on-ASPECTE DIN LU1 TA OR A SENILOP DIN TAIRA TIOMTNEASCSI MOLDOVA JAIL OTRIVA ASUF RIBA 1 F... DATA !N SECOLUI. AL `.VIII LEA 51 LA INCEPUTUL SECtiL U1.151 Al.XIX LEA (I) de C. sh-T.BAN

L; ANI OE LA (A NI I :NTA NATICNAI \ 1 I.C.R.Ce I, DERot;

GOSPODAPJ DOMENILLE1 IIIINUDOARA IN .ANTI1517-151s tee I. PAA'Alia

pArrricirAREA mAsELor: poi ti.ARE DIN DUCUELVT'lLA NFRIN61..1:1, CC,AILLO'CURILUR 1-;i:ACJIUNIII DINIUNIE i i Ce loAs. P. I, p\NAIT100 DE ANI \ AtiEN'ilEt DIPLOMA-TICE DE LA 1 AP Is

ANUL XIII _11960

II

I

I

-

I'I' " , , .-

I

.I 1*

#

I.

4i-

7

1 .i

1§I

OE , ;NFIINT+PEA i

I

1

, I 1

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLIOII POPULARE ROMINESL CTIA DE STIINTB ISTORICE 51 INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURE$TI

W 00

D0REVISTA DE ISTORIE

6ANUL XIII

1 9 6 0

EDITURA ACADEMIE' REPUBLIC II POPULARE ROM INE

ssIL ININM W

www.dacoromanica.ro

STUDII REVISTA DE ISTORIEAPARE DE 6 ORI PE AN

COLEGIUL DE REDACTIE

Acad. P. CONSTANTINESCIIIASI (direclorul Colegiului

de redaciie) ; EIIGEN SmirrEscu (redactor fel); acad.

A. GrETEA ; T. BUGNA.RIII, membru corespondent alAcademiei R.P.R. ; L. BANYAI ; M. BEnzA ; V. CHERESTESITT ;

V. MACIII ; GH. MATEI

Redactia ; Bucureqti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1Telefon ; 18.25.86

www.dacoromanica.ro

SUM A R

STUDII Pag.

N. COPOIU, Lupta clasei muncitoare Impotriva- intrarii Romlniei In primul razboimondial (1914-1916) 7

C. $ERBAN, Aspecte din lupta or4enilor din Tara RomIneasca Moldova Impotrivaasupririi Teudale In secolul al XVIII-lea §i la Inceputul secolului al XIX-lea (I) 27

I. BERCU, 15 ani de la Conferinta Nationale a P. C. R 47

NOTE SI COMUNICARI

I. PATAKI, Gospodarirea domeniului Hunedoara In anii 1517-1518 69IOANA §i P. I. PANAIT, Participarea maselor populare din BucureVi in IntrIngerea

comploturilor reactiunii din iunie 1848 83

100 DE ANI DE LA INFIINTAREA AGENTIEI DIPLOMATICE DE LA PARIS

DAN BERINDEL Infiintarea Agentiei Principatelor Unite in Paris (26 august/7 sep-tembrie 1860) 99

CORNELIA C. BODEA, Din actiunea de pregatire a Agentiei diplomatice de la Paris.Infiintarea Biroului de corespondents (1/13 ianuarie 1860) 121

PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIE I"

Discutii pe marginea capitolului Inttirirea politicii de reactiune a guvernelor bur-ghezo-mo§ieroti dupe rascoala din 1907. Mi§carea muncitoreasca (1907- 1912)" 151

VIATA STIINTIFICA

Despre Congresul international de §tiinte istorice (Stockholm, 21-28 august 1960);Importanta celui de-al XXV-lea Congres international al orientali§tilor (Mos-cova,Italiei

august 1960) pentru cercetarile istorice (M. Guboglu); Centenarul unitatiila Institutul Gramsci din Roma (Vasile aciu); Sesiun ea tiintifick jubiliara

a Universitatii Al. 1. Cuza" din Iasi (28-30 octombrie 1960) (L. .'lejanescu);Precizari necesare (scrisoare cAtre redactie) (L. Boicu) ; Cronica 153

STUDII DOCUMENTARE

Istoria economiei feudale oczidentale In lumina unor lucrAri recente (S. Columbeanu) 183

si

www.dacoromanica.ro

4

RECENZII Pea.

, D3cum-nte privind Unirea Principatelor. Redactor responsabil acad. A. °Idea,vol. ii, R tp3 trtele C3nsulatulul Austriei din Iasi (1856-1859). Buc., Ed. Acad.R.P.R., 1959, LIX + 549 p. (M. L. Vlasiu) 199

r. GEORGESCU, L. FODOR, R'iscoala taranilor din Valea Ghimesului (1934). Buc ,Ed. politica, 1960, 157 p. (M. Kerlesz §i Gr. Chiri(li) 205

N. M. DRUJININ, FccynapoTnerfame apecmsrue a pecliopma 1I. U. Itacemenanpegn Malta a cyrailocm petbopmbi. Vol. I, Ed. Acad. de St. a U.R.S.S ,DI isc ova-Leningrad, 1946, 631 p. ; Vol. II, Moscova, 1958, ,619 p. (A. Oletea §IS. lancovIci) 210

D. FRICKE. am. R thrbe-gorb3ilerstrcik von 1905. Berlin, Ed. Flatten und Loening,LA 1955, 2 2 p. (Radii Popa) 221

REVISTA REVISTELOR

Bunpacta ampint Krim. opraH HHenrryTa siapactiama-nefunfaama ITN LIR MCC,Miscova, nr. 1-141950, 1416 p. (I. M. Oprea) 224

Honan a ItaBeil maxi IICTOpliff. AltalteMlla Hart CCCP. 1411011ITyT acTopaif,Moscova. nr. 1-6/1959, 1159 p. (N. Nicolescu) 235

23itschrift far Geichichtswissenschaft, Berlin, an. VII (1959), nr. 1-6, Ed..Ritten undLoening, 1410 p. (L. P. Mara) 241

INSEMNARI BIBL 10 GRAF ICE

Istorla ERICH DUVOWY, Sighisoara, un oras medieval. Ed. tehn., Buc.,1931, 19J p. (N.G.); C. VELICHI, Asezamintele colonistilor bulgori din 1833, InR3in moslavica, III, B ac. , 1955, p. 117 135 (L.St.); TAPPE E. D. , A rumanianmanuscript miscellany in the John Rylands Library, extras din Bulletin of theJohn Rylands Library", vol. 42, no. 2, Much, 1960, p. 481-492 (D.S.). !MorinU.R.S.S. * Hpec-rbarfcrioe )113147-1WHVIO B PoCC1411 B 1890-1900 rr. Cule-gere de documente sub redactia lui A. V. Stpkarina, Ed. pentru litera-ture social-cconomica, Moscova, 1959, 747 p. (E.B.); N. A. BAKLANOVA,Toproao-nposnatuaeitaan geFITeNbHOCTb HaaMblItOBLIX BO wropoll mammaXVIII B. if wcTopinc tpopmaponantra pyccaofi bypacyaarta, Ed. Acad. dea U.R.S.S., Moscova, 1959, 292 p.. (S./.). Istorla universabl. IOSEFMACUREK, K otdzce ceske listiny a ceske kancelare na dvore uherskem v2 pol. 15 stoletf (v letech 1486-1490). (In problema diplomei cehe $i a cancela-rici cehe la curtea ungard in a 2-a jumatate a sec. XV (In anii 1486-1490)),In H storickk Casopis (Revista istorica), 1958, VI, nr. 4, p. 560-569 (M.D.);

Archivalische Forschungen zur Geschichte der Deutschen Arbeiterbe-wegung" Die Auswirkungen der Ersten Russischen Revolution von 19051907 auf Deutschland. Berlin, Ed. Ratten - Loening, 1954-1956, vol. 2/1 $i2/1I, LXXVI + 335 $i LXIII + 351 p. (R.P.); HANS HALM, HabsburgischerOsthandel im 18. Jahrhundert osterreich und Neurussland (II) : Donauhandelund-schiffahrt 1781-1787. Mit einer Karte, Isar Verlag, Milnchen, 1954,219 p. (C.S.); G. JORDANIA, Olieplca as acToptua cripaatto-pyccmus Oran-ineinfit, Tbilisi. Ed. Acad. de 5t. a R.S.S. Gruzine, 1959, 465 p. (V.A.);. . MemumnepHaaucrineettne nponemopeimg na nepuom wane okleroxplinea icanxraaaama, Culegere de articole, Ed. pentru literature social-eco-nomica, M tszova, 1953, 309 p. (E.B.); * La delegation francaise aupres dela Conon ssion Allemande d'Armistice. Recueil de documents publics par le gou-Nernement franca's. Tom. IV (19 Janvier 21 Juillet 1941), Paris, Alfred Costes,1957: XI+ 734 p.(P.S.); FAGAN H., The Commoners of England, Part. I, London,Lawrence & Wishhort Ltd, 1958, 135 p. (S.C.); JEAN SURET-CANALE, Afri-que noire occidentale et centrale, Paris, Editions Sociales, 1958, 288 p. (A.D.).Bizan lnolopie. PAUL LEMERLE, Esquisse pour une histoire agraire de By-zance : Les sources et les problemes, In ,,Revue Historique", torn. CCXIX (1958),p. 32 -74; tom. CCXX (1958), p. 43-94 (G.C.); R. GUILLAND, Recherches

-

-

St.-

- -

-

-

.

www.dacoromanica.ro

stir l'histoire administrative de l'empire byzantin. Le &spate, tn Revue desEtudes Byzantines", tcm. XVII (1959), p. 52-89 (G.C.): A. P. KAJDAN,Aepennn x ropog B 13n3awran IXX BB., Moseova, 1960, p. 433 (E.F.);Bibllogratle, ArhtvistleA, Aluzeonratte. IOSEF 1112}1LICEK, 0 viivojf a sou-easnem stavu konservace arehhAlif v Ceskosloventku (Despc e evolu(ia St stm eaactualA a conservArii materialelor arbivalice In Cehoslovacia), to Sbornik archi-vnfch pracf, IX, 1959, nr. 1, p. 121-161 (M.D.); Jahresberichte ftlrdeutsche Geschichte. Neue Folge, 5/6 Jahrgang 1953/1954, Berlin, Akadcmie-Verlag, 1959, XXIV 505 p. (P.S.); * . Catalcgul doeumcntelci turmti,vol. I, tntocmit de Mihail Guboglu, Buc., 1960, 683p. + 40 pl. Direct is generalaa Arhivelor Statului din Republica PopularA Rom1nA

5

Pn g.

249

Index alfabelic 279

+

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

S T U D I I

LUPTA CLASEI MUNCITOARE IMPOTRIVA INTRARIIROMINIEI IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL (1914 -1916)

DE

N. COPOIU

Primul razboi mondial, izbucnit in 1914 intre cele dou& mari grupuride state Antanta i Puterile Centrale a fost un razboi imperialist,de reimpArtire a lumii. Acest razboi era rezultatul dezvoltarii inegale §i insalturi a tarilor capitaliste, care adusese pe primul plan al pietii mondialenot puteri economice, in frunte cu Germania. Acestea luptau pentru l'ar-girea dominatiei for in dauna marilor puteri capitaliste, ca Anglia c4i Franta,cu o dezvoltare economic& mai veche, dar care erau depI§ite sau pe punctulde a fi depa§ite de noii pretendenti. Caracterul imperialist al razboiuluirezulta tocmai din aceastg, lupt& pentru reimpsartirea lumii dusl intro prin-cipalele state capitaliste. De aceea din ambele parti razboiul era nedrept.In spatele guvernelor se gaseau trusturile §i monopolurile capitaliste,pentru ale cAror interese popoarele lumii erau chemate sa serveasc6 dreptcame de tun.

Inca la inceputul r6zboiului din 1914-1918, V. I. Lenin a subliniatcaracterul de jaf, imperialist, al acestuia §i a demascat pe sociallovini§ticare, sustinind lozinca apArarii patriei" burgheze, se situau de fapt pepozitia burgheziei imperialiste. Caracterul rAzboiului nu a fost altul niciin cazul tarilor mici, atrase in razboi prin fluturarea unor lozinci nationale,cum a fost Rominia. Caracterul unui. razboi stria Lenin (dad, el ereactionar sau revolutionar) depinde nu de faptul : tine a atacat §i in a cuitar& se gaseste du§manul", ci de faptul: ce elasti duce razboiul, care estepolitica a Card continuare este razboiul dat I Dac& razboiul dat este unrazboi imperialist, reactionar, adia un razboi Intro dou'a grupuri mondialeale burgheziei imperialiste, agresive, jefuitoare §i reactionare, atunciburghezia din orice tar& (chiar dintr-o tar& mica) se transform& intr-un-Warta§ la jaf

1 V. I. Lenin, Opere, vol. 28, E.S.P.L.P., 1955; p. 280.

si..."l.

www.dacoromanica.ro

8 N. COPOIU 2

In lumina acestei teze leniniste trebuie apreciat participarea Romi-niei burghezo-mosieresti la razboiul mondial, in anii 1916 1918 si luptape care a dus-o clasa muncitoare din tara noastr5., impotriva intrgrii Ronal-niei in acest rgizboi.

Totodatl este necesar sa, se sublinieze faptul c5, nu trebuie s5, fie con-fundat caracterul imperialist al rA'zboiului determinat de tendintele de jafsit anexiune ale burgheziei si mosierimii romine cu aspiratiile juste ale mase-lor populare privitoare la unirea Transilvaniei. NAzumta rominilor dinTransilvania de a se uni cu Rominia a fost juste. Aceeasi nlzuinta fierbinteo nutreau si masele populare din Romania veche. Clasa muncitoare, parteacea mai inaintatg a poporului roman de pe ambele versante ale Carpatilora luptat pentru desgvirsirea unitAtii nationale in cadrul unui stat demo-cratic, a unei Republicil. Muncitorii inaintati ca si multi intelectuali ein-stiti nu au putut totusi sg, nu observe jocul dubios al claselor conducgtoare,falsitatea frazeologiei patriotarde care servea ca pretext pentru agitatiilerazboinice si paravan, la adapostul earuia se faceau afacerile cele maiveroase. Eminentul om de stiint'a Vasile Pfirvan remarca pe bur dreptateviciile claselor conducltoare la care dorinta de anexiuni eoplesea senti-mentul national. Vorbind despre pregItirea Rominiei pentru des'AvirsireaunitAii nationale, Mrvan arlta cg, din punct de vedere social, se manifesta7) un brutal egoism al claselor conducgtoare... "2 care fIcea ca ciocoii carestrigau la Capsa actiune imediata" s'a cearA locuri de factori postali siprimari la tars pentru a scgpa de mobilizare3.

Actul unirii Transilvaniei cu Vechea Rom'inie s-a savirsit in condi-Ole infrin.gerii Austro-Ungariei In primul flzboi mondial si ale destrAmariimonarhiei habsburgice sub loviturile luptei crescinde a maselor, desfku-rat5, sub inriurirea puternica a Marli Revolutii Socialiste din Octombrie.Factorul hotaritor al unirii Transilvaniei on Rominia a fost revolutia bur-ghezo-democraticg, din toamna anului 1918, revolutie pe care burghezia aautat s-o impiedice dar care a fost declansatg de masele muncitorestisi tgainesti ardelene care luptau pentru eliberarea social6 si nationalA4.

Unirea Transilvaniei a fost rezultatul maul proces istoric indclungat.an Transilvania scria nu demult istoricul sovietic V. N. Vinogradovtrgiau aproape 4 milioane de romiri, supusi la o grea asuprire nationaM,lipsiti de drepturi politice. Unirea intr-un singur stat a tuturor teritoriilorera de multg, vreme nitzuinta poporului romin."3.

Clasele dominante din Rominia s-au folosit insa, de aspiratiile justeale maselor in problema elibera'rii Transilvaniei pentru a-si duce politicafor imperialist.. De aceea, caracterul rgzboiului in care a impins tara guver-nul burghezo-mosieresc in 1916 trebuie apreciat, nu In functie de dorintelepersoanelor sau anumitor grupuri, ci in raport cu situatia si politica clasei

1 V. Liveanu, 1918. 1Yr: isloria luptlor revoluronare d:n Romtnia, Buc., 1960, p. 582.2 V. Parvan, Pdrerile unut tradator de neam, Buc., 1914, p.. 11.a Ibidem, p. 10.4 Vezi Acad. C. Daicoviciu, L. Banyal, V. Chereste§iu, V. Liveanu, Lupta revolufio-

nerd a maselor factor hotdrttor to unirea Transilvaniei cu Romlnia, In Studii, nr. 6/1958,p. 21 *I 48.

I V. N. Vinogradov, Vnefnepoliticeskaia orientalia praviafih krugou Rumtnii nakanuneperuoi mirovoi voini, In Novella i noveifaia istoria, nr. 1, 1960, p. 53.

www.dacoromanica.ro

a LUPTA CLASEI MUNCITOARE DIN ROMINIA IN ANII 1914-1916

care conducea razboiul. Lenin arata : ca ... dovada adevaratului caractersocial, sau mai exact adeva'ratul caracter de class al unui razboi, rezidabinelnteles nu In istoria diplomatica a razboiului, ci In analiza situatieiobjective a claselor conducatoare din Coate statele beligerante"1.

Caracterul imperialist al orientarii claselor dominante din Romlniaa iesit puternic in evidenta in pozitia agresiva pradanica adoptata In1913 cu prilejul celui de-al doilea 1 azboi balcanic. Intervenind cu fortelearmate In conflictul dintre tarile balcanice intr-un moment cind acesteaerau slabite dupa citeva luni de razboi, conducatorii statului burghezo-mosieresc romIn reusisera, prin tratatul de pace de la Bucuresti, s5, anexezeun teritoriu Mira nici un fel de justificare nationals sau istorica.

Razboiul dus de Rominia in 1916-1918, din cauza scopurilor pecare le urmareau clasele dominante, ajuta In mod obiectiv la reimpartireacoloniilor sferelor de influents Intre marile puteri imperialiste, ajuta lamentinerea asupririi nationale a cute de milioane de oameni. Nici consoli-darea indepen.dentei nici eliberarea nationals a Transilvanieinu erau asigurate de acest razboi. Antanta urmarea 85, inlature pe concu-rentii ei germani Intinda stapinirea asupra Intregii lumi, inclusiv&supra tarii noastre.

Pentru a-si realiza politica de expansiune, cercurile conducatoareburghezo-mosieresti din Rominia s-au orientat catre acea grupare imperia-lists care era mai puternica. Politica de expectativa, In primii ani ai razbo-

pentru a vedea In care parte India, balanta victoriei, era socotitade condueatorii partidelor guvernamentale ca fiind cea mai profitabila.Iata ce spunea Vintila Bratianu cu privire la o ascmenea politics : in.cursul evenimentelor un stat mic poste Ins& gasi un moment favorabilde echilibru al fortelor beligerante, dud intrarea lui in joc sa faca sa atirnecumpana intr-o parte sau intr- alta "2.

Pozitia liberalilor In prot lema unirii Transilvaniei, pozitie care tindeala acapararea de ca'tre marea finanta liberal& a bogatiilor acestei regiuni,era exprimata plastic In formula vrem Ardealul fara ardeleni". Partidulliberal, principalul exponent al burgheziei rominesti, nazuia In primulrind sa puns mina pe bogatiile din Ardeal. Conservatorul N. Filipescu,adept al Antantei, imputa liberalilor in mod direct acest lucru : Ardealulnu e o afacere tocmai rea, spunea el. Transilvan.enii vor exporta prin.Braila si Constanta.. Bancile ce fac operatiuni de comision de cereale cuBanca Romineasca, 4,si vor intinde operatiunile. In Transilvania sint minede carbuni si de fier..."3. Ionel Bratianu nu a putut ascunde, chiar Intimpul dezbaterilor din parlament din anii 1915-1916, faptul ca In 1914el 1 -a trimis pe C. Stere In Ardeal cu scopul de a sfatui" pe romini sä luptepentru Austrb-Ungaria, convinga pe conduca' torii paltidului nationalsa faca declaratii de fidelitate monarhiei habsburgice.

1 V. I. Lenin, Opere, vol. 22, Ed. P.M.R., 1912, p. 186.2 VintilA BrAtianu, Inleresele Romtniei to aclualul rdzboi, Buc., 1914, p. 34. Veal 41

V. N. Vincgradov, Orienlarea polilicii exierne a cercurilor conducatoare din Romtnia, In ajunutprimului rdzboi mondial, in Novaia i noveisaia istoria, nr. 1, 1960, p. 63.

a N. Filipe.scu, Pentru Romtnia Mare, Bucure§ti, 1925, p. 88.

ci

si

Rominiei,

sa-si

iului,

ji

6i

www.dacoromanica.ro

10 N. COPOIU 4

Timp de doi ani de zile guvernul Bratianu a acoperit" printr-opozitie echivocA afacerile cele mai veroase coruptia cea mai scandaloasa.Primul ministru, I onel Brkianu, astepta, chipurile, momentul potrivit,ceasul", cind una din tabere, fiind aproape de epuizare, ar fi dat posibili-tatea Rominiei burghezo-mosieresti sa intervinl In fkboi pentru a parti-cipa la impa'rtirea prazii. Prin tratatul secret Incheiat la 4 august 1916,guvernele Antantei an si promis de altfel guvernului burghezo-mosierescal Rominiei vor permite sa anexeze unele teritorii sirbesti de pe maluldrept al Dun6,rii, unele teritorii maghiare de pe malul Tisei si ss mentinlanexiunea teritoriului bulgar cotropit Inch din 1913.

Este semnificativ faptul cu, In timp ce guvernul Bfkianu ducea tra-tative cu reprezentantii .Antantei, Al. Marghiloman; liderul opozitiei conser-vatoare, purta discutii neoficiale cu reprezentantii Pute rilor CentraleEvolutia evenimentelor din timpul rkboiului au arkat cu, In realitate,burghezia si mosierimea, partidele si guvernele acestor clase, an fAcut oImpktire precis6 a rolurilor pe care trebuiau sg, le joace in timpul primuluirkboi mondial. Aceastg ImpArtire avea drept scop ca oricare din puterileimperialiste ar fi cistigat rkboiul, cercurile dominante din Rominia sspoatg trage profituri de pe urma acestui fapt. Acest calcul dublu, spuneistoricul sovietic F. I. Notovici, era posibil Intrucit boierii romin' prezentaunote de platA ambelor grupki... Oricine ar fi Invins... Rominia oricumtrebuia sa's cistige ceva"2.

Clasele dominante din Rominia priveau rAzboiul i ca o diver-siune socials. Partidele burghezo-mosieresti doreau rkboiul pentru aIndepa'rta masele de la actiunile revolutionare. Referindu-se la aceasta,C. Mille scria In iulie 1916: Facem rkboi ca sa scgpam de criza interng...OH rkboi, on revolutie ! In dilema aceasta am fost Rkboiulcit mai repede, cit mail este Inca timp, fiindc'a mizeria este run sfkuitori flindcg stomacul gol a putut face si va face lucruri grozave"3. Chiar

ziarul liberal Naponalul, al lui Toma Stelian, remarca dezechilibrulsocial" din RomInia. Ceea ce se petrece la not in tars de la izbucnirea rkbo-iului european, scria Nafionalul, este cu totul anormal. Acest cataclismne-a gAsit nepregatiti ca organizare economics si consecinta acestei lipsede organizare e pe tale de a ne aduce la o adevAratl revolutie social6"4.Prin urmare reprezentantii claselor stgpinitoare erau constienti de o even-tual5, izbucnire a nemultumirii maselor populare i, pentru evitarea ei,propuneau imediata intrare In rkboi.

Caracterul imperialist al rkboiului dus de Rominia burghezo-rnosie-reasc6 a fost pus in evident6 cu deosebita. Carle de faptul cu guvernulromin a participat la interventia contrarevolutionafa organizatg de pute-rile imperialiste Impotriva Rusiei sovietice Impotriva revolutiei socialistsdin Ungaria. In anii clad avea loc In toate tunic un puternic avint revolu-tionar, guvernul burghezo-mosieresc din Rominia lupta fkis, nu pentru

1 In istoriografia sovieticil se foloscste In mod curent formula ,.boierii romlni" caredesemneaza de fapt virfurile conduciitoare ale bingheziei mosierimii din Rominia.

2 F. I. Notovici, BuharcsIski mir 1918 g., Moscova, 1959, p. 22.3 Adevdrul, 17 iulie 1916.4 Nalionalul, 19 ianuarie 1916.

ca-i

ei

ei

ei

gi

www.dacoromanica.ro

5 LUPTA CLASEI MUNCITOARE DIN ROMINIA IN ANII 1914-1916 11

desavir§irea unitatii nationale, cum pretindea la Inceputul iazboiului, ci,dupg cum recunostea chiar Vintila Bratianu mntr -o scrisoare particulars...pentru a opri bolsevismul. 71.

Clasa socials care a Inteles caracterul imperialist al razboiului izbuc-nit in 1914, si, ca o consecinta-a acestei Intelegeri, a luptat activ Impotrivaimpingerii RomIniei In razboi, a fost clasa muncitoare. Prin pozitia pe carea adoptat-o In problema razboiului clasa muncitoare din Rominia §i-adovedit profundul sau patriotism, hotarirea sa de a cruta poporul romande nenorocirile pe care i le pregateau virfurile burgheziei si mosierimii prinimpingerea Orli in razboiul imperialist. in acelasi timp elementele Inaintatedin miscarea muncitoreasca an aratat Inca din anii primului razboi mondialca rezolvarea definitive a problemei nationale era posibila numai dupavictoria revolutiei socialiste In aceste tari.

Cu toate ca miscarea muncitoreasca a avut In anii neutralitatiipublicatii §1 documente oficiale, istoricii burghezi In lucearile for au ignoratcomplet pozitia clasei muncitoare In problema razboiului. Ei s-au folositIn acest scop de faptul es telurile imperialiste ale vhlurilor dominanteburghezo-mosicresti erau camuflate sub paravanul luptei pentru unitateanationale. Ei au ascuns Impotrivirea ce a st'irnit-o In rindurile partii celeimai inaintate a poporului clasa muncitoare participarea Rominieila un razboi imperialist. In aceasta privinta este semnificativ faptul, depilda, ca Nicolae Iorga In lucrarea sa Rcizboiul nostru in note zilnioe, uncleaminteste toate evenimentele, chiar si pe cele mai putin semnificative, §1diferitele curente din perioada neutralitatii Rominiei, nu spune o vorbadespre Impuscarea muncitorilor care manifestasera pentru pline §i 'pacela Galati la 13 iunie 1916. in istoria sa, C. Kiritescu, de asemenea, nu amin-teste prin nisi un cuvint lupta clasei muncitoare Impotriva intrarii Ronal-niei in razboiul imperialist2.

Istoriografia marxista are sarcina de a arata ca propagandei natio-nalist- Bovine, intretinuta in mod demagogic de clasele dominante, i s-aopus o forty cu adevarat patriotica care a luptat Impotriva participariiRominiei la razboiul imperialist din 1914 1918. Aceasta a fost clasa munci-toare si, cu limitele sale, Partidul social-democrat, ca principala organizatieIn miscarea muncitoleasca.

Interesele clasei muncitoare, care exprimau nazuintele maselor celormai largi ale poporului, erau potrivnice antrenarii Rominiei in razboiulimperialist. Clasa muncitoare din Rominia era constienta, mai ales dupa

1 Doc. Bibliotecii Academiei R.P.R. Fondul Br5tianu, Scrisoarea din 30 (17) noiembrie1918 a lui Vintila BrAtianu catre Pia Bratianu. Vezi : V. Liveanu, op. cit., p. 548.

Lupta clasei muncitoare impotriva razboitilui s-a reflectat in schimb in literaturabeletristica. Astfel, scriitorul Camil Petrescu, sub impresia dezgustului pe care i 1-au produsbataile cu flori de la sosea organizate de reprezentantii claselor avute in 1915-1916, a scrisuna din ccle mai bune lucrari dramatics ale sale piesa Jowl ielelor". Convins cat socie-tatea In care trAia nu era ,.cea mai buns cu putinta", el si-a luat ca subicct pentru dramasa, oamenii din mediul unui ziar socialist care luptau impotriva rfaboiului (vezi Camil Pe-trescu, Tealru, vol. II, 1917; p. 488).

2

www.dacoromanica.ro

12 N. COPOIU 6

experienta 1171 oiului de acaparare si jaf dus de guvernul burghezo-mosie-resc romIn In Balcani, de faptul ca razboiul imperialist In care cercurileconducatoare Impingeau Rominia, insemna pentru poporul romin, pentrumarea majoritate a populatiei, Inasprirea mizeriei tai intetirea exploatkii.Cu toate c a nu s-a situat pe pozitia cea mai Inaintata, exprimata in acelmoment de catre Lenin si bolsevicii ruci, Partidul social-democrat dinRominia a luptat Impotriva intrarii Romlniei in razboi.

Yn perioada neutralitatii In sinul Partidului social-democrat s-au con-turat trei curente : curentul oportunist, social- covinist, reprezentat deDobrogeanu-Cherea, curentul centrist in frunte cu Racovski si curentulrevolutionar reprezentat de Al. Constantinescu, Vasilescu-Vasia si de alteelemente muncitoresti. Aceste curente nu au apkut dintr-o data si numaiIn lcgatura cu pozitia fata de raztoi. Dimpotriva, ele erau rezultatul unorIndelungate discutii din sectiunile partidului, _care Ina, se reflectaseradestul de rar In coloanele presei muncitorestil, sub motivul ca trebuia65, se mentina unitatea miscarii socialiste ci muncitorecti 2. Ideea aceastaa mentinerii unitatii partidului cu orice pret idee preluata din arsenalulideologic al Tnternationalei a II-aprimise o lovitura decisiv5, o data cuInceperea azb oiului, in 1914. In perioada neutralitatii miccarea socialist&din Rominia a cunoscut si ea framIntarile generate de evenimentele petre-cute pe plan international. Aceste frarnintari au dus la conturarea curen-telor amintite mai sus.

In anul 1914, curentul centrist era dominant in conducerea P. S.D.Partizanii acestui curent se declarau In vorbe Impotriva razboiului, darIn fapt nu Intreprindeau nimic pentru mobilizarea maselor In vedereafmpiedicarii guvernului burghezo-mosieresc de a till Rominia In fait oiulimperialist. Cu toaia frazeologia sa pseudo-revolutionara, cu privire lalupta Impotriva razboiului, C. Racovski stria ci In 1916, chid la ordineazilei era problema educarii maselor atragerii for la lupta revolutionara,ca pentru proletariatul romin, cucerirea votului universal este reformareformelor" 3. Racovski, ca ci majoritatea conducerii oficiale a misckiimuncitorccti care In perioada neutralitatii opunea revolutiei lupta pentrureforme, ignora faptul ca instaurarea unui regim politic democratic sipreIntimpinarea razboiului imperialist nu erau posibile prin reforme, cinumai prin revolutie 4.

Prohlema revolutiei, a folosirii greutatilor guvernului In interesulluptei clasei muncitoare, nu era pe placul lui Racovski. La diferite Intru-niri antirazt oirice ale clasei muncitoare unii oratori muncitori atr'ageauatentia guvernantilor romini ca proletariatul va lupta nu Impotriva dusma-nului dinafara, ci pentru revolul ie. Racovski Ins ironiza aceste declaratii,socotindu-le ca ceva neserios" 5.

Referindu-se la Racovski, V. I. Lenin stria : Rominia, RacovskideclarInd razboi oportunismului, ca fiind vinovat de falimentul Interna-

1 Viilorul social, nr. 1, 1916, p. 3,2 11):thm, nr. 3, 1916, p. 132.

nr. 1, 1916, p. 6.4 V. Livcanu, op. cil., p. 113.6 Viilorul social, nr, 3, 1916, p. 130.

s 1l.ar m,

si

In

www.dacoromanica.ro


e gata totodatg 85, admit5, legitimitatea, ideii apgrarii p3,triei.Toate acestea sint manifestgri ale rgului pa care marxigtii olandezi... 1-audenumit radicalism pasiv" gi care se reduce la tnlocuirea marxismuluirevolutionar prin eclectism in teorie gi prin servilism sa,u neputinta in fataoportunismului In practice" 1. intr-o scrisoare din 1915, V. I. Lenin 11enumera pe Racovski in categoria kautskigtilor extrem de dgungtori" 2.

Burglvszia romineascl cunogtea aceast5, tactics a oportunigtilor din,conducerea, P.S.D. Ea gtia de asemanea cg o parte din conducgtorii socialigtiromini se orientau dupg social-democratia tradatoare rrmang in proble-mele tacticii. Or, social-govinigtii germa,ni an lansat primli lozinca apArgriipatriei" burgheze in rgzboiul imperialist. Este semnificativ in aceast5, pri-vintl faptul, relatat mai timiu de ziarul Lupta zilnica, cg, gtirea desprevotarea creditelor de razboi In Germania de &Mr° soeialigti gi declaratiatrgdatoare a lui Haase au fost trimise secretariatului P.S.D. de cgtreministrul de interne, 1nainte chiar de a apare fn ziarele din Bucuregti $. Agase gi explicg declaratia confuzg, lagg, amerintatoare in vorbe, dar tr./TA-toare Sn fapt, a reprezentantului Comitetului executiv al P.S.D. la mareademonstratie antirgzboinicg de la 20 iulie 1914, din Bucuregti, care sfgtaiape muncitori sa se Impfastie, s5, renunte la demonstratie, pentru a nu facegreutgti guvernului In politica externg. De altfel In uncle materials dinLypta zilnia se exprima o atitudine echivocg fat6 de social-govinigti,mai ales ping egtre sfirgitul anului 1914, necondamnindu-se direct trg-darea acestora in tarile beligerante. Toate acestea erau manifestgri aleelementelor opo tuniste gi centriste din conducerea Partidului social-democrat din Rominia care, la Inceputul razboiului, se solidarizau intr-o

forma indirectg cu politica de expactativa armatg a guvernului.In timpul rgzboiului a iegit la iveal'a' cu gi mai multg claritate pozitia

oportunistg, social-govinistg a lui Dobrogeanu-Gherea. El era impotrivafazboiului, ca oricare pacifist, fgrg s, pung In nici un fel problema lupteiclasei muncitoare impotriva rgzboiului, dupg ce acesta s-ar fi dezrantuit.

polemica, cu ziarul liberal Viitorul, In care apgruse un articol desprefalimentul Internationalei a II-a, Gherea elogia atitudinea social-govinist5,a partidelor socialiste din Apus gi a mengevicilor rugi care an plecat sg moarapentru independenta" gi integritatea" tgrilor lor. Rgspunzind la intro-barea ce vor face socialigtii din Rominia In cazul and guvernul s-ar aven-tura In rgzboi, Gherea preconiza c5, socialigtii romini ca gi fratii fordin Occident, i i vor face datoria" 4, ceea, ce insemna ca vor sprijini guvernulburghezo-mogieresc In politica sa, razboinicg, imperialist,.

Aceastg atitudine a lui Gherea In problem, rIzboiului a stirnit nemul-tumiri in rindurile socialigtilor. Cu toate ca Gherea se mai bucura de multprestigiu in migcarea muncitoreascg din Rominia, datoritg meritelor saleIn rgspindirea marxismului gi in combatarea conceptiilor reactionare Inliterature, pozitia lui in problema rgzboiului Incepe sg fie criticat5, f5,04

V. I. Lsnin, Opere, vol. 21, El. P.M.R., 1952, p. 306.2 Ibidun, vol. 3i, E.S.P.L.P., 1953, p. 175.3 Lupla zilnicd, 23 octombrie 1915.4 G. Dobrogcanu-G:lerea, Socialismal qt rdzboiul, publicat in Lupla, 12 vptembrie 1914.

Intr-o

-tionalei,

www.dacoromanica.ro

14 N. COPOIU 8

dupe 1914. Astfel ziarul Tribuna transporturilor din Braila, intr-un articolconsacrat lui Stefan Gheorghiu 1, 11 critics pe Dobrogeanu-Gherea pentruatitudinea lui social-sovinista.

In timpul dezbaterilor conferintei interbalcanice de la Bucurestidin iulie 1915, la care a participat Gherea, chid s-a propus convocareaunui congres al Internationalei, acesta a adoptat o pozitie oportunista,manifestindu-si scepticismul In legatura cu forta socialismului in tarilemici inapoiate 2. Este demo de mentionat faptul ca de data aceastareprezentantii de stinga ai Partidului social-democrat, Al. Constantinescu§i Dumitru Marinescu, an criticat pozitia lui Gherea.

In timpul neutralitatii, elementele oportuniste, in special din Iasi,an abandonat lupta Impotriva intrarii Rominiei In razboi. Revista,Convorbiri sociale, care a aparut la Iasi la Inceputul anului 1916, era orga-nul acestor oportunisti. Convorbiri sociale prelua de la Gherea ideea ca.proletariatul romin era pres, slab pentru a face revolutie socials i sustineaca Rominia, data hind probabilitatea de a fi con.strinsa sa intre in razboi,va trebui sa se gaseasca alaturi de Puterile Centrale 3. Revista Convorbirisociale a luat atitudine potrivnica fats de actiunile de stinga Intreprinsede Partidul social-democrat in problema razboiului, a relatiilor cu fractiu-nile revolutionare din alte tari 4 etc. Comitetul executiv al P. S.D., in comu-nicatul dat la 15 ianuarie 1916, deli condamna atitudinea revistei Convor-biri sociale ameninta cu sanctiuni, nu a luat totusi nisi o masura concretd.Impotriva grupului oportunist din jurul acestei reviste.

Cu toate ca In perioada initials a neutralitatii, elementele centristedominau in conducerea miscarii socialiste, totusi majoritatea clasei munci-toare s-a ridicat, la indemnul elementelor revolutionare, Impotriva parti-

Rominiei la un razboi imperialist. Impotriva centristilor oportu-nistilor an luptat elementele de stinga, In frunte cu Al. ConstantinescuGh. M. Vasilescu-Vasia, care continuau traditia lui Stefan Gheorghiu, delupta Impotriva razboiului. Ei chemau masele se, abandoneze calea legalis-mului en mice pret, preconizata de conducatorii oportunisti 5. Ne-amobisnuit a fi oameni legali. Dar oare vom rabda la infinit vigoarea legilorburgheze, a codurilor penale ?" 6 scriau ei. Acest curent s-a intarit din cefn ce mai mult, devenind exponentul aspiratiilor clasei muncitoare, care a.combatut politica antinationala dusa de cercurile conducatoare din Rominia..

Lupta impotriva razboiului imperialist avea adevarate traclitii in mis-cares, muneitoreasca din Rominia. Elementele revolutionare din P.S.D.considerau ca in taxa noastra problema centrals era combaterea oligarhiei,a monstruoasei csoalitii burghezo-mosieresti, lupta pentru democratizarea.reala §i profunda a statului roman care se putea realiza numai prin. revo-

1 Tribune transporturilor, 6 martie 1915.2 Lupta ziinica, 9 iulie 1915.3 De altfel, Gherea Inclina si el spre Germania. La Inceputul anului 1914, Intr-o scri

soare particulars el Y,si exprima intenlia de a parasi Rominia si a se muta definitiv in Germania (Scrisoarea lui C. Dobrogeanu-Gherea care P. S. Ivanovskaia, din 15 februarie 1914-- In Arhiva centrals de Stat pentru literature si arta, Moscova, fond 1207, op. I, dos. 143)...

4 Vezi Convorbiri sociale, Ia$i, nr. 1, 1916, p. 18.5 V. Liveanu, op. cit., p. 115.6 Lupla zilnica, 26 ianuarie 1916.

§i

ciparii

Qi

si

sisi

www.dacoromanica.ro


lutie. In 1913, clad burghezia romans smulsese un teritoriu din trupulBulgariei, clasa muncitoare a fost singura forts care a protestat energicimpotriva acestui act nejust.

Curentul revolutionar s-a afirmat cu si mai naulta tgrie o data eninceperea rgzboiului mondial imperialist. Lansarea de care Lenin a lozinciitransformgrii rgzboiului imperialist In rgzboi civil, deli nu a fost inteleaslde intreaga miscare muncitoreascg din Rominia, a avut ecou in rindurileelementelor revolutionare din Partidul social-democrat.

Al. Constantinescu critica rezolutia conferintei de la Zimmerwaldcare, dupg cum se stie, deli dentmta razboiul imperalist, nu argta clarnecesitatea transformgrii acestuia in rgzboi civil. El. se declara nemultumitca rezolutia nu indica mijloacele practice" de luptg, impotriva rgzboiului,in conditiile dezlantuirii lui 1. Al. Constantinescu care se adgpase in aniidinaintea rgzboiului la ideile Kolii sindicaliste"2 mai plgtea ins tributacestor idei §i in 1916. Precizind care erau, dupg pgrerea lui, mijloacele deluptg' impotriva razboiului imperialist, el argta cg nu s-a gindit la luptainarmata sau neplata impozitelor, ci la neaprobarea bugetelor de rgzboisi la refuzul in grup de a face serviciul militar, dar numai in caz de razboi 3.Aceastg pozitie gresitg care amintea una dintre laturile negative ale mani-festului Rgzboi rgzboiului", nu tinea seams de ideea leninistg ca armataputea fi folositg in scopul revolutiei. Nu dezertarea", spunea V. I. Lenin,ci propaganda in favoarea luptei de clasg in rindurile armatei este odatorie a socialismului" 4.

Cu toate acestea Al. Constantinescu, ca i celelalte elemente de stingadin miscarea muncitoreasc.g din Rominia, care sustineau idei aseingngtoare,prin hotgrirea for de luptg impotriva propriului guvern, se apropiauintr-o anumitg, nigsurg de lozinca leninistg a transformgrii razboiuluiimperialist in razboi civil.

Cuvinte de foc impotriva rgzboiului a scris in 1916 viitorul luptgtorcorn-mist Gh. M. Vasilescu-Vasia. Intr-un articol intitulat Patria",Vasa scu-Vasia stria cu sarcasm : De la tar ping la eel din urmg muncitornu mai exists decit rusi ; de la Kaiser ping la lucrItorul in bluzg albastrgsint numai germani ; de la presedintele Republicii ping la sindicalistulrevolutionar de odinioarg, astgzi bate deopotrivg numai inima francezu-lui.. . Nu mai exists clase ! In fata <c pericolului comun » care amenintgnatiunea, toate deosebirile an dispgrut ! 0, ipocrizie burghezg ! 0, sarla-tanism imperialist ! Ati intunecat constiintele, prezentind razboiul inte-reselor voastre sub mantia rgzboiului popoarelor" 5.

In lupta impotriva rgzboiului, curentul revolutionar a crescut si adevenit ping la urmg predominant in miscarea socialists din Rominia,invingindu-1 pe eel oportunist, social-sovinist si a dus in anii urmatorila aparitia grupurilor comuniste.

1 Lupta zilnica, 16 ianuarie 1916.2 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.111.R.,

dosar 82, scrisoarea din 13/26 febr. 1909.3 Lupta zilnica, 26 ianuarie 1916. Vezi $i V. Liveanu, op. cit., p. 116.4 V. I. Lenin, Opere, vol. 21, p. 26.6 Articolul Patria" a aparut In Lupta zilnicd, din 6 febr. 1916.

9i

www.dacoromanica.ro

16 N. COPO1U 10

Tzbucnirea razboiului Intre Austro-Ungaria si Serbia i o data cu a-ceasta a primului razboi mondial a gasit muncitorimea din Bucuresti in plin5actiune de sustinere a grevei muncitorilor de la tramvaie. Mitingurile mun-citorilor pentru apararea grevistilor au capatat un indoit caracter : delupta impotriva exploatarii $i de lupta impot iva pericolului de razboi. Lamitingul de la 18 iulie 1914 (st. v.) au participat peste 8 000 de cetateni,numar foarte mare pentru vremea aceea. Sub presiunea actiunilor impotrivarazboiului sustinute de clasa muncitoare, si de ( lementele inaintate c. in sinulpartidului, primul manifest al Partidului social-democrat, elaborat la scuravreme dupa inceperea razboiului i adresat catre toti salariatii, catre In-tregul popor romin", se pronuntau Impotriva intrarii Rominiei in razboi 1.

In numarul din 7 august 1914 al Rominiei muncitoare a aparutcomunicatul privitor la convocarea congresului extraordinar al P.S.D.Congresul era convocat In vederea gravelor evenimente extern" aveaInscrise pe ordinea de zi trei probleme : razboiul european socialismulromin, neutralitatea i lipsa de lucru.

Lucrarile congresului s-au desfasurat In ziva de 10 august si in prin-cipalele lui hotariri social-democratia romineasel condamna razboiuleuropean si se opunea participtirii Rominiei la acest razboi. Congresuldeclara ca singura politica compatibill cu interesele vitale ale tarii eraneutralitatea sinters definitiva, pentru a carei mentinere muncitorimeaTomina se va lupta chiar cu pretul singelui sau". Congresul a condamnatInca o data politica imperialista dusa de guvernul romin in timpul raz-boaielor balcanice i indeosebi paces de la Bucuresti, a carei revizuireera ceruta in mod imperios 2.

Dar chiar in aceasta rezolutie Impotriva razboiului, sub influentaelementelor oportuniste care nu doreau sa intre in lupta directs cu propriulguvern, s-a adaugat ideea ca socialitii vor lupta pentru apararea into-gritatii teritoriale a tarii Impotriva oricarei incercari de violare"3 dindu-seastfel indirect aprobarea pastrarii in stapinirea guvernantilor romini aCadrilaterului pe care Il cotropise in 1913. La congres, Racovski a Incercatsa explice" votarea creditelor de razboi de catre social-democratii germani,afirmind ca altfel acestia ...ar fi riscat sa devina antipatici poporului".El a justificat de asemenea in acest moment si pozitia tradatoare a soda-listilor francezi, apreciind ca Franta a fost atacata i, prin urmare, eraIn drept sa se apere 4. Impotriva acestui punct de vedere s-au ridicat oserie de delegati care au condamnat cu tarie atitudinea tradatoare a social-sovinistilor occidentali. Congresul, in afara problemei razboiului, s-a maiocupat de situatia foarte grea a clasei muncitoare si a tara'nimii, ca urmarea speculei cu alimente §i a somajului si a adoptat rezolutii in care cereaguvernului sa is masuri pentru inlaturarea urmarilor izbucnirli razboiuluiasupra maselor.

Dupa congres, Rominia muncitoare a aparut citeva zile sub titlulprotestatar Jos razboiul, iar cu incepere de la 12 septembrie 1914 pins la

1 Rominia munciloare, 22 iulie 1914.2 Ibidem, 12 august 1914.3 Ibidem.

Ibidem.

§i§i

§i

www.dacoromanica.ro


suprimarea lui In momentul declarkii r6zboiului ziarul a ap5rut cutitlul Lupta

Desi gazeta socialistilor romini, sub influenta elcmentelor oportuniste,publica uneori materiale confuze in lcgatura cu trg,darea socialistilor apu-seni, totusi ea si-a aratat chiar de la inceput simpatia fatg de lupta elemen-telor revolutdonare din tgrile beligerante. Astfel, la 3 august si la 7 august1914 gazeta a publicat fotografiile lui Karl Lielkneeht si RozaLuxemburg, far la 14 decembrie 1914 a reprodus declaratia lui Liebknecktfacutl in Reichstag in legatura,' cu refuzul au de a vota creditele de rAzboi.La 6 martie 1915 Tribuna transporturilor din Braila Intr -un articol consa-crat implinirii unui an de la moartea lui Stefan Gheorghiu, scria evocindlupta acestuia impotriva fazboiului, ca cei 110 deputati socialisti germanivotlnd creditele de rAzboi au devenit tot atltia stilpi ai lmperalismuluigerman". La 1 mai 1915 ziarul Lupta zilnied a publicat manifestul grupuluiKarl Liebknecht, Roza Luxemburg, Clara Zetkin si Franz Mehring. P.S.D.din Rorainia a avut un rol important in convocarea conferintei de laZimmerwald, el fiind unul dintre initiatorii acestei conferinte. Cu exceptiagrupului oportunist de la Iasi, socialistii romini au fost de acord cu denun-tarea, prin declaratia de la Zimmerwald, a caracterului imperialist alfazb oiului.

Pozitia Luptei zilnice era in esentg internationalistg, deli In coloa-nele ei 10 &eau uneori adapost si articole reproduse dupb, Kautski si altirenegati. Socialistii romini au refuzat sa trimit5, delcgati la conferinta dela Haga din 1916, convocatl de Biroul Socialist International si la careluau parte reprezentantii partidelor socialists tradgtoare.

In coloanele ziarului socialist s-a facut simtitI in 1916 influentadirects a leninismului. Lupta zilnied a publicat la 13 februarie 1916 discursullui Lenin rostit la mitiugul socialist de la Bernal din aceeasi lung 1. Deasonenea, intr-o relatare despre stinga zimmerwalcliang, se subliniaimportanta pe care o acorda Lenin problEraei luptei popoarelor pentruautodeterminare, in raport cu problema revolutiei 2.

Inca Inainte de congresul extraordinar, dar mai ales dupl aceea,au fost organizate fn toatl tara numeroase mitiuguri de protest impotrivafazboiului. Manifestarilor zgomotoase organizate in scopuri eazboinice departidele burghezo-mosieresti, clasa muncitoare le opunea impunAtoaredemonstratli de lupta pentru pace intro popoare" si pentru reforme Invederea imbuna'atirii situatiei materiale a maselor populare. In constiintacelor mai inaintati muncitori Isi facea drum, deli Inc ; destul de slab,din cauza pozitiei centriste a conducerii Partidului social-democrat, chema-rea lui Lenin la transformarea razboiului imperialist in revolutie.

Inc 'a* din 1914, unii dintre muncitorii care luau cuvintul la mitingurilemuncitoresti, vorbeau direct despre revolutie. Astfcl, G. Filipescu, vorbindin fata muncitorilor adunati in sala Dacia" spunca : Dac'a imprejurarile

1 Vezi V. 1. Lenin, Opere, vol. 22, Ed. P.M.R., 1952, p. 117-120 (GuvIntare rostitA lamitingul international de la Berna to ziva de 8 februarie 1916).

2 Lupla zilnicd, 9 august 1916.

2 a. 4741

zilnieL

www.dacoromanica.ro

18 N. COPOIU 12

ne vor forta sa punem mina pe arme ca s5, ne Varsam sIngele, 11 vomv5,rsa, ins/ nu pentru rgzboi, ci pentru revolutie" 1.

La un miting din Br/Ha impotriva, razboiului un vorbitor, f/cindu-seecoul nemultumirilor adinci ale clasei muncitoare ca urmare a razboiului,declara : razboiul nu -1 voim, revolutia o dorim" 2. In luna februarie 1915,la un alt miting cu acela0 caracter, se exprima hotarirea de lupt/' a claseimuncitoare, in primul rind impotriva regimului burghezo-mo§ieresc :Inainte de a ne da viata, luptind cu dummaul o de dincolo », muncitoriiprefer*/ sa moar5, in lupt/ cu dumanul din/untru, cu exploatatorii ro-mini" S. La mitingul care a avut loc la Bucure§ti cu prilejul celei de-a douaConferinte Internationale Balcanice, un vorbitor atragea atentia ca acestrazboi a nemultumit ping, Intr-atit popoarele, mimeme va izbucnirevolutia" §i c/ tocmai pentru aceasta" revolutie not trebuie ss ne pregl-tim" 6. In mintea multora traia vie amintirea lui Stefan Gheorghiu §i aluptei sale necrutatoare Impotriva rgzboiului. Acum mai mult ca oricindne lipse§te *tefan Gheorghiu ca sa lupte ss scape pe proletarii romini demacelul la care urea sa-i trimitl clasa st/pinitoare", stria Eupta zilnicci din20 noiembrie 1914, cu prilejul dezvelirii bustului lui Stefan Gheorghiu.

Un factor de mare important/ care a contribuit la intensificarealuptei clasei muncitoare din Cara noastr5, impotriva r/zboiului 1-a consti-tuit solidarizarea, In ansamblu, a Partidului social-democrat din Rominiacu lupta impotriva razboiului dusg, de fractiunile de stinga din sln.ul vechiiTnternqionale. P. S.D. a 1ntretinut permanent, In timpul r/zboiului,leg/turi de prietenie §i solidaritate cu sociali§tii tarilor balcanice, cu parti-dele §i fractiunile revolutionare din alte tart Mai mult dec1t atit : socia-li§tii roman au initiat actiuni oomune cu social4tii de stinga *din tgrilebalcanice impotriva antrenarii acestor tari in razboiul imperialist.

Prima actiune in acest sens a avut loc la 1 martie 1915 cind s-aorganizat la Sofia un mare miting socialist balcanic impotriva rgzboiului,la care au tinut discursuri reprezentantii muncitorilor din Bulgaria,RomInia §i Serbia. La 1 Mai, acela§i an, la mitingul de la Bucure§ti, afost invitat un socialist bulgar. La 9 mai 1915, chid s-au s/rb/torit 40 deani de socialism in Rominia, sociali§tii strimti" au trimis ca delegat peBlagoev, care In discursul sau, printre altele, a amintit ca socialismuiroman a avut o mare influent/ asupra, socialismului din Balcani §i pentruaceasta sociali§tii bulgari poarta tovarkilor din Romania o cald/ recu-no§tinta" 5.

La 27 iunie 1915 ziarul Eupta zilnicci a publicat manifestul comun adre-sat catre clasa muncitoare §i popoarele balcanice semnat de Comiteteleexecutive ale partidelor socialiste din Rominia, Bulgaria §i Serbia. Mani-festul chema masele populare din aceste tari la lupta Impotriva r/zboiului.Convocarea celei de-a doua conferinte interbalcanice a fost graft/ inspecial de tesniacii bulgari. Intr -o scrisoare adresat5, de cunoscutul condu-

1 muncitoare, 22 iulie 1914.2 Lupla zilnica, 28 noiembrie 1914.

Ibidem, 18 februarie 1915.' Ibidem, 7 iunie 1916.6 Ibidem, 13 mai 1915.

ca poate

3

RomInia

www.dacoromanica.ro


cgtor al clasei muncitoare din Bulgaria, D. Blagoev, cgtre Ecaterina Arbore,el aratg ca data not ne gindim sg, intreprindem vreo actiune (in sensulconferintei N.C.) ... trebuie s-o intreprindem imediat" 1.

La 6 iulie 1915 s-a deschis la Bucure§ti cea de-a doua conferintg asociali§tilor din Balcani, la care au participat delegati romini, bulgari §igreci. Sociali§tii sirbi deli n-au putut trimite delegati la Conferinta, auaderat totu0 la hotgririle ei. Meritg sg fie retinut faptul ca conducereaP.S.D. §i C. G.S. a respins participarea largilor", oportuni§tii din migcareasocialists din Bulgaria, en o majoritate covilitoare (din 11 membri numai2 an fost pentru invitarea largilor") 2.

Conferinta socialistg interbalcanicg a adoptat o declaratie de principii,o rezolutie §i mai multe motiuni. In declaratia de principii se argta cg adoua conferin0 socialistg interbalcanicg, aclamind principiul luptei doclasg ireductibile ca bazg a activitgtii sale, se ridicg cu energie impotrivapgcii civile", uniunii nacre" 3, condamng social-patriotismul, social-imperialismul §i celelalte forme ale colaborg'rii de clasg, dezaprobg pasivi-tatea Biroului Socialist International §i, in lipsa initiativei acestuia,angajeazg partidele socialiste din Balcani sa dea concursul for oricgreiinitiative socialiste care ar urmgri incetarea rgzboiului §i restabilireaInternationalei pe bazele socialismului revolutionar q,i internationalismuluiproletar 4. Caracterul dominant al hotgririlor conferintei era revolutionar,internationalist §i pe aceastg linie Conferinta a adoptat o motiune desimpatie pentru sociali§tii ru0, cgrora be ura izbindsa in lupta pentru victoriarevolutiei in Rusia 5. altg motiune conferinta 10. exprima simpatia,pentru lupta dusg impotriva ramboiului de elementele de stinga din P.S.D.din Germania, In frunte cu Roza Luxemburg 0 Karl Liebknecht.

intr-un manifest pe care 1-au adresat mai tirziu partidele socialistedin t Arlie balcanice cgtre proletariatul socialist al tgrilor balcanice, Malproletariatul socialist de pretutindeni, se sublinia ca garantia solidspentru libertatea noastrg §i pentru libertatea tuturor elementelor subjugatestg in inlgturarea regimului capitalist, cuceritor i i cotropitor . . 76.

Importanta conferintei socialiste interbalcanice de la Bucure§ti estede necontestat, cu toate cg ea nu a dus In rezultate concrete imediate.Aceastg conferintg se inscrie ca o paging glorioasg in. istoria clasei munci-toare i popoarelor din Balcani. Conferinta socialiste din 1915 a argtat el,In ciuda agitatiei rgzboinice a burgheziei hrgpgrete din Balcani, s-au ggsitforte In sinul popoarelor care, intrevgzind viitorul, 0-au intins mina inscopul salvgrii pacii, in lupta impotriva claselor exploatatoare.

1 Arhiva Centrals de stat pentru literature si arta, Moscova, fond. 1019, dosar 91,fila 1-2 (Scrisoarea lui D. Blagoev ca'tre Ec. Arbore din 19/31 mai 1915). Scrisoareareflects unele aspecte cu privire in relatiile dintre romini bulgari In ajunul con-ferintei de la Bucureiti din iulie 1915. Din ea reiese, in primul rind, atitudinea pozitiva areprezentantului tesniacilor" fat'a de hot5rlrea comitetului executiv al P.S.D. din Romlniareferitoare la ruperea lcgaturilor cu largii" din Bulgaria, hot5rire care marca, f5ra indoialA,o victorie a elementelor de stinga din miscarea muncitoreasca din Cara noastrA.

2 Ibidem.Formule sub care Iii ascundeau tradarea for germani francezi.Gh. Dimitrov, Sdcinenia, vol. 1V, Sofia, 1952, p. 110.

5 Lupin zilnica, 10 iulie 1915.6 Ibidem, 29 deccmbrie 1915.

Intr -o

.

$i

8

...

socialistii

social-sovinistii 59

www.dacoromanica.ro

20 N. COPOIU 14

Anul 1915 s-a caracterizat printr-un sir neintrerupt de intruniriantirgzb oinice, organizate de P. S.D. si Comisia Generalg Sinclicalg. NumaiIn Bucuresti, in 1915 au avut loc 20 de intruniri antirgzboinice, iar intoatg tara ping la 15 octombrie s-au organizat 47 de asemenea intruniri.In tot acest timp s-au rgspindit 240 000 de manifeste, dintre care 52 000numai in Capitals, care chemau la luptg impotriva rgzboiului. CercurileTineretul muncitor au organizat 25 de intruniri si au dluzat de asemeneapeste 28 600 de manifeste impotriva rezb oiuluil. Organul de press al cercu-rilor Tineretul muncitor, Foaia tincirului, aprecia cs numai la cele 11intruniri organizate in ziva de 15 noiembrie 1915, au participat 2 000tineri 2. Sub influenta elementelor revolutionare din conducerea P.S.D.,tineretul muncitor din tara noastrg a aderat la hotgririle conferinteiUniunii Internationale a Tineretului Socialist din primgvara anului 1915,care chemau la reluarea actiunilor luptei de clasg revolutionarg" 3.

Aceastg campanie antirgzboinicg nu era pe placul cercurilor conduc5-toare, care prcggteau intrarea Rominiei in rgzboi. In timp ce partidelorguvernamentale li se puneau la dispozilie ssli pentru intruniri li selgsa intreaga libertate de a organiza demonstratii rgzboinice, muncitorilorcare manifestau impotriva rgzboiului li se faceau tot felul de greutgti decgtre autoritgti. Campania antirgzboinicg din 1915 a dus la ciocniri violenteintro politie i muncitorii care demonstrau pentru pace. Astfel, cu prilejuldemonstratiei de la 31 mai 1915, fortele armate au pus stgpinire pe grAdinaCismigiu unde avea loc demonstratia muncitoreascg. Rezultatul a lostrgnirea mai multor muncitori i arestarea unor conducgtori ai clasei munci-toare (Al. Constantinescu si D. Marinescu).

La aceste demonstratii antirgzboinice an participat mii de cetfiteninu numai din rindurile clasei muncitoare, ci si ale micii burghezii, care nudoreau rgzboiul. La 17 mai 1915, cind la Bucuresti a avut loc un marerafting, motiunea adoptata, dupg ce infiera politica de lgcomie perfidie aimperialismului- italian (Italia tocmai intrase in razboi), cerea din partea

,guvernului romin sa pgrgseascg politica duplicitglii, sg declare neutra-litatea cinstitg definitivg, ca ss asigure existenta i viitorul Rominiei,iar ,,... muncitorimii, tgrgnimii i negustorimii viatg pasnicg, tulburatgacum prin n.esiguranta situatiei" 4.

Cu toate el din cauza conditiilor economice grele din timpul neutrali-tgtii, muncitorii riscau oricind sg remind farg lucru, ei an declarat nume-roase greve in cursul anului 1915, in orasele Bucuresti, Bacfiu, Braila,Galati s.a. Yn luna august 1915 peste 6 000 de grevisti an demonstrat pestrgzile orasului Brgila. Yn urma interventiei politiei, an lost rgnite maimulte persoane, iar numerosi muncitori au lost arestati. Muncitorii ceferistide la atelierele centrale au declarat i ei grevg, Infruntind prevederile legiicare interziceau actiunile greviste in intreprinderile statului.

La 25 octombrie 1915 s-a deschis la Bucuresti col de-al patrulea con-gres al P.S.D., cu o bogat5 ordine de zi, in care figurau problemele

1 Foaia lindrului, nr. 2 februarie 1916.2 Ibidem, nr. 11 decembrie 1915.

Ibidem, nr. 9-10 octombric-noirmbrie 1915.Lupta zilnicd, 19 mai 1915.

11i

3

si

si

:

www.dacoromanica.ro


social-democratia si razboiul, Federatia Socialists Balcanica, reformele s.a.In ansamblu, congresul a constituit o forma de manifestare a luptei impo-triva razboiului. Rezolutia in aceasta problems aproba atitudinea anti-razboinia a Comitetului executiv indemna a organiza si mai departslupta impotriva razboittluil. Congresul, In rezolutiile sale, condamna pesociallovinistii din ta'rile beligerante aducea, printr-o rezolutie speciallelogii partidelor ftactianilor social democrate, in special deputatilorbolsevici din. Duma, care ramasesera credinciosi principiilor internationa-lismului proletar. Congresul nu arata insa clar ce trebuiau sa face socia-listii din Rominia in cazul in care tara ar fi intrat in razboi. In. raportulintitulat ,,Social- democratia razboiul" desi se condamna, in general,razboiul imperialist, se sustinea ideea apararii patriei, pentru ca muncitorulsa-si apere drepturile eistigate in aceasta patrie. Von apa'ra tara, pentru anu pierde libertatile noastre, eind razboiul devine o realitate (subl. noastra

adica veche teza oporturista : se lupta impotriva razboinlui numai pinsce acesta izbucneste N.C.) dar ne vom interesa prea putin dace noi amfost cci atacati sau noi ataeam, pentru ca aceasta nu este decit o chestiuneformals ..." 2.

In accst ful lucrarle Congr;sului reflectau modul in care se exer-citau asupra d. fritelor curE nte din sinul partidului presiunea maselormuncitorE sti si influents pe care oportunistii o aveau Inca.

In primele luni ale anului 1916 manifestarile antirazboinice alemuncitorilor s-au intensificat. Ele se impleteau cu lupta pentru satisfacereaunor revendieari economice impotriva exploatarii capitaliste. La 1 Mai1916 demonstratiile muncitorilor s-au desfasurat, pentru prima oars de larefacerea miscarii muncitoresti din tara noastra, chiar in ziva respective(zi de lucru).

Luptele muncitorilor din prima jumatate a anului 1916 s-au inten-sificat datorita ritzboiului care devenea din ce I ce mai iminent scumpiriitraiului, rezultat nemijlocit al pregatirilor militare. Avintul luptelormuncitoresti an determinat conducerea P.S.D. §i C.G.S. sa organizezein ziva de 12 iunie in toate centrele importante din tara intruniri anti -razboir_ice. Asemenea intruniri au avut loc in orasele Bucuresti,Tr. Severin, Ploesti etc. Ziarul Lupta zilnica relata la 14 iunie 1916 unfapt foarte semnificativ, petrecut la Ploesti, uncle unii soldati din regimentulscos in strada pentru imprastierea muncitorilor, le §opteau acestora :Mergeti inainte, noi n-avem gloante pentru voi".

MomEntul culminant de lupta din acesti ani impotriva exploatariicapitaliste i pentru pace, moment care a ramas ca un simbol al luptei anti,r'a'zboinice a clasei muncitoare din Rominia, II reprezinta demonstratiilede la Galati din prima jumatate a lunii iunie 1916.

Orasul Galati era unul din centrele In care miscarea muncitoreasc5avea traditii glorioase de lupta.

Yn ziva de 3 iunie 1916 a avut loc o demonstratie prin care munci-torii galateni se ridicau impotriva scumpirii traiului si pentru alte revendi-

1 Lupta zilnicO, 30 octombrie 1915.Ibidem, 8 noicmbrie 1915. Vezi 0 V. Liveanu, op. cit., p. 113 -114.

si

si

si-1

si

ti

S www.dacoromanica.ro

22 N. COP016 16

earl economice, strins impletite.eu lupta impotriva pregatirilor de intrareIn razboi a Rominiei. Autoritatile au refuzat sa satisfaca revendicarileeconomice, ceea ce i-a determinat pe muncitori sa organizeze din nou omare demonstratie la 6 iunie. Valul de demonstratii, o data dezlantuit, cugreu mai putea fi oprit de autoritati. La 12 iunie, muncitorii au hotaritorganizarea unui nou miting si a unei marl manifestatii de strada. Deoareceautoritatile au refuzat sa acorde autorizatiile corespunzatoare, intrunireas-a tinut in curtea sediului organizatiei socialiste locale. Muncitorimeagalateana a hotarit, la acest miting, sa proclame greva generala pentru 24 ore.

to ziva de 13 iunie 1916 armata scoasa in strada de autorit5,ti adeschis focul impotriva muncitorilor care demonstrau pentru pline si pace.Au eazut ueisi miseleste 9 muncitori in frunte cu Pascal Zaharia si SpiridonVrinceanu, far alti citiva zeci an fost

In Galati a fost introdusa o adevarata stare de asediu, guvernulIncepind sa caute, ca de obicei, pe instigatori". Masacrul inapo-triva muncitorilor din Galati nu a ramas fara raspuns din partea claseimuncitoare. Conducerea P.S.D. si C.G.S. au lansat un manifest prin carelufiera guvernul pentru crima sa premeclitata si chema clasa muncitoareea protesteze impotriva impuscarii fiilor ei, printr-o greva generala de 24ore in ziva de 16 iunie. Yn zilele urmatoare, in principalele orase din tarsmii de muncitori au intrerupt lucrul. Muncitorimea din Rominia se pregateapentru greva generala ca semn de protest impotriva masacrului de In Galati§i a pregatirilor de intrare in razboi. Singeroasa reprimare a demonstra-Aid de la Galati si asasinarea celor noua muncitori in frunte cu SpiridonTrinceanu si Pascal Zaharia arata tovarasul Gh. Gheorghiu-Dejdeparte de a intimida pe muncitorii revolutionari, a fost semnalul unorputernice demonstratii de protest la Bucuresti, Ploesti, Braila etc., al uneigreve a 15 000 de muncitori urmata de o demonstratie la Galati ..." 1.

Amploarea luptelor muncitoresti a infricosat burghezia. Ambasadorulfrancez relata guvernului sau ca Bratiann este hot5,rit sa ordone mobili-zarea generala de teama ca nu cumva miscarea din Galati sa se intindalei asupra celorlalte orase si sa impiedice astfel razboiul" 2.

Ziarul reactionar Epoca stria ca la Galati guvernul pare a fiintrodus un regim de stare de asediu. Orasul continua a fi ocupatre,ste. Trupele de infanterie se cavalerie sent postate in. diferite puncte aleorasului. Trupele de garnizoana vor fi consemnate in cazarmi in.cepinddin astaseara" 3. In Capitala fabricile si intreprinderile erau inconjuratede patrule militare. Chiar ziarul burghez Adevarul, care ducea o aprigacampanie razboinica, nu putea sa ascunda ca la Bucuresti avea loc ceamai intinsa desfasurare de forte militare si politienesti din cite se vazuserala not vreodat5,4. Armata, int'arit5, cu artilerie, a ocupat din zorii zileicartierul Grivitei.

Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole si cuvintdri, ed. IV, Buc., 1955, p. 365.2 Cum s-a prapadit Ora Acte si documente,oficiale dirt arhivele diplomallei rusesti relative

la inirarea noastrd to actiune publicate de ziarul Pravda" din Petrograd, Buc., 1918, p. 20.$ Epoca, 17 iunie 1916. Vezi si Analele Institutului de istorie a parlidului de pe lingd

C.C. at P.M.R., nr. 3, maiiunie 1958, p. 100.Adevdrul, 17 iunie 1916.

I

asa-zisii

www.dacoromanica.ro

17 LUPTA CLASEI MUNCITOARE DIN ROMINIA IN ANTI 1914-1916 23

Valul de intruniri §i demonstratii antirAzboinice, stimulat de eveni-mentele din Galati, s-a extins in toat'a' tara. La Ia Boto§ani, Roman,Focpni §i in alte orate, class muncitoare s-a solidarizat cu lupta fratilorei din Galati. La 16 iunie in Bucure§ti, Ploesti §i Br Aila s-a declarat grevAgeneral. In zi de lucru scria Lupta zilnieet pe timp de criza, cindmuncitorii aleargl in dorul unei bucAti de piine zeci de mii de lucrAtoriau tinut sA-§i facl datoria infierind crima premeditate de la Galati . " 1.

Inc/ in primele ore ale zilei de 16 iunie In Bucure§ti coloane compactede muncitori se indreptau spre sala Dacia", locul de intrunire. La ora 8sala devenise neincApAtoare. In acelmi timp companii militare au inceputse ocupe imprejurimile said Dacia", iar la periferie au fost postate injurul fabricilor patrule militare. Astfel cartierul Regiei era inconjuratde batalioane de vinatori iar pe strazi patrulele militare interziceau munci-torilor s'a se apropie de fabricl. La atelierele C.F.R. au fost duse §i tunuri,iar soldatii au fost introdu§i in ateliere pentru a cerceta ce vor face mun-citorii.

La mitingul care a avut loc an luat cuvintul I. C. Frimu §i altimuncitori care an protestat impotriva actiunilor criminale ale guvernului§i impotriva rAzboiului In care era impins'a t ara. In motiunea votatI lasfir§itul mitingului se spunea ca muncitorii nu vor inceta lupta pins cind

toti criminalii nu-§i vor lua pedeapsa, pin' cind politica de infra-rainzire nu va ineeta, pin./ cind guvernul nu va declara in fata lumiimntregi ca el dore0e o neutralitate cinstit5," 2.

In timpul demonstratiei muncitorii an dat o ripostA hotAritg §iopozitiei antantofile care cluta s'a foloseasc5, nemultumirile maselor pentrua rasturna guvernul §i a tiri astfel imediat Cara in rAzboi de partea Antantei.In legAturl cu aceasta ziarul Lupta zilniett scria la 18 iunie c1 muncitoriinu vor ajuta niciodat5, partidele burgheze sa vine la putere. Muncitorii,scria ziarul, nu vor cuceri puterea pentru altii, ci pentru ei MOO, rostogo-lind burghezia in abisul ve§nicei opozitii ...".

La Ploesti de asemenea in ziva de 16 iunie toate fabricile an fostinchise iar soldatii regimentelor din localitate au patrulat in jurul fabricilor§1 locului de intrunire a muncitorilor. La miting au luat cuvintul delegatidin Bucure§ti §i ai muncitorimii locale. Demascind fatarnicia claselordominante, un muncitor spunea : ,Cei maxi ne vorbesc de mArirea patriei.Priviti ce ne-a dat patria la Galati §i ce a dat tafanimii la 1907" 3.

La 19 iunie la Bucure§ti a avut loc din non un mare miting lacircul Sidon". Luind cuvintul la acest miting I. C. Frimu, neinfricatulluptator pentru cauza clasei muncitoare, spunea adresindu-se muncitorilorprezenti : Faceti prin con§tiinta voastel ca cei de sus s5, simtA putereavoastrA. Faceti ca prin puterea voastrA sa Inlocuiti societatea de azi bazatIpe nedreptate, pe impilare §i jaf, printr-o societate bazatl pe dreptate, peegalitate, pe socialism".

1 Lupla zilnith, 18 iunie 1916.2 Ibidem, 17 iunie 1916.3 Ibidem, 18 iunie 1916.

Ibidem, editie speciaI6, 21 iunie 1916.4

www.dacoromanica.ro

24 N. COPOIU 18

La 20 iunie in ziva inhumgrii muncitorilor uci§i, la Galati s-a declaratgross generall. Au urmat cortegiul peste 10 000 de muncitori, meserialitii intelectuali din Galati, precum §i numeroase delegatii de muncitoridin alte orme. In fata valului crescind al actiunilor muncitore§ti, guvernula fost nevoit sa is made mAsuri prin care sl dea o aparentI de satisfacerea cerintelor muncitorilor. Astfel, a fost destituit ajutorul de primar alorasului, a fost mutat primul procuror din Galati iar prefectul a fostinlocuit. Toate accste masuri erau Ins numai manevre care tinteau sldemobilizeze pe muncitori, ale caror revendiclri nu se limitau la schimbareaprimarilor §i prefectilor, ei priveau politica general a guvernului burghezo-mosieresc, lupta impotriva, intraxii Rominiei in razboiul imperialist.

Luptele muncitorilor de la Galati au avut ecou si in alte tAri.In manifestul de protest al Comisiei internationale socialiste din iulie 1916impotriva arestlrii lui Karl Lietknecht §i a altor militanti care s-auridicat impotriva razboiului imperialist, se arlta ca in Rominia burgheziaa rlspuns cu gloante cererilor juste pentru pine ale maselor populare,astfel cs, inainte de a intra in razboiul imperialist, clasele dominante dinRominia an inceput razboiul impotriva propriului for popor 1.

Luptele muncitorilor de la Galati §i din restul tlrii au arltat ca. inRominia exista o fortl capabila sa% se opunl en politicii aventuriste,imperialiste, a guvernului burghno-mo§ieresc. Ele constLuiau, dupa cumarata tovara§ul Gh. Gh3orghin-Dej, afirmarea vointei proletaria-tului de a se manifesta ca o for politicl independent./ §i a se opune razbo-iului imperialist, dupl exemplul eroicului proletariat rus" a.

0 data cu impu§carea muncitorilor de pe strlzile orasului Galati,actiurile clasei muncitoare impotrivarazboiului imperialist an cgpAtattot mai mult caracterul de luptit directl impotriva regimului burghezo-moieresc. Pe scena acestei maxi bltIlii istorice care triceps k;i in Rominiaintre capital §i muncl, intre burghezie §i proletariat, stria Lupta zilnie

no§tri morti §i tovara,ii no§tri rgniti an fost patrula de recu-nomtere a intregii class muncitoare din Rominia, au fost avangardapartidului social-democrat ..." 3.

Manifestatiile muncitorilor impotriva razboiului an continuat cuaceemi intensitate §i chiar la 15 august 1916, ziva intr./Hi Rominiei inrazboi, a avut loc un mare miting la Bucure§ti.

Actiunile clasei muncitoare nu an reu§it totu§i sa Impiedice claseleexploatatoare de a tiri Rominia in razboiul mondial imperialist. Proleta-riatul din tara noastfl era lipsit de un partid consecvent revolution.arcare sI elaboreze o linie politicA marxist-leninistI cu obiectivele rgsturn6riiputerii claselor exploatatoare §i a instaurArii puterii politico a clasei munci-toare. Partidul social-democrat din Rominia, ros de spiritul legalist,

1 Dokumente and Material len zur Geschichte der deutschen Arbeiterbetvegung, vol. T,Berlin, 1958, p. 421. Vczi §i Analele Institutului de istorie a parlidului de pe ltngd C.C. alP.M.R., nr. 3, 11)60, p. 161.

2 Lupta zilnicd, 22 iunie 1916. Vezi §1 necrologul publicat In V iitorul social, nr. 3,1916, p. 97-99.

3 Gh. GheorghIu-Dej, Arlicole cuointari, Buc., ed. IV, 1955, p. 365.

dirzenie

,,...

tovarkii

¢i

is]

www.dacoromanica.ro

19 LUPTA CLASEI MUNCITOARE DIN ROMINIA IN ANII 1914-19:6 25

concentrase ani de zile puterile In lupta pentru domria legilor" pentrureforme in cadrul statului burghezo-mosieresc. Ins atit in anii neutralitatiieft $i in anii fazboiului s-a produs un proces de crestere a curentului revolu-tionar In sinul vechiului partid.

Chid In luna august 1916 guvernul roman a intrat in fazboi, publica-tiile socialiste, dup.& ce citva timp an suferit rigorile cenzurii, au fost inter-zise. Actiurile de lupt& ale clasei muncitoare desfasurate in cadru legal auluat sfirsit. Greut&tile rAzboiului, ocupatia germang, cresterea stArii despirit revolutionar si influenta revolutiei din februarie din Rusia au fAcutca elementele de stinga s& intensifice actiunile in ilegalitate. Influentaurias& a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie raspindirea largg intara noastrA a ideilor leniniste au grAbit procesul de clarificare politic&si ideologic& din miscarea muncitoreasc.a. S-a int6rit curentul de stingain P. S.D., ceea ce a dus la formarea grupurilor comuniste apoi, in 1921,la formarea Partidului Comurist din Rominia.

Oamenii munch din Republica Popular& Romir2a, constructori aisocialismului luptsatori activi pentru cauza p'acii in lumea intrea0, pebun& dreptate se pot mindri cu lupta curajoasl, eroic6, a clasei muncitoaredin tara noastfa' impotriva intrArii Rominiei in rIzb oiul mondial imperialistdin 1914-1918, lupt& care reprezintl o paging glorioasa din istoria poporu-lui nostru.

B0PbBA PYMbIHCH0r0 PABOtIETO IiJIACCA IIPOTVIBBCTYIIJIEHHII PYMb1H1414 B IIEPBYIO M14130BYI0 BOIIHY

(1914 1916)

PE3IOME

B nacTonunit pa6oTe anTop upon/Ten goaaaam as ocnonaana gortymenron, 'Taon nepaog acitipagaTel a PyMbIBMIT (1914-1916) paG.Piati is Gopogcn npoTan ee neva-Zelinff a nepnylo maponylo Rainy. Ocoanan c camoro nagana 14MncepxamicingecHrit xapaxTepwaft BOftlul, pa6oln.11 agacc Pymbnum H ero npegnanaTena paw Gaatiaga anTanaguonanb-Rya) H airranapogayio nogyrimiy npanaTenaclna Bpal many.

B 60pb6e 11130114B BatHb1 eine oTileTaanee ofipaconanach Tegenan, cyarcTnonanunreTorga B pymuncacm:paGoucm gnamenait H conman-gemoapaTlitiecacti naplax. H. Acqa ;r-amify-rep, oTapuTo aannan o neoGxogrimoura aainaThr pogamf B 'TOM cnyvae, ecrunpannTe.nbcTro nonneveT pyM61HCH1It aapog B amnepaagacuplecayio 'lathy; Pal-mem-mitsauna noaagmo nempa, mencgy Tcm nenhie anememar, Faa Anexy KoncranTanecay,Bacanecay-Baccan H gp. npaGaantagach x nonnichat ycl anomie, He nonaman, ognaao,11031110eTb10 noayura apenpainenan amnepaanacTinecaat BakilM B rpancgancaylo.

Yripogearno nenoil ycranoBBa B110143COge x BOitHe cog ttcTnonana a CBR311 pymbnicarixCOgliaBlICTOB c nenumll (1)paanunma a napTanma gpyrax capan, npentge neer°, ax riacruena conenlaaaa B gammepnagbge B e03b1B B ByxapecTe coaaagacTagecac11 Rokal).3penglinGanaancaax cipan (JleTOM 1915 r.).

B OTOT nepaog B pymbnicacit paGoticit Henan" BEnnna Tpygm B. H. Jlermaa.Paao6gattenyno amaepaagaci atiecactt ucththi ax7HBHOcog ttelLotaam co Granary npo-

Tan Bettina H gemoncTpanaa pymmacaoro paGo ger° anacca, nponogannmeca B 1914-1916 rr.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

26 N. COPOIU 2cr

Hpylmeitunim nucTynneHnem pa6ogero Haacca PyMLIHAH 6maa gemoncTpartHH 1916 r.13 ra.aage, Horga pa6ognx, Tpe6onaHumx mHpa H x.ge6a, ncTpeTHau ny.ax 6ypncyamo-no-meluxqbett apmti. B aTOT geHb 6uno y6HTo 9 pa6otnix Bo mane c IlacHagem 3axaplinCIIMplIAOHOM Bp1.1111.4aHy n paHeHo cahnue TpngHaTH. HpoaaaaH pacnpana B raslage 131,13Banaorpomnyio BOJniy pa6o (114X gemoHcTpaHHti no scat eTpaHe. Bce aTO He nomemano acTynaemnoPymbimm B HmnepHaJmcnmecHylo Hatay. PymbnicHoe 6ypHiya3Ho-nomenultibe npanHTenb-cTno nocneamao BTAIIyTb cmpaHy B BOtny, tiTo6islytiacTmmaTb. B genexte go6bigH" M'1T061,1 nogamnb gaumemm Hapommx mace as milp H gemoHpanmecHme peci)opmbr.

LA LUTTE DE LA CLASSE OUTRItRE CONTRE L'ENTR2EDE LA ROUMANIE DANS LA PREMARE GUERRE MONDIALE

(1914-1916)

RESUME

L'auteur s'attache a montrer dans cet article, sur la foi de documents, que durant laperiode de la neutralite de la Roumanie (1914-1916) la classe ouvriere a lutte contre l'entreedu pays dans la premiere guerre mondiale. Consciente des le premier instant du caractereimperialiste de cette guerre, la classe ouvriere de Roumanie, par ses representants, a demasquela politique antinationale et antipopulaire du gouvernement Bratiano.

Lalutte contre la guerre a precise davantage encore les courants existants au sein dumouvement ouvrier et du parti social-democrate de Roumanie. Alors que C. Dobrogeanu-Gherea se declarait ouvertement pour e la defense de la patrie * au cas oil le gouvernementaurait pousse le peuple roumain dans la guerre imperialiste, et tandis que Racovski se situaitsur des positions centristes, les elements de gauche, tels que Alecou Constantinesco, Vasi-lesco-Vassia et d'autres se rapprochaient de la position leniniste, sans cependant comprendreparfaitement le sens du mot d'ordre de la transformation de la guerre imperialiste en guerrecivile.

Une contribution importante a l'affirmation d'une attitude de gauche dans le problemede la guerre a ete dorm& par les relations des socialistes de Roumanie avec les partis etles fractions de gauche d'autres pays, en premier lieu par la participation a la conference deZimmerwald et par l'organisation a Bucarest de la conference socialiste interbalkanique enete 1915.

Durant cette periode, la presse ouvriere de Roumanie a fait parattre certains ouvragesde V. I. Lenine.

Les actions visant a demasquer le caractere imperialiste de cette guerre ont ete for-tement soutenues par les reunions et les manifestations antiguerrieres de la classe ouvrieredu pays, qui se sont deroulees de 1914 a 1916. L'action la plus importante de la classeouvriere de Roumanie a eu lieu a Galatzi en juin 1916, lorsque la manifestation des ouvriersorganisee sous le mot d'ordre de tc paix et pain * a 60 accueillie a coups de feu par l'armeedu regime bourgeois-agrarien. Ce jour-la, neuf ouvriers ont ete tiles, Pascal Zaharia etSpiridon Vrinceanu en tete, et plus d'une trentaine ont ate blesses. Les evenements san-giants de Galatzi ont provoque une vague immense de manifestations ouvrieres par tout lepays. Mais tout ceci n'a pu empecher l'entree de la Roumanie dans la guerre imperialiste.Le gouvernement bourgeois-agrarien roumain s'est hate de pousser le pays dans la guerre afinde participer au « partage du butin * et, par ailleurs, de mettre fin a in lutte des massespopulaires pour la paix et pour des roformes democratiques.

is

www.dacoromanica.ro

ASPECTE DIN LUPTA ORASENILORDIN TARA ROMINEASCA MOLDOVA

IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALEIN SECOLUL AL XVIII-LEA $1 LA INCEPUTUL

SECOLULUI AL XIX-LEA (I)*DE

C. SERBAN

A. LUPTA IMPOTRIVA SARCINILOR FISCALE $I A ABUZURILORSLIRIBMILOR DIN APARATUL ADMINISTRATIV

Ca centre ale concentrarii populatiei, a uneltelor de productie,a capitalului, a necesitatilor §i a mijloacelor de a le satisface" 1, oraseledin Tara Romineasca si Moldova an cunoscut mai ales in a doua jumatatea secolului al XVIII-lea o dezvoltare economics pe linie ascendents. 0principal" cauza a cresterii bunei for stari a fost adincirea procesului deseparare a mestesugurilor de agriculture si a diferentierii fn cadrul ace-luiasi mestesug prin aparitia unor not ramuri mestesugaresti inrudite 2.Datorita acestui fapt a crescut pe piata interns varietatea marfurilormestesugaresti care limitau tot mai mult circulatia marfurilor similarestraine, provenite din import.

Pe piata permanents a orasului 3 denumita fie Tirgul de Sus , fieTirgul de Jos, fie Tirgul vechi sau Tirgul nou, fie Tirgul din launtru, dughe-nele i pravaliile desfaceau marfuri mestesugaresti de larg consum pentrupopulatia locals, i anume obiecte de imbracaminte, de incaltaminte,marfuri alimentare, obiecte casnice etc. Aceste marfuri erau produse inatelierele care se aflau de cele mai multe on in aceleasi pravalii dar

* Partea a II -a a studiului de lap va aparea Intr-un numar viitor.1 Marx-Engels. Ideologia germand, In Opere, Ed. politica, Buc., 1958, vol. III, p. 51.2 La Iasi erau In 1755 peste 40 de ramuri mestesugaresti, jar In Bucuresti, In 1780,

peste 50 de ramuri.a P. P. Panaitescu, Interpreleiri romtneqti, Buc., 1947, p. 172.

$1

www.dacoromanica.ro

28 C. SERBAN 2

intr-o camera separata si unde lucrau in conditii grele de munca uce-nicii si calfele mesterilor 1. Cu toate acestea mestesugarile orasenesti nusatisfaceau in Intregime cererile crescinde de marfuri ale populatiei in.continua crestere datorita unei tehnici Inca inapoiate si a unei productiilente stinjenita de prevederile statutelor de breasla. De aceea, (1[0 unclemestesuguri ajung uneori sa exporte marfuri mai ales in imperiul otoman 2,totusi cele mai multe din ele slut nevoite sa suporte concuren.ta unormarfuri similare straine desfacute pe piata intern& prin import.

Cea mai mare cantitate de marfuri importate prin negustorii strainisi cei paminteni erau articolele de bacanie marfurile manufacturiere-provenite mai ales din marile centre industriale europene 3. Marfurile dinaceasta ultima categorie erau aduse de negustorii lipscani irr cele dinprima categoric mai ales de negustorii brasoveni si sibier.i. In tarifelevamale din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea care au fost in vigoarein Moldova si Tara Romineasca sint cuprinse urmatoarcie marfuri din.import care au circulat pe plata noastra interns : cafea de Moca, zaharCassonade, indigo din India, ulei din Franta, pinza din Olanda i Rusia,fesuri din Fez, matasuri din Florenta, Venetia, China si Lyon, postavuridin Paris, Londra si Venetia, ghcrmesuturi din Istambul, blanuri dinPolonia, Rusia, Turcia si Crimeea, lemn din Brazilia, covor re din Smirna-si Salonic, saluri din Chios si Cairo, halva din Adrianopol, §ofran dinVenetia etc. 4.

0 alts categorie de marfuri, desfacute pe plata periodica sau in.Tirgul din afara o constituia marfurile mestesugaresti de calitate infe-rioara, produse in mediul rural si care erau destinate populatiei nevoiasea oraselor asezata de obicei prin mahalalele de margine, i anumc:abale, postavuri groase de tara, sumane, pinza groasa, obiecte casnicedin lemn si din pamint (oale, strachini, linguri etc.) buti, doage etc. 5.Yn Tirgul din afara se mai vindeau lemne de foe si materiale de constructie(cherestea, var, caramida etc.) precum lucruri necesare,hranei populatiei : cereale, zarzavaturi, legume, vite, pasari, produselactate, vin ; pe linga acestea se mai constata desfacerea materiilor primeanimale (piei netabacite, Una) tai vegetale (in, cinepa) achizitionate maiales de catre mestesugari 6. Aceste marfuri proveneau de obicEi din gos-podariile taranilor care locuiau in satele aflate pe mosia orasului, de lalocuitorii mahalalelor orasului asezati la margine care aveau preocu-pari agricole, de la gospodariile unor reprezentanti ai elrsei stapinitoare(boieri, manastiri, biserici) posesori de Intinse mosii 1. Ta acest fel, re

Vezi Studii, 1959, nr. 6, p. 55-89.2 Vezi tarifele vamale din sec. XVIII sI de la tnceputul sec. XIX.3 Arhiva romtneascd, 1860, p. 242 -262: Arh. St. Iasi P. 215-221. Arh. St. Buc.,

ms. 2, f. 3-9 ; ms. 20, f. 147-153 v.4 Hurmuzaki, Documente, vol. XVI, p. 647-649; D. Z. FurnicA, Din istoria comer-

falai. Mai ales bdcania, Buc., 1908, p. 167-173.5 V. A. prechia, Istoria Romtnilor, vol. I, p. 100-101, 280: Arh. St. Buc.,ms. 2,

file 31.o Arh. St. Buc., ms. 17, p. 184 v.; ms. 18, p. 71.7 P. P. Panaitescu, Cdldlori poloni to Tdrile Romtne, Bucuresti, 1930, p. 238 ; Marcel'e

Karadja, Principalele Romtne vdzute de un funclionar lure din sec. XVIII (1742), to Arhivele

§i

nisip, §itindrila,

www.dacoromanica.ro

3 DIN LUPTA ORA$ENILOR IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALE 29

masura ce prin activitatea mestesugarilor negustorilor capitalul comercialse impunea mai mult pe piata sd dincolo de limitele orasului 1 in aceeasimasura tarardi si unii reprezentanti ai clasei stapinitoare erau cit maimult interesati in dezvoltarea comertului si a largirii pietei noastre interne.

Un alt factor care a contribuit la Inflorirea economics a oraselor-din Moldova si Tara Romineasca a fost infiintarea de intreprinderi manu-facturiere. Aceste Intreprinderi produceau in general obiecte de largconsum : luminari pentru iluminat2 (la Bucuresti), postav, piele, teste-meluri, bumbac tors pentru imbracaminte, Incaltaminte (tot la Bucu-resti) 3, fidea, bere, macaroane, ulei, pentru alimentatie (la Bucurestila Iasi 5, la Roman 8, la Galati7) sticla si sapun pentru uz casnic (la Bucu-resti) 8. in aceste manufacturi marfurile erau produse de mestesugari,inaseni si tarani a caror munca era indrumata de mesteri specialisti straini.Ele erau apoi vindute pe plata orasului In pravalii speciale ai caror pro-prietari beneficiau de anumite privilegii. Marfurile deli nu aveau calitatea.superioara celor produse In tarile europene, totusi ele erau destinate maiales orasenilor. Unii reprezentanti ai claselor stapinitoare hug, Inca de lajumatatea secolului al XVIII-lea preferau marfurile manufacturatestraine celor produse In tara deli plateau pentru aceasta mai mult. In1762 misionarul catolic Boscovici, In trecere prin Moldova, a remarcatcum domnii tarii aruncau mari sume de bani pentru procurarea unorasemenea marfuri straine in timp ce multi dintre boieri se Intreceau caremai de care prin a cumpara postavuri cit mai fine, stofe de culori si decalitati cit mai variate si blanuri de cea mai buna calitate, neprecupetindsume mari de bani stoarse de pe spinarea taranilor care munceau pe mosiilefor 9. 0 asemenea remarca o face insusi un domnitor moldovean, GrigoreAlex. Ghica, care, dupa cum spline cronica, ar fi folosit la Imbracaminteasa postav produs in tara, spre a da de exemplu multora din boieri carefsi iroseau banii cumparind asemenea marfuri de peste hotare1°.

Dezvoltarea fortelor de productie in orasele din Moldova si TaraRomineasca pe linie ascendenta care a determinat inflorirea for economicsa cunoscut in majoritatea cazurilor conditli favorabile. Asa se explica

011eniei, 1933, p. 264; G. Bezviconi, Calatori rusi to Moldova f t Muntenia, Buc.; 1947,p. 72, 78 ; Revista isloricd, 1924, p. 44.

Mirx, Capitalul, Buc., 1956, vol. III, partea I, p. 325; S. F. Tocmalaiev, Capitalulcomercial si prof nut comercial, Ed. de stat, 1951, p. 13.

2 Wizenl de istorie a orawlui Bucure§ti, nr. inv. 5565 (37.695).8 Arh. St. Buc.. ms. 47, p. 22-24, m-rea Marcuta I, 7-9 ; Urechia, Istoria Romtnilor,

vol. XI. p. 298-299 ; Gh. Ghiblinescu, Surete iwoade, vol. XV, p. 200-239 ; E. D. Tappe,Bentham in Walachia and Moldavia, In The Slavonic and East European Review, vol. XXIX,nr. 72, 1950, p. 68 ; C. *erban, Intreprinderea de postav de la Pociovalilte si Bucuresti,Yn Studii, 1952, nr. 3, p. 86-105.

4 Acad. R.P.R., ms. 260, p. 111 ; CCCLVIII 33.6 Ion Neculce, 1925, p. 206 ; Acad. R.P.R., LXIII 75.6 Acad. R.P.R., LXIII 75.7 Arhivele Basarabiei, 1938, nr. 1-4, p. 79-80.8 E. D. Tappe, op. cit., p, 71 ; Arh. St. Brasov, Acte judecatorqti 243(1809; Arh.

Stat., Buc., 19, fil. 25; ms. 8, fil. 249.9 I. Boscovici, Journal d'un voyage de Constantinople en Pologne. Lausanne, 1772,

p. 243 244.10 M. Kogilnice.mu, Cronicile Romlniei, Bucurclti, 1872, vol. III, p. 252.

gi

3i

1

www.dacoromanica.ro

30 C. $ERBAN 4

de ce In cursul secolului al XVIII-lea Inceputul secolului al XIX-leanumkul oraselor creste datorit5, transformkii unor sate in tIrguriorase. Ne referim pentru Tara Romineasc5, la Drag5,sani, Telega, Rusiide Vede, Blank, Urziceni etc., iar In Moldova la Burdujeni,ceni, Panciu, Odobesti, nlesti 1 etc. Dupa" listele tirgurilor i oraselorstabilite la Inceputul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir pentruMoldova 2 si de stolnicul C. Cantacuzino pentru Tara Romlneasca asi de la inceputul secolului al XIX-lea stabilite de Dionisie Fotino 4 rezult1c5, numgrul acestora a crescut In o sut5, de ani in procent de 25 %.

Orasele care In majoritatea cazurilor fuseser5, infiintate pe mosiidomnesti, posedau In afarA de locurile de casA, case, prIvglii, pivnite,ulite, piete, grarlini, livezi un teritoriu destul de intim cu sate (doobicei 12), paduri, izlaz (imas), balti, riuri, iazuri, locuri de cultur5, pe carele foloseau orkenii. Orasenii aveau pe aceste terenuri intinse, din afara ora-sului, denumitA mosia orasului 5, delnite, oprituri, cufkuri i cuprinsuripe care le stgpineau prin acte de danie sau de cump5,rare pe care lefoloseau cu stirea organelor, alese de obstea orasului 6. Cit priveste partealocuit5, a orasului, cea mai veche de fapt, uncle se afla Tirgul din lluntruse numea vatra acelui oral.

AceastA 1ntinsg suprafatA de p5,mint cu proprietki mobile si imobilefusese initial acordata de domnie la 1nfiintarea orasului In proprietateaorkenilor la care acestia adaugasera" i altele obtinute prin danii ulte-rioare prin cumpkare. Locuitorii oraselor se bucurau de aceea, din parteadomniei de anumite privilegii 7 intkite prin acte : scutiri de plata renteifeudale (claca $i dijma), libertatea personalg, dreptul de autoconducereprin reprezentanti alesi de obste. Orkenii se bucurau de asemenea prinacte personale de o parte din monopolurile domniei : dreptul de tirg,dreptul de vamg, dreptul de a tine scaune de came si de peste, dreptulde a tine mori, de a vinde rachiu si vin, de a tine bg,c5,nii, plkind chiriedomniei numai pe mosia orasului 8.

De la sfir,itul secolului al XVIII-lea reprezentantii domniei Inorasele din Moldova si Tara Rominease5, cu puteri din ce in ce mai marislut vornicii de tirg sau de politie care indeplineau atributiile fostilor

. 1 D. Ciurea, Orasele si tirgurile din Moldova In cadrul perioadei de descompunere afcudalismului, Studii cercethri Istorie, Acad. R.P.R., Filiala Iasi, VII (1956), fast. I,p. 99.

2 D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Adamescu, p. 43-57.8 C. C. Giurescu, Harla slolnicului C. Cantacuzino, Revista istorica romtnil, 1943,

p. 1-27.4 D. Fotino, Isloria generald a Daciei, Ed. G. Sion, Buc.,1859, vol. III, p. 149, 181,

334-336.6 P. P. Panaitescu, Interprelari romtnesti, Bucuresti, 1947, p. 164.

Radii Gioglovan, Doud procese pentru apararea mosiei orasului Ttrgoviste to sec.XIX, to Studii $i articole de istorie, vol. II, 1957, p. 460. D. Ciurea, op. cit., p. 101.

7 P. P. Panaitescv, op. cit., p. 181-188./bidem.

si

Gaiesti,

si

si

si

si

Ftiti-

5i 6tiinlitice,

°

www.dacoromanica.ro

5 DIN LUPTA ORA$ENILOR IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALE

ispravnici de tirg si ureadnicilor (in Moldova) existenti in prima jumatatea secolului al XVIII-lea 1.

Obligatiile fiscale se plateau de orkeni direct domniei iar perce-perea for se facea prin cisll, orkenii fiind. impartiti In uniati fiscale dupacategorii sociale. Valoarea acestui cisle se stabilea prin invoiala cu domnia,prin ruptoare 2. In afara de fumarit care era o dare generals pentruoraseni, mestesugarii vi negustorii din orase mai plateau si uncle darilegate de preocuparile for profesionale : camanarit, ciohodorit, sapuna-rit, lumanarit, ierbarit, cotarit, cintarul domnesc etc.

In secolul al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea preocu-parile celei mai marl parti din locuitorii oraselor ranaineau aceleasi ca viin perioada anterioara adica agricultura. In mod exceptional mestesugariisi negutatorii, al caror numar era predominant in Tirgul din 15,untru serupsesera treptat de preocupg'rile for agricole ocupindu-se acum in modexclusiv cu profesia for de baza si Ivi procurau toate cele necesare traiuluide pc plata orasului. Orkenii cu preocupari agricole ivi aveau asezarilemai ales la marginea orasului uncle constituiau majoritatea populatiei.Dupa o statistics a 12 mahalale din Bucuresti in 1762, din partea Tir-gului din afara taranii erau pe locul 2 din punct de vedere numeric 3. Dinalts statistics facuta in Moldova in 1788 1789 rezulta ca locuitorii oraseloraveau importante preocupari agricole atita timp cit numarul cailor siboilor, proprietatea lor, depkea uneori chiar numarul caselor. In Focsani,la 269 case erau 300 cai vi boi, in Odobesti la 48 de case erau 166 cai si Loi,in Adjud la 61 case erau 205 cai vi boi, la Roman la 617 case erau 448cai vi boi 4. Caracterul semiagrar al multora din orasele Tara Rominestisi Moldovei in aceasta epoca se explica in buns parte la cele de curindformate. Insasi capitals Tarii Rorninesti, Bucurestii, pastreaza acest caracterchiar la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Uncle documente atesta porun-cile date de marele aga vi marele spatar unora din orkenii care posedauvite si care nu be pazeau sa strice holdele celorlalti orkeni. De asemeneatot ei interzic locuitorilor sa depoziteze fin In oral. La Craiova conducereaorasului interzicea spalarea griului si a linei la jghiaburile fintinelor 5.Intr-o descriere german anonima din 1810 se aratg ca orasele Bucuresti,Iasi capitalele celor doua tari romlnesti, se aseamana mai de grabs cuniste sate mari decit cu niste orase " 6.

Ping in secolul al XVIIrlea toate orasele din Tara Romineascasi Moldova fiind infiintate pe movie donmeasca erau considerate dreptproprietate domneasca 7. La inceputul acestui seeol persists Inca puternicin constiinta contemporanilor aceasta conditie juridica a oraselor. Dimitrie

1 N. Grigoras, Dregatorit tirgurilor moldovenesti si for pind la RegulamentulOrganic, Iasi, 1942, p. 44 ; D. Berindei, Ispravnicul sau ispravnicii scaunului Bucurestilor (in ms.).

2 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 172: Vezi Arhiv. Stat. Buc. Cond. Visteriei din thnpullui C. Brincoveanu, ms. 126. Acad. R.P.R. Anatefterul lui C. BrIncoveanu, ms. MLXIX, 5389,

8 I. Ionascu, Aspecte demografice si sociale din Bucuresti la 1762. Revista arhivelornr. 2/1959, P. 127-129.

4 Acad. R.P.R., ms. german, nr. 2, vol. III.5 Arh. Stat. Buc., ms. 2, f. 144 v. ms. 12, p. 54, 176, 237.6 Ion Neculce, 1921, p. 155-156.7 P. P. Panaitescu, Interpretari romtnesti . . p. 173.

al

atributille

www.dacoromanica.ro

32 C. SERBAN 6

Cantemir Incheind tratatul de aliantl en Petru eel Mare (1711) a tinutsA, fie mentionat (articolul 8) cb, domnul Moldovei Dupes vechiul obiceistApineste toate orasele cu satele for din jur" 1. De aceea nu este de mirareeind constatam in documente ca unii dintre domnitori dispunind demosia si vatra oraselor asa cum dispuneau de celelalte monopoluri sipropriet'ati acordau drept danie tutor boieri si mAngstiri pIrti din pamintul.oraselor. Origine a acestor danii trebuie interpretata, ca fiind o mAsurAluata de domnie pentru consolidarea, pozitiilor puterii centrale cu sprijinulreprezentantilor clasei stapinitoare, pe de o parte, iar pe de alta ca una dinsolutiile adoptate de domnie In perioada cind nu mai poseda atiteapentru a face danii repetate.

Asemenea danii intilnim de la jum5tatea secolului al XVII-lea .De exemplu Matei Basarab daruieste mAngstirii Dealu o parte din trupulmosiei orasului Tirgoviste si un helesteu de ringg satul Colacu" aflat petmosia aceluiasi oral 2. De asemenea Constantin Brincoveanu dAruiestetot din mosia orasului Tirgoviste o parte spMarului Mihai Cantacuzino.Cu putin mai Inainte Serban Cantacuzino daruise in 1683 aceluiasi MihaiCantacuzino spAtarul 21 de stinjeni din mosia Bucurestilor grin tufeleorasului" 5. In aceleasi conditii se Intilnesc danii Mcute de domnitor dinmosiile oraselor rnoldovenesti Inc. din 1641, In vremea lui Vasile Lupucare se continua pin5, la sfirsitul secolului al XVII-lea din mosiile oraselorBIrlad, Iasi, Husi, Vaslui, Tecuci, Tg. Frumos, Botosmi 5.

Acordarea de danii din mosia oraselor din Moldova si Tara Itoml-neascA s-a continua,* si In prima jumatate a secolului XVIII, astfel, In 1722din mosia orasului Br cur sti 6, In 1714 si 1716 din mosia Tirgsorului 7, in 1709din mosia orasului Baia 8, 1701 pina In 1719 din mosia orasului Iasi 2,din 1707 ping, in 1722 din mosia Tirgului Neamt 10, In .anii 1726 1729din mosia orasului Succava 11 etc.

In general accste danii avcau o suprafat5 redusA In secolulXVII si cuprincleau mai ales locuri de cases, iazuri, helestee, pivnite,vaduri de morn si terenuri de cultures. Extinderea si frecventa for tot maimare la Inceputul secolului XVIII' a Inccput sa loveasca In intereseleeconomice ale oriSsenilor prin restringerea, mai ales a suprafetelor rezervateagriculturii. Din aceastg, cauza" unele din tlrguri si orase an lost obligateuneori sa arendeze paminturi de cultures de la proprietari de pAmint,

1 P. P. Panaitescu. D. Cantcmir, Viola f i opera, Bucurclti, 1958, p, 107.Arh. Stat. Buc., ntropolia Tarn Rcminciti, CCLXXIX-1.

8 Ibident.4 P. P. Panaitescu, Inlerprclari romtne,li..., p. 169-170.3 Arh. St. Ia0, P. 458-460, 246-29, 259-1, 540-60, 438-18, 434-4, 104-28,

844-3. 339-1, 151-128; N. Ioiga, Sludii ,i documente, vol. V, p. 222. I. Antonovicl,Documente blrladene, vol. II, p. 5-16.

6 Arh. Stat. Buc. M-rea Radu Vod5 1-33-35.7 Acad. R.P.R. CCCLXX-74, CCCLXXVII-4.0 A.111. Stat. Buc. M-rca Ra§ca, 1-3. nr. 31. M-rea Slatinao Arh. Stat.. Bue., ms. 579, fit. 65, i3, 217, 233, 337 rcz.; M-rea si. Ioan Zlatanst

XVIII-3, N. Iorga, Stud.' documente, vol. VI, p. 59.1° Arh. Stat. Buc. M-rea Ncamt LXIII-20, 21, LXIV-1, 3, 4, 5, CVIII, 15.11 T. &Ilan, Documente bucovinene, vol. IV, p. 63-65.

mood,

dive: sii

111-1.

II

www.dacoromanica.ro

7 DIN LUPTA ORASENILOR IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALE 33

pratind dijm5, din bucatele strinse pentru nevoile orAwnilor. In aceast'avreme ora§enii nu protesteaza prea puternic impotriva domnief pentruasemenea danii, ci inainteazA, numai jalbe pe care domnia nici nu le isin seams. In aceste jalbe se arata, ca n-au turgurile nude sa se hraneasc5,"sau c5, n-au Aram Joe osebit pentru hrana i agonisita tIrgurilor" 1ceea ce de fapt era acelasi lucru. Data, totusi aceast'a problems acutg,pentru or5,seni a atras atentia unui domnitor ca Nicolae Mavrocordatdin Moldova, care a incercat fara rezultate sa' strive daniile celo ce s-auMut de domnii mai de curind" 2 in Tara Romineasc5, nu s-a ggsit nimenicare sa is apa'rarea tirgovetilor. Acordarea acestor danii era favorizatade existents regimului turco-fanariot In Moldova si Tara RomineascaIn timpul caruia la conducere erau numiti domnitori cu autoritate maislabs si care, loarte curind an ajuns in mina boierilor i inaltului clerun instrument pentru sprijinirea intereselor for de clasa.

Dup5, reformele lui Constantin Mavrocordat In Tara RomineascaMoldova si mai ales aceea a desfiinfarii juridice a iob5,giei se constat'a o goanadupa brate de munc5, si de not terenuri de CUltar5, 8, care au afectat printrealtele i moiile oraselor. Dup5, o statistics a daniilor acordate boierilor§1 ma'n'astirilor din mosia oraselor rezulta ca In primul deceniu de dup5,reforms (1750-1760) acestea s-au extins asupra unui mare numar deorase tirguri, iar suprafetele concedate erau din ce In ce mai mari.In 1751 au fost acordate danii din mosiile ors elor Cotnari 4 §i Suceava 8,Botosani 6, in 1752 din moqia oraselor Bucuresti7 Birlad 8, In 1753din mosia oraselor Tecuci9 si Bacau", In 1754 din mo§ia orasului Boto-oni 11, Tao 12, In 1755 Tg. Frumos 13, in 1756 din moOile oraselor Piatra 14,EITVIU. 18, Tg. Baia 18, Husi 17, din Tg. Trotu 18, Roman 18, in 1757 dinmo§ia oraselor Birlad 20, Piatra 21, Tecuci 22,i Vaslui 23, in 1758 din

M. Kogiilniceanu, op. cit., vol. II, p. 85.2 Ibidern,3 A. Otetea, A doua iobagie In Tante Romtne (in ms.).4 Fil. Acad. R.P.R. Iasi, Fond. Sf. Spiridon, Pach. 2, a, plic. 2, nr. 4.5 T. Man, op. cit., vol. IV, p. 64-65.6 A. S. Botosani, Fond PrimSrie IX-152.

N. Iorga, Studii ,si documente, vol. V, p. 498; I. Ionascu, op. cit., Revista Arhivelor.nr. 2/1959, p. 124-125.

8 N. Iorga, Studii ft documente, vol. VI, p. 45. Arh. St. Iasi, P. 611 35, 36, 37.9 Papadopol-Calimach, Scrisoare din Tecuci, in Conuorbiri literare, XIX (1855), P. 381.

10 Arh. St. Buc. M-rea Bistrita (Moldova), 1-18.Arh. St. Botosani, Fond Primarie IX-155, 154.

18 Arh. St. Buc. M-rea Sf. Ioan Zlataust XIII-5, XXXVII-1.13 Arh. St. Iasi, P. 736-1, 6.14 Arh. St. Buc. M-rea Bisericani, 111-29, 30; Bistrita (Moldova) X-7-9.15 Fil. Acad. R.P.R. Iasi, idem, path. 2, plic. 1, nr. 5. Arh.St. Iasi, P. 408-89, p. 213.16 Arh. St. Iasi, P. 600-25.17 Arh. St. Buc. Episcopia Hull, LXXI-13 ; ms. 545, f. 11-15.

Arh. St. Bacau, VII-2.19 Arh. St. Buc. Ep. Roman, XIII-13, XXIII-86 rez. 3.20 I. Antonovici, op. cit., vol. II, p. 32-37. N. Iorga, Studii §1 doc., vol. VII,

p. 218 219.21 Arh. St. Buc. M-rea Varatec, XVIII-6, 7.29 Papadopol-Calimach, op. cit. p. 381.23 G. Ghibanescu, Surete §i izooade, vol. XV, p. 136.

8-c. 4741

si

si

1

11

14

¢i

www.dacoromanica.ro

34 C. 5ERBAN a

mosia ormelor Baia 1, Cotnari 2 si Tg. Ocna 3. Pentru anul 1759 nusint date pia' acum.

In deceniile urmatoare ping la 1800 daniile se continua dar cufrecventa mai mica. In 1760 se face danie din mosia Tirgsorului 4, In 1761din mopile Iasilor 5 §i Gherghitei 8, In 1765 din mosiile ormelor Craiova 7,Buzau 8 §i Tg. Birlad 9 si Gherghita", In 1766 din mosia orasului Botopnin,Tg. Vaslui", In 1768 din mosia orasului Ru§ii. de Vede13, iar In 1775 dinmosia Ploiesti14, in deceniul 1780-1790 din mosia Birladului16, iar indeceniul 1790-1800 din mosia Tirgului Frumos16.

Rezulta apdar, ea in deceniul 1750-1760 daniile sint aproape dedoua on mai multe decit In urmatorii 40 de ani. In ceea ce privestecalitatea persoanei care primea dania atit In Moldova cit §i in TaraRomineasc'a cele mai multe shit manastirile, bisericile, episcopiile §imitropolia t aril.

Daniile acordate In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea dinmo§iile oraselor din Moldova si Tara Romineasca se deosebesc de celeanterioare si prin suprafata, care, de data aceasta este mai extinsa siajunge uneori sa cuprinda in intregime mosia orasului iar In rare cazurichiar vatra orasului. In 1752 au fost daruite din mosia orasului Bucuresti400 ha si anume teritoriul a 12 mahalale ceea ce reprezinta aproape 1/7din suprafata sa ; dania era acordatg, manastirii Pantelimon 17. In 1761,dania din mosia orasului Gherghita reprezenta jumatate din suprafatamo§iei sale", In 1756 din mosia orasului Roman se daruiau 1260 stinjeni".In 1753 din mosia orasului Tecuci se smulgeau prin danie 600 de stin-jeni 20, in 1768 din mosia Orasului de Floci, m-rea Sf. Spiridon Nou primea2000 stinjeni

Daniile domnitorilor din mo§iile ormelor care cuprind intreaga mo0eshit urmatoarele : Buzau (1765), Craiova (1765), Ploiesti (1775), Ru§ii

1 Arh. St. Buc. M-rea Rasca, 1-3, nr. 32, 1-21.2 Fil. Acad. R.P.R. Iasi, idem, path. 2 a, plic. 2, nr. 4.3 Ion Neculce 1931, partea I, p. 157-159, 162-164. D. Ciurea, op. cit., p. 101. Auto-

rul accentueazd mai ales pe anii 1756-1757.Acad. R.P.R. CCLXX-75.

5 Arh. St. Buc. A.N. MDLXXXIV-1,2.6 Ibidem, Mitropolia Tarii Romlnesti VI-35 ; ms. 128, ill. 86.7 Ibidem, Suluri, 32.

Ibidem, Ep. Buzau, LXXXI 10,11,16.Arh. St. Iasi, P. 611-35.

10 Arh. St. Buc. Mitrop. Tarii Romlnesti VI-36 ; ms. 128, fil. 86.11 Arh. St. Botosani, Fond Primarie 1X-158.

Arh. St. Iasi, P. 434-16.xs Arh. St. Buc., ins. 3, fil. 23 -26; Acad. R.P.R. CCCXCVI-7 (1769). &Tie biscric-

cu averea for proprie, Buc., 1904, p. 22-24.14 Acad. R.P.R. CXCVI-248.15 I. Antonovici, op. cit., vol. II, p. 66-68, 324-326.16 Acad. R.P.R. XXXVI-186.17 I. Ionascu, op. cit., p. 124-125.18 Arh. St.Buc. Mitrop. prii Rominesti, VI-35, ms. 128, fil. 35.

Ibidem, Ep. Roman XIII-13, XXIII-86, rez.3.20 Papadopol. Calimach, op. cit., p. 381.

. biserici cu averea for proprie. Buc., 1904, p. 25.

21.

9

la

11

o

ra

www.dacoromanica.ro

DIN LUPTA ORASENILOR IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUD1LE 35

de Vede (1768), Tirg§or (1760), Tirgovi§te (1820), Baia (1758), Birlad(1757), Hirlau (1756), Husi (1768), Tecuci (1757), Vaslui (1757) 1, cit pri-veste daniile in care se acorda chiar vatra- orasului sint urmatoarele :Herta (1795), Tg. Falciu (1802) 2 Tirgu Frumos (1813) 3, Roman (1798) 4.

Prin daniile acordate boierilor si manastirilor din mosiile oraselorse produceau importante schimbari in conditie juridic a oravnilor caredin oameni liberi §i cu obligatii fiscale fats de domnie, deveneau depen-denti fats de proprietarul mosiei orasului pe care-si aveau gospodariile 5.In acestc conditii o bung parte din oraseni a caror avere imobila intrasein proprietatea vreunui boier sau manastiri sint de acum obligati sa ras-punda fats de acesta, in primul rind renta feudala prin dijma si claca*.De cele mai multe on nevoia crescincla de capital ii determin'a pe boierisi pe manastiri sa consimta la transformarea rentei in munca si in pro-duse, in renta, in bani, cu alte cuvinte prestatia clacii si predarea dijmei85, se transforme intr-o tax stability de noul propric tar al mosieiorasului.

Pe linga aceasta orkenii mai sint obligati prin schimbarea eon-ditiilor juridice sa, respecte drepturile feudale ale proprietarului platindtare la : vinzarea rachiului si vinului, la tinerea de circiumi §i pivnite,la macinatul cerealelor la moara sau la tinerea de mori, la tinereade pive, dirste, scaune de came si peste, la folosirea izlazului, sau imasului,la cumpararea diferitelor marfuri in tirg si iarmaroace ; de asemenea eitrebuiau sa plateasca chirie (embatic sau besmen) pentru case, Toe deeasy, dughene, magazii, pravalii, soproane etc. 6.

Respectarea drepturilor feudale ale proprietarului mosiei §i vetreiorasului a insemnat o puternica lovitura data intereselor economice aleora§enilor. Prin aceasta, constringerea economics impusa de feudali,venea in contradietie acuta, cu relatille social-economice capitalistecare aparusera, in limitele orasului pins atunci. De aceea, cum erasi de asteptat, de la jumatatea secolului XVIII cind bunastarea orase-nilor crestea necontenit, incep sa apara tot mai mult, in documente,indicatii cu privire la rezistenta for fats de aceste danii, iar dupa acor-darea daniilor, inceputul luptei pentru eliberarea mosiei de sub stapi-nirea noului proprietar. Formele luptei de class a ora'senilor impotrivafeudalilor sint variate si an o amploare destul de mare. Aceasta lupta cucaracter antifeudal se impleteste cu lupta ora§enilor impotriva abuzurilorputerii centrale §i a unor reprezentanti ai clasei stapinitoare care eautausa mareasca sarcinile fiscale ale ora§enilor, fie in folosul for propriu, fiein folosul vistieriei.

In. vechea istoriografie luptele impotriva asupririi feudale dusede orkenii din Tara Romineasca si Moldova, cu exceptia fascoalelor

1 Vezi izvoarele citate In urma. Orasele stnt enumerate alfabetic si pe provincie istoricS.Ion Neculce, 1922, p. 310-311.N. Iorga, Documentcle familiei Calimach, vol. I, p. 588-589.

4 Vezi izvoarele citate to urma.5 D. Ciurea, op. cit., p. 101.6 Theodor Codrcscu, I (1915) nr.1, p. 46. D. Ciurea, Noi dale pentru isloricul oraselor

din Moldova to sec. XV III XI X, Studii cercetari Istorie, Academia R.P.R.,Filiala Iasi, VIII (1957), p. 225.

3

Si Itiinjifice,

www.dacoromanica.ro

36 C. *ERBAN 10

din Iasi §i Bucure§ti, au fost tratate sumar mai ales In lucrarile de sintezal.Autorii acestor lucrari privesc problema mai Inuit sub aspectul politicdealt sub cel social-economic ; in schimb, celelalte forme ale luptei declasa duse de orkeni nici nu sint macar schitate.

Lupta dusa de orkeni Impotriva asupririi feudale a crescut insecolul XVIII §i la inceputul secolului XIX, cunoscind forme deose-bite in functie de obiectele pe care le urmareau. In perioada sus-al-ninth./orkenii formau numai o patura sociala nicidecum o clasa sociala pentruca luati in totalitatea for ca : grupe mari de oameni" nu se diferentiauprin locul ce-1 ocupa in sistemul de productie sociala determinat dinpunct de vedere istoric", nici prin raportul in care se aflau fats de mijloacelede productie, nici prin rolul pe care-1 aveau In organizarea sociala a munch§i nici prin modul §i in proportia in care primeau acea parte a bogatiilorsociale care be reveneau 2.

Aceasta patura sociala era in acela§i timp neomogena. Dupa sta-tisticile referitoare la populatia din Iasi (1755) §i din Bucure§ti (1762)reiese ca prin notiunea, de ors eni trebuie sa /ntelegem eel putin daca nu§i mai mult de opt categorii sau grupuri sociale §i anume : me§tepgari,negustori, tarani, boieri, slujitori (cazaci, seimeni, calara§i, roii, lefegii,beilii etc.) slujbasi In aparatul administrativ, clerici (preoti, calugari,diaconi) §i tigani robi. In asemenea conditii cele 8 categorii sociale prin-cipals care aveau conditii juridice diferite se intelege ca in cadrul lupteiantifeudale nu aveau numai interese comune. De aceea numai In foarterare cazuri, orkenii actioneaza Impotriva asupririi feudale intr-o masacompacta. In cele mai multe cazuri se constata ca actioneaza in mod con-secvent impotriva feudalilor numai acele categorii sociale lipsite de drep-turi politice, cu limitate drepturi economice §,i care suporta greul sarcinilorfiscale ale vistieriei. Ne referim la tarani, mestesugari, negustori, tiganirobi §i Intr-o masura mai mica la slujitori §i slujbasi.

Inainte de a stabili principalele objective ale luptei antifeudale dusede oraseni este necesar sa amintim ca in. conditii speciale anumitecategorii sociale mete ugarii §i negustorii formeaza asociatiiprofesionale pentru a stavili abuzarile savir§ite de unii reprezentantiai clasei stapinitoare 3. i aceasta, trebuie privita ca o forma a lupteiantifeudale dusa de orkeni care insa nu are amploarea acelora pe talele vom expune mai jos. Aceste asociatii profesionale care dispun de oconducere autonoma prin membrii ale§i de ob§te ca *i organele deconducere ale oraului se numesc bresle. in oraele din Moldova §iTara Itomlneasca aparitia breslelor de me§tepgari §i negustori esteconstatata documentar Inca din secolul XVII4. in hrisoavele for elibe-

1 V.A. Urechia, Istoria Romlnilor, vol. IXIII ; A.D. Xenopol, Istoria Romtnilor dirtDacia Traiand, ed. III, vol. IX, p. 99,107, vol. X, p.18 ; N. Iorga, Istoria Romtnilor, ed. fran-ceza, vol. VII, p. 197-242 ; C.C. Giurescu, Isloria Romtnilor, vol. III, partea I, p. 270, 284.

2 V.I. Lenin, Opere, Ed. P.M.R., vol. 29, p. 404-405.3 Marx, Engels, Ideologia germana, In Opere, vol. III, Ed. politics, 1958, p.25.

.St. Olteanu, Mestesugurile din Moldova In sec. XVII, Studii ,Ii cerceldri de istoriemedic, vol. III, p. 210, Mestesugurile din Bucuresti to sec. XVI XVII, Studii, 5/1959, p. 110.

gi

www.dacoromanica.ro

11 DIN LUPTA ORA$EN1LOR IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALE 37

rate de domnie se prevAd drepturile §i indatoririle bresla§ilor, organelorfor de conducere §i m'asurile cu privire la respectarea monopoluluiasupra productiei de marra" me§tepeareasc.6.

in cursul secolului XVIII §i la inceputul secolului XIX constatamme§te§ugari vi negustori organizati in bresle in majoritatea ormelordin Tara Romineasc5, vi Moldova. Numgrul breslelor in unele ormeera destul de mare. La Bucure§ti in 1780 slut constatate 51 de bresle 1,§i 60 in 1812 2. La Craiova erau 6 bresle in 1787 3, in Iasi erau in 1776 unnum5x de 33 de bresle 4.

in ceea ce prive§te lupta impotriva feudalilor dus6 de majoritateacategoriilor sociale ale orkenilor din Moldova §1 Tara Romineasca, insecolul XVIII §i la inceputul secolului XIX se pot stabili, dupg cau-zele §1 obiectivele urmarite, doul marl grupe : A) Lupta impotrivasarcinilor fiscale hotArite de domnie §i pentru lichidarea abuzurilor85,vir§ite de slujba§ii din aparatul administrativ al puterii centrale ; B) Luptapentru eliberarea mo§iei §i vetrei ormelor de sub stApinirea reprezentan.-tilor clasei stapinitoare §i in leglturg cu aceasta reckAtarea pe cit posibila vechilor privilegii ale orkenilor.

Lupta orkenilor impotriva cre§terii sarcinilor fiscale hotIrite dedomnie §i pentru lichidarea abuzurilor savinite de slujba§ii din aparatuladministrativ al puterii centrale se implete§te uneori cu amestecul dom-niei in. afacerile for comerciale. Ea cunoa§te urmAtoarele forme : a) impo-trivirea manifestatI de orkeni la incercgrile puterii centrale de a mailcontributia orkenilor sau de a limita drepturile for economice ; b) rascoalalocal5, impotriva puterii centrale in momentul in care cererile for s-au izbitde refuzul hotArit al acesteia.

Una din cauzele luptei orktnilor impotriva puterii centrale a fostamestecul frecvent al acesteia in fixarea pretului marfurilor pe piatainterns. Aceasta se intimpla mai ales in urma rAzboaielor ruso-turcein timpul carora se produseserg perturbatiuni in schimbul de marfuri locale§i strain §i ca urmare crescuse pretul marfurilor. De obicei stabilireapretului marfurilor de larg consum prin ap-zisul nart se fAcea prin inter-mediul unei comisii formate din epitropii ormului. De multe on insIdomnia poruncea ca pretul marfurilor 85, fie mai scazut ca de obicei §inu lua in seam5, protestele negustorilor. De aceea se constat5, in aceasta,perioada, frecvente impotriviri ale orkenilor la asemenea porunci domne§ti.

In 1814 dup'a' vase ani de razboi vi doi ani de ravagii ale unei ciumeizbucnite dup5, incetarea razboiului, situatia economicg in (Arlie rominese agravase. in Tara Romineasca domnia a hot'arit scaderea preturilorla unele marfuri de larg consum, fapt care a generat proteste din partea

Arh. St. Buc., ms. 93, fil. 275 ; C. $erban, Breslele bucure§lene In sec. XVIII, Sludii,1959, nr.6, p.58.

2 I. Cojocaru, Documenle priviloare la economia Torii Romfne0i 1800-1850, Buc., 1958,vol. I, p. 146-147.

3 Arhivele Olteniei, 1929, p. 336-337.4 N.A. Bogdan, Oraful Iafi, p. 342.

t

www.dacoromanica.ro

38 C. SERBAN 12

negustorilor din orase. Cei mai indarittnici au fost negustorii ploiesteni,care in semn de protest si-au inchis prgvAliile (aprilie 1814). Printre frun-tasii negutalorilor care hot'griserl o asemenea m'asura erau : MihalachebArbierul, Vasile Bidiviu §i David macelaru 1. In fata acestei situatiidomnia a luat contra-masuri, a arestat pe fruntasii for si i-a condamnatla pedeapsa ocnei, trimit'indu-i la Ocna Telega 2. Intimidati prin aceastamasurg, restul orkenilor din Ploiesti s-au vgzut nevoiti sa-si deschidApr'avgliile si s'a-si vindg, m'arfurile cu pretul fixat de domnie.

0 alt' cauzI a impotrivirii orkenileir a fost cresterea taxelor pecare acestia trebuiau s'a le prateasca pentru tinerea prgvaliilor. In timpulrazboiului ruso-turc din 1806-1812 divanul a supus la o contributie maimare ca de obicei pe negustorii din Bucuresti, in vederea acoperirii chel-tuielilor necesare pentru aprovizionarea armatei rusesti. Astfel, din 1807circiumarii bucuresteni plateau o tax6 lunarg, de 4 taleri. Aceasta situaties-a prelungit ping in septembrie 1810 cind in semn de protest la refuzulrepetat al divanului de a seadea taxa impus6, circiumarii bucurestenisi-au inchis peavaliile, refuzind sg mai vind'a ceva. In acest fel ei erauabsolviti de a mai plati vreo taxa,. Drept urmare divanul a poruncit mareluisp'atar s' -i aresteze pe acei circiumari care se dovediserg, instigatori sicare-si inchisesera initial prgvAliile. Slujbasii marelui spAtar au procedatindatl, la arestarea a peste 70 de circiumari. Desi numgrul celor inchisi eraatit de mare inch inchisoarea sp'atgriei devenise neincapAtoare, totusi,aceasta mAsur5, n-a induplecat intru nimic pe marele spAtar, dar nici peceilalti circiumari sg-si deschidA pfavAliile. La un interval foarte scurts-a procedat la not arestgri In rindul eirciumarilor care de data aceastaerau Inclaisi la metohul Episcopiei Rimnic. In urma presiunilor executatede divan, circiumarii au fost nevoiti s'a' se supung, poruncilor acesteia 3.

La aproape un an de la aceasta intimplare tot in Bucuresti se con-stat5, o noug Impotrivire a orkenilor. De data aceasta divanul aruncaseo dare colectiva de 1 200 000 de lei asupra ora'senilor, negustorii tre-buind sa, plAteascg cam a 10-a parte. La refuzul negustorilor de a pratiaceasta contributie noug, marele agg si marele spatar prin oamenii forau procedat la pecetluirea prAvAliilor fruntasilor lor. In semn de solida-ritate si de protest cu marii negustori, ceilalti negustori din Bucurestisi-au inchis la rindul for praAliile, fapt care a produs o serioasa, pertur-batie in efectuarea schimbului de marfuri pe piata orasului4. AceastIsituatie a durat aproape o s6ptaming dupA care bucurestenii In fruntecu negustorii, In numgr de 800, s-au prezentat (20 august) la vistieriecerind sg se revina asupra hotafirii mareiui vistier 5. Asa cum se procedase§i cu citeva luni In urma, divanul a hotarit arestarea marilor negustoridin oras, fapt care a produs o puternicl impresie in rindul orkenilorsi chiar i-a intimidat pe toti negustorii. De aceea, la 22 august, deci dupl

1 Arh. St. Buc., ms. 71, f. 117.2 Ibidem, ms. 76, f. 116; vezi M. Sevastos, Monografia oraqnlui Ploielti, Ploie1ti,

1937, p. 878.3 V. A. Urechia, Istoria Romtnilor, vol. IX, p. 259 260.a Documente Hurmuzaki, Supliment, I, vol. II, p. 621.6 V. A. Urechia, op. cit., vol. IX, p. 525.

www.dacoromanica.ro


.doul zile, negustorii bucure,teni s-au hotarit sa-si redesehida prav5,1iilesi sa-si plateasca contributia care se ridica partea for la 90 000 de lei 1.Din exempl3le de mai sus rezulta ca in rindul orasenilor negustorii con-stituiau o categorie socials care ceda foarte repede la represiunile exerci-tate de puterea centrals.

0 alts cauza a impotrivirilor orkenilor au fost abuzurile continuepracticate de slujbasii puterii centrale. in 1722 negustorii din Iasi nus-au mai supus la plata darilor pentru pivnite si bauturi percepute decamanari si au dat jalba la domnie aratind ca li se lua mai mult decit era.obiceiul. in urma judecatii s-au restabilit drepturile tirgovetilor pentrua plati marelui caminar numai 15 ughi pe an de pivnita. La 25 aug. 1760aceasta hotkire domneasea a fost reinnoita 2.

Tot asa in 1791, negustorii din Pitesti si din Cimpulung an refuzatsa mai plateasca taxele vamale la ma'rfurile pe care be vindeau sau lec umparau pe motiv ca varaesii din tirg le pretindeau tare marite ping,la dublu. De exemplu inainte, plateau de fiecare pravalie 40 parale ; acumli se cerea 2 zloti sau 2 lei ceea ce reprezenta o crestere de 200%. Sesizata§i de jalba negustorilor pitesteni domnia a poruncit o ancheta in urmaeareia s-a constatat ca cele aratate de orkeni erau adevarate. in pitaculdin 6 oct. 1791 domnia se adreseaza ispravnicilor, capitanului de tirg,zapciilor si vamesil or cerindu-le sa respecte drepturile negutatorilorjeluitori a.

Asemenea impotriviri ale orAsenilor s-au petrecut ii in Moldova.Ne referim la orkenii din Birlad care in 1823 au refuzat sa plateasca(raffle care domnie, pe motiv ca li se ceruse in acelasi an de doua ori.In jalba for catre domnie aratau ca sint apucati sa mai plateasca, dinnou banii ajutorintei for de iarna de catre scriitorii si stringatorii banilor".La cercetarea facuta de catre stolnicul Toader Corodeanul, din poruncadomniei s-a constatat ca orkenii aivusesera dreptate 4.

Lupta dusa de orkeni impotriva abuzurilor savirsite de slujbasiidin aparatul administrativ al puterii centrale, aminteste uneori o formaa luptei taranilor dusa impotriva boierilor. Ne referim la orasenii din'Caracal care in 1793 incencliaza magazia si acareturile slujbasului donmesclogofetelul Stoica care se purtase in mod silnic cu orasenii. In urmacercetarilor facute din porunca domniei care a calificat aceasta actiunea orkenilor drept anarhie" se hotaraste ca orkenii sa plateasca inbani valoarea magaziei si acareturilor incendiate, in schimb logofetelulStoica era nevoit sa, piece din oral, cu intreaga familie pentru a se stabilidefinitiv la Craiova 5.

Cea mai avansata forma a luptei dusa de ora'seni impotriva asupririifiscale, a politicii fiscale excesive promovata de domnie cu sprijinul unor

1 V. A. Urechia, op. cit., vol. IX, p. 525. Suma initialA era de 103 068 lei, veziArh. St. Buc., Administrative vechi, Tara Romlneascd, nr. 2360/1810, f. 87.

2 Acad. R.P.R. XXX-59.3 Arh. St. Buc., nr. 20, f. 69 v-70; V.A. Urechia, Isloria Romtnilor, vol. IV, 341.4 I. Antonovici, Documente birladene, vol. IV, p. 280-281. Arh. St. Iasi, P. 600-99.5 Arh. St. Buc., ms. 23, fil. 72, 94, 105, 204; V. A. Urechia, op. cit., vol. V, p. 479,

495,496 ; vol. VI, p. 808, ms. 23, 1.66.www.dacoromanica.ro

40 C. $ERBAN 14

boieri, a fost rascoala locall care uneori a capatat §i un caracter popular.Asemenea fascoale intilnim numai in capitalele Moldovei si Tarn Rominesti,ele fiind cele mai importante centre comerciale §i mestesugaresti §i undeinteresele orasenilor erau in primul rind periclitate prin politica fiscallexcesiva. a puterii centrale. Aici orasenii puteau sa actioneze cu cea,mai mare eficacitate, avind majoritatea numeric5, si totodata sprijinulunora din boierii care constituiau opozitia fats de politica domniei.

Politica fiscala a domnilor moldoveni in deceniul 1749-1759 afost cu totul excesiva prin cresterea birurilor : cunita, deseatina, gostina,vacaritul. In timpul lui Gheorghe Ghica §i in vremea lui ConstantinRacovita uncle din aceste dari an atins valoarea maxima, de exempluvacaritul de la 64 la 92 parale, iar cunita de la 24 la 70 parale. Aceasta,a determinat insu §i pe cronicar sa afirme ca in aceasta perioada sara-ciror nu le paru bine ca le era greu caci nu incetase birurile si tot marl(erau)"1. Impotriva acestei politici fiscale excesive s-a ridicat deopotriva,orasenii, taranii, boierii §i manastirile. Nemultumirile poporului ajunseserlatit de mall inch boierii temindu-se de o ridicare in masa, a claselor asu-prite au reusit sa determine pe domnitori sa desfiinteze vacaritul prinjuramint, asa cum se mai Meuse in 1714 in Tara Romineascg 2,

In anii urmatori insa domnia impreuna cu unii boieri, neputindsa calce acest juramint, an cautat sa mareasca celelalte dari §i sa le ex-tinda asupra unor categorii sociale, care ping atunci fusesera privilegiate,adicA si in oraseni. Aceasta a determinat in 1759 o puternica rascoalloraseneasc5, la Iasi. Orasenii, In mare parte raestesugari, negustori, tarani,slujitori, an participat la aceasta rascoala impotriva jafurilor savinsitede marele spatar Stavrachi care detinea marl imputerniciri din partea,lui Joan Teodor Calimach, un. domnilor slab, fara autoritate. In numeledomniei, Stavrachi savirsise o serie de abuzuri prin politica saexcesiva. Impotriva lui s-au ridicat nemultumiti chiar unii boieri si clericicare s-au alaturat marii mase a orasenilor. In.ceputul ei a fost hotaritintr-una din zilele de primavara cind la Iasi se tinea un mare iarmarocsi unde se stringea dup5, spusele cronicarului toata tars" 3. Hotarirea,orasenilor de a incepe rascoala, intr-o zi cind se facea iarmaroc la

trebuie interpretata in sensul ca se urmarea prin aceasta crestereanumarului participantilor in rascoala, pentru a se asigura succesul ras-coalei cu un mare numar de Omni §i ei nemultumiti de darile excesive.

In ziva hotarita, arata un martor ocular, s-a strins in o mul-time de norod care cred ca nu s-au mai strins alta data". Alaturi de prin-cipalele categorii sociale din Iasi s-au alaturat in acest mod citeva milde tarani. Strinsi la miezul noptii, rasculatii si-au inceput lupta in zoriizilei pornind din Tirgul de Sus si din Tirgul de Jos catre curtea dom-neasca in sunetul clopotului cel mare de in manastirea Trei Ierarhi. Infruntea rasculatilor a fost adus cu forts mitropolitul. Ajunsi la poarta,cea mare a curtii domnesti, ra'sculatii prin strigate puternice au cerut

1 M. Kogalniceanu, op. cit., vol. III, p. 220.2 Ibidem, p. 230.

Ibidem, p. 237.

fiscala

Iasi,

a

Iasi,

www.dacoromanica.ro


domnitorului, inlaturarea si pedepsirea spatarului Stavrachi pentrufaptele lui, amenintind ca in caz de refuz vor ataca curtea domneasca sivor face prapad iar de nu-1 va da, nu va rIminea nici unul in viata." 1.

La adapostul zidurilor groase ale curtii domnesti, spatarul Stavrachia putut sa reziste la inceput orasenilor rasculati, cu ajutorul unor baricadefacute din care cu lemne si cu ajutorul trupelor de seimeni si arnautide la curte. Dindu-si seama de amploarea rascoalei, el a fost silit sa, renuntela rezistenta si sa scape cu fuga. Schimbindu-si hainele cu vestminte turcestipentru a nu fi recunoscut, el a iesit in taina prin spatele curtii domnesti§1 cu sprijinul unor calareti s-a indreptat in. goang spre Galati. Intro timporasenii rasculati neprimind niciun raspuns la cererile lor, au atacat portilecurtii domnesti, le-au sfarimat si au patruns in incinta interioara. Aid anavut de infruntat focul trupelor de beslii, arnauti si seimeni, bine inarmati,care an folosit chiar si tunurile impotriva rasculatilor. Orasenii lipsitide arme si neavind un plan de lupta, an fost imprastiati curind, mai alesin urma atacului cu sabia dat de catre aparatorii curtii domnesti.

Orasenii rasculati nu puteau fi asa de repede potoliti. In primulrind principalele categorii sociale aveau rafuieli §1 cu boierii din preajmadomnitorului pe care i-au cerut acestuia sa-i fie predati ca fiind compliciisp'aarului fugit. Pentru a-i salva, domnul a luat legatura cu mitropolitulaflat fn fruntea r5sculatilor. Ca membri ai aceleiasi clase stapinitoare, afeudalilor, an convent pe chezasie" sa se obting o aminare, de- citevazile ping la predarea lor. In acest fel prin trecerea mitropolitului de parteadomniei si a oierilor de la curte a fost frinat avintul de lupta al orasenilorrasculati. In acela§i timp procedind la fel, unii boieri din rindul or5,-§enilor cu Vasile Cilibiu si Vasile Razu au incercat la rindul lor s5,potoleasca pe rasculati. Ei insa s-au izbit de rezistenta si mai ales de furiataranilor care in loc ea se potoleasca, i-au batut 2. Astfel, rascoala ora-senilor din Iasi din 1759 a fost inabusita, datorit'a tradarii mitropolituluici a unor boieri aflati in rindul orasenilor.

base ani mai tirziu a izbucnit in Bucuresti o rascoalI asemlna-toare impotriva abuzurilor fiscale ale domniei si a boierilor care osprijineau. Aceasta rascoala a ramas consemnat5, in cronici, in docu-ments sub numele de rascoala rusfeturilor datorita faptului ca breslelede negustori si mestesugari numite rusfeturi an actionat in condu-cerea rascoalei.

Rascoala bucurestenilor din 1765 a izbucnit in urma stringerii unuispor de haraciu care se ridica la 7000 de pungi, precum si datorita extinderiipe toatl tara a claxii fumaritului pe care o plateau ping atunci numaiorasenii. Cu acest prilej an mai fost marite si taxele vamale printre carecea aplicata p5,storilor birsani, a carei valoare crestea de la 300 la 1300 lei 3.Acest spor al taxelor vamale aducea prejudicii asupra pretului marfurilorce se importau de la Brasov si se desfaceau la Bucuresti. Negustoriimestesugarii bucuresteni au protestat, impotrivindu-se masurilor luater

1 M. Kogalniceanu, op. cil., p. 237.2 Ibidem, p. 237.8 Documente Hurmuzaki, vol. XV, partea a II-a, p. 1723.

si

www.dacoromanica.ro

42 C. $ERBAN 16

de domnie fapt care a determinat prin intermediul marelui cgmgrminchiderea pravaliilor impotrivitorilor" pe de o parte, iar pe de altainterzicerea calfelor de a mai ramine In atelierele i pravgliile acestora 1.La nemultumirile crescinde ale bucurestenilor s-au adgugat acelea aletirgovetilor din celelalte orase din tars, precum $i ale tgranilor care erausupusi la mari silnicii prin stringerea dgrilor recent stabilite. Mare levistier Mihai Cantacuzino, martor ocular in aceastg vreme, relateazg cggemea norodul de acele grele biruri, silindu-i cu bgtgi, cu leggturi, cupatimi pentru luarea celor multi bani ping la atita cit multi au si muritde Vaal" 2.

Toate acestea au contribuit la cresterea unei stgri generale de ne-multumire mai ales in Bucuresti a ca'rui populatie era formatg intr-unnumgr mare de mestesugari, negustori i tgrani §i care era eel mai impor-tant centru comercial, al productiei de marla, din Tara Romineascg. Inapgrarea orkenilor birnici, a breslelor rufeturilor nu s-a ridicat nimeni.Situatia interns s-a agravat si mai mult dupg ce, ca mgstul de prevederepentru garantarea stringerii acestor bani, domnia hotgrise arestareacitorva mari boieri en ale cgror averi ar fi putut acoperi in parte valoareasarcinilor fiscale ale tgrii. Restul boierilor din Bucuresti, pe care croni-carul ii scuzg ca erau Infruntati i ingroziti", se eschivau sa is vreohotgrire Impotriva domniei.

Singurele categorii sociale din rindul bucurestenilor care mai puteauss actioneze impotriva domniei pentru a o obliga sg renunte, In partesau total, In stringerea acestor not dgri, erau acelea impozabile, adicg,negustorii, mestesugarii, tgranii, slujitorii etc. Cei mai combativi eraunegustorii i mestesugarii constituiti In vatasii, bresle i rufeturi pentru cainteresele for economise erau fn primul rind lovite. De aceea tot ei auluat conducerea orkenilor fgsculati.

Amgnuntele relative la preggtirea organizarea rgscoalei bucures-tenilor din 1765, asupra categoriilor sociale care au participat i asupradesfkurgrii Inski a rgscoalei shit putine, iar documentele existente n-aufost Indeajuns de studiate. Se stie ea locul de adunare al rasculatilor afost Dealul Mitropoliei, la marginea orasului, pe malul drept al Dimboviteipe o Ingltime care domina curtea domneascg casele orasului. Tot aiciera locul de intilnire al multor orkeni char tgrani din satele din jurulorasului, cu prilejul sgrbgtoririi religioase a ingltarii Domnului. Sint datesuficiente care a sprijine pgrerea ca aceastg rgscoalg a fost preggtitg

cu consimtamIntul mitropolitului Tgrii Rominesti care-si avea totacolo resedintg, si la care ajunseserg multe jalbe ale egumenilor mgngstirilorimpuse si ele la 'wile dgri S.

Semnalul izbucnirii rgscoalei de la 13 mai 1765 (st. v.) a fost datprin tragerea clopotelor de la Mitropolie si de la alte biserici mai apropiate.Indatg orgsenii mai ales cei din mahalale s-au adunat cu grgmada" §i

I N. Iorga, Istoria comerfului rominesc, Bucure§ti, 1925, vol. II, p.22.2 Genealogia Cantaeuzinilor publicata adnotatri de N. Iorga, Buc., 1902, p. 142.8 N. Iorga, Istoria Rominilor, Buc., 1938, vol. VII, p. 187.

si

si

sisi

si

II

www.dacoromanica.ro

DIN LUPTA ORASENILOR IMPOTRIVA ASUPRIRII FEUDALE 43

cu impotrivire" 1, /a Mitropolie §i de acolo cu strigate §i racnete" avindin frunte breslele de me§te§ugari §i negustori s-au indreptat spre curteadomneasca (Curtea veche) trecind Dimbovita pe podul de la Mitropolie.Ridicindu-se pentru kurarea clarilor", orkenii rasculati sustineau tot-.odata sa fie eliberati boierii inchi§i la pu§caria domneasca 2.

Stefan Racovita domnul TAM Romine§ti, a fost surprins de izbuc-nirea rascoalei orkenilor §i a trebuit sa is indata masuri, sprijinindu-senumai pe trupele de care dispunea la curte, pe null din marii slujba§i§i dregatori, pe puternicele ziduri ale Curtii vechi. El avea trupe de albanezibine inarmate cu pistoale, §i trupe de beilii turd comandate de marelespatar Atanasie la care se alaturasera marele aga §i unii slujitori ai curtii.

Venind dinspre Mitropolie, bucure§tenii rasculati §i-au indreptatatacul impotriva zidurilor purariei aflata, linga Poarta de jos a curtiidomne§ti. Se spune ca in acest timp printre robii tigani de la curte careindeplineau diferite slujbe s-ar fi produs o solidarizare cu rasculatii.De asemenea e posibil ca atacul orkenilor sa se fi desfkurat cu violentaimpotriva Portii de jos a curtii intrucit numai a §a ne putem explica hota-rirea domnului de a interveni personal impotriva rasculatilor ; Incalecindpe un cal s-a pornit asupra norodului" relateaza un martor ocular 3.

Cit a durat lupta cu orkenii rasculati este o problems pe are docu-mentele putine n-o pot rezolva indeajuns. Pe un manuscris grec, dintr-onotita cu caracter istoric aflam ca fasculatii au fost impra§tiati in urmaluptelor la patru ceasuri din zi" fara a se mentiona date referitoare lanumarul ranitilor §i mortilor, care trebuie sa fi fost in mod sigur §i in numardestul de mare. Expresia la patru ceasuri din zi" plaseaza desfkurarearascoalei In cursul diminetii aceleia§i zile, ceea ce inseamna ca a duratnumai citeva ore 4. Astfel, rascoala bucure§tenilor in 1765 era infrinta',de care autoritatea centrals prin forta armata, siefiind suficient orga-nizata. Rasculatii n-au mai incercat un nou asalt al curtii domne§ti §i-au intrerupt rascoala dupa prima ciocnire, cu trupele domniei.

Din aceeki notita istorica rezulta ca in cursul luptei au fost prikide care oamenii domniei trei dintre orkenii rasculati care, dui la Curte,au fost decapitati la Poarta de jos pentru intimidarea rasculatilor 6. In.cronica sa, Atanasie Comnenul Ipsilanti relateaza ca ar fi fost patruprizonieri §i nu trei §i ca ace§tia ar fi fost uci§i de catre turnagii ba§a 6.Cu alt prilej Mihai CantacuziAn afirma ca numai doi din cei priki aufost uci§i 7. Documentele ne-au pastrat numele acestor victime ale ras-coalei. Ele erau : Coman din Giurgiu negustor bogasier, un me§te§ugarcroitor anonim §i un tigan rob al lui tanait Ceakul. Profesia victimelor

1 Genealogia Canlacuzinilor, p. 142-143, Istoria Tarii Romtnesti trad. de G. Sion,Buc., 1868, p. 163-164.

Ibidem, p. 143.3 Ibidem.4 In sec. XVIII ca si In sec. XIX la not s-au folosit ceasurile turcesti pentru masurarea

tirnpului, M. Guboglu, Tabele sincronice, Buc., 1955, p. XI.5 N. Iorga, Studii §i documenle, vol. XX, p.90; Documente Hurmuzaki, vol. XIV,

partea a II-a, p. 1181.6 Documente Hurmuzaki, vol. XIV, partea a II-a, p. 1177.4 Genealogia Canlacuzinilor, p. 143.

17

2

www.dacoromanica.ro

44 C. $ERBAN 18

amintite de cronicar llmureste in parte problema participArii categoriilorsociale ale orkenilor la rAscoa15,, i anume ca an fost negustori, meste-sugari §i tigani robi. Aparitia tiganilor robi printre orkenii rAsculati sepoate explica prin aceea ca ar fi fost adusi de stApinii for sau ca au parti-cipat din proprie

Inabu§irea singeroasl a rascoalei bucurestenilor din 13 mai 1765nu a contribuit la consolidarea politicii fiscale a lui *tefan RacovitAci dimpotriv5, la falimentul ei. Forta combativA a orkenilor rAsculati1-a speriat intr-atita pe domnitor incit acesta s-a grabit in primul rindse restabileascA ordinea in incinta curtii domnesti unde se constataserAoarecari turburari. Astfel, el a poruncit ca toti mestesugarii Curtii inmajoritate tigani robi sa fie pu§i sub paza, puternicA 1.

Lupta orkenilor din Bucuresti deli intreruptA atins scopulaceasta datoritA mai mult faptului ca puterea centrals a actionat in propriulei interes printr-o reducere a dArilor pe care le impusese si care fuseserlcauza rascoalei. In acest Bens la 16 iunie 1765 Stefan RacovitA motivindgrelele datorii ce le avusese de plAtit la PoartA, fapt pentru care fuseseobligat" se ingreuneze d'Arile, revine la vechile tare vamale de dinaintearascoalei. Totodatl el a eliberat pe boierii inchii la puscAria Curtii dom-nesti si a rug redus darile poporului fatA de visterie en o sums de 30 depungi. Aceste ma'suri an fost suficiente pentru a linisti pe orkeni, intrucitale satisfaceau in parte uncle din obiectivele urm5,rite de orkenii rAsculati,mai ales breslasii. Participantii la rAscoalA ramasi fArd, conducerea bres-lelor sau a rufeturilor au fost nevoiti sa renunte la continuarea luptei im-potriva puterii centrale. RAscoala antifeuda15, a bucurestenilor din 1765a avut in schimb §i o consecintA politicA. Prin ecoul pe care 1-a avutin cetAtile turcesti de la Dun Are si in rindul Inaltilor demnitari turci de la,Constantinopol, ea a determinat grabnica mazilire a lui ytefan Racovit5la mai putin de dou5, luni de la izbucnirea rascoalei 2.

0 alts rascoalA a orkenilor asupra cArora nu avem Ins5, date sufi-ciente, este aceea din Dorohoi in 1794 pe care o mentioneaza un raportconsular austriac. Cauza acestei rAscoale ar fi fost tot impozitele preagrele puse asupra orkenilor 3.

In 1819 orkenii din Iasi s-au fAsculat din nou Impotriva asu-pririlor fiscale §i abuzurilor slujbasilor puterii centrale. Aceast5, rAscoa15,este cunoscut5, si sub numele de rAscoala tatArkenilor dupA' numeleunei mahalale din Iasi, din partea de nord-est a orasului TAtarkiide unde a pornit ra'scoala.

RAscoala iesenilor a pornit de la una din urmArile obi§nuite alemolimei ciumei §i anume intreruperea circulatiei persoanelor §i a mArfurilorIntro regiunea contaminate i alte regiuni. In primavara anului 1819orkul Iasi cu intreaga sa populatie a fost trecut in carantinA. Domniahotarise in mod temporar interzicerea oricAror forme de comunicatiecu regiunile din afara hotarului orasului. Aceastl masurA afecta in primul

1 Documente Hurmuzaki, vol. XIV, partea a II-a, p. 1181.2 Dionisie Fotino, Istoria generald a Daciei, Buc., 1859, vol. II, p. 162; N. Iorga, Studit

qi documente, vol. XXII, p. 90-92.8 Documente Hurmuzaki, vol. XIX, partea I, p. 712.

sisi-a

www.dacoromanica.ro

19 DIN LUPTA ORA$ENILOR IMPOTRIVA ASUPRIRI I FEUDALE 45

rind aprovizionarea cu nalrfuri a locuitorilor, mai ales cu cele alimentare.lutreruperea circulatiei marfurilor din afar, cu piata orasului a dus laincurajarea speculei de catre negustori si precupeti si la cresterea ne-multumirilor, mai ales in rindul populatiei saracite de prin mahalaleleorasului.

Dispozitiile domniei date sub presiunea maselor n-au fost insa, respec-tate intocmai de catre slujbasii administrativi, care pusesera opritori la mar-ginea orasului impiedicind intrarea si iesirea locuitorilor. Acestia mergind pedrumul vechi al abuzurilor si samavolniciilor mai ales zapcii au ridicatcarantina numai pentru acele persoane care plateau o taxa, specialI destulde mare si pe care o incasau in folosul lor. Neputin.ta locuitorilor saracide a plati o asemenea taxa, a produs framintari in rindul acestora si maiales in mahalaua Tatarasi. La 9 iunie 1819 aceste frAmintari s-au trans-format intr-o adevarata rascoala. In numar de citeva mii, oraseniisaraci au pornit din aceasta mahala trecind cu fora peste opritorile pusede zapcii si s-au indreptat cu totii, prin Tirg al de jos, pe Ulita cea maresi apoi &Are curtea domneasca. Ajunsi aici, ei au fost opriti cu maregreutate de strajile domnesti pentru a nu intra in incinta interioara. Stri-gind si amenintind, orasenii rasculati cereau destituirea hatmanului si amarelui aga; principalele autoritati administrative ale orasului pecare orasenii Si gaseau vinovati de abuzurile zapciilor.

Rascoala a produs o mare panica, la curte. Cei mai multi dintreslujbasi au fugit din fata orasenilor rasculati si s-au refugiat prinspatele curtii domnesti in viile si gra'dinile de la marginea orasului.Mihail Sutu a poruncit arnautilor de la curte sa traga in multime, faptcare a produs pierderi mortisi raniti in rindul xasculatilor. Abia dupa,ce li s-a comunicat cad marele aga, si hatmanul au fost inlocuiti, oraseniirasculati s-au retras din curtea domneasca 1. Amagiti de hotaririledomnitorului, orasenii care obtinusera un succes aproape neinsemnat,au incetat lupta lor.

1 Manolache Drilghici, Isloria Motdovei pe limp de 500 de ani, Ia§i, 1857, vol. II,p. 100-104; Uricariul, VII, p. 73 -86; Documente Hurmuzaki, vol. X, p. 52-61, vol.XVI, p. 1030, vol. XX. p. 472-475, 479-481, 483. D. Constantinescu, Insemndri desprerdscoala tatarefenilor din 1819. Cereetari islorice, 1943, p. 373 379.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

15 ANI DE LA CONFERINTA NATIONALA A P. C. R.DE

I. BERCU

Conferinta National a Partidului Comunist Romin, care s-a tinutin zilele de 16-19 octombrie 1945, ocupg un loc de seams in istoria parti-dului clasei muncitoare din tara noastrg. Conferinta a dezbgtut prin-cipalele probleme economice §i politice care stateau in fata poporuluiromin in perioada desgvir§irii revolutiei burghezo-democratice §i pre-gatirii conditiilor de trecere la revolutia socialistg, in lupta pentru con-solidarea §i dezvoltarea tingrului regim democrat-popular.

Documentele Conferintei : Raportul politic al Comitetului Centralprezentat de tovarg§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej, noul Statut al partidului,Rezolutia, au constituit calguza activitgtii Partidului Comunist Borah'in prima etapg a revolutiei populare, pentru transformarea revolutieiburghezo-democratice in revolutie socialistg. Multe din indicatiile Con-ferintei au o valabilitate generalg, servind ca indrumar pentru constructiasocialismului in tara noastrg.

Folosind bogata experientg a Partidului Comunist al UniuniiSovietice, a mivgrii muncitore§ti §i comuniste internationale, trggindconcluzii din experienta propriului nostru partid, Conferinta Nationalla aplicat in mod creator, potrivit conditiilor concrete ale tgrii noastre,invalgtura marxist-leninistg despre revolutie, indicatiile strategice §itactice ale Congresului al V-lea al P.C.R.

Drumul strgbgtut de partidul marxist-leninist al clasei muncitoaredin tara noastrg in cei 15 ani care au trecut de la Conferint a Nationalga P.C.R. demonstreazg caracterul universal valabil al teoriei comunis-mului §tiintific, fidelitatea nestrgmutatg a Partidului Muncitoresc Rominfatg de marxism-leninism, capacitatca sa de a elabora in mod creatorproblemele teoretice practice ale constructiei socialismului in Rominiasi

www.dacoromanica.ro

48 I. BERCU 2

I

Conferinta Nationale a Partidului Comunist Romin s-a desfasuratintr-o situatie interne extrem de complex'. Prin insurectia armata dinaugust 1944, initiate, organizata §i condusa de P.C.R., in conditiilefavorabile create de victoriile Armatei Sovietice, a inceput revolutiapopular'. Sarcina principal' a acestei revolutii era lichidarea rama§itelorfeudale din economia tariff, cucerirea puterii politice de catre clasa munci-toare in alianta cu taranimea j ceilalti oameni ai muncii, in scopuldesavir§irii revolutiei burghezo-democratice, pentru a trece apoi neraijlocitla revolutia socialists. Imediat dupa 23 August 1944, sub conducereacomuni§tilor, masele populare an desfa§urat puternice actiuni revolu-tionare pentru instaurarea anal regim democratic, pentru intaptuireareformei agrare, democratizarea tarli. Lupta clasei muncitoare intimpinarezistenta inver§unata a fortelor reactionare interne, a partidelor burghezo-mo§iere§ti, sprijinite de cercurile imperialiste straine care se cramponaude vechile stari de lucruri, urmareau mentinerea regimului burghezo-mo§ieresc, exploatarea mai departe a maselor muncitoare.

In decursul perioadei ce a urmat dupa 23 August, in jurul partiduluicomunist s-a treat un front democratic larg care cuprindea majoritateacovir§itoare a populatiei, muncitori, tarani, intelectuali, oameni ai munchdin rindurile minoritatilor nationale. Yn focul bataliei pentru reformaagrara, s-a inchegat §i consolidat alianta muncitoreasca-taraneasca.Bizuindu-se pe aceste temelii puternice, partidul, in fruntea maselorpopulare, a dezlantuit o viguroasa ofensiva impotriva guvernelor cumajoritate reactionary care a avut ca rezultat inlaturarea regimuluiburghezo-m*eresc ti aducerea la putere la 6 Martie 1945, a primuluiguvern democratic din istoria Rominiei, a fost instaurat astfel regimuldemocrat-popular, creatie a maselor populate, expresie a intereselor vitaleale poporului muncitor.

0 data rezolvata, in linii generale, problema puterii, continutulesential al revolutiei in fata partidului se afla sarcina deosebit deinsemnata a consolidarii economise §i politico a regimului democrat-popular, dezvoltarea cuceririlor revolutiei.

Problema principals a perioadei era refacerea economiei nationale,reconstruirea ei pe baze democratice. In central preocuparilor Confe-rintei arata to-var'kul Gheorghe Gheorghiu-Dej a stat desigur pro-blema redresfirii vietii economise j reconstructia Orli" 1. Urgentainsemnatatea acestei sarcini, caracterul clarvazator al politicli partiduluinostru apar deosebit de puternic atunci cind analizam coordonatele eco-nomice, ale situatiei Rominiei asa cum a fost create de politica anti-populara a regimului capitalist-mo§ieresc, precum §i bilantul realizarilorobtinute de clasa muncitoare si de ceilalti oameni ai muncii in perioadatransformarilor revolutionare.

Rominia a fost o tar5, slab dezvoltata din punct de vedere economic.De§i tara noastra dispune de resurse de materii prime considerabilevariate, existind premisele: objective pentru o puternica dezvoltare a,

1 Vezi Schtleia din 5 noiembrie 1945.

si

si

www.dacoromanica.ro

3 15 ANI DE LA CONFERINTA NATIONALA A P.C.R. 49

fortelor de productie, totu§i relatiile de productie capitaliste Impletitecu puternicele rAmkite feudale, precum §i dominatia trusturilor stralneau pus un lagaz puternic In calea dezvoltkii potentialului industrial alRomIniet-

Dacg, analizIm indicii dezvoltkii diferitelor ramuri ale economieiIndeosebi proportia dintre industrie §i agriculture, apace net politicade a transforma RomInia Intr-un hinterland" agrar al prior capitalistedezvoltate din Occident. In anii 1937-1938 cind puterea industrial6a Rominiei atinsese treapta cea mai inan In timpul regimului burghezo-mo§ieresc, ponderea industriei §i mineritului in realizarea venituluinational era de numai 33,7 % pe eind agricultura §i silvicultura d'adeau54,9% din venitul national.

Productia de mijloace de productie, indicele cel mai caracteristicpentru gradul de dezvoltare a economiei unei tars, reprezenta In 1938numai 45,5 % din totalul productiei industriale, iar industria constructiilorde ma§ini §i a prelucfkii metalelor reprezenta doar 10,2% din ansamblulindustriei 1.

Din punctul de vedere al nivelului productiei principalelor produsepe cap de locuitor, Rominia era pe unul din ultimele locuri din Europa,dupe cum rezult1 din tabelul de mai jos 2.

Tara Anii

Prod. deenerg.electr.kWh

Produc.de

c5rbunekg

Prod. deot.el kg

Prod.1,.esat.

bumbacin

Produc.de zahar

kg

RominiaGermaniaCeboslovaciaUngariaPoloniaBulgaria

193819361937193819371939

72,4866,0285,0152,0106,042,0

181,26253,02403,01020,01054,0352,0

18,274,0

159,070,043,0-

6,710,026,115,19,05,4

6,1-46,311,515,04,0

Aceste cifre constituie un act de acuzare pentru politicienii regi-mului trecut, care fie cg an 15,sat s5, zacA In adincurile p6'mintului boggtiileminerale ale tarsi, fie cg, au exploatat, in mod pradalnic, In interesul forIngust sau in interesul marilor monopoluri occidentale, unele din acestebogAtii, indeosebi petrolul §i lemnul. La Conferinta National5, a P.O.E.,tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej argta ca rezervele de carbune ale Rominieierau de 1,8 miliarde tone ; fn Cara noastrg exist5, unul din cele mai bogatez'acgminte de bauxitA din Europa, ceea ce ar fi permis o dezvoltare puter-nicl a industriei aluminiului. Avem de asemenea zaca'minte cuprifere, deminereu de crom, mangan etc. 8. Ronalnia dispune, in afar5, de ckbune

Dupa Dezvoltarea economiei R.P.R. pe drumul socialismului, Ed. Acad. R.P.R., 1958,p.9.

2 Dupa I. P. Oleinik, Dezvoltarea and. Romtniei to anii regimului democrat-popular,Ed. politic5, 1960, p. 34.

3 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole cuvintari, Ed. politica, 1955, ed. IV, p. 65.

4 - c. 4741

yiwww.dacoromanica.ro

50 I. BERCU 4

0 petrol, §i de alte puternice resurse energetice, cum ar fi puterea hidrauliaa riurilor, gazul metan etc.

Situatia economics inapoiata era teoretizata de catre ideologii §ipoliticienii claselor exploatatoare din Rominia. Ei au elaborat teoria,antinationala Rominia tars eminamente agrara" care incerca sa justi-fice orientarea spre vinderea bogatiilor tarii catre trusturile strain. Inprogramele unora din partidele burghezo-mo§iere§ti era trecut ca punctprincipal crearea statului taranesc", in care trebuia asigurat primatulagriculturii. Ion Mihalache, unul din conduc5torii P.N.T., sustinea incartea Taranism §i nationalism" ca Va veni... §i la noi, pe ruinelecapitalismului §i liberalismului, o nou5, forma de stat dup5, chipul §iasemanarea muncitorului romin, a taranului. Va fi statul national-tara-nese". (I. Mihalache, Taranism §i nationalism", Bucure§ti, 1936, p. 7).

Toate aceste tribulatii ideologice", dezbr5,cate de haina for teo-retica §i puse in fata cifrelor de necontestat ale patrunderii capitaluluistrain in economia Rominiei §i ale inapoierii economice a tarii, arata chipulantipopular al claselor exploatatoare, demasca politica for odioasa desubordonare fata de monopolurile strain. In anul 1946, capitalul strain.reprezenta 43,4 miliarde lei in industrie, 11,2 miliarde in comert, 8,1miliarde in sistemul financiar. Din acestea, in metalurgie capitalul strain.detinea 7,8 miliarde lei, in petrol 7,5 miliarde, in industria textila 7 miliarde§.a.m.d. 1.

Daca aeeasta era situatia in industrie, ar fi fost de presupuspe baza tezei despre preponderenta" agriculturii, cel putin acest do-meniu al economiei nationale s-ar fi ridicat la nivelul tehnicii moderne,ca gradul de mecanizare al agriculturii s-ar fi ridicat in Rominia,burghezo-mo§iereasca. Dar proprietatea mo§iereasca asupra pamintului,persistenta r'ma'§itelor feudale §i-au pus pecetea §i asupra nivelului tehnieal agriculturii, care era unul din cele mai scazute din Europa. Dateledin tabloul de mai jos sint concludente 2.

Valoareainventa- Productia Indicele

Tara ruluitehnic

medic degrin

productieifatii de

agricollei/ha

kg ha Rominia

1. Rominia 1 000 860 1002. Bulgaria 2 000 1 320 1543. Polonia 3 000 1 440 1684. Germania 15 000 2 070 2415. Elvetia 42 000 2 250 262

Schitind acest tablou succint al economiei romine§ti in perioadadominatiei capitaliste, nu trebuie sa ne facem o imagine unilaterala.In industria Ronainiei existau forme monopoliste de organizare ; in pe-

1 Zece ani de la Conferinfa Naciona/a a P.C.R., E.S.P.L.P., 1956; p. 42.2 Dr. A. Cherdivzireanu, Agricullura §i induslria nafionald de masini agricole, In Rule-

Jinn( informaliv at Minislerului Agricullurii §i Domeniilor, martie 1939, p. 277.

www.dacoromanica.ro

15 ANI DE LA CONFERINTA NATIONALA A P.C.R. 51

rioada dintre cele dou'a razboaie mondiale, se accentuase, concentrareacapitalului gi a intreprinderilor ; se manifestau unele din principaleletrgAturi ale imperialismului.

Stadiul de dezvoltare a economiei se reflecta in situatia grea amaselor muncitoare. Rominia era o sursa de imboggtire pentru capitalisti,rata plusvalorii atingind in anul 1939, 192%, iar in 1942, 270%.In comparatie cu anul 1933, profitul net al intreprinderilor industrialea fost in 1939 de 3 on mai ridicat. Populatia Rominiei se situa printrecele mai Arace din lume, concurind cu nivelul unor tari coloniale. Venitulnational, care este indicele cel mai caracteristic al standardului de viat5,al unui popor, prezenta urm5toarea imagine in 1937, in raport cu altetgri. Rominia 60-70 dolari pe cap de locuitor, Cehoslovacia 150-160dolari ; Polonia 80-100 dolari, Ungaria 90-100 dolari. Scadea continuaconsumul pe locuitor la principalele produse textile gi alimentare. InsusiConsiliul Economic Superior al Rominiei recunostea, in 1939, ca princonsumul de produse industriale pe cap de locuitor Rominia se plaseazA . .printre tarile destul de inapoiate gi pretentiile la un nivel de trai ome-nesc nu pot fi rocs nici pe departe satisfkute".

Tabloul situatiei grele a maselor muncitoare era intregit de cruntainapoiere cultura15, a populatiei, de starea sanitary deplorabil5, datorit5;atitudinii lipsite de rAspundere a guvernantilor din trecut.

Politica crimina15, a claselor exploatatoare din Rominia a culminatcu antrenarea tariff in agresiunea tilhAreasc'a" al5,turi de Germania hitlerist5,impotriva Uniunii Sovietice. Acest razboi a fost profund antipopular,el a contravenit intereselor fundamentale ale maselor din tara noastr5,.Instaurarea dictaturii fascisto-antonesciene, transformarea Rominiei intr-oWA de atac antisovietic a dus la pierderea completa a independenteinationale, la trecerea tuturor bogatiilor Oriff la dispozitia trusturilorgermane gi a maginii de razboi hitleriste. S-au adeverit intru totul apre-cierile Congresului al V-lea al P.C.R. conform carora fazboiul imperia-ligtilor contra TJ.R.S.S. va fi insotit totodatg, in interiorul Rominiei derazboiul civil al burgheziei contra muncitorilor gff tgranilor, de orgia giarbitrarul clicii militare, de militarizarea genera16, de o ascutire salbaticaa terorii gi a asupririi politice, ca razboiul aduce moarte gi boa15, sutelorde mu gi milioanelor de familii muncitoregti gi tWanesti; foamete pentruintregul popor muncitor, rechizitionarea gi ruinarea deplinA a Ora-nimii etc. 1.

Participarea la agresiunea antisovietica, jaful hitlerist au pricinuitRominiei pagube imense, care s-au ridicat la valoarea a 12 bugete anuale.Jugul hitlerist gi distrugerile de razboi au f5,cut ca in 1914 B5, nu maipoata fi folosite 85 % din capacitatile de productie ale rafingriilor depetrol gi 82 % din capacitgtile instalatiilor de cracare. Productia de petrolreprezenta in 1944 40% din. nivelul anului 1936. Aproape 1200 km decale feratI au fost distrusi, dimpreun5, en numeroase instalatii feroviare.Yn noiembrie 1944, inainte ca tovargsul Gheorghe Gheorghiu-Dej sa fipreluat conducerea Ministerului Comunicatiilor, erau in functiune doar

1 Documente din Istoria P.C.R. 1929-1933, val. II, E.S.P.L.P., p. 284.

5

www.dacoromanica.ro

52 I. BERCU 6

50% din parcul total de locomotive si 68% din parcul de vagoane. La23 August 1944 capacitatea de transport a cgilor ferate se redusese la30% in raport cu anul 1943.

Acesta era tabloul sumbru al economiei nationale in prima perioadOde dup'a eliberarea Rominiei de sub jugul fascist. Fortele populare condusede comunisti an luptat imediat dupg 23 August pentru a reface economianational', a ridica productia. Clasa muncitoare, indeosebi detasamenteleei principale, feroviarii, minerii, petrolistii, au faspuns chemgrii parti-dului comunist depunind eforturi eroice an obtinut unele succese ineresterea productiei, refacerea transporturilor. In aceste timpuri greles-a manifestat din plin eroismul proletariatului, clasa conducgtoare aprocesului de transformare revolutionary a societatii.

Problemele mari care stAteau in fata tkii cereau elaborarea uneipolitici stiintifice, de perspectivA, in cadrul cgreia gaseasc' rezol-varea problemele imediate, deosebit de acute ale Rominiei. Principalasarcing a etapei a fost refacerea economiei nationale. Dar partidul militanu pentru once refacere, ci pentru o refacere a potentialului economicindreptatO spre asigurarea bunastarii maselor, spre obtinerea si con-solidarea iudependentei nationale a tarii, spre dezvoltarea economiei natio-nale in interesul maselor populare.

Pornind la infaptuirea acestei sarcini, Partidul Comunist Romin,8-a calAuz it cu fermitate dupg, invOtatura marxist-leninista, dupe expe-rienta P.C.U. S. Rominia a avut in acest domeniu sprijinul multi-lateral si neprecupetit al Uniunii Sovietice.

Sarcina elabor'a'rii politicii marxist-leniniste de refacere a economieinationale a revenit Conferintei Nationale a Partidului Comunist Romin.

II

Partidul comunist, in perioada desavirsirii revolutiei burghezo-democratice, a tinut seama de intregul complex al relatiilor economice,sociale, politice interne si international° rare caracterizau situatiaRominiei in acea perioada. Cgrauzindu-se de invOtatura marxist-leninist'adespre revolutie, partidul a elaborat strategia gi tactica corespunzatoaresituatiei objective. Dupe ce fuseser'a lichidate ram'asitele feudale in agri-culturO, precum si clasa care le personifica mosierimea transformkilesociale i economice aveau acum alte objective.

Partidul a stiut dezvOluie, in. perioada de dupa 6 Martie 1945,procesul fundamental de .care depindea mntreaga inaintare a poporuluiroman pe calea progresului social si politic. Acest proces fundamental sedesfasura in domeniul economic. Aceasta apreciere profund stiintifiase baza pe invat'atura marxist-leninistO cu privire la rolul hotkitor almodului de productie in dezvoltarea

Principala sarcina a primei etape a revolutiei instaurarea puteriipolitice revolutionar-democratice fusese indeplinita" la 6 Martie 1945 prinlupta maselor populare conduse de Partidul Comunist Romin. Clasamuncitoare in aliant'a cu targnimea muncitoare, i ceilalti oameni aimuncii, colaborind cu o parte a burgheziei, devenise clasa conduckoarein stat.

Qi

se -si

se

societdtii.

¢i

0i

www.dacoromanica.ro


Dar puterea politics trebuie sa", se sprijine pe un teren economicsolid. Desigur fn Rominia, dominante erau in 1945 relatiile de productiecapitaliste ; faptul ca s-a instaurat regimul democrat-popular nu a dusin mod automat la schimbarea relatiilor do productie existente nicinu putea sg, duc, atita vreme cit nu fusese instaurata dictatura pro-letariatului.

Mersul inainte al revolutiei cerea ca, viabilitatea, forta de influen-tare si de convingere a maselor de care puterea popularg care s-auafirmat pe plan politic, sa se manifeste si pe plan economic. Aceastaera o sarcia, extrem de grea si de complex,. FArg a detine pozitiilehotgritoare in economie, statul democrat-popular, pastrindu-se in limitelerelatiilor capitaliste in industrie, trebuia sa fad, pasi hotgritori pe calearefacerii fortelor de productie ale tariff. Era vorba nu de o simply refa-cere in interesul unui pumn restrins de capitalisti, ci de o refacere care,asigurind beneficii licite industriasilor s, permit5, in acelasi timp cres-terea nivelului de viata al poporului muncitor.

Nou5, ne revine marea sarcing argta tovarh'sul GheorgheGheorghiu-Dej de a sterge urmele trecutului, de a reface tara noastra,de a normaliza viata economics tai prin aceasta de a ridica bungstarea ma-terialg a tuturor celor ce muncese cu bratele si cu mintea" (Scivteia,din 21 iunie 1945).

Refacerea economiei rationale indeosebi a capacitalilor de productiedin industrie era in mg,surA se creeze una din premisele materiale deseams ale transform6rii grabnice a revolutiei burghezo-democratice inrevolutie socialists, asa cum stabilise Congresul al V-lea al P.C.R.

Raportul politic al C.C. al P.C.R. prezentat la Conferinta Nationalgintemeiazg analiza sa pe indicatiile clasicilor marxism-leninismului

cu privire la rolul fortelor de productie ca elementul eel mai mobil si mairevolutionar al modului de productie. In elaborarea politicii economice aPuterii Sovietice, V.I. Lenin a subliniat in repetate rinduri ca temelia te-meliilor refacerii tariff, asigurgrii inaintarii ei pe calea progresului o eon-stituie crearea bazei tehnico-materiale a noii orinduiri, bazat5, pe mareaindustrie moderng, pe dezvoltarea cu precadere a industriei grele i elec-trificarea Orli. Singura bug realI pentru eonsolidarea resurselor, pentrucrearea societatii socialiste este marea industrie, i numai aceasta farIo mare industrie bine organizatA, nici vorbg, nu poate fi de socialism ingeneral, si cu atit mai putin poate fi vorba de socialism intr-o tars eucaracter tgrAnesc... "1. Iar cu alt prilej Lenin sublinia : Baza materialA asocialismului poate fi numai marea industrie mecanizatA, care este capa-bilg 85, reorganizeze si agricultura. Dar nu ne putem mArgini la aceastatez6 generals. Trebuie ss o concretizam. 0 mare industrie corespunzatoarenivelului tehnicii moderne i capabilA se reorganizeze agricultura ID.seama;electrificarea intregii tari"2.

Bineinteles ca in perioada Conferintei Nationale, Rominia nu se aflain etapa construirii socialismului. Dar rolul conducgtor al partidului co-

1 V.I. Lenin, Opere, vol, 32, E.P.L.P., p. 411.2 Ibidem, p. 465.

si

19i

www.dacoromanica.ro

54 I. BERCU 8

munist In stat Inca, Inainte de instaurarea dictaturii proletariatului a facutposibilA o politic/ de perspectivg intemeiata pe teoria marxist-leninista,folosind creator experienta P.C.U.S. Inca in prima etapa a revolutiei popu-lare, au fost elaborate bazele politicii ulterioare de industrializare a tarii,care a inceput sg, se desfkoare amplu dui)/ instaurarea Repub licii PopulareRomine mai ales, dup./ nationalizarea principalelor mijloace de productiedin industrie, a sistemmlui financiar, a transporturilor etc.

Conferinta National/ a elaborat concomitent atIt jaloanele princi-pale ale politicii de industrializare eft sarcinele imediate ale politicode refacere a economiei nationale, zdrobind din punct de vedere ideologicteoria reactionary despre caracterul eminamente agricol" al Rominiei.

In raportul Comitetului Central, prezentat de tovarkul GheorgheGheorghiu-Dej se face o analizA temeinica a continutului retrograd alacestei teze argtindu-se ca astfel se auto, justificarea existentei §i a intere-selor marii moBierimi, se incerca mentinerea Rominiei in starea de inferiori-tate fat/ de marile puteri capitaliste, a situatiei de dependent/. fat/. deprodusele industriale din Occident. De fapt aceasta pseudoteorie urmareaas impiedice ridicarea bungstarii materiale §i culturale a maselor. Im-potriva acestor teoreticieni reactionari, care cAutau sa facg din tara noastraun apendice al marilor state industriale, ne-am ridicat din totdeaunanoi, marxi§tii, comuniBtii, sustinind ca progresul tarii noastre este indirect/ i nemijlocit/ leggtur/ cu progresul industrializArii tarii Bi c*/ detaria industrial/ a tariff depinde in mare masura inski independentaBtatului nostrum.

Conferinta National/ a aratat ca la baza actiunii de refacere §i re-construire a tariff trebuie sa stea refacerea i dezvoltarea industriei grele.O industrie grea puternicg, bazat5, pe folosirea rational/ a bogAtiilor na-turale ale tarii Bi dezvoltata pe linia nevoilor interne Bi a posibilitAtilorizvorite din leggturi comercialB trainice cu vecinii, constituie pivotul injurul caruia intreaga economie a tarii se va dezvolta in conditiile noi72.Temeiurile generale ale acestei orientari rezultau din faptul ca numai da-torita existentei unei industrii grele puternice se pot valorifica bog/tiilesolului i subsolului, se pot dezvolta celelalte ramuri ale industriei, tran-sporturile, agricultura. Dezvoltarea industriei grele creeaza posibilitatipentru utilizarea intregii forte de munca ; in acela§i timp creSterea industrieiare ca rezultat sporirea ponderei clasei muncitoare, forta socials care con-stituie chez/Bia luptei pentru progresul economic Bi social al tarii. Partidula aratat ca exist/ i i premisele objective pentru a asigura dezvoltarea in-dustriei grele, bogatele resurse de materii prime.

An.alizind situatia industrii existente, posibilitatile de refacere aacesteia, in raportul Comitetului Central se tragea concluzia Aproape to-talitatea problemelor economice care se ridica in fata noastra pentru viitorse leag/ de dezvoltarea industriei grele"3.

Orientarea leninist/ a partidului comunist se reflect/ in subliniereanecesitatii electrificarii tarii, ca parte component/ a politicii de refacere §i

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole i cuvIrddri, E.S.P.L.P., 1955, ed. IV, p. 62.2 Ibidem, p. 63.

Ibidem, p. 67.$

1i,

ei

www.dacoromanica.ro


dezvoltare a economiei nationale. Electrificarea a fost si este consideratIde partidul nostru ca o pirghie principa15, pentru cresterea potentialuluiindustrial, modernizarea transporturilor, p5trunderea civilizatiei si culturiifn toate domeniile traiului oamenilor.

Concomitent en dezvoltarea industriei grele, Conferinta Nationall,stabilea necesitatea refacerii dezvoltkii industriei textile si alimentare.

Alaturi de sarcinile de perspectiv5, si in lumina acestora, ConferintaNational, a P.C.R. a elaborat sarcinile imediate ale partidului In domeniuleconomiei. Astfel se stabilea necesitatea trecerii industriei de rgzboi laproductia de pace, mArirea productiei industriale, refacerea completIlgrgirea retelei de transporturi pe calea ferat5,, pe apg si In aer.

In documentele conferintei se prevedeau o serie de sarcini pentrudesavirsirea reformei agrare, pentru ridicarea nivelului tehnic al agricul-turii. Printre mAsurile cele mai de seams, trebuie relevata' organizarea deatre stat a centrelor de Inchiriere de masini agricole tai crearea unui organcentral care sg, coordoneze activitatea acestor unitati. Se fa,"cea astfel unprim pas in politica statului democrat-popular de mecanizare a agriculturii,se faureau nucleele viitoarelor statiu_ni de masini tractoare, pirghii ho-taritoare In transformarea socialistg a satului. Conferinta National, pre-vedea luersdri de imbun5,Vatiri funciare, m5,suri pentru cresterea septelului.

0 atentie deosebit5, s-a acordat dezvolthrii cooperatiei la sate. 0altg mare sarcin5, este infiintarea dezvoltarea cooperativelor snesticu ajutorul c5,rora plugarul poate :

a) s'a" se aprovizioneze cu produse industriale direct de la producgtorprin cooperativa de aprovizionare InlAturind astfel pe intermediar ;

b) ss valorifice s5, desfac5, produsele agricole prin cooperative dedesfacere"1. in felul acesta, Oranul era Intr-o anumit5, masurI ferit deexploatarea negustorilor si speculantilor, ajutat In acelasi timp s5, inteleaglavantajele coopefarii.

Programul de perspectiv6 cit cel imediat elaborat de ConferintaNational5, a P.C.R. a trezit un ecou Insufletitor In rindurile clasei munci-toare, ale tgra,nimii muncitoare, ale celorlalti oameni ai munch. In fabricii uzine, pe ogoare sarcinile trasate de partid au inceput s5, prind5, viat5).

Productia medie lunar, la otel a crescut 1n'1946 la 13 081 tone de la 10 346tone In 1945, la laminate de la 10 752 la 12 602 ; la ciment de in 10 829,la 31 119 tone. Economia nationals, Indeosebi industria, Incepea s'a"capete o linie ascendentg, care a fost mentinutA In pofida haosului i sa-botajului capitalist.

In procesul Infaptuirii sarcinilor Conferintei Nationale, partidul azdrobit Impotrivirea ideologicl politic, a claselor exploatatoare eas-turnate de la putere, care continuau aceeasi diversiune teoretic5," dup5,care Rom'inia trebuia s, se mentin5, ca o tara, agricoll Inapoiata,si des-fasurau o activitate de sabotare a refacerii economiei rationale si desubminare a regimului democrat-popular. in cuvintgrile fruntasilorpartidelor burghezo-mosieresti, In presa acestor particle politica, Par-tidului Comunist Romin de dezvoltare a industriei era calomniata, ;

1 Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 76-77.

si

si

si

si

si

si

si

c

www.dacoromanica.ro

56 I. BERCU 10

politicienii reactionari, plini de Rya fats de popor cautau sa semene ne-fncredere In posibilitatile clasei muncitoare, ale statului democrat-popularde a faun o industrie nationals, faceau apel la capitalul strain, defaimauprimele masini sff utilaje fabricate In tars. Veninoasa propaganda re-actionary se revarsa din paginile ziarelor Dreptatea, Liberalul etc.Sub titlul Industria grea", Dreptatea facea o serie de afirmatii, profundantinationale. Scribul reactionar sustinea ea Industria grea ca punctprincipal de grija al politicii noastre economice este sinonim cu rasturnareapremiselor existentei noastre. Este Imbratisarea unui crez cu desavirsireopus structurii rominesti social-economice. Este sacrificarea tuturor reali-tatilor pe altarul unor interese straine de factura sff putintele poporuluiromin" (Dreptatea, din 18 aprilie 1947). Speculind faptul ca opera deindustrializare comports unele eforturi, fn.deosebi in perioada sa initials,trepadusul taranist se vaicarea" ca industria grea ar fi parazitara, defi-citara, ea ea Ingreuneaza bugetul personal al cetateanului sff statului.Reaetiunea miza pe greutatile economice din acea perioada pentruvehicula tezele sale care serveau interesele monopolurilor straine. Darpartidul comunist explica maselor politica sa de ansamblu, perspectivace se deschide prin industrializarea tariff, combatea cu curaj nu numaipe reactionarii fnraiti, ci sff sterile de spirit fnapoiate, mentalitatile Ingustecare, de dragul unor avantaje momentane, ignoreaza directia principalla dezvoltarii sociale. Partidul Comunist Borah]. stria SeinteiaIndreptInd eforturile principale ale clasei muncitoare si ale intreguluipopor spre Intarirea pozitiei economice a tarii prin ridicarea capacitatiiproductiei industriale bazate pe folosirea rationale a bogatiilor materialeale tarii, lupta, de fapt, nu numai pentru iesirea din actuala situatiegrea economics, dar si pentru transformarea Romlniei, dintr-o tars inapo-iata Intr-o tars dezvoltata cu o populatie prospers din punct de vederematerial si cultural'''.

In Infaptuirea sarcinilor puse de Conferinta Nationale, partidul co-munist s-a sprijinit pe activitatea creatoare a maselor. Desi ele mai sufereauInca exploatarea capitalists, care, In mod obisnuit, constituie o frina incalea dezvoltarii activitatii constiente a maselor, faptul a In tara noastrase desfasura revolutia populath a deschis tai largi pentru aceasta activi-tate In viata politica si economics a tarii.

Clasa muncitoare, principalul purtator al progresului social, fm-preuna cu taranimea sff cu ceilalti oameni ai muncii, a desfasurat o gigan-tica Wane politica fmpotriva reactiunii, izolind partidele burghezo-rno-sieresti de masele populare, restringind treptat influenta politica a acestorpartide sff lichidindu-le definitiv. In procesul democratizarii tarii s-a ma-nifestat pe deplin rolul maselor populare conduse de comunisti. Folosindputerea de stat democratica, cu ajutorul oamenilor munch a fnceput ssfie schimbat treptat continutul aparatului de stat, prin promovarea munci-torilor sff taranilor. Prin lupta maselor, a fost treat un non parlament Incare majoritatea covIrsitoare era detinuta de reprezenta;ntii adevarati aiintereselor poporului muncitor. Parlamentul a servit ca instrument al

1 Scfnleia din 27 aprilie 1947.

a-si

www.dacoromanica.ro


infaptuirii unor masuri care an accelerat trecerea Rominiei la etapa so-cialistg, a revolutiei.

Rolul maselor populare s-a afirmat tot mai puternic In viata eco-nomics a tgrii. Aici a intervenit o schimbare calitativg, fats de orin.duireaburghezo-mosiereascg, uncle masele nu erau interesate in cresterea produc-tiei deoarece orice pas in aceast5, directie era folositor in primul rind cla-selor exploatatoare. DatoritA faptului ca regimul democrat-popular exprimainteresele oamenilor muncii, patriotismul maselor a inceput sa devina o forta,creatoare. Au inceput a se desfkoare Intrecerile patriotice pentru refacereaindustriei, pentru cresterea productiei in mine, uzine, fabrici, pentru folo-sirea eft mai judicioasg a utilajului industrial si a materialului rulant lacaile ferate. Miscgri patriotice se desfkurau i in rindurile tgrgnimii pen-tru realizarea campaniei de insgmintari, cresterea productiei agricole.Patriotismul maselor a contribuit intr-o mkurA considerabilA la demas-carea sabotajului economic al capitalistilor, la frinarea speculei cu produ-sele de consum. Au apa'rut din. initiativa comunistilor, a mur eitorilor inain-tati forme de organizare specifice perioadei respective : comitete cetate-nesti impotriva speculei, s-a dezvoltat controlul muncitoresc asupra pro-duct iei care s-a transformat ulterior intr-o institutie de stat ; comitetelesgtesti conduse de comunisti se situa-u in fruntea actiunilor economicepolitice In rindurile taranimii.

Revolutia popularg a crest premisele ridicarii constiintei claseimuncitoare si a celorlalti oameni ai munch pe o treapt5, superioarg, pentrua deveni o tot mai puternic fort5, motrice a progresului istoric.

Politica marxist-leninistg, a partidului, increderea sa in mase, luptaeroid, a clasei muncitoare in fruntea intregului popor au facut posibilemarile inflptuiri in perioada ce a urmat. in an.ii 1946-1947, au inceputa fi treptat refacute intreprinderile din ramurile de baz5, ale industriei ;un rol hot'aritor in actiunea de refacere a economiei 1-au jucat mkurileluate de statul democrat-popular pentru limitarea exploatarii capitaliste,pentru lichidarea speculei i haosului economic.

Trecerea in proprietatea, statului a BAn.cii Nationale, pins atunci ocitadels a marelui capital brAtienist, introducerea controlului de statasupra intreprinderilor capitaliste prin crearea oficiilor industriale carereglementau productia i repartitia marfurilor, au fost masuri realizatedin initiativa Partidului Comunist Romin care, prin tovarkul GheorgheGheorghiu-Dej, preluase conducerea directs a economiei nationale. Acestemasuri an avut un puternic caracter anticapitalist.Ele nu tindeau la lichi-darea imediaa a proprietatii privat-capitaliste asupra mijloacelor de pro-ductie, dar ingeddeau posibilit6tile de exploatare a marelui capital, tindeausg, pun5, economia nationals in slujba oamenilor muncii, sa creeze o bazapentru ridicarea nivelului de trai al maselor.

Pe baza succeselor obtinute in consolidarea economics si politic5, aregimului democrat-popular, an fost elaborate, in iunie 1947, propunerileP.C.R. pentru redresarea economiei nationale. Aprobate de AdunareaDeputatilor traduse in viata, ele au permis ca unele ramuri ale industriei85, atinga" nivelul din 1938, Inca la inceputul anului 1948 ; a fost lichidathaosul financiar, inflatia a fost stavilita.

6i

fi

www.dacoromanica.ro

58 I. BERCU 12

Astfel Inca in prima etapa a revolutiei populare s-au treat unele-premise pentru avintul puternic al economiei nationale, pentru crestereabunastarii maselor. Dar relatiile de productie capitaliste care dominauIn economie, precum ramasitele burghezo-mosieresti care se mai men-tineau In orinduirea politica (monarhia), erau Inca o piedica serioasapentru a asigura un ritm corespunzator de dezvoltare a fortelor de productie.

sprijiniti de elementele burgheze din guvern (gruparea libe-rals a lui Tatarascu) si de monarhie dadeau un atac frontal in viata eco-nomics a tarii, instrainau uriase fonduri acordate pentru productie deeatre Banta Nationale si le foloseau in operatii speculative, In tezauri-zarea de valuta, straina, i aur. Masinile i utilajele din fabrici erau de-montate ; productia in unele ramuri scadea. In aceasta perioada, a aparuteu toata claritatea rolul de frina pe care capitalismul 11 juca in dezvoltareatarii noastre. Nu se mai putea merge Inainte fare a lichida relatiile capi-talists de productie In industrie si in alts domenii de activitate, MIA alichida ultimele pozitii politice ale claselor exploatatoare din viata statului.

La sfirsitul anului 1947 sint inlaturati din guvern cei din urma re-prezentanti ad burgheziei si este alungata monarhia. Statul devine astfel odictatura a proletariatului, sub forma Republicii Populare Romine. Pu-terea apartine In intregime clasei muncitoare, In frunte cu partidul eimarxist-leninist, in alianta cu taranimea muncitoare alti oameni aimuncii. Problema principals a revolutiei, cucerirea puterii politice, a fostpe deplin i definitiv rezolvata in interesul oamenilor muncii. A Inceputetapa socialists a revolutiei.

Dad, puterea politica' este factorul hotaritor in revolutia socialists,nu trebuie ins/ uitam ca spre deosebire de revolutia burgheza, cucerireaputerii este inceputul revolutiei proletare, una din sarcinile de baza aledictaturii proletariatului fiind crearea unei noi orinduiri sociale, superioarecapitalismului orinduirea socialists. In orice revolutie socialists...,

aerie V. I. Lenin sarcina de capetenie a proletariatului tarardmii.8arace conduse de el, este munca pozitiva sau constructive in vedereacrearii unor relatii extrem de complexe si de fine de noi relatii organiza-torice, menite sa cuprinda productia si repartitia planificata a produselornecesare existentei a zeci de milioane de oameni" 1. Calauzindu-se dupeteoria marxist-leninista, folosind in mod creator experienta P.C.U.S.,partidul clasei muncitoare din Cara noastra a nationalizat, in iunie 1948principalele mijloace de productie din industrie, comert , transporturi,sistemul financiar si de credit. Astfel exploatarea omului de care om a fostinlaturata dintr-un larg sector al economiei nationale, relatiile de productiesocialiste, bazate pe proprietatea de stat, au capatat o large raspindire.S-a faurit astfel, alaturi de puterea de stat, un puternic motor aldezvoltarii fortelor de productie, pentru crearea bazei tehnico-materialea socialismului. Infaptuind acest act revolutionar arata tovarasulGheorghe Gheorghiu-Dej vom putea stimula toate energiile creatoareale poporului nostru printr-o munca constienta i insufletita. Prin consoli-darea puterii economice a Republicii Populare Romlne vom putea asigura

1 V.I. Lenin, Opere, E.S.P.L.P., 1955, vol. 27, p. 224-225.

¢i

si

as

si

www.dacoromanica.ro


-un ritm Inc a necunoscut in dezvoltarea economics, soeialg a-republicii noastre populare"1.

Nationalizarea a deschis cimp de actiune In economia nationalglegilor proprii socialismului : legea dezvoltgrii planice proportional° aeconomiei nationale, legea cresterii neintrerupte a productivitatii muncii,legea repartitiei dupg cantitatea §i calitatea muncii, ritmul rapid de cres-tere a productiei, toate convergind spre asigurarea actiunii legii economicsfundamentale a socialismului satisfacerea Intr -o mgsurg, tot mai mare anevoilor materials culturale creseinde ale oamenilor muncii pe bazadezvoltgrii fortelor de productie. Sectorul socialist din economia Orli ainceput sa se dezvolte planificat, elaborindu-se planurile anuale cinci-nale. Existenta relatiilor de productie socialiste in Industrie au treatpremise si an cerut transformarea socialistg, a agriculturii.

Partidul a desfasurat o intense muneg politics de mobilizare amaselor In lupta pentru industrializarea socialists a tariff, pentru trans-formarea socialists a agriculturli. A fost necesar se se biruie greutatiuriase, se se acumuleze o vasty experientg in fgurirea economiei Iji culturiisocialiste. In fruntea intregului popor a stat eroica noastrg class munci-toare care s-a dovedit a fi la ingltimea misiunii sale de conductor al.operei de construire a socialismului. Ea a infruntat cu abnegatie greutgtileluptei pentru industrializare, a ajutat tgranimea muncitoare in actiuneade reorganizare socialistg a satului.

In anii care au trecut, sub conducerea Partidului Muncitorese Romins-au obtinut succese uriase In dezvoltarea economiei nationale a tgriinoastre. Asa cum s-a argtat la Congresul al III-lea al partidului, datoritaofensivei neintrerupte a socialismului, prin infgptuirea neabatutg a poli-ticii de industrializare, de transformarea socialists a agriculturii, prin reali-zarea revolutiei culturale, s-au dezvoltat continuu fortele de productie,s-au largit §i consolidat relatiile de productie socialiste. In RepublicaPopular' Roming a fost construit baza economics a socialismului. Eco-nomia socialists cuprinde intreaga industrie, transporturile, comertul,sistemul financiar si de credit iar in agriculture peste patru cincimi din su-prafata arabilg si din numa'rul gospodgriilor tgrgnesti. Socialismul a biruit.Au fost lichidate clasele exploatatoare, principalele clase sociale fiind Inprezent muncitorii i tgranii cooperatori ; s-a fgurit o noug intelectuali-tate, care impreung cu intelectualii din vechea generatie constituie un deta-§ament unit de savanti, artisti, ingineri, serlitori care-si pun toate fortelein slujba infloririi patriei noastre.

Bilantul facut de Congresul al III-lea al partidului umple de mindriepe toti cetgtenii Republicii Populare Romine. In 13 ani de economie so-cialistg, a fost lichidata inapoierea economic' a *iff mostenitg de la re-gimul burghezo-mosierese, s-a facut un urias pas inainte in transformareatarn noastre Intr-o tars industrialg dezvoltata. Nivelul productiei indus-triale este de aproape 5 on mai ridicat decit in 1938. Productia intr-oaerie de ramuri este si mai ridicatg. Astfel industria constructoare demasini ramurg aproape inexistent in trecut este de 10 on mai

Gh. Gheorghiu-Dej, op. cit., p. 173.

politic/ si

gi

gi

1

www.dacoromanica.ro

60 I. BERCU 14

puternid, cleat in 1938. Au fost create subramuri not pentru productiade utilaj petrolifer, constructii navale, tractoare, ma§ini agricole, caraioaneetc. Productia de otel va fi la cap*atul acestui an de aproape 6 on mai marecleat in 1938. Industria chimica va depg§i de 11 on nivelul din 1938,productia de energie electrid, va fi de 7 on mai mare decit in 1938.Aceste cifre aratg, ca partidul nostru a urmat neabgtut politica de indus-trializare socialistg, a tkii, de dezvoltare cu pred,dere a industriei grele.Ca rezultat al industrializarii socialiste, astki realiz6m numai In 11 sap-

productia din intregul an 1938 ; la otel in 8 s'aptAmini, la fontsin 7 slpt6mini, la ciment in 10 sapt5,mini.

Dezvoltarea industriei grele a constituie §i constituie o bad, sigurgpentru ridicarea nivelului de trai material §1 cultural al maselor. A crescutproductia industriei bunurilor de consum ; a sporit circulatia mgrfurilor.Venitul national este in 1960 de 2,7 on mai mare decit in 1938. Salariulreal al muncitorilor a crescut necontenit, in prezent cu 33 % mai mare decitin 1955. Se imbungtAtesc continuu conditiile de locuit ale oamenilor muncii._

Succese istorice au fost obtinute in dezvoltarea agriculturii, pro-ducindu-se o revolutie atit in relatiile de productie, eft §i in baza teh-nica a agriculturii. In prezent, agricultura dispune de 60 000 trac-toare conventionale, peste 15 000 de combine, peste 25 000 de semanatorimecanice §i mil de alte ma§ini agricole. Dac5, in 1938, un tractor fizicrevenea la 2 600, iar in 1948 la 957 ha, in 1959 revenea un tractor la.numai 270 ha.

Productia de cereale a crescut cu aproape 25% in perioada1955-1959, fat5, de perioada 1934-1938.

Ca rezultat al revolutiei culturale, arta, §tiinta, literatura an pgtrunsadinc in rindurile poporului. Se generalizeaz5, invkamintul de 7 anipreggitindu-se conditiile pentru trecerea la invAtImintul obligatoriu de8 ani ; invkamintul superior a luat o larg5, extindere, s-a schimbat radicalcompozitia socialA a studentilor, reflectind structura real, a populatiei.Intreaga via cultural, a tarii se aflg, pe temeliile solide ale marxism-leninismului, care este ideologia dominanta, in statul democrat-popular.

Realizarile istorice ale poporului romin, obtinute sub conducereaincercata a partidului clasei muncitoare, constituie un triumf al marxism-leninismului ; ele demonstreaz6 ca numai fidelitatea neabatuta fats deideile comunismului §tiintific, atitudinea creatoare, concret-istoPicg, fatsde realitatea socials constituie chezkia mersului ferm inainte. Fer-mitatea fat, de once manifestki ale ideologiei burgheze, combatereaoportunismului §i revizionismului, educarea marxist-leninistg a maseloran fkut posibila inaintarea neabltutl a tariff noastre pe calea socialis-mului, victoria acestei orinduiri in tara noastra,

Desfa§urarea revolutiei in tars noastrl arata, tovara§ul GheorgheGheorghiu-Dej a demonstrat fuel odatg, ca leninismul este o teorie §1o tactics universal valabil6, care c15," partidului marxist-leninist putinta dea se orienta in cele mai diferite §i complexe imprejufki ale luptei de clas6.S-a confirmat din nou ca esenta cgilor de trecere de la capitalism la socia-lism este aceemi pentru toate tkile §i anume dictatura proletariatalui.

famini,

www.dacoromanica.ro


Nu existg alt drum de construire a socialismului decit acela indicatde marxism-leninism, verificat de experienta gloriosului Partid Comunistal Uniunii Sovietice, ca ei de experienta propriului nostru partici el a altorpartide comuniste muncitoreeti din tgrile de democratie popularg.Acesta este drumul inlocuirii puterii claselor exploatatoare el al instaurariiputerii clasei muncitoare singura clasg revolutionary ping la capgt,forta conducg,toare a luptei maselor asuprite ej exploatate ; este drumulconsolidgrii continue a acestei puteri al construirii orinduirii noisocialiste"1.

Victoriile obtinute au deschis calea unei noi etape, superioare indezvoltarea tariff noastre desitvirsirea construotlei socialiste si treoereatreptata la construirea oomunismului. Congresul al treilea a aprobat Direc-tivele privind dezvoltarea economiei nationale pe anii 1960-1965 eipentru programul economic de perspectivg. Sarcina fundamentalgplanului de ease ani este dezvoltarea bazei tehnice materiale a socialis-mului, incheierea procesului de fgurire a relatiilor de productie socialistein intreaga economie, in vederea desgvireirii constructiei socialiste. In_mil care vin va fi continuatg cu perseverentg, industrializarea terii, dez-voltarea cu precgdere a industriei grele, cu pivotul ei constructia demaeini ; se va termina colectivizarea agriculturii, va creete considerabilproductia agricolg, se va dezvolta intensiv ei multilateral agriculturapentru a asigura in eel mai scurt timp posibil un beleug de produse agroali-mentare. In cursul acestor ease ani se va extinde mecanizarea ej automa-tizarea productiei, utilarea ej reutilarea intreprin.derilor socialiste eutehnica cea mai inaltg. Scopul principal al dezvoltgrii bazei tehnico-materiale a socialismului este creeterea bunastgrii materiale ej cultural°a oamenilor muncii.

Planul de ease ani este prima etapg a programului economic deperspectivg, ale cgrui linii directoare slat elaborate ping in 1975. Indecursul acestei perioade productia industrialg va creete de 6 on fatgde 1959, sau de aproximativ 26 de on fatg de 1938. In 1975 intreagaproductie a anului 1938 se va realiza numai in doug sgptgmini. Vorcreete, in raport cu 1959, de 7 on productia industriei constructoare demaeini, de 13-14 on a industriei chimice, de aproximativ 10 on pro-ductia de energie electricg, de peste 5 on productia de ciment, de peste4 on productia de tesgturi, de 29-38 on productia de ingrgegminte chi-mice, de 5,8-6,7 on productia de ulei. Afirmindu-se continuu superio-litatea relatiilor de productie socialiste, ritmul mediu de creetere a pro-ductiei industriale va fi intre 1960 ei 1975 de aproximativ 12%, de 3on mai ridicat decit eel mai inalt indice obtinut in regimul burghezo-nioeieresc. Trebuie tinut seama nu numai de ritmul ci ei de proportiileproductiei. Un procent de creetere reprezintg, in 1960, 5 procente aleanului 1938. Numai creeterea anualg in cei 15 ani va reprezenta 60%din intreaga productie a anului 1938. In aceastg, perioadg se vor con.struimars objective industriale, cum este giganticul centru siderurgic do laGalati, a cgrei productie va fi, in 1970, de 4 milioane de tone, mai mult

I Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole qi cuvt Iliad 1955 1959, Ed. politic5, 1959, p. 24-25.

va

Si

a

www.dacoromanica.ro

62 I. BERCU

cleat vor produce toate vechile capacitati siderurgice in acel an. Agricul-tura, care va fi inzestrata cu 150 000 tractoare fizice, va da o produetiede 3 on mai mare decit in 1959. Va creste mult bun'astarea oamenilormuncii, consumul pe cap de locuitor va ajunge la nivelul tarilor celormai avansate, va fi rezolvata problema locuintelor la orase si in centrelemuncitoresti. Pe baza cresterii productivitatii muncii, se va reduce trep-tat ziva de mulled. 0 mare dezvoltare vor lua invatamintul, stiinta, arta.

inf/ptuind acest program, Republica Popular. Romina se va trans-forma intr-o tara industrials dezvoltata, cu o agriculture multilateral./si de inalta productivitate ; bogatiile patriei noastre valorificate prinmunca maselor populare, vor permite trecerea treptata de la principiulrepartitiei dupe munca la repartitia dupe nevoi, asigurind intreguluipopor conditii de viata demne de epoca socialismului victorios si a con-structiei comunismului.

Experienta ta'rii noastre, ca si a altor -tali de democratie popular.,.confirm/ pe deplin teza ca temelia sigura a inaintarii spre socialism sicomunism este dezvoltarea sustinuta a bazei tehnico-materials a noiiorinduiri. Faurirea noii orinduiri este un proces ascendent, legic, dartotodata exclude once grabs, once sarire peste etape. Fara indoialg ca nuse pot stabili granite stricte intro etapa revolutiei burghezo-democraticesi etapa revolutiei socialiste in conditiile cind lupta revolutionary estecondusa de proletariat, in frunte cu partidul marxist-leninist. in acelasitimp insa nu se pot nesocoti cerintele dezvoltarii sociale, nu se pot sarietapele dezvoltarii sociale. Partidul nostru a tinut si tine seama de acestecerinte, elaborind strategia si tactica sa in raport cu necesitatile econo-mice, politico si sociale cele mai arzatoare, avind In vedere perspective.luptei.

Sarcina refacerii economiei nationale elaborate de Conferinta Na-tionale a P.C.R. a constituit acea veriga care a permis nu numai con-solidarea succeselor politico obtinute, ci si inaintarea ulterioara spresuccesele pe care le inregistram si spre cele viitoare.

III

Marxism-leninismul ne invata ca una din legile generale ale revo-lutiei socialiste este conducerea de catre partidul de avangarda al claseimuncitoare a luptei pentru cucerirea puterii si faurirea noii orinduirisociale. Numai pe aceasta baza se pot elabora o strategic si o tacticajuste, se pot uni toate fortele revolutionary in lupta pentru biruirea greu-tatilor marl ce stau In fata clasei muncitoare pe drumul spre socialism.

Crearea P.C.R., in anul 1921, a insemnat victoria leninismuluiasupra oportunismului si reformismului in miscarea rnuncitoreasca dinRominia, a dat clasei muncitoare un conducator revolutionar, capabilsa organizeze lupta pentru triumful cauzei dictaturii proletariatului.Crearea P.C.R. a dus la cresterea rolului clasei muncitoare in viata poli-tic/ a Rom'iniei.

Cu

www.dacoromanica.ro

17 15 ANI DE LA CONFERINTA NATIONALA A P.C.R. 6X

Yn decursul existentei sale, partidul a fost In fruntea luptei In-tregului popor Impotriva regimului burghezo-mosieresc. infringind teroareasingeroasa, calindu-si si int'arindu-si rindurile, luptind Impotriva refor-mismului si a oportunismului si sectarismului, partidul comunist a reusitsa cucereasca majoritatea clasei muncitoare, sa conduce mari bataliide class, cum au fost luptele revolutionare ale muncitorilor ceferisti sipetrolisti din februarie 1933, rascoala taranilor din Valea Ghimesuluidin octombrie 1934, sa uneasca In jurul salt fortele patriotice In luptaImpotriva fascismului. Rolul conducator al partidului marxist-leninist,al clasei muncitoare, s-a afirmat cu putere In lupta Impotriva razboiuluiantisovietic, cind comunistii au ehemat pe toti patriotii sa se uneascapentru rasturnarea dictaturii fasciste-antonesciene pentru scoaterea Ro-miniei din razboiul antisovietic si Intoarcerea armelor Impotriva Ger-maniei hitleriste. Insurectia armata din august 1944, initiate si organi7zata de Partidul Comunist Rornin, in conditiile favorabile create de luau-tarea Armatelor Sovietice, a deschis o noua epoca in istoria poporuluiromin, creind posibilitatea Inlaturarii regimului burghezo-mosieresctransformarii Rominiei pe baze socialiste.

Scindarea clasei muncitoare produsa de elementele oportuniste dinfostul partid social-democrat, slugi ale burgheziei, care au treat o organi-zatie reformists, punea ca o sarcina acute in fata comunistilor de a Mariunitatea clasei muncitoare pe baza marxism-leninismului.

Desigur nu se putea ajunge usor la aceasta realizare. A fost ne-cesara o intense munca ideologica, politic pentru a lamuri masele par-tidului social-democrat, pentru a atrage in lupta pentru unitate ele-mentele de stinga din conducerea acestui partid. P.C.R. a militat In per-manents pentru crearea frontului unic, In primul rind cu masele de munci-tori, social-democrati si Vara de partid, a trasat ca sarcina comunistilor,sa activeze In sindicatele reformiste. Yn anii ilegalitatii s-au obtinut unclerezultate pozitive pe linia realizarii unitatii de actiune a fortelor munci-toresti. insemnatatea frontului unic a aparut cu toga amploarea ei intimpul luptelor din februarie 1933, precum si In perioada pregatirii in-surectiei armate. Crearea Frontului Ernie Muncitoresc la 1 Mai 1944 a In-lesnit considerabil unirea In jurul clasei muncitoare a tuturor fortelorpatriotice, antifasciste, a izolat si mai mult virfurile reactionare burghezo-mosieresti si a facut posibila infaptuirea insurectiei.

Frontul Ernie Muncitoresc intre Partidul Comunist Romin si Partidulsocial-democrat a constituit coloana vertebral a unitatii tuturor fortelordemocratice In prima etapa a revolutiei populare. P.O.R. a acordat oatentie coniderabila intaririi continue a colaborarii cu P.S.D., a corn-batut manifestarile sectare, precum si ale elementelor de dreapta dinrindurile P.S.D., lndeosebi ale unor conducatori oportunisti care incercausä submineze unitatea de aqiune a clasei muncitoare.

Conferinta Nationale a P.C.R. a adus o contributie hotaritoare laintarirea colaborarii dintre P.C.R. si P.S.D., aratind sprecare trebuie 0, se Indrepte lupta pentru unitate orearea unui singerpartid al clasei muncitoare pe baza ideologieet a marxism-leninismului,ideologic profund stiinfifica, verifioata de viata. Pornind de la succesele-

§i

§i perspectiva

www.dacoromanica.ro

64 1. BERCU 18

obtinute In intarirea unitatii clasei muncitoare, Conferinta Nationale,In Rezolutia adoptata, preciza : Unitatea clasei muncitoare a dus lainfringerea fascismului, unitatea clasei muncitoare trebuie sa fie un pilonal democratiei §i pacii.

Conferinta Nationale a Partidului Comunist Romin, in numeleintregului nostru partid, cheama In mod solemn pe tovara§ii social-de-mocrati la infaptuirea unitatii politice a clasei muncitoare, printr-unmare partid unic muncitoresc.

Fate de sarcinile importante care stau In fata poporului muncitor,a carei unitate in actiune a constituit punctul de plecare al unirii tuturorfortelor democratice, are datoria de a intari §i mai departe aceasta unitatede actiune §i a o desavir§i prin. infaptuirea unitatii sale politice.

Aceasta unitate va da muncitorimii din Rominia o forts, o ca-pacitate de actiune §i de mobilizare mai mare. Realizarea PartiduluiUreic Muncitoresc va spori In mod considerabil influenta ei politics §iva intari §i mai mult unitatea fortelor democratice, va deveni §i maimult un factor esential §i chezkia unitatii noastre nationale.

Partidul Comunist Romin concepe infaptuirea Partidului Unic Mun-citoresc, nu ca pe o contopire mecanica a celor doua partide existente,ci ca pe o unificare politica §i organizatorica pe baze principiale in urmaunei actiuni de 15,murire ideologica §i a infaptuirii unei depline unitatide actiune 1.

Calea principals de realizare a unitatii clasei muncitoare o con-stituie Intarirea continua a Frontului Unic 11/1uncitorese in lupta pentrudezvoltarea democratica a tariff §i refacerea economiei nationale, pen-tru lichidarea influentelor oportuniste din conducerea P.S.D. Yn cuvin-tarea tinuta la 2 noiembrie 1945, in care era subliniata insemnatateahotaririlor Conferintei Nationale a P.C.R., tovarkul Gh. Gheorghiu-Dejarata ca numai prin consolidarea F.U.M. este posibila unificarea celordoua partide.

Marea majoritate a conducerii P.S.D. a acceptat propunerea Par-tidului Comunist Romin, angajin.d o lupta tot mai ferma impotriva ele-mentelor de dreapta din organele de conducere ale Partidului social-democrat. La Congresul P.S.D. din martie 1946 este exelus din partidC. T. Petrescu, principalul adversar al actiunli unite a clasei muncitoare.Pe baza frontului unic, se realizeaza prezentarea pe liste unite a tuturorfortelor democratice In alegerile din noiembrie 1946. Astfel a fost datao lovitura de moarte fortelor reactionare, s-a creat un parlament demo-cratic, in care peste 75% din deputati erau reprezentantii maselorpopulare.

Accelerarea transformarilor democratice din viata economics §i po-litica a Orli au ridicat pe primul plan necesitatea partidului unic al claseimuncitoare. In septembrie 1947 este elaborate de catre conducerile celordoua partide platforma de unificare. Dezbaterea ei In cadrul organiza-Vilor locale, din intreprinderi §i institutii a avut ca rezultat intarirea uni-tatii de actiune a clasei muncitoare, apropierea dintre membrii celor

Vezi Setnteia, nr. 367, din 1 nov. 1945.www.dacoromanica.ro


doua partide. In procesul dezbaterii platformei s-a realizat unificareaorganizatiilor judetene, de plasa din orase si din Intreprinderi ale celordoua partide, creindu-se astfel temelia pentru desavirsirea unificarii par-tidului, sarcina Indeplinita de Congresul Partidului Muncitoresc Romindin februarie 1948.

In raportul C.C. prezentat de tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dejla Congres s-a facut bilantul actiunii de unificare §i s-a aratat care slutearacteristicile P.M.R. Partidul Muncitoresc Romin I i intemeiaza In-treaga lui activitate pe principiile ideologice i organizatorice marxist-leniniste ; el nu este rezultatul unor compromisuri ideologice sau poli-tice, ci a lust nastere ca rezultat al unei puternice actiuni de clarifi-care ideologica. P.M.R. s-a Inchegat ca partid al luptei neimpacate Im-potriva exploatarii omului de catre em, Impotriva imperialismului, fm-potriva ideologiei burgheze, reformiste i revizioniste.

Partidul Muncitoresc Romin este bazat pe o unitate organics, in-compatibila cu existen.ta oricaror fractiuni sau grupari nepartinice. Ijni-tatea partidului i disciplina liber consimtita a membrilor sal reprezintabunul sau eel mai de pret, care trebuie pazit i consolidat fara nici o abatere.

Perioada care a trecut de la crearea P.M.R. a insemnat continuaIntarire a rolului conducator al partidului, care si-a cucerit un urias pres-tigiu In popor, ce s-a convins ca politica partidului este singura politicajusta, corespunzind intereselor fundamentale ale Orli noastre. La 1 iunie1960 Partidul Muncitoresc Romin numara peste 834 000 membricandidati de partid. Cresterea rolului conducator al partidului in toatedomeniile activitatii sociale, Intarirea continua a rindurilor sale, vastamunca organizatorica si politica pe care a desfasurat-o In mase an con-stituit factorul hotaritor care a dus la obtinerea de catre poporul muncitora victoriei de Insemnatate istorica construirea bazei economice a so-cialismului din tara noastra"1.

Noua etapa In care a intrat poporul nostru, desavirsirea con.struiriisocialismului i pregatirea conditiilor pentru trecerea treptata la comu-nism, cere o continua intarire a conducerii de catre partid In viata eco-nomics, politica si ideologica a Orli. Grandioasele sarcini de cresterea fortelor de productie, de ridicare a nivelului de trai al maselor, deformare i dezvoltare a constiintei socialiste slut indisolubil legate deIndrumarea de catre partid a luptei poporului. In perioada aceasta ca-path', o mare In.semn'atate educarea ideologica, Insusirea profunda a marxism-leninismului In lupta Impotriva ideologiei burgheze, oportunismuluirevizionismului. Congresul al III-lea al P.M.R. a atras atentia ca Inprezent, activitatea ideologica, munca de lichidare a Inriuririlor educa-tiei burgheze din constiinta oamenilor este tarimul principal al lupteide clasa, al luptei Intro vechi si nou"2. Aceasta presupune o lupta consecventa i ferma Impotriva conceptiilor ideologice straine, fie moste-nite din trecut, fie strecurate de propaganda imperialists contemporana.

1 Gh. Ghcorghiu-Dej, Raport la col de at III-lea Congres at P.M.R., Ed. politica,1960, p. 86.

2 Ibidem, p. 103.

c. 4741

si

si

5

www.dacoromanica.ro

66 I. BERCU 20.

Progresul activiatii ideologice, succesele in dezvoltarea §tiintificl,sint legate de critica §tiintific5,, combativ5, a teoriilor filozofice, juridice,economice §i istorice ale diver§ilor apologeti ai capitalismului. Oameniide §tiint5, din domeniul istoriei an aci un vast tarim de activitate, kitiutfiind ce atit In istoriografia burghezd, din trecut In tara noastrl cit §i inistoriografia contemporand, din tgrile capitaliste concept,iile idealiste anavut i au inc5, o large circulatie. Pe baza materialismului istoric, cercetd,-torii din domeniul istoriei pot sd, aduca, o contributie de seam/ la dezvI-luirea adeva'rului istoric, la demascarea tezelor reactionare ale istorio-grafiei burgheze, scotind la iveal/ tot ceea cc este valoros, progresistdin §tiinta istoria.

Conferinta National/ a Partidului Comunist Romin din octom-brie 1945, prin problemele dezbalute, prin hotaririle adoptate, a contribuitun eveniment deosebit de insemnat in lupta revolutionary a clasei munci-toare, a poporului romhi. Hot5,ririle sale au contribuit la victoria claseimuncitoare impotriva burgheziei, la accelerarea progresului social inCara noastrA.

Hotariri le adoptate au demonstrat forta de previziune a comuni§-tilor, fort*/ de previziune care se intemeiazA pe cunomterea legilor objec-tive ale dezvoltArii sociale. Numai marxism-leninismul este in masufasA, asigure pAtrunderea gindirii umane In adincimea mecanismului social,s5, dezvaluie in mod §tiintific factorii care imping inainte societatea, caredue la schimbarea unei orinduiri sociale prin altI orinduire social* supe-Hoar/. Tocmai in aceasta const5, superioritatea §tiintei sociale marxistefat/ de orice all/ filozoficA, sociologic/ sau istoric5, anterioard,.

Istoria luptei Partidului Muncitoresc Romin pentru victoria cauzeisocialismului este istoria transform/Hi In realitate a ideilor invincibileale materialismului dialectic materialismului istoric. Partidul nostru,ca §i toate partidele marxist-leniniste, se ellauze§te de teza c5, forta deinfluentare, caracterul §tiintific al (nickel idei sty In victoria obtinut/din confruntarea cu viata, cu practica social/.

Ideile ealauzitoare ale activitatii partidului comuni§tilor an trecutcu deplin succes examenul deosebit de exigent al experientei revolu-tionare. An devenit realitate in tara noastrI, asemenea Uniunii Sovietice

celorlalte td,ri socialiste, tezele marxist-leniniste cu privire la revolutie,la statul proletar, la construirea noii orinduiri socialiste. Aceste idei c5,-lauzesc §1 vor calauzi neabatut lupta Partidului Muncitoresc Romin.

IIFITHAATIATHJIETH.F1f1 HAIAKOHAJII3HOCIHOWDEPEIIIIHI4 PYMbIHCROn KOMMYHVICTVILIECHOR HAPTHH.

PE3IOME

B Hacrosugeft cTaTbe awrop HanaraeT ocHommie Honpocu, o6cynigainurzecH Ha Haulm-Ham, Hott HomictepeHHHH PHH B oRTH6pe 1945 r. Ilep Hag neraabHaa HoHcpepeHgun Pyrdbui-emit HommyHmTHgecHott napalm cocTofigacb B o6cTauoBHe 6opb6bi pa6otiero Hnacca

kicoalit

§i

POJIOBIgkIHA

H.

si

www.dacoromanica.ro

21 15 ANI DE LA dONFERINTA NATIONALA A P.C.R. 67

gpyrux Tpygnumxcn as sasepmeHme sagaq 6ypacyasHo-gemonpanmecHoit penogromurH nogrorosHy ycaomdi nepexoga OT nepsoro Dram pesomomm H arany coguaancrugecHoilpesomoglin

B crarbe noHasaHo, HaH Ha ocHoBe mapHcHcrcHo-geHHHcHoro yqemm, rsopqecHunpnmeHemforo H cnegmlmliecHnm g.TIR Pymbunm ye:minium, PHII paspa6oraga HporpammyaHoHomwqemax, HogHTHqecHnx H HyabrypHilx meponpnwrna c gegmo ganbneihnero ocy-igecTsammn Hapognoti pesomomm.

Awrop ocraHasgusaerciT l'aunimm o6paaoM Ha gBYX OCHOBHLIX nonpocax B CBFIBH cgaHliMM HcropmgecHmm nepHogom: Ha HoccraHosaemm HapogHoro xosnficrsa H Ha 6opb6eas coagamm egmHoft mapHclicrcHo-gemnicHolt HapTHH pa6ogero Haacca.

IfIcropnqecHan sacayra Hagnonaamloti Hombepemmu PH II samuogaercn B cgegym-mem: OHa Hacranuaga Ha TOM, tiro egvnicrnenHum cpegcruom 110gHHTHH HapogHoro xoanti-crsa, PH3BISTII lip0H3B0)1HTeJIMMAX CHM H HOBLITHeHHH ninaHenHoro ypOBMI BAJIBBTCF1 pas-BUTHe rnmegoft npommugeHnocrn.B uouunimecuom oTmeTe uH PHII,Hpegclasammom TOB.reopre reoprmy-Rent Ha HagHoHaabHoft HoHcbepeHrum, yHasano, 4TO alilllb nyTem imgy-crpHaansagHH PymuHHH MORCHO paspeursTb ocHommie npo6gemm passwriln crpanu. PHIIHaHecJla coxpynarreammit ygap 6ypncyasHo-nomenmqblim Teopmnm, 061HCHFIBI1114M

sHonomngecHylo OTCTBZOCTID CTpaHbi alITMHBAHOHMABHIJM HOCT3rABTOM; PyMI.MHBnpenmynlecTneHHo arpapHai cTpana ". Awrop CTBILH noxamanaer, Hari MIME. IIOJIHOCTbIOHogrsepgmaa mapHcHcrcHo-genuncHylo IMBHM1410 MOMMYHHCTOB; OH HpHsogwr 'Tannino6aop gOCTIDReHllii as 15 aer, Hcremm4x c HagHoHaabHoil HomDepengun, II yHasusaer gepc-newrmsm,pacHpbmazonmecn nepeg pymbmcHnm Hapogom B 6opb6e as nocrpomme cogHaamsma.

Awrop TaHnce ynomxHaer 0 meponpmnrunx, upon ogHsnmxcn Ha ocHosaHHH pememdtHagHonagbHott Homtlepemgm PHII C geamo coagagHn egaHott mapHcHcrcHo-gemmcHoilHapTHH H yorpaneHHH pacHoaa cpegn pa6ogero unaeea. OH onucusaer arum 6opb6bi sanogHps Ho6egy mapHcHsma-gemgmama H noggepmmaer maxim:Hie momalleunn sagarmitgag ycHaemm pyltosognigetlpoau pa6ogero Haacca B gene nocTpoemin connaguama.

B saHalogenne, awrop yHanasaer, tITO OMBIT PyMBIHHB eine pas swimmer sHaqemleo 6nmx gpmmunos cognaancrHgecHoilt permalogHH, MX ncemnpno-HcropHqecxylo saHoHo-mepHocTb.

LE QUINZItME ANNIVERSAIRE DE LA CONFRRENCENATIONALE DU PARTI COMMUNISTE DE ROUMANIE

RESUME

L'auteur s'attache iY presenter dans cet article les problemes principadx qui ont ete de-battus a la Conference Nationale du Parti Communiste de Roumanie, en octobre 1945. Lapremiere Conference Wale du Parti Communiste de Roumanie s'est tenue dans les condi-tions de la lutte de la classe ouvriere et des autres categories de travailleurs en vue de para-chever les teches de la revolution bourgeoise-democratique et de preparer les conditions dupassage de la premiere etape de la revolution a Petape de la revolution socialiste.

L'article nous montre comment le Parti Communiste de Roumanie, appliquant de ma-niere creatrice la doctrine marxiste-leniniste aux conditions de la Roumanie, a elabore le pro-gramme des mesures economiques, politiques et culturelles appelees a continuer la revolutionpopulaire.

www.dacoromanica.ro

68 1. BERCU 22

L'auteur s'occupe tout particulierement de deux problemes fondamentaux de la periodehistorique respective : la refection de l'economie nationale et la lutte pour la creation du partiunique, marxiste-leniniste, de la classe ouvriere.

La Conference Nationale du Parti Communiste de Roumanie a le merite historique1'avoir souligne avec vigueur que la seule voie meme d'assurer la refection de l'economie

nationale, lessor des forces de production et l'amelioration du niveau de vie est le developpe-!Tient de l'industrie lourde. Le rapport politique du Comite Central du Parti Communiste Roumainpresente a la Conference Nationale par le camarade Gheorghe Gheorghiu-Dej, demontraitque seule l'industrialisation de la Roumanie permettait de resoudre les problemes fondamen-taux du developpement du pays. Le Parti Communiste Roumain a ports un coup decisif auxconceptions bourgeoises-agrariennes qui s'attachaient A justifier l'etat economique arrieredu pays par la these antinationale La Roumanie, pays eminemment agraire ». L'articlemontre que la vie a pleinement confirms la justesse de la position marxiste-leniniste des-communistes et nous presente un tableau succinct des realisations obtenues durant les quinzeannees ecoulees depuis la Conference Nationale, en soulignant les perspectives qui s'ouvrentau peuple roumain dans sa lutte pour le parachevement de l'edification socialiste.

L'auteur s'occupe egalement des actions entreprises, en base des decisions de la Confe-rence Nationale du Parti Communiste Roumain, en vue de creer un parti unique marxiste-leniniste et de mettre un terme A la scission de la classe ouvriere. L'article nous presente lesstapes de la lutte pour le triomphe complet de la doctrine marxiste-leniniste en Roumanie etI'importance de la realisation de cette tache en vue du renforcement du role dirigeant de laclasse ouvriere dans l'oeuvre d'edification du socialisme.

L'auteur souligne pour conclure que l'experience de la Roumanie met une fois de plusen lumiere l'importance des principes generaux de la revolution socialiste et leur caractereuniversellement valable.

a

&

www.dacoromanica.ro

NOTE SI COMUNICAR1

GOSPODARIREA DOMENIULUI HUNEDOARAIN ANII 1517-1518

DE

I. PATAKI

In oprirea inaintgrii turce§ti, devenitg din ce in ce mai primejdi-oasa in secolul al XV-lea, importanta economics a domeniilor familieiHuniazilor a fost deosebit de insemnatg. Lucrgrile scrise in anii din urmg.asupra lui Ioan de Hunedoara, conductor neinduplecat al luptei anti-otomane, subliniaz6 hotarit acest fapti. Argtind rolul important al acestordomenii, mai multi din istorici au constatat insa, cu pg,rere de rlu, lipsainformatiilor mai detaliate asupra gospodgririi lor. Laconismul izvoarelorcu. caracter economic a fost qi mai simtit in privinta domeniului Hunedoarei,proprietate stramo§easca a Huniazilor. .A.stazi sintem in situatia de acunoa§te mai bine rolul economico-militar al cethtii, precum $i conditiilede trai ale populatiei de pe domeniul ei, clintr-o perioadg care se af15,numai la vreo 50-60 de ani dup6, crincenele lupte purtate de loan deHunedoara. Ba mai mult, pe baza izvoarelor, despre care vom vorbi maijos, putem trage unele concluzii valabile §i pentru epoca lui Joan deHunedoara.

Se tie ca dup6 moartea fiului minor al lui Joan Corvin fiul nele-gitim al lui Matei Corvin numit Cristofor, intimplat5, in 1505, domeniileimense ale Huniazilor au trecut, in lipsa unui mo§tenitor in linie bar-bateasc6, asupra coroanei. Potrivit actului de donatie al regelui din. 31august 1506, o parte insemnatA a domeniilor, care cuprindea §i Hunedoara, ar5imas §i pe mai departe in proprietatea vgduvei lui Ioan Corvin, BeatriceFrangepan §i a fiicei sale Elisabeta2. E explicabil astfel ca, in curind,

1 Elekes Lajos, Hunyadi, Budapesta, 1952, p. 117 ; C. Muresan, Joan de Hunedoaravremea sa, Ed. tineretului, 1957, p. 50 ; St. Pascu, Bolut cnezilor din Transilvania to lupta anti-otomand a lui lancu de Hunedoara, in audit si cercetari de istorie", Cluj, 1957, nr. 1 4,p. 41 urm.

2 Veres Endre, Gyula varos okleveltdra (1313-1800) (Arhiva orasului Gyula 1313-1800),Budapesta, 1938, p. 41-42.

§i

www.dacoromanica.ro

70 I. PATAKI 2

Inceput rivalitatea pentru mina Elisabetei care avea noua ani, intrucitaceasta era nu numai purtatoarea unui nume stralucit, ci i singuramostenitoare a unei averi mobile si imobile Insemnate. Proiectele ma-trimoniale, in care s-a angajat pins curtea regala, s-au naruit Ins&cu moartea neasteptata a Elisabetei, la Inceputul verii anului 1508.0 data cu moartea Elisabetei Corvin care locuise cu mama sa la Gyula,s-au stins ambele ramuri ale familiei Huniazilor. De acum Inainte, vaduvaBeatrice Frangepan putea sa dispuna singura de domeniile amintite.

Stiind ca domeniile Huniazilor constituie o considerabila forts eco-nomics $i au o importanta politica deosebita, Vladislav al II-lea voia sapun/ mina pe aceste bunuri pentru nepotul sau Gheorghe de Brandenburg,care traia din anul 1506 la curtea sa. De aceea, el a cautat s-o determine, petoate cane pe Beatrice ca sa se casatoreasca cu Gheorghe de Brandenburg.Dupa tratative preliminare, contractul matrimonial s-a i incheiat, datoritainsistentelor regelui, la 25 ianuarie 1509, in Gyula. In contract se arataca vaduva lui Ioan Corvin 1-a acceptat pe Gheorghe de Brandenburg casot'. In urma acestei casatorii dar mai cu seams In urma mortii Beatricei,survenita dupa toate probabilitatile In primavara anului 1510, domeniilefamiliei Huniazilor au ajuns prin donatie regala In mina lui Gheorghede Brandenburg. Cu aceasta ocazie Gheorghe de Brandenburg primi, peMaga domeniile din Slavonia ale Corvinestilor, i cetatea Hunedoarei im-preuna cu castelele, orasele satele ce-i apartineau, precum cetatile Sol-mus, Lipova si Gyula impreung cu domeniile lor2.

La plecarea sa din Ungaria, in anul 1525, Gheorghe de Brandenburga dus cu sine la Ansbach documentele referitoare la domeniile sale, docu-ments ce-i erau pretioase din toate punctele de vedere. Asa a ajuns Instrainatate o parte insemnata a arhivei familiei Huniazilors. In cursulsecolului al XVIII-lea si al XIX-lea, cea mai mare parte a arhivei a ajuns,prin schimb, In Ungaria, o parte a ei Mg, care tontine date de prat

asupra domeniului de la Hunedoara, privind deceniile al doilea urma-toarele din secolul al XVI-lea, a ramas la IVIiinchenii.

Pins ce se va prelucra publica materialul acesta pe baza microfil-melor aflate fn. posesia universitatii Babes-Bolyai, am dori atragematentia asupra insemnatatii lui. In lucrarea de fats ne ma'rginim deci, ca

1 ... Praefata domina Beatrix ad saepissimas requisitiones dicti domini nostri Regisipsum dominum Georgium Marchinem sibi pro vero et legitimo domino marito et conthorali...elegisset et assumpsisset..." Veres, op. cit., p. 50.

Cf. Csanki Ders6, Magyarorszdg tdrlinelmi f6tdrajza a Hunyadiak kordban (Geografiaistorica a Ungariei In perioada Huniazilor), V. Budapesta, 1913, p. 49.

8 Ivany Bela, Mtinchen leveltdrat magyar szempontb61 (Arhivele orasului Munchen dinpunct de vedere maghiar). Leveltari kOzlemenyek, XII (1934), p. 62.

4 Colectia se pastra In Arhivele Statului din Manchen sub titlul Brandenburger Lite-ralien". Despre soarta ulterioara a arhivei familiei Huniazilor dusa la Ansbach de Gheorghede Brandenburg ne informeazd pe larg studiul citat al lui Ivany, In care autorul atrage atentia

asupra muei valori a materialului ramas la Manchen. Caracterul lapunar al datelor referi-toare la Hunedoara explica parerea mai multor istorici, dupa care Gheorghe de Branden-burg ar fi vindut cetatea Inca Inaintea plecarii sale din Ungaria. In acest sens se pronuntarecent si Oliver Velescu, la pagina 66 a lucrarii sale Castelul de la Hunedoara (Monumente siMuzee I, 1958). Din materialul ramas la Manchen reiese ca Gheorghe de Brandenburg ayesto proprietatea sa Hunedoara chiar dupil plecarea sa In Germania.

i

sa

2

si

gi

ei of

of

si

si

www.dacoromanica.ro

3 GOSPODARIREA DOMENIULUI HUNEDOARA 71

din materialul variat care reflectl viata domeniului Hunedoarei de la in--ceputul secolului al XVI-lea, ss prezentgm numai registrele de intrari tide ie§iri dirt anii 1517 §i 1518, intrucit acestea cuprind date mai am5mun-tite §1 in leggturg cu situatia economics a domeniului. Tinem O., sem-nalgm ins/ ca materialul cuprinde socoteli §i pentru anii precedenti §i-urm'atori datelor sus-mentionate.

Pertinentele domeniului Hunedoarei sint enumerate pentru primadata in anu11482 ; de la inceputul secolului al XVI-lea apoi ni s-au pastratmai multe conscriptii ale lore. Conscriptia Latina, folositg, de noi, este ne--data* dar aflindu-se intre socotelile care privesc primele decenii ale se-colului al XVI-lea, se refers, dupl toatA probabilitatea, tot la aceastg pe-rioada. Ea nu numai ea enumerg pertinentele domeniului, ci ne da chiar§i numArul iobagilor2. Din aceasta conscriptie, precum §i din socotelileanuale, fAcute tot in limba Latina, reiese ca domeniul avea a§a-zise perti-nente interioare §i exterioare. Conscriptia enumera, in rindul pertinentelorinterioare tirgul Hunedoara cu cei 196 de tirgoveti §i iobagi ai sgi3, ca §i34 de sate in§irate nominal, allAtoare in valea Cernei §i la apus de ea,precum §i de-a lungul cursului inferior al Streiului, cu 492 de iobagi. Alg-turi de Hunedoara figureaza aici §i tirgul Hateg din valea Streiului, cu90 tirgoveti i iobagi. Pertinentele exterioare ale domeniului se intindeauin regiunea cursului superior al riului Beghei, adic6 pe teritoriul comita-tului Timi§. in rindul acestora gIsim castelul Margina precum §i tirgulcu acela§i nume din districtul Icu§, avind 82 de iobagi, impreun5, cu cele32 de sate apartingtoare in care tralau 268 de iobagi. Tot aici apartinedistrictul Firdia /Terd (Thewrd) /cuprinzind 13 sate cu 114 iobagi, precumqi districtul castelului Man 54-tiur cu doug tirgu§oare, Mana§tiur §i Gladna,primul avind 31 de iobagi, iar eel din tiring, 15, precum §i 13 sate cu 97iobagi. Conscriptia inglobeazg in rindul pertinentelor exterioare §i tirgulBujor (azi Traian Vuia) cu 31 de iobagi impreuna cu 20 sate avind 94de iobagi, precum §i districtul Sudea (Sugdia) cu 9 sate in care sint 71iob agi5.

Conform acestor date, in primele decenii ale secolului al XVI-leadomeniul Hunedoarei cuprindea 2 castele, 6 tirguri §i 121 de sate cu apro-ximativ 1 581 iobagi 6. in leggturg, cu iobagii trebuie subliniat faptul c5,numarul for a trebuit s5, fie mult mai mare, deoarece in conscriptie deseorisint trecute a§a-numitele marile familii care precum ne aratg, censulfixat cuprindea mai multi oameni sau mai bine-zis, mai multe gene -ratli care locuiau impreuna.

Csanki, op. cit., p. 50-51.2 Brandenburg, Lit. nr. 1127/29. Pesty Frigyes publicA $i el o conscriptie fragmentary

datata de el pentru anii 1514-1516, care se deosebeste In uncle locuri de conscriptia folositade noi. Vezi : Krassd vdrmegye tortenele (Istoria comitatului Caras). III. Budapesta, 1882,p. 503-505.

8 Oppidum Hunyad habet cives et iobagiones I LXXXXVI". Brandenburg, Lit. nr.1127/29.

4 Oppidum Hazak habet cives et iobagiones LXXXX". Brandenburg, Lit. nr. 1127/29.Csanki arata ca cetatea §i orasul Hateg fusese In posesia lui Loan de Hunedoara, dar fSra dis-trictul ce-i apartinea mai de mult. Csanki, op. cit., p.46.

6 Cr. I. Vuia, Districtul Walachorum... Timisoara, 1929, p. 42 si urm.6 Conscriptia publicata de Pesty mentioneaza 122 sate 1i 1642 iobagi. op.cit., p. 505.

gi

www.dacoromanica.ro

72 I. PATAKI 4

Tinind cont de mgrimea domeniilor din Transilvania secolului alXVI-lea, putem afirma cg acela al Hunedoarei avea intindere mare.Pozitiile socotelilor privind intrgrile ne informeazg in primul rind asupravietii economice a domeniului si asupra rolului sau. Aceste pozitii ofergdate ping acum necunoscute, in primul rind in privinta ramurilor specificeale economiei domeniului : extragerea aurului si a fierului. Socotelilearatg insg si faptul cg economia se bazeazg Inca in ingsurg covirsitoarepc &Arlie prestate de iobagi. Cu toate cg se pot recunoaste destul de des-lusit urmele economiei proprii feudale, gospodgriile iobggesti sint aceleacare a sigurg veniturile domeniului si suportg sarcinile acestuia.

In 1517, veniturile bgnesti ale domeniului fac aproximativ 2 827florini si 79 de dinari 1. Cea mai mare parte a acestei sume, 1 368 de flo-rini si 25 dinari, o formeazg diferitele foluri de dgri strinse sub diversetitluri de la iobagi si cnezi, de ex. darea de Rusalii, de ziva Sf. Martin,darea extraordinary, necesarg pentru acoperirea cheltuielilor de rgzboi,sau taxa extraordinary din partea cnezilor etc. Imediat dupg aceastaurmeazg evidenta extragerii aurului, din care s-au realizat 700 de floriniurmatg fiind. aceasta de mineritul de fier. Din fierul vindut s-au incasat321 de florini si 20 dinari. Quinquagesima sau datul oilor a asiguratsi ea un venit destul de mare care s-a ridicat In acest an la 320 de florini.Pozitiile care insemnau venituri mai mici slut intre altele censul plgtitin jurul zilei Sfintului Dumitru de cgtre preotii romini, in suma de 17florini, amenzile 71 florini si 60 de dinari, vamile care insumau 38 deflorini, rascumpgrarea dijmei de porci 20 de florini si 24 dinari, fascum-pgrarea dijmei de stupi 8 florini si vgmile morilor 12 florini.

Veniturile bgnesti ale domeniului sint ceva mai mici in anul 1518 2.Din venitul total de 2 555 de florini si 70 dinari, cea mai important&sump, 1 033 florini si 50 de dinari, provine si in acest an din feluriteledgri (census, dica), cu deosebirea cg in locul dgrii extraordinare dinanul trecut, figureazg acum suma adunata din censul de ziva SfintuluiGheorghe. Din preschimbarea aurului s-au Ineasat 815 florini, iar dinvinzarea fierului 131 florini si 70 de dinari. Celelalte pozitii coincid, cudeosebiri mai mici sau mai mari, cu veniturile pe anul 1517 ; sumeIn venit, formeazg doar cei 44 florini proveniti din vinzarea oilor, ca sicei 28 florini incasati In contul rgscumpgrgrii oilor din comitatul Hu-nedoarei.

Atragem atentia cg este vorba de doug feluri de socoteli : una glo-ball care arata veniturile si cheltnielile in general, si alta detaliatg, incare pozitiile slut apoi defalcate. Deseori se intimplg ca suma adunatga pozitiilor nu da" exact totalul aratat In socotelile globale si in leggturgcu aceasta trebuie s'a remarcam cg se pot observa diferente si In soco-telile detaliate, atit la intrgri eft si in iesiri. Desi ggsim o totalizare in josulfieearei file a registrelor de socoteli, se intimplg sg se comity greseli dejaaici, cu atit mai mult apoi la ealcularea totalului general, cind se adun'gpozitiile tuturor filelor.

1 Brandenburg, Lit. nr.1071/2.2 Ibidem, 1071/9.

noi,

www.dacoromanica.ro

5 GOSPODARIREA DOMENIULUI li.INEDOARA 73

Socotelile pastrate din anul 1517, In care se gasesc consemnate cudetalii, pozitiile din socoteala globala, sint foarte elocvente, deoarece cuajutorul for ne putem orients asupra capacitatii de contributie, a diferi-telor parti ale domeniului i Inainte de toate asupra darii in bani a ioba-gilor 1. Fara a analiza scum mai amanuntit datele socotelii detaliate,vom scoate in evidenta numai citeva trasaturi specifice ale gospodaririidomeniului. Astfel In legatura cu censul platit la sarbatoarea SfintuluiMartin, care face 422 florini si 25 dinari, aflam ca tirgurile Hunedoarai Hateg erau datorate cu cite 50 de florini. Vorbind despre pertinentele

interioare ale cetatii, socotelile pomenese ca fiecare colon si iobag"care are pamint arabil finate, este impus cu 1 florin. De data aceastas-a luat pentru cens pe jurnatate de an de la 227 iobagi 113 florinisi 50 de dinari, deci 50 de dinari de iobag. Aceasta arata ca nu s-a aplicatdispozitia decretului din 1514 privind censul (articolul 15) care lua cabaza la impunere posesiunea de pamint si nu familia 2. .Alta abatere dela dispozitiile decretului a fost i faptul ca, potrivit uzantei aproape gene-rale in Transilvania, eel de al doilea termen al achitarii censului s-a sta-bilit pentru ziva de Sfintul Martin (11 noiembrie) in locul aceleia deSfintul Mihail (29 septembrie) 3. De altfel In chestiunea censului proce-dure era In general unitara pe Intreg domeniul. In tirgul Margina, cuexceptia minerilor-aurari si a olarilor (absque aurifossoribus et ollipa-ribus), 37 de iobagi au platit 19 florini, In districtul Icus s-au luat de la166 iobagi 93 florini, de la cei 90 de iobagi ai satelor din Firdia s-au strins45 de florini, in tirgul Manastiur s-au luat de la 5 iobagi 3 florini, iar dela cei 54 de iobagi ai satelor, apartinatoare de castelul din Manastiur,.s-au luat 27 de florini. In tirgul Bujor 6 iobagi au platit 3 florini, cei 25de iobagi ai satelor care apartineau de tug au dat 13 florini, iar cei 35de iobagi ai satelor din Sudea 18 florini.

In legatura cu adunarea censului s-a notat ca 35 de cnezi din perti-nentele interioare ale cetatii sint scutiti de cens ex ipsorum antiqua liber-tate". Mai sint scutiti dupa cum la Manastiur erau scutiti minerii-a-urari i olarii cei 6 strajeri (vigilatores), cei 4 dulgheri i brutarul.Credem ca scutirea mestesugarilor, minerilor-aurari i strajerilor de laplata censului indite ca acestia plateau dare numai dupa mestesugurilelor, respectiv erau scutiti de dart In legatura cu cnezii remarcam ca desiscutiti de cens, datorita libertatii for stramosesti, ei platesc o suing insem-nata de aproximativ 221 de florini sub titlul de taxa extraordinara.

Din socoteli mai reiese clay i faptul ca o alta parte a veniturilordomeniului era formata din darile in natura. Alaturi de cens, acestea apasaude asemenea pe umerii iobagilor. *i in ce priveste domeniul Hunedoarei,prestatiile din cereale cunoscute strinse dupa sistemul de galeata (ak6)constituiau o parte insemnata a darii in produse. In anul 1517 domeniula strIns dupg acest sistem 771 de cible de grin, 993 cible de ovaz si 33 cible

1 Brandenburg, Lit. nr. 1056/2. Din pacate pentru anul 1518 nu dispunem de socoteliatit de detaliate, avem numai defalcarea cheltuielilor lipsind cea a veniturilor.

2 Jake Zsigmond, A gyalui vartartomdny urbdriumai (Urbariile domeniului din Gilau),Cluj, 1944, XLIX.

a Brandenburg, Lit. nr.1056/10.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

"74 I. PATAKI 6

de mei. Dupa marturia socotelii detaliate care defalca fiecare pozitie inparte, cantitatea de griu ce trebuia data nu se deosebea de cantitatea ova-zului 1. Prestatia in grin a pertinentelor interioare ale cetatii era de 224de cible ; din pertinentele exterioare tirgul Margina a dat 37 sextaliidrept galeata ceea ce echivaleaza cu 24 de cible. Districtul Icu§ a contribuitcu 106 cible, satele districtului Fidia cu 59, satele din Mana§tiur impreunacu tirgul au dat 37 de cible, satele din Bujor impreuna cu tirgul 21, iarsatele din Sudea 22 de cible. In felul acesta s-au strins 493 de cible degriu plusul de 272 de cible a ie§it din vama morilor domeniului §i din pro-ductia rezervei senioriale din Sincrai. Aceasta cantitate din urma Inca nune 4:15, posibilitatea de a trage concluzii asupra proportiilor economiei pro-prii feudale, doar socoteala detaliata ne arata in total 42 de cible de griustrins de pe aceasta parte a rezervei senioriale. Yn legatura on aceasta insaam dori sa atragem Inca de pe acum atentia ca, dupa cum ne arata capi-tolul cheltuielilor, economia feuda,15, se mai practica §i in alta parte a dome-niului. In privinta cantitatii de griu produs pe rezerva senioriala din Sin-crai, socotelile remarca, §i ele ca productia a fost slaba din cauza secetei.Cantitatea ovazului strins in afara de prestatiile iobagilor a fost §i mai mareIn anul acesta si ajungea pina la 500 de cible. Aceasta cantitate a foststring de la acei tarani ai satelor din jurul cetatii care nu erau obligati intransportul de lemne in timpul iernii, care nu coseau pentru cetate, care-§ipa§teau oile pe muntele Chitid sau se bucurau de alte scutiri.

Alaturi de galeata erau insemnate §i veniturile provenite din dareadin porci. Conform socotelilor detaliate ale veniturilor pe anu11517, cetateaa primit in acest an 280 de porci. Din ace§tia, 60 proveneau de pe rezervasenioriala, 56 din pertinentele interne ale cetatii, 93 din pertinentele caste-lului Margina, iar 71 din pertinentele castelului din M5,n5,§tiur. Din porciistrin§i in felul acesta, 67 s-au pierdut, respectiv au pierit in deserto deCrasso", uncle fura dui pentru ingrasat. *tim din socotelile ce privesccheltuielile ca 4 porcari primeau 8 florini pentru paza porcilor. Se pare cape teritoriul domeniului si in general in partile sudice era crescut un numarmai insemnat de porci. Bineinteles aceasta nu era nicidecum in detrimen-tul oieritului, despre care se vorbeste mai putin in socoteli, §i nici in detri-mentul cresterii vitelor. In legatura cu afirmatia noastra e suficient saaruncam o privire asupra veniturilor provenite in 1517 din amenzi. Vedemca din ziva de Sf. Gheorghe (24 aprilie) pina la Sf. Ecaterina (15 noiembrie),deci in timp de 7 luni, s-au strins sub acest titlu 25 de florini §i 50 de dinaridin satele care alcatuiau pertinentele interioare ale cetatii, luindu-se tot -°data §i 5 boi. In aceea§i perioada din satele apartinatoare de castelul dinMargina, pe linga 22 florini s-au luat de asemenea 5 boi 3. Aceasta arata c5,cre§terea vitelor cornute trebuie sa fi fost de proportii insemnate. Totusi,luind in considerare §i darea in natura, mai precis cea in alimente aiobagilor din pertinentele exterioare ale domeniului de la inc eputul seco-lului al XVI-lea (dare a earei consemnare ni s-a pastrat in eonscrierea

I In continuare socotelile mentioneazA de asemenea peste tot sextalia.2 Brandenburg, Lit. nr. 1056/12.8 Ibidem,

a,

www.dacoromanica.ro

GOSPODARIREA DOMENIULUI HUNEDOARA 75

prestatiilor iobagesti) 1, sintem de parere ca darea porcilor a avut unrol important in aprovizionarea cetatii cu alimente 2.

Vorbind despre economia domeniului, facem cu aceasta ocazie doaro referire la darea in natura a iobagilor de aici, dare cu care, datorita trasa-turilor ei specifice, va trebui sa, ne ocupam in mod mai amanuntit. In lega-tura cu aceste dari cunoscute din districtele Bujor, Margina i Sudea,putem observa ea deli ele se schimba de la district la district si nu sintegale cantitativ, ceea ce predoraina in prestatiile pe gospodarii estepiinea (azima panis) carnea de porc. Se mai dadeau .insa ou'a{3 5 bucati), vin (1 cups), scoarta -de copac (cortex ligni vulgolabsive keregh) si 1 dinar in be de bere. Darile din produse se (Mean in gene-ral la trei termene : la 23 aprilie, 11 noiembrie si la 25 decembrie insa laSudea acestea se mai dadeau si la past, iar la Manastiur in afara de acesttermen, Inca si la ziva inaltarii domnului. Darile prestate in comun, adicape sat sau pe cite doua sate, cuprindeau aceleasi feluri de produse. .Alaturide ele, aid figureaza deja si cite un ied, o caprioara sau slanina unei juma-tati de pore, un car de lemne diferite cantitati de fin pe sat, dar maiales pe district. Din studierea documentelor se poate observa pe de o partetendinta de a schimba renta in produse In renta in bani, iar pe de alta,faptul ca i in cazul acestor prestatli cnezii se bucurau de o aprecieredeosebita.

Con.scriptia care cuprinde sarcinile iobagilor consemneaza laconic,dar totusi elocvent prestatiile in munca ale acestora, constatind ca iobagiicelor trei districte de mai sus sint obligati WA coseasca i sa transportefinul, precum i sa efectueze toate lucrarile necesare la castelul dinManastiur3. Nu incape indoiala ca aceleasi obligatii erau valabile i pentruiobagii din pertinentele interioare ale cetatii Hunedoarei.

Am vazut ca printre veniturile banesti ale domeniului exploatareaaurului si extragerea fierului aveau un rol de seams. Din socotelile deta-hate eunoastem nu numai cantitatea i valoarea aurului scos, respectiv, acelui spalat, ci aflam locul scoaterii lui. De asemenea in legatura cu extra-gerea fierului gasim multe date foarte pretioase. Astfel stim ca in minadin Nadabor se lucra in general timp de 15 saptamini. Aflam ca, pe citse pare, din cantitatea de 195 de maji de fier ce se scotea acolo, 135 demaji erau valorificate pe loc In schimbul a 203 florini. Mai aflam ca cele60 de maji de fier care au ramas dupa valorificare, au fost transportate laSibiu si vindute aici cu 1 florin 40 de dinari maja. Aici se valorifica si pro-ductia de fier a celorlalte mine si topitorii, respectiv Dartea care nu a fostfolosita pentru propriile necesitati. Dupa presupunerile noastre, canti-tatea fierului scos trebuie sä fi fost mai mare decit cea mentionata in soco-

1 Brandenburg, Lit. nr. 1071/8. Textul a fost publicat de Pesty, op. cit., 505-507,cu greseli de descifrare din be In loc.

2 Numarul mai mare de porci 11 indica faptul ea de pilda, in districtul Bujor se dadea cadare 1 porc dupa 25 porci. Cei care aveau mai putini, platese 2 dinari de fiecare porc. Cneziidadeau un porc dupil loc, e adevarat Insa ca li se lua unu chiar data aveau numai 10 porci.La Manastiur Sudea se dadea ca dijma un porc dupa loc, dar tot unul trebuia dat dupA10 porci numai In cazul a mai pupil de 10 porci se putea rascumpara un pore cu 2 dinari.

3 Item omnes tres provincie tenentur falcare fenum et introducere, et omnes laboresqui sunt necessarii ad castellum Monostor". Brandenburg, Lit. nr. 1071/8.

i

gi

7

si si si

si

5i

www.dacoromanica.ro

76 I. PATAKI

teli si e probabil ca aici nu figureaza fierul folosit pentru necesitatilecetatii.

Un material deosebit de interesant si indispensabil pentru cunoas-terea economiei domeniului din Huliedoara fl constituie si evidenta chel-tuielilor. Aceasta dezvaluie soarta veniturilor aruncind lumina asupra unoraspecte necunoscute ale vietii economice a domeniului. Cu ajutorul acestorsocoteli aflam multe lucruri din viata zilnica a cetatii, se clarifica intr-ooarecare masura structura ei organizatorica precum si functionarea aces-teia. Din evidenta cheltuielilor se contureaza si insemnatatea pe care oavea cetatea din punct de vedere militar In aceste vremuri pline de pri-mejdii.

La examinarea cheltuielilor, atentia cercetatorului este atrasaIndeosebi de sumele importante care ajung anual In mimic proprietarului.Examinind cheltuielile banesti din cei doi ani, vedem ea In 1517 sumapredata, In cursul anului, lui Gheorghe de Brandenburg se ridica la 1700de florini din totalul cheltuielilor de 2830 florini si 21 de dinari, deci 60%din tot venitul anual. In anul urmator suma aceasta este ceva mai mica,din totalul de 2580 de florini si 12 dinari ajungind la Buda 1055 florini si80 de dinari. Trebuie sa mai adaugam In aceste sume cheltuielile in aparent5,mici, insa repetate anual, facute tot pentru stapinul feudal. Vedem dincheltuielile pe anul 1517 ea castelanul Hunedoarei, .Andrei literatul, acumparat un cal pentru stapinul sau. Drept hrana a acestuia s-au Intre-buintat 20 de ethic de ovaz. Unui alt cal al stapinului sau cumparat laBrasov, i s-au dat, incepind din ziva de Petru si Pavel (29 iunie), 25 de ciblede ovaz 1. Pentru acelasi cal, care era ingrijit In Manastiur, s-a cumparatsi o patura cu 50 de dinari si un friu cu 60 de dinari 2. In anul urmator,Gheorghe de Brandenburg cumpara Inca un cal (equus gradarius) de laIoan Bekes, cu 11 florini §i fireste ca suma aceasta a fost achitata tot dinveniturile cetatii. In acelasi an, s-au faurit doul carute pentru Gheorghede Brandenburg cu 8 florini 3. Cele insirate sint suficiente spre a exprimaproportia" intre suma predata stapinului feudal si suma ramasa pentruacoperirea tuturor necesit'atilor cetatii. De§i e vorba de rezultatele par-tiale si aceasta ne determin5, sa fim prudenti totusi acest fapt ne daposibilitatea de a trage concluzii importante.

Cetatea insasi, mai corect administratia acesteia si a domeniului ei,Inghitea o suma Insemnata. Din Vacate nu putem da un tablou complet aladministratiei pe baza socotelilor, mai ales pentru ca, dupa cum se stie, cas-telanul Hunedoarei avea un rol conducator si in viata comitatului, iar despreaceasta nu exists documente arhivistice. Din compararea datelor celordoi ani vedem ca, de exemplu, Andrei Literatul, castelanul (comes etcastellanus), care indeplinea in anul 1518 si functia de provizor adica judedomenial, primea o plats anuala de 220 de florini impreuna cu banii debucatarie, iar pentru imbracaminte Inca 12 florini si, in afara de aceasta,

1 Brandenburg, Lit. nr. 1056/10.Sub aceasta2 Ibidem, nr. 1056/12. cota se gasese socotelile privind cheltuielile pe

anul 1517.Ibidem, nr. 1056/14. Aceasta este cota socotelilor privind cheltuielile pe anul 1518.

Socotelile sint publicate In extras de Pesty, op. cit., p. 513-514.

8.

3

www.dacoromanica.ro


ii mai reveneau gi produse in natura (100 de cible de grin, 67 cible de ovaz,ca si 800 ( ?) cible de vin). E de presupus ca aceeasi plata avea si tovarasul

castelanul Joan Bekes, care a indeplinit in 1517 si el functia de pro-vizor. In afara de aceasta, dupa cum arata o socoteala detaliata din anul1516, celor doi castelani le mai reveneau si cite 50 de porci 1.

Din socoteli reiese ca nobilii comitatului se intruneau cite odata in.cetate, la judecata, sau la consfatuiri cu ocazia carora discutau problemelecomitatului. In asemenea cazuri ei erau ospatati iar tali for ingrijiti. AndreiLiteratul insusi a plecat la Media (14 sept. 1517) pentru a se intilni cuvoievodul, iar voievodul a venit la rindul sau In Margina (21 dec. 1518) ;de altfel castelanii erau in permanents legatura en voievodul. In timpulanului ei an facut drumul si la Buda in repetate rinduri, pentru dari deseama decontari. Legaturile Hunedoarei erau deci destul de intinse.

Pe linga castelani dintre care unul, dupa cite se vede, avea gi functiade provizor, au mai participat gi altii la administrarea domeniului. Aceastase poate constata din socoteli de cheltuieli, unde gasim mentionat si unsame (scriba vel rationista), care primeste o plata de 10 florini. Tot laaceasta munca de administratie desi in alte relatii pot fi consideratisi procuratores" Ladislau Hosdady in comitatul Hunedoarei, iar inTimis, Mihail Wza, Ladislau Porkolab gi loan Cheh, care au fost retri-buiti tot din venitul cetatii 2.

Din socotelile de cheltuieli cunoastem o mare parte dintre cei careserveau in. cetate : 16 paznici ai portli carora li se plateau, in 1518, impre-una cu economul (dispensator) gi cu brutarul, 144 florini pe an, deci 8florini pe cap. Sint pomeniti si 5 mecenari" despre care credem ca erauoameni tocmiti cu anul, deoarece in afar& de cite 4 florini primeau gi ali-mente, precum gi o camassa gi un suman drept plata 3. Yn afara celor de maisus intilnim un gradinar, apoi dogari, fierari etc. etc. Desi cnezii nu apar-tineau oamenilor retribuiti de cetate ei aveau un rol insemnat in adminis-tratia domeniului. Asa de exemplu, in jurul lui 15 august 1517, ei furatrimigi pe muntele Chitid pentru a alunga sau a prada vitele sasilor aflateacolo, caci sasii voiau sa puns mina cu orice pret pe acest munte. Yu acelasian (la 21 decembrie) castelanul Ioan Belies a plecat cu cnezii In Hategpentru incasarea data e nevoie chiar cu forta a quinquagesimei ceinsuma 300 de florini 4. Acest din urma caz de altfel arunca lumina siasupra luptei de clasa dusa de iobagimea exploatata. La dicta din Beestinuta in anul urmator, castelanul Joan Belies a fost insotit de cnezii kene-ziis sive juzaronibus" din Margina gi Manastiur sub drapel.

E greu de stabilit exact numai pe baza socotelilor din acesti doi ani,care au fost cheltuielile legate de personalul cetatii. Calculul e ingreunatsi de faptul ca deseori se achita numai o parte a sumei ce revenea anual

1 Brandenburg, Lit. nr. 1056/10. Plata castelanilor era stability cu precizie In scrisoareafor de angajare. Publicam datele de mai sus pe baza socotelilor de cheltuieli, dar dupa pfirereanoastra, ele nu mentioneaza exact venitul pe lntreg anul.

2 Ibidem, Lit. nr. 1056/12.3 Ibidem, Lit, nr. 1056/14.4 ... etiam cum depredatione rehaberem si aliter non persolverent". Brandenburg Lit.

nr. 1056/12.

sau,

.si

www.dacoromanica.ro

78 I. PATAKI It>

personalului, precum §i, mai mult blab, de faptul ca prin suma achitatase lichida uneori numai restanta anului precedent. Tocmai de aceea putemstabili numai cu aproximatie cheltuielile de aceasta natura si suma forapreciem la cca 700 florini.

Banii ce ramineau pentru domeniu erau putini, asa ca domeniul aveade infruntat in permanents greutati cu

Stiind acest lucru, intelegem mai bine de ce au ramas atit de putinibani pentru gospodarie atunci, and trebuiau satisfacute si alte cerintemai urgente, de natura militara. Ni se explica astfel si motivul pentru carein cadrul economiei domeniului s-a acordat multa atentie mineritului si in_primul rind extragerii de am-, din care se obtineau cel mai repede veniturimari.

Nu incape indoiala ca extragerea aurului era o ramura importantl.a economiei domeniului. Aceasta a reiesit deja §1 din socotelile globale aleveniturilor, iar evidenta detaliatI a cheltuielilor arata ca oamenii aflatiin fruntea domeniului se strAduiau si ei de bun' seams in urma dispo-zitiunilor lui Gheorghe de Brandenburg sa intensifice extractia de aur 1.Desi, dupa cit se pare o parte insemnata a aurului ce urma a fi schimbat,.se obtinea prin spalare din apa riurilor, se extragea totusi si din mine. Maimulte din pozitiile privind cheltuielile anului 1517 mentioneaza faptul.Potrivit acestora, mesterul Mihai, maistru miner al feudalului, a primitnu numai 6 cible de grin, 40 de florini si 14 dinari, ci i s-a acordat simap', de fier in valoare de 2 florini, pentru a-si putea confectiona uneltelenecesare : sape, topoare, icuri de fier si maciuci2. Aceasta presupunere este§1 mai mult intarita de informatia luata tot din registrul de cheltuieli peanul 1518, de unde aflam ca la porunca stapinului, s-au achitat, in nume-rar, 86 de florini mesterului german Mihai pentru diferitelelucrari efectuatela mina de aur si pentru alte lucrari necesare acolo 3. Prin extragere sispalare se obtinea o cantitate de aur destul de insemnata, : dupa cum araMsocotelile detaliate ale cheltuielilor din anul 1517, slujbasul din Marginainsarcinat cu preschimbarea aurului, a schimbat de la Sf. Gheorghe (24aprilie) pins la sfirsitul anului 25 lard de aur provenit de la Icus si Firdia.In aceeasi perioada, cel din Swl (f) a schimbat 45 marci, iar cel din Salasd25 marci 4. Acesti slujbasi primeau ca plats 1 florin de marts. Aurul figu-reaza de multe on In socotelile privind cheltuielile ; el hind trimis destulde des la camara din Sibiu pentru a fi preschimbat, ba chiar uneori, direct,la Buda lui Gheorghe de Brandenburg 3.

1 In 1517 Ioan Bekes conscmneazil cu urmAtoarea motivare cheltuirea a 8 florini :-Cettis vicibus transeundo ad Hathzak et ad Swl in facto auricampsionis". Brandenburg,Lit. Nr. 1056/12.

2 Brandenburg, Lit. Nr. 1056/12.eodem anno magistro Michaeli Alamano ex mandato Dni gratiosissimi ad suam fo-

dinam auri et eius diversa opera et necesaria In paratis pecuniis diversis temporibus eidem dedifl. LXXXVI". Brandenburg, Lit. No. 1056/14.

4 Brandenburg, Lit. Nr. 1056/12.5 Eodem tempore similiter adducti per me Dno gratiosissimo Budam aurum de Ikes

pro I0 faciendo cum lucro fl. IC XXden 80, sau Eodem tempore similiter misi cum hiis II etflorenis ad ipsum Gallum ispan /castelan de Gyula/ massam auri valentem fl. XXXV". Bran-denburg, Lit. No. 1056/14.

p15,tile.

a-

3

www.dacoromanica.ro

It GOSPODARIREA DOMENIULUI HUNEDOARA

0 alt ramur& a economiei domeniului, care nu aducea venituriatit de man, dar care prezenta totusi importanta si in aceasta vreme,era extragerea fierului. Din socotelile Monte asupra cheltuielilor aflamca taietorul de piatra (lapicisor) care lucra in tot timpul functionarii mineidin Nadabor cistiga 50 de dinari pe saptamina : pe 15 saptamini, i s-auachitat 8 florini. Socotelile detaliate din 1516, pe care le-am amintit dejane informeaza i despre faptul ca in mina si in topitorie, lucrau 14 oameni 1In perioada de lucru a minei, lucratoriiprimeau hrana, in schimb, cind minaera in repaos si se lucra numai in topitorie la separarea fierului de mineritulextras, primeau hrang numai, un taietor de piatra, doi poganici i eco-nomul. In cursul anului s-au cumparat de mai multe on cai pentru trans-portarea materialului scos din mina, cu pretul de 3 florini chiar maiief tin. Numarul cailor varia intre ,case §i opt. Pentru repararea rotii maria topitoriei s-au cheltuit 2 florini, iar pentru repararea celei mai mici,75 de dinari. S-a mai cumparat fringhie de cinepa, pinza groas& pentrusamar etc. Dupa socotelile din 1517 in legatura cu extragerea fierului s-aucheltuit aproximativ 28 de florini. 0 mare parte a fierului se vindea pe loc,iar restul, dupa cum se stie, era dus spre vinzare la Sibiu.

Pe baza socotelilor celor doi ani se poate constata ca in viata econo-mica a domeniului joaca un rol preponderent agricultura. Sursa principalsa intregii economii a domeniului, a veniturilor sale banesti si a celor inproduse, este prestatia iobageasca. Am aratat aceasta In. cursul analizeiveniturilor si am vorbit ce-i drept numai fugitiv despre inceputuriledeja evidente In aceasta perioada ale economiei proprii feudale. In perioadaexaminata, aceasta din urma se gaseste la not numai in faza de formare ;eel putin, socotelile pe care le-am cercetat indica acest lucru. Dupa datelece le posed6.m, In. anu11517 pe p6inintul din apropierea cetatii s-au semanat24 de cible de grin ; putin mai departe, spre nord, in Buituri s-au sernanat28 de cible, iar la rasarit, nu departe de cetate, la Sincrai, 65 de cible. Dinpacate cunoastem numai recolta acesteia din urma dintre proprietatistim ca, datorita vremii nefavorabile, aici s-au treierat numai 42 de cablede griu 2. n igeneral recolta este foarte scazuta, ; pe aceeasi proprietates-a strins in anul precedent numai 80 de cible de grin 3. tim din materialuldocumentar ca recolta prezinta fluctuatii anuale destul de man, astfel cain posesiunea unor date partiale este greu sa stabilim, dup& cantitatearecoltei, extinderea rezervei senioriale. Dupg cantitatea semanatl de griu.Insa, trebuie sa apreciem drept modest chiar gi locul de aratura al acesteia.Credem ca pe acest teren muntos trebuie s. fi fost mai Insemnata, crestereaanimalelor. Putem deduce aceasta din faptul ea In socotelile detaliate decheltuieli din cei doi ani examinati, intilnim de mai multe on leafa porca-rilor oierilor (de exemplu : pastori porcorum Dni gratiosissimi).

Este interesant ca femeile figureaza ele de mai multe on in soco-telile privind cheltuielile de pe rezerva senioriala. Aici nu se specific&intodeauna natura muncii efectuate ; cel care face socoteala consider&

Brandenburg, Lit. nr. 1056/10.2 Ibidem.8 Ibidem.

79

cici

www.dacoromanica.ro

SO I. PATAKI 12

suficient 0," noteze c5, a achitat cite 1 florin femeilor de pe proprietateadin Hunedoara sau Sincrai pentru munca for (pro servitio). Alt'adata faceinsemnarea ea a pratit in doug rinduri 6 florini femeilor domeniuluipentru confectionarea sumanelor mercenarilor (pro preparatione czondo-rarum) 1.

Tinem s5, amintim c5, o ramur5, insemnat6 a economiei proprii feudaleo forma viticultura. Pupa cit se pare, la inceputul secolului al XVI-leaviticultura se practica c in tinuturile de la miaza -zi de Mure§, cad vinul

regasim printre prestatiile iob6ge§ti ce trebuiau date atit pe gospodarii,cit §i pe sate.i pe domeniu, la o departare nu prea mare de cetate, se aflao vie destul de intins5, ce apartinea rezervei senioriale. Intre cheltuielile,din anul 1517, gasim date importante in legaturA cu viticultura : lucrArileefectuate in fiecare anotimp, evidenta numarului muncitorilor §i sumaachitata. Astfel in 1517 s-au cheltuit 52 de florini §i 81 de dinari pentruvie. Cheltuielile legate de lucru la vie se ridicau la cca 50-60 florini, &acisuma alocat5, in acest scop a fost §i in anul urmator de 60 florini §i 50 dedinari. Cantitatea necesarg, de yin ins5, nu putea fi acoperita din vinulprodus. Ada se explicl faptul c5, numai in anul 1517 s-au cheltuit 179 florinipentru cumpararea de vin pe ling/ vinul strins de la iobagi §i pe lingA celprovenit din recolta viei alodiale.

In leggturg cu situatia socials a populatiei domeniului credemnecesar s5, amintim c5, in anii tratati, se poate vedea conturarea pe lingglocuitorii tirgurilor multi din ei mici meseria§i a trei categorii socialede contribuabili. Marea majoritate a populatiei domeniului o formeazaiobagii ; pe linga ei traiesc cnezii, deosebiti prin starea for materialg, prinnatura slujbei §i probabil §i prin situatia for juridic5,. Iar din datele ce beposed5,m, neputind ins5, stabili exact, se pare ca situatia slujitorilor de perezerva senioriala in formare, incepe s5, difere de cea a iobagilor.

Datorit5, varietatii materialului a c5,rui valoare a fost semnalat5,cercetatorilor §i de Ivanyi, mai gasim multe alto informatii importante inleggtur5, cu viata domeniului. Aflam din socotelile detaliate asupra cheltu-ielilor din anul 1517 c5, pe la 1 noiembrie, 4 care au adus sare de la Turda,primind drept plata (thaskapenz") 1 florin §i 20 de dinari. Yn anul 1518s-a adus sare tot de acolo, dar la inceputul lui octombrie a fost adusa, §i dela Ocna Sibiului. S-a socotit, 1 florin pentru cheltuieli ; taietorii de sare§i drabantii (servitorii) an primit 3 florini. Yn and 1517 se cumpk5, pen-tru necesitatile cetatii varza de 8 florini, deci in cantitate mai mare. Moti-varea unei cheltuieli de 1 florin §i 50 de dinari din socotelile anului 1518ne informeazg' ca in 24 iunie s-a tinut un ospAt in cinstea hramului capeleicetAtii ; actiune la care au participat §i §colarii 2.

Nu este in intentia noastra sa sporim numarul exemplelor, dorimnumai sa atragem in mod repetat atentia asupra a ceea ce se contureazA,

1 Brandenburg, Lit. Nr. 1056/14.2 In festo sancti Johannis Baptiste presbiteris, scolaribus et fratribus dato pradino

more alias solito in die dedicationis capelle castri". Brandenburg, Lit. Nr. 1056/14.

ii

www.dacoromanica.ro


-din materialul documentar : asupra rolului si din punt de vedere militaral cetatii Hunedoarei. Aceasta o indica In afara de cerealele acumulate Ineantitati mari, acele evidente ale cheltuielilor din care aflam ca in 1518s-au cheltuit 6 florini si 70 de dinari pentru salpetru, iar de 2 florini $i 40de dinari s-a cumparat sulf. Daca aceste date vorbesc despre pregatireacetatii, altele ne vorbesc de primejdia de fiecare moment a unui atac turcesc.Astfel, In jurul zilei de 8 septembrie 1518, vicecomitele a fost trimis laHateg la vestea intrarii in Transilvania a turcilor. 0 luny mai tirziu, ausosit din nou vesti despre pregatirile turcilor. Atunci vicecomitele plecadin nou la Hateg in fruntea unor cete ob famam thwrcorum qui Transsil-vaniam depopulare nitebantur". Se pare ca nelinistea s-a perpetuatatacul turcilor era asteptat din clips In clips, deoarece informatiile gasitela capitolul cheltuielilor ne Instiinteaza ca dupa dispozitiile 'voievoduluiTransilvaniei (care In decembrie veni personal la Margina) oamenii cetatiiau stat necontenit in garda timp de mai multe zile ob metum turcorum,ne regnum invaderent" 1. Turcii s-au limitat de data aceasta Insa numaila incursiuni, dar marele atac al for nu s-a lasat asteptat multa vreme.Dupa cum se stie, atacul a fost pornit, in cele din urma, impotriva Bel-gradului aparat odinioara atit de eroic de Ioan de Hunedoara si n-a Incetatping, in ocuparea, In 1521, a acestei importante cetati de granita.

Examinind economia domeniului din Hunedoara In anii 1517 $i1518, putem obtine numai rezultate partiale. Desi e nevoie neaparat deeontinuarea cercetarilor pentru clarificarea problemelor ridicate putemstabili deja din datele partiale pe care le-am folosit aici, ca economia dome-niului se baza In primul rind pe prestatiile iobagesti. Aceasta forma feudalla exploatarii asigura si ea feudalului un vent considerabil si, dupg, cumam vazut, Gheorghe de Brandenburg obtinea venituri destul de insemnatethiar i numai de pe acest domeniu al situ. Sintem convinsi ca inainte,in timpul vietii lui Joan de Hunedoara, domeniul cetatii Hunedoara, asi-gura de asemenea proprietarului si venituri asemanatoare. Nu se poateca veniturile Hunedoarei sa se fi schimbat in mod esential de la mijloculsecolului al XV-lea ping la inceputul secolului al XVI-lea. Totusi, existg,o deosebire intre cele doua perioade In privinta intrebuintaxii acestora.Veniturile Hunedoarei in Inceputul secolului al XVI-lea 1i serveau luiGheorghe de Brandenburg sail fad, o viata usoara la curtea regal/ cunos-eut'a' pentru frivolitatea ei. Joan de Hunedoara sprijinindu-se pe putereapoporului, si folosind imensa avere a Huniazilor din care facea parte sidomeniul Hunedoarei a putut purta marile lupte cu Turcii, inlaturindpe un anumit timp din fata popoarelor Europei de sud-est primejdiaamenintatoare a cotropirii de calm turci.

1 Brandenburg, Lit. Nr. 1036/14.

8 0. 4741-

gi

www.dacoromanica.ro

82 I. PATAKI 14

YIIPABJIEHHE HOMECTEEM XYHE,40APA B IIEPHOA1517-1518 rr.

PE 310ME

OmipaHcb Ha 6oramfl maTepHaa o nomecnax cembH TyllHagn, HaxogankuftcHrocygapcmeHHom ApxnBe ropoga MioHxeHa H TIBCTHTIHO Hariemilari HO minspocini.nbmamHaymcHoro yrathepcHTeTa iiM. Ba6ema-BoabaH, awrop npilHogHT nernme cnegeHHH, yroq-nalorgHe nogpo6HocTH 0 npmxoge H pacxoge nomecmn XyHegoapa B 1517-1518 rr. Oco 6mlitHuTepec npegcTaHnHeT CHHCOB H IlegBHHHIMOCTII HOMBCTI,H, HB BOTOpOPGyaHaeM He TOJIbHO ero oTgeabHme cocTamme tiacTH, HO game Honxqecnio Hpenournmx memnomecmg. Boabinylo qacTb rogonoro goxoga cocTananaH genenume CyMMaI, HammanumecHnog paamputhrm npegaorom c Hpenocnimx H Haccanos. 3aTeM n0 nopfigHy caegyior goxogmOT paapa6ondi soaoTa, acemal-toll pygm, OT nepemicli, turpacpon, THMOBilill, meabumg, OT-}vim& gecaTnn. gpyrylo qacm )40X0ga COCTaBaBIOT nogant HaTypoft.

IIa paccmoTpeHmax pacxogon caegyer, TITO 6oabinaH qacm goxoga cabnue 60 0/0.o6mero rogonoro goxoga gocTananach nomennmy. H Hmm Hago go6aann, H pacxogi.iJuitmoro xapaHTepa: aomagH, Fix cogepmanme, TeJlern, aHlinaHm. HartecTHan =mem goxogalima Ha Hperwcm, Ha cogepatamie annapaTa oxpaina nomecma H yrneTeHHH Hpenocnimx.

B aaHniogenHe awrop cpaninmaem pacxogm 1517-1518 rr. c pacxogamil HpemeHHHoana XyHegoapcHoro, yHaamBan, TITO TorAa qacm pacxogon Ha aamoR H Hpenocn, 6m.qa6onbule: nprixogngocb BHTHIIHO 60pOTLCH HpOTHB aaxaaTHHqecHmx cuemaeHlift TypewmxtDeogagoa Ha TpaHcHabriaHHH.

L'.AD1VIINISTRATION DU DOMAINE DE HUNEDOARADURANT LES ANNAES 1517 -151.8

R8SUME

S'etayant sur le riche materiel figurant aux Archives d'Etat de Munich concernant les.domaines de la famille des Hunyadi, materiel etudie en partie d'apres les microfilms de l'Uni-versite Babes-Belyai de Cluj, l'auteur nous donne de precieuses informations sur l'inventairedes revenus et des depenses du domaine de Hunedoara durant les annees 1517-1618. L'etudedu registre des possessions du domaine souleve un intoret tout particulier, du fait qu'ellenous renseigne non seulement sur les differentes parties composantes de ce domaine, mais ega-lement sur le nombre des serfs existents sur tout le domaine. La partie la plus importantedu revenu annuel etait constituee par les impets que les serfs et les cnezes etaient tenus depayer, a differents titres. Puis viennent dans l'ordre les revenus obtenus a la suite de l'ex-ploitation de l'or, du mineral de fer, le cens, les amendes, les douanes, le revenu des moulinset lb rachat de certaines dimes. Une autre partie du revenu etait constituee par les contribu-tions en nature. Il resulte de l'examen des depenses que la plus grande partie du revenu total,annuel soit plus de 60% revenait au proprietaire, a quoi it nous faut ajouter differentesautres depenses personnelles l'acquisition et l'entretien des chevaux, charrettes, attelages.Une autre partie du revenu etait destinee a l'entretien de l'appareil de defense du domaineet a la repression des serfs.

En conclusion, l'auteur compare les depenses effectuees durant les annees 1517-1518avec cellos du temps de Jean Hunyadi et montre qu'alors la quote-part des depenses effectueespar le chate.au et la ville forte etait plus elevee, du fait des luttes actives menees contre les.tentatives d'invasion des feodaux ottomans en Transylvanie.

n

g011aCIIIHOCTH

www.dacoromanica.ro

PARTICIPAREA MASELOR POPULARE DIN BUCURESTILA INFRINGEREA COMPLOTURILOR REACTIUNII

DIN IUNIE 1848DE

TOANA si P. I. PANAIT

Bevolutia din 1848 a constituit subiectul unor numeroase lucrariistorice aparute atit Inainte de 23 August 1944, eft, mai ales, in anii puteriipopulare.

Desi In toate lucrarile referitoare la revolutia din 1848 apa'rute inanii puterii populare se acorn, in mod just un rol important aportuluimaselor populare, totusi o serie de evenimente printre care si acelea din19 si 29 iunie sint sumar redate, uneori abia schitate. Citeva documentestudiate de curind la Arhivele Statului din Bucuresti dau o lumina conclu-dent/ asupra rolului maselor populare In lupta pentru zdrobirea uneltirilorreactiunii.

Dupe victoria din 11 iunie considerate de N. Balcescu cea mai fru-moasa ce s-a intimplat vreodata la un popor" 1, reactiunea a trecut laorganizarea (mei contrarevolutii, de un real folos disensiunileivite in cadrul conducatorilor revolutiei, precum i ajutorul direct primitdin partea mitropolitului Neofit §i a eolonelului Odobescu. in cursul zileide 19 iunie, dupg, furtunoasa sedinta din Sala Momo lo, marii proprietarisprijiniti de unele cadre ale armatei au orgahizat arestarea guvernuluirelfolutdonar. Pretextind complimentarea" un grup de ofi-teri din garnizoana Bucuresti in frunte cu coloneii Odobescu si Solomon,insotiti de doul cornpanii de soldati, s-au prezentat la orele 12,30 la sediulguvernului aflat pe Podul Mogosoaiei. Au fost rostite citeva scurte cuvin-tan 2 dupe care, In numele proprietarilor, colonelul Odobescu a arestat peHeliade Radulescu, C. Tell, Stefan Nicolae Golescu, N. Balcescu 3.

1 Ion Ghica, Aminliri din pribegie, Buc., 1889, p. 30.2 I. Heliade Radulescu, Aminliri asupra Isioriei Regenerdrei Romine, Bucure§ti, 1893,

"p. 42.8 Ibidem.

fiindu-i

ministrilor,

si

www.dacoromanica.ro

84 I. si P. PANAIT 2

Lovitura fiind In parte cistigath, reactiunea trecu In grabh la constituireaunui nou guvern. In fata unei atari situatii singura for care ar fi pututsalva cauza revolutiei erau masele populare din Capitals. intr-adevhr,la vestea ca guvernul provizoriu a fost arestuit", shracimea, micii negus-tori iii mestesugarii din Bucuresti au invadat strazile orasului indreptin-du-se cu o grabs nespusa" 1 spre palat. Cei doi colonei an Inconjuratresedinta guvernului provizoriu cu ostasi Inarmati, masurg, ce s-a dovedit,scurth vreme mai tirziu, lipsith de mice eficacitate. A. G. Golescu rela-teazh ca In timp ce -colonelul Odobescu trata constituirea unui guvernreactionar curtea palatului se umpluse de tot felul de cethteni ce veneauca sa scape guvernul provizoriu din miinile soldatilor"2. Fhrh a se teme dearmata, masele bucurestene s-au napustit asupra usilor cladirii cerindeliberarea ministrilor arestati. Dintr-o petitie adresata de mai multi locui-tori guvernului provizoriu, reiese fapta pling de curaj a cofetarului TomaGheorghiu care smulgind spanga din mIinile unui epistat a Indemnatmultimea sa asalteze intrhrile palatului 3.

Scurt timp situatia deveni destul de critics pentru complotisti.Colonelul Solomon s-a vhzut nevoit sa -si grupeze fortele in spatele pala-tului in timp ce Odobescu era arestat de multime. Cautind sa -si restabi-leasch pozitia, Solomon a incercat o ma.surg de intimidare deschizindfocul asupra maselor populare. Din declaratia unui ofiter participant laaceste evenimente, rezulth ca la prima salvh deschrcath de ostasi, populatiaa rhspuns cu pietre si cu lemne 4. Desfasurarea primelor ciocniri a arAtatfresh maselor populare necesitatea Inarmarii for urgente. Autorul uneicorespondente pentru Gazeta de Transilvania" fAcind o amply prezen-tare a conflictului de la palat, spune ea duph o a treia salvh trash de soldati

se ghsirh si Intre popol armati" 5. Heliade Rhdulescu arath In amin-tirile sale ca in douh ceasuri toath lumea se Inarmarh si umplu pietilesi ulitele invecinate cu palatul cum si pe acele ce due la cazarmh" 6. Intr-adevar, In duph amiaza zilei de 19 iunie a avut loc fn Bucuresti, asa cumo dovedesc documentele recent studiate, o puternica action de Inarmarea maselor populare. Prhvaliile de arme aflate in mahalaua Cretulescu anfost asaltate de multime. La 24 iunie Samuel Tokosz inainta ministruluidin l'auntru o jalbh In care arhta ca la 19 iunie la jumatate de ceas duph12 ziva de sImbhtl" pomenindu-se cu o sums de norod" In prhvglia sa delingh biserica Cretulescu i-au fost luate 36 pusti si pistoale 7. Din insemnh-rile facute In continuarea plingerii lui rezulth ca a pierdut cu ocazia aceleiprimejdioase Intimplhri" doul suseanele, optsprezece pusti, patru Levi

Scrisoarca lui N. Balcescu ciltre Ion Ghica din 16 iulie 1848, cf. Ion Ghica, op. cit.,p. 41.

2 Acad. R.P.R., mss. 5111, 1. 91.8 Anul 1848 to Principatele Romtne, torn. I, Buc., 1902, p. 708.4 Ibidem, II, p. 90.5 Ibidem, I, p. 702.° I. Iieliade Radulescu, op. cit., p. 45.7 Arh. St. Buc., Adm. 23, 1848, f. 10. Acest document precum cele (e la filele 13 si

97 ale aceluiasi dosar au fost analizate si de Florian Georgescu in conferinta tinuta in cadrulsedintei festive de comunicitri organizata cu ocazia anivers5rii a 500 de ani de In cea maiveche mentiune documentary despre existenta oralului Bucuresti.

ii

www.dacoromanica.ro

3 LUPTA MASELOR POPULARE IMPOTRIVA REACTIUNII DIN IUNIE 1848 85

de pupa si 12 pistoale dintre care 13 bucati, adica 8 pusti si 5 pistoaleerau straine. Suma armelor sale se ridica la 60 si jumnate galbeni sill lei 1.Ca urmare a rezolutiei pusg de N. Balcescu 2, Politia Capitalei incepeanchetarea cazului. Lucrarile mergeau insa, destul de anevoios, caci la7 iulie N. Balcescu stria prefectului politiei ca, nu a primit nimic in legaturlcu plingerea fabricantului de arme" si cerea sl se trimita, urgent lista cuarmele gasite 3. Cu exceptia a 2 pistoale restituite armurierului chiar inprimele zile de dupa 19 iunie, politia nu gasi nimic In urma acestei situatiiN. Balcescu raporta, guvernului ca, este necesara despagubirea lui SamuelTokosz 4.

Cercetari amanuntite si indelungi a prilejuit plingerea lui AndreasDrecsler din mahalaua Cretulescu care ar6ta ca in ziva de 19 iunie i s-auluat de catre popol" 200 de sail 5. La 31 august seful politiei raportaMinisterului din Launtru ca,' in urma cercetarilor facute prin toate vopse-lele nu s-au putut gasi nici una din saline pe care acesta spune ca, i-aulost luate in 19 iunie" 8. Trecindu-se totusi la anchetarea martorilorD. Barbieru, Ed. Bauer legator de carti, Samuel Tokosz puscas, Ma-teias Sartu si Nicolae Atanasiu cojocar, acestia au declarat in unani-mitate Ca vecinul for a fost pagubit cu 200 bucati sabii 7.

Abia la 6 septembrie Locotenenta Domneasca a hotarit prin decretulnr. 515 sa se plateasca din paragraful extraordinar al Ministerului de Finante,lui _Andreas Drecsler 200 salii ale lui si una strains ce s-au luat de catrepopol la 19 iunie" 8.

Dintr-o adresa a sefului Gvardiei catre ministrul trebilor din Faun- ,

tru reiese cum, cu ocazia zdrobirii primului complot al reactdunii in afarde armele luate de popor din pravgliile mahalalei Cretulescu au mai lostfolosite si pusti ce apartineau ostirii. Astfel seful Gvardiei aminteste depustile ostkesti ce s-au luat de catre popol §i care s-au impartit $i denoi'" precum si de cele ce s-au luat dupa la cinurile de jos ostkesti" 9.

In fata atitudinii dirze a maselor populare, colonelul Solomon s-avazut nevoit sa se retragai in cladirile Cgzarmii de cavalerie undo a ca,utatin zadar sa is masuri de rezistentA.

Prezentarea evenimentelor din jurul palatului pina, acum a tinutsa mentioneze intr-un mod, uneori mai mult alteori mai putin detaliatrolul Anei Ipatescu. Izvorul in care este tratath pe larg fapta acestui perso-

1 De retinut faptul ca pretul armelor era extrem de variat. Astfel o suseanea noun enteava, soyar cu praf de pusca costa 11 galbeni, o suseanea noun cu teava de sIrma costa 6galbeni, o pusca cu 2 Levi sovar 8 galbeni, 3 pusti vechi 3 galbeni, 5 pistoale dintre care 3vechi si 2 noi, 2 galbeni jumatate etc. Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, f. 11.

2 Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, f. 12.a Ibidem, f 40.4 Ibidem, f 41.5 Ibidem, f 146.6 Ibidem, f 131.7 Ibidem, f. 132.8 Ibidem, f. 146.9 Ibidem, f 34.

www.dacoromanica.ro

86 I. 01 P. PANAIT 4

naj al revolutiei este o corespondentg cgtre Gazeta de Transilvania din 24iunie 18481.

Din textul acesteia reiese clar cg ciocnirea dintre masele popularesoldatii colonelului Solomon a avut loc inainte de sosirea Anei IpAtescu

dupg spargerea usilor palatului. Yn momentul inceperii mgcelului,guvernul era eliberat iar reactionarul Solomon se afla inconjurat in spatelepalatului. La primele salve trase de soldati, bucurestenii an ngvglit inprgvgliile de arme pentru a se inarma, fapt ce reiese din declaratiile luiSamuel Tokosz 2. in fata acestei situatii Solomon s-a vgzut nevoit sg seretragg spre cazarma din Dealul Spirei. Dupg alungarea lui sosi si AnaIpatescu dar zdrobirea complotului reactiunii de cgtre masele populareera, col putin la palat infaptuitg. insusi autorul corespondentei catre Gazetade Transilvania recunoaste cg de venea aceastg ferneie ceva mai inaintese facea o mgcelarie din cele mai cumplite" 3. Cgtre sfirsitul zilei de 19iunie situatia in oras era totusi incordatg. 17n articol apgrut in PrunculRomin, aratg ca In seara acelei zile pusti, snit, iatagane, pistoale, cutite,cape, lopeti, coase, topoare, furci, tot felul de unelte se vedeau in miinilecetgtenilor" 4. in tipografia ziarului Prunoul Romin, mentiona acelasi.articol, se turnau gloante din literele de plumb.

Puternica ridicare a maselor populare din Bucuresti In vederea zdro-birii uneltirilor reactiunii a folosit metode not in desfasurarea luptei deelasg. Din relatgrile martorilor oculari reiese el in jurul palatului au fostridicate cu ocazia acestor evenimente citeva baricade 5. Faptul este doveditsi de cazul Johanei Roth, care reclama scurt timp mai tirziu inaltuluiGuvern Provizoriu ca aflindu-se cu locuinta vi-z-a-vi de palat ocupindmestesugul doggriei" i s-a pricinuit cu ocazia revolutiei intro popolmilitie" o in.semnatg pagubg pentru meseria ei prin aceea cg i s-au sgrg-risit la facerea baricadelor de prin uliti o serie de objecturi" 6. Printreaceste obiecte Johana Roth insemna 3 buti de diferite mgrimi, un b.irdgulegat cu cercuri de fier, 87 grinzi si 112 doage not 7. Pe jalba doggresei,C. A. Rosetti a pus rezolutia sg se cerceteze", dar ca i in alto cazuripolitia a intirziat cu anchetarea plingerii, fapt ce 1-a determinat peN.Bglcescu sa reving la 4 iulie cerind urgentarea lucrgrilors. Din mgrturiiledepuse mai tirziu, pe la 18 iulie, de catre vecinii Johanei Roth, reiese caintr-adevar doggria acesteia a fost pggubitg cu ocazia zdrobirii. complo-

Anul 1848, I, p. 702.2 Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, f.11.3 Anul 1848, I, p. 702.4 Ibidem, II, p. 33.6 Ibidem, I, p. 702: II, p. 33 ; I. Heliade Radulescu, op. cit., p. 45.4 Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, p. 13.7 fata valoarea acestora o butie cu 50 vedre otet Id 590 ;

idem goala de 350 vedre legata cu cercuri de fier lei 369 ;idem, mai mica lei 162 ; .un hirclau legat cu cercuri de fier lei 32 ;87 grinzi lei 480 ;112 doage, 9 de buti lei 90.Aril. St. Buc., Adm. 23/1848, f. 13.

8 Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, f. 198.

si

si

gi :

qi

si

. . . .

.

www.dacoromanica.ro

.5 LUPTA MASELOR POPULARE IMPOTRIVA REACTIUNII DIN IUNIE 1848 87

tului din 19 iunie. Astfel Johan Stat confirma eg, obiectele luate din a eeaprAvalie an fost folosite la baricada care se Meuse atunci la palat" 1.Prin declaratia for comunl Iosef Be lini, Mihail Kreisel calfa de spitersi Radu Anastase arat'a ca prin norodul s-au luat s-au stricat la D-eiMadama Roth o buts cu otet care tot au curs afarA, cum si 3 butii notcu fer legate adecg una mare ca de vreo 350 vedre, alta ca de vreo 50 vedre§i al treilea ca de vreo 15 vedre cum §i multe doage si alto lemne atingA-toare de mestesugul ei din care lucruri n-au capatat D-ei Madama Rothnimic mai mult inapoi" 2. Obiectele luate din dogkia Johanei Roth in careprobabil s-au ad'augat scinduri bucati din gardurile caselor invecinatean constituit materialul din care au fost ridicate acele neobisnaiteturi fn Bueuresti.

Puternicele actiuni de inarmare desfkurate de masele populare andeterminat guvernul provizoriu sa is uncle mgsuri in vederea grabiriiinfringerii complotului reactionar. In cursul zilei de 19 iunie guvernul aImprumutat prin Gheorghe Pavlovici de la negustorul G-alz, eel devenitIn lithe membrul Comisiei centrale pentru inscrierea fn garda nationalA,19 pusti s1i pistoale, 12 cutii cu capse $i 16 chei pentru pusti 4. Toate acestearme i munitii in valoare de 163 galbeni si 1/2 an fos impartite unor ele-mente burgheze. In lista intoemit'd cu ocazia distribuirii acestor piese sinttrecute 9 persoane 5 dintre care una a primit noug pusti cu dou4 teviun pistol cu opt Levi.

In sears zilei de 19 iunie orice incereare din partea reactiunii de ase opune revolutiei era sortitg esecului. Citeva mii de locuitori erau strinsiIn jurul cazsarmii de cavalerie cerind dezarmarea colonelului I. Solomon.Din declaratiile acestuia depuse in fata tribunalului de judecat5, rezultgcy o parte din cei ce inconjuraserA cazarma erau inarmati 6. Intelegindnoua situatie creata, in urma ridickii maselor populare, guvernul se grabiss intervina pentru aplanarea conflictului ce era sI reizbucneasdi In DealulSpirei. Dezarmat, colonelul Solomon a fost arestat, urmind ca fapta luisi a colonelului Odobescu FA' fie judecata* de un tribunal special. Grupe deorg,seni inarmati pazir5, barierele Capitalei In tot timpul noptii 7.

Evenimentele din cursul zilei de 19 iunie constituie unul din eels maiimportante momente ale revolutiei de la 1848 din Tara Romineaseg. Sol-date cu morti tai raniti ele au demonstrat forta revolutionary ce d'ainuiaIn rindul maselor largi populare din Capitals. Pe bunn dreptate KarlMarx analizind situatia din Tkile Romine avea sa scrie ca. Daco-romaniidin principateleturcesti au fost cistigati de spiritul revolutionar iar revo-lutia din 1848 a dovedit aceasta cu prisosintV 8.

1 Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, f. 219.2 Ib idem.8 Anal 1848, II, p. 292.4 Arh. St. Buc., Adm. 23/1848, f. 56.5 Ibidem, Nota cuprinde §i pretul pu§tilor cu 2 tevi ce variazA tntre 2 galbeni

20 galbeni.Acad. R.P.R., mss. 5111, f. 121.

7 I. Heliade Radulescu, op. cit., p. 46.8 K. Marx, CEuvres poliliques, Paris, 1927, vol. III, p. 45.

sisi

siintlri-

3,

si

.

5

0

www.dacoromanica.ro

88 I. sl P. PANAIT 6

Zdrobirea complotului de la 19 iunie 1848 este rezultatul lupteipAturilor nevoia§e din Buc-ure§ti. Este de subliniat faptul cO, in frunteaactiunilor revolutionare din cursul acestei zile s-a aflat sgracimea ormului§i elemente ale midi negustorimi. 0 succintl analizI a documentelorreferitoare la desfa'§urarea luptelor din jurul palatului denot5, din plinrolul acestor paturi sociale in mersul revolutiei pa§optiste. De o deosebit'aimportanta, in cunoa§terea acestei probleme este tabelul cu cei raniti §iuci§i in lupta pentru eliberarea guvernului.

La 22 iunie N. BAlcescu cerea §efului politiei sa intocmeasc5, Glists cu cei cazuti la 19 iunie, indicind §i citeva rubrici ea : numele §iprenumele, de ce conditii, profesia, Insurat sau nu 1. Ordinul a ramasmult5, vreme nerezolvat. in urma plingerilor familiilor celor uci§i, cedeveneau tot mai frecvente, situatia fu reluatg la mijlocul lunii iulie.La 15 iulie politia primea o noug, adres6 din partea guvernului in care sesublinia ca cu mirare se constatg CA nu a fost intoemitI lista familiilorVaduvite la 19 iunie" 2. Abia la 23 iulie §eful politiei a trimis ministruluidin l'auntru situatia cerutg 3. Spre deosebire de listele publicate de C. Co-lescu Vartic4 §i I. G. Bibicescu5 acest tabel este mult mai complet, atit inin.semnarea numelor victimelor Cit §i in a profesiei §i a conditiilor forsociale. De§i §i aceast6 lists nu tontine numele tuturor celor uci§i §i ranitila 19 iunie, ea constituie totu§i un pretios document referitor la cunoa§tereaaportului plturilor sgrace §i ale micii burghezii in desfa'§urarea evenimen-telor. Lista tontine : numele §i prenumele, conditia socialg, profesia,starea civila §i mahalaua, a zece raniti §i §apte uci§i dupa, cum urmeaza :

Nr.crt. Numele §i pronumele

De cecon-ditii

De ceprofesie

Insuratsau nu

Mahalaualocuita

Raniti1 Grigore sin Ioan sarac rInda§ neinsurat Razvan2 Gavrila Aspirulca idem slug cafegiu Insurat Mihai Voda3 Toma sin Marin idem bucatar neinsurat Postavari4 Dumitru Hristea Richiteanu idem sacagiu idem Sf. Vineri5 Tudorache Cioa§ tigan rob

D. Manolache Florescu" idemidem

rInda§.fecior

Insurat Bis. Alba6 Ghita Popescu neinsurat Coltea7 Dumitrache sin Iordache, tigan

rob D.K. Nicolescu ** idem rinda§ Insurat Manea Brutaru8 Tudorache Nicolau molier neinsurat Mintuleasa9 Dumitrache Vata§el same vata§el Insurat idem

10 Panait sin loan abagiu idem neinsurat Sf. Stefan* In 1882 Manolache Floresou poseda 4 famllli de tigani robl. Arh. Statulul Enc. Vorn c. Pont. Bucureete

8812/1832. dela 47 f. 19. et. P. Cernovodeanu. calor/ratio fain iiilor de tigani beiereei din Bucureoti. In manuscrls.** Identificat Ca posesor de robi tigani el la 11 octombrie 1882. AM. St. Buc.. Venda. Polit.

8812/1832 de la 47, f 8; P. Cernovodeanu. op. cif.

1 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 7.2 Ibidem, f. 61.3 Ibidem, f. 97.4 C. Colescu Vartic, 1848. Zile revolulionare, Buc., 1898, p. 183.3 I.G. Bibicescu, 1848 In Romlnia, Buc., 1898, p. 99. Ambit autori avInd aceeali stirs&

de inf ormare dau liste incomplete mentionInd numai cinci ucili identificati nominal, 2 neiden-tificati §i 8 raniti.

Buc..

www.dacoromanica.ro

7 LUPTA MASELOR POPULARE IMPOTRIVA REACTIUNII DIN IUNIE 1848 89.

Nr.crt. Numele pronumele

De cecon-ditii

De ceprofesie

Insuratsau nu

Mahalaualocuita

Morti tot in tulburarea de la 19 iunie1 Toma Georgescu* sarac cIrciumar Insurat Popa Ivascu2 Dumitrache sin Maria

V A duva sarac idem neinsurat Otetari3 Gheorghe sin Gheorghe

Arnautu** sarac slugd Insurat Popa Ceaulu4 Stoica Vizitiu idem vizitiu idem cu Sf. Voievozi

2 copii5 Dumitrache Croitoru idem croitor idem idem6 Andrei sin Dumitru Mane a

Giurgiuveanu idem flacau Brutaru7 Costache sin Grigore idem croitor neinsurat Sf. Stefan

* In deoumentele ulterloare spare Tome Gheorghiu.** Gray renit el este Internat la Co ltea unde moare la 6 lune 1848. Anal 1848. IL IL 206.

La 9 august §eful Politiei Capita lei raporta ministrului din 15,untruca an mai fost identificati in vopseaua de rosu Ina; 2 rAniti §i un ucis 1.

Vasile Dumitru grAmgtic sarac.Gheorghe DascAlu din mahalaua Biserica Doamnei, sarac, flea,-

sAtorit.Numele celui ucis era Iosif Molovanik, neamt, sarac.Din cele 20 de victime cunoscute ale primului complot reactionar,

19 an fost oameni graci, multi dintre ei ducind o viata deosebit de grea.In plingerea ei cgtre guvernul provizoriu, sotia lui Toma Gheorghiu striaeg, am ra,mas cu trei copii mici fgrg de hrana de toate zilele §i fgrA' adA-postire" 2. Din raportul §efului politiei reiese ca fAcindu-se cereeta'ri s-aconstatat ca Anita sotia lui Gheorghe Arngutu este sgracg, cu desAvirsireavind §i o copilg de cinci ani" 3. Despre Foridrica, sotia tinichigiuluiIosif Molovanik, se confirmg, de catre politie a este sgraeg cu desa'virsire

eg, se ocupg cu spalarea rufelor si cu cusatura " 4. Nici situatia lui Dumi-trache sin Maria Vaduva nu fusese prea bung,. Din declaratia unor locuitorirezulta ca acesta au fost slujind pe la unii altii si la 19 iunie In vremearevolutiei 1-au omorit ajar In spatele palatului" 5. In primele rinduri alerevolutiei au scat allturi de sgracimea bucuresteana, robii care traiau pelinga curtile boieresti. Tudorache Cioas, tigan rob la Manolache Florescu,Dumitrache sin Iordache, 'ludas la K. Nicolescu, an cazut faniti algturide ceilalti nevoiasi ce -§i legau sperantele de cauza revolutiei. Cunoseindmeastg largl participare a maselor exploatate la desfasurarea revolutieiN. Balceseu avea sa noteze mai tirziu ca poporul cel de jos mai cuseam al Bueurestilor Indeplinit datoria revolutionary §i nationalg" 6.

nautuoltire

1 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, 1. 116.Ibidem, f. 38.

3 Ibidem, f. 100. La 6 iulie, guvernul provizoriu a acordat familiei lui Gheorghe Ar-un ajutor de inmormintare subliniind cA este sarac cu desavirsire ca a slujit 1iani sapte". Anul 1848, II, p. 296.

Arch. St. Buc., Adm. 23/1848, 1. 134.5 Ibidem, 1. 161.6 N. Balcescu, Opere, Buc., 1953, vol. I, p.327.

§i

§i

2

§i

51

i.a

www.dacoromanica.ro

'90 I. si P. PANAIT 8

Cu o singur5, exceptie toti cei raniti §i uci*i la 19 iunie au fort oamenicu profesiuni umile : slugi, vizitii, v5,t5,§ei, bucAtari, precumme§tepgari §i negustori marunti, croitori, tinichigii, circiumari. Dinlistele mai sus analizate rezult'a" ca In primele rinduri ale populatiei venites5, elibereze guvernul provizoriu se aflau locuitorii din central orasului.

Este neindoios c5, la actiunile de Inarmare a participat saracimea,micii meOepgari negustori din Intreg ormul §i nu numai locuitoriicelor 14 mahalale mentionate in lista celor uci§i §i raniti. Marea majoritatea acestor arme au ramas, in pofida incerc'a'rilor guvernului provizoriu de ale recupera, in posesia populatiei bucure§tene. Indat5, dup5, 19 iunie s-audat dispozitii in vederea intocmirii unor afi§e prin care posesorii de armeerau somati 85, le restituie politiei. Aceste afi§e urmau sa, fie publicate pela rIspintii §i prin cartiere. Totu§i la 6 august kseful gvardiei informaministrul din 15,untru ca m5,surile luate nu au pia5, acum nici un fel deurmare" 1. La 9 august ministrul raspundea Ej.efului politiei indicindu-is5, mai facA Inca o publicatie 2 in acest seas. Evenimentele de la 19 iunieprecum §i cele de la 29 ale aceleia0 luni au aratat maselor populare nece-sitatea pastrarii armelor. Toate masurile luate de unii membrii ai guvernului

de politie de a dezarma aceste p5ituri exploatate an ramas aproapeinfructuoase. Bazindu-se pe spiritul de lupt5, al maselor populare N.Balcescuavea s5, misting cu fermitate nu luarea armelor de la multime ci Inarmareaacesteia In vederea unei rezistente generale nu numai impotriva reactiuniiinterne ci §i a fortelor interventioniste din afar5,.

Dupg 13 septembrie caimacamia va relua cu mai mult5, asiduitateproblema dezarmgrii populatiei recurgind chiar la descinderi la locuintelecelor 135,nuiti. Dintr-o list5, intocmita, de Comisia de Negru reiese ca cei cecontinuau sá posede arme in mod clandestin erau me§te§ugarii §i negustorii.

Lista cuprinde numele a 6 persoane, mahalaua §i num'a'rul armelorgIsite 3.

1. Matache Deculescu, mahalaua Vergului 1 puscA2. Iancu Ovreiu, bocceagiu, idem 2 pistoale cu pat3. Stan Dorocea, macelar, mahalaua Pantelimon 1 iatagan4. Neculae Macelar, mahalaua Popa Nan 2 pistoale cu pat5. Matei Neacsu Ciocan, maceIar, idem 3 pistoale si 2 pusti6. Marin Constantin Turlea, macelar din mahalaua Delea

NouS 1 puscA cu pat.

La 18 februarie 1849 subcomisarul Calotescu inainta Comisiei pentrucercetarea tulbuatorilor lini§tei publice pe Nica Tudorache la care g5,sise2 pistoale, o cutie cu capse, 7 gloante q.a. 4.

ITnii dintre ace§ti mestesugari §i negustori erau destul de saraci.Intr-o dovada, eliberata de politia Capitalei la 16 martie 1849 se arat5, c5,Matache Deculescu §i Iancu Ovreiu shit oameni f5,r5, stare §i in nepu-tintg, de a plati straful de lei 500" 5. De asemenea pentru Marin Constantin

1 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 114.2 Ibidem, f. 115.3 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 14/1849, f. 8.4 Arh. St. Buc., Col. Galben, 85/1848, f. 167.6 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 14/1849, 1. 10.

rindasi, si

§i

si

. .

..... . .

www.dacoromanica.ro

'9 LUPTA MASELOR POPULARE IMPOTRIVA REACTIUNII DIN IUNIE 1848 91

se depune m'arturie intr-adevAr nu are nici o stare" 1. Cit despreMabel. Neacsu 22 Neoilae MAcelar 3 si Stan Dorocean 4 diferitii martorirecunosc ea au stare".

Num'arul armelor glsite la locuitorii orasului, multe probabil insusitela 19 iunie, a fost destul de mare cad la 21 decembrie 1849, Politia Capitaleicerea pentru mutarea acestora din biserica hanului Serban Voda, aflat inparaginA cinci incAperi, trei pentru depunerea pustilor dou'a pentruadapostirea caraulelor 5.

Evenimentele din 19 iunie au demonstrat nu numai caracterulrevolutionar al luptei maselor populare bucurestene ci si atitudinea conci-lianta a< guvernului provizoriu. In manifestul publicat in noaptea de19 20 iunie, membrii guvernului neluind in seam5, opozitia lui N. BIlcescu°scuzau cu neingaduita, usurinta actiunea elementelor reactionare 7. Pe bung,dreptate V. I. Lenin stria ca elementele burgheziei liberale se tern derevolutie, se tem de miscarea maselor In stare 0, rastoarne monarhia si

distrugg puterea mosierilor 8. Promisiunile fAcute cu ocazia inmormin-tarii celor ucisi la 19 iunie fn Bucuresti au fost curind uitate, deli eleze facuser5, intr-un cadru deosebit de solemn.

La 20 iunie guvernul trecuse la organizarea inhumArii victimelore gzute la asediul palatului. Printr-o dispozitie a lui N. B'alcescu s-a stabilitca la ceremonie sa participe cite o delegatie de patru persoane din fiecarecorporatie mestesuggreascg, cu steagul for cernit 9. Trebuia sa% urmeze deasemenea cortegiul, multimea gvardiei, membrii guvernului, muzicastabului s.a. Pentru asigurarea ordinei, N. Balcescu cerea politiei Capitaleisa trimita; la orele 16,30 dorobanti suficientil° urmind ca peste o jum6tatede orb'," convoiul sg porneascg spre mitropolie. Inmormintarea a constituito puternic6 demonstratie a populatiei Capitalei. Martorii oculari recunoscca toti locuitorii din Bucuresti intesau ulita care ducea de la palat lacatedralg,"11. Pentru organizarea intregei ceremonii au fost cheltuiti 2 479 leisi 1 para, sumI luata, din casieria orasului". Ranitii cgzuti cu ocazia lupteidin jurul palatului au fost ingrijiti la Coltea, eitiva dintre ei hind tinutiin spital ping atre sfirsitul lunii august". Prin decretul 42 din 20 iuniese hotgra ca fii celor ce ieri an murit pentru apgrarea sfintelor drepturidobindite la 11 iunie, patria fi adopt6 iar sotiilor for le face o pensie

viat614.

1 Arh. St. Buc., Comisia de. Negru, 14/1849, f. 11.2 Ibidem, f. 12.

Ibidem, 1. 13.4 Ibidem, 1. 14.5 Ibidem, f. 49 §i Arh. St. Buc., Ad. 2/1849, f. 88, 153, 155, 163, 244.6 Buciumul, Buc., an. I (1863), nr. 119, C.D. Aricescu, Romtnia sub prinful Bibescu,

(1842 1848), Buc., 1862, p. 88.7 Anal 1848, I, p. 665.6 V. I. Lenin, Despre Were fur& Ed. P.M.R., Buc., 1949, p. 28.9 Arh. St. Buc., Ad. 2311848, f. 2.

to Ibidem, f. 4.11 I. Heliade RAdulescu, op. cit. , p. 47.12 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 42.11 Ibidem, 1. 139.14 Anul 1848, I, p. 686.

cti,

§i

sg

pe

8

www.dacoromanica.ro

92 I. si P. PANAIT 10

Decretul n-a fost aplicat decit tirziu, dup5, repetatele plingeri ale,familiilor celor uci§i, dup'a ce din rindul locuitorilor Capita lei se organi-zaser5, actiuni de subscriptii ba'nestil. La 16 iulie, Elinca, sotia lui TomaGheorghiu, revenea cu a treia jalba, cerind ajutor pentru ea si cei treicopii ramasi orfani 2. Abia In cursul lunii august au fost stabilite pensiilepentru cei raniti precum pentru familiile celor ucisi 3. Tabelul cuprindenumele a opt rIniti cin.ci vaduve care primeau pensii lunare intro 20-40lei pe luna 4. Sumele erau derizorii in raport cu costul alimentelor, cAcidin lista de preturi a mgrfurilor ce s-au vindut in luna iunie 1848 rezult5,c5, o child de griu costa 115 lei, suta de oca de m5,1ai 15 lei etc. 5

Evenimentele din cursul zilei de 19 iunie au dovedit abnegatia cucare masele populare din Capita15, sprijineauprincipiile revolutiei pasoptiste.

Totusi dup5, victoria din 19 iunie pozitia conciliant5, a unora dinconducgtorii revolutiei a devenit tot mai evident5,. Recunoscind acestfapt, A. G. Golescu scria lui N. BI'lcescu c5, in Bucuresti lucrurile mergcam slab"6. Achitarea ofiterilor complotisti, intirzierea rezolva'rii problemeiOranesti $.a. au dat elementelor reactionare sperante noi. Grupata, in jurulmitropolitului Neofit, reactiunea a trecut la sfirsltul lunii iunie la organi-zarea unui nou complot antirevolutionar. La citeva zile dup5, esecul incer-carii din 19 iunie marii proprietari au lansat in Bucuresti zvonul sosiriiin Tara Romineascl a unor puternice armate strAine. Alimentata. cu

1 La 22 iunie medicul Italian M. Drak oferea ,.o jumatate din amputamentele saledupa curgatoarea lund In sums de 800 lei pentru a-i lmparti la familiile celor care la 19ale lunii au rdmas victime pentru libertate" (Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 8). La 26 iunieseful inginerilor statului Baizano oferea jumdtate din leafa sa In acelasi stop (Ibidem, f. 9).La 9 iulie guvernul provizoriu multumeste d. Balzano, seful inginerilor statului" pentruaceasta faptd a sa. Anul 1848, II, p. 356.

2 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 88.Ibidem, f. 123.

4 Lista de numele ranitilor si a familiilor color morti la reactia de la 19 iunie cu ard-tare de pensia ce s-au orinduit

RanitilorGrigore sin loan din mahalaua Rdzvan lei 20 pe hindGavrilii Aspirulea din mahalaua Mihai Vodd lei 30Toma Marin, din mahalaua Postavari lei 25D-tru Hristea Rachiteanu din mahal. Sf. Visarion 40Ghita Popescu din mahalaua Co 'tea Id 40Dumitrache sin Iordache, mahalaua Manea Brutaru 30Dumitrache vdtasel, din Mtntuleasa s 30Panait sin loan Abagiul Sf. sStefan 25Familiilor celor mortiElinchii, sotia lui Toma Georgescu Popa Ivascu 40Marii, mumei lui Dumitrache Otetari 30Anicai, sotia lui Gh. Arndutu Popescu 30Petra, sotia lui Stoica Vizitiul Sf. Voievozi 30Nita, sotia lui Dumitrache croitoru 20

Peste tot Id -390 pe hindDin tabel lipseste numele lui Tudorache Nicolau mosier si Tudorache Cioas, iar pe

lista familiilor celor ucisi familiile lui Andrei sin Dumitru si Costache sin Grigore needsd-toriti. Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 122.

5 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 14/1849, f. 18.° Anul 1848, II, p. 94.

igi

3

fiecdruia.

. . . . .

. .

.

. .

. ....

www.dacoromanica.ro


iscusintg, aceastg stire urnalrea alungarea guvernului revolutionareonstituirea until guvern al marilor proprietari. In ziva de 28 iunie zvonuldevenise atit de insistent, inch guvernul, far/ a intreprinde vre-o mg,surade verificare, trecu In gralA, la discutarea mutarii resedintei sale intr-unuldin orasele mai apropiate de munte, Tirgoviste sau Cimpulung. Uniiministri, In frunte cu I. Heliade Rgdulescu respingind propunerile luiN. BAlcescu si A. G. Golescu de a se trece la inarmarea organizatI amaselor populare din Capitals 1 an cerut pgra'sirea imediatI a Bucurestilor.

Chiar In cursul acelei nopti guvernul a plecat din ora§ indreptindu-sespre Transilvania.

In dimineata zilei de 29 iunie, dup5, o Intilnire a boierilor la mitro-polie, orasul a fost impinzit de proclamatia semnata, de Neofit, grin carese facea cunoscut ca rebelistii au fugit din Bucuresti" 2. S-a constituitin grab/ o calm6Camie format6 din banul Teodor VICArescu si vorniculEmanoil Baleanu. Printre primele m'asuri luate de noua conducere a fostaceea a reintegrArii in functie a vechilor slujbasi reactionari. Printr-oscrisoare a mitropolitului Neofit, colonelul Ion Solomon a fost ins'arcinatcu conducerea polcului 3, din rindul caruia fuseserg recrutate elementelece an incercat lovitura de la 19 iunie si cu pastrarea lini.tei fn oras 3.

In cursul zilei de 29 iunie masele populare din Capita IA an fost martorelevictimele delirului victories pe care reactiunea 11 manifesta pretutindeni.

Politia Capita lei incIputA din nou pe miinile capitanilor GheorgheCostache Chioru a trecut la o salbatic5 terorizare a populatiei de rind.Steagurile revolutiei au fost distruse pretutindeni 4 iar statuia RomlniaLibera" pieri, sfaximatg, la ordinele vornicului Baleanu. Cauza revolutiei'Area si de data aceasta ingbusit6.

In sears zilei de 29 iunie fns /, stirea sosirii unor trupe strgine aInceput a fi dezmintitg. In fata unei atari situatii, masele populare dinBucuresti an trecut la pregnirea zdrobirii reactiunii. Uncle manifestkiau avut loc in noaptea de 29 spre 30 iunie, cad intr-o not/ informativa,eatre Comisia de Negru, Ion Bidu, epistat, raporta ca Petre Circiumaru§ezator fn mahalaua Olarilor intovgrasit si cu un Panait feciorul postelni-cesei an venit cu sabia scoasa 11,i ell pusca plina sa ma omoare In casA,in noaptea chid s-au tras clopotele" 5.

In dimineata zilei de 30 iunie orasul era in piing fierbere. Ca si cu11 zile mai inainte si de data aceasta In primele rinduri ale celor careumpluserg strazile se gAseau micii negustori, mestesugarii si s'ara,cimea-bucuresteanA. Din lista locuitorilor mahalalei Pantelimon care an luatparte la aceste evenimente precum si din aceea Intocmitg, de epistatulmahalalei Delea Veche reiese limpede cg, cei care an constituit forta activ5,a zdrobirii celui de-al doilea complot reactionar erau oamenii de jos dinBucuresti.

C. Colescu-Vartic, op. cit., p. 208.Anul 1848, II, p. 174-175.

3 Ihidem, p. 175.4 Ion Ghica, op. cit., p. 42.3 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 26/1849, f. 212.

2

si

sisi

www.dacoromanica.ro

94 I. si P. PANAIT 12"

Astfel, Dumitrache, fostul epistat de la De lea Veche, se aratg inlista acelei mahalale singer §i-au facut steag §i indemna pe oameni dea face tulburki" 1

Fapta acestuia a fost urmatg §i d multi alti locuitori cici dinraportul aceleimi mahalale reiese ca Gheorghe Pircglabu impreung cuStefan Gruia, pescarul, Gheorghe Sirbu, Andrei Botezatu, Man Stancuau alergat cu. steagul §i an aruncat cu pietre in casele boiere§ti asemeneaan fost §i in casele Bgleanului de a le dgrima" 2.

In ridicarea lor, masele populare din Bucure0i au uringrit inlaturareacaimgcamiei, readucerea guvernului revolutionar §i pedepsirea elementelorcomplotiste. Cgutind sa dea un caracter panic acestei mi§cari, maresnegustorime, constituitg intr-o delegatie s-a prezentat cgtre amiaza zilei lamitropolie pentru a cere lui Neofit destituirea celor doi caimacami reactio-nari §i a slujitorilor lor. Sub presiunea a peste 30 000 de locuitori 8 mitro-politul a fost nevoit sa dea o noun proclamatie in care arata ea, ceea ces-a ob§tit era la 29 ale acesteia sub iscglitura noastrg, facind Guvernulprovizoriu rebeli §i altele, astazi, dupg dorinta poporului roman, o refuzgm.cu. desgvilire" 4.

Ping, la sosirea guvernului revolutionar in Bucure§ti a fost constituitao comisie interimarg, compusg din Neofit, I. Cimpineanu, C. A. Cretulescufit.a. In timp ce la mitropolie Neofit era fortat sa retracteze propria sapoliticg, in ora§ pedepsirea elementelor reactionare era in pling desfkurare.Nota informative privitoare la locuitorli mahalalei Pantelimon mentioneazgel Grigore bogasierul ce-i zice §i Paladi, §ezItor in mahalaua Scaunelorvopseaua ro§ie, an slobozit pistoale dupg cgpitanul Gheorghe" 5.

In cursul acelei zile ura multimii s-a indreptat in primul rind asuprazbirilor de la Politie §i a marilor boieri reactionari. Casele cgpitanuluiCostache Chioru aflate in mahalaua Sf. Constantin an fost dkimate iarlucrurile ggsite acolo impr4tiate §i sfgriraate 6. La 6 iulie 1848 Uta,slujnica, se plingea Onorabilului Guvern provizoriu &A la 30 ale trecutuluiiunie pe cind popolu aprins de razbunare asupra d-lui Costache chehaiauai-a dgrimat casele prgpgdind §i oricite lucruri an ggsit inguntru, aflindu-mg§1 eu slujnica, la numitu toate lucrurile mele au avut aceimi soartg cuale d-lui" 7. Citeva zile mai tirziu, guvernului provizoriu ii era adresatg,cererea sublocotenentului Grecescu care reclama ca in timpul revolutieide la 30 iunie" 8 fiind de jurng la mitropolie n-a putut sa §i salvezenimic din lucrurile sale (treizeci §i opt de articole, de la bani ping inobiecte strict personale), aflate in casele cgpitanului Costache. Ca urmarea rezolutiilor puse de N. Bglcescu §i Grigore Alexandrescu politia a inceputcercetarea celor doug plingeri,, dar nu a putut ggsi decit citeva obiecte

1 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 26/1849, f. 213.2 Ibidem.3 Anul 1848, II, p. 367.4 Ibidem, p. 185.5 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 26/1849, f. 212.6 Anul 1848, II, p. 234, 326.7 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 36. Uta slujnica reclama 1 scurteicd Imblanilfi

1 boccea de 4, 1/2, 2 rochii de stamba, 7 cAnulsi, 2 bariluri, 1 basmaluta de matase de 25 lei.Ibidem, f. 57.6

www.dacoromanica.ro


care apartinusera ofiterului Grecescu dar i acestea rupte si murdarel.Cit despre Uta slujnica, seful politiei raporta la 21 iulie ca in urma cerce-tarilor la fata locului s-a consta tat ca intr-adevar s-au luat acesteia lucrurilereclamate, dar nu s-a mai putut gag niciunul din ele 2. La inceputullunii august, N. Balcescu cerea guvernului sa hotarasca de uncle se vorlua cei 12 galbeni ce urmau sa recompenseze pierderile slujnicei 3.

In cursul zilei de 30 iunie masele populare din Bucuresti au atacat,.de asemenea, casele lui Zasima, secretarul mitropolitului, acelea ale luiEmanoil Baleanu, ale Herescului si ale protopopului din mahalaua Batistei4.In fruntea acestor actiuni s-au aflat oameni de jos, locuitori de rind aidiferitelor mahalale din oral. In afara de cei din De lea Veche 8, estecunoscuta participarea activa a unor locuitori din mahalaua Pantelimona,Popa Nan, De lea Noua".

In nota sa informativa epistatul Ioan Bidu subliniaz'a' ca Gheorghesin Neculai Capraru din mahalaua Pantelimonului au farimat casele luiZasima si ale lui capitan Costache ; al Cumalarului din mahalaua Panteli-monului impreuna ili cu Mihalache feciorul lui logofatul Ghita Bordezeanudin mahalaua Pantelimon au farimat casele lui Zasima si ale lui serdaruCostache" 8.

Infringerea celui de-al doilea complot al reactiunii din cursul luniiiunie a constituit prilejul unor puternice manifestari de bucurie in Capital/.Autorul unui articol din ziarul Printout liomin subliniaza ca o multimede stindarde tricolore filfiiau pe ulite, pe turnul Coltei prin toate locurilecocardele gonite ziva trecute se vedeau. iarasi" 9. Totusi prezenta coloneilorreactionari I. Odobescu si I. Solomon in mijlocul armatei din Bucurestireprezenta o serioasa primejdie pentru mersul revolutiei. De aceea, incursul zilei de 1 iulie poporul subliniaza N. Balcescu in scrisoarea sacatre Ion Ghica inconjoara cazarma In numar de vr'o 40 000"", cerindizgonirea celor doi complotisti. La incercarea colonelului Odobescu de afolosi armata in apararea sa, masele populare raspund cu aruncare depietre in soldati. Intr-o corespondents catre Gazeta de Transilvania searata ca bucurestenii inconjurind cazarma lii darimind ingradirea ei aupus mina pe soldati, pe tunuri i pe cei doi capi criminalize. Cu lichidarearezistentei de la cazarma din Dealul Spirei se desavirseste zdrobirea celuide-al doilea complot al reactinnii din iunie 1848.

Infringerea reactiunii in cele doul comploturi din iunie 1848salvarea revolutiei se datoreaza eroicelor actiunt ale maselor populare din.Bucuresti.

1 Arh. St. Buc., Ad. 23/1848, f. 120.2 Ibidem, f. 68.8 Ibidem, f. 69.4 Anul 1848, II, p. 325, 326.6 Arh. St. Buc., Comisia de Negru, 26/1849, f. 213.

Ibidem, f. 212.7 Ibidem, f. 211.8 Ibidem, f. 212.

Anul 1848, II, p. 325.10 Ion Ghica, op. cit., p. 42.

Anul 1848, II, p. 255.

§i

k;i

rt

www.dacoromanica.ro

96 I, oi P. PANAIT 14

In scrisoarea sa, din 16 iulie, cAtre Ion Ghica, N. B61eescu, descriindaceste evenimente, sublinia c, poporul nostru al Capita lei trebuie ins&

stie, fka, flaterie, cg a Intrecut pe toate popoarele Europei chiar si peparisieni" 1.

Larga si hotkita participare a maselor populare la salvarea revolutieia contribuit la radicalizarea mi carii neutralizind in dese rinduri politicaconciliant/ a unora dintre conducgtorii revolutiei 2. Iteflectind aceastIstare de fapte N. Balcescu stria Luxitei Florescu la 12 iulie 1848 cA.lucrurile au inceput s, ne mearg5, mai bine ; am trecut aid prin marlfurtuni facute prin blestematii de reactionari" 3. Garantia succesuluirevolutia era aratata, de marele patriot in strinsa legaturg cu maselepopulare. Sintem tari in Bucuresti relata el lui Ion Ghica cadpoporul e cu not si mai cu seam6 negustorii sari au fAcut mult in revolutiadin 30 iunie" 4.

Evenimentele din iunie 1848 reprezint5, unul din momentele culmi-nante ale revolutiei din Tara Romineascg. Ele au demonstrat forta revolu-tionarg, ce d'ainuia in sinul paturilor exploatate din Capital5 si din impre-jurimi. Lipsite de un conductor consecvent revolutionar, de un programbine stabilit, luptele din iunie rAmin ca o rezolvare strAlucit6 de moment amarii bAtalii de class de la jum'atatea secolului al XIX-lea. Guvernulprovizoriu n-a fost in stare sau n-a voit s5, in treazg, aceasta, flack6a revolutiei, izbucnita cu atita impetuozitate in rindul maselor exploatate.De aceea, ruptg de baza sa de mase, revolutia de la 1848 nu putea mergedecit spre sfirsitul pe care evenimentele din cursul lunii septembrie aveasa i-1 rezerve.

YLIACTVIE HAPOMIIDIX MACC BYXAPECTAB 110,TIABJ1E111414 PEARIU4OHHEIX 3APOBOPOB

B HIOHE 1848

PE310ME

Co 6bITM119 14 29 III0I111 HpegcTanamoT Co 6oft Bannable momenna B xoge pesonlogHH:1848r.B ByxapecTe. Ha ocnosamn4 Helm:pi-{11x] goxymenTori, 'HccuegonaHHLix' IrmH IBByxapetT-cHom FocygapcTrienHom Apxnne, anropm CTOTb11 BLISIBAMOT aHninHoelytiacTile HapogruaxMace B aanuvre aanoenaHnik penomogun OT HoHymennit aaronopnwHort-peaHHHoliepon.ECM! He C1111TaTb HOFICHNX ynomnnanuft, To go HacTomnero HpemeHH Honpoc 0 Hoopymermnnapognbrx mace cTonnipa 19 MOH/11848 r. 6bur 110x1T14 HenanecTeH B ncTopHtlecnott aHTepa-Type. HeganHo HccAegonamme goxymenTm goHaabusaioT, yaHan o6 apecTe upann-TeabeTBa 110J1KOBHHICOMII OgO6OCHy 11 CogomoHom, pngonme Harreax ropoga oHpyntrum

1 Ion Ghica, op. cit., p. 42.2 Dan Berindei, Contradiciiile de clasd to renolutia munteand din 1848, in Studii, X

(1958), nr. 3, p. 32.8 Scrisoare ineditA in colectia George D. Florescu.4 Ion Ghica, op. cit., p. 43.

sa

I'.

'ITO,

www.dacoromanica.ro


gBopeg H nocae nepaux aaarlOs apron?! sopsamICE. B oppnefinme Rama npegmecTbn I-Cpe-lAyziecny, tiTo6m Boopynumcn. Oust aaxaaTnan pyatbn H uncroneTu B maene CanyagnTonoula, ca6an y oppnefinoro macrepa Angpeaca Apeneaepa H mcnonbaonagn maTe-pnawA 113 60,1ap1114 HorauHa POT gag nocrpofinn 6appmiag na guopgonoft naornagir. Ormpa-rich na gonymenTaammni maTepnan, monino sanalogirrs, tITO B rrepBrIx pggax BargaTnHKOBpeuomorum 19 1110f1/1 naxognancs ropogcnne 6egnann, pemecnemunin H mennne Toprongm.Hpacnopeimumm B 3TOM OTHOII/OHR11 FIBAHOTCCI CIIHCOK yarrux H paneimmx 19 moos, avannie pawmtmue gonaaaregbcna tipearthigaftnoft 6egnocTn HX cemett. Iloompnemme nepe-nurrenbnOCTm0 pynonogaTexleff penogionnn peammonems cocrannan nonmil narosop 29monn. Ha OCHOBB.111111 BetragammiX goicyMeHToB BBTOOTI CTOTI,ff noggeprnmaioT yRacTnenapogablx mace ropoga ByxapecTa B 113111a11H1111 Eatimanamon, B nanaaamm nenoTopmx.cayntaumx CT0J114,111031 110BlIgkla It 6011p H B BOCCTaHOBJ1e111111 pesomoiwoHnoro npann-meabcTna. Olin ouncmealor nOgastro prigomx nulTegen npegmecTnit IlanTenumon, germHoya, Ilona Ilan, Aegn:Bene

AKTYIBBOO yqacTne napognmx mace cToangm B cpuue o 6onx monscnnx peangnommixsaronopon cangeregbernyer o penoniognonnom gyxe ancrmyampyembix cAoee RacegennnBO npemn perioniOnim 1848 r.

LA PARTICIPATION DES MASSES POPITLAIRESDE BUCAREST A L'ACRASE11/ENT DES COMPLOTS

DE LA R]ACTION DE JUIN 1848

RnSU14

Les evenements des 19 et 29 juin constituent deux episodes importants de l'evolu-tion de la revolution de 1848 A Bucarest. S'etayant sur des documents inedits, etudiesaux Archives d'Etat de Bucarest, les auteurs mettent en lumiere la vigoureuse participationdes masses populaires A la defense des conquetes revolutionnaires, contre les complots de lareaction. A l'exception de quelques vagues donnees fournies par la litterature historique exis-tante jusqu'ici, le probleme de l'armement des masses populaires de la capitale, A la datedu 19 juin 1848, etait presque totalement inconnu. Les documents etudies recemment montrentqu'a la nouvelle de l'arrestation du gouvernement par les colonels Odobesco et Solomon, lesmasses populaires de la ville cernerent le palais et, an premier coup de feu tire par l'armee,firent irruption dans les boutiques d'armes du faubourg Cretzulesco, afin de s'armer. Ainsi,des fusils et des pistolets ont 6t6 emportes de la boutique de Samuel Tokosz, des epees ont.ete prises chez l'armurier Andreas Drecsler, et les materiaux de la tonnellerie de JohanaRoth ont ete utilises pour dresser des barricades sur la place du palais. La conclusion qui sedegage de la presentation du materiel documentaire, c'est que la revolution a ete defenduele 19 juin, en premier lieu, par les masses pauvres de la vale, par les artisans et certainspetits negociants. Concluante A cet egard est la liste des personnes tuees et blessees du 19 juin ;egalement eloquents sont les differents temoignages qui nous montrent que les familiesrespectives etaient des plus pauvres. Encouragee par l'attitude hesitante des chefs de la revo-lution, la reaction organise un nouveau coMplot a la data du 29 juin. S'etayant sur desdocuments inedits, l'article souligne les efforts entrepris par les masses populaires de Buca-

- 4741

H T.R.

www.dacoromanica.ro

98 1. gi P. PANAIT 16

rest afin de chasser la caimacamie, de chatter certains fonctionnaires de la Police de la Capi-tale at certains boyards ainsi que pour ramener au pouvoir le gouvernement revolutionnaire.L'article souligne les actions heroiques entreprises par les habitants pauvres des faubourgs dePantelimon, De lea Nona, Popa Nan, De lea Veche, etc.

La participation active des masses populaires de Bucarest a l'ecrasement des deuxcomplots reactionnaires de juin 1848 temoigne de I'esprit revolutionnaire qui animait les cou-ches exploitees, a l'epoque de la revolution de 1848.

www.dacoromanica.ro

100 DE ANI DE LA INFIINTAREA AGENTIEIDIPLOMATICE LA PARIS

INFIINTAREA AGENTIEI PRINCIPATELOR UNITELA PARIS (26 august/7 septembrie 1860 *)

DE

DAN BERINDEI

Adincile prefaceri de ordin social si politic prin care a trecut poporulromin acum un secol, in perioada infaptuirii statului national, in aniide lupta, dirza, pentru Unire, au avut consecinte pe plan extern 1. Politicaextera, a Principatelor Unite a inceput sa, fie practicath de oameni noi",acei oameni noi cerati de Kogalniceanu in frumosul sau discurs rostit cuprilejul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca dome al Moldovei. Tingrulstat national intelegea acum sa dud o politica externa, care sa-i asigureconsolidarea autonomiei preggteasd dobindirea neatirnaxii. Princi-palul continut obiectiv al fenomenelor istorice arata, Lenin despre perioa-da luptei pentru formarea statelor nationale 1-au constituit miscArileburghezo-nationale sau spasmele" societAtii burgheze, care se elibera defelurite forme de feudalism" 2. Un istoric francez, prieten al poporuluinostru, aprecia astfel, acum trei decenii, politica externs dud, de AlexandruJoan Cuza : ,,... Dad, domnul nu iubea detaliul muncii administrative,hirtiile sale arat6 cu city sirguinta, urmarea el solutia marilor chestiuni,care se impuneau atentiei sale. Se poate vedea, zi de zi, ce lupte a trebuitsA dea domnitorul impotriva turcilor, impotriva Europei, pentru a facea se accepte reformele cele mai neinsemnate ; se intelege mai bine ce

* Acest material este un text revazut al comunicilrii tinute la 7 septembrie 1960In cadrul sesiunii festive de la Institutul de istorie al Academiei R.P.R., cu prilejul cen-tenarului Agentiei romine de la Paris.

1 Pentru politica externil din anii 1859-1861, vezi : Dan Berindei, Lupta diplomaticaa Principatelor Unite pentru desavtrsirea U nirii (24 ianuarie 1859 -24 ianuarie 1862), InStudii privind Unirea Principatelor, Buc., 1960, p. 413-449; Idem, Quelques aspects de lapolitique etrangere des Principautes-Unies : le probleme de l'independance et de l'unite pleineet entiere dii peuple roumain (1859 - 1861), In Nouvelles etudes d' histoire, vol. II, Buc., 1960,p. 391 405 ; N. Corivan , Lupta diplomatic& pentru recunoasterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza,In Studii privind Unirea Principatelor, Buc., 1960, p. 387-412 ; Idem, Lupta pentru desd-virsirea U nirii ac(iunea diplomaticd europeand, In Studii qi cercelai qtiinfirice, Istorie,Iasi, X (19591, nr. 1-2, p. 37-80.

a Lenin, Opere, vol. 21, Buc., E.S.P.L.P. 1-955, p. 133-134.

i sa-i

fi

Infiintarii

www.dacoromanica.ro

100 DAN BERINDEI 2

diplomatie prudent/ Eji inteleapta an trebuit sa desfasoare remarcabiliisai reprezentanti in strainatate, Joan Alecsandri la Paris si mai ales CostacheNegri la Constantinopol, pentru a face sa se accepte cele mai mici inova'ri,cele mai timide incercari de reorganizare ..." 1. Dar, mai trebuie, totusi,precizat ca numai in aparenta aceasta lupta dusa pe plan extern serveaIn egala masura intregul popor. Roadele ei vor fi culese, In primul rind,de burghezie. Aceasta va fi principala beneficiary a noii situatii create peplan extern statului romin.

Conventia de la Paris recunostea Principatelor dreptul de a fi repre-zentate la Constantinopol prin cite un agent (articolul 9) 2, dar prin aceastanu le era acordat (data fiind mentinerea suzeranitatii otomane) dreptul de aacredita reprezentanti diplomatici pe ling/ celelalte puteri strain. Or,noii conducatori ai politieli externe a Principatelor vor cauta sa obtinaacest drept, socotit de ei pe drept cuvint un atribut de suveranitatei un pas spre independent/. Ca prim rod al acestor straduinte, cu 100 de

ani in urma, in toamna anului 1860, a luat fiinta la Paris prima agentiepe care Principatele Unite reusesc s-o infiinteze. Titularul ei este numitJoan Alecsandri, fratele poetului. Acesta, de altfel, la rindul sau, a jucatun rol din cele mai de seams in politica externs a tinarului scat natio-nal romin.

Nu este intimplator faptul ca prima forma de reprezentanta diplo-matic/ romin/ a fost agentia de la Paris. Franta a sprijinit lupta poporu-lui romin pentru infaptuirea Unirii, atit in timpul Adunarilor ad. hoc,cit si in vremea indoitei alegeri si apoi a luptei pentru desavirsirea Uniriifrincipatelor. Alaturi de Rusia, Franta a fost o sustinatoare a lupteiTearu unitate a poporului nostru.

Inceputurile agentiei se pot constata chiar de la inceputul anului1859, numaidecit dupa alegerea lui Alexandru Joan Cuza ca domn alMoldovei. Inca de la 8/20 ianuarie, Vasile Alecsandri, in acel timp ministrude Externe al Moldovei, era informat de catre fratele sau, viitorul agent, caacesta stabilise legatmi cu oamenii eminenti ai presei franceze" ; iar,la 4/16 februarie, Ioan .Alecsandri infatisa In scris printului Napoleon oamply pledoarie privind caracterul legal al indoitei alegeri 3. Peste citevazile, Vasile Alecsandri, ajuns la Paris, unde fusese trimis In misiune, aveaprilejul de a raporta lui Cuza ca fusese primit ca reprezentant al unuiprint stimat in eel mai than grad" 4. Dar intrevederile viitorului agent, ca§i vizitele ministrului de externe moldovean, nu insemnau Inca pentruPrincipate obtinerea dreptului de reprezentare diplomatic/ printr-unagent permanent.

La Paris, Vasile .Alecsandri solicits in prima intrevedere pe care oare cu Napoleon al III-lea dreptul pentru Cara sa de a fi reprezentata

1 Paul Henry, L'abdication du prince C u z a . . . ,

-2 D. A. Sturdza etc., Acte §i documente relative-1892, -vol. VII, p. 308.

8 R. V. Bossy, Agenda diplomaticd a Romtnieiromtne sub Cuza Vodd (se citeaza Yn continuare : A.9entia160, 160-163.

Ibidem, p. 164-165.

Paris, 1930, p. 3-4,la istoria renaqterii Romtniei, Buc.,

to Paris ,gi legaturile politice franco-diplomaticd . . .), Buc., 1931, p. 159

4 www.dacoromanica.ro

3 INFIINTAREA AGENTIEI PRINCIPATELOR UNITE LA P\RIS 10f

In capitala Frantei printr-un agent oficios. Conducatorul Frantei isiprincipial agrementul si accepts totodata ca aceasta sarcina sa fie preluatade Joan .Alecsandri 1. Din acel moment, Joan Alecsandri isi is titulatura,de corespondent al guvernului Moldovei la Paris si Londra", dar niciaceasta nu insemna Inca infiintarea si recunoasterea unei reprezentantesau misiuni diplomatice.

Recunoasterea indoitei alegeri, in septembrie 1859, de catre toatetarile garante intareste pozitia Principatelor pe plan extern 2. La sfirsitulanului 1859, Costache Negri prelua in mod oficial functia de agent alPrincipatelor pe linga Poarta 3. Noua stare de lucruri din Principate hindrecunoscut5 de Europa, se putea pune problema infiintarii agentiei de laParis, initiativa pentru care se obtinuse consimtamintul principial aIFrantei. In noiembrie 1859, Vasile Alecsandriredacteaza un amplu expozeu

ping astazi inedit destinat celor dou5, guverne ale PrincipatelorUnite. Ulterior, memoriului i s-au adus unele schimbari si completlri.In acest document se arata ca Infiintarea unei agentii in capitala Franteiera socotita dupa indoita alegere drept una dintre cele dintli necesitati"si se cerea ca agentiei sa i se dea caracterul unei institutii publice. Desi soremarca ca, din cauza suzeranitatii otomane, agentia nu putea avea decitun caracter oficios, se sublinia ca ea urma sa alba o utilitate real5"si o importanta in proportie cu raporturile neincetat crescinde dintrePrincipatele Unite si Franta". Trecind apoi la motivarea intemeierii agen-tiei, memoriul prezenta insemnatele sarcini politice pe care avea sa leIndeplineasca agentul Principatelor Unite In capitala Frantei, resedintaobisnuita" a negocierilor internationale. .Agentul trebuia sa fie un infor-mator politic al reprezentantilor puterilor binevoitoare poporuluiEl urma sa intervina on de cite on tratatele si conventiile incheiate dePoarta cu puterile strain ar atinge independenta sau interesele materialeale tarii" si tot el trebuia sa asigure o interpretare loia15, si justa" a Con-ventiei de la Paris. 0 alta atributie a agentului urma sa fie organizareasi intretinerea unei actiuni de propaganda pe calea presei. El urma s5organizeze in acest scop la Paris un birou de corespondent5 cu Principatele,menit sa colaboreze string cu presa franceza 4. In sfirsit, agentul trebuia saobtina de la guvernul francez un sprijin actin pentru reorganizarea dintemelii a Principatelor Unite. Trebuiau obtinuti specialisti pentru reorga-nizarea administratiei, justitiei, finantelor, instructiunii publice, agricul-turii etc. Un rol deosebit era atribuit agentiei in privinta ajutorului cetrebuia cerut Frantei pentru organizarea militara a Principatelor. Totagentul Principatelor trebuia s5, rezolve problema unui imprumut, agentia

1 V. Alecsandri ciare Alexandru Ioan Cuza, 13/25 februarie 1859, Ibidem, p, 165.2 N. Corivan, Lupla diplomaticd pentru recunoasterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza,

in Studii privind Unirea Principatelor, Buc., 1960, p. 387-412.3 Dan Berindel si I. Vlasiu, Documente privitoare la politica externs a Principatelor

Unite (1859 1862), In Studii, XII (1959), nr. 1, p. 294; Monitorul Oficial at rdrii Romf-nesti, 1860, p. 105.

Vezi : L. Boicu, not despre actinitatea lui Vasile Alecsandri ea ministru de Externe,to Studii cercetdri qiiintifice. Islorie, Iasi, X (1959), nr. 1-2, p. 195-200; Vezi de ase-menea Cornelia C. Bodea, Din ac /iunea de pregcitire a agenflei diplomutice de la Paris..Int iinf area birottlui de corespondenfa (1/13 ianuarie 1860), In Studii XIII (1960), nr. 6,p. 121-150.

da

roman_

$tiriei

www.dacoromanica.ro

102 DAN BERINDEI 4

facInd apoi legatura intre statul romin si capitalitii straini. In sfirsit,agentul urma sa ia in grija sa pe tinerii romini aflati la studii in capitalaFrantei 1. Acest memoriu a fost punctul de plecare, din punct de vedereorganizatoric, pentru infiintarea agentiei Principatelor Unite la Paris.

Guvernul moldovean Manole Costache Epureanu considers in modfavorabil propunerea de a se infiinta o agentie romina in capitala Franteii apoi, in urma unei scrisori pe care domnitorul o adreseaza lui Ion Ghica,

primul ministru in Tara Romineasca 2, problema este luata in dezbaterede guvernul muntean. Un jurnal al consiliului de ministri al Tarii Ronainesti,din 8/20 ianuarie 1860, hotaraste a se creia acest fel de agentie in Paris,raspunzindu-se suma anuall de una mie cinci sute galbeni . "3. In zivaurmatoare, Ion Ghica raporta in mod oficial domnitorului hotarirea ce seluase cerea sa numeasca in functia de agent o persoana capabill deaceasta delicata insarcinare, de la care se asteapta in,semnate serviciipentru tail" 4. La rindul sau, guvernul moldovean ia in discutie un memoriual lui Grigore Bals, ministrul On de externe, privind infiintarea agentiei,document care in cea mai mare parte, parafraza sau reflecta cuprinsulmemoriului redactat initial de Alecsandri in lima noiembrie 1859 5. Pro-.punerea de a se 'infiinta agentia oficioasa este acceptata de guvernul moldo-vean la 23 ianuarie / 4 febrnarie 1860 6. Desi jurnalele celor douaguverne capata grabnic sanctionarea donmeasca Infiintarea agentieiintirzie Inca, mai bine de o juma' tate de an, in asteptarea votarii bugetelorde catre Adunarile legislative.

Dar instituirea agentiei de la Paris nu mai intimpina nici o piedicape plan politic. Franta sprijinea realizarea acestei dorinte a Principatelor.

i lucrul merits sa fie subliniat, Intrucit incercarea de a se largi reteaua deagenti dincolo de Constantinopol si Paris n-a reusit datorita complexuluide Imprejurari, dar deseori si a dusm5,niilor unor puteri. La 14/26 iunie1860, dupg, votarea prevederilor bugetare pentru instituirea agentiei de laParis si Londra (deli in fapt activitatea lui Joan Alecsandri s-a centratla Paris), un grup de deputati moldoveni, In frunte cu Anastase Panu, ancerut Adunarii Moldovei ca in afara acestui agent sa se numeasca de'ndataunul si la Tulin". Totodata, ei an propus ca guvernul sa Insemneze inbugetul viitor numirea de agenti ssi pe la celelalte puteri, care an subscristratatul Conventiunea de la Paris" 8. Desi propunerea, votata de Adunareaproape in unanimitate, a fost transmisa grabnic de guvernul din Iasicelui din Bucuresti e, In fapt, In timpul lui Alexandru Joan Cuza singureleagentii, diplomatice ale Principatelor in afara celei de la Constantinopol,prevazuta de Conventie n-au fost decit acelea de la Paris si Belgrad.

1 M.A.E. (Ministerul Afacerilor Externe), vol. 233, f. 14 24, 83 88. Vezi anexa I.2 Agenfia diplomatica . . p. 178 179.3 M.A.E., vol. 233, f. 71.4 Ibidem, f. 70.

Ibidem, f. 32 36.Ibidem, f. 29.

7 Ibidem, f. 30, 31, 70.8 Ibidem, f. 82..

Ibidem, f. 81

§i-i

.i

5

www.dacoromanica.ro

5 INFIINTAREA AGENTIEI PRINCIPATELOR UNITE LA PARIS 103

In alte capitale nu se vor institui agentii similare. Astfel, in varaanului 1860, Austria pe aceeasi linie de ostilitate pe care o arataseImperiul Habsburgic fats de poporul romin in anii luptei pentru Unirerefuza sa accepte instituirea unei agentii oficioase romine ; iar Rechberg,ministrul de Externe austriac, nu se-sfia sa propuna ca functia eventua-lului agent sa fie data de Principate unui reprezentant al unei puteristraine acreditat la Viena sau eel mult delegatului romin in comisia duna-reana 1. La rindul ei, Anglia care si ea se impotrivise Unirii a opusin acelasi Bens o vadita rezistenta. Bulwer, ambasadorul britanic de laConstantinopol, gasea firesc ca agentul romin de la -Londra sa nu fieacreditat pe guvernul englez, ci pe ambasada otomana 2.

Votarea bugetului de catre Adunarea Moldovei readuce in diseutiechestiunea agentiei de la Paris. In urma unui raport din 8/20 iulie al luiM. Jora, ministrul de Extern al Moldovei, Alexandru Joan Cuza numestein mod oficial pe loan Alecsandri in functia de agent al Moldovei laParis si Londra" printr-un decret din 26 iulie / 7 august 1860 3. Numireaeste comunicata titularului peste citeva zile 4. Mai inainte ins /, Inca de la30 iunie / 12 iulie, I. Alecsandri se pregatea de plecare. La aceasta datael anunta domnitorului apropiata sa sosire la Bucuresti pentru a primiinstructiunile guvernului Tarii Rominesti" si ordinele intime" ale luiCuza 5. Totodata, el trimitea domnitorului proiecte de scrisori catre Napo-leon III si Thouvenel, ministrul de Externe al Frantei 6.

Intentia lui Alecsandri de a porni spre Franta in jurul datei de15/27 iulie nu se va putea Infaptui 7. Dar, chiar in ziva in care el planuiseplecarea la Paris, ministrul de Externe al Moldovei redacta o adresa catreThouvenel, prin care se cerea recunoasterea noului agent. Conventia de laParis se stria in adresa a stabilit pentru Principatele Unite aleMoldovei Tarii Rominesti o ordine a lucrurilor, care legindu-le detrecut, le impune, totodata, cu o noua exigent/, adoptarea unor not masuri.Refacerea institutfilor si a legilor lor, reforms administratiilor, creareainstructiunii publice superioare, Intr -un cuvint tot ce constituie reorgani-zarea lor, alcatuieste un ansamblu de cerinte a caror satisfacere trebuie safie completa si prompt/. In ordinea materials, ameliorarea agriculturii,extensiunea tailor de comunicatie, dezvoltarea comertului si a industriei,infiintarea creditului public, atitea probleme, care se nasc din resurseleuriase, cu care providenta a Inzestrat solul Principatelor Unite, cer osolutie inteleapta". Adresa indica solicitarea sprijinului statelor maiMaintate drept calea pentru reorganizarea Principatelor valorificarea

1 R. V. Bossy, L' Autriche et les Principautes Unies, Buc., 1938, p. 263-264, 268 269,275-276.

2 C. Negri catre Gr. Ball, 6/18 ian. 1860, M.A.E., vol.293.M.A.E., vol. 233, f. 47, 48.

4 Ibidem, f. 49.6 Ac. R.P.R., Ms. 4858, f. 5 -6; Agenlia diplomalicd . . p. 11, 188.6 Ibidem, p. 11, 188-190 ; Ac. R.P.R., Ms. 4858, f. 5-6.7 Ibidem, f. 5-6 ; A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vochl, Iasi, 1903, vol. II, P. 279

280, 280-283; Agenfia diplomalicd p. 189-191.

linga linga

1.

3

si

1i

www.dacoromanica.ro

104 DAN BERINDEI 6

bogatiilor lor. De fapt, burghezia romina urmarea sa obtina un sprijin tehniesi totodata fonduri banesti din strainatate, politica, care, pina la urma,va duce la inrobirea Orli capitalurilor straine. in adresa din 15/27 tulle semai arata ca Principatele considerau necesar a institute la Paris o agen.tiepermanents ", care urma sa deving interpretul loaial al dorintelor, intere-selor drepturilor for ". Amintind fagaduiala data cu un an inainte luiVasile Alecsandri, adresa cerea recunoasterea lui loan Alecsandri in functia,de agent 1.

Se pare frig ca domnitorul nu a fost satisfacut de acest document,&act, peste putin, la 22 iulie / 3 august, loan Alecsandri Berta din Galatilui Victor Place, consulul Frantei la Iasi, care indeplinea In acea vreme

functia de secretar domnesc, cerindu-i sa redacteze proiectele de scrisoripe care domnitorul voia sa, be trimita lui Napoleon III si lui Thouvenel,deoarece socotea nesatisfacator mesajul lui M. Jora 2. Misivei lui loanAlecsandri, scrisa In grabV, probabil chiar 1nainte de plecare, fi raspundePlace la 2/14 august, trimitindu-i o scrisoare a lui Cuza catre Thouvenel.Totodata, consulul adauga doul scrisori particulare de recomandare dinpartea sa, una pentru Bertemy, seful de cabinet al lui Thouvenel i altacatre Faugere, subdirector la directia politica a Ministerului de Externeal Frantei 3, Scrisoarea adresata de Alexandru loan Cuza ministrului deexterne francez era _mult mai concis5, cleat adresa intocmita de Jora.Domnitorul se multumea sa, ceara, lui Thouvenel primirea cu bunavointa aunui reprezentat oficios al Principatelor Unite". El amintea fagaduialadata in aceasta privinta de catre Napoleon III anunta incredintarea.functiei de agent lui Joan Alecsandri. Domnitorul nu uita sa asigure peThouvenel ca noul agent urma sa indeplineasca functiile sale cu toata,prudenta i rezerva care i-o impuneau situatia sa" 4. Transmitind scrisoarea,domneasca, Place adauga ca Alexandru Joan Cuza o apreciase ca indestu-latoare pentru obtinerea recunoasterii de catre guvernul Frantei si a numai socotea de trebuinta o scrisoare catre Napoleon III.

La 14/26 august 1860, Ioan Alecsandri era la Paris. in aceasta zi,el trimitea primul sau raport lui Mihail Jora. Agentul anunta ca indepli-nirea primei faze a misiunii sale fusese intirziata datorita absentei dinParis, atit a imparatului, cit si a lui Thouvenel, dar manifesta credintaca se va bucura de o primire binevoitoare" in cercurile con.ducatoare aleFrantei. Raportul dezvaluia ca in fapt agentul 1st incepuse activitatea,purtind convorbiri cu unii capitalisti in problems unui eventual imprumutextern pentru Principate in aceea a construirii tailor ferate. Totodata,Alecsandri semnala numeroasele plingeri pe care be primise in chestiuneapasapoartelor rominesti schimbate de amb asada tura, grin altele otomane.Agentul arata hotarirea de a obtine dreptul de a viza pasapoartelerominesti, evitindu-se viza otomana,", ceea ce ar fi fost un sprijin cum

1 M.A.E., vol. 233, f. 45. Vezi anexa2 N. Iorga, Victor Place gi Unirea Principatelor, In Revista istorica, IX (1923), p. 58 59.3 Agenfia diplomatica . p. 191.4 Ibidem, p. 192.

§i

§i

§i

i§i

§i

i§i

II.

www.dacoromanica.ro

7 INFIINTAREA AGENTIEI PRINCIPATELOR UNITE L4 PIRIS 105.

scria el dat consacfgrii autonoraiei" Principatelor. De4i nu fusese Incarecunoscut in mod oficial, .Alecsandri Iii organizase la acea data cancelaria,adoptind pe hirtiile acesteia titulatura Agencia Principatelor Unite-la Parisi.

Citeva zile dupl trimiterea raportului cgtre ministrul de Externeal Moldovei, la 18/30 august, loan Alecsandri scria primul sau raporteltre domnitor. La aceasta dat/ nu primise Inc/ rlspunsul lui Placedin 2/14 august ; altfel nu s-ar putea explica insistenta sa pe Cuzain lee/tura, cu scrisoarea c/tre Napoleon III. Raportul dezvAluie faptulca agentul nu obtinuse inc l recunoasterea, deoarece impgratul continuasa lipseasc6 din Paris, iar Thouvenel urma s5, se Inapoieze in capitalaFrantei la 20 august/1 septembrie. Ca si in raportul slu cltre Jora, Alec-sandri se arata preocupat de problemele agentiei. Dobindirea dreptuluide a pune viza pe pasapoartele rominesti o interventie pentru admitereaunor tineri ofiteri romini la scoala military din Metz i se pgreau agentuluica teme potrivite pentru audienta pe care ngdljduia s-o obtin/ la Napo-leon. Cel dintli raport cltre domn mai dezvAluia, pe de altI parte,caracterul pe care urma capete agentia in. privinta negocierilorsi a informatillor politice. Alecsandri cerea domnitorului sg, pgstrezepentru lectura sa personall" aprecierile sale atingind anumite perso-nalit4i, ca rapoartele politice care ar avea un caracter confidential".Prin aceasta intre agent si domnitor se stabilea o leggtura directl, caretrecea, peste capetele guvernelor, de altfel atit de efemere in acea vremein Principatele Unite 2, leggturA care convenes tendintelor de regim per-sonal pe care le avea domnitorul. Dar, totodatl, aceasta leggtura, direct/dldea o insemnatate crescind/ agentiei.

Reintoarcerea lui Thouvenel la Paris prilejuieste recunoastereaintrgrii in functie a agentiei prin aceasta stabilirea raporturilor diplo-matice directe fie si cu caracter oficios intre Principate i Franta.In dupg amiaza zilei de 7 septembrie, ministrul de Externe al Franteiprimeste pe Joan Alecsandri, care ti prezint'l atit adresa lui Jora, minis-trul de Externe al Moldovei, cit si scrisoarea pe care i-o adresase domnitorul.',Sint foarte fericit declarA Thouvenel, dupl terminarea lecturii celordoul dOcumente sa primes° pe agentul printului Alexandru, dar nupot vedea in dvs. decit un agent oficios, caei, dael, a actiona altfel,viola Conventia la [alcItuirea] c/reia a participat Franta". IVaspunzind,.Alecsandri declara cg, pentru el esen.tialul era conservarea simpatieiFrantei" pentru taxa sa. Fiti siguri, ti replica Thouvenel, ca veti gasi acicea mai bung primire §i ca eu personal voi fi, totdeauna, gata sa vaascult trod veti avea sa -mi comunicati ceva deosebit". De altfel, maiadaugg, el, Cara dvs. are suficiente leglturi cu Franta,. pentru ca Infiin-tarea unei agentii a Principatelor Unite la Paris BA' fi devenit o institu-tie utill".

Chiar in prima sa intrevedere cu ministrul francez, agentul Princi-patelor Unite pune in discutie problema pasapoartelor. Prin aceasta

1 M.A.E., vol. 233, f. 110-111. Vezi anexa III.2 Agenlia diplomatica p. 193-194.

ling.

sa-1

si

si

0i

as

www.dacoromanica.ro

106 DAN 13ERINDEi 8

agentia dovedea de la inceput utilitatea. Dad, Thouvenel nu a pututaccepta ca dreptul de viz/ W/ fie preluat de agentia Principatelor, elincuraj'a initierea unor negocieri in acest sens la Constantinopol fag/-duind sprijinul ambasadei franceze §i totodata, autoriza vizarea pa.a-poartelor rominesti la ministerul sau, ceea ce insemna un neindoielnicsucces, caci astfel se evita viza ambasadei otomane. De asemenea, Inaceeasi intrevedere, Joan Alecsandri obtine dreptul de a folosi cifrulin corespondenta sa. Acestea sint, domnule ministru, conchidea agentulPrincipatelor asupra rezultatelor vizitei sale la Thouvenel, rezumatuli rodul primei mele audiente la Ministerul de Afaceri Stiline. Am capl-

tat o. impresie fericitg shit inclinat sa prevad stabilirea unor leggturiavantajoase intro Agentia Romin/ Guvernul Francez, cu tot caracterulfor modest". In aceeasi zi, Joan Alecsandri se prezintl lui Benedetti,directorul directiei politice a Ministerului de Externe al Frantei, luiLesseps si baronului d'Avril viitor reprezentant al Frantei in Rominia,cumnat cu mama lui Alexandru Odobescu 1.

Astfel, agentia Principatelor Unite in Franta era recunoscuta inmod oficios. Primirea de care se bucurase agentul romin fusese, neindoiel-nic, din cele mai satisfac/toare ; ea confirma intru totul politica de sprijinpe care a manifestat-o Franta in perioada Unirii fats de patria noastra,politica care convenea telurilor politice i economice franceze de acum unveac. Succesul lui Alecsandri a fost apreciat. Baligot de Beyne, sefulcabinetului d omnesc, 11 califica' Intr-o scrisoare drept stralucit inceput" 2.De fapt, recunoasterea agentiei Principatelor era un mare Si neindoielnicsucces pe care nu -1 putea umbri tonul oficial al notei in careconsulul general al Frantei la Bucuresti, care, spre deosebire de Place,prieten sinter i devotat al poporului nostru, pastra o atitudine mai rezer-vata, anunta recunoasterea lui Joan Alexandri ca agent oficios al domni-torului in temeiul scrisorii pe care acesta din urma o adresase lui Thou-venel si nu a notei Ministerului de Externe al Moldovei din 15/27 iulie18603. Dar caracterul de oficial sau oficios era in bun/ mhsura. relativ.Nu peste mult, importanta pe care o is agentia i strinsele relatii ce sestabilesc 'intre agent si conduc5,torii politicii Frantei, 11 va autoriza pe acestasa scrie In tarn ca titulatura de agent oficios apartinea trecutului ,si satear/ s/ nu i se mai dea aceast1 titulatura 4. Yn cursul activitgtii ei,chiar din primii ard, agentia folosea cifrul, intretinea corespondent/ cuMinisterul de Externe al Frantei, legaliza acte, reprezenta calea recunos-cut/ de notificare a ader/rii Principatelor la conventii internationale etc.

Stabilirea cu Zln secol in urma a unor relatii permanente directeIntro Principatele Unite si Franta a fost un insemnat eveniment in istoriamodern/ a patriei noastre. Instituirea agentiei de la Paris prima agentiediplomatic*/ creat5, de Principatele Unite a constituit un pas spreneatirnare. Totodata, agentia de la Paris transformat/ mai apoi,

1 M.A.E., vol. 233, f. 112-114. Anexa IV.2 Agentia diplomatied p. 195.3 Ibidern, p. 197-198.° Ibidem, p. 13.

itji

§i§i

Titles,

§i

www.dacoromanica.ro


duph dobindirea independentei, in legatie a avut un rol important indezvoltarea relatiilor dintre poporul romin ii poporul francez.

ANEXA I1

Copie de l'exposo adresse aux Consells administratils de Moldavia et de Valaehie

Novembre 1859

Une des premieres necessites qui semblent avoir attire Pattentiondu Gouvernement de Son Altesse Serenissime le Prince Alexandre Jean I,a ate la fondation, a Paris, d'une Agence roumaine a. Cependant, pourqu'une semblable institution soit en kat de rendre les services que notreGouvernement est en droit d'en attendre, it est indispensable qu'il lui soitdonne la forme definitive d'un emploi public. Les considerations quisuivent, ont pour but d'en demontrer Purgence a l'honorable ConseilAdministratif 3.

Tout le monde se rappelle que M. Basile Alecsandri, alors Ministredes Affaires Etrangeres 4 fut chargé 5 d'une mission, aupres des gouver-nements de France, d'Angleterre et de Sardaigne. Grace h lui 6 on recutl'assurance que le Gouvernement Francais reconnaissant, comme lenotre, Putilite d'une pareille agence, ne lui refuserait pas sa sympathiebien qu'il ne pilt l'assimiler aux autres legations.

En effet, la Sublime Porte etant de droit le representant des Prin-cipautes-Unies a Paris, le caractere d'une mission roumaine ne sauraitdone y etre que purement officieux ; mais cette distinction admise, ellen'en comporterait pas moires une utilite reelle et finirait par acquerir,avec le temps, une importance en proportion avec les rapports toujourscroissants entre les Principautes-Unies et la France.

Pour se rendre compte de rutilite d'une agence permanente hParis, it suffit de se rappeler que la Convention, en constituant pour lesPrincipautes-Unies un ordre de choses, au developpement et au main-ten duquel l'Europe entiere est interessee, est destinee par cela memoA devenir, parfois, dans son application, l'objet de debats serieux soitentre les puissances qui l'ont signee, soit entre les Principautes et cespuissances ou une partie d'entre elles.

1 Memoriul a Post redactat initial de V. Alecsandri in luna noiembrie 1859. El a Lost,apoi, revizuit si completat pInd In ajunul luarii In dezbatere a problemei de consiliul de miniltrial Moldovei (ianuarie 1860).

2 ,S lers : Ayant eta assez heureux de pouvoir servir mon pays au milieu des circons-tances transitoires qui ont precede l'avenement de S.A.S., j'eus l'insigne honneur d'etreappele par Elle a la creation de cette agence qui devait a la veille des dernieres Conferences,recevoir cette haute consecration pour pouvoir exercer une action plus efficace.

3 .lers : Ma nomination me fut apportee par M. le.4 ters : qui.6 ,5 I e rs : a cette epoque.6 ,Biers : je pus m assurer.

www.dacoromanica.ro

108 DAN BERINDEI 10

L'exemple tout recent de la double election du Prince Alexandre-Jean I en est une preuve irrefutable. Il s'agissait, dans cette circonstance,.de l'exercice d'un de nos droits les plus sieves, de la consecration d'unvoeu unanimement et iterativement exprime, que les puissances avaientfatalement meconnu en ne nous accordant pas l'unite du pouvoir supreme.

Dans cette circonstance, les gouvernements de Moldavie et de Valachieont jugs qu'il etait de la plus haute importance de confier a une mission_specials le soin d'eclairer, par une representation Bale et assidue de nosinterets et de nos voeux, celles des puissances dont l'opinion a si heureu-sement prevalu dans les Conferences. Le temps seul demontrera la partde succes qui revient, dans cette circonstance, au representant de laMoldavie et plus lard a celui 1 de la Valachie ; en attendant 2, on peutaffirmer que leur action a ete souvent decisive 3 pour dejouer les intri-gues les mieux ourdies, pour conserver dans toute sa puissance -an appuiqui semblait parfois se laisser ebranler, et, en un mot, pour empecherbeaucoup de mat. C'est en sollicitant sans cesse et ,parfois avec cettehumilite que le patriotisme seul fait accepter, c'est en luttant avec cons-tance contre des ennemis qui etaient d'autant plus dangereux,avaient acres partout, que nos representants ont pu contribuer au resultatdes dernieres conferences.

Mais si, des la premiere application de l'Acte du 19 Aollt, Pinter-vention des puissances qui l'ont signs a ete jug& necessaire, combien nedoit-on pas presager le retour de semblables eventualites dans l'avenir,et deja ne voyons-nous pas surgir h la faveur de l'ambigulte de l'Art.8 de la Convention la grave question de la juridiction consulaire 4.

L'honorable Conseil Administratif, gardien naturel des interets-et de la dignito du pays, sait mieux que personae combien la solutionde cette question peut devenir importante puisqu'elle pent impliquer,&taut defavorable, jusqu'h la diminuation de notre independance admi-nistrative. Penet4 de cette Write, notre gouvernement ne doit rienepargner pour prevenir un pareil danger, et si les debats de cette ques-tion peuvent necessiter la convocation de nouvelles Conferences, it doitlui sembler au moires utile de se faire representer a Paris, qui est devenule siege ordinaire de ces reunions.

Le conflit souleve par la question &lone& ci-dessus, ne manquerapas de se renouveler toutes les foil qu'en vertu de ce meme Art. 8. dela Convention, telles puissances etrangeres qui auront conclu des traitesavec la S. Porte, en exigeront l'extension aux Principautes-Unies, alorsmeme que ces traites porteraient ajteinte a l'independance on aux into-rets materiels du pays.

Quel autre mieux qu'un agent, officieusement accredits aupresdu Gouvernement Francais, et au besoin aussi aupres de celui d'Angle-terre, pourrait solliciter aupres de l'un ou de l'autre, ou simultanement

1 Cuvinte adaugate ulterior.2 ,$ters : Je crois pouvoir.8 In text : desisive4 Cuvint adaugat ulterior.

qu'ils

www.dacoromanica.ro

J1 INFIINTAREA AGENTIEI PRINCIPATELOR UNITE L' PARIS 109

de ces deux gouvernements une interpretation loyale et juste de cette-convention °I

Le succes de semblables demarches peut dependre en grand° partiedu credit dont notre Gouvernement jouirait aupres des Cabinets desTuileries et de Saint-James et ce credit ne saurait etre obtenu que parl'intermediaire d'une agence permanente.

Ern examen attentif de la Convention pourrait, d'ailleurs, donnerlieu h plus d'une apprehension, quanta son application relativement h_nos rapports avec la S. Porte. Il suffit de signaler principalement les articlestouchant l'augmentation de la force armee, l'accord a etablir entre lesPrincipautes-Unies et la Puissance Suzeraine par rapport a la defensedu territoire, et enfin la faculte, bien que restreinte, accord& a cettederniere d'intervenir militairement pour le retablissement de l'ordres'il venait a etre trouble.

En admettant meme que des conflits naissant de ces sources diversesne soient pas de nature a provoquer la reunion de nouvelles Conferences,ou dans le cas contraire, que le siege de celles-ci soit ailleurs qu'a Paris,le souvenir de l'appui efficace que nos droits n'ont cesse de rencontrerdans le Gouvernement Francais et l'importance de nous en assurer lemaintien, me semblent des motifs assez puissants pour l'institution d'uneagence a Paris.

line des attributions d'une telle agence serait la direction de lapresse frangaise dans sa publicite a notre egard ; si notre gouvernementreconnaissant, comme tous les autres, l'importance que la presse en generala acquise en France, vent bien conger a la necessite, qu'il y a pour nous,de nous la rendre sympathique, it n'hesitera pas a organiser a Paris unbureau de correspondance avec les Principautes-Unies, auquel la pressefrangaise viendrait puiser, comme a une source, les renseignements rela-tifs a nos affaires. Ce bureau aurait principalement la mission, de redigerpour les grands journaux de Paris, les articles de fond, de solliciter leconcours des ecrivains eminents de la presse et de correspondre avecles journaux d'Angleterre et d'Allemagne dont la polemique nous a etesi hostile pendant les derniers evenements. Ces travaux se feraientsous l'inspiration et la surveillance de l'Agent, qui par sa position etses rapports saura toujours juger de Popportunite, du sens et du langagede notre polemique.

Je crois devoir insister particulierement sur la creation d'un bureau-de ce genre. J'ai ete a memo de juger dans les dernieres circonstancesjusqu'a quel point la presse peut exercer d'influence sur les evenements.Organe de l'opinion publique, elle pent facilement maintenir celle-cidans le chemin de la justice et de la Write, ou l'entrainer dans une voieopposee. Notre cause aurait eu beaucoup h souffrir si la presse frangaise,d'ailleurs aussi susceptible qu'une autre de se laisser tromper, n'eutconstamment combattu pour elle en relevant a sa veritable hauteur eten lui donnant le caractere d'une question europeenne.

De tels services se recommandent d'eux-memes et notre gouverne-ment ne peut s'en assurer la continuation reguliere que par l'institutiondu bureau en question dont la direction active serait confiee a un. homme

www.dacoromanica.ro

110 DAN BERINDEI 12

eprouve par un devouement acquis, possedant une connaissance appro-fondie de nos interets et de nos affaires. Cet homme d'ailleurs est touttrouve, et son nom est surabondamment connu, aussi bien dans les Prin-cipautes-Unies que dans la presse francaise, c'est Ubicini.

En dehors des questions politiques, it en est qui, naissant de lamultiplicite des besoins de notre pays, reClameront forcement la, presencecontinuelle h Paris d'un representant des Principautes-Unies. CetteWrite reconnue par tous les gouvernements qui ont precede celui de SonAltesse Serenissime est bien plus evidente aujourd'hui que l'organisationinterieure, prenant des proportions en rapport avec notre importancepolitiqut, devra souvent recourir aux ressources et aux lumieres de 1'Occi-dent, et principalement de ce pays genereux et grand, la France, a laquelledepuis 25 ans nous ne cessons de demander le secours de sa sympathieet de sa civilisation.

Quelles que soient les branches de cette nouvelle organisation aux-quelles l'etat voudrait donner du developpement, quelles que soient lesinstitutions h fonder, telles que l'instruction publique, l'agriculture, lacreation dune monnaie nationale, Parmee, chacune d'elles reclameral'intervention d'un agent direct du gouvernement dont l'intelligence 1et Passiduite devront toujours repondre a la mission qui lui aura 60 confiee.

Pour ne parler que de l'armee it est hors de doute qu'elle exige unereforme fondamentale. Tout ce qui a rapport h l'armement, a l'industriemilitaire et a l'instruction superieure des troupes semble etre devenul'objet assidu de l'attention du gouvernement. Alois sa bonne volontese trouvera constamment entravee par l'absence de ces elements indispen-sables a toute bonne organisation militaire. Leur creation dans le pays.etant absolument impossible pour le moment, it est tout naturel quenous les demandions aux &tots qui sont reputes les plus avances sousce rapport. Parmis ces etats, quel autre mieux que la France pourraitrepondre h nos besoins Cherchant a nous assimiler de plus en plus sonorganisation militaire, c'est en quelque sorte uniquement en France quenous puiserons les objets necessaires h requipement ou a l'armement denos troupes, et les lumieres necessaires a l'instruction superieure de notrecorps d'officiers. Il est a prevoir que des rapports reguliers seront etablisentre les Principautes-Unies et la France, qui exigeront l'interventionconstante d'un agent dont 2 l'intelligence pourra etre d'un grand poidsdans le bon choix et l'acquisition de ces divers elements. Les proportionsque Parmee roumaine est appelee a prendre peuvent etre telles, quenotre gouvernement ne dolt rien negliger pour en alleger la charge au tAsor ;dans cette vue it n'est pas dune mediocre importance que l'homme auquelsera confie une mission de ce genre, ne soit pas un de ces mercenairesetrangers dont les services sont toujours si onereux pour les etats, maisun representant national qui possede toute la confiance de son gou-vernement.

En matiere de finances, l'intervention d'un agent des Principautes-Unies a Paris est appelee a avoir une haute importance. La question d'un

$lers : et la ficlelite.2 .ters : le zele et la probite pourrout.

]VI.

1

www.dacoromanica.ro

13 INFIINTAREA AGENTIEI PRINCIPA'IELOR UNITE LA PARIS III

emprunt a dejh ete maintes fois soulevee h Jassy et si elle n'a pas encorerep de solution, it ne faut l'attribuer qu'h Petat materiel du pays. Ilsemble difficile, en effet, de rien entreprendre de serieux avant de pou-voir offrir aux capitalistes strangers des elements positifs qui puissentdeterminer leur confiance. Mais du jour oit un emprunt pourra etre effec-tue, qu'il le soit ou non par l'intermediaire de l'agence roumaine, celle-cideviendra forcement le canal regulier entre Petat et les capitalistes danstout ce qui toucherait au service de la rente ou de l'amortissement eten general dans tout ce qui constituerait le mecanisme de l'emprunt.

Je n'ai pas besoin de signaler ici a l'honorable Conseil Adminis-tratif l'urgence qu'il y a de ne confier une mission de ce genre qu'hune personae digne de toute sa confiance ; soucieux des interets du tresor,notre gouvernement ne doit pas moins se preoccuper de ceux des pre-teurs dont le mepris aurait pour effet de detruire notre credit h l'avenir.Il est a prevoir, si une telle mission est livree exclusivement h une maisonde banque, sans le controle d'un agent, que Petat aussi bien que les crean-ciers auront a supporter tine infinite de pertes resultant des frais de com-mission, des variations du marche public et d'une foule d'autres sources.

Il est un point enfin sur lequel je crois devoir appeler, en terminant,l'attention de l'honorable Conseil Administratif : c'est Peducation desjeunes gens roumains qui se trouvent en si grand nombre dans les lyceesde Paris. Actuellement, cette education a le double inconvenient de sefaire sans la moindre surveillance de la part de notre gouvernementet an detriment de la langue nationale et de la religion. Les correspon-dants qui servent d'intermediaires entre ces jeunes gens et leurs parentssont rarement autre chose que de simples payeurs de trimestre ; les etudesde ces jeunes gens sont en quelque sorte livrees an hasard, puisque aucuncontrele serieux ne vient en constater le progres. Que d'enfants, en effet,qui, malgre leur intelligence, vegetent dans la mediocrite par la seuleraison que l'encouragement ou les reproches ne viennent jamais les sti-muler ! En outre, it est reconnu aujourd'hui d'une maniere absolue, quetons nos jeunes gens, a leur sortie des lycees, ont perdu l'usage de leurlangue nationale et ne possedent seulement pas les premiers elementsde leur religion. Je crois superflu de signaler h l'honorable Conseil Admi-nistratif, les consequences irreparables d'un pareil etat de choses. Poury remedier it n'y a, je crois, qu'un moyen c'est la nomination, sous lasurveillance de l'agence, d'un inspecteur roumain dont la mission seraitde surveiller les etudes et la conduite de nos jeunes gens et de tenir pen-dant les vacances et fetes, une classe de langue roumaine et de religion.Les families ne manqueraient pas, j'en suis persuade, de supporter lesfrais, d'ailleurs insignifiants, d'une telle institution, parce qu'elles y trou-veraient pour leur-s enfants la garantie d'une education reelle et la con-servation des premiers elements de tout bon citoyen : la nationaliteet la religions.

1 Memoriul punea problema educatiei religioase nu alit sub aspectul religios, eft subacela national, noii conducnori ai Principatelor temindu-se de o desnationalizare prin influ-en ta catolicismului.

:

www.dacoromanica.ro

112 DAN BERINDEI 14

Je crois avoir assez demontre a l'honorable Conseil Administratifla necessite de 1 constituer d'une maniere definitive l'agence des Princi-pautes-Unies a Paris 2. Aux principaux motifs qui se trouvent indique,s-dans cet exposé, le temps et les besoins nouveaux viendront en ajouter.d'autres qui feront ressortir davantage Putilite d'une telle institution.

Les frail necessaires a son entretien seraient peu considerables, sila Moldavie et la Valachie s'accordent h3 en partager la charge 4. C'estdans 6 cette vue 6 qu'un semblable expose' a ete presents au ConseilAdministratif de Valachie, et je 8 suis heureux de pouvoir vous annoncerson adhesion a un projet dont un des premiers effets sera de 9 consacrerTine fois de plus, le principe d'17nite qui fait la base fondamentale denos destinees futures.

M.A.E., vol. 233, f. 14-24, 83-88.

ANEXA II

Jassy le 15/27 Juillet 1860

A Son Excellence M. Thouvenel,Ministre des Aff aires Etrangeres. Paris.

Excellence,

La Convention de Paris a etabli pour les Principautes-Unies de1%ioldavie et de Valachie un ordre de choses qui, tout en les reliantau passe, leur impose, avec des exigences nouvelles, l'adaptation demesures nouvelles.

Le remaniement de leurs institutions et de leurs lois, la reformecle leur administration, la creation de Pinstruction publique superieure ;-en un mot, tout ce qui constitue leur reorganisation, compose un ensemblede besoins dont la satisfaction ne doit pas moins etre complete que prompte.Dans l'ordre materiel, Pamelioration de Pagriculture, l'extension de voiesde communication, le developpement du commerce et de Pindustrie, lafondation du Credit public ; tant de questions enfin qui y naissent desressources immenses dont la providence a dote le sol des Principautes-Unies, ne reclament pas mans une solution sagement combinee.

: creer A Paris une.2 Cuvinte adaugate ulterior.8 t e rs : les.4 Cuvinte adaugate ulterior.5 Initial doar : Dans.6 ters : je ne propose de communiquer cet.7 : au.8 .ters : ne doute point de.8 .57ers : mettre en pratique.

.ters

www.dacoromanica.ro


Le Gouvernement de Son Altesse Serenissime le Prince Alexandre-Jean I, auquel incombent la responsabilite, aussi bien que l'honneurd'une tells entreprise, a pense que le seul moyen d'en assurer le succesest de recourir aux lumieres et a Pexperience des Etats les plus avancessous ces rapports. Mais parmi ces Etats quel autre mieux que la France,ce grand et genereux pays, auquel depuis un demi siècle nous ne cessonsde demander le secours de sa civilisation, quel autre mieux que la Francepourrait seconder taut de besoins et taut de voeux ?

D'ailleurs, h, ce sentiment unanime de la Roumanie se rattache lesouvenir recent des bienfaits qui ont revels a ses yeux toute la grandeurde la sympathie de la France et qui lui en feront toujours solliciter laconservation. Au surplus, le temps, cet improvisateur des evenements,pourrait produire des circonstances au milieu desquelles ses interets et sesdroits se trouveraient jet& dans des difficult& qui seraient de nature aleur nuire et que la puissante intervention de la France serait encoreappelee a dissiper.

A taut d'egards le gouvernement de Son Altesse Serenissime aconsiders qu'il etait urgent d'instituer aupres de celui de Sa Majestel'Empereur Napoleon III une Agence permanente qui strait comme unesource reguliere et 'tale oh. les Principautes-Unies iraient Raiser les ele-ments de leur prosperity future, et qui deviendrait an besoin, aupres dugouvernement de Sa Majeste, Pinterprete loyal de leurs vceux, de leursinterets et de leurs droits,

Une semblable idee ne pouvant rencontrer que l'assentiment una-nime des Roumains, car, elle signifiait, avant toutes choses, une unionplus intime que par le passé entre leur patrie et leur bienfaitrice 6prouvee,la France, le projet dune Agence permanente des Principautes-Unies

Paris a-t-il ete recueilli dans l'Assemblde elective de Moldavie 1 parun vote d'enthousiasme et d'unanimite 2.

Le gouvernement de Son Altesse, en presentant ce projet a l'Assem-blee, s'est appuye stir la promesse que Sa Majeste a daigne transmettrea Son Altesse, par Pintermediaire de M. V. Alecsandri, envoys Panneepass& en mission aupres de Sa Majeste, d'accorder a un agent des Princi-pautes-Unies un accueil bienveillant et sympathique.

Cette Auguste promesse a impose a Son Altesse le soin de ne confierl'honneur insigne de La representer aupres du Gouvernement de SaMajeste qu'a une personne capable de remplir dignement de si precieusesfonctions. Monsieur le Major aide-de-camp Jean Alecsandri, qui y a 60appele, saura, j'en ai l'espoir, repondrc. entierement la confiance deSon Altesse.

Puisse-t-il etre assez heureux de conquerir aupres de Votre Excel-lence la faveur qu'il a la mission de solliciter dans l'interet de son pays ;puisse-t-il obtenir de Vo`tre Excellence un credit qui 3 assure un accueilbienveillant aux sollicitations qu'il aura l'ordre de Lui adresser.

1 .5ters : les Assemblies electives de Moldavie et de Valachie.2 .5ters : Nous nous empressons, toutefois, d'assurer Votre Excellence que ce projet

u'a ete presents aux deux Assemblies qu'a la suite de.$ters : lui.

8 o. 4741

a

3

a

www.dacoromanica.ro

114 DAN BERINDEI 16

Penetre 1 de l'espoir que Votre Excellence voudra bien voir dansla personne du Major .Alecsandri le representant intime de Son Altesseet de Son gouvernement, j'ose 2 la prier de vouloir bien lui faciliter l'hon-neur insigne d'offrir a Sa Majeste l'Empereur les hommages respectueuxde Son Altesse.

J'ai a l'honneur d'être, de Votre Excellence, le tres humble et tresobeissant serviteur 4.

SigneLe Ministre des Affaires Etrangeres de Moldavie 5

M.A.E., vol. 233, f. 45.

ANEXA III

Agence des Principautes-Unies a Paris

Paris 14/26 Aout 1860

Monsieur le Ministre,

Malgre mon desir profond de vous informer de l'accueil que jesuis venu solliciter a Paris, je me vois force de remettre a, une deuxiemedepeche mon rapport a ce sujet. Mon arrivee dans cette vine a coincide,d'un cote avec le depart de l'Empereur pour la Savoie et P.Algerie, etd'un autre avec celui de Mr. Thouvenel pour Bar-le-Duc, oh it est appelea presider le Conseil General. Le Ministre des Affaires Etrangeres nes'etant, cependant, absents que pour six jours, respere pouvoir vousfaire connaltre incessamment le resultat de ma premiere entrevue aveclui, car m'etant deja presents au Ministere, j'ai regu du Chef du Cabinetla promesse d'une audience tres prochaine.

Malgre la reserve que ce retard m'impose, j'ai deja vu quelquesperson ales approchant le Ministere, qui m'ont confirms dans l'espoirde rencontrer dans les spheres officielles un accueil bienveillant. Je n'aipas besoin, Mr. le Ministre, de vous assurer de mes meilleurs efforts aacquerir aupres du Gouvernement Francais une position en rapportavec les vues de Son Altesse. Cette position pourra pent-etre dependreactuellement des rapports, que l'on croit difficiles, existant entre la Franceet la Sublime Porte ; mais si elle ne repond pas immediatement an desirde noire Gouvernement, les resultats qu'il est en droit d'en exiger, n'enseront pas moindres, en attendant que nous obtenions plus au point devue de l'Agence elle-meme.

1 Initial: PE netres2 Initial: nous osons.2 Initial: Nous avons.4 Initial: les tres humbles et tres obeissants serviteurs.6 Initial: Les Ministres des Affaires Etrangeres de Valachie et de Moldavie.

www.dacoromanica.ro


Depuis mon arrivee ici plusieurs personnes se sont fait presentera moi pour m'entretenir de projets relatifs aux Principautes-Unies, tellque : emprunt et chemins de fer. J'ai ecoute en temoignant de l'interet ;quanta mes reponses elles etaient purement vagues. En l'absence d'ins-tructions de la part de mon Gouvernement, un entretien sur les cheminsde fer ne pouvait etre qu'une causerie dont j'ai toutefois recueilli quelqueprofit. Au sujet de l'emprunt mon silence etait encore plus imperieux,puisqu'une operation de ce genre est sur le point de recevoir sa conse-cration dans nos Assemblees.

Ma presence a Paris a donne lieu a une veritable recrudescencede plaintes contre les pretentious de l'Ambassade de Turquie au sujetdes passeports. Presque tous ceux qui retournent dans les Principautes-Unies se voyant imposer un passeport turc, en. echange force des leurs,viennent a l'Agence s'inscrire contre cet abus d'.Ahmet Vifik Effendi.Je reponds invariablement a tout le monde, que n'ayant encore pu faireaucune demarche a ce sujet aupres du Gouvernement francais, je nepuis rien entreprendre actuellement. Toutefois, dans l'interet memode ces demarches, j'engage chacun a insister pour la restitution de sonpasseport national et au besoin de chercher a s'exempter du visa otto-man, par le seul visa du Ministere des Affaires Etrangeres, ainsi que celaa deja, eu lieu. Ce seront autant de protestations contre un etat de chosesincompatible avec nos interets et dont je saurai faire bon usage au mo-ment opportun. Mon intention, au surplus, est de reunir touter ces pro-testations par eerit, aussitot que Mr. Thouvenel m'aura recu et d'en faireusage aupres de 1'Empereur, dans le Cabinet duquel devra etre traitepour la premiere fois cette question. Ce sera pour moi, Monsieur leMinistre, un veritable triomphe, si je puis obtenir le droit de viser les passe-ports de nos nationaux, car j'aurai un peu contribue par la a, la con-secration de notre autonomie.

Dans l'espoir que le projet d'Agence a Paris aura 60 vote a Bucha-rest comme a Jassy, j'ai assume sur le papier de ma chancellerie, commesur les cachets, timbres, le titre de : Agence des Prineipautes-UniesParis. Je vous serai toute fois sensiblement oblige, Mr. le Ministre, de you-loir bien m'informer an plutot du vote, a Bucharest, relatif a cette question.

Ma principale priere consistera, cependant, toujours commeJassy dans la demande d'un envoi regulier et abondant d'informationset de nouvelles de Jassy. Vous voudrez bien m'excuser si je dis regulier,puisque jusqu'a present le silence de mon Gouvernement ne m'autorisepas a juger de la chose.

Dans l'espoir que ma seconde depeche vous offrira plus d'interet,je vous prie, Mr. le Ministre, de recevoir l'assurance de ma plus parfaiteconsideration.

L'AgentMajor Aleesandri

Monsieur le Ministre des Affaires Etrangeres a Jassy.

M.A.E., vol. 233, I% 110-111.

a

.

www.dacoromanica.ro

116 DAN BERINDEI

ANEXA IV

Agence des Principautes-Unies a Paris

Paris 7 Scptembre 1860

18


Conformement h la promesse qui m'en avait ete donnee, MonsieurThouvenel a bien voulu me recevoir hier a 3 heures, cinq jours apreson retour de Bar-le-Duc. Je m'empresse de vous rendre compte, aussi

fidelement que possible, de cette premiere entrevue a laquelle j'attachais,non sans raison, une haute importance.

Des le premier abord, M. de Ministre des Affaires Etrangeres deFrance me fit un accueil des plus affables en se rappelant que j'avaiseu l'honneur de le voir a deux reprises Panne° passee. Je m'empressaide lui remettre, avec la lettre de creance que vous avez bien voulu medonner celle que Son Altesse Serenissime le Prince a daigne m'envoyertout recemment h son adresse et qui ne faisait que corroborer la premiere.Son Excellence, ayant pris lecture de ces deux missives, me dit du tonle plus aimable d'ailleurs :

Je suis, Monsieur, tres heureux de recevoir l'Agent du PrinceAlexandre ; mais je ne puis voir en vous qu'un agent officieux, car, sij'agissais autrement je violerais la Convention h laquelle la Francea participe."

Je repondis h Monsieur Thouvenel : La lettre du ministre desAffaires Etrangeres de Moldavie a suffisamment Mini ma position aupresdu Gouvernement de Sa Majeste et mes instructions n'y ajoutent qu'unechose, c'est de rechercher avant tout la bienveillance de Votre Excellenceet la conservation de la sympathie de la France pour mon pays. Permet-tez-moi de les obtenir officieusement et ma mission n'aura plus a envierle titre d'officielle".

Soyez persuade, me dit M. Thouvenel, que vous trouverez ici lemeilleur accueil et que je serai, personnellement, toujours pret a vous&outer lorsque vous aurez h me communiquer quelque chose de parti-culier. D'ailleurs, votre pays a assez de rapports avec la France pourque la fondation d'une Agence des Principautes-Unies h Paris soit devenueune institution utile. L'exemple tout recent de l'engagement de quel-ques officiers instructeurs 1 rouve".

Tel a ete, repondis-je, 1 ' ntiment du gouvernement de Son .Altesselorsqu'il a tree 1'Agence Rou aine h Paris ; il a agi surtout en vue del'avenir, si l'avenir rendait encore l'assistance de la France necessairea notre prosperite ou h notre salut. Je vous suis done bien reconnaissantde la promesse que vous voulez bien me faire et si.posais en profiteraujourd'hui j'appelerais l'attention de Votre Excellence sur une ques-tion tres delicate, peut-titre, mais qui touche de pres h nos droits. Je veuxparler du visa des passeports roumains qui est devenu, pour nos natio-naux, un sujet de juste irritation". Apreit un expose des procedes arbi-

www.dacoromanica.ro


traires de la part de la Legation Ottomane, je repris : Il serait a desirerque le Gouvernement de Sa Majeste nous vienne en aide pour mettreun terme a un abus dont la consequence ne pent-etre qu'un nouveausujet de refroidissement entre nous et la Sublime Porte".

Monsieur le Ministre me repondit qu'il n'avait pas qualite pourintervenir dans un conflit de ce genre, et que ce serait a notre Agenta Constantinople de demander, en reclamant au besoin, Pintercessionde Mr. l'Ambassadeur de France, le redressement de cet abus. Apresun echange de quelques mots a ce sujet, j'obtins de M. Thouvenel quenos passeports seraient vises a son Ministere, ainsi que cela a Ma, eu lieuquelquefois, apres quoi ils seraient revetus des formalites de police ala Prefecture. Ti m'autorisa a parler dans ce Bens a M. Cintrat, chargéde la direction du bureau des passeports.

J'ai lieu de me feliciter de ce succes puisqu'il nous donnera le tempsde negocier a Constantinople l'obtention du retour aux anciens procedes,en attendant que nous reussissions a avoir, pour l'Agence de Paris, ledroit de remplacer le Consulat Ottoman dans le visa des papiers de route.

J'adressai aussi a M. Thouvenel la demande d'autorisation decorrespondre telegraphiquement, par chiffres, avec mon Gouvernement.La premiere reponse fut un refus base sur les traires internationauxtelegraphiques qui interdisent categoriquement toute autorisation accordeea d'autres qu'a des corps diplomatiques accredites. Des ordres tres seve-res ont ete tout recemment renouveles a, la Direction Generale du Tele-graphe a Paris. Cependant, apres l'assurance que j'eus donne a S. Excel-lence dune autorisation semblable que j'avais obtenue du Comte Walewskil'an dernier; Elle me promit que, si les informations qu'il prendraitrepondaient a mon assertion, Pantecedent servirait en ma favour, sousla reserve, toutefois, que l'Allemagne ou l'Autriche ne reclameraient point.

M. le Ministre me dit, dans le cours de la conversation, qu'il avaitappris avec plaisir le projet de Son Altesse de rendre visite au Sultan etqu'il considerait ce procede comme &ant de nature a etablir de bonsrapports entre la Sublime Porte et les Principautes et a aplanir bien desdifficultes.

Tels sont, M. le Ministre, le résumé et le fruit de ma premiere audi-ence an Ministere des Affaires Etrangeres. J'en ai emporte une heureuseimpression et je Buis porte a en augurer Petablissement de rapports avan-tageux entre l'Agence Roumaine et le Gouvernement Francais quelquesoit leur caractere modeste. J'ose esperer que votre appreciation viendraconfirmer la mienne et que nous voudrez bien approuver ma conduitsdans cette circonstance.

En sortant de chez M. Thouvenel, je me rendis aupres de M. Bene-detti qui occupe an Ministere, comme Directeur a la politique, la plushaute fonction apres le ministre. Connaissant M. Bennedetti depuis Panne()passee, je rencontrai on lui un homme plein d'amenite et d'excellentconseil. Il me promit de m'ecouter toujours avec interet et de m'aiderle plus qu'il pourra dans mes demarches futures.

Je me rendis egalement aupres de M. Cintrat pour lui rapporterma conversation avec le ministre au sujet des passeports ; malheureuse-

www.dacoromanica.ro

118 DAN BERINDEI 20

ment it etait absent et je ne pourrai le voir que demain. Vous serez M.le Ministre informs, en temps, du resultat de ma conversation avec lui.

Je quittai enfin le Ministere des Affaires Etrangeres j'avaisrendu egalement visite au Comte de Lesseps et an Baron d'Avril qui,h cause de son alliance avec une famine de Bucharest, est toujours pleinde chaleur pour nos interets. Je ne tardai pas h aller au Minister° de l'In-terieur, demander an Directeur General du Telegraphe, de vouloir bienfaire rechercher les elements propres a appuyer la declaration que j'avaiseu l'honneur d'adresser h M. Thouvenel au sujet de la telegraphie chiffreeafin de n'avoir pas h attendre longtemps l'autorisation de faire usagede ce moyen de correspondance avec vous.

Cependant, a ce egard, comme an sujet des passeports, mes succespourraient n'etre que passagers si le Gouvernement de Son Altessen'intervient pas aupres de celui de 1'Autriche pour prevenir toute inter-ception de nos depeches et aupres de la Porte, precisement au momentde la presence de Son Altesse a Constantinople, pour reclamer le rappeldes mesures vexatoires adoptees par S. E. Vifik Effendi, a defaut d'unerenonciation complete an visa ottoman. Dans le premier comme dans lesecond cas it serait, je crois, urgent de presser les demarches en vue dece que l'on pourrait appeler un reveil du Gouvernement Ottoman dontla susceptibilite ne tardera pas a se considerer bless& par les faveursaccordees a l'Agence Roumaine.

Dans ce but, j'ai prix la liberte de transmettre une copie textuellede la presente depeche a M. Negry en le priant d'en donner lecture hSon Altesse, et vous n'aurez, par consequent, qu'a lui en faire mentionlorsque vous croirez devoir lui envoyer vos ordres sur ce qui en faitl'ob jet.

Nous devons esperer que Son Altesse obtiendra beaucoup actuel-lement du Gouvernement Ottoman ; la situation de l'Empire doit ledisposer a menager soigneusement les Roumains qui, seuls, restent calmesau milieu de ses provinces agitees et qui ont tout interet a demeurer dansde bons termes avec la puissance suzerain.

Je m'empresse de vous annoncer, en terminant, que les &eves mili-taires Pejou, Dabija, Kinez et Melidon viennent d'être admis a suivroles tours de Pecole d'application de Metz. Ce dernier ayant, cependant,renonce a profiter de cette faveur, respere pouvoir faire accorder sa placeh Vassiliou.

Le d6placement ainsi que les frais d'uniformes et d'equipement deices jeunes gens necessitent des sacrifices trop considerables pour qu'ilssoient capables d'y pourvoir sans un secours, pour cette fois, de la partdu Gouvernement de Moldavie. En attendant, toutefois, qu'ils m'aientpresente une estimation de ce qui leur est necessaire, j'ose vous prierde vouloir bien disposer M. le Ministre de l'Instruction Publique en leurfaveur, afin que, si on acquiert h leur juste demands, la somme qui en,fait l'ob jet puisse leur etre remise vers le commencement d'Octobre (n.s.)au plus tard, le 1 de ce mois etant le terme rigoureux de leur entrée

PEcole.

oil

www.dacoromanica.ro

21 INF1INTAREA AOENTIEI PRINCIPATELOR UNITE LA PARIS 119

Je vous prie de recevoir, M. le Ministre, l'assurance de ma conside-ration la plus parfaite et de mon devouement.

L'agentMajor Aleesandri

Post soriptum :

J'apprends a l'instant que le moyen adopte relativement au visade nos passeports a dejh ete mis en pratique laier, en faveur de M. Gs.Iamandi, depute h l'Assemblee de Moldavie, auquel j'ai confie la pre-sente depeche.

Major Aleosandri

YT-113EHMEHVIE AI'EHTCTBA OBrbEAVIHEHHblXItlIFIMECTB B

(26 aBrycTa/7 ceHTH6pg 1860)

PE3IOME

06paaortaHae HanHoHaAbHoro pymbmcgoro rocygapcTaa oTpaavolocb Ha mencgyna-pogmax OTHOUIeHlIFIX. 061eglifleHHble RHH2ifeCTBB CTOLJIII BeCTH co6cnsemlym BlIBIIIH1010nomATHxy, cTpemHcb yripogilTb CB010 BBTOHOM1110 HHOAPOTOBHTI. ammeamme HeaaancttmocTx.14a xmcna Beammx gepacas Copamma, HapHgy c Poccmeti, yaw CTO aeT Tomy Hang cTazaHoggepmathaTb 6opb6y pymtandioro Hapoga as eT(14HCT130 H 11C3BBHCHMOCTB. B C13010 Otlepegb,061egmHemible IiHancecTaa mcmann B Ilapmxte gonaomaTmnecxot1 H nomnxnecuott Hoggep-mum; B To ate apemn B gule mHorocTopomidi peopraHmaamm 0111I ornipagmcb Ha Texim-necxylo CDpaHHHH.

IlTo6br o6ecuenxTb abinoalleHme yxaaarimax aagannit, CTO aeT Tomy Haaag B Ilapmmeow l° yupeaigeHo ocImmtaAbHoe gffnaomanyiecxoe AreHTcTao 06begmleimmx limmtecTsCoagume aToro arenTcuta, nepaoro pymbnicuoro gmmomaTxnecicoro ardoTcusa B ImocTpaH-nom rocygapcTae, HapFigy c areHTCTBOM cloaepenHoik geptcaffil Typnim, }mem) B To meapemn x ananelme axTa, HpegmecTHoaainuero HeanicilmocTx, nocHonbxy nparto 6LITbauxpeguToriamium HanFmocb npeporanthom cloaepeHmax rocygapcm. nOCJIe npmnpuma.ab-Hero cornacim cDpammx Ha ynpougemie areHTma, acxope Houle gBORIMIX au6opos,Aaexcaimpa liyam Hogpo6Han googagHaa aarmcxa B. Andicaxgpx H BeCTHHIBI o6oxxriparmTenbcTH 061e7(HIleHlIBIX ICHMiteCTB HOIVOTOBWAH coagamie aToro npegcTaaxTeRbuoroynpexcgemm. Ilocae nportegemul B 6logmeT HpegHaaHaneHmAx Ha TO geHeauthix cpegcTBaeTom 1860 r. 14oan Aaexcangpx 6bIJI HaaHamex pyRoBooTeRem Hosoro arelicTaa H aLrexaa

Ilaprinc. 26 aarycTa (7 ceHTH6pH 1860 r.) OH 6bIJI ITHHHT MHHHCTpOM miocTpaHmax gen4:Ppamum TyBeHeaem B ranecToe 11p14311aHHOPO3 04:111IllianbH0r0 arenTa. YcTaHonadmenOCTORHIMIX H HenocpegcTaeHmAx oTHomemdt mentgy 06'beAT4HeHlibIMI4 HII/DHeCTBBMHx Opammell cogeticTaosaao yuponemno gpymecTrtemnax umet,' momgy pyrdbmcm4m41)panuzfacmun Hapogamx.

IIAPIME

nosed',

a

H

www.dacoromanica.ro

120 DAN BERINDEI 22

LA CR]ATION DE L'AGENCE DES PRINCIPAUnS UNIESA PARIS

(26 aolit/7 septembre 1860)

RESUME

La formation de l'Etat national roumain a eu des consequences sur le plan exterieur.Les Principautes Unies ont commence a mener une politique etrangere propre dans le but deconsolider leur economie et de preparer la conquete de l'independance nationale. Au nombredes grandes puissances, la France aux cotes de la Russie a soutenu la lutte, d'il y a unsiècle, du peuple roumain pour l'unit6 et le progres. A leur tour, les Principautes Unies ontcherche un appui diplomatique et politique is Paris ,et ont entrepris leur reorganisation multi-laterak avec l'appui technique des Francais.

Afin de mener ces thches a bonne fin, on a tree a Paris, it y a un siecle, une agencediplomatique officieuse des Principautes Unies. Par ailleurs, la creation de cette agence lapremiere agence diplomatique roumaine aupres d'une puissance etrangere, en dehors de l'agencequi existait pres la puissance suzeraine, a Constantinople, a eu la signification d'un acteprecurseur de rindependance, le droit d'accrediter &ant un attribut des Etats souverains. Apresque la France eut accepte en principe la creation de cette agence, peu apres la double electiond'Alexandre Couza, un memoire detaille de V. Alecsandri et un journal des deux gouverne-ments des Principautes Unies preparerent la creation de cet office diplomatique. Une foilles sommes necessaires inscrites au budget, en (Ste 1860, Jean Alecsandri fut nomme titulairede la nouvelle agence et partit pour Paris. Le 26 awn / 7 septembre 1860, it fut regu parThouvenel, ministre des Affaires etrangeres de France, et reconnu comme agent officieux.L'Agence diplomatique des Principautes Unies a Paris etait ainsi creee. L'etablissement derelations permanentes et directes entre les Principautes Unies et la France a contribueau resserrement des liens d'amitie entre le peuple roumain et le peuple francais.

www.dacoromanica.ro

DIN ACTIUNEA DE PREGATIREA AGENTIEI DIPLOMATICE DE LA PARIS.

INFIINTAREA BIROULUI DE CORESPONDENT(1/13 ianuarie 1860)

DE

CORNELIA C. BODEA

In procesul de raurire a statului roman modern, sprijinul opinieipublice progresiste europene a constituit un ajutor de netagAduit in intre-tinerea climatului favorabil aspiratiilor legitime ale poporului nostru.in vremea in care in capitals Frantei se purtau discutiile diplomatice sipolitice pentru incheierea tratatului de pace, in 1856, $i mai apoi sedesfasurau lucrArile Conferintei care a dat conventia de la 7/19 august1858 privind organizarea Principatelor Romine, cauza unirii Tgrii Romi-nesti cu Moldova iii gasea aparatori in coloanele ziarelor si revistelorcu tendinte progresiste din Apus, iar din partea cealaltl a Europeirazbgteau ecourile prounioniste ale presei democratice sustinute de cercu-rile revolutionare ruse. Campania intreprinsI atunci pentru cucerireaopiniei publice europene a fost dublatI de propaganda intretinuta, decatre fruntasii politici roman, prin memorii i adrese inaintate directreprezentantilor marilor puteri interesate in promovarea statului rorninunitar. 0 colaborare rodnicI a impletit astfel lupta pentru Unire purtatlde romini inguntru in afara granitelor tariff noastre, cu propagandadesfa'surat'a" de cgtre reprezentantii progresisti ai gindirii istorice, politice

sociale din Europa intreagg.in Franta, vechii sustinatori ai cauzei rominesti, din perioada dinainte

de 1848 si din timpul revolutiei, au imbfatisat cu aceeasi caldura roa-dele Insesi ale ideologiei profesate atunci. Hippolyte Desprez, Saint MarcGirardin, Edgar Quinet, Jules Michelet, Thibault Lefebvre, Paul Bataillard,Ldon Plee, J. A. Valliant sau A. Ubicini an continuat prin scrisul forsa facl cunoscut opiniei publice justetea revendickilor rominesti, si aureusit prin aceasta sa contracareze multe din atacurile insinukile

si

si

si

siwww.dacoromanica.ro

122 CORNELIA C. BODEA 2

lansate de adversarii intern extern ai Unirii. Multi din ei au colaborat§i la redactarea stilizarea memoriilor brosurilor scrise de romini incauza Unirii. In articolele scrierile for ei au subliniat nu numai impor-tanta politica gi economica a Principatelor dunarene, ci au popularizatin acelagi timp istoria poporului de pe intregul teritoriu locuit de rominidin toate timpurile.

Asa, de exemplu : ampla sinteza, a trecutului rominesc de la ince-puturi ping, la 1855, intitulata de Elias Regnault Istoria politico si.socialet a Principatelor dunarenel, a constituit multa vreme un izvorprincipal de informatie pentru istoria celor trei taxi romine (Tara Romi-neasca, Moldova gi Transilvania). Karl Marx insusi a utilizat gtiri privindtrecutul istoric al poporului nostru din paginile acestei lucrari.

In 1855, pregatind pentru tipar Istoria provinciilor de origine romantice avea sa apara in anul urmator in colectia /' Univers pittoresque 2 Ubi-cini marturisea 3 ca, nu Meuse decit un rezumat gi o continuare" a IstorieiValahiei, a 11Ioldaviei si a rominilor transdanubieni, publicata de M. Ko-galniceanu in prima editie in 1837, la Berlin. Dar tot atunci declaraistoricului moldovean ca era gata sa o remnceapa sub o alta, formagi sub un alt titlu". Am pregatit deja materialele gi dad, ma voi gasiin situatia, In timpul redactarii, de a apela la sfaturile d-voastra scrieUbicini lui Kogalniceanu cer de pe acuma, D-le, permisiunea dea vg, consulta" 4.

Tot in 1855, Ubicini prefata gi editia franceza a Baladelor si Cin-tecelor populace culese de Vasile Alecsandri b, scriind cele mai frumoasepagini ale sale asupra Istoriei literaturii romine, gi subliniind cu mindrieintro numele reprezentantilor scrisului rominesc pe acela al lui NicolaeBalcescu.

In anul Congresului de la Paris, 1856, Paul Bataillard folosea fnrepetate rinduri ocazia sa scrie despre Moldo-Valahia despre efortu-rile gi aspiratiile sale nationale 6. Thibault Lefebvre se ocupa deaproapede comertul Tarii Rominesti gi In genere de situatia ei economica 7.Edmond Texier publica Apelul catre Congres in favoarea rominilor 8;J. A. Valliant brosura : L'Empire c'est la Paix etc. Ziarul Zimbrul dinMoldova reugea sa insereze in coloanele sale articolele prounioniste repro-

1 Elias Regnault, Histoire, politique et sociale des Principaules Danubiennes, Paris,1855, XI + 548 p.

2 Chopin et Ubicini, Provinces Danubiennes el Roumaines, Paris, Firmin Didot-Freres,1856, 494 + 226 p. (Univers pittoresque. Europe, t. XXXIX).

3 Bibl. Acad. R.P.R., Arhiva M. Kogalniceanu, Coresp. IV (Ubicini cdtre M. KoghI-niceanu, Paris, 25 oct./6 nov. 1855).

4 Ibidem.6 V. Alecsandri, Ballades el chants populaires de la Roumanie, Paris, Dentu, 1855,

XLVI + 199 p.6 Pentru Paul Bataillard vezi Intre altele : P. Constantinescu-Iasi, Un colaborator la

istoria romtnilor, Iasi, 1925, 15 p. Extras din Arhiva; 0. Boito§, Paul Bataillard et la revo-lution roumaine de 1848. Contribution it l'histoire des relations franco- roumaines, Paris, 1930,158 p.

7 Thibault Lefebvre, Etudes diplomatiques el economiques sur la Valachie, ed. II,Paris (f.a.), 397 p.

8 Ed. Texier, Appel au Congres en faveur des Roumains, Paris, 1856, 40 p.

i

oioi oi

¢i

oi .

www.dacoromanica.ro

3 DIN ACTIUNEA DE PREGATIRE A AGENTIEI DIPLOMATICE DE LA PARIS 123

duse din 1 : Le Speetateur d'Orient, Le Constitutionnel, La Presse, LeJournal des Debats, La Gironde (din Bordeaux), Le Siecle, Le Pays, LeMoniteur Officiel §i Le Nord, acesta din urnal organ francez al inte-reselor Rusiei.

Colaborarea.statornicg al lui Leon Plee la Le Siècle din cursul anilor1857-1858 si articolele lui Ubicini din acelasi ziar i din Le Pays, ca riivalorosul sau volum cuprinzind istoricul chestiunii Principatelor intre1855 si 1858 2, erau semnalate cu grija in L'Etoile du Danube ziarulrominesc in limba francea, fondat la Bruxelles de M. Kogalniceanu,N. Ionescu si V. M'alinescu. In acelasi timp La Revue de Paris a luiL. Ulbach, L'Illustration, La Revue d'Orient a lui Ubicini, Revue desdeux Mondes §i multe alte publicatii cu caracter progresist pe ling&articolele publiciStilor francezi gAzduiau colaborgri semnate sau ano-nime ale rominilor

Press francez mai presus decit toate celelalte organe straineafirma la sfirsitul anului 1859 unul din marii luptAtori unionisti, poetul

Vasile Alecsandri a dat o consistent5, puternicl ideii mintuitoareUnirii, impunind diplomatiei europene vointa noastrg nationals. Ea

aclamat indoita alegere a printului domnitor inainte chiar de a fiaceasa alegere confirmatl de Puteri ; intr-un cuvint, la toate imprejura-rile si grele, not am gasit in presa francez6 un advocat elocventun sprijin luminat 4".

Actul Unirii de la 24 Ianuarie 1859 deschisese ins& o noug, etap6in dezvoltarea istoricA a poporului romin, cu urmgri adinci pe planpolitic, economic si social. Unirea, proclamata prin vointa poporului,trebuia recunoscutl si confirmata de puterile garante ; ea trebuia des6-virsitA i consolidatg apoi din punct de vedere admnistrativ, economic,financiar i militar printr-un 'intreg program de reforme. Dar aceleasiforte reactionare interne si externe care se impotriviserl cu Inver-sunare Unirii, inainte de 24 ianuarie, urmgreau acum z6darnicirea desg-virsirii ei. De aceea, mentinerea sprijinului moral al opiniei publice pro-gresiste se dovedea tot atit de necesarA ca i inainte.

Dup6 mai putin de un an de existents a Principatelor, unite prindubla alegere a lui Alexandru I. Cuza, Vasile Alecsandri avusese prilejulsa constate in calitatea sa de trimis special al domnitorului in ches-

1 Cf. Pressa francesd st Principatele Romtne. Arlicule estrasse din Zimbrul, de TeodorCodrescu. Ialii, 1856, 303 p.

2 A. Ubicini, La question des Principautes devant l'Europe . . . depuis les conferencesde Vienne (1855), jusqu'd la cloture des Divans moldo-valaques (Janvier 1858). Paris, E. Dentu,1858, in 18°, 17 + 412 p.

3 0 parte din articolele lui Leon Plee care au apbrut in extenso In Etoile du Danube,au Post reproduse si In D. A. Sturdza etc., Acte si documente relative la istoria renasteriiRomtniei, Buc., 1888-1909, In vol. III, p. 1121 -1124; vol. IV, p. 300-304, 393-396,.631-634 ; vol. V, p. 305-318, 696-698 ; v. si vol. VII, p. 195-220, 228-230.

4 V. Alecsandri, Nold asupra stabilirii de relatii necurmate tntre Principatele Unite fipresa francezd. Arhiva Min. Af. Externe, vol. 233, f. 57-63. V. si L. Boicu, Stiri notdespre activitatea lui Vasile Alecsandri ca ministru de Externe, In Studii fi cercetdri .tiinfifice,IstorieFilosofie, fag, 1559 (X), fast. 1-2.

exilati.

marl

a

si

www.dacoromanica.ro

124 CORNELIA C. BODEA

tiuni diplomatice in Apus, ai de ministru de externe in guvernele uneiasau alteia din cele doug principate eft de greu se mentinea o cucerireai eft de greu se consolida un stat creat prin atitea vicisitudini. A forma,o natie stria el a regula o administratie, nu este, ca numirea unuiref de stat, lucru de citeva saptamini, ci rezultatul greu §i laborios almai multor ani ; in ace§ti ani deosebitele interese contrarii au negrqit,s5, nasca" lupte violente, intrigi poate atacuri, clevetiri, atit din parteaduamanilor dinauntru eft §i din partea celor din afarI. Guvernul aredar nevoie de a fi aparat in opinia publics a Europei §i presa este che-matg a nimici efectul acelor intrigi, dindu-le la ivealg in ochii tuturor" 1.

1)Totodat5, arat5; fn continuare V. Alecsandri in privirea,concursului ce-1 aateptam de la luminile !ii esperienta strainilor pentrureorganizarea armiei, a finantelor, a administratiei etc., precum §i pentruintroducerea industriei in tar5,, cum le-am putea dobindi oare data publiculstrain nu ar fi informat despre trebuintele §i despre mijloacele noastre

tine va putea mai bine sa, dea acele informari cleat glasul atit de rasu-ngtor al publicit'atii I"

Oficial, reprezentantii intereselor noastre pe MI6 marile cabineteeuropene ranasesera §1 prin hotArirea Conventiei din august 1858tot ambasadorii Portii Otomane. Dar foloasele unei atare protectii eraupe m5,sura pozitiei oficiale ostila Unirii adoptatg de Turcia ; cuatit mai ostila deci in a recunoa0e legalitatea actului de la 24 Ianuarie.

Tinind seama de aceastg situatie §i de faptul ca §i alte puteri sem-natare ale Conventiei se aratau potrivnice existentei statului romMunitar, Vasile Alecsandri, cu prilejul primei sale misiuni in Apus, expri-mase fatg de Napoleon ni dorinta domnitorului ca interesele taro sale85, fie reprezentate in Franta de catre un agent oficios rorain. Acesta, peling5, atributele de ordin politic ai economic financiar sa aibd si misiuneade a influenta presa francea in publicitatea sa despre noi.

Dar ... Agentia romira de la Paris nu a luat faints decit la 26 aug./7septembrie 1860 2.

Pentru a putea suplini in parte cel putin lipsa unui reprezentantoficial sau oficios al intereselor noului stat roman la Paris, Vasile Alecsandri

ministru de externe in guvernul muntean la acea data ia, in noiembrie1859, initiativa organizgrii unui serviciu permanent al presei §i propagandeipeste hotare 8. La propunerea sa au fost create pe data de 1/13 ianuarie1860 cite un birou de corespondentA cu straingtatea in fiecare dinMinisterele de Externe din Iasi §i Bucureati. Un functionar special numitin acest post avea sarcina de a se ocupa cu redactarea fn limba francez5.,a unui ziar" sau buletin" bi-sgptgminal (mai tirziu saptgminal) scriade mina §i continind atiri interne politice, comerciale §i literaredestinate a fi cunoscute in strAing,tate. Acest ziar conceput sub forma descrisori urma CA fie trimis la Paris, impreuna, cu uncle copii de pe piesele

1 V. Alecsandri, Nota citat.A.2 AnAnunte In articolul lui Dan Berindei, infiinlarea Agen(iei Principatelor-Unite de

la Paris (26 august17 septernbrie 1860), In nr. de fata al revistei, p. 99-120.1 V. Alecsandri, Nota citata.

4

i

;si

www.dacoromanica.ro


oficiale ale guvernului traduse In limba franceza pe adresa BirouluiVentral de corespondents si redactie, infiintat acolo ; ca §i cele doua cance-larii din Iasi §i Bucure§ti, Biroul din Paris facea parte din corpul ministe-relor de externe mentionate §i era retribuit ca stare 1.

TitularuZ Biroului Central cu sediul la Paris beneficiind deIncrederea deplina a celor doua, guverne, avea insa,rcinarea sa," comunice,in extenso, redactiilor principalelor ziare franceze, piesele ce le credeautile. Din toate celelalte piese ca §i din informatiile §i comentarlile comuni-cate din taxa, avea obligatia sa elaboreze, singur sau ajutat do persoane-competente, articole unitare destinate apara cit mai neintirziat inpresa pariziana, §i de provincie sau in alte ziare straine. V. Alecsandriapreciase de la inceput ca, persoana cea mai indicata a reprezenta intereselenoastre la Paris era A. Ubicini.

Expunerea de motive care insotea proiectul ministrului de externeromin adoptat, in decembrie 1859, de guvernele moldovean §i muntean,§i sanctionat ca stare de domnitor prezinM astazi un dublu interes.In primul rind ea constituie o recunoa0ere oficiall a rolului importantd.etinut de presa §i propaganda, in relatiile intre state §i popoare. Opresa, arnica §i devotata, scria poetul diplomat este ca o sentinelsneadormita, care e gat' de a arunca strigatul de alarms ", iar izolareapentru un stat ca Romania, este un pericol permanent". Prin urmare

considera ministrul romin stabilirea de comuniegri necurmate introPrincipate §i presa occidental' trebuie a fi considerata ca mijlocul eel maisigur de pazg al existentei for §i ca comlitia progresului la care ele sintohemate".

In al doilea rind, alegind ca sediu al reprezentantei noastre de presain strainatate Parisul, diplomatul romin se gindea obiectiv la importa,ntape care o reprezenta capitala Frantei la acea vreme pe plan politic inter-national, la faptul ca acolo se intruneau, in conferinte, reprezentantiimarilor puteri §i acolo deci se hotgra §i situatia Principatelor. Dar totodata,ca vechi publicist §i luptator unionist, V. Alecsandri sublinia §i sprijinuldat de cercurile conducatoare franceze §i de catre presa franceza cauzei

Cauza Rominiei este mai populara, in Franta decit in oricare alta,parte a lumii" se scrie in raport ; nuvelele din Paris, se pot lesne §irepede expedia la Brusela, Londra, Copenhaga, Stocolma ; Germania,Italia, Spania §i chiar America" ; limba francez'a este astazi o limba univer-salA" etc.

Prin recomandarea lui A. tbicini, ca §ef al biroului de propagandkministrul de externe romin aducea §i un elogiu public unuia din cei maiactivi §i mai capabili publici§ti filo-romini din perioada 1848-1859./1Antecendentele lui precizeaza, raportul citat it chiama, numaidecita priimi aceastg misie, eaci prlimind -o n-ar face dlcit a urma pe ceea ce§i-a impus-o singur, de la sine, de mai multi ani in favorul intereselornoastre".

I V. Alecsandri precizeaza In propunerile sale si Devizul de chelluieli necesare organi-zarii Intretinerii serviciului de propaganda.

sa

5i

tidal.

www.dacoromanica.ro


In fapt, Ubicini a cunoscut pentru prima data tara si miscareaprogresista Darning, in primele zile revolutionare de la 1848. Sosit atuncicu &dui de crea relatii care sa-i asigure un numar sufficient de devil,romini (munteni moldoveni) pentru pensionatul ce intentiona sa Infiintezela Paris 1, Ubicini a ramas in Bucuresti . . . dar nu ca vizitator si spectator,ci ca partas la viata politica a tarii. In august 1848 el a lnsotit deputatiaroming la Constantinopol 2. Dupa Infringerea revolutiei, a reusit sa serepatrieze, raminind Insa, pe mai departe, legat de interesele cauzeirominesti. Colaborarea lui cu revolutionarii romini care iii petreceau exilulIn capitala Frantei s-a concretizat adesea in munca de redactare pe care adepus-o pentru nenumarate memorii i proteste adresate marilor puterieuropene ; articolele lucrarile personale scrise in slujba intereselor romi-nest i-au adus renumele bine meritat 3.

Instiintat la 28 decembrie 1859/9 ianuarie 1860, de Vasile Alecsandri,prin scrisoare oficiala datata din Bucuresti 4 de cele hotarite In legatura,cu planul de stabilire de relatii permanente Intre Principatele Unite vipresa franceza Ubicini primea propunerea cu tot entuziasmul 5. Impre-una cu ziaristul Alphonse Griin, colaboratorul sau, propus si in mod oficialde la Bucuresti, si-au Impa'rtit fiecare atributiile primele demersuri le-auinceput de-a doua zi dupa primirea adresei ministeriale. Pe data de 18/30ianuarie 1860, Ubicini raspunde ministrului de externe romin 6, magulitde misiunea ce i se Incredintase plin de sperante in buna ei reusita.Cu aceeasi ocazie 11 informa asupra primelor rezultate obtinute In actiuneaee a inteles sa o Intreprinda : ca asociase pe Alphonse Griin ca colabo-rator coredactor §i ca negocierile angajate cu mai multi directori deziare din Paris, fi dadeau dreptul a se considers sigur de concursul cotidia-nelor Le Siecle, Le Nord, La Presse, L'Opinion nationals .i de acela alrevistelor L'Illustration, La _Revue des Economistes, La Revue d'Orient,Nouvelles Annales de voyages. In afara Frantei conta de pe acum peLe Journal de Francfort [Frankfurter Journal] pe marele ziar internationaldin Geneva, Esperance. Pentru Inceput, Ubicini anunta ca din informatiilesosite din tara apucase sa redacteze articole pentru vase ziare i adaugase

Date sumare In legAturA cu viata activitatea lui Ubicini in general se gasescIntroducerea biobibliografica ale:Unita de G. Bengescu la A. Ubicini, Les origines de

rhistoire roumaine. Paris, 1886 ; v. si 0. Boitos, Biografiile romtnesti ale lui A. Ubicini,Cluj, 1932, p. 6-9. Yn ceea ce priveste pensionatul lui pentru elevii romini strAinila Paris, v. G. Fotino, Din vremea renasterit nalionale a Torii Romtnesti. Boierii Golesti,Buc., 1939, vol. III, p. 27, 46, 199 etc. ; v. de, gsemenea Bibl. Acad. R.P.R., ArhivaM. Kogalniceanu, coresp. IV (Ubicini cAtre V. Alecsandri, Paris 26 oct./7 noembr. 1855).

2 Pentru participarea la Revolutia de la 1848, v. A. Ubicini, La Valachie en 1848. Sou-venirs et 4pisodes de voyage, aparutA In Le Siècle din 17 si 29 decembrie 1857 si 9 si 24ianuarie, 7 aprilie 1858. In traducerea romlneascA a aparut Iran In Amicul familiei (din Gherla)la 1880 ; In Convorbiri Lilerare, apoi In Anul 1848 In Principatele Romtne, Buc., 1902, vol. V,p. 787-819.

a Cf. I. Ghica, Amintiri din Pribegia dupd 1848, Ed. 0. Boitos, Craiova, 1940, vol. I,p. 66-67, 103 ; vol. II, p. 179, 180 ; G. Fotino, op. cit., vol. IV, p. 142, 145 ; v. si Bibl. Acad.R.P.R., Scrisoarea citata la nota 1.

4 Anexa nr. I.5 Cf. Bibl. Acad. R.P.R. Ms. 4499, I. 83-84, 78-79. Scrisorile Clemente Ubicini cAtre

V. Alecsandri, Paris, 11/23 ian. 1860 si A. Gran cAtre acelasi, Paris, 13/25 ian. 1860.Anexa nr. II.

Eli

ii

si

1

In

si

si

°

a-sisi

gi¢i

si

5i si

www.dacoromanica.ro


aparte citeva pasaje din documentele oficiale primite, care au fost acceptate-intocmai. Doritor de a culege roade eft mai bogate si de a obtine rezultateeft mai eficiente de pe urma stradaniilor sale ca director al Biroului deCorespondents, Ubicini cerea prietenului ministrului sau ca, pe lingaasa-numitul ziar de mind ce i se trimitea din tara, sa i se expedieze in modregulat cele data Monitoare Oficiale de la Iasi si Bucuresti. Incurajatde perspectivele pe care le intrezarea, el se ankaja cu tot zelul insu-seasca limba tarii pe care o servea. Am intentia stria in aceeasiscrisoare citata sa ma supun cu toata rivna la invatarea limbii romine,ca s'A' pot fi in stare a-mi indeplini singur oficiul de traducator". In aceststop staruia s'a i se trimita din tara, cu toata urgenta dictionare i gramaticisau alte lucrari necesare studiului limbii romine. Fats de toatg, solicitudineacare o arata in indeplinirea sarcinilor incredintate, Ubicini pretindea inschimb o riguroasa promptitudine in expedierea regularitateafiMd prima conditie intr-un serviciu ca [acesta] al nostru" 1.

In tug, serviciul de corespondents inceput activitatea cu acelasielan. La Bucuresti, insarcinatul cu redactarea Buletinelor era PantaziGhica fratele lui Ion Ghica scriitorul omul politic. Munca lui a fostrodnica in consecinta bine apreciata de Ubicini. Vasile Alecsandrisupraveghea personal executarea lucr'arilor ce reveneau celor din tara,comunicind adesea observatiile sale suplimentare2. Informatii directe inlegatura cu continutul Buletinelor trimise din Iasi ne lipsesc. Dar, dupaceea ce se poate spicui din scrisorile lui Ubicini si A. Griin__3, reiese caele st5,teau calitativ alaturi de cele dintii. Ministru de externe in Moldovapiny la 30 aprilie era Grigore Bo, Tar dup5, aceasta data, in Cabinetulprezidat de Mihail Kogalniceanu, titularul externelor era Mihail Jora.

Dupa citeva luni de functionare a serviciului do presa si propagandaromineasca, Ubicini aprecia 4 ca relatiile cu presa straina se desfasurauin mod satisfacator i ca ele se extinsesera si se consolidasera : la Paris,directorii revistelor amintite mai sus, la care se adaugasera intro timpLe Droit, Le Tour du Monde, Le Journal des Chemins de fer, se arataseradispusi a gazdui articole de fond oricit de ample si chiar serii de articoleasupra istoriei Rominiei. Pentru informarea presei din provincie (Franta)convenise sa comunice saptaminal agentiei Havas un rezumat succint alBuletinelor de la Iasi $i Bucuresti. Materialul cuprins in aceste rezumateservea apoi drept izvor de inspiratie la alegere pentru fiecare ziaraparte. In afara Frantei, ii raspunsesera favorabil Espero §i Piccolo Corrieredin Torino, acesta din urma fiind organul Societatii italiene, al careisecretar era filorominul Vegezzi-Ruscala. Din Milano iii oferise concursulziarul Perseveranza, care numara /Litre redactorii sai pe Marc' Antonia

Anexa nr. II.2 Cf. scrisoarea V. Alecsandri dare C. Negri [de la inceputul anului 18601 publicata

In Revista (storied, 1926, p. 337 ; v. de asemenea Anexa nr. X (A. Grits catre V. Alecsandri,Paris, 13/25 apr. 1861).

8 Scrisorile : A. GrUn catre Alecsandri din 13/25 apr. 1861 $i Ubicini catre I. I. Fill-pescu din 1/13 iunie 1860 Anexele nr. X $i IV. Din scrisoarea A. Grun din 13/25 ian. 1860(ms. 4499, 1. 78-79) reiese ca expedierea plicurilor cu corespondents din lard se fAcea peadrese diferite, pentru a nu atrage atentia asupra continutului lor.

4 Anexa nr. IV (Ubicini dare I. I. Filipescu, Paris 1/13 tunic 1860).

1

si

sisa-si

sf

stirilor,

si-a

sfsi

www.dacoromanica.ro


Canini. La Lisabona obtinuse adeziunea ziarului La Revolution de Septembrei in Spania, Iberia amindoua de nuanta liberals. Le Journal de Frano-

fort dupa doua sau trei insertiuni suspendase mentionarea stirilordespre Principate, oricita grija se pusese In a menaja susceptibilitatileaustriace ale gazetei. Din Londra nu capa'tase Inca nici un ra'spuns. Redac-tia ziarului Times tergiversa ; tot ceea ce obtinuse aici fusese numai posibili-tatea de a strecura cite o tire privitoare la Principate in textul care setrimitea ziarului de &Are corespondentul sau de la Paris.

Asigurarea bunei functionari a serviciului de corespondents prezentains i destule greutati, care pentru a fi invinse reclamau munca staruitoarede ambele parti, atit din partea reprezentantului de presa din Paris, citi din aceea a persoanelor din tars, indicate a furniza materialul prim.

In cazul dintii, Ubicini avea de luptat cu opinia publics pariziana i prinurmare cu presa politic/ cotidiana din capitala Frantei, care en greuputea fi antrenata a se preocupa de alte probleme politice extern de eftacelea strict la ordinea zilei. Or, subiectul care stirnea In acestea vremesenzationalul 11 constituiau evenimentele din Italia. Publicul presa inFranta releva Ubicini In scrisoarea adresata la 1/13 iunie 1860 luiI. I. Filipescu, succesorul lui Vasile Alecsandri la Ministerul de Externeal Tarii Rominesti 1 shit astfel facuti, theft ei nu vad decit problemamomentului, si de fiecare data and o chestiune vine sa domine pe cele-lalte, apare ca si cum acestea trebuie sa dispara". Asa explica Ubicinide ce, In imprejurarile date, In cotidianele pariziene nu reusise sa inserezedecit stiri". La acestea Salsa trebuie adaugata acti-unea permanents desabotaj Indreptata cu Indirjire de adversarii dinauntru ai regimuluiCuza si ai domnitorului Multe din elementele partidei conservatoare

aparatoare, In primul rind, ale intereselor marii proprietati funciareale continuarii exploatarii taranimii prin claca, dijma, rusfeturi etc.,se concentrasera la Paris, si acolo cautau prin. toate mijloacele implicitdeci i prin intermediul presei sa defaimeze Intreaga politic a tinaruluistat romin modern.

Zada'rnicirea influentei for daunatoare i informarea opiniei publicedespre realitatea din tars si adevaratele greutati ce trebuiau Infrinte aicise puteau obtine pe calea publicatiilor revistelor cu profiluri specifice.La acestea Ubicini obtinuse accesul oricind, primindu-i-se articole de micedimensiuni tratind aspectele cele mai variate din procesul de dezvoltarepolitic, economic si cultural al Principatelor Romine. Pentru a stirni inte-resul burgheziei apusene asupra noului stat romin, Ubicini cerea sa i setrimita din tars material cit mai variat privind : guvernul, administratia,statistica, dezvoltarea comertului, a industriei, artele, stiintele ; Jurnalulde mina" sa-i fie trimis cu toata regularitatea in fiecare saptamina insotitde cbpii, In traducere, de pe toate actele guvernului. Numai in astfel deconditii, considera el, serviciul de corespondent/ putea servi intr-adevarinteresele reale ale Orli si ale noului regim instaurat.

Or, Incepind din luna aprilie 1860, calitatea buletinelor ce soseaudin Tara Romineasca spre deosebire de cele moldovene lasa de

1 Anexa nr. 4 (Ubicini care I. I. Filipescu, Paris, 1/13 iunie 1860).

insu$i.

Eli

si

Qf

www.dacoromanica.ro


dorit. Dupe plecarea lui Pantazi Ghica din minister, succesorii acestuiaI. Catopolu, D'Arcy si in urma, Wauters 1 poarta nume de mica

rezonanta in lumea progresistg contemporana. Corespondenta semnatade ei luase o forma expeditiva acest fapt provoca nemultumireacrescinda a destinatarului for din Paris. Firesc ar fi fost totui ca injurnalul de mina redactat de D'Arcy sa, se resimta experienta sa deziarist din perioada 1855-1856, cind condusese Le Courrier de Buoarest,ca si indeletnicirea din ultima vreme fiind insarcinat cu corespondentapolitics strains in acelmi minister. Dar tocmai In ceea ce-1 priveste,Ubicini se vede obligat sa aprecieze doua din Buletinele semnate de el 2,ca total necorespunzatoare 3. La 7/19 mai de pilda, D'Arcy se limita asemnala doar ca dezacordul crescind dintre Camera §i guvern preocupaopinia publics din tars ; inregistra apoi succint o Mire in legatura cu cinciofiteri din militia roming care se dusesera sa asiste la operatiile armateispaniole in Maroc, si citeva cuvinte de cronica teatrala, privind spectacoleledate de trupa comicului francez Levassor [ !] la Bucuresti.

La 28 mai/9 iunie, guvernul prezidat de Ion Ghica demisiona. 0data cu. el inceta si ministeriatul lui Vasile Alecsandri, initiatorulanimatorul legaturilor de presg cu strainatatea. In cabinetul constituitsub pre§edintia lui Nicolae Golescu, Departamentul Afacerilor Externefu preluat de I. I. Filipescu. La Serviciul de corespondenta, 1nsa nu seinregistra nici o schimbare, nici o activitate. Lipsit fiind, astfel, de materia-lul necesar bucurestean, Ubicini se vede silit 65) completeze rubrics"Principatelor Romine cu informatii ie§ene. Pentru remedierea situatiei,el se adreseaza lui I. I. Filipescu : ministrului" pe cale oficial'aprietenului" pe cale particularg. Nu am nevoie 11 previne el inscrisoarea personals recomanda problema care bine inteleasa cuma fost ea de catre Vasile Alecsandri §i bine dirijata, poste aduce nume-roase §i utile servicii" 4. Este de mare urgenta subliniaza apoi cu toataseriozitatea in adresa oficiala ca Serviciul de corespondenta din Bucurestisa se faca intr-un mod mai regulat §i mai eficace. In bugetul Secretaria-tului de Stat, pe care-1 am sub ochi, vaid figurind o sums lunara de 1 500pia§tri pentru postul de redactor §ef §i pentru un traducator. Veti judecaEars Indoialg, Domnule Ministru, ca munca depusa este departe de a fipe masura salariului i ca e cazul ca Biroul din Bucuresti sa-§i faca datoria"5.

Lucrurile pareau a intra pe fagaq bun. Noul ministru de externedovedea a intelege rostul bunelor relatii de press cu strainatatea. Deaceea urmind exemplul lui Vasile Alecsandri, trimite si el 5tiri redactatepersonal, spre deplina satisfactie a celui ce be primea la Paris 6. Citevasaptamini mai tirziu Insa, la primirea unui jurnal de mina semnat deWauters, care nu reprezenta altceva decit traduceraa din cutare ziar

I Cf. Arhiva Min. Af. Externe, vol. 124: Travaux de correspondance avec Paris,nr. 24 33.

2 Travaux de correspondence, nr. 30 si 31 din 7/19 si 17/29 mai. Anexa nr. IV(nota).3 Anexa nr. IV (Ubicini cadre I. I. Filipescu, Paris, 1/13 iunie 1860).4 Anexa nr. VI (Idem. Scrisoarea private).5 Anexa nr. IV (Ubicini cadre I. I. Filipescu, Paris, 1/13 iunie 1860 scrisoarea oficiali1).

Anexa nr. V (Ubicini cadre L I. Filipescu, Paris, 14/26 iunie 1860 scrisoarea pri-vat6).

0. 4741

si

a-ti

8

-

0i

si

www.dacoromanica.ro


bucurestean 1, nedumerirea lui Ubicini devenea atit de mare inch sehotari sa vina la Bucuresti pentru clarificarea situatiei. Gindul reveniriiin tara adoptiva trezea in el sentimente de o calda nostalgie. Sint pepunctul de a face o calatorie In tara (zic in card, in calitatea mea deromin)" stria Ubicini lui Ion Ghica, la 27 iunie / 9 iulie 1860. Mergsa revad tara mea Romineasca [ma Valachie]. Oare cum o voi regasidu pa 12 ani de despartire ? ..." 2.

Discutiile despre masurile eficiente ce trebuiau hate in vedereareorganizarii Serviciului de corespondent*/ au avut loc probabil la inceputuTlunii august 1860. Efectele acestor discutii ins* nu au avut darul de amodifica prea mult din ceea ce fusese, intrucit, intors la Paris, Ubicinise plinge din nou, fie de intirzierea Buletinelor, fie de calitatea for 3.

Lipsa de material informativ prejudicia 'desigur in primul rind.actiunii de propaganda ce trebuia sustinuta sff alimentata cu atit maimult cu cit adversarii politici incercau in toata aceasta vreme sa supra-liciteze concursul presei straine. Una din figurile cele mai cunoscute ziaris-tilor francezi Sn aceasta privinta era Nicolae Bibescu, fiul fostuluidome George Bibescu. Pentru el si pentru intreaga partida conservatoaredin tara, indoita alegere de la 24 ianuarie n-a incetat nici un moment sainsemneze altceva decit o uzurpare de drepturi si privilegii, o dublailegalitate". Uneltirile sale vizau deopotriva deci inlaturarea domnuluiales de popor ca §ff deraimarea legiuirilor si masurilor menite sa consolidezebaza noului stat romin modern. Din punctul sau de vedere, Ubicini searata tot atit de contrariat de cele ce se petreceau. Eforturile sale de asuplini, prin mijloace proprii, carenta stirilor din tars, pentru ziarele fatade care se angajase 81 pastreze continuitate in informatii, nu puteau formaun izvor permanent de inspiratie. Astfel stind lucrurile, el isi vedea postulamenintat sa devina in curind o forma far* fond. Dumneata stiff seplingea Ubicini lui I. I. Filipescu ca eu imi iau foarte in serios rolulde corespondent ; in primul rind, pentru a am convingerea ea, publicitateade care dispunem poate fi dirijata in. avantajul ei, in al doilea rind, pen-tru ca mi-ar repugna de a primi salariul pentru o slujba care ar deveni unfel de sinecura ; cu atit mai mult cu cit aceasta s-ar intimpla absolut far*vina mea"4. De aceea, in aceeasi scrisoare el staruie ca I. I. Filipescu sauNicolae Golescu sa urgenteze expedierea unei lazi cu ziare, brosuri sihh.tii pe care o impachetase in acest stop inainte de plecarea sa din Bucu-resti. Lads tontine documente de care asi avea nevoie pentru diferitelearticole pe care intentionez sa be scriu despre tug si care imi s'int cerutedin mai mune parti ..." 2.

1 Bibl. Acad. R.P.R., coresp. inv. 22 591 (Ubicini cStre I. I. Filipescu, Paris, 24 iunie/5iulie 1860 scrisoarea privata).

2 Ibidem, Arhiva I. Ghica, Coresp. neinv.3 Anexa nr. VIII (Ubicini cStre I. I. Filipescu, Villerville Par Honileur (Calvados).

4/16 sept. 1860).4 Bibl. Acad. R.P.R., (Coresp. inv. 22 594, Ubicini c5tre I. I. Filipescu, Paris 2/14 oct.

1860 scrisoarea privat5).Ibidem.6

www.dacoromanica.ro


0 schimbare se petrecuse totu§i in Bucure§ti de pc urma discutiiloravute, prin inlocuirea redactorului Jurnalului de mind'. Se pare insa canici aceasta schimbare nu aducea imbunatatiri esentiale in functionareaServiciului de corespondents, de§i noul insarcinat cu alcatuirea Buletinelorera cunoscutul scriitor §1 poet francez, profesorul de la Colegiul Sf. Sava dinBucure§ti, Antonin Rogues ... 1.

Evenimentul eel mai important se producea In schimb In istoriarelatiilor noastre diplomatice cu Franta, prin recunoa§terea, in mod oficios,a Agentiei Principatelor Unite de la Paris. La 26 august /7 septembrie 1860loan Alecsandri fratele poetului fusese primit de catre ministrul deexterne francez, Thouvenel, caruia fi prezentase §i scrisorile de acreditare.

. Prin infiintarea Agentiei, raspunderea principals pentru buna func-tionare a serviciului de presa §1 propaganda revenea noului agent diplo-matic romin. Cu toate acestea l bieini continua sa deting postul §i atri-butiile de director al Biroului de presa pins la 1 septembrie al anuluiurmator2. Semnalam de pilda pentru aceasta epoca, intre altele, colaborareasa la Journal des Economistes, privind Bugetele finantelor PrincipatelorUnite ale Moldovei §i Tariff Ronan e§ti [pe 1860], care apare in numereledin ianuarie §1 mai 18613.

Abia dupa 1 septembrie 1861, sarcina dirijarii Serviciului de propa-ganda este preluata de reprezentantul diplomatic. incepind de la aceastadata, Buletinele §i informatiile ce soseau din tars sint adresate lui VasileAlecsandri ca girant al Agentiei pentru perioada septembrie 1861 iunie1862, §i apoi, dupa Intoarcerea lui loan Aleosandri din tars, direct acestuia4.

De remarcat insa ca in tars, se fondase de la 1 ianuarie 1861 unorgan de presa in limba franceza : La voix de la Roumanie" sub redactiaunui profesor §i ziarist francez, intrat de mai multa vreme in serviciile tariinoastre, Ulysse de Marsillac3. Tot in cadrul preocuparilor de stringere alegaturilor cu presa strains in vara lui 1861 la Bucure§ti se facuse oprimire calda lui Leon Plee, §i se pare ca i se dadusera chiar insarcinariasemanatoare cu cele detinute de Ubicini6. Potrivit raportului telegrafictrimis de Dimitrie Bolintineanu7 la Iasi, L. Flee avusese prilejul sa seconvinga ca poporul romin i§i iubea domnul. Impresiile sale, Imparta§iteapoi opiniei publice franceze, au avut darul sa convinga §i alte organe depresa intr-un sens favorabil Orli §i domnitorului.

Preluind singur conducerea serviciului de propaganda in strinatate,Ioan Alecsandri a cautat sa mentina vechile prietenii ale ziari§tilor influenti

1 Bibl. Acad. R.P.R.. Coresp. inv. 22 594. Despre A. Rogues v. $i N. Iorga, Uneducator Frances, Antonin Rogues. Yn Revista istorica, 1919, p. 354-367.

2 Arhiva Min. Af. Externe, vol. 233, f. 116, 118, 120, 121, 129, 133, 134, 306.3 Journal des Economistes, 1861, vol. XXIX, XXX, p. 71-79; 261-273.4 Arhiva Min. Af. Externe, vol. 233, f. 151, 197, 217.5 Titlul initial al ziarului fusese La uoix roumaine (de la 1/13 la 15/27 ian.).

Cf. Bibl. Acad. R.P.R., Arhiva Al. I. Cuza, vol. XV, ms. 4868, f. 515, 519-520.(Telegrama lui Bolintineanu catre domnitor din 3 iulie 1861 si scrisoarea aceluiali din 29oct. 1861).

Ministru de externe In guvernul muntean la acea data.9

°

www.dacoromanica.ro


§i dobindeascl altele noi, spre a asigura tariff sprijinul presei. Intronumele cele mai cunoscute in afar/ de Leon PI& intilnim pe Grand-guillot §i Simayrac de la Le Pays, De Havin, Gueroult de la Le Steele,pe Hippolyte Castille de in L'Esprit public §.a. 1.

Munca de coordonare §i eforturile depuse pentru cultivarea opinieipublice favorabil'a intereselor statului national romin se dovedeau din cein ce mai grele §i mai complicate. imprejura'rile de politic/ extern /, darmai ales reformele care se infaptuiau in Romin' ia, prilejuiau permanenteatacuri in presa parizianA cu tendinte reactionare. Si in Journal desDebats ajunseserA sA, se strecoare articole defaimg,toare la adresa regimuluidin Principate2. Proiectul de lege rura16 dezbAtut in Parlament a facutsubiectul unui atac indreptat impotriva Varii §i domnitorului ei in-spirat desigur de elementele reactionare romine aciuiate la Paris. Articolulstirne§te surprindere §i indignare determinind un raspuns dincele mai documentate §i competente, provenit din cadrul Ministeruluide Externe3. Dar in acela§i timp, se impuneau §i ingsuri practice de con-tracarare, cit mai eficiente. La discutarea proiectului de buget al Minis-terului de Externe romin pe anul 1863, capitolul cel mai viu dezbAtut afost acela in legaturg, cu alocarea de fonduri pentru infiintarea unui ziarfrancez la Paris, sprijinind interesele romine§ti.

Este demn de relevat cu acest prilej ca cei mai calduro§i sustingtoriai afectgrii de sume cit mai substantiale in serviciul presei §i propagandeiin strAin6tate, au fost Mihail Koganiceanu §i C.A. Rosetti : doi frunta§iai ziaristicii romine, doi gazetari cu veche experient6 §i cu vechi leg5turiin presa franceed §1 strain /. Interventiile for au rAsunat atunci ca ni§teimperative ale momentelor grele ce se apropiau in domnia lui Cuza. Darin acela§i timp an prilejuit interesante preciza'ri privind caracterul rela-tiilor de presa franco-romine in tot deceniul premergAtor ITnirii. : Dom-nilor vorbea Rosetti in §edinta de la 1 februarie a Adungrii Le-gislative d-1 (Dimitrie Ghica) ne-a spus cI nu putem cumpara un jur-nal ; negre§it cg nu putem cumplra jurnalele mai en searng, [cele] maimari, nici ca" voim 66 le cumpgrgm. Inss ssa-nai permitl onor. downD. Ghica .a-i spun ceva din esperiinta Am avut onoarea a mi se ofericoloanele tuturor acelor jurnale, §i v5, pot incredinta cs pentru aceastanu se cer bani, nu se cumpgr5 jurnalele ; ci se cer bani pentru inlesnireacomunicgrilor, pentru cheltuielile de corispondint6. A ci§tiga 7 sau 8jurnale strain° e a le inlesni corespondintia, comunica'rile, familiaritateaaceea ce se dovede§te in societati §i care ne supun la oarecari cheltuieli.Nu cer nici en a ingreuna punga contribuabililor [...] ins/ domnilor,cred c5, tocmai pentru a menaja punga contribuabililor avem trebuintsaa dobindi favoarea presei Prin urmare, cer ca s5, so mentiesuma propus'a" de guvern. Mai malt, cer a se lua in consideratie propu-nerea cea din urina a d-lui Ghica, care e de mare insemngtate §i la care

I"' 1 Cf. R. V. Bossy, Agenfia diplomalicd a Rominiet In Paris si legaturite politice franca-romine sub Cuza -Vodd, Bue., 1931, p. 128 130.

2 Nr. din 12 sept. 1862.8 Arhiva Min. Af. Externe, vol. 233, f. 98-99, 102 -1030.

ki

sl

legitima,

www.dacoromanica.ro


tin foarte mult, adia de a ingriji guvernul a deschide o foaie romin.easca,precum a zis-o §i d-1 Sogalniceanu" 1.

Ziarul rominesc la Paris n-a luat fiinta. In schimb legAturile cu pressfrancezg, au continuat sub diferite forme2 §i au fost deosebit de vii. Men-tinerea acestor relatii a constituit una din cele mai insemnate atributiiale activitatii Agentiei Diplomatice romine de la Paris In tot timpul domnieilui Al. I. Cuza.

Protocolele sedinteloru Adunarii Legislative (1862-1863). Suplimentu la Moral. of.,nr. 37, p. 1-3 (Indicatie comunicata de D. Berindei).

2 Ubicini ramas mecum In penumbra prin atentia ce se concentrase in acea vrcmespre Baligot de Beyne, secretarul domnitorului, venit in misiune diplomatica la Paris, sicare determinase in parte si desarcinarea sa din postul de director al Biroului de corespon-denta indreptat obiectul preocuparilor sale spre alte studii de istorie, an cadrul Socie-tafii Orientale a Frantei. Din 1862 a inceput sa se ocupe cu precadere de situatia Serbiei,fail a Intrerupe totusi legaturile cu vechii prieteni din Romtnia. Astept Itiri despre voi

le scria el in decembrie 1862 . Tineti-ma la curent cu ceea ce se petrece ; stiti ca dispuntotdeauna de un numar destul de mare de ziare" [Bibl. Acad. R.P.R., Arhiva I. Ghica,Coresp. neinv.]. In 1863, and Vasile Alecsandri parasind o vreme indeletnicirile poetice$i diplomatice publica (sub pseudonimul V. Mircesco) Grammaire de la langue roumaine,Ubicini i-a prefatat-o cu un studiu competent asupra istoricului limbii romine. Dar dome-niul sau predilect raminea tot cercetarea trecutului romtnesc. Tina la ultimul an al vietiisale, el a urmarit cu deosebit interes tot ceea ce se scrisese sau se scria in legatura cu istoriaRominiei. strIngindu-si material necesar pentru editia promise lui M. Kogalniceanu Inca din1855 [Cf. tntre altele, scrisorile sale catre D. A. Sturdza din anii 1870-1881 (Bibl. Acad.R.P.R., Arhiva D. A. Sturdza, Coresp. neinv.), scrisorile catre I. Ghica din anii 1862-1884 (Ibidem, Arhiva I. Ghica, Coresp. neinv.)]. N-a ajuns Insa sa-si desavirseasca intentia.La moartea sa, in octombrie 1884, lase redactata in stare de manuscris partea incepindcu epoca geto-daca pins in secolul al XIII-lea, pe care o intitulase Les orioines de l'histoireroumaine [Originile istoriei rominilorl. Prin participarea la revolutia de la 1848 din °TaraRomineasca si la miscarea progresista care an pus bazele statului romtn unitar, Ubicini acolaborat in schimb la elaborarea unula din cele mai importante capitole din istoria modernsa Rominiei.

Pentru serviciile aduse cauzei rominesti, Parlamentul roman din 1867 i-a acordat, cuunanimitate de voturi, dreptul de naturalizare; iar in 1872, Academia Romina 1-a ales printremembrii ei onorifici.

In legatura cu sentimentele sale filo-romtne amintim ca, In 1884 Ubicini se &-disc si la restaurarea vechii Biblioleci romine din Paris, fondata in 1846. Personal se aratagate sa o lnzestreze cu 1200 volume din fondul oriental al bibliotecii sale proprii" cu uninsemnat numar din volumele ce avea fn dublu exemplar. WA rfndurile emotionante princare evoca trecutul primei Case de culture romina din Paris, $i a primului cerc revolutionar"al studentilor romIni din capitala Frantei

... Printr-o noun asociatiune de idei, mergind si mai inapoi In trecut, revedeam,aproape, In vecinatate de batrina Sorbona, intr-o strada care nu mai exists astazi, salesi mai modesta Inca unde un grup de patrioti $i de studenti munteni-moldoveni si transil-vaneni... instalara in 1846, supt numele de Biblioteca romtna din Paris, un fel de miccenaclu, care fu intrucitva trasura de unire intre Francia Rominia.

Itn curind rasuna lovitura de trasnet din februarie 1848, al caret disunet, departat$i slabit, fu revolutiunea deplinita In 11 iunie la Bucurcsti. Membrii asociatici se Intoarsera,unul cite unul, in tarn ; Biblioteca fu inchisa ; operele can o compuneau fury imprastiateIn mare parte, si ceea ce a mai ramas, zace sau mai bine zis zacea acum cttiva ani, in fundu}unui vechi dulap, Intr-o sale din vechia capela care da In apartamentul par. Iosaphat.

Nu crezi oare, scumpe amice, ca a sosit momentul sa stringem aceste pretioasc rilma-site pentru a pune bazele unei nod biblioteci care sa serveasca junimii romine ce studie laParis si streinilor francezi sau altii, cad ar dori sa se ocupe despre Rorninia ?"... [Dinscrisoarca lui A. Ubicini catre C. A. Rosetti publicata an Romdnul din 14/16 tan. 1884 subtitlul Ud idee binefacaloare].

1

ti -a

5i

www.dacoromanica.ro


ANEXE

I

Vasile Aleesandri, ministrul de externe al Ta'rii Bominefti,care A. Ubicini

Bucure§li, 28 dec. 1859/9 km. 1860YI Instiinteaza ca, In vederea strIngerii legaturilor cu presa apuseana, pe data

de 1/13 ianuarie 1860 se va Infiinta cite un birou de corespondents cu strAind-tatea In fiecare Minister de Externe al celor doud tdri ; it deleagd cu conducereabiroului central de corespondents ce va fiinta la Paris. CondWile de colaborare.

Bucarest 28 dec. 1859

14

Monsieur,

Les deux ministeres de Moldavie et de Valachie ont sur ma propo-sition arrete ce qui suit :

Considerant les avantages qui resulteront pour les Principautes-Unies d'un systeme de relations permanentes entre celles-ci et la Pressefrangaise, D. sera tree dans la chancellerie de chacun des ministeres desaffaires etrangeres un bureau de correspondance qui a partir du 1-erJanvier 1860, vieux style, s'occupera specialement de la redaction d'unJournal a la main destine a etre envoys a Paris.

Ce journal sous forme epistolaire contiendra toutes les nouvellespolitiques, commerciales, industrielles et litteraires des Principautes etsera conjointement avec la copie des pieces officielles du Gouvernement,traduits en frangais expedie deux foil par semaine l'adresse d'uneperson.ne residant a Paris et char& de communiquer ces documentsaux bureaux de redaction des journaux les plus importants, taut frangaisqu'etrangers.

Un troisieme bureau de correspondance et de redaction sera etablia Paris, et la direction en sera confiee a M. Ubicini, Rue d'Enfer 13.Ce bureau central se trouvant en relation directe avec ceux de Jassy etde Bucarest, f era naturellement partie comme ceux-ci de la Chancelleriedes deux ministeres des affaires etrangeres.

M. Ubicini, jouissant pleinement de la confiance du Gouvernementdes deux principautes aura pour mission, ale faire ouvrir les correspon-dances des journaux sus mentionnes aux nouvelles et articles de fondsconcernant la Roumanie et communiquera aux deux ministeres desaffaires etrangeres les publications y relatives qui presenteront le plusd'int eret.

Il sera tenu de rediger ces articles lui-meme ou bien en collabora-tion avec les personnel competentes de son choix, en s'attachant h ceque la rubrique des Principautes-Unies figure le plus souvent possibledans les organes de la Presse.

www.dacoromanica.ro


A cet effet Mrs. les ministres des finances auront a s'entendre pourouvrir un credit de 12.000, soit douze mille francs par an au bureaucentral de la correspondance et de redaction de Paris. Et cette sommesera pergue à, raison de mine francs par mois, chaque mois par M. trbi-cini a dater du 1-er Janvier meme style, sa repartition etant reglee ainsiqu'il suit. 6.000 fr. par an pour frais de collaboration, de chancellerie,etc.... 12.000 fr.

En vous commuii,iquant Parrete ci-contre, con.firme par son Altessele Prince regnant, je me felicite, Monsieur, de voir la cause de mon pays,confide a l'un des plus capables et des plus chaleureux defenseurs desinterets de la Roumanie, et je me flatte de l'espoir que les futures Assem-blees legislatives sauront apprecier assez l'importance de la cause ainsi.que le talent de l'avocat pour ne point refuser leurs votes a la mesureprise par les deux ministeres.

En attendant, son Altesse le Prince regnant qui vous a en estimetoute particuliere, m'a charge de vous exprimer ses sentiments de grati-tude pour vos travaux passes, ainsi que la confiance qu'il place dans laloyaute de votre caractere pour la nature des travaux que vous etesappelle a elaborer. Je suis egalement charge par son Altesse de vous fairepart de son desk de savoir M. Grim attache a la collaboration de votrebureau, avec la jouissance de trois mille francs par an sur les 6000 fr.alloues a cet effet.

Agreez Monsieur l'assurance de ma consideration tres distinguee

Le Ministre des Affaires trangeres

V. Aleesandri

Acad. R.P.R., Coresp. inv. 22589 (copie autograf A. Ubicini).

II

A. Ubicini Mire V. Aleesandri, ministrul de externeal Tcirii Rominesti

Paris, 18130 ianuarie 1860Accepts propunerea de a conduce Biroul de corespondents instituit Ia Paris.

Prime le rezultate obtinute In acest sens. Se arata dornic de a Inv Ata limba romIna.

No. 1 Paris, 30 Janvier 1860


J'ai regu la lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'ecrire, en datedu 28 fibre 1859 (9 Janvier 1860) par laquelle vous m'informez que ensuite d'un arrete pris sur votre proposition par les deux ministeres, deYalachie et de Moldavie, et approuve par Son Altesse le Prince regnant,

www.dacoromanica.ro


j'ai ete designe pour diriger le Bureau central de correspondance instituea Paris en vue d'etablir un systeme de relations permanentes entre leaPrincipautes-Unies et la presse francaise. Les paroles bienveillantes quevous avez bien voulu ajouter en m'annoncant le choir qui await ete fait dernoi pour cette importante fonction ne peuvent qu'ajouter a ma gratitudeet je vous prie, Monsieur le Ministre, de vouloir bien en agreer ici l'expres-sion, taut pour vous-meme qu'a regard de vos collegues.

Apres avoir communiqué a mon collaborateur M. Gran la partiede votre lettre qui le concernait, je me Buis ernpresse, suivant votre recom-mandation, de me mettre en rapport avec les directeurs et les redacteursprincipaux des divers journaux de Paris et de Petranger en vue d'organiserun service regulier et permanent de communications avec ces journaux.

Tout me fait esperer que nous atteindrons a cet egard le but indi-que et que ces communications, chaque jour plus intimes, avec la pressefrancaise et etrangere produiront tous les bons resultats qu'on est en droitd'en attendre.

Posterieurement, j'aurais l'honneur de vous adresser la liste com-plete des journaux et revues dont j'aurai recueilli les adhesions. VotreExcellence pout déjà regarder comme certaines ou comme extremementprobables celles du Sigele, de la Presse, de la Patrie, de l'Opinion Natio-nale, de la Gazette de France, de l'Ami de la Religion, de l'Illustration, duJournal des geononvistes, de la Revue de l'Orient, de la Revue de l'Instruetionpublique, du Journal des voyageurs, du Nord, du Journal de Franefort, del'Espgrance (de Geneve). Des negociations ont ete entamees avec le Jour-nal des Debats, le Constitutionnel, la Revue des Deux Mondes, l'Indepen-dance, ainsi qu'avec les organes les plus accredit& de l'opinion en Italie,en Angleterre, en Espagne, et tout porte a croire que ces negociationsaboutiront a un resultat favorable.

En attendant, j'ai pu avec le premier paquet qui m'est parvenupar l'intermediaire de Mr. Pantazi Ghika, composer des articles et desextraits pour six journaux qui les ont inseres textuellement. J'ai recueilliavec soin ces journaux, de meme que je recueillerai desormais tous ceuxqui porteraient la rubrique des Principautes-Unies, pour etre tenus a la,disposition de Votre Excellence.

Dans la lettre ci-jointe adressee a Mr. Pantazi Ghika je le prie defaire en sorte que les paquets m'arrivent regulierement chaque semaine,la regularite etant la premiere condition d'un service comme le notre.

Vous avez bien voulu ordonner, Monsieur le Ministre, que la copiedes actes officiels des deux Gouvernements fut transmise au Bureau cen-tral en meme temps que le Bulletin a la main. Je viens vous prier de com-pleter cette mesure cn y joignant l'envoi regulier des deux llioniteurs deJassy et de Bucarest. Il est bon que j'aie toujours sous la main un telrecueil pour m'y referer a l'occasion et en extraire ou faire traduire aubesoin tel ou tel document.

J'ai d'ailleurs l'intention de me livrer d'une Maniere assidue al'etude de la langue romnaine, de maniere a me mettre en mesure de fairemoi-meme l'office de traducteur, et a cet effet je serais grandement obligea Votre Excellence, si elle voulait bien charger quelque employe de son

www.dacoromanica.ro


Departement ou du Departement de l'Instruction Publique de rechercheret de m'expedier dans le plus bref (Mai possible, les dictionnaires et autresouvrages propres h me faciliter l'etude du Roumain, et que j'ai cherchesvainement h Paris.

Il me reste, en terminant, Monsieur le Ministre, a vous prier d'êtremon interprete aupres de Son Altesse le Prince Couza. Puisqu'il ventbien me tenir compte des faibles services que j'ai pu rendre par mes pre-cedents travaux au pays dont it regit maintenant les destinees, it ne pou-vait m'offrir de recompense qui me fut plus precieuse que de m'appelera concourir de loin, et sous vos auspices h rceuvre patriotique qu'il a sibien indiquee dans son programme. Veuillez done, Monsieur le Ministre,lui en exprimer toute ma gratitude et l'assurer que ce n'est pas en vainqu'il aura compte sur la loyaute et sur mon devoument.

J'ai l'honneur d'être, Monsieur le Ministre, Votre tres obeissant etdevoue serviteur

A. Ubicini

Monsieur Basile Alecsandri, Ministre des Affaires trangeres a Bucarest

Acad. R.P.R., Ms. 4499, f. 75-76; Ibidem, Coresp. inv. 22589 (copie incoomplet4autograf Ubicini).

III

A. Ubicini Mire I. I. FilipeseuParis, 1113 iunie 1860:

Il anunt5 ca-i trimite o scrisoare oficiala In legatura cu problcrna cores-pondentei de presa.

(privee) Paris, 13 Juin 1860

Mon cher Philippesco,

Je vous ecris officiellement an sujet de la correspondance. Je n'aipas besoin de vous recommander l'affaire qui bien comprise (comme ellel'a ete par Basile Alecsandri) et bien dirigee, pent rendre de nombreuxet d'utiles services.

Recevez, en attendant, mes meilleurs compliments et mes souhaitsles plus affectueux.

A. UbiciniMonsieur Jean Philippesco, a Bucarest

Acad. R.P.R., Comp. inv. 22589b.www.dacoromanica.ro


IV

catre I. I. Filipescu ministrul de externeal Pirii _Rominesti

Paris, 1/13 iunie 1860

Dare de seamy asupra activitatii sale In calitate de conducator al Ser-viciului de presa si propaganda romtneasca In strainatate. Nemultumit decalitatea gi continutul informatiilor ce primelte din Ord, cere

Ministerulmasuri de lmbu-

nata tire a functionarii serviciului de corespondenta din de Externe.

Paris, le 13 Juin 1860


Charge par S. A. le Prince de flirter a Paris un service qui se trouvecompris dans les attributions de votre departement, je satisfais, en quelquesorte, a un devoir de ma charge en vous transmettant, en meme tempsque mes felicitations, l'assurance de mon devoue et loyal concours.

Vous connaissez sans doute deja, monsieur le ministre, dans quellescirconstances et en vue de quel objet a 60 etablie la correspondance.Permettez-moi neanmoins d'ajouter en quelques details qui vous mettronta meme d'en apprecier exactement le but et le caractere, ainsi que lesservices qu'on est en droit d'en attendre pour le pays.

Pour cela, je ne puis faire mieux que de mettre sous vos yeux lalettre qui m9 fut adressee le 9 Janvier dernier par votre predecesseurM. Basile Alecsandri, ainsi que ma reponse a cette meme lettre, datee du.30 du meme mois. Vous trouverez ci-jointes ces deux pieces, annexes Iet II*.

Depuis cette époque, nos relations avec la presse se sont etendueset consolidees, plus partieulierement a Petranger. Ainsi je me suis assurea Turin le concours de l'Espero et du Piccolo Corriere organe de la Societenationale italienne, dont le secretaire, M. Vegezzi-Ruscalla, depute auParlement, est comme vous l'avez appris sans doute, un ardent philo-roumain. A Milan, je me suis mis en rapport avec la Perseveranza, quicompte parmi ses redacteurs un publiciste qui a reside pendant quelquetemps h Bucarest, M. Canini. A Lisbonne, j'ai recueilli l'adhesion de laRevolution de sPptembre, laquelle occupe dans la presse liberale en Portu-gal le Tame rang que notre correspondant en Espagne, la Iberia.

En revanche, nous aeons perdu le Journal de Francfort, qui apresdeux ou trois insertions, nous a pries de suspendre l'envoi de nos correspon-

Scrisorilc nr. I §i IL

A. llbicini

www.dacoromanica.ro


-dances. C'etait la a la Write, un resultat auquel nous devions nous attendre,quelque soin que nous eussions mis a &after tout ce qui pouvait eveillerles susceptibilites autrichiennes de la feuille de Francfort.

Nous n.'avons pas encore d'organe attitre a Londres. Mais des nego-ciations ont etc entammees et se poursuivent. En attendant, je me suisentendu avec le correspondant du Times a Paris, pour lui fournir detemps a autre des nouvelles qu'il insere dans sa correspondance jour-naliere.

Apres avoir organise le service de la correspondance a Paris et aretranger, j'ai dirige mon attention vers un troisieme element de publi-cite, qui m'a paru avoir egalement son importance. Je veux parlor de lapresse de province. Mais comme it m'etait impossible d'envoyer une redac-tion differente a chacun des journaux des 86 departements, je me suis.concerto avec l'agence Havas a qui je dus remettre chaque semaine unrésumé tres succinct des bulletins soit de Jassy, soit de Bucarest, pour sacorrespondance autographiee. Vous savez que cette correspondance est-expediee chaque soir de Paris a tons les journaux de la province qui ypuisent selon leur convenance.

Ce n'est la encore qu'un germe que l'avenir deveIoppera. La plusgrande difficulte pour le moment difficulte que nous avons heureuse-ment surmontee etait d'amener les feuilles politiques de Paris, anmilieu des preoccupations absorbantes de l'Italie, a s'occuper de tempsen temps et a occuper leur public, des Principautes-Unies. Le public etla presse en France sont ainsi faits gulls ne voient jamais que l'affaire dumoment, et que chaque fois qu'une question vient a dominer les autres, itsemble que celles-ci doivent disparaitre. D'ailleurs a ate des journaux-quotidiens auxquels nous ne pouvons guere, dans les circonstances pre-sentes, adresser autre chose que des nouvelles, it y a les revues et lesrecueils speciaux dans lesquels nous pouvons traiter sous des formes tresvariees et avec des developpements plus etendus la question des Prin.-cipautes. Ainsi la Revue de l'Orient, le Journal des economistes, le Droit, laRevue de l'Instruction Publique, le Tour du Monde, Les Annales desVoyages, le Journal des Chemins de fer, se sont mis a ma disposition etaccueilleront tres volontiers des articles de fond et meme des series d'ar-ticks sous l'histoire de la Roumanie, la statistique, la geographic, la legis-lation, les ecoles, le commerce, la banque, la propriete, les routes, etc.

Mais pour cela, it est indispensable que j'aie sous les yeux les diversmateriaux propres a des etudes de cette nature ; et a cet effet, monsieurle ministre, je prendrai la liberte de vous renouveler la demande quej'avais adressee a M. Basile Alecsandri, de vouloir bien donner les ordresnecessaires pour que l'on m'envoie regulierement le Moniteur, ainsique tons les documents statistiques et autres publics par les diversministeres.

Pour ce qui est de la correspondance ordinaile, j'ai le regret d'avoira vous dire, monsieur le ministre, que la personne char& actuellementde ce service, est bien loin de s'en acquitter d'une maniere satisfaisante.Je veux vous en faire juge vous-meme en mettant sous vos yeux la copie

www.dacoromanica.ro


textuelle des deux derniers bulletins qui m'ont ete adresses de Bucarestet qui sont sign& D'Aroy (voir annexe III)*.

Je vous demande, Monsieur le Ministre, quel parti je puis tirer pourle service et l'usage de la correspondance, de semblables bulletins. Aussine vous etonnerez-vous pas si je vous dis que depuis plus de trois semaines-la rubrique de Bucarest a completement cesse de figurer dans les jour-naux ou celle de Jassy paralt seule.

Dam mai jos textul for :

Travaux de correspondance avec Paris

Nr. 30

Bucarest le Mai 186019

Monsieur,

Je vous ai fait part de la demission de nos Ministres et des circonstances dans les-quelles elle avait eu lieu, en ajoutant que le Prince ne l'avait pas acceptee. Le desaccordqui vous a ete depuis longtemps signale entre la Chambre et le gouvernement constituaune situation anormale des plus prejudiciables aux interets affaires du pays, et l'opinionpublique paralt s'en preoccuper serieusement. Le bruit court depuis quelques jours d'unedissolution de la Chambre ; mais le Ministere persistant dans sa determination est toutfait etranger a cette mesure, le tout est qu'elle soit projetee.

Ging officiers de potre milice, et qui s'etant rendus au Maroc pour assister aux ope-rations de l'armee espagnole n'ont pu arriver qu'apres la cessation des hostilites, ont demandeau Gouvernement Francais par l'entremise de leurs autorites a etie admis au camp de Cha-lons pour en suivre toutes les operations ; on ne doute pas que cette autorisation leur soitaccordee. Ces officiers (un capilaine et quatre lieutenants) doivent s'etre déjà rendus en France.

Votre excellent comique Levassor qui a la tete d'une troupe de choix vient de donnerun assez grand nombre de representations en Russie, est arrive avec sa troupe a Bucarestou it se propose de donner 14 representations. Son succes, je n'en doute pas, sera egalcelui gull a obtenu chez nos voisins.

Bien que la chaleur commence a nous envahir d'une maniere peu encourageantepour les representations theatrales, on annonce encore l'arrivie ici d'une troupe d'opera quis'installerait immediatement apres le depart de Levassor. Cette troupe est detachee du theatrede Pest. Nous lui souhaitons bonne chance sans l'esperer tout A fait.

Veuillez agreer, Monsieur, l'expression de mes sentiments les plus distingues.

Travaux de correspondence avec ParisNr. 31

(Signe) D'Arcy

17Bucarest le 29 Mai 1860

Monsieur,

Nos ministres demissionnaires ont conserve, ainsi que je vous l'ai marque, leurs por-tefeuilles jusqu'a l'arrivee du Prince qui cette fois est annoncee comme certaine pour la finde cette seinaine.

A la derniere seance de la Chambre des deputes, l'ordre du jour appelait l'examen dubudget de l'ntat. Les ministres ont refuse de le 131 esenter par la raison qu'etant demission-naires, cette presentation appartenait A leurs successeurs qui pouvaient en adopter comme enmodifier les bases.

Je vous ai parle de la mesure qui avait eu pour effet d'autoriser la vente libre dupain sur le marche de Bucarest. L'essai n'a pas reussi. Les boulangers s'etant entendus pouren elever et maintenir le prix a un taux disproportionnel a celui des farines, it a fallu enrevenir a la taxe, par l'autorite municipale.

a

d.

www.dacoromanica.ro

-21 DIN ACTIUNEA DE PREGATIRE A AGENTIEI DIPLOMATICE DE LA PARIS 141

Il est urgent que le service de la correspondance a Bucarest se fassed'une maniere plus reguliere et plus efficace. Dans le budget de la seer&tairerie d'ttat que j'ai sous les yeux, je vois figurer une somme mensuellede 1500 piastres pour les appointements d'un redacteur chef et d'un aidetraducteur. Vous jugerez sans doute, monsieur le ministre, que le travailest loin d'être a proportion du salaire, et qu'il y a lieu d'aviser serieu-sement a ce que le bureau de Bucarest remplisse a, la lettre son office quiest de tenir un journal a la main dans lequel seront consign& jour parjour toutes les nouvelles et tous les faits interessant les Principautes a untitre quelconque, gouvernement, administration, statistique, commerce,industrie, arts, sciences, etc. ; lequel journal devra, apres vous avoir etesoumis, m'etre expedie regulierement chaque semaine, en memo tempsque la copie et la traduction de tous les actes du gouvernement". Cenest qu'a cette condition que la correspondance pourra produire les re-sultats qu'on est en droit d'en attendre pour le bien et l'avantage duTays.

J'ai l'honneur d'être, Monsieur le Ministre,

Votre tres obeissant et devoue serviteur,A. Ubicini

M. le ministre des Affaires 2trangeres, a Bucarest

Acad. R.P.R., Coresp. inv. 22.589

V

A. Ubicini (mitre I.I. Filipesou

Paris, 14126 iunie 1860Multumindu-i pentru stirile trimise personal, cere precizari in legatura cu

noua forma de organizare a corespondentei dintre Bucurelti si Paris.

(privee) Paris, 26 JuinMon cher Philippesco,Je vous remercie de votre lettre qui etait tres interessante. Mandez-

moi, je vous prie, si vous entendez desormais correspondre vous -memoavec moi directement (ce quo je prefererais, dans le cas oft vos occupa-

On parlait depuis quelques temps d'un projet de voyage du Prince a Constantinople,et chacun en comprenant l'opportunite dans les circonstances actuelles. Nous avons apprisici avec surprise le refus de la Chambre Moldave de voter la somme necessaire a ce voyage.Chez nous toutes les nuances d'opinion sont unanimes pour blamer ce reins.

Levassor a déjà donne deux representations a Bucarest. Sa verve et son entrain sontfort apprecies de notre public, et bien que les dimensions du theatre depassent de beaucoupcelles de la scene ordinaire de l'amusant bouffon, toutes les places etaient prises. On nese contente pas de 1e voir en public, les salons se le disputent; chacun vent l'obtenir a sontour.

Agreez, Monsieur, je vous prie, l'assurance de ma parfaite consideration.

(Signe) D'Arcy

www.dacoromanica.ro


tions vous en laissaient le loisir) ou bien, si vous conserverez le bureau telqu'il avait 6te etabli par l'ancienne administration. Dans ce cas veuillezme dire quel sera mon correspondant en titre? Le dernier bulletin quoj'ai rep, et qui porte la date du 8 Juin, est sign6 non plus de M. d'Arcy,mail de M. Wauters de Terweeden :

M. Wauters succede-t-il definitivement a M. Pantaze Ghika ?Adieu, mon cher ami et a bientot ; j'attends avec impatience de

nouvelles nouvelles. bites a Nicolas que je compte lui ecrire demain.

Votre bien devoue et bien affectionne,A. TJbicini

Acad. R.P.R., Coresp. inv. 22.590

A. Ubioini edtre I.Z. Filipesou, ministrul de extern al7'drii Rominqti

Paris, 14/26 iunie 1860Trimite ultimele numere din presa franceza si strains continind §tiri despre Princi

pate (Tara Romineasca). Trimite de asemenea un model in buletinele ce redactcazi .pentru presa de provincie.

Paris, 26 Juin 1860


J'ai l'honneur de vous adresser la suite de la correspondance rela-tive a la Valachie, depuis l'avenement du nouveau Cabinet, extraite des,journaux dont suit la liste :

Sieele, du 17 maiEsperanee (Geneve) du 14 JuinIberia (Madrid), du 19 JuinCorrespondanee Havas, du 21 JuinConstitutionnel, du 22 JuinPresse, du 22 JuinSiecle, du 22 JuinNord, du 24 JuinOpinion Nationale, du 25 JuinDans la lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'adresser le 1Z

courant, etait contenue une copie du programme que le ministere devaitlire le merne jour a l'Assemblee. Je me suis empress6 de faire traduire cedocument important, et j'en ai envoys des exemplaires autographies, non

VI

www.dacoromanica.ro


seulement aux journaux, mais aux principaux personnages politiques.Je joins ici un de ces exemplaires.

Vous le trouverez reproduit en entier dans le Nord du 24. II lesera egalement dans l'Esperance, que je n'ai pas encore revue.

Je vous disais, Monsieur le Ministre, dans ma lettre du 13 courantque je m'4tais entendu avec l'agence Havas, a l'effet de lui fournir chaquesemaine un résumé trek; succinct des nouvelles taut de la Valachie, quede la Moldavie pour la correspondance autographiee. Vous trouverez ci-inclus un extrait du Bulletin du 21 Juin, sous la rubrique de Bucarestdu 12, lequel bulletin, ainsi que j'ai eu l'honneur de vous en informer,est envoys a tous les journaux frangais de la province et a la plupart desjournaux strangers ; ce qui constitue une publicity considerable. Le memen° contenait un autre résumé, concernant les affaires roumaines, sous larubrique de Jassy, du 9 Juin.

Veuillez agreer, Monsieur le Ministre, l'hommage de mes sentimentsles plus devoues.

A. Ubicini

Acad. R.P.R., Coresp. inv. nr. 22.590

VII

A. Ubicini afro I.I. Filipescu

Paris, 26 iunie/7 iulie 1860Despre calitatea nesatisfacatoare a buletinelor primite in urma, in contrast

cu cele semnate de Pantazi Ghica.

Nr. 5 (privee) Paris, 7 Juillet 60

Mon cher Ministre,

J'ai regu hier votre depeche, deux heures apres avoir envoys malettre a la poste. Rassurez-vous. Il y a longtemps (pres de deux moil}que je ne regois plus de communications de M.P. Ghika. Apres lui c'estun M.D'Arcy qui a tenu la plume de la correspondance. Puis elle a passéentre les mains de M. Wauters, apres que ce changement m'efit ete, notifieofficiellement par B. Alecsandri, la veille du jour ou it quitta le ministere.Comment M. Wauters s'est acquitte de sa tAche, vous en jugerez vous-meme d'apres les pieces que je vous ai transmises hier.

Je serais desole de causer le moindre desagrement a cette personneque je ne connais pas, et que Basile m'a meme signal& a l'avance commetres capable et tres devouee. Ne lui parlez done pas de ce dont j'ai eraa propos de vous instruire, mais, pour l'amour du Dieu, faites, si vela de-

www.dacoromanica.ro


pend de vous, qu'a l'avenirfaire.

Adieu, mon cher ami,lettre dont j'ai tire grandpations vous permissent de

it comprenne et pratique mieux ce qu'il a a

Vous neavez ecrit it y a quelque temps, uneparti. Je serais bien charme que vos occu-m'en ecrire de temps a autre de semblables.

Votre tout devoue,A. Ubioini

Acad. R.P.R., Coresp. inv. 22.592.

VIII

A. Ubioini cab.° I.I. Filipesou, ministrul do extern°al pirii Rominegi

Villerville par Honfleur (Calvados), 411B septembrie 1860DupA Intoarcerea din tura, serviciul de corespondenta continuA sa functio-

neze defectuos. Colaborarea ziaristului francez Griin in timpul absentei sale dinParis. Noi recomandAri in vederea reorganizarii corespondentei dintre BucureWgi Paris. Chestiuni financiare. Comisioane de carti. Cere sA i se expedieze lada cuimprimate. Despre cenzura austriacA. Chestiunea minAstirilor inchinate §i juris-dictla consularA. Mu 'tumid pentru ospitalitatea avutA In tara.

Villerville par Honfleur (Calvados) le 167bre1860

Mon cher ami,

Depuis dig jours que je suis arrive, je suis sans nouvelles de Buca-rest. Hatez-vous done, je vous prie, d'organiser le nouveau service de lacorrespondance ; autrement je ne saurais bient8t plus quelle contenancegarder vis-à-vis des journaux avec lesquels je me suis, en quelque sorte,engage. Il arrive de temps en temps qu'ils publient (comme dernierementle Constitutionnel) des nouvelles de Bucarest empruntees soit a d'autresjournaux, soit a des sources etrangeres ; ce qui fait le plus facheux off etet nuit a l'autorite de nos communications ulterieures. II importe afire desauvegarder mon caractere de correspondant officiel, que je sois toujoursle mieux et le plus exactement inform&

Le service de la correspondance n'a point 60 interrompu pendantmon voyage dans les Principautes, et it ne le sera pas davantage jusqu'amon retour a Paris, mon collaborateur, M. Grim s'etant charge de labesogne pendant mon absence. Je no compte pas d'ailleurs prolongermon sejour ici au dela de vingt a vingt cinq jours, la rentree des classes&ant fix& au 10 8bre. J'espere que d'ici la vous aurez pu organiser votrechancellerie, et que les bulletins recommenceront a m'arriver reguliere-ment chaque semaine. M. Wouters m'ecrivait deux fois par semaine. C'est

www.dacoromanica.ro


trop. line seule fois Befit, en ayant coin d'expedier la lettre par le courrierle plus direct. Si, de temps en temps, vous pouvez ajouter quelques lignesde votre main sur l'ensemble de la situation et la politique en general,ce sera excellent. Mais qui salt ce qu'il peut advenir au milieu de ces per-petuels changements de cabinet qui menacent h tout moment de toutremettre en question, et si bientot de nouvelles combinaisons n'appelle-ront pas au pouvoir d'autres hommes que ceux qui gouvernent au-jourd'hui ?

En attendant it est encore un point relatif h la correspondance surlequel je veux appeller votre attention ; c'est celui du paiement regulierde mes appointements, lequel jusqu'ici ne s'est effectue ni h des époquesfixes, ni chez un banquier attitre. J'ai touché le montant des sept premiersmois par Pintermecliaire de M. Poumay ; mais je n'ai recu encore aucunavis ni pour le mois d'aobt, ni pour le mois de septembre. Soyez, assezbon, mon cher ami, pour vous entendre au sujet de cette affaire avec votrecollegue des finances, et faites-la regler le plus tot possible.

A cette occasion, presentez, je vous prie, mes complimentsM. Iepureano et lui dites que, bien que je n'aie fait que toucher barres hParis, je me suis occupe de sa commission, et lui enverrai d'ici a tres pende jours une liste de livres entre lesquels it pourra faire un choix. Jem'occuperai egalement aussitot apres mon retour h Paris, du projetd'ecole, pour lequel j'ai besoin de consulter quelques personnes que jene puis voir qu'a la rentree.

Puisqu'il est question de livres, je vous prierai de ne pas oublier au casoil Nicolas ne l'aurait pas encore fait partir, la caisse d'imprimes qui estrest& chez vous, que j'ai bien fait de ne pas emporter avec moi, carl'on m'a fait toutes sortes de tracasseries en Autriche (a Basiasch) et l'onm'a meme saisi plusieurs petites brochures que j'avais dans ma malle,entr'autres une petite Histoire de la Revolution de domnu Tudor. L'offi-cier de la douane qui a pris et examine tous mes papiers feuille par feuillene comprenait pas un mot de francais, ni de roumain. Mais it a su lire surla couverture le mot de _Revolutia; et cela a suffi.

Tenez-moi an courant de l'affaire des monasteres, et de celle dola juridiction des consuls. Je vous serais bien oblige si vous pouviez mefaire envoyer une copie, ou tout au moms un extrait, du travail de votredepartement sur cette derniere question. J'y trouverais la matiere deplusieurs articles de fonds a publier dans les journaux en temps opportun.

Je joins ici une lettre que je vous prie de faire remettre a Argy-ropoulo (de la Commission Centrale). Elle contient une note tres pressesqu'il m'avait demand& a mon depart de Bucarest.

Adieu, mon cher ami, je ne vous dirais pas combien j'ai ete touchéde la bonne et cordiale hospitalite que vous et Nicolas m'avez offertedans votre maison ; notre vieille et mutuelle affection est an dessus detels temoignages ; mais je n'en trouve pas moms un grand plaisir a medire,

Votre ami devoue,A. Ubicini

Acad. R.P.R., Coresp. inv. nr. 22.593.

10-c. 4741

www.dacoromanica.ro


IX

A. Ubicini ettre I.I. Filipescu, ministrul de Externeal Pirii Rominegi

Paris, 21 octombriel2 noembrie 1860Multumeste pentru salariul primit. Alte sume rbmase neplatite. Cere din nou

lada cu imprimate. Trimite exemplare din ziarele Le Siecle §i Le Nord. Nemul-Omit de buletinele comunicate de catre Antonin lloques.

Paris, 2 9bre 60

Mon cher Philippesco,

J'ai touché mes deux mois d'arriere, it n'y a plus en retard que lesdeux petites sommes que j'ai a-vancees pour le compte de votre Departe-ment 1, et pour celui du Departement des Finances 2. Vous avez donefait droit a la premiere partie de ma requete et je vous en remercie.

Maintenant reste la seconde : le renvoi de la caisse que j'ai laisseechez vous et oh sont les papiers qui me seraient si necessaires.

L'avez-vous enfin expediee, soit vous, soit Nicolas ? Si non, hatez-vous, de peur qu'il ne soit trop tard. Vous savez que le service des mes-sageries est suspendu pendant l'hiver.

Je vous envoie ma derniere correspondance dans Le Sieele et dansLe Nord, en vous priant de communiquer le n° du Nord, apres que vousl'aurez lu, a Boeresco, en memo temps que le pH ci-inclus. Ii y a aussi unpli pour Const. Balcesco : mere priere. J'ai un assez bon nombre d'autreajournaux a vous envoyer. J'attendrai pour cela une occasion.

J'attends avec impatience un mot de vous qui me dira que vousavez enfin assure le service de la correspondance. J'ai recta. une 2-e lettrede M. Rogues. Cela n'est pas serieux et cela est presque impertinent. Jevous en fais juge. J'ai eu un instant l'envie de l'envoyer directementan Prince. J'ai prefere vous l'adresser a vous-meme, afire que vous avisiez.Que deviennent mes fonctions de correspondant du gouvernement, sil'on m'envoie an nom du gouvernement de pareilles sornettes 1

1 Avances failes par M. Ubicini pour le compte du Departement des Affaires Etrangeres :22 Juin 1860 Affranchissement d'une caisse d'imprimes, pesant 17 Kilos.conformement a la lettre de M. le Ministre des Affaires Etrangeres en date du27 Mai/8 Juin (un duplicata du recipisse de cette caisse a ete transmis par moiM. le Ministre le 22 Juin dernier Fr 16 65.Emballage et frais de commissionnaire 9.80

Total 26.55Paris, 14 8bre 1860

A. Ubicini2 Avances failes pour le compte du Departement des Finances.

15 Juillet 1860 Pave pour affranchissement de 2 volumes sur la compta-MHO financibre, expedies par la poste, a l'adresse de M. le Ministre des Financesa Bucarest, suivant sa depeche telegraphique en date du 12 Juillet. Trente-troisfrancs, soixante centimes.

Paris, le 14 8bre 1860 Frcs. 33.60A. Ubicini

. . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro


Vous avez un Moniteur Francais, et ce monsieur m'en park commesi je le recevais regulieremen.t. Il se trompe. C'est une omission que jem'empresse de vous signaler. Puisque le Moniteur est maintenant dan svos attributions, vous m'obligerez en donnant des ordres precis pour queles n-os me soient envoyes ponctuellement par chaque courrier.

Adieu, mon cher ami, je vous embrasse cordialement, vous et Nicolas,et je suis tout votre

Acad. R.P.R., Coresp. inv. 22596

X

A. Ubioini

Alphonse Griin °titre V. Aleesandri

Paris, 13/25 aprilie 1861Il informeaza despre ultimele articole, privind Principatele Routine, apArute In

presa franceza. Aprecieri In legatura cu Myna sa personala gi cu interesul depusde A. Ubicini In misiunea cu care au fost Ynsarcinati. Critici fa adresa functio-narii Serviciului de presa din Tara Romineasca, In ultima vreme. Elogii adresatelui V. Alecsandri.

Paris 25 avril 1861

Cher Representant, cher poete, cher Excellence,enfin cher a tous les titres,

Dans la crainte que vous ne soyez pas encore leve et que, si vousetes leve, vous ne vous disposiez a partir pour Turin, ainsi que vous l'avezannonce, je m'empresse de deposer ce mot a votre hotel.

D'abord jetez les yeux sur le Nord d'hier, vous y verrez les docu-ments et articles que j'y ai fait inserer, et dont les elements sont prisdans le Moniteur valaque. Its developpent la note qu'llTbi x a fait mettredans tous les journaux.[ .]

Vous m'avez dit avec raison que le moment actuel va etre im-portant pour la publicite quant aux interets de votre pays. Vous savezsi nous sommes zees, et si la correspondence, dont la creation vous estdue, a bien travaille. J'y ai mis quant a moi, toute mon experience devieux journaliste et toute mon influence dans la presse. Ubi a faitautant, et nous sommes heureux des succes que nous avons obtenus, nonsans peine. Nous regardons nos dernieres conquetes comme precieuses,je veux parler de l'admission de nos correspondances dans le Journalde Franefort, dans le Daily News et dans le Journal des Debais. Nous sommessecondes, ordinairement en Moldavie, mais en Valachie, la negligence va

1 Ubicini.

www.dacoromanica.ro


jusqu'au scandale ; on se borne, depuis quelque temps h Peuvoi de deuxjournaux. Croyez-vous qu'h l'heure qu'il est, quand la Chambre valaqueest reunie, on ne nous a pas encore dit un mot des elections ! C'est hierque j'ai appris par le jeune Steriade, quelques resultats qui ne m'ont pasparu tres favorables au gouvernement. Vos compatriotes, comme tonsles gens d'esprit, ne semblent pas comprendre l'importance des commu-nications promptes et Pinteret qu'il y a a devancer, par un bon exposed'une affaire, les mauvaises impressions que la malveillance pent jeterdans le public. Soyez reministre en Valachie, et cela finira : vous savezfaire marcher les employes de la correspondance, au besoin ecrire vousmeme, comme vous l'avez fait souvent. Malheureusement, votre payspossede peu d'hommes comme vous, it ne m'est memo pas demontreque vous y ayez un second, et pourtant lea Principautes ont bon besoind'hommes d' tat qui aient la tete et le cceur.

Si vous ne partez pas encore, ou des que vous serez de retour, donnez-nous rendez-vous : car des conferences seront necessaires pour biers fairesous votre inspiration.

Avant de monter chez vous j'avais sonne h la porte de madamevotre belle-sceur que Pon m'avait dit souffrante et dont je desirais avoirdes nouvelles ; je n'ai pas pu etre rep. : veuillez en exprimer mon regret.

Au revoir, there Excellence, je me tiens en tout cas h Votre dispo-sition. Si vous partez avant que je Foils revoie, bon voyage et promptretour.

Tout a vousAl. Griin

Acad. R.P.R., Ms. 4499, f. 81-82.

0 110APOTOBI4TEJIbHOCI PAEOTE HAPFDRCROr0AHITHOMATVItIECHON) ArEHTCTBA.

YtIPEHtgEHHE OTAEJIA ROPPECHOHgEHIU414(1/13 511113q: 1860)

PE3IOME

B iiponarangneTcuott genTenbuocTx nporpeccnnxbix npegcTanliTexteit inTopxtiecnolt,noanTimecxott H o6ulecTnenuott enponeficxoft MUCJUI, cTpemnsuinxcx noggepainnarn,6.naronpxfiTxpo aTmoc4)epy xJ1F1 coaAamin egnxoro pymbmcxoro rocyxapcTna, uepegonaiilapauxyaexax negaTb aaxxmaaa negyinee mecTo. 3 'igen pymbnicRoro egalicTnanepxog, npegtuacTnonanundi o6i,e4xxenxio, n no npema penomonnuA. genpe, Cox Mapx

3grap HIIHa, 71C. Mxmae, Tu6o Re4)enp, H. BaTamp, JIeox II.ne, 14. A. Baffax mnmA. 106Mcinui H gp.11 gaaee crown ;Re ropaqo orrcTammax saxonnoe Tpe6onaime Hanxonaab-1401'0 entnicTma.Cuomm nepom H gerreTneinuram coTpygnmgeentom C npencTaBnireanmn pymbuic-moro ganmenua as o&begunexne Ong B axavirreabxott mepe neftTpaanaonaan nary6Hoe13.1111/11Ille BnyTpelinlIX H Bneummx upoTinninmon ohegunenun KFIFInteCTB.

ntupapgan,

www.dacoromanica.ro


gBoilnoe Ha6pan He Azelicaligpa Rya.' 24 mumps,' 1859 0THIThIJI0 BOBb111aTan licTopn-tiecHoro paainiTna pymbnicHoro Hapoga, ray6oHo oTpaanBunlitcn Ha alioncmiltieclion II o6-inecTBeinion B1H31111. gag npliaHamin H aaBepinemin 06beJ7lineIllifl, writ aHonomirgemoti,4nulaHcolion, agminnicTpaTinmoit H Bouillon peopraHnaanini rocygapcma neo6xognmo6Bu noggepaarnaTB clioulennn c HHocTpainion nemaTmo, B HaCTHOCTII, C cDpannyachori.

BoagencTinie Ba o6ulecTlieHnoe milenlle aa py6emom B 6.aaronpunTHom gafr Honor°rocygapcula chibicae gOJIMBO 6bIAO 644 6EJTB Homo HieHo Ha pymuncHoro ginizomaTtriecHoroareliTa. TiTo6b1 HaCTIPIHO B031HeCTIITb oTcyTcnine ocInninagbnoro (Ham nonyo(lniiiHaabnoro)pymbincHoro npegcTaBHTean B Ilapunte, Bac Hae Aaelicangpn, Halt 1i114H14CTp imocTpalinbncgeg Banaxmi, sagymaa oprainiaoliaTB nocrontunan OTgeJI HoppecnoHgeunnH C aarpaniniett.C DTA neamo 1/13 HnsapH 1860 B Ilap Hate 6m.ao ygpenigeno Ileirrpaabnoe Glop°Hoppecnongunnin 14 pegaHnini. B TO Hie 'von, npn HaHigom Na MumicTepcni HuocTpanniax;Au' IlpugyHancinix HininiecTB 6Biaa ygpenigena Hainiegnplln, coo6niainuan Heo6xog1Imb1ecBegunin BianleyHaaaHnomy oTguiy, pyiionogwre.gem HoToporo Gar naaHaqui 113BeCTFthlt1ny6annlicT cfninopymbni A. Y614,1141114.

AefiTeJlbH0C71, Orrgula HoppecHoHgenuani c Barpainineit oxBaTuBaeT nepnog OT 1Hunapn 1860 Tko 1 celiTH6pn 1861 r., Horga rgaBnan OTBeTCTBellHOCTb aa pa6oTy no CBflail cnenaTiao HenocpegcTnenHo nepexogHT H gunaomaTHIlecHomy arenTy. Oimegunime as yHa-aanindi nepHog peayabTaTu oHaaaJuici, naogoniopriumn, oco6enno B o6.1acTHHI4opmainiuila Moagaram. B Banaxini coTpygiurtgecTso C IlapHatem 6131310 oco6einio aliTHBHO, HorgaminuacTpom HHocTpaHHbix geg 6big BacriAe AgeHcangpH.

3aBoeBaHne eliponeticlioro o611 iecrBeHHoro 11111e1IITH B 110.71 1,3y BOSOM pymbincHoroHaIuroHaJIbHoro rocygapcnia oHaaaaocb Tpygneftweit H caonmeihnen aagatien. Bnenine-noavnigecHan o6cTanonHa 14 oco6eHHo nporloginimancH B Pymminni nporpamma pe(DopmBOCJITH111111 BOBO/10M H HOCTOHTIHLIM Hanamiam CO CT0pOHM BnyrpeHiren H Bitell1Heitpeal-H.11m lloaromy 6opb6a npoTHB BpaHige6H1.ax 411114 Tengemnioanux yTnepHigenratcoxpanenne xopountx oTHorneinin c 3apy6eacnoti neuaTmo 6b1in oxonntin 14a Bannreilunixsagamin IlapHatcHoro AlinnomaTwiecHoro Areincrnia B Tetiealle Beer° HepHoga KHHHSeuHHA. H. Rpm.

QUELQTJES ASPECTS DES PREPARATIFS POUR L'ORGANI-SATION DE L'AGENCE DIPLOMATIQUE DE PARIS.LA CRRATION DU BUREAU DE CORRESPONDANCE

(1/13 janvier 1860)

RESUMn

La presse progressiste francaise a occupe une place de choix dans le cadre de la propa-ganda deploy& par les representants progressistes de la pens& historique, politique et socialeeuropeenne, en vue d'entretenir un climat favorable A la creation de l'Etat unitaire roumain.Les personnalites qui avaicnt soutenu la cause roumaine au tours de la periode anterieure Al'Union et durant l'epoque de la revolution Dcsprez, Saint-Marc Girardin, Edgar Quinet,J. Michelet, Thibault Lefebvre, P. Bataillard, Leon Plee, J. A. Valiant, A. Ubicini et d'autresencore ont continue de defendre avec la meme chaleur la revendication logitime d'unitenationale. Mettant leur plume au service de cette cause et collaborant effectivement avec les repro-

Ff.

www.dacoromanica.ro


sentants du mouvement unioniste roumain, ces personnalites ont reussi A neutraliser pourune bonne part l'influence negative exercee par les adversaires autochtones et strangers del'union des Principautes.

La double election d'Alexandre Couza, le 24 janvier 1859, devait ouvrir une nouvelle&ape dans le developpement historique du peuple roumain, laquelle devait avoir des conse-quences profondes sur le plan economique et social. La reconnaissance et le parachevementde l'union ainsi que la reorganisation economique, financiere, administrative et militaire del'Etat exigealent que l'on entretint des relations suivies avec la presse etrangere, notammentavec la presse francaise.

La tache d'influcncer l'opinion publique etrangere en faveur du nouvel Etat cree devaitincomber a l'agent diplomatique roumain. Afin de suppleer, en partie, a l'absence d'un repro-sentant officiel (ou officieux) it Paris, Vasile Alecsandri, alors ministre des Affaires Etrangeresde Valachie, prit l'initiative d'organiser un Service permanent de correspondance avec l'etran-ger. A cette fin, it a (Ste procede a la creation d'un Bureau Central de correspondance et deredaction, qui fut fonds A Paris le 113 janvier 1860. Une chancellerie, instituee a la memedate dans le cadre de chaque ministere des Affaires Etrangeres des deux Principautes, four-nissait les informations necessaires is ce Bureau, a la tete duquel fut nomme le publiciste philo-roumain bien connu A. Ubicini.

Le Service de correspondence avec l'etranger deploya son activite du ler janvier 1860an lei septembre 1861, date a laquelle la mission de veiller an bon fonctionnement des rela-tions avec la presse fut deferee a l'agent diplomatique. Les resultats obtenus durant laperiode susmentionnee ont eta efficaces, surtout en ce qui concerne les informations deprovenance moldave. Pour ce qui est de la Valachie, la collaboration avec Paris s'est aversedes plus fructueuses sous le ministere de Vasile Alecsandri.

L'action en vue de gagner l'opinion publique europeenne A la cause du nouvel Etatnational roumain s'est revel& etre une tache ardue et compliquee. La situation exterieuredu pays et surtout le programme de reformes qui se realisait en Roumanie dechatnaient desattaques incessantes de in part de la reaction, tant au cledans qu'au dehors du pays. Aussila lutte contre les declarations hostiles ou tendancieuses et le maintien de bonnes relationsavec la presse etrangere ont-ils constitue l'une des attributions les plus importantes de l'Agencediplomatique de Paris, durant tout le regne d'Alexandre I. Couza.

www.dacoromanica.ro

PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIEI"

DISCITTII PE MARGINEA CAPITOLULUIINTARIREA POLITICII DE REACTIIINE

A GITVERNELOR BURGHEZO-MOSIERESTIDITPA. RASCOALA DIN 1907.

1VIISCAREA 1VIITNCITOREASCA (1907-1912)"*

Una din problemele importante ale istoriel patriei noastre de dupa marea rascoalataraneasca din 1907 este lupta maselor taranesti pentru pamInt libertate, Impotriva exploa-tarii asupririi. 0 mare insemnatate are de asemenea dezvoltarea ascendenta a miscariimuncitoresti In perioada imediat urmatoare anilor 1905-1907, ani de puternica afirmare amuncitorimii In viata politica a vechii Rominii. Pentru aceste motive, in volumul IV al IstorielRomtniei, s-a rezervat un capitol special perioadei dintre primavara anului 1907 si anul izbuc-nirii primului razboi mondial.

Autorul acestui capitol, I. Gheorghiu, a reuhit In parte sa scoata in evidentamodificarea raportului de forte dintre clasele paturile societatii romInesti, marcata(grin reorganizarea principalelor partide politice. Pozitiile burgheziei romInesti, In contipuaascensiune, s-au intarit tot mai mult In dauna mosierimii din ce In ce mai subrezita. Inde-pendent de schimbarea raportului de forte si de lupta pentru conducere dintre cele cloudprincipale partide politice, acestea s-au intIlnit pe un drum comun atunci chid a fost vorbade Intarirea politicii de reactiune rata de clasele asuprite. Para lel cu adoptarea unei asemeneapolitici, clasele dominante au abordat o politica mai elastica, de asa-zise reforme, menite chi-purile sa vina In sprijinul taranimii lipsite de pamint sau cu parnint putin, dar care In realitateurmarea inselarea maselor exploatate Impiedicarea fauririi aliantei dintre muncitorimetaranime In lupta comuna Impotriva exploatarii. Elaborarea unei Intregi legislatii agrare carea culminat cu demagogicul proiect-program privind reforma agrara electorala dezbatut Inpresa In toamna anului 1913 si primavara anului urmator, imbinata cu aplicarea unor legimenite sa completeze constringerea economica, a constituit, alaturi de mijloacele de puter-nica represiune, principalul obiectiv al politicii claselor dominante in aceasta perioada.

Autorul a reusit In mai mica masura insa sa prezinte cresterea In greutate a mis-earii muncitoresti, concretizata prin intensificarea actiunilor greviste In principalele centremuncitoresti.

Discutiile purtate In jurul acestui capitol, la care au participat cercetatori cunoscatoriai perioadei, au scos In evidenta ant partite pozitive cit mai ales necesitatea restructurarii

* Text intocmit pentru revista Studii de secretariatul stiintific al vol. IV al tra -tatului de Istoria Romtniei.

sisi

si

si

si si

www.dacoromanica.ro

152 PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIEI" 2

materialului, pentru a putea sa apara mai clay politica de reactiune a regimului burghezo-mosieresc in vederea mentinerii dominatiel sale.

Printre principalele observatii s-a situat aceea legata de titlul capitolului $i implicitde economia acestuia. Participantii la discutii an aratat ca titlul nu reflects fidel linia directoare a politicii partidelor de guvernamInt liberal $i conservator, care au avut In vedere inprimul rind adoptarea unei atitudini represive impotriva a tot ce purta amprentri revolutio-naril, pentru a nu se mai repeta un nou 1907 ; la rindul ei, politica de reforme pe care a inau-gurat-o partidul liberal, servea aproape exclusiv aceluiasi scop. In legatura cu aceastaproblema, majoritatea participantilor la discutii au aratat ca prezentarea amanuntita a legilorcu continut agrar gaseste locul In acest capitol. ci In capitolul privind dezvoltarea eco-nomics a Rominiei la inceputul secolului al XX-lea. Legile agrare trebuiau prezentate numalIn masura in care serveau Ia explicarea evenimentelor politice, la demascarea politicii deinselare a maselor si de asuprire a taranimii de ca'tre burghezie si molierime.

Referindu-se la politica de reactiune adoptata de guvernautii liberali conservatori,vorbitorii an scos in evidenta asemanarea care exists Intre situatia din Ora noastra ¢i ceadin Rusia tarista unde reactiunea stolipinista ducea, pentru aceleasi scopuri, o politica totasa de apasatoare fata de clasele asuprite.

Pentru a crea o mai mare unitate cu capitolul urmator, participantii la discutii auaratat ca autorul trebuie sa se opreasca cu prezentarea evenimentelor politice la anul 1912,urmind ca In capitolul Rominia In timpul razboaielor balcanice" sa se reia firul Intrerupt,

sa fie dus 'Ana In momentul izbucnirii primului razboi mondial. In acest capitol, ar urmasa -$i gaseasca locul si politica demagogica a partidului liberal in problema reformelor.

Discutiile au aratat, In continuare, necesitatea de a se elimina din prezentarca fap-telor, punctele de vedere subjective ale unora altora dintre conducatorii politici, acesteaurmind sa fie lnlocuite prin pozitiile partidelor, fracpunilor sau gruparilor politice carora apaill-neau liderii respectivi. A reduce totul In persoane, inseamna a diminua importanta principiilorsustinute si mai ales a trece sub tacere orientarea politica a partidelor In ansamblul lor.

Una din principalele probleme discutate in jurul capitolului analizat a fost aceea a miscariimuncitorelti. Toti vorbitorii au aratat necesitatea aprofundarii largirii acesteia. Prezentareaanalitica a legilor cu continut economic nu este neaparat necesara. In schimb, miscarii mun-citorelti trebuie sa i se rezerve locul cuvenit in acest capitol. Astfel, trebuie descrise prin-cipalele greve care au izbucnit tntre anti 1910-1912 Ia Turnu Severin, Bucuresti, Galati,Braila, lupta dusa de elementele Inaintate din conducerea miscarii muncitoresti pentru orga-nizarea Partidului Socialist, legislatia antimuncitoreasca etc. CIL de speriate erau clasele domi-nante de crelterea miscarii muncitorelti In aceasta perioadd reiese cu prisosinta din cunoscutabrosura a lui Vintila Bratianu, In care, referindu-se la momentele de criza ale vietii politicedin tam noastra, 11i exprima teama ca o noun criza va aduce pe primul plan alianta dintreclasa muncitoare In continua ascensiune si taranimea asuprita exploatata.

Importantele probleme ridicate In cadrul acestei discutii, ca de altfel in toate discutilleorganizate in acest scop au scos si mai mutt In evidenta justetea recomandarilor partiduluipentru organizarea unor ]argi dezbateri In jurul principalelor probleme din istoria patrieinoastre In special In jurul problemelor de istorie moderns contemporand care In mareamajoritate a cazurilor an fost ignorate In mod volt sau falsificate de istoriografia burgheza.Utilitatea acestor discutii s-a vazut cu prilejul reface& capitolului pe baza observatiilor facutein sedint.a. Autorul a reulit sa prezinte un capitol Inchegat In cafe accentul a fost pus pepolitica de reactiune a partidelor politice ale claselor dominante concomitent pe dezvoltarea.miscarii muncitoresti in perioada anterioara Ynfiintarii P.S.D.

nu -Si

Si

Si

Si

Si

SI

Si

at

www.dacoromanica.ro

V I A T AT S I I N T J F J C A

DESPRE CONGEESUL INTERNATIONAL DE STIINTEISTORICE (STOCKHOLM, 21-28 AUGUST 1960)

Congresele Internationale de stiinte istorice se organizeaza sub conducerea Comitetului international al stiintelor istorice, sub egida U.N.E.S.C.0.-ului si se Intrunesc la fiecare5 ani, ultimul Congres (al X-lea) avInd loc In anul 1955 la Roma. Intre cele douA congresedin 1955 si 1960 se constatd o crestere a numdrului membrilor component.i. In preajmaCongresului de la Stockholm au fost admi$i, Ca not membri, R.P. Mongols si India.

La Congresul al XI-lea tinut la Stockholm s-au prezentat 30 de rapoarte 116 comu-nicari, dintre care 6 rapoarte si 24 comunicari din tarile socialiste. La Congres au parti-cipat peste 2000 de istorici reprezentind 50 de OH ; din tarile capitaliste Insa multi an vcnitnumai In calitate de turisti, Para sfi is parte activa la lucrari. Istoricii din tarile socialisteau participat Intr-un numar mai mare fats de congresulprecedent. Din delegatia U.R.S.S. aufacut parte 50 istorici, iar din delegatia tarn noastre 17. In total din Virile socialiste au fostprezenti aproximativ 200 de istorici. Un numar de istorici progresisti au figurat Intre delegatiiveniti din Odle capitaliste. Cifrele acestea nu reflects Insa adevaratul raport de forte dintreistoricii marxisti-lcninisti gi cei cu conceptia burgheza, deoarece istoricii marxisti-leninisti prinparticiparea for intensa, prin initiativa, combativitatea si atitudinea for principialA Impotrivaconceptiilor antistlintifice, prin luarea de pozitie colectiva, au influentat In mare masura des-fasurarea continutul lucrarilor Congresului si an determinat scrioase discutii de principii Injurul unor probleme importante ale stiintei istorice. Aceasta s-a remarcat de la Inceput atit_de pregnant, 'nett presedintele unei sedinte din prima zi, H. Kohn (S.U.A.) a apelat In repe-tate rinduri la istoricii din tarile occidentale sd participe mai activ la dezbaterile pe marginearaportului unui istoric reactionar vest-german. De asemenea prcsa suedeza reactionary aIncercat sa se amestece In desfasurarea Congresului, atragind atentia asupra activitapi intense aistoricilor marxisti-leninisti certnd luarea unor masuri de ingrAdire a acestora.

Lucrarile Congresului international de stiinte istorice tinut la Stockholm au demonstratIntarirea considerabila a pozitiilor marxism-leninismului to domeniul istoriei fald de Congresulde la Roma, superioritatea prestigiul istoricilor din tarile socialiste. Delegatia sovietica aparticipat cu multi autoritate competenta la lucrarile Congresului. Istoricii sovietici s-aubucurat la Congres de mult prestigiu. Rapoartele comunicArile for s-au evidentiat prin com-petenta stiintifica In cele mai diferite probleme istorice, fiind primite cu deosebit intcresdeosebit de apreciate. De asemenea, s-a remarcat buna pregatire gi combativitatea istoricilordin Republica DemocratA Germany. In ceea ce priveste delegatia noastra, ea a fost una din

si

1i

5

si

sisi

www.dacoromanica.ro

154 VIATA STIINTIFICA 2

cele mai active delegatii din Wile socialiste, participind in aproape toate comisiile, colocviileCongresului. In programul Congresului, din partea delegatiei romine, au figurat

1 raport (C. Daicoviciu I. Nestor) si 3 comunicari (Em. Condurachi, D. M. Pi ,pidi, M. Pe-treseu-Dimbovita) toate cu subiecte din istoria veche. La aceasta s-a mai adaugat peste 30de interventii In discutii; o interventie a acad. P. Constantinescu-Iasi a fost transformata fnraport, iar alts interventie, a prof. M. Berza, In comunicare.

Pentru Congres s-au pregatit intens si fortele reactionare, reprezentate mai ales de oscrie de istorici vest-germani, si americani, carora li s-au alaturat delegatii Vaticanului.I storicii din tarile socialiste an dat fnsa o riposta hotarlta actiunilor acestora.

I. LUCRARILE COMISIILOR DIN AJUNUL CONGRESULUI

Inainte de Inceperea Congresului, In zilele de 17-20 august, membri ai delegatiei romineau participat la sedintele unora dintre comisiile de specialitate ce functioneaza Intre Congrese.

Comisia internationald de istoria miscdritor sociale si a structurilor sociale

a avut In programul sau doua probleme Misearile muncitoresti fn perioada depresiuniieconomice (1929-1939)", problema care a constituit tema unui colocviu, si Studiul struc-turilor sociale In epoca moderns si contemporana".

La colocviu s-au prezentat 15 rapoarte. Raportul introductiv (tinut de istoricul bel-gian J. Dhondt) precum si interventiile istoricilor burghezi la discutii au sustinut In mod cutotul eronat, urmatoarele idei : Criza economics (denumita de ei si depresiunea") a cuprinsanii 1929-1939 si a parcurs doua faze : 1929-1933 si 1933 1939 ; In prima faza" grevelear fi avut un caracter de aparare ; partidele comuniste s-ar fi bazat mai malt pe someri sipe tineri, iar partidele social-democrate pe muncitorii din industrie si sindica'te ; sindicateles-ar fi tinut departe de politics, colaborInd cu toate guvernele. In 1933-1939, In cea dea doua faza", rolul partidelor comuniste s-ar fi redus. In acelasi timp raportul prezentatprecum si interventiile istoricilor burghezi au cautat sa scoata In evidenta dezvoltarea asa-zisei miscari sindicale crestine In Franta", efectul demagogiei patriotarde si interventiilestatului In rezolvarea unor revendicari economice In tarile scandinave. S-a facut apologiasistemului bipartid in S.U.A. care multumeste pe toti". Istoricul vest-german W. Konzea fAcut uncle afirmatii calomnioase suslinInd ca In perioada anilor 1929-1933 Partidul Comu-nist German ar fi considerat partidul social-democrat ea adversarul principal si nu pefar acest lucru ar fi avut consecinte fatale asupra dezvoltarii ulterioare a evenimentelor dinGermania. De un deosebit interes au fost interventiile unor istorici burghezi care s-au situatpe pozitii apropiate de istoricii marxist-leninisti. Istoricul C. Rama (Uruguay) a vorbit despreinfluenta catastrofala a crizei economice asupra tarilor slab dezvoltate ; S. Shiota (Japonia)a aratat ca In anii 1937-1940, In Japonia, fascismul a desfiintat partidele muncitoresti, adesfasurat o actiune agresiva In Manciuria. Clasa muneitoare a luptat Impotriva politicii guver-nului, pentru Infaptuirea frontului popular. Istoricul italian D. Demarco a aratat ca In aceastaperioada s-a simtit nevoia schimbarii structurii sociale" ; un alt istoric italian (L. Valiani)a recunoscut ca, In timpul crizei, singur Partidul Comunist a ocupat un loc de frunte Inconducerea luptei maselor, In timp ce burghezia italiana a sprijinit fascismul de frica revo-Iutiei proletare.

sectide

:

www.dacoromanica.ro

VI ATA 8TI INTIFICA 155

Reprezentantii tarilor socialiste au combatut teoriile" nestiintifice ale istoricilor bur-ghezi. Ei au aratat ca din raport lipseste prezentarea situatiei din U.R.S.S., infaptuirea pri-mului plan cincinal, disparitia somajului. De asemenea, subliniind importanta luptelor poll-tice, a luptei impotriva fascismului, cresterea influentei partidelor comuniste, au insistat asupraInsemnAtatii factorului ideologic. Afirmatiile calomnioase ale istoricului vest-german Konzeprivind Partidul Comunist German au Post spulberate de mai multi istorici marxisti-leninistidin U.R.S.S., R.D. Germans R.P. Romina.

La discutii, acad. P. Constantinescu-Iasi a vorbit despre Miscarile muncitoresti dinRominia In timpul crizei mondiale 1929-1933", scottnd In relief importantele actiuni desfA--surate In aceasta perioada de clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist. D-sa asubliniat importanta istoricA a Congresului al V-lea al P.C.R., a scos in relief rolul de stat-major al Comitetului Central de actiune pe tail al muncitorilor ceferisti, In frunte cu tovarasulGh. Gheorghiu-Dej, in pregatirea organizarea eroicelor lupte ale muncitorilor ceferisti ; de-asemenea, a vorbit despre lupta Partidului Comunist pentru infaptuirea frontului unit de josi a subliniat marea insemnatate istorica internationals a eroicelor lupte ale ceferistilor

petrolistilor. Apreciind valoarea interventiei, Biroul Comisiunii a hotarlt ca textul dezvoltatal acestei interventii, depus in scris, sa fie publicat impreuna cu rapoartele. In interventia sa,prof. V. Varga a combatut parerea gresitA ca In anii 1929-1939 ar fi avut loc o criza $ithiar doua faze ale crizei economice. 0 caracteristica a miscarilor din anii 1934-1939 o for-meaza lupta Impotriva politicii de fascizare. Vorbitorul s-a referit la situatia din Rominia,,unde, in organizarea luptei antifasciste, au Post folosite atit forme ilegale cit legale.

Comisia inierna(ionald de sludii slave

tinut sedintele la Uppsala intre 17.20 august. Din delegatia romina au participatacad. Em. Petrovici, prof. M. Berza, prof. V. Cherestesiu conf. St. Pascu. Programullucrarilor Comisiei a cuprins, In prima parte, o serie de comunicari urmate de discutii, iar fncea de-a doua parte un colocviu pe tema Miscarea de idei In tarile slave, In jumatateaa II-a a veacului al XVIII-lea". In cadrul acestei comisii s-a organizat o larga participare

prin comunicari prin interventii la dezbateri a transfugilor din tarile socialiste, maiales a unor ucraineni. Cu toate manevrele unor conducatori reactionari gi cu toate agitatiileprovocatoare ale transfugilor dezbaterile privind problemele slave au fost dominate de partici-parea istoricilor marxisti, In frunte cu delegatii U.R.S.S. Comunicarea lui M. Bernath (R.F.G.)despre Romtnil din Transilvania In proiectele administratiei centrale vieneze, In jumata,teaa doua a sec. XVIII", a Incercat sa elogieze rolul Habsburgilor. Participind la discutie, conf.univ. St. Pascu a scos In evidenta conditiile reale de dezvoltare a poporului romin din Tran-silvania acelei epoci.

In ziva de 18 august, prof. M. Berza a tinut o comunicare despre Cultura slava Intarile romine", prezentlnd rezultatele cercetarilor recente in istoriografia noastra.

Asociafia internafionald de sludii bizantine

avea In programul sedintei trei rapoartke stiintifice dintre care unul privind ProblemaMani Negre de la sfirsitul Antichitatii pinA la sfirsitul Bizantului". Cum nici unul dintrerapoarte nu fusese depus, membrii delegatiei noastre, acad. Em. Condurachi, prof. D. M.Pippidi $i prof. M. Berza au facut cite o expunere asupra activitatii desfasurate In R.P.R.,in cursul ultimului deceniu, pentru mai buna cunoaltere a istoriei Marii Negre in antichitatesi in evul mediu timpuriu.

fi

fI

si

al

al

al

www.dacoromanica.ro

156 VIATA STIINTIFICA 4-

II. SECTIUNEA I : METODOLOGIA

La lucrZirile sectiunii I au avut loc dezbateri ample si aprinse mai ales in jurul raportului unui vechi istoric reactionar vest-german E. Rothacker intitulat Influenta filozofieiistorici asupra noilor stiinte istorice", raport strabAtut de o conceptie antistiintifica si mistica.

Raportorul si alti istorici burghezi care au participat la discutii au negat existenta siactiunea unor legitati in mersul istoriei. Ei au afirmat ca intuitiile au un rol important inistorie si istoricul ar fi subiectiv tocmai data s-ar lasa condus de teorii, ca trebuie introdusa inter-.pretarea personala in stiinta istorici. Ei au afirmat ca Marx era un mesianist", Ca pentruMarx istoria universals se infaptuieste Intr-un imperiu pamIntesc al Domnului", unde poporulales este proletariatul". Un istoric iugoslav (B. Djurdjev) a afirmat ca nu se pot stabili legiuniversal valabile. Dupil el, Marx nu ar fi avut in vedere un stop final, ci ar fi stabilit numaifortele motrice ale societatii.

/n cadrul discutiilor, istoricii din Uniunea Sovietica, R. S. Cehoslovaca si R. D. German&au demonstrat irationalismul si subiectivitatea conceptiilor lui Rothacker, legatura dintre acesteasi pozitiile reactionare din trecut ale lui Rothacker.

La aceste discutii au luat parte active si istoricii romini. N. Goldberger, combatindconceptiile reactionare ale lui Rothacker, a aratat ca stiinta istorici nu este si nu poate fiun simplu registru de fapte puse una linga alta In mod arbitrar. Cercetarea istorici poate fiutila numai in masura in care ajunge la adevaruri generale si nu se limiteaza la expuneri defapte. Stiinta istorici trebuie sa arate cauzele adinci ale evenimentelor, directia dezvoltarii lor.Omul de stiinta are datoria sa se calauzeasca dupe principii stabilite, Ears Insa a rezolva pro-blemele apriori, ci pe baza de fapte si documente, gasind In conceptia materialists a istorieio cAlatiza extrem de pretioasa. Acad. A. Otetea a subliniat caracterul demobilizator al reco-mandarilor" lui Rothacker. D-sa a demonstrat influenta puternica a marxism-leninismulutasupra dezvoltarii stiintei istorice din Rominia noun.

In Sectiunea I s-a discutat si problema importanta a periodizarii istoriei mondiale. Labaza discutiei a stat raportul documentat si foarte apreciat intitulat Periodizarea istoricimondiale", prezentat de istoricul sovietic E. M. Jukov, care a demonstrat periodizarca stiin-tifica a epocilor antics, medic, moderns si contemporana luInd drept criterii de baza schimbarilemodurilor de productie.

Presedintele sedintei Seton Watson junior (fiul lui Scotus Viator), specialistul" reac-tiunii engleze In istoria U.R.S.S. si a Rominiei, a incercat sa puns la IndoialA caracterul stiin-lific al periodizarii marxist-leniniste a istorici.

La discutii istoricii din Virile socialiste (de exemplu V. Husa din R.S. Cehoslovaca).an aratat es schimbarile economice si sociale se desfasoard nu de la o zi la alta, nu peste totin acelasi fel si nu in aceeasi durata. S-a subliniat importanta deosebita a Merit Revo luta Soda-liste din Octombrie pentru periodizarea istoriei contemporane. Din partea delegatiei romine,acad. A. Otetea a sustinut periodizarea bazata pe diferitele orinduiri social-economice. El arecomandat ca inceputul epocii moderne sa fie considerat socolul al XVI-lea, si nu revolu-tia engleza.

III. SECTIUNEA A II-a : 1STORIA ANTICA

La dczbaterile sectiunil a II-a s-a afirmat temeinica pregatire profesionala a istoricilordin Virile socialiste. Cu toate ca aveau conceptii opuse, istoricii burghezi an acceptat In repetaterInduri completarile sau punctele de vedere exprimate de istoricii marxisti. Raportul de baza

Sectiunile n-au fost organizate pc baza periodizarii marsist-leninisle.

www.dacoromanica.ro


despre Societatea de la Dunarea de Jos tnainte si dupa epoea rornana, alcatuit de acad.-C. Daicoviciu si prof. I. Nestor, tratind problemele legate de geneza poporului dac si a celuiroman, unanim aprobate de participantii sectiei a doua, precum gi comunicArile : Activitateaatelierelor monetare din regiunca dnnareana izvor pentru dezvoltarea societatil dacice

getice influenta reciproca dintre orasele grecesti gi societatea dimprejur" de acad. Em.Condurachi, Coloniile grecesti din Dobrogea In epoca elenisticS ", de prof. D. M. Pippidi, Popu-latii civilizatii in spatiul carpato-dunarean in prima jumatate a celui dintli mileniu I.e.n."de M. Petrescu-Dlmbovita , au fost primite cu deosebit interes, contribuind la ridicareaprestigiului ltiintei istorice din Cara noastra.

In interventiile for la celelalte rapoarte comunicari, membri arheologi ai delegatieinoastre au accentuat importanta analizei dezvoltarii social-economice, au adus completaribine apreciate fn legatura cu descoperirile recente din tam noastra.

Istoricii romini au luat parte, de exemplu, la discutiile importante si deosebit de aprinse-care au urmat dupd raportul lui S. Lauffer (R.F.G.) despre Sclavajul In lumea greco-romana".Pregatit din vreme printr-un numar special al revistei Saeculum" (R.F.G.) inchinat criticiimaterialismului istoric istoriografiei sovietice, atacul istoricilor burghezi s-a desfAsurat atiltIn cadrul raportului, cat si prin interventiile pc marginea acestuia. Autorul a idealizat conditiilede viata ale sclavilor in lumea anticii si a negat existenta luptei de clasa In aceastS epoca admi--tInd numai o stare de ostilitate latenta". In acelasi timp, rolul sclavilor din productie a Postminimalizat, mergtndu -se pins la negarea caracterului sclavagist al societatii antice. Impotrivatezelor sustinute de istoricul vest-german, teze ce tagaduiau existenta modului de productiesclavagist, a realitAtii exploatarii sclavilor In societatea greact romans, s-au ridicat o scriede oameni de sliinta demonstrind, pe baza faptelor perfect controlabile, netemeinicia unei ase--menea teorii, in contradictie flagranta cu realitatea. La demascarea lipsurilor, fie de metoda,de cunoastere sau interpretare, au contribuit interventiile acad. C. Daicoviciu $i prof. D. Pippidi.Tezele eronate din raportul prof. S. Mazzarino (Italia) despre democratizarea" culturiiIn imperiul tlrziu roman au Post combatute de acad. Em. Condurachi care a dezvAluit caracterulfor idealist. Impotriva tezelor sustinute de Lauffer au luat pozitie, in chip hot5rIt, istoriciimarxisti din R.D.G. R.P.PolonS. Raportorul Insu$i, In cuvIntul de incheiere, s-avazut suit sa recunoascA nevoia unei documentAri mai ample Inainte de a se ajunge la concluziivalabile pentru ansamblul lumii vechi.

IV. SECTIUNILE A III-a SI A IV -a: ISTORIA MEDIE MODERNA

Tematica lucrArile celor doua sectiuni au dovedit ca materialismul istoric etstiga not.adepti printre istoricii din tarile capitaliste.

Delegatii t5rilor socialiste au reusit sa imprime in buns parte orientarea discutiiloruneori ca la sectia a IV-a 55 domine In unele discutii.

Prin interventiile lor, membrii delegatiei romine au reusit sA faca cunoscute rezultatele-cercetArilor istorice Intreprinse problemele care se afla azi In dezbatere In tam noastra (de ex.conf. univ. St. Pascu) sa aducii o contributie la analiza a numeroase probleme de istorie uni-versala (de ex. conf. univ. Fr. Pall).

In interventia sa la raportul lui F. Venturi Iluminismul european In sec. al XVIII-lea,prof. M. Berza a aratat in mod concret de ce raportul, respingtnd in mod categoric metodamarxistS de cercetare, nu si-a putut atinge tinta propusa, care era aceea de a stabili legaturadintre miscarea ideilor viata politicA, sociali gi economicil a sec. al XVIII-lea".

Referindu-se la raportul Structura administrativS a statului In sec. XVI XVII, scrisde un istoric burghez spaniol, Vicens Vives (decedat recent) si In care se recunoaste cu

sl

si

si

si

si

sisi

51

si

si

sl

si

si

www.dacoromanica.ro


unele rezerve marele rol jucat de materialismul istoric In elucidarea unor aspecte esentialeale monarhiei absolute in sec. XVI XVII, St. tefanescu a aratat ca inconsecventa meto-dologiei autorului 1-a impiedicat valorifice Intr-o masura mai larga interesantele ideiipoteze de lucru.

Istoricii romini au luat de asemenea cuvintul sustinInd tezele cuprinse In rapoartelecomunicarile istoricilor marxisti din tarile occidentale, dezvoltlnd problemele discutate cudate din istoria patriei noastre. De asemenea, acad. A. Otetea a intervenit In disculla comunicarliacad. S. D. Skaskin, Problema celei, de a doua editii a iobagiei In Europa Centrals si Rasari-teana", aparInd tezele comunicarii.

Des]. nu In aceeasi masura ca la sectiunea de metodologie si de istorie contemporanalupta ideologica intre istoricii niarxisti cei burghezi s-a manifestat, totusi, In unele cazurtdestul de puternic si la sectiunile III si IV. 0 confruntare de idei a avut loc In jurul problemelorlegate de vechiul stat rus (sectiunea III). 0 serie de istorici apuseni precum unii fugari auadus din nou In discutie teoria normanista, adica teoria dupa care triburile normande ar fiavut un rol primordial In formarea vechiului stat rus. Fugarii ucraineni an facut sA apara inpresa din Stockholm o serie de articole In care, sub titlul Rusii neaga rolul vikingilor", aufost criticate vederile istoriografiei sovietice proslavita importanta factorului extern".Exprimind punctul de vedere al istoriografiei sovietice In problema aparitiei vechiului stat rus,acad. B. A. Rlbakov a facut o ampla prezentare a procesului de formare a statului rus. Fara saconteste o anumita Insemnatate a varegilor In organizarea vechiului stat rus, acad. Ribakova scos In relief factorul intern social-economic determinant In aparitia statului.

Tot la sectia a III-a s-a facut vizibila Incercarea unor istorici reprezentanti ai cleruluicatolic de a explica faptele istorice prin teorii providentiale", cerind a se aprecieze eveni-mentele din trecut prin prisma etica".

V. SECTIUNEA A V-a : ISTORIA CONTEMPORANA

In cadrul sectiunii a V-a au avut be mai multe dezbateri importante, In care reprezentantiitarilor socialiste au combatut cu succes diferite teorii reactionare, care s-au relent la primulrazboi mondial si la imperiul habsburgic.

In raportul sau Social - democratic germana primul razboi mondial", H. Haag (Belgia)a prezentat lucrarile, mai ales germane, aparute In legatura cu aceasta problema, clasificlndu -lein mod obiectivist, ca lucrari national-conservatoare", national-lib erale", ale socialistilormajoritari", ale socialistilor independenti", ale extremei stingi" etc.

Istoricii vest-germani, in frunte cu Rothfels, au facut o serie de afirmatii false : dupaparerea lor, masele muncitoare an sustinut razboiul, far partidul social-democrat german n-aavut alts alegere decit sprijinirea razboiului ; acest partid a justificat pozitia sa cu lozincardzboi impotriva tarismului", care era un dusman al clasei muncitoare Internationale ; dacaMarx ar fi trait in 1914, ar fi fost pentru razboiul impotriva Rusiei tariste.

Istoricii marxibti s-au ridicat impotriva acestor conceptii reactionare falsificari gro-solane. In comunicarea sa Primul razboi mondial si P.M.S.D.R.", istoricul N. I. Sataghin(U.R.S.S.) a scos In relief lupta maselor muncitoare In frunte cu Impotriva razbo-iului. P.M.S.D.R. (bolsevic) condus de V.I. Lenin s-a pronuntat imediat hotarit Impotrivarazboiului imperialist, (find un exemplu de fidelitate fata de principiile marxismului, fata deinteresele nationale ale Rusiei si de cauza solidaritatii internationale a proletariatului. Pozitialeninista a Partidului bolbevic a ajutat mult proletariatul international In lupta pentru elibe-rarea de sub influents Linia politica consecventa ferma a bolbevicilor impo-

sa-si. sf

si

si

$i

si

si

si

bolsevicii,si

sisociallovinistilor. $i

www.dacoromanica.ro

7 VIATA $T1 I NTIFICA 159'

triva rAzboiului imperialist a culminat cu Decretul asupra pacii" dat de Puterea SovieticAIn noiembrie 1918.

De asemenea, In cadrul discutiilor, istoricii din tarile socialiste au vorbit despre luptamaselor Impotriva razboiului imperialist In alte tari beligerante. Raportul prezentat de H. Haaga lost criticat pentru omiterea istoriografiei sovietice si a celei din tarile de democratie popularA.Istoricii marxisti-leninisti au respins justificarea politicii tradatoare a liderilor social-democrati,de cAtre unii istorici vest-germani prin referiri la lozinca lupta Impotriva tarismului", aratindcA dupa revolutia populara din 1905 era alts situatie In comparatie cu 1848, chid tarismulmai era jandarmul Europei.

Din partea delegatiei romine N. Goldberger a aratat ca social-democratia germana,nerecunoscind pozitia sa gresitA daunAtoare fata de primul razboi mondial, nu a tras Invata-mintele necesare activitatii sale ulterioare, ceea ce a dus la urmari grave instaurarea fascismuluiIn Germania si declansarea celui de-al II-lea razboi mondial de eatre imperialismul german.N. Goldberger a insistat asupra actiunilor antirazboinice ale proletariatului din Rominia,in frunte cu elementele sale cele mai Inaintate. De asemenea, V. A. Varga a aratat cA pozitialiderilor partidului social-democrat german fata de razboi a avut influenta si In Transilvania :conducAtorii oportunisti si ai miscArii muncitoresti au cautat sa imprime o ati-tudine pasiva fatA de razboiul imperialist si fata de problemele sociale nationale.

In cuvIntul de Incheiere, raportorul Haag a lost nevoit sa recunoasca, in multe privinte,justetea pozitiei istoricilor marxisti.

Un alt grup de probleme s-a refer it la imperiul austro-ungar In legatura cu ideea unuistat supranational". Comunicarea istoricului francez J. Droz intitulata Mitteleuropa luiNaumann si partidele socialiste europene" a sugerat parerea cA imperiul habsburgic ar fi unexemplu de urmat In aceasta privinta. Autorul a afirmat ca planul lui Naumann, de a creaun conglomerat de state sub protectorat german In Europa Centrals, a fost sprijinit de social-democratii austriaci, ca atunci In statele din Europa Centrals lumea socialists trebuia sa sepronunte asupra problemei unui stat supranational". De asemenea, cu prilejul discutarii rapor-tului lui F. Zwitter (lugoslavia) intitulat Problemele nationale In monarhia habsburgica" uniiistorici occidentali au apArat monarhia habsburgica. Cultura austriaca a fost dupa parereafor superioara" si a Insemnat o binefacere" pentru toate popoarele din imperiul habsburgic.

Asemenea teorii" a sustinut, In mod evident, si comunicarea istoricului reactionarvest-german H. Rothfels intitulata Nationalitatea frontiera la sfirsitul secolului al XIX-leasi la Inceputul secolului al XX-lea". El a vorbit despre ideile statului supranational" poporulsuprastatal", apoi s-a ridicat Impotriva schimbarilor teritoriale de dupa 1945, afirmind caaceste schimbAri cheama la not Incercari de solutionare". In raspunsul sail, H. Rothfels asustinut ca imperialismul" ar fi numai un Schlagwort" (lozinca).

Istoricii din tarile socialiste an combAtut asemenea teorii profund reactionare !neer-carile de a rediscuta In mod fals probleme ale imperiului austro-ungar. Aceste IncercAri pornescdin Germania Occidentals, unde, sub firma de Ostforschung" (cercetarile estului), un grup deistorici se ocupA de fundamentarea stiintificA" a planurilor de expansiune germana spre est.Teoria lui Naumann a reflectat scopuri razboinice si de salvare a imperiului habsburgic ; reinviataaceasta teorie, are legaturd cu actiunile revansarde vest-germane. Istoricii din Odle socialisteau demonstrat cA prAbusirea imperiului habsburgic a fost o necesitate istorica, deoarece erao piedica In dezvoltarea socials nationala din aceasta parte a Europei. Istoricii din tarilesocialiste au combAtut, de asemenea, caracterul reactionar al conceptiilor cu privire la statulsupranational".

Din partea delegatiei romIne, prof. L. Banyai a aratat ca Zwitter In raportul sAu despreimperiul habsburgic problema nationalA nu arata rolul hotArltor al maselor muncitoare is

social-sovini

si

gi

si

si

p

i

si

si

www.dacoromanica.ro

160 VIATA STI INTIFICA 8

estramarea imperiului habsburgic, care a avut loc in conditiile influentei victoriei Marii RevolutilSocialists din Octombrie si ale infringeril puterilor centrale, a aratat lipsa totals a bibliografieiromine din lucrare neluarea suficienta In consideratie a luptei maselor din Transilvaniapentru eliberarea for social's nationals, scotina In relief trasaturile principale ale acestei lupte.

Lupta ideologies In cadrul acestei sedinte a culminat atunci and istoricul austriacH. Hantsch (preot catolic) istoricul american R. Kann au Incercat sd impund celor prezentiadoptarea unei rezolutii care sa sprijine crearea unei comisii Internationale de istorici, cu sediulla Viena, to vederea elaborarii unei lucrari Monarhia austro-ungara problema statului supra-national". La sedinta a fost distribuit oficial chiar textul unui memorandum" In care se afirma,printre altele, ca scopul acestei comisii ar fi sa dea material experimental pentru o noun orin-duire supranationala a Europei". De asemenea, in acest memorandum", se arata ca s-au gicreat comitete afiliate comisiei din Viena, in S.U.A., Anglia, Franta, Germania Occidentals$i Italia. In urina interventiilor categorice ale reprezentantilor tarilor socialisteR. S. Cehoslovaca, R.P. Romtna R.P. Ungara) prezidiul sedintei initiatorii propuneriiau fost sa renunte la votarea acestei rczolutii.

S-a ajuns la concluzia sa se creeze o comisiune compusa mai ales din istoricii din statelesuccesorale si care sa activeze, ca celelalte comisiuni, sub auspiciile Comitetului internationalal stiintelor istorice. Ulterior, la sedinta comitetului international, tinuta la 28 august, s-astabilit ca cererea unor istorici austriaci de a institui la Viena un centru pentru studiul pro-blemei nationale in imperiul habsburgic sa nu fie discutata inainte de a se cere parerea tuturorcomitetelor nationale din statele succesorale.

In sectia a V-a au mai lost alte discutii importante la care istoricii romini au avutvn rol activ. Astfcl, pe marginea comunicarii istoricului reactionar englez Seton Watson jun.,,Intelectualitatea nationalismul In Europa de est 1848-1918", din partea delegatiei romIne,prof. V. Cheresteliu a aratat In interventia sa ca aceasta comunicare neglijeaza problema lega-turn intelectualitatii cu masele. A exemplificat diferitele pozitii ale intelectualitatii din istoriaTransilvaniei, relevtnd rolul inteledualilor romini legati de popor.

Conf. V. Maciu a Meat o interventie la raportul lui L. Girard (Paris) intitulat Istoriaintreprinderilor In secolul al XIX-lea". El a schitat trasaturile caracteristice ale Intreprinde-rilor din secolul al XIX -lca, atrdgind atentia asupra faptului ca intreprinderile aca-parate de capitalisti strain au servit acestora, pe linga exploatarea maselor muncitoare, lajefuirea bogatiilor tdrii noastre.

Conf. V. Popovici a facut o interventie la comunicarea lui B. Guile (Franta) Capitalurifranceze si cane ferate europene, 1852-1857", completind informatiile privind capitalul francezInvestit in Intreprinderile de cai ferate in Rominia.

Lupta ideologies ce s-a desfasurat, de multe ori, In Anal sediunilor a smuts valul obiec-tivitatii burgheze, mai ales acolo uncle interesele de class erau evidente ; ea a dus la uncledisensiuni, oscilari chiar din Inapoi In tabdra istoricilor burghezi.

Trebuie insa subliniat ca daca lupta dintre cele doud tabere ideologice a fost, uneori,deosebit de ascu tail, nu au lipsit nici recunoasterile aportului istoriografiei marxiste la elucidareadiferitelor probleme. Istoricii burghezi de buna credinta cauta sa cunoasca parerile marxistilor ;uneori, se vad siliti sa Tina seama de ele. G. Ritter (R.F.G.) a recunoscut lipsa de perspectiveIn istoriografia occidentals.

Unii istorici burghezi au luat pozitie fats de afirmatiile nestiintifice ale altora. Asa alost cazul istoricului american Hallgarten la adresa istoricilor vest-germani.

§i

shiP

$i

rominesti

siai

si

51

si

si

I

st

www.dacoromanica.ro

VIATA $TIINTIFICA 161

La Congres s-a putut constata o reala dorinta de colaborare internationals din parteaa numerosi istorici din tarile capitaliste. Aceasta s-a Want si din invitatille pe care le-a primitdelegatia noastra de a colabora la activitatea comisiunilor, de a organiza In comun colocviipe anumite teme. In acelasi sens trebuie Inteles interesul fats de standul nostru la Expozitiade carp organizata cu ocazia congresului si mai ales succesul obtinut de volumul Nouvelles4tudes d'histoire", culegere de studii Inchinata congresului primita cu deosebit interes sisolicitata de numerosi istorici. Asemenea volume au publicat alte tart de democratie populara(111.S. Cehoslovaca, R. P. Bulgaria, R.P. Ungara).

O marturie a succeselor delegatiel noastre si a posibilitatilor de apropiere colaborareprincipiala a constituit-o larga participare a istoricilor din tarile socialiste capitaliste invitatlde delegatia romina la receptia data de catre Legatia R.P.R. cu prilejul zilei de 23 August.

Comitetul international al stiintelor istorice a ales un nou birou pe o perioada de cinciani, In frunte cu prof. Heinrich F. Schmid (Austria) ca presedinte si 2 vicepresedint.i : acad.A. A. Guber (U.R.S.S.) $i prof. Torvald H6jer (Suedia). In birou a mai fost ales si istoricul pro-gresist japonez prof. Kohachiro Takahashi. edinta viitoare a Comitetului general va avea locla Londra In 1962, iar Congresul al XII-lea, la Viena, In 1965.

Congresul international de still* istorice tinut la Stockholm a constituit un Insemnateveniment al vietii stiintifice internationale, o confruntare de opinii utila necesarti In cares-a afirmat puternic conceptia materialismului istoric si In care istoriografia marxist-leninista

demonstrat Inca o data superioritatea.

IMPORTANTA CEL1TI DE-AL XXV-LEA CONGRESINTERNATIONAL AL ORIENTALITILOR

(MOSCOVA, AUGUST 1960)PENTRU CERCETARILE ISTORICE

Intre 9-16 august ac. a avut loc In capitala Uniunii Sovietice al XXV-Iea Congresinternational al orientalistilor la care a participat o delegatie din R.P.R., sub conducereaacad. Al. Graur. Nu se poate Intelege importanta acestui mare eveniment din Istoria orienta-listicii faro o privire asupra congreselor anterioare. Se tie ca In Rusia, unde dezvoltarea stu-diilor orientale in secolul at XIX-lea obtinuse succese mai mari cleat In Europa apuseanii 1,gi mai ales dupa Infiintarea Scat de limbi orientale din Paris (1795) 2, a Muzeului asiatic alRusiei (1818)3 si a Facultatii de limbi orientale din Petersburg (1855) 4, au fost create premisepentru tinerea unor congrese In acest domeniu.

Primul congres international al orientalistilor a avut loc la Paris In (1873), and s-au sta-bilit principiile care stau la baza congreselor ulterioare. Amintim In treacat ca aid a luat partesi o delegatie din partea RomIniel, compusa din 30 de persoane, In frunte cu B. P. Hasdeu,A. T. Laurian si V. A. Urechia 5. Congresul al II-lea a avut loc la Londra (1874), iar cel de-al

I Cf. VI. Bartol'd, Istoria izueenia Vostoka v Evrope i v Rossii, ed. a II-a, Leningrad,1925, p. 203. (ed. I, Petersburg, 1911).

2 Cf. Notice historigue sur l'ecole spectate des langues orientates vivantes, In Publica-tions de l'Ecole des langues orientales vivantes, II-e serie, vol. IX, Paris, 1883, p. I LX.

3 Cf. Aziatski Muzei Rossiskoi Akademii Nauk (1818-1918), St. Petersburg, 1920.4 Cf. A. N. Kononov, Vostainti Fakullet Leningradskogo universiteta (1855 1955),

in Vestnik Leningradskogo Universiteta", nr. 8, Leningrad, 1957, 22 p.5 Cf. Congres international des orientalistes. Compte-rendu de la premiere session, Paris,

1873, p. XXXIX XL.

11 c. 4741

sisl

sigl

sl

si

www.dacoromanica.ro


III-lea la Petersburg (1876), care a Post temeinic organizat de corifeii orientalisticii ruse Infrunte cu V. V. Grigoriev, presedintele Congresului 1.

E de retinut ca la unul din congresele urmatoare a mai participat eruditul istoric ¢i filologroman B. P. Hasdeu cu o comunicare intitulata : Sur les &merits lures dans la langue roumaine.Notice lue au VII-e Congres Orientalistes a Vienne, le 2 octobre 1886, Bucarest, 1886, 21 p.

Vechea Academie RominA a mai primit invitatii pentru congresele internationale :al XI-lea (Paris-1897), al XII-lea (Roma-1899), al XIII-lea (Hamburg-1902) si al XIV-lea(Alger-1905) etc., dar participarea nu putea sa fie decit formals 2.

Din cauza razboiului balcanic si a primului razboi mondial, linerea congreselor Inter-nationale de orientalistica a Post Impledicata. Abia In 1928 a lost reluath seria acestor congrese,la Oxford (XVII) 3, tinindu-se regulat din trei in trei ani pins in 1938, rind are loc al XX-leaCongres international In Bruxelles 4. Tot din cauza razboiului a urmat o nouA lntrerupere,de zece ani, a desfasurarii congreselor de orientalisticA.

In ceea ce priveste tematica celor 20 de congrese Internationale, tinute pinA In ajunulrazboi, se limita de obicei la probleme aride de filologie lingvistica, neglijlndu -se cele

din domeniul istoriei. In ceea ce priveste interpretarea materialelor nu putea sa fie decit idealista.Duna cel de-al doilea razboi mondial, a Post reluat firul congreselor Internationale ale

orientalistilor, In proportii necunoscute In trecut. Astfel, congresele au lost tinute regulat dintrei In trei ani : al XXI-lea la Paris (1948) 5, al XXII-lea la Istanbul (1951) 6 etc. la care parti-cipa un numar din ce in ce mai mare de tari. La al XXIII-lea Congres de la Cambridge (1954) 7,au participat 900 de delegati din 32 de tad, cu 330 de comunIcari, repartizate In 11 sectli, farla eel de-al XXIV-lea Congres (Munchen- 1957)8 au Post prezenti 1500 de delegati, din circa 40de tars, cu 450 de comunicari, In cadrul a 14 sectii. Insa, cu toata proportia tor, o Mina partedin tematica comunicarilor a Yost Ingusta, ca Originea turceasca a toponimiei Dobrogea",expunerile abundau In factologie, erau rupte de viata social - economics si interpretate de obiceiidealist. Insasi repartizarea comunicarilor In sectiile de mai sus, adesea nu reflecta o realitate

Contributiile din domeniul istoriei an ocupat un loc foarte restrins, jar probleme ca :Perivdizarea isloriel unor popoare din Orient, pe baza desfasurarii modurilor de productie,schimbarile In structura social - economics, problema formarli unor natiuni socialists orientale

multe alte teme interesante erau straine cercetatorilor burghezi. La congresele internationalsde la Cambridge si Milnchen, Insasi presa burgheza (de ex. ziarul englez Times din 30 august1954) a relevat ca delegatia sovietica avind de fiecare data peste 20 de orientalisti, sub condu-cerea lui A. Guber (1954) si B. G. Gafurov (1957), a adus un aport pretios pentru bunul mers

1 Cf. Trudt trergo mejdunarodnogo s'ezda orientalistov, St. Petersburg, 1879-1880,2 vol. si A. P. Baziant, Treli mejdunarodnti i pervti v Rossii. Iz istorii mejdunarodnlbkongressov vostokovedov, In Problem! Vostokovedenia" 3 (Moscova), 240-245.

2 Cf. Analele Academiei Romtne. Partea administrative dezbaterile, seria II, t. XIX,1896-1897, p. 43; t. XXV (1902-1903), Buc., 1903, p. 23 si t. XXVI, 1903-1904, Buc.,1904, p. 64 etc.

3 Cf. Proceedings of the seventeenth international Congress of Orientalists, Oxford 1928,London, 1929, 117 p.

4 Cf. Arles du XX-e Congres international des Orientalistes, Bruxelles, 1938, Bruxelles,1940, VII -1- 392 p.

Cf. Ades du XXI-e Congres international des Orientalistes, Paris, 1948,1949, 3 409 p.Cf. Proceedings of the 22nd Congress of Orientalists, Istanbul, 1951, Ed. by Z. V. Togan,

2 VOL7 Cf. Proceedings of the twentythird international Congress of Orientalists. Cambridge,

21st. 28th. August 1954. Ed. by D. Sinor, London, 1957.Cf. Akten des vierundzwanzigslen internationalen Orientalistenkongresses, Munchen, 28,

August bis 4, Sept. 1957. Herausgegeben von H. Franke. Wiesbaden, 1959, XII + 776 Ss.

§i

mului §1

§tiintifica.

§i

§i

Io

+

www.dacoromanica.ro

11 VIATA $TIINTIFICA 163

al lucrarilor 1. 0 prezentare generals a celor 24 congrese internationale ale orientalistilor, maimult sub aspect bibliografic, ne-a dat-o orientalistul sovietic E. A. Beliaev, In coloanele revistelProblemele orientalisticii" (Problem? Vostokovedenia), nr. 4 (Moscova, 1960), p. 240-245 2.

Al XXV-lea Congres international al orientali*tilor, %inut la Moscova (9-16 august1960), atit prin faptul ca aid participa peste 60 de tad cu un numar de circa 2000 de delegati,cu peste 700 de comunicari *tiintif ice, aproape dublu feta de celelalte congrese, a insemnat pebuns dreptate evenimentul cel mai important din istoria orientalisticii.

Cu ocazia sedintei de deschidere (marti, 9 august a.c.) in aula Universitatii M. V. Lomo-nosov", A. Mikoian, prim vicepresedinte al Cbnsiliului de Miniltri al U.R.S.S., adresind unsaint calduros congresistilor s-a referit, printre altele, la marile transformari social-economicegi politice care au loc In zilele noastre In tarile din Orient. Apoi, a Post relief ata mirarea cres-cInda de eliberare nationalA din Odle coloniale si dependente. In concluzie, s-a aratat necesitateacercetarii complexe si multilaterale a istoriei, economiei, limbii, literaturii, artei, etnografiei,monumentelor materiale $i spirituale ale popoarelor din Orient (Asia *i Africa), nu numai Inperioada antics, medievalA si modern& ci mai ales In cea contemporand 3.

Intr-adevar, cInd Intregul Orient s-a trezit la o viata noua, studierea acestel burnt adevenit o problems de prima necesitate.

Preiedintele congresului B. G. Gafurov In discursul sau a refiefat printre altele,practice construirii socialiste In republicile sovietice din Asia Central& A mai scos Inevident& ca multumita politicii leniniste si a ajutorului friltesc dat de poporul rus *icelelalte popoare ale U.R.S.S., aceste republici au facut progrese remarcabile In dezvol-tarea economiei $i culturii lor. In concluzie s-a subliniat marea Insemnatate a experienteiAsiei Centrale sovietice in cons truirea si victoria socialismului 4.

U.R.S.S. cu bogatele sale traditii In domeniul orientalisticii, dezvoltate In conditii nos,dupe Marea Revolutie Socialists din Octombrie 5, a avut participarea cea mai bogata : 383membri-delegati cu 287 comunicari. 0 contributie Insemnata pentru bunul mers at lucrarilorau adus-o delegatiile tarilor socialiste ca R.S. Cehoslovaca (cu 51 delegati $i 19 comunicari),R.D.G. (cu 85 de membri si 40 de comunicari), R.P. UngarA (cu 29 membri si 18 comunicari),R.P. Polona (cu 19 delegati si 6 comunicari) etc.

In numar mare au participat si reprezentantii orientalisticii din tarile capitaliste apusene.Unii dintre ei, cu vederi progresiste, au contribuit la ridicarea calitatii comunicarilor. De ase-menea, au avut o participare bogata reprezentantii unor taxi din Asia ca India, Japonia, Afga-nistan, Nepal etc. ; din Africa : Etiopia, Ghana, Guineea, Kamerun, Nigeria, Uganda, Senegal,Tunis, Algeria, Maroc etc. Unele dintre ele participind pentru prima oars la acest malt forstiintific si-au dat seama ce inseamna pentru ei Uniunea Sovietica.Reprezentantii for au aratatprogresele stiintifice obtinute In mAsura eliberArii for nationale si sociale. Este demn de reliefatfaptul ca delegatia japoneza pe linga ca a fost numeroasa (55 de membri cu 30 de comunicari)

1 In aceasta privinta cf. E. A. Beliaev i S. L. Tihvinskii, Dvadfat tretii mejdunarodnt I.Kongress vostokovedov, In Voprosl istorii", 1 (M., 1955, p. 185-188 ; Kratkie Soobscenia.Instit. Vostok. A N SSSR, fasc. XVIII, (1959) p. 84 ; E. A. Beliaev, Dvadfat cetvertti mejdu-narodnii Kongress vostokovedov, In Probleml istorii" 1 (M., 1958), p. 216 -218; Sovetskoevostokovedenie", 1957, nr. 6, p. 186-189.

2 Cf. Annotalii. Mejdunarodnte Kongressi vostokovedov.3 Cf. Reci A. I. Mikoiana na XXV Me /dunarodnom kongresse vostokovedov 9 avgusta

1960 g., In Problem! Vostokovedenia", 5/196J, p. 3-6.4 Cf. amanuntit B. G. Gafurov, Pobeda sofializma na sovetskom vostoke, In ',Problem!,

VostokoN edenia", 5/1960, p. 7-19.6 Cf. M. Guboglu, Quarante ans d'iludes orientates en U.R.S.S. (1917 1957), in Studies

et acta orientalia", I (Buc., 1957/1958), p. 281-316.

-

www.dacoromanica.ro


a avut a contributie dintre cele mai pretioase. Astfel, B. G. Gafur,ov, presedintele congresului,eu ocazia sedintei de inchidere, tragind concluzii asupra lucrarilor congresului, a subliniat catrei invatati japonezi, In comunicarile lor, au aratat pericolul reinviedi militarismului impe-rialismului japonez pentru culture civilizatia lumii. Acest fapt a fost reliefat si in ziarulPravda din 17 august 1960.

Programul congresului (M.-190, 181 p.) cuprinde titlurile a 7671 de comunicari In Ern-bile : rusa, engleza, franceza gi germana. DupA continutul lor, acestea au fost repartikate In20 de sectii si 10 subsec%li (egiptologie, asiriologie, hitilologie, semitologie, bizantinolcgle, istoriafdrilor arabe, filologia araba, istoria Iranului, istoria Asiei Centrale, altaisticd cu subsectiile :lurcologie manciuristica, istoria Turciei, caucazolcgie, indianistica, Asia de sud-est, sinologieiCoreea, istoria Mongpliei, japonisticd etc.). Pentru prima oara au figurat aid doua sectii notafganisticci gi africanistica, ambele au dat dovada de o febrila activitate. Aproape jumatatedin numarul comunicarilor (vreo 300) sint din domeniul istoriei. Spatiul nu ne permite sa in-sistam asupra lor. Ne vom limita la unele aspecte generale ne vom ocupa mai Indeaproape deacelea care privesc istoria Orientului apropiat, In general, si de cele turco-bizantine In spe-cial. Acestea din urma prezinta un anumit interes pentru studiile noastre istorice.

0 scrie de comunicari au contribuit la elucidarea unor probleme istorice interesante Ca :phgresele realizate de unele stale din Asia si Africa In masura indpen&nfei for politice ;rile de eliberare nalionald; crearea statelor nalionale etc. Dupa cum s-a amintit mai sus, comuni-carile orientalistilor japonezi : Shozo Maejitna (Kyoto), Formarea si trascIturile caractertsticeale imperialismului japonez" (The Formation and Characteristics of Japanese Imperialism);Shiro Toyoda (Tokyo), Retnvierea militarisrmilui si imperialismului japonez" (The Resto-ration of the Japanese Militarism and Imperialism) si aceea a lui Yoshihiko Ono (Osaka),1?etnvierea imperialismului-japonez (Ressurrection of the Japanese Imperialism) an reliefat peri--coinl pe care fl prezinta imperialismul §i militarismul japonez. Alti doi invatati japonezi,Sadakuni Takaya (Kyoto) si Kyoichi Shishido, in comunicarile lor au demonstrat : Raspindireamarxismului In Japonia Inainte dupa 1928" (Marxism in (tie Development in Japan until1928 since 1928). Mai mutt ca la oricare alt congres s-a acordat atentia cuvenita rascoalelor

revolutiilor, fortelor motrice ale istoriei popoarelor din Orient. Asa de pilda S. P. Smirnov(Moscova) a sintetizat concretizat rezultatele cercetarilor sale privind Rolul rascoalei mah-diltilor In consolidarea triburilor Sudanului de nord" (Rol mand'sfskogo vosstania v konsolidafiiseverosudanskoi narodnos(i)1 ;M. S. Ivanov (Moscova), fn Fortele motrice ale revolutiei iranienedin anii 1905-1911" (Dvijuscie sill iranskoi revoliu fii . . .) a aratat lovitura data regimului feudaldin Persia. ComunicArile prezentate de Nicola Ziadeh (Beirut), R.form Movement in Tunisia;W. F. Wertheim (Amsterdam), Religions Reform Mwements in South-East Asia; HerbertBrautigen (Berlin), Zu &it Volksaufstand'n plyethnis^her Gruppen in Guizhon zwischen 1854and 1855, aratA lupta unor popoare din Orient Impotriva feudalismulul colonialismului.E de retinut ca o serie de comunicari prezentate de orientalistii japonezi, africani sovieticica Teijiro Kaubayashi, (Osaka), Economic and social Conditions of Labourers in Japan MosheInowe (Kyoto), Labour movement in Japan before the world war II ; Madjhemout Diop (Dakar),Development of Senegalese Working class ; L. H. Pritkovskii (Moscova), K voprosu o polojeniitrudiascihsia mass Nigerii v godi vtoroi mirovoi voint etc., ne arata ca pentru intlia ()aril In istoriaacestor congrese s-a acordat atentia cuvenitA istoriei miscarii muncitoresti In Orient, precum

diverselor probleme ale muncii. Nu a fost neglijatA nici cercetarea problemelor doctrineloreconomice, care pot fi ilustrate prin comunicarile prezentate de : S. Baisev (Alma-Ata), Rasfvetekonomiki Sovetskogo Kazahslana (1920-1960), S. A. Azimdjanova (Taskent), Nekolorte ekono-

1 In Problemt Vostokovedcnia", 5/1963, p. 207 se dA cifra de 628.

si

Si

rinsed-

gl

si

1

sl

IIl

16

www.dacoromanica.ro

13 VLATA *TIINTIFICA 165

miceskie vzgliadt Zahir ad-Diva Muhammcda Babura, izIojennle v Mubaine", I. S. MikeladzeOsnovnte puli razvitia ekonomiki Sovelskoi Gruzii; G. Mehnert (Berlin), Eine neue

Phase der wirts:haftspolitiszh.n Beziehungen Japans zu Ldnd'rn Si.dostasien etc.Un num5r restrIns de comunicari au Post consacrate valorificarii gindirii popoarelor

orientale, Incepind din cele mai vechi timpuri pInd astazi, ca Aladar Dobrovitz (Budapesta),Intrdiction a l'etude d: la philos)phie eg'plienne; Heinrich Simon (Berlin), Zum UniversalienProblem in der arabis-h^n Philosophie; Mehdi Rouhani (Paris), Or:g:nes d^ to philosophie.La philosophie est-elle née en Iran ? ; Jan EEkcs (Bratislava), Log:gue d' Avicenne (as-§ifa) etc.Cuprinsul comunic5rilor a demonstrat contributia popoarelor orientale la tezaurul gindiriiuniversale, spulberInd pdrerile unor cercetatori burghezi care Incearca sa minimalizeze acest rapt.

Pentru prima oara, aid, au Post prezentate dteva comunicdri privind periodizarea istorieisi literaturil unor popoar'e din Orient, bazata pe succesiunea modurilor de productie ca : I. Ia.Zlatkin (Moscova), Optt period:zafii istorii feccblizma a Mong3lii; I. Braginski (Moscova), 0 pro-bleme periodlzafii istorii pers"dsicoi i tadj:kskoi literatur (Zur Frage der Pericd:sicrung der Ge-schichte d:r persisclen and tad3h:kischon Literatur) etc.

Nu au lipsit din tematica congresului nici comunicarile privind istoria relatAilor interna-tionale dintre Orient si Occident. Pentru ilustrarea acestui fapt este suficient sa eft:1m contd-butia lui I. Umniakov, De l'histoire d-s relations internationales de l'Asie Centrale avec l'EuropeOccidentale au debut du XV-e siècle (M., 1960, 11 p.) etc.

Dupil o privire fugara asupra citorva calatorii apusene Ia Curtile hanilor mongoli (secolulat XIII-lea), autorul trateaza relaliile Incordate dintre Baiazid I Fulgerul Timur-Lenk, careau dus la lupta de la Ankara (1402). In continuare, se insista asupra unei corespondente diplo-matice dintre Timur statele europene cele mai Indepartate, In special Franta si Anglia. Aceastacorespondent5 ne arata ca Timur europenii aveau un dusman comun : puternicul ImperiuOtoman. AnalizIndu-se temeinic corespondenta dintre Timur fiul sat' Miran sah cu Carolal VI-lea, regele Frantei si Henric al IV-lea al Angliei, autorul aduce lumina asupra relatillorobscure ale Asiei Centrale cu Occidentul.

Ceea ce este demn de reliefat, sub raport organizatoric-stiintific este faptul as toate co-municarile orientaliltilor sovietici au Post publicate In limba rusk englezd, francez5 germand.Yn sedinte s-a folosit limba sectiilor respective. Comunic5rile au Post distribuite participantilorIn ajunul sedintelor. Expunem o serie dintre acestea, foarte strins legate de istoria OrientuluiApropiat : urartologul G.A. Melikisvili, Populafia rog:unilor s'plenlrionale d:n Nair-Urarlir sirolul ei to istoria Orientului antic 1, In care se analizeaza procesul istoric al populatiei din Trans-caucazia In cele mai vechi timpuri (mileniul I I. e.n.) ; cunoscuta bizantinista N. PigulevskaiaIn Arabii la panifa Bizanfului In veacul al IV-lea 2, sintetizind unui mare num5r de iz-Voare europene orientale, dupd ce expune situatia vechilor state Petra si Palmira (sec. III),cerceteaza situalia arabilor sub regina Mavia (Suracenorum gmlis rea'na), care pe la anul 376atinseser5 deja frontierele noului Imperiu Bizantin, cu ginduri agresive. I. PetruseVski, Foto-sirea muncii s-lavilor In Iran si In ldrile limitrole to Evul-M diu timpuriu 3..., aduce o contri-butie pretioasil In problema resturilor formatiei sclavagiste In societalea feudald a OrientuluiApropiat. A.D. Novicev In Contributia sa Notnazii tura din secolul al XV-lea [Ana to at XV III-lea 4, pornind de la tin adevar cunoscut, ca Insuli Imperiul Otoman s-a nascut dintr-o populatie

La population des regions septentrionales de NairiOurartu et sort role dans l'histoire del'ancien Orient. Moscou,Ed. de litterature orientale", 1960, 18 p. (Conferences presentees,par la delegation de I'U.R.S.S.).

2 Arabi u granif Vizantii a IV v,, Moskva, Izd. vostocinoi literaturl", 1960, 9 p.3 Emploi dp labcur ,d'esclaves en Iran et dans les pays limitrophes dans le bas Mogen-

Age... M., 1'60, 19 p.Les nomades tures du XV-e au XVIII-e siecles, M., 1960, 17 p.

d ^n

gl

1

fi

pi

sipi

pi

nitritepi

www.dacoromanica.ro

166 VIATA 14

nomadA, pe baza documentelor publicate de A. Refik, 0. Barkan si M. Gokbilgin, cerceteazAIn mod temeinic, sub diverse aspecte, in special social-economic, situatia populatieinomade seminomade : Wilk, care erau si to Dobrogea. Relleftndu-se importanfa temei destudiat : lupta ydrilcilor contra autoritalilor sultanului f i mai ales revollele lor, se conchide :micsorarea rolului nomazilor gi seminomazilor turd (sec. XVIXVIII) este rezultatulunui progres social $i economic (de altfel foarte lent) pe care 1-a cunoscut Turcia In Evul-Mediu".

A.S. Tveritinova, specialists in istoria medievall a Turciei, in Idei sociale to tratateleturcesti didaclice si politico-economice din veacuoilo XVI si XVII 1, analizind operele istoriceale lui LOW pasa (1564), Hasan KAfi (1595), Aini Ali (1607), Dervi§ Mehmed pasa (1640),Omer Avni (1642), Koci Bei (1640 si 1642), Katib Celebi (1653), All Geaus din Sofia $i SartMehmed pasa, scoate In relief importanfa unor idei sociale legate de diverse probleme ale feu-dalismului otoman. Pe baza unor date arhivistice, mai mult europene decit orientate, G.L.Bondarevski a analizat : Relafiile ruso-egiptene pe la finele ueacului at XIX-lea a, car A.H. Ba-bahodjaev, in lumina documentelor afgane si din Buchara, a cercetat Rdzboiul Afganistanuluipentru independenfa In anul 1919 3.

Nu se poate trece cu vederea comunicarea lui A. amsutdinov, intitulata: Prieteniasovieto -turcd din timpul anilor de luptd a Turciei pentru independenfif (1919-1922)4, dupa cearatA conditiile In care poporul turc, sub influenta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie,a inceput lupta pentru independenta sa nationalk reliefeazA ea aceastA amicitie s-a nAscut Infocul unei lupte, devenind unul din factorii importanti al victoriei Turciei impotriva invada-torilor strAini. Aceasta amicitie alaturi de eroismul lucratorilor taranilor turd care se In-armarA Impotriva cotropitorilor strAini, a jucat, atunci, un rol important in cucerirea indepen-dentei Turciei si stabilirea unei pad trainice in Orient.

Un mare numar de lucrari sovietice straine, publicate, sint consecrate cercetarliizvoarelor istorice, narative documentare. lata ctteva titluri privind Orientul apropiat

A.D. Papazian, Documentele oficiale persane, arabe st turcesti din Matenadaran, secotutXIV XIX si importanfa for pentru cercetarea viefii social-economice a farilor Orientului apro-pia( 5. S.B. Asurbeili, Seyahat-name a lui Evlia Celebi ca izvor pentru cercetarea istoriei social-economice fi politice a oraselor din Azerbaidjan in prima jumatate a veacului at XI II-lea 6. Go-municarea prezinta interes pentru noi, deoarece opera cunoscutului calator otoman EvliaCelebi, tontine descrieri bogate cu privire la trecutul tarilor romine de pe la mijlocul seco-lului al XVII-lea.

Turcologul gruzin S.S. Djikia, autorul a trei volume impunatoare privind Registrelede delalii ale vilaietului Georgia (Giirgistan) (1941-1959), concretizlndu-si concluziile saleasupra acestor pretioase izvoare istorice 7, reliefeaza importanfa for nu numai pentru cerce-tarea legaturilor politico-economice turco-gruzine ci st ale altor popoare din TranscaucaziaOrientul apropiat cu Imperiul Otoman.

1 Social ideas in turkish didactic politico-economik treatises of the XVI XVII centuries,M., 1960, 17 p.

Russko egipetskie otno4enia a konfe XIX veka, M., 1960, 13 p.8 Afghanistan's war for independence in 1919, M., 1960.

L'amitie sovielo-turque pendant les mulles de tulle de la Turquie pour ('independence(2919-1922), M., 1960, 8 p.

5 Persidskie, arabskie i turefkie ofifialnte document! Matenadarana XI V XI X vekouih znacenie dlia izucenia sofial'no-ekonomiceskoi jiznt strana blijnego vostoka, M., 1960, 22 p.

o Seiahat-name Evlia Celebi kak istodnik po izuceniu sofial'no-ekonomiceskoi i politiskoiistorii gorodov Azerbaidjana a pervoi polovine XVII veka, M., 1960, 12 p.

7 Ausfuhrliches Register des wildjets Giir§dstan, M., 1960, 13 p.

gi

:

i

5T11NTIPICA

II

IItI

si

si

www.dacoromanica.ro


A.M. Mugiriov In colaborare cu L.V. Dmitrieva $.a. au facut o bunii prezentare a ma-nuscriselor turcesti din Colectia Institutului de orientalistica al Academiei de Stiinte a U.R. S. S.1"dintre care unele prezinta un deosebit interes si pentru cercetarile noastre istorice. Neal:drattrebuie cercetate Msse: Cronica dinastiei Osmane" (Tarihi all Osman Ms.B. 727) de Rama-zan-efendi (1560-1621) ; Cronica lui M. Selaniki" (m. 1599), Tarih-i Selaniki-Ms. C. 565), Cro-nica otomanA" (Beda'i ul-veka'i) de Kodja Husein (163C) ; Istoria Bulgariei" (Tevarih But-garie Mss. A 1051, D. 481) ; Cronica hanilor din Crimeea" (Tari h-i hakan-i Kir tm Ms. C.861) ;Cronica Crimea" (Tarih-i Ktr In: Ms. B. 747, B.757) ; Cronica lui Sahib Ghirai han" (15231549) (Tevarih-i Sahib Ghirai han Mss: B. 765, B. 7E6, B. 767) etc. Aceste pretioase izvoareistorice care au capitole Intregi privind relatiile tarilor romtne cu Poarta Otomana si hanatulGhereid din Crimeea, trebuie cercetate §i extrase partite care ne privesc. Aceste informatli vorcompleta colectia noastra : Extrase dirt cronicele turcesti (sec. XV XVIII) privind ((triteromtne si regiurtile tnvecinate care asteaptA lumina tiparului.

In fine, M.R. Arunova, analizind sub diverse aspecte firmanul lui Nadir-Sah Afsari(1736-1747) 2, aratA importanta lui ca izvor istoric pentru problemele social-economice *Irelatille politice ale statului lui Nadir-Sah etc.

Prezinta interes pentru cercetArile noastre istorice. $i cele 27 de comunicari (cf. Program,p. 38-43, nrele. 135-162) prezentate in cadrul Sectiei de bizantinologie (a V-a), de sub condu-cerea savantei N.V. Pigulevskaia. De aceea credem cA nu este lipsita de interes chiar o simplaInlirare a titlurilor de mai jos :

Gyula Moravcsik (Budapesta), Relatiile bizantino-mameluce In veacul al XV-lea"(Vizantiisko-Mamliukskie otnosenia v XV v.).

Joseph Nasrullah (Paris), Patriarches et eveques meichites peintres d'icOnes et minia-turistes des XV II-e et XV III-e siecles.

Djurdje Boskovici (Belgrad), Sur l'uniti et les contraires dans la culture anciennede l'Eurasie.

Jean Richard (Dijon), La vogue de l'Orient dans la litterature occidentale auMogen -Age.

Anastasios K. Orlandos (Athens), The frescoes recently discovered in the Monasteryof Patmos.

David Talbot Rice (Edinburgh), The mosaics of the Great Mosque of Damascus, andthose of the Imperial Palace at Constantinople.

N.V. Lasareff (Moscova), Les procedes de la stylisation lin6aire dans la peinturebizantine des XXII-es siecles et leur sources (Priem! lineinoi stilizafii v Vizantiiskoi fivopisiv X XII vv. i lit istoki).

F. Forlati (Venezia), New data from San Marco, Venice.Harutin Kurdian (Wichita), Assizes of Antioch.E. Lipschitz (Leningrad), Vizantiiskoe zakonodatel'stvo i pravo VI VIII vv. i

vopros o vostocinom haraktere vizantiiskogo feodalizma" (Das Problem vom sogenannten orien-talischen Charakter der byzantinischen Gesetzgebung and des Rechtes (6-8 Jh.).

A.P. Kaldan (Moscova), Formen des bedingten Eigentums in Byzanz (Formi uslovnoizobstvennosti v Vizantii) im X. XII. Jahrhundert.

Mohammed Ahmed Husein (Cairo), The Imperialistic Elements of the Crusades.Johannes Irmischer (Berlin), Theodoros Gaza als griechischer Patriot.

1 Turcie manuscripts in the collection of the Institute of Oriental studies of the Academyof sciences of the U.S.S.R., M., 1960, 31 p.

2 Fermant Nadir-$aha Afsara (1736 1747), kale istoriceskii istocinik, M., 1960, 16 p.www.dacoromanica.ro

'168 VIATA STIINTIFICA Lg

Imre Trencsenyi-Waldapfel (Budapest), Die Mythe des Goldenen Zeitalters und ihreorientalischen Quellen.

D. Aufhauser (MUnchen), Pilgerberichte aus verschiedenen religi5sen Kulluren derMenschheit.

G.L. Kurbatov (Leningrad), Termin 84,oq u Libania i vopros o proishozdenii uizan-liiskih d'mou (Le terme 874[Loc dans les oeuvres de Libanius et la question de l'origine des87w.,01, byzantins).

Zvi Ankori (Jerusalim), Karailes in Byzantium and the Crusades.Kenneth Willis Clark (Durham, N.C. U.S.A.), The Manuscript Treasures of St_

,Catherin'a Monasle ry in Sinai.Alexander Bohlig (Halle), Die Arbeit an d'n Koptischen Manichaica,Iris Habib el-Masri (Heliopolis), Abba Dioscurus.Jean Dazvillier (Toulouse), L'expansion d3 la nation copte au moyen-age.Stefan Strelcyn (Warszawa), Trailes med:caux ethiopiens.A.G. Lundin (Leningrad), Yadi ii Zarih, son of Sumhu alag.Charles D. Matthews (Dhahran), Non-Arabic PICC3 Names in Southern Arabia.P. Hendrix (Dordrecht), The Three Angels on Roubleu's Trinity".A.V. Banck, Byzance et ('Orient d'apres quelques dmtnees d'art applique du XI -eme

et du XII-eme siecles.S.V. Udaltava (U.R.S.S.), Nekotorte dsnnte vizantiiskih papirusov VIVII vv. o for-

Inah zemlevladenia i polojenii rabov i kolonov (Neue Any then Byzantinis:Ivr papyri aus damVI. VII. Jahrhund'rt fiber die Grundbesitzformen urd Lage von Sklapen urd Colon!).

Hr. Bartikian, Sigailicance of the Will of Eustathius Bilas (1959) for the Study of thehistory of Armenia and Georgia in the epoch of Byzantine Dominion.

Desigur comunicArile prezentate In Sectia a XII-a (Istoria Turciei) intereseazd mai In-deaproape, dcoarece In cele mai multe este vorba de Imperiul Otoman din care au fficut parteodinloaril Tile Romfne. lath pe cele care at prezenta un anurnit interes pentru noi :

L. Fekete (Budapesta), Intr-o problem& marunta Tacoma" und seine Synonymen,a dat dovadd de =MA scrupu]ozitate stiintifica In analiza acestui element palcografic-diplo-matic (lamma) si a sinonimelor sale din cuprinsul documentelor turcelti, care se ga'sesc In numi"umare si la noi.

S. A. Dimitrov (Sofia), Lichidarea stapInirii feudale a spahiilor asupra pdmIntului'In tdrile bulgdresti" (Likuidifia lenno-spahiiskop zemlev!adPnia u Bolgarskih zemliah).

Bistra A. Tvetkova (Sofia), Relatiile agrare In Imperiul Otoman In sec. XVIXVIIIcu privire la pamlinturile bulgaresti" (Ag.'arnle otnosenia v Ottomanskoi imperii u XV IXVIIIDv. s ucetom bolprskih zemeli), In care cunoscuta cereetatoare f1i concretizeazd concluziiledespre aceastd problems.

Hamid Hadjibekid (Saraievo), Giziya (haraci) In Imperiul Otoman" (Giziya vOsmanskom gasudarstue), In care se ocupd de evolutia ddrit per capita" Incepind din 1512.i pInd In sccolul al XVIII-lea.

V. P. Mutafcieva (Sofia), Sistemul feudalo-militar asupra pamIntului In ImperiulOtoman fare mijlocul secolului al XV-lea mijlocul secolului al XVII-lea ( Voenno-lennoe.zem-leOlaa-nie Osmanskoi imperii seredint XV seredint X VII vv.). [Obs. In lipsa autoarei comuni-carca a Post cititii de Nikola Todorov].

Bekir Silk! Baykal (Ankara), Rivalitatea dintre Mehmed II si Uzun Hasan. Pro-blema Trapezuntului". (The Rivalry between M,hmcd II and Uzun Hasan. The Problem ofTrapezunt. Pe baza cltorva documente, istoricul turc analizeaza Inceputurile conflictului dintreCei doi suverani. Vorbindu-se de alianta statelor europene cu Uzun Hasan, se omite alianta

gi

:

gi

www.dacoromanica.ro

VRTA *T1INTIFICA 169

rattstuia din urma cu Moldova, fapt marturisit de o scrisoare in persand (1472), tradusa In.latind de genovezul Constantin de Sarra (1472) si adresata lui Stefan eel Marel.

John R. Walsh (Edinburgh), Razboiul otoman-persan 1577-1588" (The Ottoman-Persian war 1577-1588), in care se analizeaza serios relatiile politice militare cu safizii.

. Mai figureaza In program Jacob C. Hurewitz (New York), Europenizarea slujbelordiplomatice In Imperiul Otoman In sec. al XIX-lea" (The europcanization of the OttomaA Diplo-

,macy in, the 19-th Century).Omer Lfifti Barkan (Istanbul), Organizarea lucriirilor de constructie ale moscheci

Suleimanie cu anexele sale de binefacere (1551- 1558)" (L'organisation des travaux de la cons-traction de la m2squee d. Souleimanieh avec ses annexes 41C bienfaisence (1551-1558). Cunoscutuleconomist turc, sintetizInd cuprinsul a citorva sute de registre turceiti din arhiva accstei in-stitutii, pe baza unor statistici cerceteaza evolutia Intregul proces de mimed a construirii

acestei geamii, care a jucat un mare rol In viata musulmanilor. Comunicarea a stlrnit un deose-. bit interes In rindurile auditorilor care au cerut diverse ldmuriri la care conferentiarul a riispuns. cu promptitudine.

Uriel Heyd (Ierusalim), Vechiul Kanun-pame" turcesc privind infractiunile penale"(The Old Ottoman Kannu-names" dealing Criminal Law).

Tibor Halasi-Kun (New York), Sangeaeul de la Szeged In 1578" (The Sandjak ofSzeged in 1578).

Hazim Saba'novici (Ssraievo), Sistemul Imp6r(irii administrative In Impe-riul Otoman" Sistema administrativnogo razdelenia P Osmanskoi lmperii), In careeduce unele preci2arii si completari la administratia cunoScuta.

Kenan Akyilz (Ankara), Tanzimatul [reformele] Junii turci" (The Tanzimat andthe Young Turks), problema a fost bine tratata dar aduce unele complctari pe baza arhivciI. Themo (Megidia).

Dankwant A. Rustow (New York) Aparitia consolidarca nationale turcestiIntro Mill 1918 -1922 (Origin and Consolidation of the Turkish Nationalist Movement 1918-1922).

Gotthard Jaschee (Miinster/Westf), Cind a planuit Mustafa Kemmal sa construiasc5Republica Tared" (Wann hat M istafa Kemmal die Err:chtung der Tiirkischen Republik geplant).

Josef Kabrda (Brno), Clteva probleme ale studillor istoriei popoarelor balcanicesub dominatia otomana" (Quelques problemes d's eludes de l'h:stoire peuples balkaniquessows la domination Ottomane).

Nikola T. Todorov (Sofia) a Incheiat seria comunicarilor acestei sectii cu Oraselebalcanice In sec. XVI XVIII (Balkanskii prod XVI X VIII vv.) etc.

ConCluziile generale asupra comunicarilor le-a tras prof. A. F. Miller, conducatorulsectiei, care a reliefat necesitatea cooperarii dintre statcle care au problems comune privind Inspecial pe cele legate de dominatia otomana.

InsSIi din4nsirarea unora dintre titluri rciese clar a pe chid tematica congreselor an-terioare era orientate numai spre elucidarea trecutului popoarelor orientate, col de la Mos-cova, pentru prima ()all, a dat atentia euvenitu problemelor istoriei contemporane. In

timp orientaliltilor le-a revenit sarcina de a sprijini popoarelc din Asia si Africa ca sa sedezvolte In pas' cu necesitalile civilizatiei si culturii contemporane. Aceastd sarcina de cinste,care revine orientalistilor contemporaneisti a fost relicfatil In cuvIntarilc tovariisului A. Mikoiansi B.G. Gafurov.

1 Publicatli de C. Esarcu In Columna lui Traian", Buc., 1876, an. VII, t. I, p. 464466, reprodusa In Hurmuzaki II, 2, p. 124 si mai ales P. Cancel, Data epislolei lui Uzun-Masancdtre col Mare §i misiunea tut Isac beg, Buc., 1912, 40 p. ($eminarul de Istoria Ro-minilor).

gi

miscAril

d's

,.5lefan

ii

gi

Si

st ace-4asi

www.dacoromanica.ro

170 V1ATA 5T1INTIFICA IS

Pe marginea comunicarilor au fost purtate discutil care au adus precizari sl completariIn diverse probleme. Anumite Incercarl ale reactiunii au fost puse pe loc la punct. Astfel,interventia orientalistului" suedez Harald de Sikard (Uppsala), fost misionar In Rodhesiaseptentrionala, care a Incercat sa justifice asa-zisa misiune civilizatoare "a colonialistilor, afost respinsa de congresisti. De asemenea a fost data replica cuvenita unor delegati americanssi englezi care an Incercat sa ascunda esenta exploatatoare, profund reactionara, a conduca-torilor africani de triburi, reprezentanti si aparatori ai orinduirii feudale. Ca raspuns, oamenilde stiinta din Africa §i -au luat drept sarcina salt elaboreze o adevarata istorie a continen-tului negru.

Parcurgind titlurile voluminosului Program, si articolul consacrat acestui congres 1se vede ca problemei cercetaril, editarii, inventarierii si catalogaril izvoarelor orientate (manu-scrise, documente, inscriptil etc.) I-au fost consacrate un mare numar de comunicari, nu numalde delegatia U.R.S.S. ci si de strAini. Sint demne de retinut propunerea $i rezolutiile privindIntocmirea unui Corpus at tzvoarelor orientate pentru istoria Europei centrale si de sud-est de catreorientalistii din U.R.S.S., In colaborare cu eel din Odle de democratie populara. 0 astfel delucrare monumental& este foarte necesara pentru cercetarea unui complex de probleme istoricelegate, mai ales, de .regimul dominatiel otomane asupra unei serif de popoare.

*Se stie ca Cara noastra in trecut participase formal la douA sau trei congrese Inter-

nationale ale orientalistilor. Acum a luat parte printr-o delegatie de cinci membri ai Sect leide studii orientate de pe linga Societatea de stiinte istorice $i filologice din R.P.R. (treicercetatori principali de la institutele Academiei R.P.R. 1i doi lectori de limbi orientate dela Facultatea de filologie a Universitatii C. I. Parhon"). Delegatia R.P.R., sub conducereaacademicianului Al. Graur, a prezentat trei comunicari, una din domeniul istoriei, alta dindomeniul lingvisticii $i a treia din ramura dialectologiel. Astfel, M. Guboglu, presedintele Sectieide studii orientate, a expus succint, in limba tura, comunicarea sa despre Campania sulfa-natal Suleiman Magnificul In Moldova (15381945 H.), to lumina cronicilor turcesti (Sectiaa XII-a). In partea sa introductiva, comunicarea cuprinde o periodizare a relatillor turco-moldovenesti de pe la inceputul veacului at XV-lea pint' la inceputul domniei lui SuleimanMagnificul (1520-1566). Concomitent se insists $i asupra caracterului mai mutt ostilal acestor relatil axate pe plata haraciului (de la 2 000 la 10 OM de galbeni). UrmeazA primelerelatil ale tut Petru Rare (1527-1538) cu Poarta, analiztndu-se complexul de cauze care audeztantuit aceastA campanie. Descriindu-se desfasurarea ei, incepind din Istanbul pina la Su-ceava, se insists asupra urmarilor care au dus la pierderea independentei moldovenelti pentructteva veacuri, pins la 1877-1878.

VI. Drimba, In Graiul caraimilor dirt R.P.R. (sec. XI), face o sumara caracterizare Inlimba francezA a dialectului acestui mic grup de Marl mozaici (caraimi), considerati de istoriclca urmasi ai vechilor hazari care au avut imperiul for la nord de Marea Caspica. In fine, VladBanateanu a citit In limba rusa : Problemele etnogenezei armenilor. Comunicarile deleggiei ro-mtnesti, de altf el ca si toate celelalte au fost gasite interesante, cu date nos, bine primite si Ingeneral pozitiv apreciate.

Au mai participat regulat la toate sedintzle Sectiilor XI si XII Ion Matei (turca) siMamut Enver (tatarA), tar unit din delegatiI noltri an luat cuyintul la ctteva comunicArLDoi dintre delegatii R.P.R.: VI. Drimba si M. Guboglu au avut cinstea de a prezida cite o-sedinta, in cadrul Sectiilor XI (allaisticd- turcologie) $i XII (istoria Turciei).

1 Cf. XXV Mejdunarodnti Kongres vostokovedov, In Problemt Vostokovedenia",5/1960, p. 206 220.

www.dacoromanica.ro

19 VIATA *TIINTIFICA 171

Comunicarile au aratat superioritatea orientallsticil sovietice §i a celei din tarile soda-2iste fats de cea a tarilor occidentale. Insa la acest succes au contribuit si unit orientalist!din tarile apusene, cu vederi progresiste.

Delegatia noastra a prezentat nu numai comunicari ci st citeva publican' ca : Studtaet oda orientalia (vol. I, II si macheta III, 1958-1960) a Soc. de stiinte istorice sl filologicedin R.P.R. ; M. Guboglu, Paleografia $i diplomatica turco-osmand. Studiu $i album, Ed. Acad.R.P.R. (1958) si Catalogui d9cumentelor turcesti (1960, 728 p. fase.) de M. Guboglu, publicatde Directia Generals a Arhivelor Statului din R.P.R. In sedinta s-a accentuat ca nu este bine caunul sl acelasi document sa fie publicat de cite 7-8 or', tar un noian de documente turcesti carear aduce multi lumina In diverse probleme, sa nu fie mid macar semnalate. Cu aceasta ocazie,citIndu -se articolul lul M. Guboglu Contributions roumaines aux dudes orientates, dinArchiv.Orientalni" XXIV, 3 (Praha, 195C), s-a aratat ca nici In istoriografia romlneasca nu au fostfolosite documentele turcesti In masura dorita. In aceasta privinta s-a luat hotartrea de a setrece la o munca de colaborare cu tema : Izvoarele orientate privind istoria Europei centrale sisud-estice. Aceasta figureaza si In planul de lucru al Academiei U.R.S.S. R.P.R., Incept:1ddin 1961. Din partea noastra munca va fi condusa de M. Guboglu, tar din partea Academie'Sovietice de A.S. Tveritinova.

Cu ocazia sedintelor din 13 si 15 aUg., convocate de B. C. Gafurov, presedintele congre-tutu' st directorul Institutului popoarelor Asiei de pe lInga Academia de Stiinte a U.R.S.S., cudelegatii tarilor de democratie populara, la care am participat si not, pe baza relatiilor con-ferintelor preliminare de la Praga s1 Varsovia, s-a cautat o solutie pentru o colaborare mairodnica tntre aceste tar! si U.R. S. S. pe tartm international. De fapt unul dintre telurile princi-pale ale acestui congres, a fost si Intarirea colaborarii dintre U.R. S.S. si tarile de democraticpopulara si in domeniul orientalisticil. B. G. Gafurov, trectnd in revista realizarile orientalisticilIn tarile socialiste a remarcat succesele din domeniul turcologiei In Cara noastra.

Amintim ca pentru delegatii de la congres au fost organizate ctteva expozitii ca de pildi-cea de arta populara a popoarelor orientate din U.R.S.S., expozitia de carti a editurilor de orien-talistica din U.R.S.S. si din alte tars (Olanda, Franta, R. F .Germans, Turcia etc.). Aceasta fru-anoasa si utila expoiitie a fost organizate de cunoscuta cercetatoare A. S. Tveritinova.

Tot in cinstea acestui congres au fost organizate dolla seri culturale, una de dansuri stinuzica si alta de recitari din bogatul folclor al popoarelor din Orientul sovietic (Azerbaigean,Armenia, Uzbechistan, Cazahstan, Tadjikistan etc.), care au sttrnit admiratie si aplauze vii.

Delegatia noastra a consultat bibliotecile Institutului de istorie al popoarelor Age',uncle se gasesc numeroase opere care intereseaza direct si trecutul patriot noastre. DelegatiaR.P.R. a fost pretutindeni bine primita si cu cea mai mare amabilitate.

Ne-am Intors de la acest congres cu convingerea ca studiile orientate de la not trebuieIntarite, sprijinite, si dezvoltate si mai mult. Daca ne &dim la relatiile tarilor romtne cudiversele popoare orientate, Indeosebi turcice, la numeroasele materiale orientate pastrate Inarhivele noastre si In cele de peste hotare (Bulgaria, Turcia etc.) la legaturile de astazi de ordindiplomatic si comercial-economic aproape cu Intregul Orient, necesitatea Intaririi studiilororientate devine o problem& de mare importanta. S-a hotartt ca urmatorul congres sa alba locIn India (1963), pentru a cam' intImpinare Sectia de studii orientate si-a Intocmit un plan deciteva publicatii, potrivit cu specificul acestei reuniuni a orientalistilor din lumea Intreaga.Este vorba de un studiu privind Cultura $i Civiltzajia Indiei (A. Frenkian si VI. Banateanu),altul sub aspect istoric-juridic-lingvistic despre Tiganii din Romtnia (C. Tanase) si In fine, doua.articole India In cronicile ofurceqti (M. Guboglu) si India In literatura romtneascd (DorotheeaSasu-Timerman).

M. Guboglu

-1-

si

www.dacoromanica.ro

172 VIATA $TIINTIFIcA

CENTENARUL UNITATII ITALIEILA INSTITUTUL GRAMSCI DIN ROMA

Miscarea pentru unitatea Italiei, cunoscuta sub numele de Risorgimento, a impus eaprincipal obiectiv al revolutiei italiene din 1848 Infaptuirea statului national Italian. Contra-dictiile dintre liberalil moderati, care reprezentau pe mosierii imburgheziti sl marea burghezie,si democratil condusl de Mazzini si Garibaldi, exponenti ai burgheziel mijlocii si mici, au slabitlupta de eliberare unitate nationals a poporului italian sI au dus la Infringerea revolutiei.

Continuarea luptei revolutionare de catre democrati, In anii de dupa 1849, a slabit rezis-tenta conservatoare, iar participarea Sardiniei la razboiul Crimeii a dat posOilitatea liberalilormoderati condusi de Cavour sa puns In aplicare In 1859 planul de extindere In nordul Italiei aregatului sard prin indepartarea dominatiei austriace. Politica lui Cavour, de infaptuire a unitatiipc calea razboiului si a manevrelor diplomatice, n-a dat toate rezultatele scontate, fiind limi-tan tie intercsele de class ale burgheziel europene, In primul rind franceze, care se temea casfartmarea monarhiei habsburgice ar duce la izbucnirea unei not revolutii democratice. !malupta revolutionara pentru unitate si democratic a poporului italian a depasit aceste limite.In martie 1860 micii tirani din Toscana si Emilia au Post alungati si cele douh tinuturi s-aualipit regatului sard, iar In mai al aceluiasi an Garibaldi airasculat poporul din Sicilia si apotpe cel din Napoli. Din unirea sudului peninsulei cu regatul.sard, s-a ajuns In martie 1861 laformarca statului italian. Aceasta unire nu s-a facut Irma sub conducerea democratului Garibaldi,ci sub accea a liberalului moderat Cavour, din care cauza nu s-a ajuns la o republics democrats,ci la un regat condus de mosieri liberali si burghezi, si s-au pastrat in agricultura sudului puterniceresturi feudale, reflectate si to organ'tarea statului, Considerind ea nu actiunea militara sfdiplomatica a lui Cavour a fost determinants In formarca statului national italian, ci lupta re-volutionara a maselor, declansata deschis to martie 1860, Institutul de studii Gramsci din Romaal Partidului Comunist Italian a organizat in zilele de 19-21 martie 1960, la 100 de ani dela dcclansarea miscarilor populare, un Congres stiintific, avind ca tuna dezbaterea problemelorlegate de unitatca Italiei.

In afara de numerosi istorici marxisti italieni, au participat ca invitati istorici marxistidin multe tart europene. Toate statele socialiste europene au Post reprezentate. Delegatiasovietica a Post condusd de V. M. Hvostov, directorul Institutului de istorie al Academieide 1.iinte a LI.R.S.S. Din tara noastra au participat acad. A. Otetea, directorul Institutuluide istorie al Academiei R.P.R., prof. Tudor Bugnariu si conf. Vasile Maciu. Dezbaterilc Con-gresului au Post urmarite de conducatorii Partidului Comunist Italian, In frunte cu PalmiroTogliatti.

Luc? Arlie Congresului au inceput in ficcare din cele trei zile printr-un substantial raport(relazione), a carui expuncre a durat cel putin doua ore. Dupa rapoarte au urmat interventiilesi comunicarile. In afara numeroaselor interventil si comunichri ale istoricilor marxisti italienicare au dovedit o adInca cunoastere a problemelor puse in discutie .o temeinica stapinire ametodei materialist-dialectice, au facut interventii istoricii straini, In special cei din Virilesocialiste. V. M. Hvostov a facut o comunicare privind atitudinea democratilor revo-lutionari rusi fats de problema unitatii Italiei. Acad. A. Otetea a Meat o interventie pe marginearaportului tinut de Emilio Sereni, privitor la piata nationals si acumularea capitalists In uni-.fiearea Rand, iar conf. Vasile Nadu a expus comunicarea intitulata Lupta poporului romln-pentru unire unitalea

In raportul sau, expus In prima zi a Congresului, intitulat Formarea statului unitar(La nascita dello Slato unitario), Giorgio Candeloro s-a ridicat atlt impotriva Invinuirii de .,re-

Ballet.

5

si

www.dacoromanica.ro

11 VIATA ST1INTIFICA 173

volutie falita" cit irnpotriva exaltarii apologetice a Risorgimentiilui, explicind eVeninientelddin anii 1859-1861 prin caracterul special al dezvoltaril istorice a Italiei moderne, de'i for-'marea statului italian independent, unit si constitutional 'a fost aspectul italian at revolutielburghezp europene. El a respins teza dupa care la baza miscarii pentru unitatea Italiei ar flstat exemplul tarilor burgheze Inaintate, iar nu fortele de productie ale societatii italiene.RapOrtul dintre dezvoltarea economico-socials burgheza gi formarea miscarii nationals italienea avut la baza interdependenta reformelor antifeudale, libertatea politica, independentaunirea tuturor statelor Intr-un singur stat. Inca Inainte de revolutia din 1848, actiunea Inte-lectualilor pentru unire se Intemeia pe necesitatea unei piete unite pentru capitalism.

Dona forte politics au actionat pentru unitatea Italiei, miscarea democratica de sub.conducerea lui Mazzini si a lui Garibaldi, decis unitary centralists, miscarea moderata(liberal-moderata) condusa de Cavour, initial federalists, devenita partizans a unirii sub pre-siunea Imprejurarilor $i a activitatii crescinde a miscaril democrate, pe care In parte si-a subor-donat-o, acceptlndu -i programul de unire nationals. Vechile state italiene, cu exceptia regatuluisard, conduse de mosieri conservatori, au fost incapabile sa se adapteze necesitatilor capita-lismului sa depaseasca interesele for particulare. Organic progresist, cum 1 -a caracterizatAntonio Gramsci, Intemeietorul Partidului Comunist Italian, partidul moderat, condus deCavour sprijinit pe Piemont, care avea tnttietatea economics In Italia, s-a adaptat treptatnecesitatilor capitalismului, ceea ce a dus la transformarea burgheze a statului sard $i a facutcu putinta unirea Italiei In jurul acestuia. Cavour a luptat cu succes contra conservatorilor,clericali si a absorbit o mare parte a partidulul democrat prin alianta cuRattazzi, prin absorbirea moleculara" a unor democrati sau prin aceea a unor Intregi gruparide stinga.

Partidul democrat avea o baza socials slabs lipsita de unitate, constituita In anii1849-1853 din mestesugari muncitori, aceltia putin numerosi atunci, deli Mazzini era parti-zanul solidaritatii sociale antisocialist $i nu s-a preocupat de problema agrara. Cu toate acestea,Mazzini a impus prin activitatea luf In anii 1849-1859 Italiei Europei problema uniriiindependentei statului italian.

In perioada decisive a unirii Italiei (1859-1861) din aprilie 1859aprilie 1860, con-ducerea luptei au avut-o moderatii sprijiniti de gruparile democrate, care au. dus la alipireaEmiliei Toscanei 1 statul sard ; din aprilie in septembrie 1860, and s-a produs insurectiasiciliana, conducerea au avut-o democratii desprinsi de Cavour iar din septembrie 1860 in martie1861 s-a ajuns la tnfringerea lui Garibaldi si la reluarea conducerii de catre Cavour, la primulphrlament national, la proclamarea regatului Italiei si a dreptului acestuia de a avea capitalala Roma.

In concluzia sa, Candeloro a atras atentia ca crearea statului unitar Italian, facIndu-seprintr -un compromis tntre fortele Innoitoare cele conservatoare, a lasat nerealizate problemesociale politics importante.

In a doua zi a Congresului, Emilio Sereni a expus raportul sau intitulat Pi* nalionalaacumularea capitalist?' to Unitatea flatland (Mercato nazionale e accumulazione capitalistica

nell Unita ilaliana). In istoriografia italiana s-au facut uncle legaturi intre dezvoltarea eco-nomics unitatea Italiei. Istoricul Ciasca, de pilda, referindu-se la anti dinainte de 1848, si-acohcentrat atentia ... asupra raportului dintre tendintele politics unitare cele inerenteprocesului de formare a unei piete nazionale italiene...". Totusi, o cercetare adInca asupraproblemelor economic! italiene In epoca Risorgimentului rdmIne sa se fact' obligator ,,... cao cercetare asupra procesului de formare "a pietii nationals capitaliste a Italiei ...pentrumarea industrie (si dupa not ", accentua Sereni mai MU Inca, pentru marea agriculturecapitalists ". Procesul formarii pietei italiene capitaliste trebule considerat ca o imitate a pro-

gt

si

gi gt

gi

gi

gi municipaligti,

gi

gI

gi

gi gl

gi

gi

gi

gi

gi

di

www.dacoromanica.ro


cesulul dezvoltaril comerciale si a celei de acumulare a capitalului, continut economic aI pro-cesului istoric at societatii itallene din timpul Risorgimentului si din primele decenii de dim&formarea statului Italian. In aceasta privinta Mazzini dovedind Intelegerea problemei,spunea ...noi nu avem steagul nostru, Wei nume politic, nici cuvint Intre natiunila Europe'nu avem centru comun, nisi pact comun, nici pia(d comund".

In procesul de formare a pietel interne italiene, un rol important 1-a avut comertutcu griu, nu numai pentru ponderea sa importanta In schimbul intern $i extern at intregii tari,si at fiecarui stat Italian In parte, el pentru a griul avea in consumul populatlei italiene-un rol deosebit mersul pietei griului" se repercuta din pun asupra celui al celorlalte marfuri.

Emilio Sereni a mai pus In discutie alte aspecte ale problemei, de pilda peacela al schimbului neechivalent dintre sat si oral, sau pe acela al rolului Inlaturerii catu-selor juridice politice lnvechite, la care se referea Gramsci, pentru dezvoltarea capital's-mului In general etc.

In ultima zi a Congresului raportul de baza, intitulat Politica fi administrafia Instalul ita(ian unit (Politica ed amministrazione nello Stato unitario), a Post expus de prof.Ernesto Ragionieri care a pornit de la Intrebarea de ce ... moderatii italieni, care s-au declaratmereu, in tot timpul perioadei risorgimentale, impotriva centralizarii caracteristice statuluimodern francez si In favoarea unei autonomii administrative, dupe modelul englez, atsfirsit prin a crea un stat puternic centralizat? Raspunsul la aceasta Intrebare este complex.Realizarea unitatii Italiei impotriva planurilor de confederare ale diplomatlei europene explicin,parte convertirea moderatilor la miscarea In favoarea unitatii centralizate. Pe de alts parte,anexarea teritoriilor din central sudul Italiei prin sistemul sufragiului universal constituiaun izvor de contradictii, ce nu puteau fi invinse prin descentralizarea administrative. In specialin sud, unde se produsese revolutia democratica garibaldiana, moderatii nuaveau destuipartizani ca sa poata conduce In interesul burgheziei si at mosierilor, aca Melt Salveminiavea dreptate chid stria : In sud un numar restrins de burghezi mici burghezi, In primalrind intelectuali, care formau baza partidului liberal 1i national antibourbonic, nu se simteauIn stare sa conduce numai prin fortele for impotriva rascoalelor taranelti. Centralizarea admi-nistrative era deci pentru liberalii din sud singura forma In care ei puteau concepe uni-tatea nationalV.

Ca urmare a renuntarii la sistemul administrarii autonome, moderatii an Impus In.octombrie 1861 sistemul administrarii prin prefecti de tipul celor din Franta, care acumulauIn provinciile date In grija lor ... sarcinile politice ale guvernatorilor de mai inaintecele administrative atribuite intendentilor ...". Acordarea unor puteri locale ata de mari,prefectilor, era 9 solutie birocratica a descentralizarii. Aceltia reprezentau In toate provinciiiestatului unitar clasa dominants, compusa din burghezi mosieri liberal' constituiauexpresia caracterulid oligarhic, moderat centralizator al statului national Italian.

Dezbatefea celor trei rapoarte de bath de catre istoricii marxisti italieni a fost vie$t a pus intr-o noun lumina numeroase aspecte ale luptel pentru unitatea Italiei si ale carac-terului statului unitar Italian. Un interes deosebit au suscitat tezele sustinute de EmilioSereni referitoare la formarea pietei interne pentru capitalism In Italia, In special cea privindimportanta precumpanitoare ce acorda d-sa pietei griului. Aceasta teza a provocat obiectiuni,la care raportorul, In raspunsul sau, a venit cu ample explicatiuni.

Alit rapoartele principale, cit ci interventille comunicarile istoricilor italienistrain' au Post urmarite cu un viu interes de numerosul auditoria, compus in cea mai mare

insult,;

gi

iiat

gi

al

si

at

Iisi

§i al

www.dacoromanica.ro


parte din specialisti In problemele privind Risorgimentul si unitatea Italiei. Ele au dus ino mai adInca 1ntelegere stiintifica a acestor probleme, puse §i dezbatute de pe pozitia materia-lismului istoric.

Vasile Maciu

SESIUNEA STIINTIFICA JUBILIARA.A IINIVERSITATII AL. I. CUZA" DIN IASI

(28-30 OCTOMBRIE 1960)

Cu prilejul Implinirii a 100 de ani de la 1nfiintarea universitatii au avut loc In °rasaIasi importante manifestari culturale care au marcat acest eveniment ca o sarbatoare astiintei si culturii, o sarbAtoare a Intregului popor. Printre aceste manifestari, sesiunea stiin-tifica ocupA un loc de frunte atit prin numarul important al comunicArilor si al cadrelor didac-tice, de cercetatori si specialisti antrenate la Intocmirea si discutille acestora eft si prin nivelulstiintific al materialelor prezentate.

In sedinta generalA de comunicAri au luat, cuvintul : conf. D. Berlescu, care a prezentat :Aspecte din istorkul Universitafii Al. I. Cuza" din Iasi si prof. I. Popa care a vorbit despreDezvoltarea actiuildjit stiinlifice la Universitatea Al. 1. Cuza" din Iasi.

Sesiunea si-a desfAsurat apoi lucrarile In cadrul sectiilor : 5tiinte matematice cu 52comunicari, Mecanica-fizica cu 53 comunicari, 5tiinte chimice cu 62 comunicari. Stiinte bio-logice si agronomice cu 82 comunicAri, 5tiinte geografice si geologice cu 31 comunicari,Stiinte medicale cu 60 comunicari, Filozofie, juridice si economice cu 35 comunicari.Istorie cu 12 comunicAri si Sectie de limbs §1 literatura cu 30 comunicari. In total In telenoua sectii ale sesiunii stiintifice jubiliare a Universitatii Al. I. Cuza" din Iasi au fostprezentate 417 comunicAri la care trebuie sA adaugam si altele citeva, expuse de oamenide stiinta de la institutiile de InvatAmtnt superior din strainatate sositi ca invitati la serbil-rile centenarului iesean.

Lucrarile Sectiei a VIII-a, istorie, au fost prezidate de : acad. C. Daicoviciu, acad.Em. Condurachi, Valerian Popovici si D. Berlescu. M. Petrescu-D1mbovita a prezentat t omu-nicarea Dezvoltarea societdfii tribale din spafiul carpato-dundrean in prima jumdtate a mile-niului I t.e.n. Autorul a subliniat particularitAtile grupelor locale din perioada de sfirsita epocii bronzului si in prima epocA a fierului, perioada de formare a triburilor tracice side accentuare a diviziunil ramurilor nord si sud-tracicA, precum si de Intrepatrundere a

tracice locale cu elemente de civilizatie cimeriana, Hided, scita si greacA. BazIndu-sepe rezultatele recente ale cercetarilor arheologice autorul a Incercat explicarea stadiului deosebit,de dezvoltare culturala si social-economicA a grupArilor tribale din aceasta perioada, precumsi trecerea In mod inegal catre a doua epoca a fierului In spatiul carpato-dunArean.

C. I. Nicollescu-Plopsor s-a ocupat de Paleoliticul in Moldova, iar M. Dinu despre :Importanfa cercetarilor arheologice de la Valea Lupului pentru problema sfirsitului neoliti-cului din Moldova. SApaturile efectuate In anii 1953-1957 In apropierea orasului Iasi, laValea Lupului, au dus la descoperirea unei intinse asezAri neolitice din faza Cucuteni B sta unel necropole tumulare cu morminte cu ocru rosu. Autorul Incearca pe baza acestor vestigii,a cAror bogatie, varietate si particularitate impresioneaza pe tots cercetatorii, sa determineperiodizarea si trasaturile caracteristice ale sfirsitului neoliticului din Moldova.

civi-lizatiei

BtiiMe

www.dacoromanica.ro

176 VIATA $T11NTIFICA, 24:

N. Gostar In comunicarea : George &Menu primul arheolog roman, expune activi-tatea celul dintli Invatat roman care a studiat trecutul Indepartat al Moldovei din pulletde vedere arheologic, epigrafic §I numismatic. Studiul lui Saulescu despre castrul romanla Tirighina (Barbo§i) 1§i pastreaza 'Ana astazi valoarea datorita temeiniciei culturii clasice§i spiritului patrunzator de observatie cu care era dotat autorul sau. Saulescu este cel dintlicare scrie §i Intreprinde actiuni pentru salvarea §i conservarea importantelor resturi arheo-logice aflate cu prilejul diferitelor lucrari edilitare In prima jumatate a secolului al XIX -IeaIn Moldova.

C. Cihodaru a prezentat comunicarea : Intinderea proprieldfit feudale situalia fardnimitdin Moldova to a doua jumdlate a secolului' al XV -lea. Autorul sustine ca In unele lucrariistorice recent aparute se mai mentinea ideea mogtenita din trecut ca In secolul at XV-leaar fi existat In Moldova o masa puternica de tarani liberi, cunoscuti sub numele de rdze0.Reluind In cercetare materialul documentar existent. C. Cihodaru a fixat harta satelorchute In dependents feudala In secolul al XV-Iea din regiunea cuprinsa Intre Prat Siretde la lInia Inaltimilor de la sud de Iasi pina la Dundre, adica din acea parte a Moldoveiunde in timpurile mai not exista cel mai mare numar de raze§i. In afara de un mic numar'de sate apartinind domniei, impuse la sarcini feudale asemanatoare cu acelea ale tdranilorde pe proprietatile particulare, restul este cazut In dependenta feudala. Loc pentru o4teataraneascA libera conchide C. Cihodaru, nu mai exista. Taranii care in relatiile dintre el'§i stapinii de pamtnt se conduceau dupa normele dreptului valah se bucurau de dreptulde libera stramutaTe, altii erau lipsiti §1 de acesta. Rezultatele acestei cercetdri, arataautorul solicits revizuirea teoriilor privind rolul jucat de taranime In lupta pentru cen-tralizarea puteril In stat nu Ingaduie sa se caute originea rdze§ilor In obitile tardne§ti exis-tente In perioada anterloara formarii statelor feudale pe teritoriul tarn noastre. Raze§ii dinaceasta parte sustine C. Cihodaru slat urma§ii unor proprietari marunti §i mijlocii alecdror ocine s-au fartmitat continua §i procesul formarii acestei paturi sociale Incepe dinsecolul al XV II -lea.

Yn comunicarea Obs.rvalli cu privire la dezvoltarea agriculturit In Moldova pind la sf Ir-;Hut veacului al XV-Iea, V. Neamtu Incearca sa prezinte tehnica §i nivelul productiei agricolepina 1a sfir§itul secolului al XV-lea expunind clteva date desire plug.

Valerian Popovici a vorbit despre : 125 ani de la lnfiinfarea Academiei Mihdilene, ara-Und In concluzie ca. Academia Mihaileana a luat fiinta ca o necesitate istorico-culturaldIntr-o 'epoca de profunde transformari social-economice". Academia Mihaileana conceputdinitial ca o §coala Inaltd feudala s-a adaptat la cerintele vremii §i a corespuns nazuintelorde afirmare a burgheziei In dezvoltare, a corespuns nazuintelor poporului. LuptInd cu marlgreutati materiale, fara profesori, fail local adecvat, fara material didactic, InvatamIntulsuperior de la Academia Mihaileana s-a impus atIt pe plan intern cit §i pe plan extern.

Academia Mihaileana ajutata In Inceputurile §i dezvoltarea sa de catre pleiada de car-turari, de oameni de §tiinta care activau in rindurile societatii de medici naturali§ti a devenitfocarul de rasptndire a §tiintei In Moldova. Cadre formate la Academia Mihaileana vor predaIn facultatlle create prin A§ezamlntul §colar al lui Grigore Ghica §1 mai tlrziu, In 1860,, Inprimele facultati ale universitatii care luase fiinta.

Un rol important 1-a avut Academia Mihaileana In pregAtirea de cadre pentru Intreprin-derile §1 institutiile corespunzatoare stadiului de dezvoltare istorica al tarilor romtne. Darpoate cea mai Insemnata contributie care a adus-o In acele vrem. uri. Academia Mihaileanaa fost aceea de a ajuta la unificarea culturii in Principatele romlne.

0 data cu profesorii transilvaneni §1 munteni veniti In Moldova au venit §i ideile cultu-rale §i politice din cele cloud principate. In acest uria§ creuzet care este icoala arata V. Popovici

de

$i

It

www.dacoromanica.ro

25 VIATA *TIINTIFICA 177

se frAmIntau si se unificau ideile st aspiratille politice si sociale, se pregateau conditillepentru unificarea politica si eliberarea nationala si socials a poporului roman.

Vorbind despre Aspecte din regiunea Galati ale luptei pentru Unirea lc rilor romtne,Ion Brezeanu a tnfatisat conditiile social-economice din regiunea Galati care au generat luptadeosebit de asculita 'Entre unionist' si antiunionisti In epoca de pregatire a Unirii. Autorul s-aoprit In special asupra campaniel electorate pentru alegerea Divanurilor ad-hoc, perioada demart agitatii In regiunea Galati, subliniind samavolniciile la care s-a dedat administratia localsdin Galati, Focsani, Tecuci si din celelalte centre din regiune pentru a impiedica exprimarealibera a vointei maselor populare In ce priveste Unirea.

Infringind rezistenta dusmanoasa a reactiunii, masele populare au actionat cu tarieIn directia Unirii, Impreuna cu celelalte forte sociale interesate In aceasta. directie, si au alesca reprezentanti In Divanurile ad-hoc luptatori curajosi st hotArItI pentru cauza untril :Alexandru than Cuza, Costache Negri, Mos Ion Roata, Raducanu Sava si altii. Aceastaa contribuit la Inscrierea pe ordinea de zi a divanului din Moldova a celei mai arzatoareprobleme a timpului : problema agrara, chiar dace pentru moment ea an si-a putut gasirezolvarea atunci.

Yn partea a doua, comunicarea s-a ocupat de feint in care s-a manifestat In regiuneaGalati lupta pentru alegerea domnitorului Alexandru Ion Cuza, entuziasmul cu care populatiaa primit aceasta alegere, desavIrsirea Unirii si tnfaptuirea principalelor reforme social-politiceIn limitele de class respective.

Ilie Gramada a prezentat comunicarea : Situalia fardnimit moldovene tnainle de legeaagrard din 1864, analizlnd cauzele care au dus la desfiintarea iobagiel.

Profesorul Apostolis Daskalakis (Atcna) invitat la serbarile centenarului universitatiliesene a prezentat In limba franceza comunicarea : Arhivele istorice romtne to raport cu eve-nimentele istoriei moderne a Greciei subliniind bogatia informatiilor cu caracter istoric, politic,social aflate In arhivele noastre si care intereseaza deopotriva alit istoria moderns a Grecieieft si evenimentele contemporane din patria noastra. Comunicarea a privit importanta arhi-velor noastre pentru trei probleme importante ale istoriei Greciei : istoria literara a Grecieimoderne, viata lui Rigas Velestinlis si activitatea Eteriei In Principate. Pe baza documenteloraflate In arhivele din R.P.R., a aratat A. Daskalakis, not putem sa determinam multe aspectedin viata lui Rigas Velestinlis si mai ales acest aspect al functionarii lui ca agent al Consu-latului Frantei din Bucuresti.

Comunicarile Arhitectura to regimul nostru de democrafie populard si perspectivele dedezvollare ale orasului Iasi, de G. Pavlu si B. Granberg, si Contribufia orasului Iasi la dezvol-larea arhitecturii rominesti, de Gh. Curinschi, s-au ocupat de precizarea locului pe care-1 ocupamonumentele vechii arhitecturi iesene precum si de interesul deosebit pentru teoria st practicearhitecturala si urbanistica din tare noastra pe care-1 prezinta reconstructia socialists a orasului

Armonizarea noilor ansambluri cu structure existents a orasului, Imbinarea armonioasaa noilor cladiri cu arhitectura traditionala a Iasului, rezolvarea rationala a problemelor functio-nale, tehnice si economice la nivelul cerintelor actuale, an fost principalele probleme prezentate.

Analiztnd Aspectele trivaguntntului din Romtnia tnlre primul ;I al doilea rdzboi mondial,Janeta Benditer a expus politica burghezo-mosierimii feta de Invatamtntul de toate gradele/Intre anii 1918-1944 reflectare a straduintelor ei neputincioase de a-si mentine pozitiile domi-nante, din ce In ce mai zdruncinate de valul revolutionar al maselor. AratInd ca la sfirsitulprimul razboi mondial, 43 % din Intreaga populatie a Vechiului Regat, 60 % din cea a Moldoveide nord si 40 % din populatia Transilvaniei era analfabeta, ca aceasta situatie era o piedicachiar pentru realizarea intereselor de class ale cercurilor conducatoare, dar mai ales datoritacresterii vertiginoase a influentei ideologiei clasei muncitoare, a ideilor Marii Revolutii Socialists

12 c. 4741-www.dacoromanica.ro

V78 VIATA $TIINTIFICA 26

din Octornbrie. cercurile guvernante din Cara noastrA au fost obligate se treacA in mill 1919-1924 la o largire a retelei scolare. In continuare, autorul analizeaza diferitele masuri luatepentru reorganizarea InvatAmintului prezentind totala subordonare a acestuia intereselor declasA ale burghezo-mosierimii, $i In acela!i timp demonstrind caractcrul nestiintific retrograd,folosirea tcoriilor color mai rcactionari pedagogi strain' in InvAtAmintul de la nos, Intresl al doilea rAzboi mondial, rAspindirea conceptiilor cu caracter deschis reactionar.

La discutiile pe marginea comunicarilor, au luat cuvintul multi cercetAtori,cadre didactice student' care au apreciat Inalta tinuta stiintifica si bogatul continut ideological comunicarilor prezentate, Mind in acela!i timp numeroase observatii si completarL

Liviu lefdriescu

PRECIZARI NECE SAR Ef(scrisoare atre redactie)

In istoriografia noastrA cercetArile stiintifice'se intemelazA exdusiv pe metoda materla-lismului dialectic si istoric. Fireste cA erorile confuziile In folosirea terminologiel stiintifiee gritinch posibile, dar, spre cinstea istoricilor nostri, de apar de cele mai multe on incidental. DatorianoastrA este de a le semnala $i de a le Inlatura numai printr-o critics constructiva.

In nota de fate ne refcrim doar la unele greseli confuzil In folosirea terminologiei stiin-tifice din domeniul istorici industriei, domeniu In care istoricii burghezi utilizau impropriu noti-unite de atelier, manufacturA, fabricA etc. Se tie cA in istoriografia noastrA lucrurile au fostpuse la punct in acceptiunea for marxista, stiintificA, in studiile lui S. Vianu 1, Olga si N. N.Constantinescu 2, V. Diculescu 3, C. Serban 4, St. Imreh 5 etc.

Astfel de greseli confuzii au fost Mute de cAtre Gh. Georgescu-Buz5u. Titlutexact al studiului d-sale este : Aspecte ale dezvoltdrii manufacturilor In Tara Romtneasca si Mol-dova in perioada premergdloare Unirii celor doud (Sri (1829 1859). Titlul Insa nu corespundeconlinutului, cAci cele mai multe din asa-zisele manufacturi stilt de fapt ateliers ale cooperatieicapitaliste simple, sau instalatii mecanice (morile, povernele etc.) $i mici fabric!, caracteristiceprin tehnica gi capacitatea for de productie perioadei de Inceput a introducerii masinismului,dar pc care autorul le socoteste, dupA cum vom vedea, In mod gresit, manufacturi.

Neinsusindu-$i temeinic terminologia $tiintifics, autorul a folosit impropriu notiunile demanufacturA, fabricA etc. In felul acesta studiul, in ciuda unei documcnt0ri bogate si variate,a lost construit pe premise gresite, far concluziile, fireste, stilt ¢i ele tot gresite.

In legatura cu lucrarea, Aspecte ale dezvoltdrii manufaclurilor In Tara Romtneascd.f 1 Moldova In perioada premergdloare Unirii celor doud (Sri (1829 - 18.59) Ce Gh. Georgeseu-Buzau, in Studil privind Unirca Principatelor", Ed. Acad. R.P.R., Buc., 1160, p. t5 123_

S. Vianu, Considera(iuni asupra caracterului rolul Intreprinderilor industriale dinTante Romtne de In sfirsitul secolului XVIII, in Comunicari articole de istorie' , Buc. , 1955.

2 0. Constantinescu, N. N. Constantinescu, Cu privire la problema revolutiei induslrialein Romtnia, Buc., 1957, N. N. Constantinescu $i colaboratori, Din isloricul formdrii dez-voltdrit clasei munciloare din Romtnia pind la primal raztooi mondial, Buc., 1959.

V. Diculescu, 0 manufacturd de ceramica la TIrgu-Jiu (1832 - 1863), Buc., 1956.4 C. erban 'Slug despre o sticlarie In Romanului la sfirsitul secolului at XVII I-lea,.

In Studii $i materials de istorie medic", vol. I, Buc., 1956.I St. Imreh, Despre Incepulurile industriei capitaliste din Transiluania In prima jumd-

late a secolului at XIX-lea, Buc., 1955.

prima)

fi

(Mural

si

speciallsti,st

5i

Si

Ii

gl

pisi

www.dacoromanica.ro

27 VIATA STIINTIFICA 179'

Deed Gh. Georgescu-Buzau ar fi stabilit In prealabil limpede ceea ce este un atelieral micii productii, un atelier al cooperatiei capitaliste simple, o manulacturd o fabricd, confuziilear fi fost evitate, far cercetAtorului i s-ar fi dezvaluil nu numal un tablou clar al formelor deproductie pe care lc ImbrAca industria noastra In acea epoca, ci raportul In care se afla unstadiu al dczvoltdrii industriei fatd de altul.

Economia politicA istoriografia marxista includ In mica productie pe mestesugarulcare luereazd cu forte proprii, sau care utilizeazd In procesul de productie mina de lucru a mem-brilor familiilor sale. Cooperatia capitalistd simpld constd In activitatea unui numdr mai marede muncitori In acclasi timp, In acelasi loc (sau, dacd vreti, pe acelasi cImp de muncd) In vedereaproducerii aceleiasi spete de marfa, sub comanda aceluiasi capitalist" 1. Asadar, ceea ce deose-beste cooperatia capitaliste simpld de mica productie este folosirea muncii salariate. Manufac-tura capitalistd nu este altceva cleat cooperatie capitalistd simpld al card proces de productie arela bazd diviziunea muncil tehnica manuald, pe cind industria mecanizala, cea mai MaltatreaptA a capitalismului In industrie", are ca principala cea mai esentiald trasaturd (...)folosirea In productie a unor sisteme de masini"2. Numai insusindu-ne temeinic caracteristicile41i particularitdtile fiecdrei forme de productie, al fiecArui stadiu industrial, putem evita confuziilecare se mai ivesc ici gi colo In leg-turd cu forma de productie carela II apartin Intreprinderileinstalatiile industriale.

Este insd adevdrat ca documentele nu ne ofera Intotdeauna date suficiente pentru a puteastabili cu precizie cArui stadiu industrial ti apartine o Intreprindere sau o instalatie industriald.Dacd In ceea cc priveste instalatiile mecanice, informatille, deli adeseori laconice, slut certe, nuacelasi lucru se poate spune, de exemplu, despre manufacturi, In privinta cdrora documentele, ade-seori, nu ne dau itiri relative la diviziunea tehnica a muncii. Totuii chiar si In acesreaz ne mairAmtne o posibilitate de a preciza deed este sau nu vorba despre o manufacturd : num:11.u' lucrA-torilor angajali Intr-o Intreprindere In care se confectioneazd o singurd spetd de produse. I storiciisovietici, de pildd, deosebesc manufacturile de alte Intreprinderi industriale nemecanizate luind Inconsideratie un criteriu stabilit de Lenin : prezenta In manufacturd a nu mai putin de 16 lucrAtori3.Nu mai putin dificild este, datorita insuficientii documentare, .i Incercarea de a distinge unatelier al midi productii de un atelier al cooperatiei capitaliste simple, deoarece In documentenu se specified decIt arareori dacd lucratorii shit sau nu shit membrii ai familiei mestesugarului.

Beferindu -se la fabrica lui M. Kogalniceanu, Gh. Georgescu-Buzau arata ca eala Inceput a lost o manufacturA tipic capitalistd, evoluatd si nu o fabrica, deoarece n-a folositforla aburului (subl. n. L.B.). Despre fabrica de hIrtie a lui Gh. Asachi se spun urmA'toareleIn studiul la care ne refcrim : ca n-a intrunit asa dar condifia esenfia'd a unei fabrici fi anumefolosirea Imlei aburului (subl. n. L.B.). De aceea, ca Intreprinderea de postav a lui MihailKogalniceanu, ca trebuie consideratA ca o manufacturd capitalists, mai mare si mai productive"(v. p. 103 111). Cu alte cuvinte, orice Intreprindere industriald, indiferent de gradul de Meca-nizare a procesului de productie, deed nu utilizeazd forta aburului este o manufacturA, sau altielspus, caracteristica principald, esentiald, a unei instalatii mecanice, a unei fabrici, nu este masina-unealtd, ci forta motrice. Or, lucrurile nu stau asa. Se stie ce manufacturii Ii shit Proprii sicaracteristice diviziunea tehnicd a muncii tehnica manuald In care rolul principal II joacii iscu-sinla mestcsugarului, mdiestria sa nicidecum marina unealtd, deli folosirea ei sporadica, Inanumite lucrAri conexe, nu-i exclusd In iabricd, dimpotrivd, trdstitura esentiald distincta estemarina unealtd ; chestiunea spune Marx dacd forte motrice provine de la om sau de la

1 V. I. Lenin, Opere, vol III, Buc., 1955, p. 329.2 Ibidem, p. 426.3 A. C. limpcnTos, Hoitomusacue duanyOaxmypu Poccuu a 1854, in ,,ncTopmtiecnne

°annum", nr. 43 (1954), p. 224.

gi

gi

gi

si

ti

B

www.dacoromanica.ro

180 VIATA *TIINTIFICX 28

masind nu schimba nimic in esenta lucrului" 1. Marina, de la care porneste revolutia industrialainlocuieste pe muncitorul care mlnuieste o singurd unealtd cu un mecanism care opereazd deo-data cu un mare num& de unelte identice sau de aceeasi speta Si care e pus In miscare de o singurdfortA motrice, oricare ar fi forma ei"2 (subl. n. L. 13.). Asadar, o fabrica este fabrica pentru diprocesul de productie se efectueazd prin masini unelte, indiferent dacA ele stilt puse In milcareprin forte motrice naturale (apa, Ant) sau prin forta motrice a aburului. Astfel, data am acceptadefinitia manufacturii data de Gh. Georgescu-Buzau, ar Insemna sa trecem In rindul acesteradin urma $i acele gigantice uzine contemporane noud care folosesc ca fortd motrice In locul abu-rului cdderile de apa.

Ca urmare a confuziilor mai sus amintite, Georgescu-Buzdu a inclus in categoriamanufacturilor si instalatiile mecanice (morile povernele etc.) si fabricile (fabrica lui M. Kogal-niceanu, a lui Gh. Asachi, fabrica de conserve de la Tiglina, fabrica de cardmizi de la Iasi, fabricade la Tunari etc., care erau Intreprinderi industriale tnzestrate cu maiini- unelte). De asemeneaau Post socotite manufacturi zalhanalele, cdsdriile, berdriile etc. Fireste cd unele dintre ele eraumanufacturi, dar In marea for majoritate ele erau ateliere ale micii productii sau ale cooperatieicapitaliste simple. In Moldova, in acea epocd, functionau ca manufacturi doar trei zalhanaie(una la Fociani si doud la Hull).

DacA cineva se mai poate indoi de erorile pe care le-a sAvIrsit Gh. Georgescu-Buzdu,fata Inca o dovada : In concluzie spline autorul In aceasta perioada (1829-1859 n.n.),manufacturile din Tara Romlneascd s-au dezvoltat alit din punct de vedere cantitativ di si calitativ(. ..) Tehnica manufactorilo, a Post Imbuntitdlild prin intrcducerea masinilor, iar in unele dintreele chiar prin tnlrebuin(area forfei aburulut, ceea ce a constituit preludiul fnceputului revolutieiindustriale in cele cloud tart, adied trecerea la productia de fabrica". (p. 120 subl. n. L.B.).

Plecind de la premisele grelite, dlnd manufacturii o acceptiune atit de largd, atotcuprin-zdtoare, autorul a tras si concluzii gresite, care vin In contradictie cu rezultatele nelndoioase lacare au ajuns cercetatorii noltri, potrivit carora stadiul manufacturier a cunoscut o foarte slabadezvoltare In 'Arne noastre.

Gh. Georgescu-Buzau atribuie manufacturilor din Moldova $i Tara Romlneascd o maredezvoltare cantitativd" In acca perioada (v. si p. 96). In realitate se poate vorbi de o dez-voltare a midi productii, a cooperatiei capitaliste simple mai ales, se poate vorbi de o intensi-ficare a Incercarilor izbutite si neizbutite de utilizare a masinilor In industrie si numai tntr -omica mdsura despre o dezvoltare cantitativa" a manufacturilor, care la jumatatea sec. al XIX-leapot fi socotite din punctul de vedere al tehnicii europenc un anacronism. In Moldova numdrulmanufacturilor existente intre 1829 si 1832 nu intrece numdrul celor care au functionat In perioadade la jumatatea sec. al XVIII-lea pInA la 1829, deli, si aid are dreptate Gh. Georgescu-Buzau, In epoca de dupA 1829 in manufacturi au predominat relatii de tip capitalist.

Nc oprim aici cu observatiile critice nu pentru cd ele n-ar putea fi In mod justificat extinse,ci pentru ca nu ne-am propus sit intram In amanunte, apreciind cd cititorul avizat are acum posl-bilitatea, folosind informatiile bogate ale studiului care a fdcut obiectul acestor consideratiidar inlaturind intreprinderile eronate, sd facd distinctia cuvenita.

L. Bolcu

1 K. Marx, Capitalul, vol. I, ed. III, Buc., 1957, p. 389.2 Ibidem, p. 390 391.

www.dacoromanica.ro

29 VIATA 6TIINTIFICA 181

CRONICA.

In ziva de 7 septembrie a avut loc la Institutul de istorie al Academiei R. P. Romineo.sedinta comemorativa consacrata centenarului Infiintarii primei agentii diplomatice a Princi-patelar Unite la Paris (7 septembrie 1860).

La sedinta au fost de IAA academicieni, oameni de stiinta cultura, cercet Atari etc. Aumai luat parte membrii grupului de senatori francezi care ne-au vizitat tam, ministrul Frantz(la Bucuresti alti membri ai legatiei.

In cadrul sedintei au luat cuvintul acad. A. Otctea, care, rostind cuvintul de deschidere,a adus un saint oaspetilor francezi pentru prezenta for la comemorarea unui eveniment importantdin lupta poporului roman pentru unitate independenta. Acad. A. Otetea a vorbit hi conti-nuare despre legaturile dintre poporul roman poporul francez.

Dan Berindei, cercetator principal la Institutul de istorie, a prezentat apoi comunicarcaInfiinfarea agenfiei diplomatice a Principatelor Romine la Paris, la 7 septembrie 1880.

Acad. Constantin Daicoviciu, care a facut o vizita in R. P. Bulgaria to cadrul acorduluidintre Academia R. P. Romine $i Academia Bulgara de Stiinte, a vorbit la 18 octombrie la Aca-demia Bulgara de Stiinte despre asezarile cultura dacilor din Muntii Orastiei. Au fost prezentiacademicienii Vladimir Gheorghiev, vicepresedinte al Academiei Bulgare de Stiinte, Miatev,directorul lnstitutului de arheologie al Academiei, profesori, arheologi, istorici, specialistialti oameni de stiinta.

Academia R. P. Romine a tinut in ziva de 20 oct. a.c. o §edinta consacrata aniversAriia 40 de ani de la greva generala din anul 1920.

Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. Athanase Joja presedintele Academie'. R. P.Romine. Apoi, acad. P. Constantinescu-Iasi Intr-o expunere amply a aratat Imprejurdrile istoriceIn care a avut loc greva generala din anul 1920, subliniind importanta ei politica si locul el Inistoria miscarii muncitoresti din tara noastra.

*Congresul pentru istoria unitate Italiei, la care au participat reprezentanti din numeroase

tar!, Incheiat lucrarile la Palermo. Reprezentantul tarii noastre, acad. Andrei Otetea a pre-zentat In ziva de 19 octombrie 1960, In cadrul congresului, comunicarea Lupta comund apoporului italian roman pentru unitatea fi independenla nalionala.

*Litre 2 si 4 noiembrie 1960 a avut loc sesiunea stiintifica a cadrelor de InvatamInt ale

Academiei Militare Generale. Cuvintul de deschidere a fast rostit de General de armataIacob Teclu, seful Academiei Militare Generale.

Din domeniul istoriel militare au prezentat comunicari : Maior I. Sorescu, Unele aspectedin lupta forfelor patriot ice din nordul Transilvaniei Impotriva fascismului ; Maior N. Constan-tinescu, Unele aspecte ale contribufiei comunistilor fi anti fascistilor romini la mtscarea derezistenta a poporului francez tmpotriva ocupanfilor hillerisli In unii celui de al doilea razboemondial; Maior P. Smarandache, Participarea Armatei Torii Romlnesti la revolufia din1848 siN. Popescu, Din tradifiile de lupla ale Diviziei 9 Mecanizate Mardsesti".

sl

si

5i

si

si

i

71

www.dacoromanica.ro

182 VI VIA STIINTIFICA 30

In cadrul schimburilor culturale dintre Academia R.P.R. $i Academia Cehoslovact deStiinte, in cursul lunit octombrie a.c., a lost in tare noastra dr. J. Macurek, profesor de istorie laUniversitatea din Brno, vechi prieten al Orli noastre un pasionat cercetator al problemelorlegate Olt de trecutul popoarelor din rAstritul Europei, cit $i de istoria relattilor cehoslovaco-romine. In timpul vizitei sale de o tuna de zile, prof. Macurek a cercetat materialele de arhivtla Biblioteca Academiei R.P.R., la Arhivele Statului din Bucuretti, Cluj, Sibiu $i Brasov.L-au interesat indeosebi Legaturile dintre miqcarea muncitoreascd din Romtnla fi cercurilesocialiste din rarile cehe In cursul sec. al XIX-lea.

Cu prilejul vizitei facute la Cluj, prof. Macurek a tinut clout conferinte : una la filialaInstitutului de istorie al Academiei R.P.R. gi alta la facultatea de istorie. La Institut a vorbitdespre Influenfa documentului ceh medieval asupra aclelor de cancelarie dirt Moldova, tar la facul-tate despre Istoriogralia cehoslovacif marxistd gi uncle probleme legate de istoria popoarelor dirtEuropa centrald si rdsdrileand. Ambele expuneri au Yost tnsotite de o bogata documentareinformal le stiin pita.

Staruind indeosebi asupra interesului pe care istoriografia cehoslovact actuala 11 maul-festa fait de relatiile istorice dintre tdrile cehe tare noastra, prof. Macurek a adus noicontributli In legaturt cu pbtrunderea unor elemente din diplomatia medievala cchA tocuprinsul documentelor din cancelaria Moldovei.

Despre ultima problema, prof. Macurek a vorbit $i la Institutul de istorie al Academie)R.P.R., arAtind intr -un chip convingbtor cA o serie de elemente din formulele documentului cehmedieval au pbtruns prin intermediul dipomaticei ucrainene, in documentele moldovenetti.Confruntarea cu actele cehe de cancelarie, sustinuta si de anumite realitati istorice, deschideperspective noi si pentru ccrcetbrile diplomaticet romffiesti.

/nainte de plecare, prof. Macurek a donat Institutului de istorie al Academiel R.P.R.un num:1r de 43 documente In fotocopii, descoperite de d-sa to dilarite arhive din Europa Cen-trait. Documentele, in cea mai mare parte inedite, au Post emise de voievozii romini, IncepIndde la Stefan cel Mare si pint in sec. al XVIII-lea.

rt

In aula Academiei R.P.R. a avut loc in ziva de 3 noiembrie o set tune consacratA celel dea 43-a aniversart a Marti Revolutii Socialiste din Octombrie Lunii prieteniei romino-sovietice.DeschizInd lucraiile sesiunii, acad. Athanase Joja a vorbit despre importanta istorict mondiala aMarti Revolutii Socialiste din Octombrie, precum despre influenta ei asupra dezvoltaril mitctriimuncitoresti din lam noastrA.

Au prezentat comunicari acad. I. S. Gheorghiu, acad. H. Hulubei, prof. E. Pore, membrucorespondent al Academiei R.P.R. si prof. P. Spacu. Vorbitorii au subliniat ajutorul puternic,permanent primit de Cara noastrt din partea Uniunii Sovietice In domeniul stiintelor tehnicesi fizice. Cuvtntul de Inchidere a sesiunii a Post rostit de acad. Athanase Joja.

gi

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

STUDII DOCUMENTARE

ISTORIA ECONOMIEI FEUDALE OCCIDENTALEIN LUMINA UNOR LUCRARI RECENTE*

In ultimii ani se vadeste o preocupare destul de intensa a istorlografiei burgheze occiden-tale pentru problemele istoriei economice a evului mediu. Astfel au aparut numeroase lucraritratind curentele generale de dezvoltare ale economiei feudale, lucrari care se ocupa de istoriaoralului medieval ca factor economic si de istoria comertului In evul mediu, precum o serie delucrari asupra istoriei agrare medievale. Trebuie apoi amintite o serie de lucrari cu caractergeneral istoric care au In cuprinsul for capitole de istorie economics a evului mediu. Desigurca istoricii burghezi din Occident ai economiei feudale nu trateaza temele pe care le propun de pepoziVile materialismului istoric. Totusi, se poate observa ca punctul de vedere al materialismuluiistoric asupra importantei factorului economic In dezvoltarea societatii a Inceput sa se impunaIn conceptiile istoricilor burghezi contemporani cu toata rezistenta, pe alocuri InversunatA,a punctului de vedere idealist 1.

Pe de alts parte tnsa nu trebuie dupd cum se spune Intr-o dare de seams publicata Inrevista Rinascita", asupra Congresului al X-lea al stiintelor istorice sa se cads in greseala unoracare confunda In mod simplist materialismul istoric si istoria economico-socials : o metoda,cu o parte a istoriei care, pentru acea metoda, este fundamentals dar care poate fi tratata curnetode diverse, chiar opuses. Ceea ce lipseste istoriei economico-sociale tratata de istoricii bur-ghezi este conceptia dialectics a istoriei, conceptia care priveste fenomenele procesului istoricnu In mod static si izolat uncle de altele, ci In continua miscare conditionlndu-se reciproc.

Un mare pas Inainte In studierea istoriei economico-sociale a evului mediu occidental ainceput si continua sa fie realizat prin prezenta viguroasa a istoricilor sovietici In toate proble-mele majore privind istoria acestei perioade. Abordlnd problematica istoriei economice a evuluimediu de pe pozitiile materialismului istoric istoriografia sovietica combate cu hotarlre concep-tiile idealiste carora istoricii burghezi ai economiei medievale le slut tributari. Astfel Intr-o seriede probleme importante ale istoriei evului mediu occidental, istoricii sovietici au reusit sa anall-

* In prezentarea noastra vom cauta sa folosiin acele lucrari care se gasesc In biblio-tecile noastre slut astfel accesibile celor care doresc sa be consulte.

1 Vezi In aceasta privinta studiul critic al lui Roger Garaudy, Cu privire la tendinfeleactuate ale istoriografiei burgheze franceze, publicat In Probleme de istorie", 1954, nr. 4,p. 297-335.

2 Gastone Manacorda, Curentele istoriografiei contemporane la Congresul al X-lea at§tiinfelor istorice, in Studii " IX (1956), nr. 4, p. 169 (trad. din Rinascita", nr. 9, 1955).

$l

gi

gi

si

gi

si

www.dacoromanica.ro

184 STUDI I DOCUMENTARE 2

zeze fenomenele economice si sociale sa reconstitute astfel aspectele cele mai semnificative,Intr-un mod care oglindestc cit mai fidel realitati istorice de mult apuse.

Una din problemele care continua sa fie dezbatute In literatura istorici economice a evuluimediu 1, e teoria istoricului belgian Henri Pirenne asupra sfIrsitului lumii antice Inceputulcelei medievale. Expusa pentru prima oars In 1923 la congresul de istorie de la Bruxelles, aceastateorie a generat ample discutii dupa 1937 clnd a aparut a doua editie a cartii Mahomed $i Char-lemagne" In care Pirenne prezinta pe larg punctul sau de vedere. Dupa Pirenne, civilizatia anticsa continuat In urma invaziilor popoarelor germanice si numai invazia araba din sec. VII VIIIcare a Intrerupt legaturile comerciale dintre apus rasdrit prin M. Mediterana a pus capatacestei civilizatii $i a determinat instaurarea economiei naturale In Europa. Istoricul belgianconsiders epoca merovingiana ca o prelungire a antichitatii si nu un ev nou. Abia cu invaziaaraba se poate vorbi de Inceputul evului mediu. Mai trebuie apoi precizat ca dupa Pirenne facto-rul determinant care a contribuit la progresul sau la regresul economiei medievale a fost comer-tul, dupa cum a fost mai intens sau mai putin intens. Printre partizanii conceptiilor lui Pirennese numara alit istorici burghezi din Europa, cit istorici burghezi din St. Unite. In Europa isto-rici ca suedezul S. Boling, M. Lombardi, R. Doenard4 shit de parere ca arabii trecind In Europa Insecolul VIII au tinut continentul sub domingia for economics prin intermediul comertului pinsIn secolul IX. Dovada intensitatii activitatii comerciale a negustorilor arabi de-a lungul si de-alatul continentului o constituie marele numSr de monede arabe rSmase din perioada mentio-nail mai sus. Larga raspindire a teoriei lui Pirenne printre istoricii burghezi ai economiei medie-vale din Apus se oglindeste si In marele numar de referate despre relatiile economice dintre Orient.si Occident, prezentate la cel de al X-lea congres al stiintelor istorice tinut la Roma In 1955. Dintreaceste referate mentionam pe eel al istoricului american R. S. Lopez care subliniaza mareainfluents a comertului arab asupra dezvoltarii economice a Europei medievale 5. Partizan alconceptiilor lui Pirenne asupra importantei comertului In dezvoltarea economiei medievale eistoricul economistul american P. Sweezy, care a participat la cunoscuta dezbatere pe marginealucrarii prof. Maurice Dobb privitoare la descompunerea feudalismului geneza capitalismului6.Yn sflrsit, trebuie amintita lucrarea unui alt istoric american, Archibald Lewis, care considersca Pirenne nu a tratat Indeajuns de aprofundat tezele sale 7. Dupa Lewis, lui Pirenne Ii revinemeritul de a fi subliniat importanta stapinirii marii In cazul nostru a celei Mediteraneasupra dezvoltarii comertului, acest factor determinant al progesului economie: Dar Pirenne nua examinat niciodata modul In care stapinirea marii influenta comertul general mediteranean.El s-a marginit sa is in considerare numai ceea ce afecta nord-vestul sudul Frantel,

1 Vezi in aceasta privinta cartea recentS a prof. englez Margaret Deanesly, Histoirede l'Europe du haul moyen-dge (474 a 911), Paris, Payot, 1958, p. 154-189.

2 Mahomed, Charlemagne and Ruric, In The Scandinavian economic history review",vol. I, 1953 (Vezi prezentarea lui I. L. Bessmertnli, In Probleme de istorie", 1956, nr. 9,p. 280-287).

3 Les bases monelaires d'une suprematie economigue. L'or musulman du V II-e au XI -esiècle, In Annales", vol. II, 1947 (vezi Bessmertnli, loc. cit.).

4 Les reformes monetaires carolingiennes, In Annales", vol. VII, 1952 (vezi Bessmertnii,loc. cit. ).

5R. S. Lopez, East and West in the early Middle Ages : Economic Relations, In Rela-zioni del X congresso internalionale di scienze sloriche. G. Sansoni (1955), vol. III, p. 113 163.

6 Vezi prezentarea lui I. A. Korhov, Discutie cu privire la trecerea de la feudalism lacapitalism, In Analele romino-sovietice", seria Istorie, 1960, nr. 2, p. 105.

Naval power and trade in the Mediterranean. A. D. 500-1100. Princeton UniversityPress, New-Jersey, 1951.

0

*

si

sisi

si

ji$i

si

Italiei si

7

www.dacoromanica.ro


puncte de plecare ale activitatii comerciale arabe pe continent. De aceea A. Lewis tine sa -s1asume sarcina tratarii modului In care stapinirea marii a influentat In evul mediu timpuriucomertul din Mediterana. Astfel istoricul american sustine ca In perioada 641-732 denumitade el a asaltului arab", nu arabii, ci Bizantul a distrus vechiul sistem economic intemeiat pecomertul din Mediterana. Intre anii 752 si 827, Bizantul a folosit stapInirea Mediteranei pentruapararea propriilor interese, constind mai ales In combaterea economics navala a arabilor. Ince priveste Europa, lupta din Mediterana a avut serioase urmari : o severs depresiune economicsin Spania, decaderea oralelor din sudul Frantei nord-vestul Italiei. Dominatta Mediteraneide care arabi, plasata de Lewis intre 827 si 960, a avut urmari pozitive asupra comertului.S-au relnviorat unele drumuri comerciale aflate In stare de decadere In cursul dominatiei bizan-tine, s-au intensificat legaturile cu Europa prin intermediul oralelor italiene s-au stabilitlegaturi cu Baltica. Spania $i Italia mai ales cunosc o perioada de prosperitate care nu o strainsnici Germaniei, nici nordului Frantei nici Angliei pInd unde ajung marfurile arabe. DupdstapInirea araba, Lewis fixeazd o perioada de tranzitie (960-1043). Slabirea controlului arabIn Mediterana marcheaza o reintoarcere a Bizantului §i a oraselor italiene atft a celor de pe coastscit st a celor din interior, care cunosc o mare Inflorire economics datorita comertului cu Europade vest prin valca Rhonului cu Europa centrald prin trecAtorile Alpilor. Datorita acestei acti-vizari a comertului inittata de arabi continuata de orasele europene de pe coasta meditera-neana, Occidental pierde caracterul sau agrar local si Incepe sa participe la comertul mediteranean.In sfirsit, perioada 1043-1100 consacra ceea ce Lewis numeste triumful Occidentului", lacomertul mediteranean, element care va constitui baza progresului economic al Europel apuseneIn secolele urmatoare.

Teoria lui Pirenne $i a adeptilor sal insa, nu a Intrunit adeziunea tuturor istoricilor occi-dentali. Astfel Robert Latouche Intr-o carte asupra originilor economies occidentale publicatdin cadrul colectiel L'evolution de l'humanite" 1 respinge teorla ca civilizatia antics a continuat

dupa invaziile germane si ca numai invazia araba din sec. VIII care a rupt legaturile economiceapus-rasarit prin Mediterana a pus capat acestei civilizatii. Legaturile comerciale prin Medite-rana au continuat, cum de altfel se arata $i in cartea lui A. Lewis. Latouche precizeaza ca pagu-bele provocate de arabi economies apusene au Post mediocre si locale. Aceasta economie eradeja gray atinsd de propria ei criza interns cind au venit arabii care de altfel n-au litchis cleatpartial Mediterana europenilor. Mult mai grave si cu urmari mai Insemnate asupra societatiioccidentale au lost ravagiile produse de repetatele incursiuni normande. In alts ordine de idolmentionam ca lucrarea lui Latouche e o prezentare plina de interes a sfirsitului lumii anticea Inceputului celei medievale. El trateaza in mod amanuntit, folosind din abundenta izvoareletimpului, perioada merovingiana carolingiand. De asemenea In ultima parte a carpi saleLatouche surprinde In mod just unele aspecte ale Inceputului infloririi economice a Europe!occidentale In evul mediu, ca desteptarea vietit urbane, dezvoltarea agriculturii In secolul XI.Dar ca Pirenne, cu care nu e de acord numai asupra periodizarii $i factorilor care au contribultla sfIrsitul lumii antice Inceputul cclei medievale, Robert Latouche pune accentul pe comert,lasInd la o parte dezvoltarea fortelor de productie. Astfel activitatea mestesugareasca din evulmediu timpuriu nu e tratata, tocmai aceasta activitate care va contribui ca centrele aglomeratedin jurul mindstirilor sau castelelor sa se transforme In orase. Latouche, ca multi alti istoriciburghezi ai evului mediu se multumeste sa priveascd 'Drawl din acele timpuri numai ca centrude schimb, nu ca centru de productle.

I Les origines de Peconomie occidentale (1r - X18 slides), Paris, Albin Michel, 1956(Bibliotheque de synthese historique, L'evolution de l'humanite, XLIII).

Si

p

si

si

p

It51

pi

si

p

si

si

www.dacoromanica.ro

186 STUDII DOCUMENTARE 4

In afara lui Latouche, mai semnalam o pozitie opusa celei a lui Pirenne, In dour studiisertmate de prof. E. Perroy 1 si de F. I. Hilmy 2.

Cele douA studii amintite, dar mai ales cel a lui F. I. Hilmy, combat pe baza and argu-mentatii bine Intemeiate teoria lui Pirenne si a adeptilor sill. Eroarea principala a teoriel inchestiune consta In generalizarea unor fapte Intimplatoare. Monedele arabe nu s-au rdspinditIn toate tarile Europei, ci exclusiv In regiunea de nord-est unde au putut fi acumulate, nu atitin urma comertului practicat de arabi, ci In urma expeditiilor de jaf ale normanzilor. Apoi acestemonede nu dateaza din Intreaga perioada a evului mediu timpuriu, ci numai din sec. X.Dupe aceca banii arabi de our au devenit foarte ran In Europa. In ce priveste comertul, Hi lmyaratA ca marfurile importate de la arab! (papirus, piper, matase si altele) nu aveau consumde masa, deoarece atunci marea majoritate a populatiei vest-europene era formats din tarantdependenti. La rindul sau, In conditiile de Inapoiere economics in care se gasea, nici Occidentulnu putea exporta produse in proportil de masa. Deci legaturile economice arabi-Occident, avindun caracter foarte limitat, nu au putut constitui o forts motrice in dezvoltarea Europei apusene.Trebuie insa subliniat ca atit Perroy cit. sl Hilmy limiteaza analiza for privind independentaeconomics a Europei fatA de arabi. In conditiile speciale ale unor vremuri In care schimbul demarfuri era foarte restrtns si nu putea influenta dezvoltarea societatil, progresul acesteia eradeterminat nu de un sporadic schimb de mdrfuri, ci de dezvoltarea fortelor de productie, adlcaa agriculturii si mestesugurilor 3. Acesta e factorul care trebuie cercetat dud se trateaza cauzeledezvoltarii economic! feudale medievale, factor ignorat In cea mai mare parte de istoriografiaburghezd apuseana.

0 altd mare problema dezbatuta In istoriografia apuseanA a economiei feudale e teoria asa-zisel marl crize din secolele XIV XV". Ca o ilustrare a acestel teorii, partea a treia a volumuluide sub redactia prof. Ed. Perroy 4, tratind expansiunea 0 rientului si nasterea civilizatiei occiden-tale in cadrul cunoscutei colectii Peuples et civilisations", e intitulat In mod semnificativ :Timpuri grele. Sec. XIV-XV". Se arata ca In perioada amintita Europa apuseana a avut deIntImpinat marl dificultati materiale, care au Post cauza unui mare dezechilibru economic. Dupace pune in mod just problema interdependentel diferitilor factori care determine dezvoltareasocietatil omenesti, autorul aplica In mod eronat acest considerent la ceea ce numeste el criza"secolelor XIV-XV. De asemenea pune cu totul nestiintific problema suprapopulatiei In acele vre-muri sustinind, nici mai mutt nici mai putin, ea ciuma neagrA din secolul XIV a descongestionatcontinentul si a rezolvnt pentru patru secole problema demografica, eliminind spectrul suprapopu-latiei. Aratind apoi ca datorita ajustarii cererii si a ofertei economia s-a echilibrat pentru scurttimp, autorul sustine ca starea de razboi permanent a deschis iarasi criza. E o concep tie nestiin-tifica, deoarece In acde thnpuri la razboaie participau doar armate de dteva mil de oamenicare nu puteau afecta economia Intr-o masurii prea mare, asa cum se intimplA In timpurile mo-d erne, clnd razboiul antreneaza mase uriase de oameni si de resurse. Ca o trasaturA a crizei econsiderate si tendinta permanents in acea perioadd de scadere a preturilor grInelor. In capi-tolele sale de economic feudale cartea de sub redactia prof. Perroy are si uncle 041 pozitive.Asa de pilda se examlneaza fortele de productie, sublinilndu-se importanta imbunatatirilortehnice (captarea cursurilor de ape pentru mori, confectionarea de not unelte, adoptarea de not

1 Encore M rhomet et Charlemagne" In Revue historique", vol. 212, 195..4, p. 232-238(vezi Bessmertnti, loc. cit.).

2 Y-a-t-il emprise musulmane sur l'economie des Oats europedns du X- e siecle ? toSchweizerische Zeitschrift fur Geschichte", 1955, I, p. 31-81 (vezi Bessmertnti, -loc. cit.).

3 Vezi I. L. Bessmertnti, loc. ci/., p. 286-287.4 Le Mogen Age. L'expansion de l'Orient el /a naissance de la civilisation occidentale,

Paris, Presses universitaires de France, Paris, 1955.

www.dacoromanica.ro


metode pentru atelaj $a.) pentru dezvoltarea economic'. Se atrage apoi atentia asupra numeroa-selor miscari sociale, considertndu-se In mod just ca adeseori tulburarile rurale aveau caracterulunor explozii In comparatie cu cele urbane care erau mai bine organizate si mai Indelungate.

Aceeasi conceptie a crizei economic' medievale in secolele XIV-XV a fost sustinuta $lIa Congresul al X -lea al stiintelor istorice de la Roma, de referatul colectiv prezentat de M.Mo llat, P. Johansen, M. Postan, A. Sapori si Ch. Verlinden 1.

De asemenea intr-o lucrare colectiv5 ai storicilor englezi, Medieval England" 2 se arataca perioada dintre 1348 (anul tzbucnirii ciumei negre) si 1485 (anul ascensiunii Tudorilor), eco-nomia medievala engleza a cunoscut o perioada de decadere $i regres. Dupa autorii earth Angliamedievala", factorul demografic a avut o influents decisive In determinarea perioadci de declineconomic. Ciuma neagra Inceputa In 1348 si durind cu izbucnirl succesive pina In 1377 a reduspopulatia Angliei de la 3 500 000 la 2 200 000. In dour secole au disparul mai multe sute desate, suprafetele cultivate s-au rnicsorat, iar lipsa mlinii de lucru a devenit deosebit de acute.In schimb s-au merit terenurile de pasunat si s-a accentuat procesul formarii de enclosures",care aparusera deja Inainte do ciuma neagra. 0 data cu crcsterea suprafetelor de pasunat, acrescut si numarul (Alma caror llna era ceruta tot mai mult de tesatorlile flamande. De ase-menea si mestesugurile locale de prelucrarea lInei au Inceput sa se perfectioneze. Observamdeci ca a5a -zisa perioada de declin apare mai de grabs ca o perioada de transformare a economieiengleze.

Teoria declinului economic a fost combatuta chiar Ia congresul de la Roma de regretatulistoric sovietic, academicianul E. A. Kosminski, care a avut o substantiala Interventie pemarginea referatului celor cinci istorici apuseni enumarati mai sus 3.

La Inceputul interventiei sale E. A. Kosminski a precizat ca. In detinirea conceptelorde progres si declin un criteriu oarecare trebuie aplicat. Stiinta istorici marxista, priveste pro-cesul istoric ca o mi5care Inainte a formelor social-economice. Desigur nu trebuie sa ne ima-giniim progresul ca o linie ascendents neintrerupta, dar nici sa adoptam punctul de vcderefatalist ca dezvoltarca progresiva a umanitatii e predeterminata. Dupa aceasta, acad. Kosminskiarata ca Intr-adevar In secolele XIVXV In Europa apuseana si in special In Anglia s-auprodus unele simptomc care pareau sa indite existenta unui declin economic. A Inceput sase produce degradarea pe scars mare a gospodariei manoriale si a inceput sa apara In loculei gospodaria mica $i mijlocie. Natural, izvoarele istorice oglindind punctul de vedere al sta-pinilor manor-urilor, dau o imagine de decadere si declin a agriculturii practicate pe mariledomenii feudale. Acad. Kosminski trisa 1st exprima Indoiala CA declinul gospodariel seniorialepoate fi privit ca un declin general economic. Gospoddriile mid si mijlocii, liberate In maremasura de catusele serbiei si exploatind pamIntul folosind si ccva munca salariata, erau capabilede o agriculture mult mai intensive cleat manor-ul cu munca lui servila dominate de traditilsi metode Invechite care secatuiau pamintal alocat taranului. Pe de alts parte fenomene cascaderea prctului grinelor (care dupa parerea acad. Kosminski Incepe mult mai ttrziu, declt eIn general admis), cresterca salarillor, excluderea solulul sarac de Ia culture, reducerea rcnteifeudale si reducerea pretului pamIntului, nu pot fi privite In Mel un caz ca semne ale declinuluieconomic. Ca despre tndclungata perioada de descrestere a populatiei Inceputa In anil 20-30

1 L'economie europeenne aux deux derniers siecles du moyen die, to Relazioni", vol. III,p. 655-811. Vezi si Armando Sapori, Studi di scoria economica (secoli XIII XIV X V). Terza-edizione acresciuta. Firenze, G. Sansoni (1955), vol. I, p. 619-652.

2 Medieval England, vol. I, Oxford, Clarendon Press, 1958.3 In Atti del X Congresso Inlernazionale. Roma 4-11 settembre 1955 Roma, (1957),

p. 395-336. Vezi $i studiul lui E. A. Kosminski : Au fost In secolele XIV si XV vremuride decadere pentru economia europeana" ? In Srednie vcka", vol. X, 1957, p. 257-271.

www.dacoromanica.ro

18$ STUDI I DOCUMENTARE 6

ai secolului XIV si durind pins pe la mijlocul secolului XV, precum efectele ei asupra progre-sului economic, E. A. Kosminski considers ca datele privind accasta descrestere sint asa neclaresi ipotetice ca a formula concluzii bazate pe ele e riscant. Apoi descresterea, daca Intr-adevara existat, trebuie privity mai degraba ca un fenomen al descompunerii perimatului mod deproductie feudal. Ceea ce insa esLe de observat in rindurile populatiei rurale, eliberate partialde exploatarea feudala, e un proces de diferentiere In paturi avute si In proletariatul agricol.Acest proces a treat eondiVi favorabile pentru procesul aeumularii primitive a capitalului,care a marcat sccolul urmAtor din istoria Angliei. Astfel ceea ce lordul feudal si izvoareleistorice reflectind modul sau de a vedea, considerau ca un declin In realitate, constituia unimportant pas Inainte ai societatii, de la feudalism la un stadiu mai Malt, stadiul capitalist.

Acad. Kosminski mai aratd apoi cd simptome partnd sa indite un declin se gasesc deasemenea In Industrie si comert, ca de exemplu decaderea unor orase, vechi centre mestesu-garesti si de comert. Dar acest proces trebuie privit mai mull ca rezultatul unei reorganizarlgenerale a industriei, a treccrii de la sistemul corporatiilor la not forme constituind rudimenteale manufacturii. De asemenea procesul de decadere a unora din orase poate fi ccn3ideratsi ca rezultatul unei retrageri a industriei si comertului din vechile centre si Inceputul stabilirilfor in noile centre, ceea ce constitute premise pentru Inceputul dezvoltarii pietii nationale.Desigur precizeath acad. Kosminski toti acestia shit factor! ai progresului, chiar daca tmce priveste vechiul oral feudal, ei apar ca semne de declin. Cresterca noului Insa e IntotdeaunaIntovarasita de decaderea vechiului, arata acad. Kosminski In Incheierea interventiei sale.

Recent, alt istoric sovietic, M. A. Barg, a reluat discutia asupra crizei feudalismuluiIn secolele XI V XV, intr-un articol publicat Intr-unul din numerele revistei Voprost istorii"din acest an 1. Barg arata ca teoria asa-zisel crize a feudalismului" din secolele XIV XVse incadreaza In teoria mai larga a ciclurilor economice, teoria proprie istoricilor economiciburgheze. Teoria ciclurilor" economice e sustinuta ca o Incercare de a respinge actiunea legilorsocial-economice In istorie. ReducInd istoria la cicluri economice", care difera unul de altulnumai cantitativ stilt determinate de factor' biologici, psihologici si chiar metcorologici sicosmici, istorice burghezi neaga legile istorice istoria Insasi ca stiinta. Analizind in amanun-time conceptiile lui W. Abel, M. Postan, R. Hilton, E. Perroy, R. Boutruche, D. Saltmarsh,E. Keller si I. Schreiner, Barg ajunge la concluzia es istoriografia burgheza contemporana,dat fiMd punctele de vedere adoptate de ea in interpretarea fenomenelor istorice, nu poateda o rezolvare justa problemelor majore ale istoriei secolelor XIV si XV. Ca si acad. Kosminski,Barg arata ca asa-zisa criza economics" din secolele XIV XV, nu era o criza a feudalismuluica formatie social- economics, ci numai o criza a formei senioriale de exploatare feudala. Grizasenioriei ca principal centru al productiei rentei feudale, a senioriei ca Intruchipare a stapinirilpolitice si economice, a senioriei ca bath a Intregii structuri economice, e dupe parerea luiM. A. Barg, principala cauza a asa-zisei crize" din secolele XIV si XV.

Problema esentei feudalismului implicind discutarea aspectelor social-economiceale acestei orinduiri e reluata Intr-o carte recent editata de universitatea din Princeton(S.U.A.) sub ingrijirea prof. Rushton Coulborn s. Cartea e o culegere de articole prezentatesub forma de comunicari la o sesiune de dezbateri asupra feudalismului. Culegerea se caracte-rizeath prin dour trasaturi : 1° 0 confuzie totals a notiunii de feudalism ; 2° Incercarea dereactualizare a teoriei lipsite de continut stiintific a istoriografiei burgheze elaborate Inca dinsecolul XLX ca feudalismul e doer un sistem politic. Astfel, Intilnim alaturi de studii despre feuda-lismul In Europa apuseana, din China, Japonia sau imperiul bizantin studii care pun problema

1 In legatura cu asa-zisa criza a feudalismului" In secolele XIV XV ", In Voproslistorii", 1960, nr. 8, p. 94-113.

2 Feudalism in- history, Princeton, New-Jersey, 1956.

si

si

si

II

si

www.dacoromanica.ro


existentei feudalismului In Egiptul antic si In Mesopotamia, ceea ce ilustreaza pe dcplin confuziaIn care se zbate istoriografia burgheza privind orinduirile social-economice.

In ce priveste cea de-a doua trasatura, chiar de la hiceput, in prefata, se subliniazaca feudalismul e in primul rind o metoda de guvernamInt si nu un sistem economic sau social,desi el evolueaza sub influenta Imprejurarilor social - economice. Apoi, deli se recunoaste casituatia materials a seniorilor feudal! se datoreaza muncii taranilor pe care seniorii au dreptulsa-i judece sa-i stapIneasca, se sustine ca totusi aceste relatii de dependents exploataredintre senior! tarani nu shit concludente pentru existenta feudalismului. Tar In studiul desinteza al culegerii semnat de redactorul culegerii, prof. R. Coulborn, se reia conceptia dena-turata a istoriografiei burgheze ca feudalismul e un fenomen caracteristic societtitilor In descom-punere, un fenomen care se Intimpla la marginea societatilor civilizate. Dupe Coulborn socie-tatea civilizata alterneaza intre perioade de marire gi perioade de decadere a caror cauze Invd-luite In mister nu pot fi explicate. Fenomenul caracteristic deci pentru perioadele de decadere

feudalismul.In opozitie cu aceste conceptii fare nisi o baza stiintifica $i care denatureaza adevarul

istoric, se gaseste istoriografia sovietica, care pe baza Invataturii marxist-leniniste despre socie-tate cauta sa rezolve In mod stiintific problema esentei feudalismului. Astfel In anii 1954-1955revista Voprosl istorii" a publicat o ample dezbatere asupra legii fundamentale a feudalismului"11a care au luat parte numerosi specialisti sovietici In istoria evului mediu. In concluziile formu-late asupra dezbaterii publicate tot In Voprosi istorii" 2 s-a aratat ca trasa'turile fundamen-tale ale feudalismului care trebuie sa fie reflectate in formularea legii sale economice funda-tnentale shit proprietatea feudala asupra pamlntului, constringerea extraeconomica matales exploatarea producatorilor directi, a taranilor". Legea economice fundamentald a feudalis-mului ar putea fi formulate pe scurt cam In felul urmator Asigurarea plus produsului subforma rentei feudale prin exploatarea taranilor pe baza proprietatii feudale asupra pamintului,prin folosirea constringerii extraeconomice".

Pe linia dezbaterii initiate de Voprosi istorii" e si cartea lui B. F. Porsnev3 al cant'obiect 11 constitute categoriile legile speciale, specifice modului de productie feudal. Cartease bazeaza pc date mai ales din istoria relatiilor economice din Europa apuseana U.R.S. S.,facInd unele referiri si la feudalismul din tarile orientului. B. F. Porsnev In primele trei part'ale calla sale analizeaza caracterul fortelor de productie $i forma de proprietate asupra mij-loacelor de productie In feudalism, renta feudala si legea economics fundamentals a feudalis-mului, ecenomia naturals economia marfa-bani In feudalism Ii conditiile aparitiei capitalis-multi!. In ultima parte supune unei critici ascutite diferitele doctrine economiceistoriceprivitoare la feudalism, combatInd In special conceptiile burgheze care Incepind din secolul alXIX-lea denatureaza In continuu esenta caracterul feudalismului. In ce priveste legeaeconomice fundamentals a feudalismului, a card analiza formeaza unul din punctele centraleale carpi, B. F. Porsnev stabileste ca principala caracteristica a acestei legi e producereaplus produsului pentru satisfacerea necesitatilor feudalilor prin exploatarea taranilor dependentipe baza proprietatii feudalilor asupra pamIntului proprietatii incomplete a for asupra produ-catorilor directi, asupra iobagilor" 4.

Vezi 1954 : nr. 2 ; nr. 7 ; nr. 8 ; nr. 9 ; nr. 10 ; nr. 11 ; 1955, nr. 4.2 Cu privire la legea economice fundamentals a formatiunii feudale. (Asupra rezul-

tatelor discutie0, in Probleme de istorie", 1955, nr. 5, p. 11-116.3 Studii de economie politica a feudalismului", Buc., Ed. $t., 1957.4 B. F. Porsnev, op. cif., p. 53.

gi

e

5i

$i

3i

si el

si

si

gi

si

t

www.dacoromanica.ro

190 STUD!! DOCUMENTARE

Vorbind despre luerarile mai recente legate de istoria agrara a Europei medievale occi-dentate amintim cartea regretatului medievist francez Marc Bloch : Les caracteres originauxde l'histoire rurale francaise" 1. Devi cartea In forma el actuala nu e o nout ate, ci o reeditare,consideram ca, dat fiMd marea ei valoare documentary vi interpretative, nu poate fi trecuttscu vederea 2. Problems principala a cartii lui Marc Bloch e istoria sistemului agrar francez.Se studiaza trasaturile distinctive ale acestui sistem vi se fac o serie de comparatii cu procesulgeneral al dezvoltarii agriculturli In Europa feudala. Devi consacratA Frantei, cartea confinereferinte vi la alte tari, ceea ce i-a permis autorului ca Intr-o serie de cazuri sa observe inmod just vi sa explice in parte trasaturile specifice mai importante ale istoriei agrare franceze.Astfel Bloch da dovada de cuno§tinte aprofundate ale istoriei agrare din Anglia, Germania,Italia, Spania. De asemenea, tot pentru comparatie foloseste materiale privind large slave viscandinave. Se poate spune ca In literature istorica apuseana nu s-a facut piny acum nisi ofncercare similar* astfel ca opera prof. Marc Bloch continua sa ramlna o realizare

In cartea sa, Bloch 1ncepe printr-o scurta expunere asupra istoriei agrotehnicii, apoi faceun studiu amanuntit al obiceiurilor rurale, se ocupa de defrisarile locale din imperiul carolingianvi de cele generale, din secolele analizeaza rolul colonizarii interne, formele de asola-ment, formele de cultivarea pamIntului In Franta, legatura dintre instrumentele agricole visistemul de lucru al pamintului. De asemenea se ()cup de seniorie, de rAclacinile vi de evolutiaserblei. Trateaza apoi prccesurde pauperizare al nobilimii feudale sl evolutia clasei taranestide-a lungul Intregului ev-mediu francez 3. Bloch Insa e tributar ca vi alti istorici apuseni cuconceptil avansate vi punctului de vedere idealist ; nu sesizeaza Intotdeauna cauza esentialaa fenomenelor In cvolutia carora fortele de productie au un rol hotarltor. Opera sa are adeseoritendinte sociologizante vi In aceasta privinta nu trebuie uitat ca Bloch e unul dintre fondatoriirevistei Annales" ale caret tendinte sociologice au determinat un curent In istoriografia bur-gheza contemporana.

0 alts lucrare de istorie medievala care prezinta interes e cartea prof. Ph. Dollingerprivind evolutia claselor rurale din Bavaria de la sfIrsitul epocii carolingiene vi pins la mijioculsecolului XIII a. Remarcam cu acest prilej ca deocamdata pentru Germania in afara opereipostume a lui G. von Bellow : Geschichte der deutschen Landwirtschaft des Mittelalters inihren Grundzugen ", nu dispunem de o sinteza asemanatoare celei a lui Marc Bloch 6.

Cartea lui Dollinger are trei : I. Transformarile politico vi economise ale senioriei;Conditia personala a supusilor seniori ; III. Clasele socials vi profesionale din cadrul senioriei.

Autorul arata ca In a doua jumatate a secolului IX, societatea rurala din Bavaria aveacaracteristici ascmanatoare celei din restul Europei france. Existau un mare numar, de tyrantliberi, dar majorilatea populatiei rurale se gasea In conditie de dependenta personals sau

Pi cf. Mt 1 ( Bloch, Les earacteres originaux de l'hisloire rurale franfaise. Paris, ArmandColin, 1955-1956.

2 Vezi prezentarea operei lui Bloch de I. S. Kon vi A. D. Liublinskaia sub titlul Lucra-rile isloricului francez Marc Bloch, In Problcme de istorie", 1955, nr. 8, p. 215-234.

a Yn comunicarea prezentata la congresul de istorie din 1955, E. Perrin reiateoria lui Bloch asupra formarii clasei serbilor vi taxelor platite de accstia, care le definescsituatia servile, precizind ca taxele considerate servile de Bloch nu priveau numai pe scrbi,ci vi pc alti locuitori ai senioriei. In perioada anterioara sec. XIII, pe teritoriul seniorieierau doua grupe de oameni dcvi descmnati cu acelasi nume serbi descinzlnd din serbiiepocii carolingiene vi ncserbi (comunicare intitulata : Le servage en France et enAllemagneau Mogen Age, In Relazionr, vol. III, p. 213-245).

4 L'itoluticn des classes rut ales en Baviere dcpuis la fin de l'epoque carolingienne jusgu'anmilieu du XIII siecle. Paris, 1949.

5 Cf. Ch. Perrin, toe, cil., da o vedere de ansamblu asupra serbiei din Germaniamedicvala.

unicii.

XIXIV,

parti11.

,

www.dacoromanica.ro


reala. Dupe doua secole, In a doua jumatate a sec. XI, societatea rurala bavereza Inca nusuferise nici o transformare radicals. Totusi citeva clemente not spar : contrastul juridic Intreliberi neliberi se atenueaza ; serbii Incep sa alba un statut juridic mai precis ; rezerva senio-riala e mai mica In report cu Intinderea tenurilor. Dar faptul esential e formarea categorielministeriales" slujitori ai curtii aparitia unor detinatotii de tenuri mai bine situatimaterialiceste care formeaza suite calare a seniorului. Transformarea profunda a senioriei ruralese va produce Insa In secolul XIII : rezerva se Imparte In loturi in detinatorii de tenuri ; clacase converteste In bald; metaiajul Inlocuielte exploatarea directa- DetInAtorii de tenuri liberisi neliberi, se diferentiaza dupe Intinderea tenurilor, dupe regimul Inchirierli BSI dupe activitateaprofesionala. Gene ce atrage atentia in Bavaria secolelor IX XIII e multiplicitatea grupelorrurale cu statute diferite. Dar In aceasta societate rurala cu aspect atilt de complex, autorulignoreaza total lupta de class, rezistenta taranimii aservite Impotriva exploatarii feudale. Deasemenea nu shit tratate nici contradictiile existente Intre grupurile sociale alit de diferentiateale societalii rurale bavareze.

0 voluminoasa lucrare asupra agriculturii medievale are $i prof. Roger Grand 1. Aici setrateaza, In afara aspectului social-economic al problemei, istoria agrotehnica in evul mediu.Astfel numeroase pagini ant consecrate tehnicii agricole din perioada merovingiana pina Insec. XIV. Se arata cum se faceau defrilarile ameliorarile, Ingrasamintele folosite, sistemul detrigatii, asolamentele, plantele cultivate. De asemenea, se vorbelte despre alte ocupatii alepopulatiilor rurale ca, crelterea vitelor, viticulture, pisciculture Ii pescuitul, vInatoarea. Uncapitol e dedicat industriei agricole legate de dezvoltarea moraritului. Aspectele social-economiceale istoriei agrare medievale slnt tratate de pe aceeali pozitie, proprie istcriografiei burgheze,care cauta sa omits pe cit mai mult posibil lupta de class.

In afara lucrarilor amintite, mai semnalam un volum de articole asupra domeniului,alcatuit cu contributia a diversi autori 2. Eclectismul volumului apare clar din sumar undealaturi de referate asupra domeniului feudal diii Franta, Germania, Italia, pen. Iberica, Basle,Imperial bizantin, Intllnim un referat asupra domeniului din vechiul Egipt. Redactorii volumuluidesigur ca nu stilt straini teoriei Incetatenite In istoriografia burgheza occidentals care sustineexistenta unor fenomene feudale si In societatea antics. In rest, referatele din volum se caracte-rizeaza prin superficialitate ; autorii chiar dace stilt autoritati In materie, ea un Ostrogorsky,Perrin, Verlinden, trateaza In mod foarte grabit temele care le-au fost solicitate de redactori.

De pe pozitil cu adevarat stiintif ice e tratata istoria agrara a evulul mediu occidentalde catre istoriografia sovietica. Deli ceva mai veche, o lucrare fundamentals In aceasta privintae opera academicianului E. A. Kosminski aparuta In 1947: Sludii de istorie avard a AnglieiIn secolul at XIII-lea 3. Dupd cc critics de pe pozitiile materialismului istoric, teoriile istoricilorburghezi occidental!, acad. Kosminski pune Intr-o noun lumina principalele probleme ale dez-voltarii agrare a Angliel In perioada de Inflorire a feudalismului din secolul XIII. Acad. Kos-minski pe baza unor date precise arata ca In secolul XIII a avut loc un avint rapid al economiesfeudale, caracterizat prin crelterea comertului de cereale care a adus marl profituri. Aceastaa determinat dezvoltarea economies domaniale Ii a read In munca Ii implicit a agravat situatiataranimii. In ce priveste renta In bani acolo unde ca exista acad. Kosminski atrage atentiaca aceasta forma a rentei feudale nu aducea nici o Inlesnire taranimii, ci dimpotriva contri-

1 Roger Grand, L'agriculture au nioyen age de la fin de l'empire romain au XV l-e siecle,.Paris, E. de Boccard, 1950.

2 Le domaine (Etudes d'histoire comparative). Wetteren, Scaldis, 1949 (Recueils de laSociete Jean Bodin IV).

3 Vezi de acelali autor studiul : Evolutia formelor rentei feudale In Anglia In secoleleXIXV", in Probleme de istorie", 1955, nr. 2, p. 59-82.

st

sl

si

i

si

www.dacoromanica.ro


built $i ea la cresterea gradului de exploatare feudala si In plus accentua difereutierea paturilorrurale.

Problema aparitiei taranimil constitute tema carol unui alt istoric sovietic specialistin istoria agrara medievald : A. I. Neusihin 1. In cartes sa Neusihin dovedeste lipsa de temei atezel istoriografiei burgheze care sustine ca dependenta ar fi existat totdeauna acelasiLimp cu libertatea ca In aceasta privinta, de-a lungul Intregului ev mediu timpuriu, nu s-arfi proclus nici un fel de schimbari structurale. Neusihin analizeaza to paginile carpi sae aparitiaprimilor germeni ai inegalitatil sociale, starea de dependents personala economics existindprintre membrii liberi ai ob$tii, Inca din societatea feudald timpurie, pentru a urinal.' apoiIntreaga evolutie a acestor germeni ping la transformarea for in forme dezvoltate de depen-denta feudala.

Numeroase studii asupra istoriel agrare din evul mediu occidental stnt publicate inculegerea Srednie veka". In ultimii ani medievistii sovietici colaboratori la Srednie veka"s-au ocupat de Italia, Spania, Germania, Anglia, Franta. Printre problemele tratate citamproprietatea funciara obsteasca In evul mediu, formarea domeniului feudal, formarea taranimildependente ca class, istoria satului medieval, diferitele Categorii ale taranimil In evul mediu,lupta de class a paturilor rurale Impotriva exploataril asupririi feudale 2.

1 A parifia fardnimii dependente ca o clasd a societafii feudale limpuril to Europa occi--dentald In secolele V I V III, Moscova, 1956.

2 Iata unele din studiile publicate In Srednie veka", In ultimii ani, asupra istnrieiagrare a Europei metlievale apusene : Italia: M. A. Abramson, Despre unele particularitallale dezvoltdrii relafillor feudale In Italia de sud In secolele XII XIII, 1954, vol. V, p. 59-85;L. A. Kotelmicova, Situa(ia si lupta de clad a fardnimii dependente din Italia de nord si cen-trahl In secolele XI XII, 1955 vol. VI, p. 97 -122; Libellariile" din Italia centrald si nor-died din sec. VIII X. Coniribufie la problema formdrii NI-admit dependente ilaliene, 1957,ol. X, p. 81-100 ; L. M. Braghina, Proprietatea funciard obsteascd In nord -eslul Ballet In

sec. XIII XIV, 1958, vol. XII, p. 31 -50; E. V. Bernadscaia, Gontribufii la istoria comu-nelor rurale din provincia Modena, 1959, vol. XIV, p. 49-68 ; E. D. Romanova, Precariulpe domeniile aba(iei St. Gall to sec. V III IX, 1959, vol XV, p. 66-87 ; Spania : A. R. Kor-sunsehi, Dezvollarea relafiilor feudale In Spania In perioada gofilor In sec. V VII. Formarealardnimii dependente, 1957, vol. X, p. 27-57 ; Cu privire la dezvoltarea raporturilor feudale InSpania golica. Formarea marii proprieldfi funciare, 1959, vol. XV, p. 3-30. Germania : A. I. Da-nilov, Satul german In a doua jumatate a secolului VIII tnceputul secolului IX In bazinultursului inferior al rtului Neckar, dupd materialele chartularulut de la Lorsch, 1956, vol. VIII,p. 97 -124; N. F. Kolesnitchi, Evolulia sislemului privind organizarea teritoriald, regionala

locals In evul mediu timpuriu si dezvoltarea staptnirii domeniului In Germania din secolutIX pind In prima jumatate a secolului XI P, 1957, vol. IX, p. 132 -194; A. I. Neusihin, Pro-blemele fundamentals privind istoria farSnimii libere si dependents din Germania In secoleleIX XI. in legaturd cu punclele mai importante ale aceslor probleme, 1958, vol. XIII, p. 5 -26;I. L. Bessmertnti, Situafia social-economica a fardnimii dependente to Germania medievalS dupddalele polipticului de la Priim, 1957, vol. X, p. 58-80. Anglia: M. N. Sokolova, Obstea liberdsi procesul de aservire at faranitor din Kent si Wessex In sec. V II X, 1955, vol. VI, p. 3455 ; Formarea proprietalii funciare si clasei feudalilor In Anglia to sec. VII X, 1958, vol. XII,p. 5 -30; K D. Avdeeva, tmprejmuirea pdmtnturilor obsliilor In Anglia In sec. XIII, 1955,ol. VI, p. 123 -150; A. I. Gurevici, raranimea englezS In sec. X si Inceputul secolului XI,

1957, vol. IX, p. 69-131 ; M. A. Barg, Despre clfiva factori de descompunere a staptnirii laicefunciare a domeniului In Anglia In sec. XII XIII, 1956, vol. VIII, p. 161 -175; Free-holder-ii" din Anglia centrald In sec. XII XIII, 1957, vol. IX, p. 254-299. V ilanit-4 vechiului domeniu v. Teoria juridicd $i realilatea, 1958, vol. XI, p. 28-51 ; Problema for-marii clasei free-holder-ilor" englezi In sec. XIII dupd materialele din Anglia central& 1958,vol. XIII, p. 89-120. Franfa: I. L. Bessmertnti, Forma dominaniS t rentei feudale to marilelomenii din Lotaringia In sec. XIII, 1958, vol. XI, p. 52 -75e A. I. $evelenko, Formaproprieldfii funciare to secolele IX X, 1958, vol. XII, p. 97-110 ; I. D. Serovaiski, Schim-bari to regimul agrar din teriloriul Burgundiei In sec. V,1959, vol. XIV, p. 3-26. Mai men-

$i In

i

8i

i

www.dacoromanica.ro


Printre alte probleme care au preocupat medievistica sovieticA este si critica teoriiloristoricilor burghezi asupra istoriei agrare din evul mediu. Asa e amplul studiu al lui A. I. Danilovlegat de critica conceptiei lui Dopsch asupra domeniului feudal In evul mediu timpuriu 1,-conceptle cu large raspindire In medievistica apuseand din priinele trei decenii ale secolului XXsi continulnd sa alba o large raspindire asupra medievisticii burgheze contemporane. A. I. Dani-lov subliniaza In studiul sau CA teoria lui Dopsch e o parte componentA a revizuirii generalede cAlre medievistii burghezi a conceptiilor, despre caracterul istoriei social-economice In evulmediu. Aceasta revizuire e determinate de tendinta istoriografiei burgheze de a nega aplica-bilitatea conceptiei materialiste asupra istoriei In perioada respective. Astfel Dopsch proclamacoexistenta permanentA a tuturor formelor cunoseute In istorie inclusiv relatiile capitaliste ;neagA antagonismele sociale In conditiile domeniului feudal ; sustine armonia de interese dintremarea proprietate funciarA feudala si mica posesiune a tan-II-lima libere ; considers domeniuleclesiastic ca purtator al progresului social si aparator al celor marunti, liberi si neliberi. Inconcordanta cu orientarea ideologica si teoretica a conceptiei lui Dopsch asupra domeniuluifeudal In evul mediu timpuriu, slut si procedeele concrete de prelucrare a sferei ample deizvoare folosite. Astfel antiistorismul manifestat In Intelegerea categoriilor economice, se vadestenu numai In tezele generale, ci si In aprecierea diferitelor fapte si fenomene economice locale,atestate de izvoarele privitoare la istoria domeniului.

Foarte numeroase stilt lucrarile care se ocupa de istoria orasului medieval ca centrumestesugarese si comercial. Reluind unele preocupari mai vechi, J. Lestocquoy a publicatIn 1952 o carte asupra oraselor din Flandra si Italia In timpul guvernarii patriciene 2. Lucrarealui Lestocquoy e o Incercare de sinteza pe baza de monografii si articole si nu pe izvoarc.Restringerea cimpului de cercetare numai la Flandra si Italia e legatii de preocuparea autoruluide a se opri numai la acele regiuni ale Europe' medievale unde fenomenul urban a a tinsformele clasice de dezvoitare. In cartea sa Lestocquoy rupe studiul dezvoltArii clasei patricia-tului de celelalte elemente componente ale orasului medieval in care a aparut si s-a dezvoltataceasta clasa. Autorul se ocupa prea putin de productia urbane, de dezvoltarea mestesugurilor,de progresul tehnic, de organizarea muncii. Deli 11 combate pe Pirenne, totusi cade si el Ingreseala de a exagera rolul comertului ca factor determinant al transformArilor social-economice.De asemenea Lestccquoy ignoreazil aproape total istoria maselor populare urbane din regiunilestudiate. Pentru el nu exists decit patriciatul, existenta celorlalte paturi sociale ale orasuluimedieval si In special a clasei fAuritorilor de bunuri materiale trece cu totul neobservata. Aceasta1-a determinat pe Lestocquoy sa nu abordeze problema luptei de clasa, alit de Inversunatedintre exploatatii si exploatatorii din orasele flamande si italiene.

Sint de mentionat apoi o serie de studii consacrate istoriei diferitelor orase italiene intimpul feudalismului timpuriu.

Nicola Ottokar se ocupA de aspecte social-economice din istoria Florentei pina la 1300 3,subliniind ea crawl de pe malurile rtului Arno In special si comuna italiana In general, spredeosebire de marile comune ale Europei medievale, limitate la lumea urbane propriu-zisa,

tionam si articolul lui V. L. Kerov, Rdscoala pastorasilor" din sudul Tarilor de jos si dinFranfa to 1251, In Probleme de istorie", 1956, nr. 6.

1 Contributii la crilica conceptiei lui Dopsch cu privire la domeniul feudal to evul mediutimpuriu, in Probleme de istorie", 1957, nr. 11-12, p. 1-79 (Din Srednie veka", 1957,vol. IX).

2 Aux origines de la bourgeoisie. Les villes de Flandre et d'Italie sous le gouvernementdes patriciens. (XI-e XV-e siecles). Paris, Presses Universitaires de France, 1952.

3 Sludi comunali e fiorentini. Firenze, La Nuova Italia (1948).

13 c. 4741www.dacoromanica.ro

194 STUDII DOCUMENTARE 12-

nu era numai o forma de sistematizare politica si juridicA de elemente economice specific cita-dine, izolate de lumea inconjurdtoare, ci In componenta sa intrau elemente rurale sau semi-rurale. Comuna italiand apare cercetatorului care cautd reconstituie trecutul ca un orga-nism amplu si complex, un amalgam de forte teritoriale sociale variate, care gasesc In oras.un centru de organizare.

Istoria societAtii milaneze formeazd obiectul studiului prof. Cinzio Violante 1. AutorulleagA inceputurile dezvoltarii Milanului de reluarea comertului pe valea Padului In sec. IX X.dovedindu-se prin aceasta partizanul conceptiei medievisticii burgheze care vede in comertfactorul determinant al progresului economic. Trateazd apoi aparitia noilor categorii socialeurbane formath din negustori mestesugari, precum evolutia claselor rurale, din teritoriul.apartinind Milanului. Nu sfrit ignorate nici miscarile sociale ca erezia asa-zisd de la castelutMonforte", ai carei adepti cereau comunitatea bunurilor rdscoala celor cunoscuti sub numelede elves" un fel de stare a III-a formatd din negustori meseriasi impotriva regimuluinobiliar.

Interesante date asupra dezvoltarii economice a Genovei In secolul XII, gasim Incartea istoricului danez Erik Bach 2, care e totodatd lucrarea sa de doctorat. 0 statistics;a capitalurilor intre 1182,-1191 ; participarea negustorilor genovezi, diferentiati In marsmici, la comertul maritim ; exportul importul ; preturile nivelul de trai ; salariile diferitelorcategorii de lucratori ; negustorii straini in comertul venetian ; mestesugarii specializati inconfectionarea postavului si in vopsirea lui ; aristocratia consulara interesle ei In comertulextern ; financiarii din oraiul Genova, shit citeva din aspectele social-economice ale cetatiiligure tratate de E. Bach in cartea sa. In afard de acestea, autorul mai cla scurte notebiografice asupra bancherilor negustorilor genovezi, note In care se aratd originea, stareamateriall gi participarea la afaceri.

Aspecte din istoria economica a orasului lagunelor Sint prezentate intr-un volum culegerea lui Gino Luzzato 3, continind studii publicate Intre 1924-1952, dintre care cloud din anii1950 si 1952, se ocupd de istoria generald a economiei venetiene $i de tirgurile care aveau toela Venetia in evul mediu. Celelalte studii mai vechi se ocupd de constructiile navale, demodul de formare al capitalurilor si de participarea patriciatului venetian la marile intreprindericomerciale.

Tot in legaturd cu istoria economica a oraiului medieval trebuie amintite o serie delucrdri privind dezvoltarea clasei marilor negustori oameni de afaceri.

Astfel e cartea aparutd in colectia cunoscutd Economies-societes-civilisations", a luiYves Renouard, al arid obiect de cercetare stnt oamenii de afaceri italieni din evul mediu 4..Prin oameni de afaceri autorul Intelege pc cei ale cdror preocupari depasesc plata locald, cumpA-rind si vinzlnd atft In interior cit si exterior. Acestia shit industriasii, marii comerciantiimportatori exportatori bancherii. Materialul prezentat de Y. Renouard e bogat si binesistematizat. Fiecare parte incepe cu prezentarea cadrului general, urmind apoi tratarea acti-vitatii comerciale a oraselor porturi si a oraselor din interior. Cartea are Insd un pronuntatcaracter apologetic cu aprecieri elogioase la adresa primilor capitalisti italieni In care autorulvede pe precursorii Renasterii pe mentorii capitalistilor actuali. Totuli e de remarcatfigurile prezentate In culori trandafirii ale primilor capitalisti ant umbrae de unele realitaticeva mai Intunecate ; autorul, in fata evidentei faptelor istorice, e nevoit sa arate ca la Flo-

1 La societa milanese precomunale. Bari, 1953.2 La cite de Genes au XIIe siecle. Kjcebenhavn, Gy Edenhall, 1955.3 Studi di scoria economica veneziana. Padova, Antonio Milani, 1954.4 Les hommes d'affaires italiens du moyen age. Paris, Armand Colin, 1949.

sisa -i

ca.

nell'ela

11

si si

gi

Cl

sisi

si pi

pi

pi

II

:

i gi

1i

.

www.dacoromanica.ro


renta, de exemplu, oligarhia celor bogati a impus un regim de class oprimind pe saraci, ceeace a dus la marea rascoala a ciompilor 1.

Tot negustorilor italieni In evul mediu e consacrata cartea cunoscutului istoric aleconomiei feudale, Armando Sapori 2. Cartea trateaza despre formarea capitalurilor dczvol-tarea comertului international, despre marfurile destinate acestui comert, despre caile de comu-nicatie. Autorul se ocupa apoi de influenta araba $i de influenta cruciadelor asupra comertuluiitalian. 0 foarte bogata bibliografie In care shit inscrise majoritatea lucrarilor principale Inlegatura Cu tema tratata, formeaza un capitol special at cartii lui A. Sapori.

Tot In legatura cu comertul e o culegere de articole editata In cadrul studiilor deistorie comparata a societatii Jean Bodin 3. Ca si culegerea de articole privind domeniul eamintita mai lnainte aceasta din urma se caracterizeaza printr-o tratare superficialaeclectics a problemei. Articolele din culegere nu izbutesc ss clarifice nici unul din principaleleaspecte legate de problema tlrgului In evul mediu ; de asemenea lipsesc Anglia, SpaniaFranta meridionala.

Istoria orasului medieval apusean a Post tratata de pe pozitii cu adevaratpornind de la conceptiile materialismului istoric de istoriografia sovietica. Printre problemelecare preocupa de multa vreme pe istoricii sovietici e problema reghnului breslelor. in cadrulacestor preocupari se Inscrie cartea lui E. I. Poleanski care trateaza istoria breslelor din Europaoccidentals In secolele XIII XV 4. In cele noun capitole ale cartii sale Poleanski examineaza :istoriografia problemei ; structure economics a breslelor mestesugaresti ; gruparile economice alemestesugurilor in bresle ; traditiile de comunitate In politica economics a breslelor ; tendintelecapitaliste ale breslelor ; problema iarmaroacelor reactie Impotriva Ingustimil pietii si areglementarii breslelor ; raporturile dintre bresle iobagi ; uniunile interorasenesti de bresle ;problema calfelor $i asociatiilor lor. In cartea sa, E. I. Poleanski is atitudine Impotriva tezeloristoriografiei burgheze care sustin ca In oralul medieval a domnit egalitatea armoniaca relajiile capitaliste au un caracter etern, exprimat prin identificarea economiei medievale,cu economia capitalists contemporana.

De mult interes shit cele cloud lucrari ale lui V. I. Rutenburg, una ocupindu-se de istoriaInceputurilor capitalismului In Italia 5 §i alta de misca'rile populare din oralele italiene In sec. XIVXV 6. In cartea privind Inceputurile capitalismului to Italia, autorul pune accentul tospecial pe problemele productiei pe situatia maselor muncitoare. V. I. Rutenburg studiazaIn amanuntime sistemul de organizare at productiei 'Ind la Florenta ridica problema posibi-litatii breslelor din acest ores de a face sa progreseze manufactura. In a doua carte a sa,Rutenburg abordeaza una din temele cele mai ignorate de istoriografia burgheza, aceea a lupteide class din orasul medieval. Trecutul framtntat al oraselor italiene din secolele XIV XVe prezentat Intr -o tuna lumina. Se arata diferentierea socials care a luat nastere pe baza dife-rentierii de avere si care a fost la origina unor antagonisme de class de netmpacat. Autorulse dedica cu multa simpatie cercetarii luptei dusa de masele muncitoare ale oraselor

1 In legatura cu aceasta mentionam o carte ceva mai veche : Niccolo Radolico : I Ciompi.Una pagina di scoria del proletariato operaio, Firenze (1945).

2 Le marchand italien au Moyen Age. Paris, Armand Colin, 1952.3 La Foire (Etudes d'histoire comparative). Bruxelles, Editions de la Librairie Ency-

clopedique, 1953.4 Studii asupra politicii sociale economice a breslelor to orasele occidentale In sec.

XIIIXV, Moscova, 1952.5 Din istoria tnceputurilor capitalismului to Italia, Moscova-Leningrad, 1951.

Miscarile populare din ()mole Ilaliei, to secolul XIV tnceputul secolului XV. Mos-cove Leningrad, 1958.

si$i

si--

si si

si

stiintifice,

si

si si

sisi

.l

www.dacoromanica.ro


italiene Impotriva exploatdrii oligarhiei patriciene, acaparatoare a bogiil,iilor materiale si aputerii politice.

Studii interesante s-au inai publicat si In revistele istorice sovietice asupra orasuluifeudal din Europa de apus 1 si asupra dezvoltarii corporatiilor de niestesugari din Franta 2.

In afara lucrArilor cu caracter special, sint si tratatele generale de istoria economieimedievale, precum lucrdrile desi istorie generald continind capitole de istoria economiei. Printretratatele cu caracter general de istoria economiei, mentionam cartea cunoscutului istoric similitant pe tdrim social italian, prof. Gino Luzzato asupra istoriei economice a Italiei In anti-chitate si evul mediu 3. Cartea e rezultat al unor cercetari de peste patruzeci de ani In acestdomeniu. In capitolele din carte consacrate istoriei economiei medievale a Italiei, G. Luzzatotrateazd situatia economiei peninsulei In perioada caderii imperiului roman de apus si a stdpi-nirii germanice si bizantine, trece apoi la economia din perioada feudala propriu-zisd (sec. IXXI I) ; se ocupd de originea comunelor si a oraselor maritime, apoi de dezvoltarea economieiurbane In marile comune din interior (sec. XII XIV), de agriculture si industrie in perioadacomunala, de transporturi si comert, de finante si credit, de monetS si preturi. Departe demarxism, Gino Luzzato, Intelege feudalismul ca un fenomen politic, introdus In Italia de sudde normanzi, iar apoi In Sicilia si Sardinia de Aragon. In ce priveste Venetia e de pArere caacolo feudalismul n-a fost In stare se consolideze nici una din formele sale. Pe de and parte,G. Luzzato explica just ca Italia pierde insemndtatea economica In perioada de declin a impe-rlului, nu din cauza concurentei provinciale, ci din cauza descompunerii sistemului sclavagist.De asemenea e juste si teza cd dezvoltarea oraselor din secolul XI si urmAtoare trebuie inte-fleasA nu numai prin schimbarile interne, ci si prin schimbdrile petrecute In societatea feudalaluata In ansamblu. In schimb productia si mai ales cea mestesugareased e prezentatA insuficient.Mai temeinic shit tratate problemele legate de comert, ceea ce dovedeste ca autorul e tributarconceptiei importantei comertului ca factor determinant al progresului economic.

0 alto carte cu caracter general este si culegerea de studii de istorie economics a luiArmando Sapori. Culegerea e mai veche, fiind precedata de alte dotul editii din 1940 si 19464.lEditia din 1955 confine o serie de studii not privind comertul international In evul mediu,functia economica a nobilimii, orasul si clasele sociale In evul mediu, renasterea economicadin secolele XI XIV, precum si o serie de scurte monografii ale marilor companii comerciale§i bancare italiene.

Yn studiul asupra comertului In evul mediu, Sapori se aratA adept al conceptiei luiSombart care punea comertul pe primul plan al activitiltii economice. In studiul asupra

functiei economice a nobilimii, istoricul italian tributar punctului de vedere al istoriografieiburgheze reactionare vede aceastA class ca un organism social care In perioada de decAdere

1 I. Levitchi, Problema orasului feudal timpuriu In Anglia si Cartea judecalii de apoi,An. rom. soviet.", seria istorie, 1953, nr. 1, p. 88-106 ; A. A. Kirilova , Din istoria socialda oraselor dirt Anglia In sec. XI II, In Srednie veka" 1958, vol. XIV, p. 27-48 ; V. V. Sto-klitcaia-Tereskovici, Originea orasului feudal din apusul Europe!, in An. rom. soviet."seria istorie, 1955, nr. 2, p. 48 72.

2 E. T. Timofeeva, Dezvollarea corporafiilor de mestesugari si comer! In orasele din nord-estul Franfei to sec. XII XIII, In Srednie veka", 1959, vol. XIV, p. 92 107.

8 Storia economica d' Italia. Vol. I, Roma, Ed. Leonardo, 1919. Vezi de acelasi si Per unastoria economica d' Italia. Progressi i lacune. Bari, 1957, in care shit- expuse dezideratele maiimportante legate de tratarea acestei teme,accentuind In special asupra tratilrii istoriei agra-re a Italiei in evul mediu timpuriu.

4 Studi di storia economica (secoli XI II XIV X V). Terza edizione accresciuta. VolumeIII. Firenze, G. C. Sansoni (1955).

W.

www.dacoromanica.ro


ce a urmat lumii romane ar fi salvat masele de la distrugere completd grupindu -le In jurulcastelelor. Sapori ignord In mod total functia de exploatator asupritor economic si politic,care de fapt a fost principala functie a nobilimii feudale. In legaturd cu nobilimea italiana, Saporiface unele consideratii interesante deosebind patru grupuri : un grup 'Imes to conditiile feuda-lismului timpuriu ; un grup care a preluat puterea la Venetia, organizind o forma centralizatAde stat ; un grup care a imbinat elementele noilor imprejurdri social-economice cu cele vechi-traditionale, la Genova si un grup angrenat In afaceri impreund cu burghezia, la Florenta.0 serie de consideratii juste shit facute asupra orasului claselor sociale in evul media,surprinzindu-se diferentierea dintre sdraci bogati luptele Intre clasele antagoniste. Yn studiutasupra renasterii economice din secolele XI X.IV, autorul discutd termenul de renastere,dezvoltarea economiei agrare si urbane, comertul international, influenta cruciatelor asupraorganizarii marilor intreprinderi comerciale. Dar ca alti istorici burghezi ai economiei si A. Saporinu sesizeazd elementul principal, factorul determinant al progresului economic din secoleleXI XIV si hnume dezvoltarea fortelor de productie din agriculturd mestesuguri, factor carea Impins societatea medievald inainte.

Un tratat general de istoria economiei a elaborat istoricul sovietic, prof. F. I. Polean-ski 1. Sfera problemei tratate de autor e foarte vasta si materialul documentar folosit foartebogat. Tratatul prof. Poleanski acoperd o perioadd de timp foarte mare ; Incepe cu expunereaconditillor vietii economice ale vechilor germani $i se Incheie cu economia de la sfirsitulsecolului XVIII. Materialul privind istoria economiei e completat cu date din domeniulrelatiilor sociale si ale istoriei &Mice. Cartea expune In general rezultatele cercetdrilorproprii ale autorului asupra istoriei economice a oraselor asupra dezvoltarii agrare Intimpul evului mediu.

Dintre lucrdrile de istorie medievald generald continind capitole sau paragrafe de istorieeconomics, in afara sintezei Le Moyen Age" de sub redactia prof. Ed. Perroy despre caream vorbit In altd parte a studiului nostru, citdm o Istorie a Europei In emit mediu timpuriu(476 911) a prof. englez M. Deanesly2, In care autorul se aratd partizianul conceptiei lui Pirenneasupra sfirsitului lumil entice inceputul evului mediu. Foarte mult se ocupd autorul deistoria imperiului carolingian, gra Insa a rezerva prea mult spatiu istoriei social-economice dinaceasta perioadd clad in Europa apuseand se cristalizau relatiile feudale.

Interesante contributii la istoria imperiului carolingian aduce Heinrich Fichtenau 3.Spre deosebire de alte lucrdri tratind In mod apologetic imperiul carolingian, cartea lui Fich-tenau privelte realitatea istoried din acele timpuri cu ochi mult mai critic. Un loc important

ocupd latura social-economica, autorul analizind procesul decaderii oamenilor liberi in conditiade lerbi, obligatiile for lath de seniori, numdrul zilelor de clad., fuga rdscoalele tardnesti.Aran lupta nobilimii pentru acapararea pdmInturilor mindstiresti pe care neputindu-le dobindiprin arme, be dobindeste sub pretextul necesitatii de a le apara impotriva altor seniori atacatori.De asemenea, H. Fichtenau aratd foametea endemics a acelor timpuri, sdlbatacirea societdtii,extinderea cametei, disparitia aurului, decdderea monasticd, fenomene care pun Intr-o luminamai putin trandafirie imperiul a cdrui apologie o fac atitia istorici.

Tot In legaturd cu istoria imperiului carolingian e o culegere cu caracter generalde studii privind imprejurdrile politice social-economice de dupd destramarea imperiului 4.Printre colaboratorii studiilor de istorie economied citam autori pe care i-am mai Intilnit In

1 Isloria economica a farilor de pesle hotare. Epoca jeudatismului. Moscova, 1954.2 Ilistoire de !'Europe du haul moyen dye (476 a 911). Paris, Payot, 1958.3 L'impero carotingio, Bari, Laterza, 1958 (Editia italiand e de fapt traducerea cclei

originale apdrutd In germand la Zurich in anul 1949).4 I problemi comuni dell'Europa postcarolingia. Spoleto, 1955.

it

si

ci

I Ii

si

si

si

si

l

si

www.dacoromanica.ro


studiul nostru : Roger Grand care se ocupd de problema rurald in evul mediu timpuriu ; R. S.Lopez care trateazd orasul comertul in Europa post-carolingiand pe Gino Luzzato careexamineaza schimbarile survenite in economia agrard Reiland dupd caderea Carolingienilor

pins la inceputul secolului XI.In afara lucrdrilor de mai sus, citdm cloud cArti cu caracter mai special. E vorba de

cartea istoricului belgian Ch. Verlinden : L'esclavage dans l'Europe medievale, vol. I, apdrutala Brugge in 1955 si de cartea istoricului francez Maurice Bouvier-Ajam : L'histoire du travailen France des origins h la Revolution, aparutd la Paris in 1957. Cartea lui Verlinden se ocupdcu sclavia medievald in Pen. Iberica si Franta, aratind cum conditia sclavului in evul mediuse deosebeste de conditia sclavului antic, atit din punct de vedere juridic cit si social-economic.Cartea lui Verlinden e importantd pentru istoria medie a tarii noastre deoarece tontine refe-rinse de sclavi valahi" vinduti pe pietele catalano-aragoneze in Ins. Majorca.

Cealaltd carte, a lui Bouvier-Ajam In problemele care intereseazd studiul nostruse ocupd de fenomenul social-economic din perioada carolingiand, din timpul Capetienilorsi din timpul ramurei de Valois a dinastiei Capetiene. Autorul da o serie de date asupra agricul-turii tehnicii, asupra dezvoltdrii mestesugurilor, asupra metalurgiei, industrici manufacturiere,fabricdrii monetelor, mijloacelor de transport si comunicatie. De asemenea se ocupa si defenomenele sociale, ca aparitia gi dezvoltarea serbiei, formarea corporafillor mestesugarestigi aparitia primelor forme ale muncii salariate. Datele prezentate de Bouvier-Ajam slut Intr-adevilr pline de interes, dar In acelasi timp trebuie observat ca lucrarea sa are un puterniccaracter sociologizant, autorul declarindu-se in mod deschis partizan al conceptiilor lui Durk-heim care elimind antagonismul de clasd contradictiile din societate.

Din prezentarea asupra diferitelor lucrdri de istorie a economiei feudale occidentale,se observa ca o trasdturd principald a istoriografiei burgheze contemporane, lipsa de unitatea tezelor ei asupra istoriei economico-sociale a feudalismului. Aceasta lipsd de unitate e cauzatade aplicarea unei metodologii gresite, avind la bazd conceptia idealists asupra dezvoltdriisocietdtii care duce la o serie de erori denaturdri ale fenomenului istoric.

Spre deosebire de istoriografia burghezd, istoriografia sovietica, aplicind invdtaturamarxist-leninista asupra istoriei dezvoltdril societatii, izbuteste ss dea rezolvarea stiintificaproblemelor legate de tratarea istoriei economico-sociale a evului mediu apusean. Istoriografieisovietice ii datordm elaborarea unei analize stiintifice unitare, conforms cu realitatea istoricaasupra evului mediu. In acelasi timp istoricii sovietici ale cdror preocupari privesc istoriaeconomics a evului mediu occidental, prin critica for activa combativa de pe pozitiilematerialismului istoric, reusesc sd demonstreze caracterul nestiintific al teoriilor care neagdfeudalismul ca orinduire social - economics, care considers comertul ca factor determinant aleconomiei feudale sau care vad institutii feudale chiar 1i in cele mai vechi forme de manifestareale societAtii sclavagiste.

S. Columbeanu

si si

si$i

si

si

si

*

$i

si

$i

si

www.dacoromanica.ro

R E C E N Z II

Doeumente privind Unirea Principatelor

Redactor responsabil acad. A. Otetea, vol. II, RapoarteleConsulatului Austriei din Iasi (1856 1859). Culegereadocumentelor, studiul introductiv, rezumatele si notele

de Dan BerindeiBuc., Ed. Acad. R.P.R., 1959, LIX+549 [ 5511 p. erata

In cadrul centenarului Unirii, care, Intirma hotartrii Comitetului Central al Parti-Klului Muncitoresc Romin si a Consiliului deNlinistri, a luat amploarea semnificatiaunei mars sarbatori nationale, istoriografiamarxista din Zara noastra a fost prezentaprintr-o larga rodnica activitate. Confe-rinte, culegeri de documente si studii mono-grafice privind multiplele aspecte ale Unirii,au pus lntr -o lumina noun cel mai importantact din istoria noastra moderna, Infaptuitcu ajutorul maselor populare cu sprijinulunor forte din afarA 1.

In perspectiva acestei sarbatoriri, cuani In urmA, sectia de istorie moderna a In-stitutului de istorie al Academiei R.P.R. aprevazut, In planul sail de lucru, crearea unor,colective care sA intreprinda o larga actiunede investigare $i de detectare a materialelorinedite privind Unirea, atlt In arhivele eft

In fondurile de manuscrise ale bibliotecilordin Bucuresti si Iasi. Un manunchi de cer-

1 Asupra literaturii istorice apArute cuprilejul centenarului Unirii, vezi : Realizarisi probleme : Acad. C. Daicoviciu, acad. A.Otetea, acad. P. Constantinescu-Iasi, ,,Studit",XIII, 1960, nr. 3, p. 17 $i urm.

cetatori, sub fndrumarea cunoscatorilor pe-rioadei istorice respective din secolul al XIX-leaan strins cu strguintA migala fondurileconjinind date In legatura cu Unirea, rezul-tatul for concretizindu -se fn cinci volume demateriale fn cea mai mare parte inedite, Ino serie de studii comunicdri aparute fnrevistele de specialitate 2, ca In volumulrecent aparut, sub titlul : Studii privind Uni-rea Principatelor 3.

Doua din volumele de documente Incurs de aparitie, contin materiale arhivisticeexterne. Primul care a vazut lumina tipa-rului, constituind volumul II al colectiei,cuprinde 481 de rapoarte ale consulatuluiAustriei din Iasi, In perioada 1856-1859 sipoarta titlul : Documente privind UnireaPrincipatelor Rapoartele consulatului Aus-triei din Iasi (1856 - 1859). AtIt culegereadocumentelor cit studiul introductiv, rezu-matele, notele $i indicele se datoresc cerce-tatorului Dan Berindei.

Documentele cuprinse act le constituie de-pesele rapoartele expediate la Viena de

2 Vezi Studii", XII, 1959, nr. 1.Studii privind Unirea Principatelor, Acad.

R.P.R., Inst. de ist., Buc., Ed. Acad. R.P.R.

+

11

t

si

ai

sl

Cl

si

si

Ii

a

www.dacoromanica.ro

200 RECENZII

consulul general al Austriel la Iasi, GodelLannoy, din primavara anului 1856 clad,potrivit hotaririlor Congresului de la Paris,domnitorii din Tara Romineasca si Moldovaurmau sa fie inlocuiti de caimacami pinain septembrie 1859, momentul in care marileputeri recunosc Indoita alegere a lui Cuza.

Rapoartele redactate intr-un spirit vaditreactionar si ostil istoricelor prefaceri princare trecea Moldova, intereseaza totusi sicu atit mai mutt cu cit emand de la stapinulde fapt al tarn " 1 cum este caracterizat inintroducere consulul austriac, consulul care,dupa parerea comisarului englez Bulwer

exagera rolul" 2 agentiile imperiului habs-burgic In Principate, devenind pe la mijlocul se-colului al XIX -lca, un veritabil stat In stat" S.

Rolul preponderent al consulului austriace usor de inteles daca ne gindim la ce Insem-nau in acel moment Tara RomineascaMoldova in politica externs austriaca. Pechid majoritatea tarilor participante la Con-gresul de la Paris vedeau In chestiunea Prin-cipatelor Romine o problems europeana,pentru imperiul habsburgic, putem afirmafara ezitare ca cele doua tari romine de din-coace de Carpati, ocupate inca din 1854 detrupele imperiale, constituiau o problemsaustriaca. Avind ca provincie de granitaTransilvania, a carei populatie romlneascase dovedise la 1848, atit de indisolubil unitain aspiratii cu moldovenii muntenii, Aus-tria era poate mai interesata decit ImperiulOtoman, asupra modului In care vor evoluape plan politic si social cele doua tari duna-rene, un stat romtnesc flind In masura säreprezinte o serioasa amenintare pentrupolitica nationalitatilor din imperiul habs-burgic. De asemenea, sau poate In primalrind, controlul asupra Tarilor Romine insemnacontrolul asupra gurilor Dunarii, iar TarileRomine aduse In situatia de a fi supuse unuiregim de exploatare colonialists. Astfel seexplica ingerintele consulului austriac GOdel

1 Documente privind Unirea Principatelor,II, p. XI.

2 Ibidem, p. XXXIII.8 Ibidem, p, XXVIII.

Lannoy, intr -o forma din cele mai arbitrare,In treburile cele mai diverse ale Moldovei,dar cu deosebire in framintarile care au pre-cedat Unirea dominind uneori chiar tero-rizind pe caimacam, urmarind destituindministri, Mad sugestii la Viena la Con-stantinopol" precum inversunata sa opozitie,fara a cruta nici un mijloc, fait de Unire.Observatia lui Thouvenel citata In prefatavolumului, Turcia n-are nici o obiectievalabila de facut (contra Unirii) ; Austriaare zece" 4, I i gaseste deplina confirmarein rapoartele lui Godel Lannoy.

Parte din documentele de care ne ocu-pam slat datate din perioada de ocupatiemilitary austriaca a Principatelor, care sedovedeste a fi fost, dupa cum reiese din co-municarile lui Godel un pretios in-strument In frinarea actiunilor unioniste. Astfel,raportul consulului austriac din 15 decembrie1856 Infatisind lui Buol efectivul armateimoldovene, dezvaluie intentiile caimacamu-lui de a le spori, pentru a preveni posibilemiscari unioniste, dupa retragerea trupelorde ocupatie (doc. 76).

Alt lot de documente yin sa sporeascainformatiile cu privire la citeva aspecte alepoliticii economice austriace In Moldova, laacea data. Planurile de anexiune teritorialaa Principatelor, al caret preambul trebuiasa fie ocupatia military din anii 1854-1857esuind, Austria incearca sy se despagubeascape tarifa economic. De aci, activitatea fe-brila desfasurata de consulul GOdel pentruanularea concesiunilor facute de GrigoreGhica, reprezentantului bancii din Dessau,Nulandt, In vederea infiintaril B Audi Moldovei

francezului Magnan, pentru dreptul denavigatie pe principalele artere fluviale aleMoldovei. Manevrind vointa cu totul plecatafa ordinele austriace a caimacamului Tode-rita Bald, abia ins falat, Go del reuseste, in-tervenind prin acesta la Poarta, sa faca sá seanuleze concesiunea Magnan sa Intlrziedeschiderea Bancii Moldovei, care, dupa o

Documente privind Unirea principatelor,II, p. VII.

§i

si

si

si

si

sisi

Insusi,

si

si

4

Ist

www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 201

scurta activitate, Isi va suspenda platile,Inviorind sperantele consulului in posibili-tatea atragerii In Moldova a unor capitaluriaustriace. Yn Julie 1858, bancherul austriacWeikersheim Ii cerea lul Godel Lannoy säintervina pe linga caimacam pentru deschi-derea unei band la Iasi, dar Inlocuitorul inter-nuntiului austriac la Constantinopol, dinpricina evenimentelor politice, propunea aml-narea acestei initiative 1.

Alte documente Infatiseaza interventiileconsulului austriac In problemele dundrene,asupra carora Incearca asume controlulsi sa-si impuna punctul de vedere. Astfel,In 29 mai 1856 Godel relata lui Buol Intre-vederea avutd cu domnitorul Ghica, pentrunumirea unui delegat In comisia Dunarii, Inpersoana lui Panait Donici (doc. 1). La or-dinul Portii, acesta va fi Inlocuit cu LudovicSteege, caruia, In 6 decembrie 1857, VogorideYi transmite elogii din partea celor (Ionaputeri" (Turcia si Austria), pentru propunereasemnarii actului de navigatie de la Viena,ca sJ pentru conduita sa agreabila" Vienel(doc. 286).

Dar cele mai numeroase shit documen-tele care reflects friimIntarile politice sJ socialepremergdtoare Unirii, ca sJ primele luni dedomnie ale lul Cuza.

Cuprinsul for ne permite sd urmarimetapele principale ale acestor framIntari :sfIrsitul domniei lui Grigore Ghica, clstigatpentru cauza Unirii, caimacamiile lui Bats sJVogoride, perioadd In care Godel Lannoy,secondat de boierimea reactionary dicta InMoldova, sabotind prin toate mijloaceleposibile actiunile desfasurate de partizaniiUnirii, caimacamia de trei, care marcheazadeclinul sJ Inca pe pants foarte repede a unel-tirilor reactiunii, ptna la totala InfrIngere aacesteia, Indoita alegere a lui Alexandru JoanCuza din ianuarie 1859 sJ, In sfirsit, primeleluni de domnie ale lui Cuza, IAA la confir-marea de care puterile garante ale actuluide la 24 ianuarie.

1 A se vedea documentele de sub numerele32, 35, 38, 42, 44, 45-54, 56-60, 62-68,85, 106 etc.

Sub forma de alarnid sau denigrare,Godel nu poate trece sub tacere impetuoasamiscare pentru Unire, oferind date, multeinedite sJ deosebit de interesante, cercetato-rului acestei epoci.

Raportul din 13 iunie 1856 (doc. 6) vor-beste de Intrunirile unionistilor sJ desem-narea unui cornitet at Unirii compus dinRalet, Kogalniceanu si Rolla, aratInd de ase-menea sanctiunile reduse pe care le prevedenoua lege a presei din Moldova, In ce privesteatacurile Ia adresa Austriei. Acelasi raportca sJ rapoartele din 19, 25, 27, 29 iunie sJ1 Julie 1856 (doc. 8, 12, 13, 14, 15) dezvaluieparticiparca guvernulul la miscarea unionists.Departamentul dinauntru raspIndea de pilda,brosura unionists a arhimandritului ScribanIn Ora (doc. 13), iar.Alecsandri, denumitIn raport cunoscutul demagog de la 1848",pleca Ia Bucuresti spre a asigura riispIndireapredicii lui Melhisedec jertfa pentru unire"si In Tara Romineasca. In acelasi timp GodelJsi arata meritele de a-1 fi prevenit pe Coroniniasupra actiunii lui Alecsandri, si de masurilepe care el Insusi le-a luat de a Impiedica ras-pindirea brosurilor lui Scriban sJ MelhisedecIn 'I ransilvania si Bucovina (doc. 15). Ra-portul din 23 iunie (doc. 11) ne arata de ase-menea tncercdrile lui Ghica de a transmiteputerea unei caimacamil de trei, unioniste,la ceea ce nu se va ajunge cleat doi ani maitlrziu. E interesant de retinut marturisirealui Godel din raportul din 27 iunie (doc. 13)care tradeaza interesele egoiste ale politiciisale : Impiedicarea unirii si restaurarea con-servatorilor ar permite o pasnica dezvoltarea afacerilor austriace" a, spune el.

Dupd plecarea domnitorulul Ghica dinOra, rapoartele lui Godel thregistreaza cusatisfactie instaurarea caimacamici lui Bals,supus intru totul ordinclor sosite de la Con-

Gelingt es daher der kaiserlichen Re-gierung (lie Vereinigung der FUrstenttimerhinanzuhalten so diirften wir, weningstenfur einige Zeit, auf die Erkenntlichkeit derKonservativen und, nach deren Restaura-tion, auf eine belriedigendere Behandlungunserer Geschafte rechnen kiinnen (doc. 13)

s)-si

www.dacoromanica.ro

202 RECENZII 4

stantinopol si influentel austriace (doc. 25, 26si 30), suspendarea libertatii presei si masu-rile luate de Bals pentru frinarea activitatiiunioniste, dar nu poate omite ca functio-narii si ofiterii shit, In majoritatea lor, unto-nisti (doe. 41). Boa la si sfIrsitul pretimpuriual lui Ba Is shit In masura sa Incurce socote-lile consulului austriac, exprimind oarecaretemeri asupra lipsei de experienta a succe-sorului lui Bals, Vogoride (doc. 100).

Raportul din 10 martie 1857 (doc. 107)semnaleaza investirea lui Vogoride cu noua-ifunctiune de caimacam si asigurarile date deacesta In legatura cu sprijinirea intereseloraustriace, ca si atitudinea partidelor fate denumirea lui Vogoride, iar in 24 martie Godelanunta schimbarile intervenite In guvernulMoldovei In sens antiunionist, sprijinindpolitica lui Vogoride (doc. 120).

Merits o atentie deosebita raportul din26 martie 1857 (doc. 121) cuprinzind oexpunere de ansamhlu asupra situatiei poli-tice din Moldova, In care Godel se vede silita recunoaste ca unionistii shit mai activi sica actiunea antiunionista a caimacamului artrebui stimulate prin bani si titluri onorifice.

Rapoartele din perioada martie-octom-brie 1857 dezvaluie activitatea febrile a par-tidei unioniste, care se organizase In comitetede actiune, raspindea manifeste, lupta pen-tru reaparitia presei unioniste si denuntaabuzurile guvernamcntale prin proteste sicontestatii adresate comisarilor puterilor dinIasi. Nu mai putin interesante shit si datelepe care le furnizeaza rapoartele consulareprivind cele doua alegeri. La 1 iunie de pilda,Godel anunta ca epurarea" listelor elec-torate se apropie de sfirsit si CS se sconteazapc o hotarttoare majoritate a separatistilor(doc. 149), iar In 13 iunie vorbea de ultimelernasuri luate pentru asigurarea reusitei In ale-geri a majoritatii separatiste (doc. 153). Inseptembrie vorbea de izbinda unei majoritaticare cuprindea persoane cunoscute pentrutendintele for democrats, Inca din anul 1848(doc. 234).

Asupra sedintelor Divanului ad-hoc date.amanuntite ne dau protocoalele sedintelor

Intocmite de secretarul lui Vogoride, Bara-gnan, pe care Godel be insereaza In hirtiiletrimise lui Buol. Protocolul sedintei din 7/19octombrie 1857, In care Kogalniceanu da lee-tura propunerilor celor patru puncte privindUnirea, semnaleaza aclamatiile unanime careau acoperit cuvintele lui Kogalniceanu (doc.256), iar protocolul din 3 noiembrie 1857Inregistreaza cererea deputatilor tarani, dea rezolva chestiunea agrara, In virtuteasprijinului pe care ei Ii dadusera Unirii(doc. 260).

Yn documentele ce urmeaza e de relevatraportul din 5 februarie 1858 privind proble-ma agrara, Godel atribuind partidei radicaletendinte comuniste" In ce priveste rezol-varea acestei chestiuni (doc. 299). GaddInregistreaza de asemenea, In 22 aprilie 1858refuzul unor tarani din preajma Vasluiuluide a-si Indeplini obligatiile de munca, masurileluate Impotriva acestora, ca si teama multorade o rascoala taraneasca (doc. 316). In ra-portul din 3 martie acelasi an se vorbeste desolidaritatea si disciplina unionistilor Intimpul Divanului, de influenta care Incearcasa o exercite asupra taranilor, de orientareaunionistilor spre Rusia, ca si de o posibilaInfratire" a rominilor cu popoarele balca-nice lmpotriva Turciei (doc. 304). Altul, din13 martie, vorbeste de interventia lui Godelpentru interzicerea raspIndirii In Moldovaa unor brosuri ale lui Valliant (doc. 308).

Hotarlrile conferintei puterilor garanteIn legatura cu alegerea viitorului domn shitIn masura sa agite spiritele In opinia publics,ceea ce Godel se grabeste sa semnaleze, casi eventuala candidature a lui Mihai Sturza(doe. 329). In 24 august 1858, Godel anuntaca atmosfera politics moldoveneasca e domi-nate de problema alegerii domnului, ivindu-seprintre candidatt si Grigore Sturza, carecauta sprijinul emigratiei polone si al Frantei(doc. 336). Raportul din 30 august 1858 lasssa se vada demoralizarea conservatorilor Inperspectiva Inlocuirii lui Vogoride prin cai-macamia de trei (doc. 338). In 31 octombrie1858 GOdel anunta preluarea puterii de catrenoua caimacamie (doe. 348), dupe ce, cu

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 203

doua zile mai Inainte anunta sosirea la Iasia comisarului Portii, Afif-Bei.

Rapoartele urmatoare vorbesc cu deza-magire de pasivitatea comisarului Portii fatsde actiunile repezi §i hotarlte ale caimaca-miei In favoarea Unirii, opozitia singuruluicaimacam Catargi, dovedindu-se neputin-cioasa.

A stfel, curind dupA instalarea caimaca-miei de trei, Godel se vede silit sa anunteadoptarea, de catre caimacamie, a titulaturiiPrincipatele Unite" (doc. 353) §i Inlocuireaprin unioni§ti a fo§tilor §efi de departamente(doc. 354), refuzul comisarului otoman de aie§i din rezerva §i slabiciunea lui Catargidoc. 355), reintroducerea legii presei dintimpul domniei lui Grigore Ghica (doe. 358),ca §i masive schimbari In administratie, vechiifunctionari fiind fnlocuiti prin agitatoriunioni§ti", destituirea lui Striegel, directorultelegrafului (doc. 359). 0 depe§a cifrata, din14 noiembrie 1858, vorbea de necesitateastavilirii anarhiei" (doc. 361). Godel refuzasa dea viza pappoartelor purtInd titulaturaPrincipatele Unite" (doc. 360) sa pri-!measca orice alt act purtInd acest epigraf.Cfteva zile mai tlrziu dadea de §tire ca Intre§efii unionilti munteni caimacamii Panu§i Sturza se purta o vie" corespondents(doc. 366). Cl§tigarea de pozitii a unioniltilordetermina pe boierii reactionari sa trSdezeinteresele nationale, cerind sprijinul mareluivizir Aali-Pa§a pentru scoaterea din anarhie.a nenorocitului principat" (doe. 367). Foartepreocupat apare, In mai multe rapoarte,Godel, de felul In care se vor desfa§ura ale-guile presimtind eecul conservatorilor. Incadin 27 noiembrie (doc. 378), 11 anunta pe Buolca guvernul interimar urmare§te o extindereilegala a dreptului de vot In sprijinul radi-calitor, pentru ca, In 6 decembrie, sa anuntepublicarea listelor electorate (doc. 392) aces-tea cuprinz1nd numeroase nume care n-aveaudreptul la vot, sustine Godel, numai pentrua asigura reu§ita partidei Unirii, caimacamiiPanu §i Sturza, fiind Incurajati In ilegali-tattle" for de consulii Frantei §i Rusiei".Dar ceea ce Godel socotea .,arbitrar" In masu-

rile celor doi caimacami nu era altceva decithotarlrea for de a Infringe cu orice pret, oricerezistenta 1i a Inlatura orice piedica, pentrua -li atinge telurile.

Toate fncercarile reactiunii de a tempo-riza desfa§urarea evenimentelor au fostdejucate de unionilti.

In urma unei ultime manevre, eluateqi aceasta, de a-1 determina pe mitropolit sanu prezideze deschiderea Adunarii (doc. 413),GOdel se vede silit sa anunte la 9 ianuariedeschiderea acesteia (doc. 420), iar In zileleurtnatoare anunta §i numele candidatilor ladomnie, ca §i intentia unionistilor de a trans-forma adunarea Intr-o constituanta indepen-dents (doc. 424). Semnaleaza, de asemenea, cadispozitiile Regulamentului adunarii contra-veneau textului Conventiei de la Paris. In17 ianuarie, o telegrams, anunta alegerea luiCuza (doe. 425). Lipsit de suplete §1 de per-spective istorica, Godel 10 face un meritIn a-1 informa pe Buol ca a fost singuruldintre consulii de la fall care n-au felicitatpe domn (doe. 426), respingtnd notificareaalegerii pentru motivul ca purta emblemaUnirii (doc. 427). In aceea§i zi Insa trebuiasa anunte o veste mutt mai dureroasa pentrupolitica sa mioapa : fraternizarea, de teams,a conservatorilor cu unioni§tii (doc. 428).

De la alegerea lui Cuza §i 'Ana la recu-noalterea Indoitei alegeri de catre puterilegarante, rapoartele lui GOdel stilt Inveninatede ciuda neputincioasa a celui mai Incapa-tfnat adversar al Unirii, In fata faptului Impli-nit. Cuza este Infati§at In culori negative, cuvadita rea credinta §i acuzat de nesocotireaConventiei (doc. 426-432) etc. foul regim,dupa parerea lui Godel, urma sa atraga tamIn haos" §i anarhie", prejudiciind totodatainteresele Austriei (doe. 435). In ziva alegeriilui Cuza la Bucurelti, Godel informa ca Adu-narea din Tall se transformase en buna §tiinta"a lui Cuza, lntr-un corp revolutionar" (doc.438), fiind totuli silit sa recunoasca manifes-tatiile entuziaste pentru Unire (doc. 439).In raportul din 6 februarie 1859, considerschiar ca numai interventia armata ar puteasalve tare de revolutia socials" (doe. 440).

si

st

www.dacoromanica.ro

204 RECENZII 6

Din documentele ce urmeaza, merits sa neoprim asupra memoriului Inaintat de consululenglez Churchill guvernului britanic, referi-lor la evenimentele din Moldova, de la in-stalarea caimacamiei de trei si pind la Indoitaalegere a lui Cuza si pe care Godel 11 trimitera anexa la raportul sau din 26 februarie1859 (doc. 453).

De pe aceleasi pozitii de ostilitate fatade Unire, ca si GSdel, consulul britanic faceo metodica expunere de ansamblu asupraevenimentelor, punind In evidenta tocmaiceea cc pe not ne intereseaza : caracterul revo-lutionar qi projund democrat at actulut Unirii.Caimacamii unionist' shit acuzati de a ficalcat fn picioare prevederile Conventiei siale Regulamentului Organic, pentruasigura o majoritate unionists In Adunare,elabortnd, pentru alegerea domnului, unregulament care admitea un mod de votarepe care numai conventia nationals de la Paris1-a mai admis pentru condamnarea lui Ludovical XVI-lea". Cuza a fost ales In Moldova si deteama tribunelor", spune Churchill. Vorbesteapoi de Intelegerea Cu partidul s ubvers iv" dinTara Romlneasca, prin mijlocirea lui A. G. Go-lescu un agitator din anii 1848". Trei zileIn sir dupa alegeri capitala si centrele dejudete au fost iluminate, iar bande" cuinuzica militara In frunte, strigau si scoteauurlete odioase", Jos aristocratia" I Josconservatorii" I Traiasca egalitatca" I Tra-iasca libertatea" I Traiasca Unirea Prin-cipatelor, una si indivizibila" I Jos turcii IMoarte austriacilor I Bandele salbatice" anmai manifestat si In fata consulatelor russi francez, In semn de multumire pentru con-cursul dat Unirii. In Muntenia s-a folositfata de adunare presiunea populara" secon-data de agitatorii din 1848 (doc. 454). Consululenglez nu vedea In Unire cleat starea de agi-tatie si anarhie, prevazind un razboi civil Incazul chid Europa nu va interveni pentrua pune ordine".

Putinele rapoarte pe care le va trimiteGodel plea la plecarea In concediu, plecarecoincizind cu momentul In care conferintade la Paris recunoa§te Indoita alegere, mai

Inregistreaza Ingrijorarea consulului fata delegaturile romInilor cu emigratia maghiara,hotarlrea Undrului stat rom1n de a rezistaunui posibil atac din partea turcilor, si, InsfIrsit, recunoasterea starii de fapt de catreAustria. Dupa ce primise ordin de la minis-trul suu de externe, Buol, In 14 mai, consululaustriac anunta guvernul moldovean de re-luarea legaturilor oficioase (doc. 470).

La 6 septembrie Austria, alaturi de cele-lalte tart garante, recunostea Indoita alegere.Ultimul raport semnat In 15 septembrie(doc. 480) de Chian, gerantul consulului,Inregistra protestul consulului In legatur&cu supunerea strainilor la recensam1nt, juris-dictla consulara ramInInd lui G8del ultimulrefugiu de unde mai putea face Ocane guver-nului de la Iasi.

Documentele, a carer prezentare am In-cercat sa o facem, se publics fn limba In careau fost redactate ,marea for majoritate fn

limba germana si foarte putine In limba Iran-ceza Insotite flind de dezvoltate si deta-Rate regeste care suplinesc traducerea docu-mentelor si Indruma pe cercetator In urma-rirea problemelor ce 11 preocupa. Note expli-cative In subsol si un pretios indice Insotcsecolectia, iar o lista a documentelor la sfIrsit,Incheie aparatul critic al volumului.

Prefata semnata de responsabilul colec-tici, acad. A. Otetea, sintetizeaza In cuprinsutcitorva pagini, continutul documentar, se-sizind si punInd In relief ceea ce acestea adunou si pozitiv.

Asupra studiului introductiv pe care 11semneaza Dan Berindei, sprijinindu-se nunumai pe datele furnizate de documente, ci sipe o bogata bibliografie, pentru a InchegaIntr-o viziune de ansamblu toata fram1ntataepoca a unirii, n-am avea de facut obiectiunidecit In ce priveste arhitectonica lui, adicaorganizarea materialului pe capitole.

Poate n-ar fi fost de prisos un capitolcare sa ilustreze activitatea consulilor puteri-lor garante din Iasi, ca si a comisarilor ace-lorasi puteri, documentele oferind suficientmaterial privitor la activitatea acestora.

all

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII 205

Nota 6 de la pagina XXIX, In care sevorbelte de informatiile date de Gorki Inlegatura cu activitatea consulilor Popov siPlace, ar fi meritat sd fie inserata In text,daca nu largitil phia la dimensiunile unuicapitol.

Lipseste de asemenea mentiunea privindlocul unde se gdsesc originalele documentelor,eea ce n-ar fi lipsit de interes a se sti, cu

atit mai mult cu eft sint dese notele caresemnaleaza lipsa unor rapoarte din copiiledo la Academia R.P.R. dupd care au Postpublicate documentele de care ne ocupdm.Dacd acestea cootinua sa fie la Staatsarchivdin Viena, unde se gaseau chid au Post copiate,n-am considera inutile munca unui cerce-

t Ator care sa detecteze si rapoartele care, nuse stie din ce ratiuni, n-au ajuns piny la nos,tot la Staatsarchiv din Viena gasindu-se,de asemenea, rapoartele lui Liehmann Palm-rode, reprezentantul Austriei In comisiaputerilor garante 1.

Volumul de documente privind Unirea,ant din punctul de vedere al continutuluieft si al tinutei stiintifice In care se prezintd,va putea fi de un real folos cercetatoruluide istorie economics, socials sau politica aepocii Unirii, reprezentlnd o realizare in sec-torul stiintelor sociale marcind un vaditprogres fats de publicatiile de documentsanterioare.

Marina L. Vlasiu

TITU GEOR GE S CU, LADISLAU FODOR,Rdscoala taranilor din Valea Ghimesului ( 1934)

Bucuresti, Editura politicA, 1960, 157 p.

Una din sarcinile de mare raspunderetrasata de partid cercetatorilor din dome -niul istoriei contemporane este de a elabora,pe baza unei judicioase interpretari a mate-rialului faptic, lucrari menite sa contribuieda cunoasterea aprofundata a trecutuluiglorios de lupta al maselor muncitoare con -duse de Partidul Comunist Impotriva regi-anului burghezo-mosieresc, la educarea oame-nilor muncii In spiritul traditiilor revolutio-nare ale poporului nostru.

Monografia RtIscoala fa'ranitor din Valea,Ghimesului (1934) semnata de Titu Georgescu

Ladislau Fodor, apiiruta sub IngrijireaInstitutului de Istorie a Partidului de pe lingaC.C. al P.M.R., Iii propune sa infatiseze

dupd cum se arata si in introducereuna din cele mai mars lupte ale taranimiimuncitoare, organizata $i condusA de Parti-dul Comunist, In cursul cAreia s-a infaptuitalianta de luptl a muncitorilor cu

si s-au cimentat legaturile fratesti dintretaranii romini maghiari, exploatati de regi-mul burghezo-mosieresc" (p. 4). Pornind dela studiile publicate In aceasta problemsfolosind documentele de partid, materialuldocumentar aflat in Arhiva Institutului deIstorie a Partidului, precum si eel din arhivelelocale, memoriile unor participanti la rascoalaetc. autorii au reusit sa Intocmcasca olucrare valoroasii asupra conditlilor grelede munca trai ale tdranilor ghimeseni, aluptei for organizate conduse de partidImpotriva exploatarii asupririi.

Valea Ghimesului din fostul judet Ciucera una din regiunile In care t Aranimea, caurmare a exploatarii claselor dominante,trdia In neagra mizeric, lipsita de cele mai

1 cf. T. W. Riker, Cum s-a infaptuitRomtnia, p. 147, nota 16.

si

taranii

st

si

si

si

si

Ii

www.dacoromanica.ro

206 RECENZII

elementare drepturi, supusd la tot felul devexatiuni din partea autoritiitilor regimuluiburghezo-mosieresc. Populatia Viii Ghi-mesului era formats din tarani ceangai (popu-latie de origine maghiara)In mai munte sate si catune ce apartineau decomuncle Ghimes-Faget, Lunca de Jos siLunca de Sus. Taranii ghimeseni, asezatiintr-o regiune de munte bogata In paduri darlipsita de terenuri favorabile agriculturil, seocupau din cele mai vechi timpuri cu crestereavitelor si oilor, tar de la sfirsitul sec. al XIX-leaau inceput sa lucreze la societatile forestiereale capitalistilor straini si autohtoni. Insu-ficienta finetelor st pdsunilor datorita acapa-rarii lor de catre mosieri (deli locuiau Intr-oregiune de munte, taranii erau nevoiti sa

arendeze pasuni sau sa cumpere pentru hranavitelor fin pe credit), impozitele directe,taxele comunale si scolare etc. au contribuitla proletarizarea majoritatii taranilor rominisi maghiari.

In perioada avintului revolutionar carea urmat Marti Revo lutil Socialiste din Oc-tombrie, lupta maselor tardnesti pentru pa-mint a cuprins si taranimea din Valea

Reforma agrard promisa de repre-zentantii burgheziei si mosierimii sub presi-unea maselor, prin felul in care a fost con-ceputa st aplicata nu a dus la Imbunatatireasituatiei materiale a taranimii muncitoare.Pasuni le si padurile tinute de taranii ghime-seni In arenda nu .le-au fost repartizate lor,asa dupd cum prevedea insasi legea agrara,ci au fost transformate In mod abuziv inbunuri comunale, dtnd prilej astfel notarilor,primarilor etc. sä faca afaceri veroase In lute-legere cu mosierii si chiaburii si sit jefuiascataranimea muncitoare prin taxe de pasunatsi autorizatii de a taia lemne din paduri pentruconsumul propriu.

Criza economics din anii 1929-1933 aavut efecte dezastruoase asupra situatiei mate-riale a taranimii muncitoare din Valea

ducind la ruinarea ei. Incepind din1929 majoritatea Intreprinderilor forestiere,la care lucrau 1 000-1 500 de muncitori per-manenti si peste 3 000 de muncitori sezonieri

cite 10-12 ore pe zi pentru un salariu cumult inferior celui primit de muncitoriialte regiuni, si-au Incetat cu totul activitatea.In acela§i timp, taranii, nemaiavind posi-bilitatea de a face carausie si de a lucra lafabricile de cherestea ca zilieri pentruputea acoperi o parte a cheltuielilor de Intre-tinere, au fost nevoiti, ca urmare a cresteriinecontenite a taxelor comunale asupra pd-sunilor, salt Arida chiar si vitele pe care leavea pentru hrana familiilor lor.

Datoriilor facute la band in anti ante-Tiori ii s-au adaugat In anii crizei altele not.Impozitele catre stat si taxele comunalecresteau necontenit. Asupra taranilor ce nuaveau posibilitatea sa plateasca dobtnzile ca --mataresti impuse de banci si impozitele saunapustit portareii st jandarmil, care seches-trau tot ce gaseau in gospoddriile lor saraca-cioase. biizeria crescInda, lipsa drepturilorcetatenesti, abuzurile si teroarea autoritatilorcomunale, asuprirea maselor minoritatilor-nationale de catre regimul burghezo-mosie-resc au dus la ascutirea contradictiilor dintretaranimea muncitoare si clasele exploatatoare,la hotartrea ferma a taranimii din Valea Ghi-mesului de a se ridica la lupta pentru oviata mai buns.

Pe baza unei profunde analize a situatieisocial-economice si politice din tail, Congresulal V-lea al P.C.R. a stabilit ca sarcina ceamai importanta a partidului este creareaaliantei de lupta a muncitorilor st taranilormuncitori, sub hegemonia proletariatului sisub conducerea Partidului Comunist, si capartidul trebuie sa treaca la organizarea siconducerea luptei maselor taranesti pentrunevoile imediate ale taranimii muncitoare stpentru o rezolvarea revolutionary a problemeitaranesti*" 1. Potrivit sarcinilor stabilite laCongresul al V-lea, P.C.R. a pus In centrulpreocuparilor sale lupta zilnica impotrivaimpozitelor, datoriiior etc. sub lozincile :Nici un ban impozit guvernului mosierilorsi capitalistilor, guirernului foametei, terorii.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole §i cu-vtntari, E.S.P.L.P., 1956, ed. a IV-a, p. 184.

romini, stabiliti

Ghi-mesului,

si

Ghi-mesului.

diii .

a-ti

www.dacoromanica.ro

9 RECENZII 207

razboiului, nici un ban din datorii banche-rilor si camatarilor" (p. 38). Apliclnd In chipcreator principiile leniniste In problema natio-nals, Congresul al V-lea al P.C.R. subliniafaptul ca In regiunile In care existau mino-ritati nationale problema agrara se Impleteacu cea nationalA. De aceea, lupta pentru pamIntdusa de masele largi ale taranimii muncitoareapartinInd minoritatilor nationale se Imbinacu lupta tmpotriva asupririi nationale.

Organizatia P.C.R. a judetului Ciucprecum comitetul regional P.C.R. Clujau desfasurat o intensd activitate pentrutraducerea In viata a hotaririlor Congresuluial V-lea, pentru organizarea conducerealuptelor revolutionare ale taranilor din ValeaGhimesului. In aceasta parte a tarn, dupacum arata autorii, activitatea comunistilora Inceput In anii imediat urmatori creariiP.C.R. In perioada crizei economice si maiales In anii 1933-1934 celulele comunisteau crescut ca efectiv si s-au Intarit, In fiecarefabrics de cherestea, comuna, sat existlndcite o celula de partid.

In munca de organizare a actiunilortaranimii din Valea Ghimesului desfdsuratade comunisti, un rol important 1-au avutorganizatiile legate de masa ale partiduluica Blocul Muncitoresc-Taranesc, AjutorulRosu etc. precum sindicatele unitare carecuprindeau un mare numar de muncitoriturani. Activind sub directa Indrumareconducere a P.C.R., aceste organizatii demasa prin legAturile permanente nemijlo-cite pe care le aveau cu muncitorii taraniilaceau ca cuvintul partidului sä ajunga pinaIn catunele cele mai indepartate ale VAiiGhimesului. Ca urmare a radicalizarii maselorsi a influentei cresclnde a partidului, maselemuncitoare au Imbratisat tot mai mult lozin-cile de luptA ale partidului, Indepartindu-sede partidele politice burgheze P.N.T.,P.N.L., partidul maghiar care pind Inanii 1928-1929 tineau sub influenta foranumite parti ale taranimii.

0 activitate sustinuta pentru infaptuireaunitAtii de luptA a intregii populatii munci-toare din Valea Ghimesului, deopotrivd de

exploatata de clasele dominante, a desfasuratOpozitia partidului maghiar" transformataIn august 1934 In Uniunea oamenilor munciimaghiari" (M. A. D. 0. S. Z.). La sfirsitul anului1933 din initiativa cu sprijinul P.C.R. auluat fiinta In comunele de pe Valea Ghime-sului largi comitete locale ale Opozitiei par-tidului maghiar" transformate apoi In comi-tete ale Madosz-ului, din care faceau partemuncitori tarani saraci. Activitatea comi-tetelor locale ale Opozitiei partidului ma-ghiar" apoi ale Madosz-ului a Post indru-mata in permanentd de comitetul regionalP.C.R. Cluj, care a trimis in repetaterinduri In Valea Ghimesului activisti comunistipentru a Inlesni munca de organizare a tara-nilor ghimeseni $i a imprima comitetelor opozitie consecvent revolutionara.

In vara anului 1934 au crescut nemultu-mirile muncitorilor taranilor din ValeaGhimesului fats de sIngeroasa exploatare aregimului burghezo-mosieresc, ei fiind hold-rIti sd se ridice la luptd pentru o viata maiNina. Cunoscind bine starea revolutionara despirit a taranimii, comitetul regional P.C.R.din Cluj, In frunte cu secretarul sau IosifRanghet, a trecut la organizarea ridicariimaselor de tarani la lupta. Un rol importantIn aceasta actiune a revenit comitetelor createde Madosz care cuprindeau mase Insemnatede oameni ai muncii aveau posibilitatea sadesfasoare o activitate legala. In pregatirealuptelor o deosebita Insemnatate a avut-oconsfAtuirea ilegala organizata de comitetulregional P.C.R. din Cluj la inceputul luniiseptembrie 1934 In comuna Chimes-Paget,In cadrul careia reprezentantii muncitorilor

taranilor romini maghiari, dupa ce audezbatut problemele princIpale care Ii fra-mIntau, au ales un comitet de actiune pe In-treaga vale a Ghimesului. Prin formarcaacestui comitet s-a dat o orientare units acti-vitatii desfasurate pina atunci In mod izolat,el avind sarcina de a coordona si conduce lalupta taranimea muncitoare din comuneleChimes-Paget, Lunca de Sus si Lunca de Jos.In saptamlnile urmatoare s-au constituit subconducerea comunistilor comitete de actiune

si

si

fit

sisisi

fit

si

si

si

si

si

si

si

si fit

www.dacoromanica.ro

208 RECENZII 10

In fiecare comuna si catun, care au strins Injurul for peste 10 000 de muncitori si truantromtni si maghiari, barbati si fund, tineri sibatrini.

Avind In vedere stadiul de organizarea taranilor si adinca stare de nemultumire cedomnea in rindurile for fata de masurile luateIn primele zile ale lunii octombrie de autori-t5tile regimului burghezo-mosieresc pentruIncasarea prin orice metode a datoriilor fis-cale, P.C.R. a apreciat ca shit coapte condi-tiile a chcma la lupta masele taranimiighimesene. Dupa o minutioasa pregatire dinpartea comitetelor de actiune In frunte cumembrii celulelor de partid, in dimineatazilei de 15 octombrie 1934 mu de tarani inar-mati cu furci, pari si topoare s-au Indreptatspre primarille comunelor Ghimes-Faget,Lunca de Sus si Lunca de Jos cerind sa nuse mai ridice in contul impozitelor diferiteobiecte iar cele sechestrate sa fie restituiteproprietarilor, In scolile de slat sa fie numitiinvatatori care sa cunoasca limba maternaa copiilor, solutionarea problemelor nere-zolvate legate de reforma agrara, libertateade Intrunire, anularea amenzilor seolare sisilvice, repartizarea cotelor-parti din podurilecomunale etc.

Dind dovadd de o remarcabild vointade lupta muncitorii si t firanii din Ghimes-Faget, Infrunttnd Incercarile de rezistenta aleautoritatilor locale, au pus stapinire pc comunasi si-au luat inapoi lucrurile sechestrate deagentii fiscali. Si In1 celelalte comune ale VaiiGhimesului tdranii au impus satisfacerearevendicarilor lor, Incercarile de diversiunenationalists ale autoritatilor comunale sufe-rind un esec lamentabil In fata solidaritatiiferme in lupta a muncitorilor si t firanilorromini si unguri. Lupta taranimii ghimeseriea fost Incununatii cu succes datorita orga-nizurii si conducerii ei de catre P.C.R., aunitatti de actiune dintre muncitori si t

Amploarca rascoalei, caracterul ci orga-nizat, alianta ttainica dintre muncitori sitarani, solidaritatea strinsa !titre oameniimuncii romini si maghiari au inspiihnIntatguvernul care se temea ca taranii muncitori

din regiunile Inconjuratoare, urmind exemplul celor din Ghimes, sa nu se rdscoale.Para lel cu acordarea anumitor concesii vre-melnice, guvernul a trecut la concentrareafortelor pentru reprimarea rascoalei. In toataValea Ghimesului a fost instituita starea deasediu. Puternice detasamente de jandarmisi soldati, intrind In satele rasculate, au ocupatfabricile de cherestea, primariile, oficiilepostale, podurile, Incrucisarile de drumuri,arestind zeci de tarani care faceau parte dincomitetele de actiune. Desi taranii care con-duceau comitelele de actiune au fost arestati,acestea si-au continuat totusi activitatea.Taranii din Valea Ghimesului au luat In modorganizat atitudine si mai tlrziu impotrivaabuzurilor fiscale, au refuzat sa plateascaratele conversiunii agricole, iar agentii fis-cali n-au Indraznit timp lndelungat sa intreIn comunele rasculate.

Guvernul a Inscenat taranilor ghimeseniarestati un monstruos proces In speranta caprin condamnari la ant grei de temnitd vaIntari autoritatea organelor locale ale statuluiburghezo-mosieresc si stavili influenta mereucrescInda a Partidului Comunist In rinduriletaranimii muncitoare. In fata acestei situatiiPartidul Comunist a trecut la organizareaapdrarii acuzatilor, pentru salvarea for dinghiarele justitiei burgheze. Prin intermediulAjutorului Rosu si al Madosz-ului, PartidulComunist a dus intre octombrie 1934 apri-lie 1935 sustinute actiuni de aparare a celorimplicati fn proccs, In numeroase orase sisate din Transilvania muncitorii si taranii,solidarizindu-se prin memorii si protestecuprinzind mil si mil de semnaturi cu taraniigliimeseni si sprijinindu-i material. Sub pre-siunea acestor actiuni autoritatile au fostsilite sa reduca numdrul celor arestati si saamine procesul de mai multe ori. Compor-tarea curajoasa a acuzatilor si apararea te-nace condusa de tovarasul I. Gh. Maurerdin partea Ajutorului Rosa, care au demascatcrunta exploatare a regimului burghezo-mo-sieresc, au facut ca numai trei din cei 17acuzati sa fie condamnati la Inchisoare intre3 0 5 luni.

pentru

www.dacoromanica.ro

11 RECENZII 209

Ultimul capitol at lucrdrii este consacratprezentarii succeselor remarcabile obtinutedupd 23 August 1944 de taranii rominimaghiari din Valea Ghimesului In lupta pentruconstruirea unei vieti nol, libere fericite.lJrmtnd cu Incredere politica PartiduluiMuncitoresc Romin, taranii ghimeseni anpdsit aldturi de tdranimea muncitoare din1ntreaga tarn pe drumul colectivizdrii agri-4tulturii. Astfel, In comuna Lunca de Sus alost infiintatil In 1955 intovdrasirea agri-cold Pettifi Sandor" iar In Lunca de Josintovardsirea zootehnicd Zorile rosii" incadrul cdrora taranii si-au strins laolaltdpamInturile animalele, sporindu-si fondulde bazd avutul obstesc. Cresterea necon-tenita a nivelului de trai al taranilor ghimesenireiese din faptul ca In anul 1958 in ValeaGhim esului au fost vindute prin unitatilecomerciale socialiste marfuri In valoare de11 586 000 lei, de cloud on mai mult declt in1948 $i de 16 on mai mult ca In 1942. Indus-trializarea crescindit a Regiunii Mures Auto-nomd Maghiard si a regiunii Bacau contri-bute de asemenea la ridicarea nivelului de viatilal oamenilor muncii din Valea Ghimesului.

Analfabetismul a fost lichidat, In prezentfunctionind peste 30 de scoli dintre care 15au fost construite in anti puterii populare.Activitatea culturald a luat o mare dezvoltare.In Valea Ghimesului exists 6 amine culturalepe lIngd care activeazd peste 15 echipe artis-tice de amatori. In fiecare comuna, sat $icdtun s-au infiintat biblioteci cuprinzind milde volume. Ndzuintele miilor de tdrani dinValea Ghimesului, care In 1934 an luptatimpotriva exploatarii asupririi, pentru oviata libera Imbelsugatd shit traduse astaziIn viatd datorita politicii Intelepte a Parti-dului Muncitoresc Romin.

Rdscoala taranilor din Valea Ghimesuluia demonstrat Inca o data insemnatatea uniriimuncitorilor taranilor sub conducereaP.C.R. in lupta Impotriva exploatdrii claselordominante, iar prin revendicdrile formulate,cresterea constiintei revolutionare a tail-nimii. Totodata ea a confirmat justetea hotd-rlrilor adoptate de Congresul al V-lea at P.C.R.,

14 0. 4741

a demonstrat ca Partidul Comunist este sin-gurul aparator consecvent at intereselor mase-lor muncitoare, al tuturor asupritilor de oricenationalitate si a aratat dupd cum subli-niazA autorii capacitatea Partidului Comu-nist de a organiza si conduce, In conditiilegrelei ilegalitati, luptele revolutionare alemaselor tdranimii muncitoare" (p. 137).Lupta tardnimii din Valea Ghimesului a avutca rezultat imediat in regiunile inconjuratoareIntdrirea influentei partidului in maselargirea posibilitatilor de Infdptuire a alianteiclasei muncitoare cu tardnimea muncitoaresi a unitatii de lupta Intre oamenii munciiromini minoritatile nationale" 1.

Scrisa Intr -un stil viu, pe baza a numeroasefapte, lucrarea reuseste sit scoata to evidentdrolul conducdtor at Partidului ComunistIn organizarea desfasurarea luptei tardnimiidin Valea Ghimesului. Credem find ca ar fifost necesar ca autorii sl fi insistat asupradeosebirilor esentiale dintre rAscoalele Ord-nesti spontane, neorganizate, lipsite de con-ducatorul firesc clasamuncitoare partidulei marxist-leninist din sec. al XIX-lea $iprimele trei decenii ale sec. at XX-lea rds-coala taranilor din Valea Ghimesului care,datorita organizarii conducerii ei de dareP.C.R., a reprezentat o forma de lupta supe-Hoard a tdranimii. Dacd problema ar fi fosttratata si sub acest aspect cititorii si-ar fiputut face o imagine mai apropiata de reali-tate a importantei rascoalei taranilor gbime-seni, a locului pe care ea 11 ocupd in istoriacontemporana a patriei noastre.

In primul capitol at lucrdrii autorii aucautat sa schiteze situatia social-economicdprecard a taranilor din Valea GhimesuluiInainte de rdscoald, pentru a reiesi cu clarl-tate cauzele care i-au determinat sa se ridicela lupta. Desi autorii si-au atins In bundmdsurd scopul propus, credem totusi ca capi-tolui ar fi avut de cistigat dacd ar fi fost eli-

1 L. Banyai, Lupta (dranilor din ValeaGhimesului din octombrie 1934, in AnaleleInstitutului de Istorie a Partidului, nr. 3,1955, p. 47.

Si

si

Si

¢i

st

8i

si

-

si

si

si

ii

sl

si

www.dacoromanica.ro

210 RECENZII 12:

minate unele date nesemnificative (la p. 21,de pilda, se dau cifre privitoare la cantitateade lemne exportata prin portul Galati desocietatile forestiere din Valea GhimesuluiIn anii 1933-1934, cifre care nu spun nimicdata se compare Intre ele fare a se raportaIa volumul expoftului pe scare nationalA)si ar fi fost mai bine sistematizat. De altfel,insuficienta sistematizare a materialului fap-tic, precum si unele impreciziuni se observesi In alte capitole.

Monografia elaborate de Titu Georgesccrsi Ladislau Fodor, adresindu-se deopotrivaatit specialistilor tit si maselor de oameniai muncii doritori sA studieze trecutul delupta al poporului nostru, contribuie la cu-noasterea unui moment Insemnat din istoriamiscArii muncitoresti din tara noastra, aluptei partidului comunist pentru inchegareaaliantei dintre clasa muncitoare si tara-nimea muncitoare.

M. Kerlesz §i Gr. Chirifd

DRITJININ, rceyaapcmeemaze npeanbsitte u p(44.4a1-Cuce.afea. llpeanocbumu u cyugicanb peyeopmu. Vol. I

Editura Acadcmiei de Stiinte a U.R.S.S., Mcsccia-Lcnirgicd, 1C46, 631 p.

[Pea.ausatfus u nocteacmeux peOopmat. Vol. II

Moscova, 1958, 619 p.

Pavel Dmitrievici Kiselev, presedinteledivanurilor tarilor romine din noiembrie1829 ianuarie 1834, a Infaptuit In aceastaperloada importantele reforme concretizateIn Regulamentul Organic 1.

1 Pavel Dmitrievici Kiselev (17881-1872).Slujeste In armata din 1806, is parte Ia luptade la Borodino si In campaniile din 1813-1815.In calitate de adjutant Insoteste pe tarulAlexandru I la Paris si la Congresul din Viena(1815). In 1816 prezinta tarului memoriulsau privind eliberarea treptata a taraniloriobagi. In octombrie 1817 este numit loctiitoral sefului cartierului general al armatei a2-a comandata de Wittgenstein, cu sediul laTulcin. In 1819 este numit sef de stat major.Sub comanda lui servesc mai multi decem-bristi din Asociatia de sud". In 1823 esteavansat la gradul de general adjutant. In adoua jumatate a anului 1827 organizeazaserviciul de informatii rusesc In Principate sipregateste pontoane pentru trecerea Dunariipe la Isaccea. Ia parte la razboiul ruso-turcdin 1828-1829. Comanda trecerea Dunariila Satul Nou. Asigura proviziile pentru ar-mata din Principate si dirijeaza aici actiuneade combatere a ciumei. In 1829 comanda tru-pele din stinga Dunarii si controleaza

la gurilelinia

acesteia de la Turnu pina Arge-

Dupe ce s-a Intors In Rusia, P. D.Kiselev a Intreprins reorganizarea domeniilorstatului, cu scopul de a Imbunatati, printr-oreforms, situatia taranilor locuitori pe aceledomenii. Aceasta opera de reorganizare side reforms constituie obiectul magistralei

Respinge la Daia atacurile turcilor.A atacat Rahova, Vrata si a ocupat defileu-rile din Balcani, ajungind ping la Sipca. In7 noiembrie este numit prezident al divanu-rilor Moldovei si Tara RomInesti, raminindIn acest post pIna In ianuarie 1834. Tot atuncitrimite tarului darea de seams asupra ad-ministrarii principatelor. Intre 1837-1856,conduce Ministerul domenillor statului. In1839 i s-a acordat titlul de conte. Intre 1856si 1862 este ambasador la Paris. In 1858 spri-jina ideea Unirii Principatelor. Din 1862 seafla In retragere (3Hquhvionedunecicuti C40-eapb, vol. 29, p. 154-155 ; B0414,1404 coeem-mast auuun.aoneaus, vol. 21, p. 140; N. S.Golitin, Haeeina gmumpueeutsa Ruce.aeeaynpamenue u.ua ea Monacteuu u Baitaxuu,1820-1834, In Pyccnaa Cmapuua , 1879nr. 3; A. II. 3a6Aowinii-Jitecwroncluift

pacfi H. Ruceiteez u ea() epema, t. I IV,C.II.6., 1882).

N.M.II. A.

g.

www.dacoromanica.ro

13 RECENZII 211

opere, In doua volume a eminentului istoricsovietic acad. N. M. Drujinin.

Desi Intre datele aparitiei celor douavolume s-au scurs doisprezece ani, ele alca-tuiesc o opera unitara. Volumul al II-leaIn care shit prezentate toate aspectele refor-mei, urmarile si rezultatele ei, constituie ocontinuare fireasca a volumului I, In careau fost studiate premisele aceleiasi reforme.Modul in care autorul a pus problema sirezultatele la care a ajuns face din Mono-grafia consacrata reformei lui Kiselev o

opera reprezentativa a istoriografiei sovie-tice, referitoare la problema taraneasca sila istoria social - economics a Rusiei in dece-niile dinaintea reformei din 18611.

Situatia taranilor de pe domeniile sta-tului, determinate de intreaga evolutie social-economica a epocii, este infatisata de autorsub toate laturile in cele 5 capitole ale pri-mului volum al monografiei sale.

Capitolul I al acestui volum prezintasituatia taranilor statului in conditiile feu-dalismului de stat". Aceasta categorie detarani s-a format din punct de vedere socialsi juridic abia la Inceputul secolului al XVIII-lea si era alcatuita din ramasite ale tarani-mii neaservite, iobagi scapati de staptnireaboiereasca, elemente provenite din rindurilemilitiei desfiintate, din rindurile clerului in-ferior si ale micii nobilimi, din stnul natiu-nilor alipite Rusiei etc. Toate aceste categoriide sateni alcatuiau un conglomerat pestrit

1 Actualmente N. M. Drujinin pregatesteo lucrare de mari proportii privind perioada dedupa reforma din 1861. Dace In cele cloud vo-lume de care ne ocupam, a aratat influentadecretelor privind domeniile statului asupralegislatiei din 1861, In viitoarea sa lucrare(intitulata Satul rus la cotitura In deceniile7-8 ale secolului al XIX-lea"), N. M. Dru-jinin se va ocupa de influenta reformei asupradezvoltarii social-economice a taranimii ruseIn perioada care a urmat. N. M. Drujininelaboreaza de asemenea mai multe studii Inlegatura cu centenarul reformei din 1861.(Recent, autorul a facut o expunere asupracuprinsului si obiectivelor viitoarei sale lu-crari. Vezi : Bonpoc& ucmopuu, 1960, nr. 9,p. 114-117).

ca provenienta si erau administrate si exploa-tate sistematic de vistieria statului. Exploa-tarea diferea de la o regiune la alta, dupafelul rentei care predomina.

In urma dezvoltarii relatiilor marfa-bani In satele de pe domeniile statului s-aaccentuat procesul de diferentiere socials.Rezultatul acestui proces, adtncit In regiu-nile centrale ale cernoziomului, a fost pede o parte aparitia unor virfuri lnstarite, farpe de alta formarea paturii de argati farepamint. Inrautatirea situatiei marii mase ataranilor statului a determinat fuga for inalte regiuni, precum si puternice framintarisi tulburari In rindurile lor. Aceasta starede lucruri a aratat nevoia unor schimbariserioase care au fost schitate In diferiteleproiecte de reforme, studiate de autor Incapitolul II al volumului.

Autorul arata aici ca incercarile de apune in practice unele din proiectele emise,incepind cu cele din timpul Ecaterinei IIsi terminlnd cu acela al lui M. M. Speranskii,nu au reusit. Dintre proiectele elaborate dereprezentantii clasei staptnilor de pamtnt,mai caracteristice an fost acelea ale luiM. M. Scerbatov si N. M. Mordvinov, carean preconizat trecerea tuturor paminturilorstatului In mlinile stapinilor feudali parti-culari ca Mud mai priceputi a le gospodari.In general, proiectele reprezentantilor nobili-mil urmareau consolidarea relatiilor de pro-ductie feu dale.

Printre proiectele cu continut progresist,lntocmite In majoritate de decembristi, sedistinge acela al lui P. I. Pestel, care preco-niza lichidarea tuturor Ingradirilor cu caracterfeudal. I. P. Pestel propunea, printre altele,ca toti taranii statului sa fie proclamatiliberi si lnzestrati cu drepturi politicedepline.

Capitolul at III-lea trateaza despre pre-misele directe ale reformel, acordlndu -se unspatiu considerabil descrierii activitatii luiKiselev Inainte de 1835, inclusiv activitatiidesfasurate de el in Principatcle dunarene.

Primele masuri concrete In vederea re-formei au fost determinate de Inrautatirea

www.dacoromanica.ro

2 12 RECENZII 14

situatiei taranilor In anii 1830-1835. Teh-nica agricola inapoiatl, urmarile secetei din1832-1834 $i ale holerei din 1830-1831,transformarea unor tArani ai statului inlobagi pe domeniile familiei imperiale etc.au adus tardnimea statului la marginea ruinei,nand sd izbucneascA tulburari puternice,Indeosebi In rtndurile tOranimii din Urali.De accea, in martie 1835, s-a Infiintat unComitet special compus din cinci persoane

Insarcinat sa studieze mijloacele de a Im-bundtati situatia taranilor. Din comitet faceaparte si P. D. Kiselev care, cu un an Inainte,fusese numit membru In Consiliul de stat caspecialist In problemele taranesti, devenitcunoscut in urma reformelor sale din Prin-cipate. In acest comitet fusese numit deasemenea si D. V. Dalkov consilierul de statpe care 11 cunoaltem ca autor al instructiu-nilor destinate comisiei de redactare a proiec-tu]ui Regulamentului Organic, Intocmite Inurma anchetei efectuate de el In PrincipateIn anul 1828.

Urmdrind geneza conceptiilor lui P. D.Kiselev, autorul arata cum acesta IncA dinaintede 1812 a studiat cu atentie racilele orinduiriifeudale si a recunoscut necesitatea unorreforme 1. Un prim rezultat al eugetdrilorlui P. D. Kiselev a Post memoriul prezentattarului la 27 august 1816, sub titlul Despredesjiinfarea treptald a robiei In Rusia. Ideeaprincipals a lui Kiselev este ca drepturiletaranilor trebuie sa fie restabilite prin reformede sus ;

timpscopul reformelor este prevenirea

din a rOscoalelor taranesti.Conceptiile lui Kiselev In legatura cu

problema tarAneased au fost influentate in

1 Printre altele, P. D. Kiselev a observatcu atentie traiul taranilor din satele moldo-venesti. El scria In jurnalul sail personal, In-data dupd anul 1812: Am aflat cu mirare cain satele modovenelti la 10 case nu se poatepune cleat un plug, cu care ei bnpreunamuncesc pamIntul ..." (N. M. Drujinin,Tocyaaponsettnate xpeembane ., vol. I,p. 264).

oarecare masura de decembristi. El a avutsub comanda sa in armata a 2-a, In anil1819-1825 pe deeembristli : Pestel, Orlov,Burtev, Basarghin. Citind proiectul de re-forme al lui Pestel, Kiselev, a Post de acordcu el In principiu. Pe aceeasi pozitie cu decem-bristii se gOseste el 1i In aprecierea rdscoaleigrecilor din 1821 2.

Cu toate acestea, Kiselev nu si-a 1nsusitniciodata ideile revolutionare, ci a ramasmereu adeptul reformelor moderate. Subimpresia miscarilor tardnesti din anul 1826In Ucraina, Kiselev a intocmit un protectde reforme In care a preconizat ideea uneireglementAri precise a raporturilor dintresateni stdpinii de mosii. Dups propriasa mdrturisire de mai tirziu, Kiselev a con-siderat aceasta reglementare, infdptuita maiMtn In principate apoi In Rusia, ca tipulde reforms liberalA moderata.

Numit In fruntea Departamentului alV-lea care se ocupa tocmai de problemataranilor statului, P. D. Kiselev Intreprindeimediat un vast recensamint asupra situa-tie! taranilor de pe domeniile statului. DatelerecensAmIntului efectuat in anii 1836-1840au aratat situatia reald a taranilor statuluiIn ajunul reformei.

Aceastd problems este tratata deN. M. Drujinin In capitolul IV. El con-stata ca starea taranilor statului variaza dela o regiune la alta si de la un grup de regiunila altul. Astfel, in timp ce In guberniile dinvest predomina sistemul arenzii, In celelaltegubernii predomina sistemul muncii in dijma.Acestor deosebiri In forma de exploatare lecorespunde un anumit grad de diferentieresocials.

Kiselev nu a considerat ca suficientedatele recensAmintului pentru informareasa personals, a Intreprins o caldtorie printoate guberniile In care se efectuase recensa-

2 In martie 1821 el li scria cu entuziasmlui Zakrevskii Ipsilanti eternizat nu-mete Grecii, citind proclamatia lui piing

aleargO cu entuziasm sub steagul sAu..."(N. M. Drujinin, op. cit., p. 267).

Igi

si

si

si

si

st,

...si

www.dacoromanica.ro

15 RECENZII 213

mIntul 1. Cauzele saraciel pe care o constata,el nu le vedea In regimul social-economic exis-tent, ci In lipsurile abuzurile aparatuluibirocratic. Planul de reforma Intocmit deKiselev analizat de N. M. Drujinin Incapitolul V al volumului I se bazeaza peaceasta conceptie.

In vederea Ynfaptuirii reformei, Kiseleva organizat culegerea sistematizarea aproapea tuturor materialelor atit din Rusia, eft sidin alte tari, pe care le-a crczut utile pentruZntocmirea proiectelor sale de reforma. Multedin informatiile culese In felul acesta au fostfolosite de catre Speranskii Kiselev laredactarea proiectului lor intitulat Bazeleprincipale".

Acest proiect cuprinde o serie de masuricu caracter progresist, dictate de lnsusiprocesul dezvoltarii economice. Asigurarealibertatii personale a taranului crea o bath'juridica initiativei lui pe tarlm economic.Masurile previlzute In bazele economice"crau de nature sa serveasca procesul obiectival dezvoltarii economice.

Cu prilejul calatoriei, Kiselev a discutatpersonal cu functionarii gi cu tiiranii si a primitde la ei jalbe scrise. In felul acesta el a cunoscutnemijlocit situatia taranimii nevoile ei.Merits sa mentionilm aici ca, efectuind aceastacalatorie, Kiselev repeta Inlocmai procedeulfolosit in Tara Romineasca si care a dat re-zultate. In vara anului 1832 Kiselev a Intre-prins o calatorie prin Oltenia. Cu acest pri-lej el, de asemenea, a slat de vorba cu lo-cuitorii de orice treapta si a primit in totalvreo 2 000 de jalbe (Vezi : Arh. St. Buc., Viste-ria T. Rom.. dos. 3208/1831, f. 792 795, listade jalbi date de locuitori lui Kisseleff ..." ;Pyccxas Cmapuna, 1879, nr. 4, p. 641, 643).Rezultatele directe ale acestei informari peteren se pot vedea, de exemplu, din cazu 1lucratorilor de la saline si al oslnditilor la ocnea caror situalje a lost imediat reglementatasi usurata prin asezilminte speciale (Arh.St. Buc., Vornicia din launtru, doe. 17041831). Referitor la Imbunatatirea soartei °sin-

Kiselev scrisese personal ca o dorestecfectuata pentru ca eu sa pot pleca cuinima Impacata fart' sa-tni rcprosez o ne-glijenta pe care niciodata nu mi -a5 ierta-o"(Pyccxas Cmaputia, 1879, nr. 4, p. 642).

Elementele progresiste din programul luiKiselev se Impleteau cu puternice tendintefeudale, reactionare. In ultima analiza reforma era menita sa consolideze bazele feu-dalismului de stat". Ea nu a fost nici peplacul marilor feudali, care preferau feu-dalismul boieresc", nici pe placul grupurilorprogresiste care cereau lichidarea ambelorforme ale feudalismului. Kiselev se temeaatit de opozitia nobililor eft si de aceca alaranimii. Din aceasta cauza el a exclus dela elaborarea reformei ambele aceste clase

s-a multumit sa pregateasca sa aplicereforma exclusiv pe cale birocratica . Celenoun proiecte de legi ale reformci au fostdezbatute timp de patru luni In Departa-mentul V si In Consiliul de stat.

Prima masura practice, dupa aprobarcareformei, a fost constituirea, In decembrie1837, a Ministerului domeniilor statului. In-filptuirea reformci pe teren, urma sa fie spri-jinita de un aparat birocratic instituit prinlegea din aprilie 1838 pe gubernii, regiuni,judete comune. Functiile acestui aparatau fost stabilite In spiritul conceptiei feudal-politiste, oglindita Yn statutul politiei slstatutul judecatoresc, ambele aprobate In

martie 1839.Prin proiectul sau de reforma, Kiselev

a incercat sa supuna inventarierii averileboicrilor staptni de mosii sa precizeze rapor-turile dintre staptni satenii sezatori pc

lor. Proiectul acesta a sttrnit o puter-idea opozitie din partea nobilitnii care con-sidera ca i se Incalca privilcgiile, dIndu-seloturi prea marl tararkilor In schimbul unorprestatii, dupa parerea lor, neinsemnate.Kiselev a trebuit sa dea /napoi idecafolosirii lotului In schimbul prestatillor safie dupa aceca formulate vag In lege. Nereu-sita planului de inventariere a averilor boic-reiti a dat o lovitura serioasa reformei con-cepute mai larg In anul 1835. Nu a datrezultatele scontate nici decretul din 2 apri-lie 1842 cu privire la taranii aserviti coroa-nei, ata ca, in general, reforma a pierdutdin Insemnatatea ei. Kiselev $i organelecare-1 sprijineau s au consolat cu speranta

1

si

diplor,

$i

0i

si

si

i

l

ni

di

11

mositle

Ii

www.dacoromanica.ro

214 RECENZII 16

ca fn viitor vor reusi se influenteze Ord-nimea ruse prin puterea exemplului $i arealizarilor la care vor ajunge pe domeniilestatului.

In concluziile sale la volumul I, autorulsubliniaze caracterul cu precddere adminis-trativ al reformei. Prin reforma s-a actionatIn directia unificaril paturilor taranimii, careprezentau numeroase deosebiri, dupa regiuni,dupa categorii provenientd. Tendinta anti-feudala, progresista a legii a fost frinatd deo serie de masuri cu caracter reactionar.Reforma a intarit sistemul feudalismuluide stat", dind astfel o lovitura conceptiilorrevolutionare ale unor nobili care preconizaudesfiintarea acestui sistem lovind in nazuin-tele boierimii reactionare de a Intari siste-mul feudalismului boieresc ".

4c

Modul cum a fost aplicata reforma Ora-nilor statului este studiat pe larg de N. M.Drujinin in volumul al II-lea al operei sale.Totodata el face si o caracterizare a situatieitdranilor de pe domeniile statului in perioadaaplicarii reformei.

Impartit in §ase capitole, volumul alII-lea cuprinde toed perioada dintre anii1841-1861, Incheindu -se cu consideratii asu-pra legaturilor dintre reforma lui P. D. Kiselev

abolirea lobagiei din 1861.In capitolul I al volumului al II-lea

se face analiza legislatiel suplimentare areformei. Reforma administrative din 18371841 a fost completata cu 483 de legidecrete emise in perioada anilor 1838-1856.Unul dintre cele mai+de seama obiective aleacestei legislatii a fost rezolvarea problemeilipsel de pamint. In acest scop s-a tntreprinso actiune vasty de stavilire a rdpirii suprafe-telor ce apartineau statului. In legaturd cuaceasta s-au luat o serie de masuri indirectecum au fost : masurarea hotarnicirea dome-niilor statului, pregatirea cadrelor specialede ingineri hotarnici etc. Problema Upsetde pamint era rezolvata gi pe calea masurilorprogresiste de a facilita trecerea taranilorIn pdtura ordseneascd sau pe calea strAmutariiorganizate a unui numSr mai mare de tarani

in regiuni unde se gasea pamInt disponibilsuficient.

In legatura cu problema stramutdrii,Kiselev a rezolvat chestiunea staptniriipamintului, mentinind forma de proprietatea obstii satesti asupra panlintului acolounde ea a existat preconizind forma de pro-prietate individuals In regiunile de colonizare.

Printr-o altd serie de legi au fost introduseschimbari in sistemul darilor. In 1842 Kise-lev Kankrin (ministrul de finante) Inlo-cuiesc darea asezata pe cap de locuitor cuaceea asezata pe parnint pe ocupatie.In 1844-1845, renta to mulled este lichidatape suprafete uriale in vest $i inlocuita curenta In bani. Se introduce o normare maiechitabila a prestatiilor In naturd, reparti-endu-le asupra tuturor categoriilor de sateni$i usurind In felul acesta situatia thranilorstatului. Pins atunci deosebit de impovd-rilloare era pentru acestia cardusia. Totodatas-au acordat Inlesniri pentru achitarea inbani a prestatiilor in natal* aceasta mdsuracorespunztnd relatlilor marfa-bani mai dez-voltate. 0 mdsura importanta Mad pe liniaInlocuirii prestatiilor a constituit-o introdu-cerea sistemului de recrutare prin tragerela sorti. Toate aceste masuri cu caracter pro-gresist, purtind Inca balastul ramdsitelorfeudale, arata ca nu mai era cu putinta skise ignoreze luarea unor masuri In organizareastatului care sd tins seama de noile relatiicapitaliste In dezvoltare.

Fata de taranii statului, Kiselev a duso politica protectionistd", sau, cum am

zice In limbajul documentelor noastre, depunere a for sub epitropia" statului. Aceastapolitica are felurite aspecte. Astf el, baza mate-rials a ei a fost asigurata prin organizareacapitalurilor tardnesti comunale, precuma caselor de economii si ajutor. Prin organi-zarea magaziilor satesti de aprovizionare cucereale si de dotare cu seminte, precumprin organizarea unor gospoddrii model, minis-terul a urmarit asigurarea tdranilor In cazde seceta sau de alte calamitati. Obtinereaajutoarelor era lush foarte ingreunata deprocedeele birocratice.

gi

gi

it

i,

ii

ii

g

5:

it

it

www.dacoromanica.ro

17 RECENZII 215

Ministerul Domeniilor Statului a inau-gurat o Intreaga politica scolara, avind caobiectiv principal pregatirea de personal ad-ministrativ educarea taranilor In spiritul-supunerii fata de stapInire. Masurile pe linie-scolara, Impreuna cu acelea Intreprinse pentruraspindirea propagandei agronomice si pentrucombaterea incendiilor, au fost dictate denevoia de a dezvolta fortele de productie pcdomeniile statului ca atare aveau o Insem-natate progresista. Ele au fost realizate Insato proportii modeste si au purtat peceteapoliticii reactionare.

0 categoric de legi speciale, elaboratede ministerul condus de Kiselev, au fostIndreptate Impotriva unor Ingradiri de classlnvechite spre unificarea diferitelor cate-gorii de tarani ai statului. Aceasta tendintan-a fost Insa Impinsa destul de departe sprea-$i ajunge scopul, cum se vede printre altelesi din reglementarea situatiei mazililor, rup-tasilor taranilor, prin decretele din martie1847, si din faptul ca decretele mentin deo-sebiri Intre micii producatori categoriile-de tarani provenite din mica nobilime. Legiui-rea se ocupa si de tigani, asimillndu-i tare-milor stramutati. Prin legile Ministerului auYost recunoscute taranilor mai multe drepturicivile, dar aplicarea for a fost tngradita prinrezerve exceptii de esenta. feudala.

In general, prin legile promulgate Inperioada 1848-1856, reforma lui Kiseleva fost completata Incheiata. Ea nu aduceaschimbari radicale In situatia taranilor sta-tului, ci cauta sa adapteze sistemul existental dependerrtei feudale, In care se gasea aceastacategoric de tarani, la dezvoltarea relatiilornot capitaliste.

Problema de a sti care dintre cele douatendinte va precumpani In cele din urma,cea conservatoare feudala sau cea progre-sista burghezd este tratata de autor In capi-tolul al II-lea, consacrat noii administratiii politicii fiscale.

Sprijinit pe bogate date documentare,N. M. Drujinin arata ca atit aparatul centraldin Ministerul Domeniilor Statului, citcel local era alcatuit din aceleasi elemente

corupte nepregatite, ca putredul aparatdinainte de reforme. Functionarii se dedaula abuzuri cautau sa transforme domeniulstatului tntr-o arena de jaf de silnicii.Napastuirile taranilor de pe domeniile sta-tului luau formele cele mai felurite.

In tendinta for de a trage foloase eftmai marl de pe urma pozitiei detinute, functio-narii inferiori superiori ai MinisteruluiDomeniilor Statului au stint sa -$i subordo-neze si organele administratiei autonome ataranilor. Kiselev a Incercat sa previnaacest fenomen printr-o organizare mai bunsa alegerii organelor de administratie auto-nomy a taranilor. Dar organele administra-tive de stat au dejucat aceasta masura, influen-Old alegerile In sensul dorit de ele. In acesteconditii, abuzurile luau proportii Melt s-aajuns la retinerea lnsusirea banilor cuvenititaranilor pentru muncile efectuate. In plus,ei erau fortati sa fats munci gratuite In folosulinstitutiilor ministerului sau In interesul per-sonal al functionarilor.

Combaterea abuzurilor administratiei Mi-nisterului nu a dat rezultate, deoarece eledecurgeau din reforma legata organicde ortnduirea existents. Astfel, metodele decirmuire feudale reactionare au ramas pre-dominante fata de tendintele burgheze.

Politica fiscala dusa de ministrul Kiselevnu a dat rezultate dectt sub doua aspecte,

anume : desfiintarea boierescului In regiu-nile baltice apusene, Inlocuirea lui cu odare $i introducerea sistemului de recrutareprin tragere la sort.i.

Cu toate eforturile depuse prin politicanoun financiara, capacitatea de plata a ta-ranului de pe domeniul statului nu a fostmarita, ci a trebuit sa se recurga la intensi-ficarea constrIngerii extraeconomice.

In capitolul III, cel mai important dintoata monografia, N. M. Drujinin se ocupdde problema centrals : realizarea Insasi a refor-mei $i Infaptuirea programului protectio-nist". De fapt aici shit tratate mai pe larg,si In functie de rezultatele obtinute In prac-tick aceleasi probleme despre care s-a vorbitIn capitolul I al acestui volum.

si

gi

si

inssgi,

I,

si

si

ft

It

si

si

1i

si

si

sit

www.dacoromanica.ro

216 RECENZII I&

Problema repartithrii pamInturilor stra-mutdrii "tdranilor, dat fiind ca lipsa de pa-mint constituia cauza primordiala a mizericitaranilor, a ramas problema dominants totoata perioada aplicdrii reformelor lui Kise-lev. Vasta greaua operatic de masurare gihotarnicire a paminturilor statului a duratant de zile si nu a fost terminate nici Inanul 1856. Nu s-a putut ajunge nici la sta.-vilirea definitive a actiunii de cotropireInsusire a piimInturilor statului de catrestapinii feudali. Nu a putut fi dezradiicinatsistemul uzitat mai ales de catre posesoriide mine si de intreprinderile manufacturierede a declara ca obiect de litigiu" suprafeteIntinse si de a le folosi ani de-a rindul subacest pretext.

in aceste conditii sursa principals depaminturi pentru tnzestrarea taranilor sta-tului au constituit-o prisoasele rilmase Inurma lichidarii sistemului de arena In regiu-nile de vest. Dtndu -se din aceste pamInturiloturi considerabile taranilor ruinati, procesulde pauperizare accentuate a fost temperatIn vest. In regiunile baltice actiunea de repar-tizare a pamlntului a reusit prea putin.Analiza unor date statistice duce pe autorla constatarea ca In general suprafata totalsa loturilor distribuite era departe de a cores-punde cresterii numerice a populatiei. Deaceea, ea nu numai ca nu satisfacea nevoiacrescInda de pamint dar nu mai putea asi-gura nici chiar nivelul de Oita atunci.

Stramutarea organizata a taranilor secaeca din regiunile de vest si de nord-vestspre cele din sud si din est. Taranii stramu-tati au In timpinat Insa marl dificultati antIn timpul deplasiirii, ciao ti dupa sosirea is des-tinatie : li se repartizau terenuri necores-punzatoare, nu li se dadea ajutorul promisIn bani In nature etc. Mai bine au decursstrainutdrile efectuate In cuprinsul unei sin-gure gubernii. De aceea ele shit Incurajate,

prin anii 1854 1856 ajung sa depaseasca,prin proportii, striimutdrile efectuate dinuncle regiuni In altele.

Ctt privette repartizarea pamIntului, mi-nisterul lui Kiselev nu a facut declt sa Inta-

reasca inegalitatea existents, oglindita In

concentrarea unor suprafele marl In mlinilepaturilor mai instilrite ale taranimii. Consi-derInd obttea taraneasca drept o pavazaImpotriva proletarizarii" 1, Kiselev nu acombatut fenomenul diferenlierii, taranimii.Si dupa Infaptuirea masurilor privind Innstrarea taranilor cu pamint, marea majori-tate a thmas cu pamInt insuficient. Acestfapt este o urmare a contradictiei de batha reformei lui Kiselev, care urmarea sa con-solideze sistemul feudal, dar nu putea staviliprocesul de descompunere a lui. Aceeasicontradictie se manifests $i In Infaptuireamasurilor menite sa mareascil puterea eco-nomics financiara a satelor de pe domeniilestatului. Capitalurile tardnesti", strinse dincontributiile taranilor, au crescut In decursulanilor Intr -atlta Inca, prin 1856, ele puteausa acopere cheltuielile necesitate de politicaprotectionista". De cele mai multe on !nthacestui capital i se dadea alts destinatie.Casele de economii ajutor, deti s-au In-multit ca numar, aveau un rol subordonatIn viata economics a satului. Mizeria initialsa satului de pe domeniile statului nume-roasele vicii In stringerea pastrarea resur-selor banesti, faceau ca baza financiara apoliticii protectioniste" sa fie foarte res-trinsa. in cadrul acestei politici, MinisterulDomeniilor Statului a obtinut rezultate In-semnate In actiunea de constituire a rezer-velor de provizii din cotele de cereale $i dincontributiile banesti ale taranilor. Rezer-vele de provizii s-au dublat In perioada1841-1848. Pentru tarani !ma rezultateleacestei forme de ajutor au fost cu totul nein-semnate, deoarece proviziile se risipeau, sestricau, se furau, theft putine ajungeau lacei nevoiati.

Miisurile agrotehnice luate de ministerIn scopul de a imbunatilti metodele folositeIn agriculture In general, In economic audat uncle rezultate pozitive. Ministerul Insanu a dus totdeauna" ;Ana la capat aplicarea

1 Termenul to ghilimele apartine lui,N. M. Drujinin.

§1

si

ti

si

It

si

I

ttl

www.dacoromanica.ro

19 RECENZII 217

masurilor preconizate, iar In problemacartofilor, lipsa sa de orientare a dus

chiar la uncle revolte.Socotind ca ridicarca nivelului cultural

al maselor I aranesti va contribui la ridicareanivelului agriculturii, Ministerul DomeniilorStatului a cautat sa dea o raspindire cit mailarge Invatamintului elementar. Ordinul de ase In fiinta o scoala In fiecare sat, a fost Intim-pinat cu mult entuziasm de masele taranestide pe domeniile statului. Date le statisticeimpresionante despre intinderea retold descoli nu oglindesc Insa si succesul instructlei.Invatamintul elementar suferea din cauzalipsei de materiale si de cadre didactice cores-punzatoare si din lipsa de mijloace de Intre-tinere a scolilor. In conceptia lui Kiselev,instructia scolara trebuia completata cu edu-catia morals si politica a satenilor, menita sadezvolte In ei sentimentul fricii si al supunerii.El a Incredintat aceasta misiune clerului,care prin abuzurile sale frecvente, a stirnitnemultumirea taranilor, manifestata In In-multirea sectelor religioase.

Asistenta sanitara a fost imbunatatitaprin : Inmultirea numarului de medici si defciceri, organizarea unor spitale permanentesi ambulante, organizarea protectiei sanitare acopiilor si prin organizarea propagandei sani-tare. Personalul medical al ministerului nuputea !ma sa schimbe conditiile social-econo-mice care mentineau terenul favorabil pentruraspindirea bolilor. Opera de asigurare siocrotire a invalizilor, batrYnilor si orfanilor aramas mai mult pe hirtie. Doar 1 % din cazurierau primiti In aziluri.

Un program Intreg a pus Ministerul Do-meniilor In aplicare In vederea combateriiincendiilor, devenite o calamitate pentrusate. Masurile cele mai importante luate peaceasta linie au constat in instructiunilepentru construirea de locuinte la sate si pla-nificarea asezarilor rurale. In perioada 1838-1856 mai mult de cinci mii de asezari au fostreconstruite conform noilor planuri, iar Indoua mii au fost pavate si ulitele. Mai multde noua mii locuinte au fost construite dinplatra, iar alte 118 mii, puse pe fundament

de piatra, asa cum prevedeau instructiile decombatere a incendiilor. 0 urmare negativs aacestor masuri au fost abuzurile si delapidarilefunctionorilor insarcinati cu construirea edifi-calor publice rtirale.

Asigurarea drepturilor civile ale sate-nilor se facea, printre allele, cu ajutorulunor avocati" oficiali de pe linga Cameradomeniilor statului. Acestia erau chemati sädea satenilor asistenta judiciara. Alto organespeciale aveau indatorirea sa se interescze desituatia taranilor statului ajunsi pentru unmotiv sau altul la Inchisoare. Multe din drep-turile taranilor garantate In teorie au devenitfictive si inoperante In practice, constataaici N.M. Drujinin. In privinta Intrcguluiprogram economic, el conchide : Nici poli-tica financiara, nici cea funciara sY Mei ceaprotectionista" a Ministerului [domeniilorstatului] n-au asigurat rezolvarea problemeide bazil pusa In fata reformei din anii 18371841" (p.289). Aceasta reforms nici nu puteasä lichideze criza orinduirii feudale, de vrernece ea nici nu ataca bazele ei economice sipolitice.

Dar autorul, N.M. Drujinin, nu consi-aceasta aprecire pe deplin dovedita

pina ce nu face o analiza a procesului de dez-voltare economice a satului In aceasta pert-oada si pins ce nu o apreciaza si din punctulde vedere al taranimii

Aceste probleme grit tratate In capi-tolul IV.

Pe baza unui material statistic foartebogat, autorul a stabilit ca procesul de dez-voltare economice se desfasura independentde masurile luate de care minister In vedereastimularii acestei dezvoltari. N.M. Drujininstudiaza evolutia concrete a domeniului sta-tului din diferite regiuni, Incepind cu raionulcentral al cernoziomului si terminInd cuBaltica. Autorul conchide ca fortele de pro-ductie s-au dezvoltat In ciuda faptului ca eraufrinate de relatiile feudale. Fortele de pro-ductie au crescut alit In industrie, cit sY Inagriculture. Cerinta sporita de marfuri pepiata, a intensificat circulatia acestora si afacut ca taranii sa iasa din limitele agricul-

culti-varii

dera

Insasi.

www.dacoromanica.ro

218 RECENZII 20

turii traditionale. Dezvoltarea relatiilor marfa-bani a grAbit procesul de diferentiere a tara-nimii in paturi antagoniste. Din rinduriletaranilor Instariti au aparut scupscici, cama-tari, mica antreprenori rurali, arendasi gt

stapIni de pamInt. Acestia au evoluat, deve-nind apoi posesori de capital acumulat, marlnegustori marl industriasi. Din masa tara-nilor saraciti In urma procesului de diferen-tiere accentuate an Inceput sa se recrutezeproletari semiproletari.

Ministerul Domeniilor Statului a luat oserie de masuri menite sa asigure taranuluilibertatea de initiative In domeniul eco-nomic. Dar aceste masuri nu s-au contopitIntr-un sistem unitar, capabil sa In& IMOorinduirea veche.

N. M. Drujinin apreciaza rezultatele re-formei prin prisma raspunsului dat detaranime de care este vorba In capitolul Val carpi.

Masa taranilor de pe domeniile statuluia reactionat la masurile de reforma prin pu-ternice framtntari tulburari ce se succedIn toata perioada 1840-1856. Un spatiuconsiderabil acordA autorul revoltelor tara-nesti din 1841-1843, In regiunea Uralilor,tnabusite cu forta armata. Tocmai In acestiani, miscarile taranesti au luat proportii carean fost depasite numai de rascoala luiE. Pugaciov. Miscarile acestea nu aveau Insaun centru organizatoric nici nu aveau Inconstiinta for scopuri bine precizate. Dar,indiferent de rezultatele for imediate, acesterevolte taranesti, an constituit o scoala delupta si de educatie revolutionare; ele an gra-bit momentul prabusirli orinduirii feudale.

Dace In rindul maselor taranesti reformalui Kiselev a stirnit ft:In-Antall tulburari,In rindul clasei boierilor a provocat atacuripatimase. Ultimul capitol at monografiei, con-sacrat soartei ulterioare a reformei, prezintaaprecierea societatii ruse culte asupra re-formei lui P. D. Kiselev.

Reforma lui Kiselev a fost criticata alitde reprezentantii cercurilor guvernante, citsi de ideologit curentului democrat-revolu-tionar. Ea a fost laudata sprijinita doar

de patura subllre a birocratilor liberalide colaboratorii apropiati ai lui Kiselev.

Pe o pozitie de extrema stInga s-a situatun grup mai restrins de liberali, din carefacea parte si A. P. Zablotki-Desiatovskil,autorul biografiei lui Kiselev. El propuneausa se desfiinteze iobagia gi sa se Imbunata-teased reforma lui Kiselev cereau sa seprocedeze la stavilirea abuzurilor comise fnaplicarea reformei $i la epurarea elementelorcorupte din minister. Nobilimea reactionaryspecula agitatia din rindurile taranimii, in-tensificatA In urma razboiului Crimeei,cerea lichidarea sistemului primejdios atprotectionismului *"1, care nu aducea alt-

ceva, afirmau reprezentantii acestei nobi-limi, cleat tulburAri In rindurile taranimii.

In conditiile crizei revolutionare crescinde,guvernul a Inceput sa sovaie in fata problemeitaranilor $i a reformei. Tarul Alexandru II,recent urcat pe tron, sprijinindu-se In poli-tica sa interne pe cercurile cele mai reactio-nare, s-a situat si in problema reformei luiKiselev pe pozitia ostild ei favorabilasistemului iobag.

Mai Intti tarul 1-a Indepartat pe P. D. Kise-lev, trimitlndu -1 In 1856 ca ambasador la Paris.Reactionarul N. M. Muraviov, cunoscut prinInabusirea necrutatoare a rascoalei polone-zilor din 1830, numit acum In fruntea Minis-terului Domeniilor Statului, Incepe Indatasa aplice programul sau social-economic. Mu-raviov nobilimea reactionary au urmaritsa lichideze orice tendinta democrat% a re-formei lui Kiselev. Masurile de contrareformaale lui Muraviov an Intimpinat Insa serioasedificultati, unele de nerezolvat, cum a fostIncercarea de a reveni asupra desfiintariiboierescului In tinuturile de vest. De aceea,rezultatele contrareformei lui Muraviov din1857-1861, glorificata de reactiune, an fostneinsemnate. N. V. Selgunov a caracterizatpe Muraviov reforma lui fn felul urmatorMuraviov nu a fost nici administrator, nicireformator ; el era un devastator si 1tia de

1 Termenul protectionism" peste tot estepus de autor In ghilimele.

tt

8

si

si

sl

51

ci

51

5i

1i

81

www.dacoromanica.ro

21 RECENZII 219

minune se distruga Puntndu-si In Old securete ministerul de persoane a indezirabile *,el 1-a epurat $i de idei..." (p. 548).

Contrareforma lui Muraviov a fost anu-latd de Ins d§i evolutia evenimentelor istorice.Cad, paralel cu aplicarea ei, se desfasuraprocesul de abolire a iobagiei. DIndu-si seamaca este nevoie sa prevind rdscoalele taranilor,guvernul rus a actionat contrar vederilorlui Muraviov atunci and, In 1858, a acordattaranilor de pe domeniile coroanei imperialeaceleasi drepturi pe care le aveau taranii depe domeniile statului.

In privinta raportului dintre reforma luiKiselev Asezamintul din 19 februarie 1861,N. M. Drujinin este primul care constata ca labaza acestuia din urmA se gaseste conceptiaelaboratd In perioada anilor 1826-1857. Dupdcum constata autorul, Comisiile de redac-tare a AsezAmIntului din 1861 au folosit pelarg actele prin care Kiselev a normat drep-turile Indatoririle taranilor de pe domeniileadministrate de vistierie. Articolele Asezd-mIntului reproduc continutul principal alCulegerii de hotarlri pentru administrareadomeniilor statului", alcatuite In anal 1850din initiativa lui Kiselev.

Abolirea lobAgiei a avut efecte imediateasupra situatiei taranilor statului. In noiem-

brie 1862 s-a constituit o comisie specialdcare sit aplice normele Asezamtntului din 1861la conditia taranilor statului. Abia In ianuarie1866 a fost instituit un sistem unit de adminis-trare a tuturor categoriilor de Omni. Prinaceasta prin alte legi din 1866 $i 1867,taranii statului au fost pusi Intr-o situatieeconomics juridica intermediard, Intre fostiitarani ai coroanei fostii tarani ai boie-rilor. Situatia social-economicd a taranilorstatului a fost definitiv precizata In 1887, ands-a stabilit ca ei sa se rascumpere sa devindproprietari deplini ai parnIntului lor.

In concluziile sale la volumul II, N. M.Drujinin subliniazd importanta cunoasterii re-formei lui Kiselev si a situatiei taranilorstatului pentru a ilustra tezele lui K. Marxprivind atitudinea stapinului mijloacelor de

productie, In cazul de fatd vistieria statuluifeudal, fate de producatorii directi. Reieseca evolutia exploatdrii feudale pe domeniilestatului a mers In sens invers cu evolutiaexploatdrii taranilor de pe domeniile parti-culare. In timp ce pe acestea din urma seconsolida sistemul boierescului, pe domeniilestatului evolua forma clasica a rentei feu-dale descrisd de K. Marx, adica se producealichidarea treptata a rentei In mimed si Inproduse si se facea trecerea in forma urma-toare de exploatare feudald, plata rentei In

bani. Acesta era un raport apropiat raportuluide Invoiala, caracteristic relatiilor capitaliste.

Aceasta deosebire In evolutia formelorde exploatare feudald a avut urmari sociale

politice multiple, influentind In bund ma-surd mersul rezultatele reformei lui Kiselev.Reforma a reflectat criza adInca a orInduiriifeudale si a ldsat urme In dezvoltarea istoricA :ea a facilitat calea spre abolirea iobdgiei, iarIn conditia juridicd a taranilor eliberati aintrodus unele triisaturi progresiste $i altelereactionare feudale.

Remarcabila opera a lui N. M. Drujinin,contributie pretioasd la cunoasterea istorieitardnimii In general si singura monografiepInd acum despre problema taranilor statuluidin Rusia, prezinta un mare interes pentrunoi. Cercetatorul romtn regAseste In paginileacestei opere nu numai pe inspiratorul re-formelor din Principate, ci &este, de ase-menea, metode de organizare obiectiveuneorl asemdnatoare, alteori chiar identice,cu acelea aplicate de Kiselev in Principate.La aceste aspecte N. M. Drujinin s-a referitpe scurt fn paginile 245, 247, 255, 275, 277,483, 484 $i 615, ale volumului I al mono-grafiei sale. Fara sa insiste asupra paralelis-melor dintre activitatea lui Kiselev In Prin-cipate aceea din Rusia, autorul a dat ocaracterizare a reformei din Principate aproapeidentica cu aceea datd In carte reformei luiIn Rusia.

Din partea noastra vom adauga ca Intrereformele lui Kiselev din Tarile Romtne

gl

...

fI

fi

si

al

8i

al

si

Iisi

gi

81

www.dacoromanica.ro

220 RECENZII 22

acelea din Rusia exists paralelisme mult mainumeroase, neobservate 'Ana acum, dar carese impun atentiei In urma cunoasterii mono-grafiei lui N. M. Drujinin. Ne putem referila dotia aspecte ale influentei transmise dintr-otarn In alta : Kiselev dispune de o experientade administrator In Rusia pe care o folosesteapoi In administrarea Principatelor, invers :bogata experienta, acumulata timp de patruani jumatate In Principate, Ii servelte larealizarea reformelor In Rusia.

Astfel, Inc5 din anul 1816 Kiselev observfisituatia detinutilor la Sevastopol $i is inAsuride imbunatatire a acestcia. In 1832-1833,el elaboreazil In Tara RomineascA adevarateasez5minte pentru reglementarea situatiei ares-tatilor oslnditilor. In cadrul politicii saleprotectioniste" Kiselev se va ocupa In Rusiaiar5si de soarta color osinditi. Organizareasanitary din principate are la bazA experientalui Kiselev din anti 1819 1822 si 1825 InRusia uncle s-a ocupat de sistemul caran-tinelor $i de alte masuri de combatere a moll-melon Insesi ideile lui Kiselev despre Imbund-tfitirea soartei t5ranilor, exprimate In 1816$i 1826 au fost f5urite pe baza unor realitiltiobservate In Rusia. Kiselev putut puneideile In practica pentru prima data tocmaiIn Principate.

La rezultatele experientei de la noi carei-a servit apoi la Infilptuirea reformei InRusia, s-a referit Kiselev personal In maimulte rinduri. Intr-o scrisoare a sa din 8 martie1832 ciltre Nesselrode. Kiselev scria : A fixaexact dreplurile obligatiile tuturor claselor delocuitori, a Inlatura abuzurile ... a simplifica

a organiza o militie pentru mentinereaordinii interne, a ridica carantine pe Dunfire$i a asigura libertate comertului, toate acesteaau Insemnat o organizare de sus pin5 jos ... " 1.Aceste cuvinte sint valabile Intru totul $i

pentru caracterizarea unor aspecte ale refor-mei din Rusia. In expunerea sa catre Comite-tul secret, In noiembrie 1839, Kiselev ar5taraporturile dintre stiiptni si sateni In Principate

1 Zablotkii-Desiatovskii A. B., op. cit.,vol. 1, p. 383.

propunea o reglementare asem5natoarepentru Rusia 2. Kiselev a fost calauzit deideea prevenirii riiscoalelor tarAnesti, a titIn Principate, cit si In Rusia. El spune c5din cauza n5pastuirilor si abuzurilor mariiboierimi, taranii din Principate au fostcufundati In sar5cie ignoranta ...", iar,tara, ant de bogata In produse naturale,oferea privelistea unui tinut pe alocuri pustiit.O astfel de stare care stirnea ura generals apoporului, deseori a pricinuit tulburari caretinteau sa doboare sistemul de cirmuireabuziv5. In ultimul timp, anume In anul 1821,la chemarea lui Vladimirescu, un om nein-semnat, s-au adunat 17 mu de oameni pentrua desfiinta drepturile clasei boieresti ..." 3.Alteori, Kiselev s-a referit la ruscoalele din1841-1843 In Rusia la cele din 1831 InMoldova, arattnd prin comparatie ca la bazaunora a celorlalte stau aceleasi cauze 4.

Raportul lui Kiselev despre transformarileintroduse In Moldova si Tara Romtneasc55 ainspirat pe tar, sa Intreprinda actiunea dereforms si In Rusia si sa Incredinteze sarcinalnfaptuirii ei tocmai lui Kiselev.

In Rusia, Kiselev a pus In practic5, pescary mult mai larg5, aproape aceleasi masuri.InfAptuite In Principate. Reglementarea rapor-turilor dintre stilpInii de molie silteni,organizarea magaziilor, mitsurile sanitare,scolare inclusiv calatoria lui Kiselev Intoate pArtile primirea personals ajalbelor, toate acestea se regasese In ambele

Asemanarile dintre reformele din Princi-pate si din Rusia se datoreaza In primul rindprocesului similar de descompunere a feuda-lismului. Semnele caracteristice descompuneriifeudalismului, au provocat si la noi ca inRusia, aceleasi mAsuri de stavilire prin lege aabuzurilor mosieresti, de determinare precisaa obligatiilor feudale, de creare a unei hazelegale de aparare Impotriva excescior regimu-Iui, de simplificare a sarcinilor fiscale si de

2 Ibidem, vol. II, p. 244-246.3 Ibidem, vol. I, p. 385.4 Ibidem, vol. II, p. 108, 366.5 Vezi acest report In Analele Acad.

Rom., Mem. sect. ist., t. VIII, p. 80 140.

¢i -a

$i

tariff

tAri.

si

Si

Ii

si

si

darn,

II

si

si

II

1.0.,

Ii

www.dacoromanica.ro

23 RECENZII 221

ameliorare a modului de percepere. Scopulacestor masuri era nu de a rasturna ordineaexistents, ci de a tntari bazele economice $isociale ale boierilor" 1.

La fel ca $i reforma lui Kiselev In Rusia,Regulamentul Organic realiza obiectivul, inaparenta paradoxal, de a consolida bazaeconomics socials a statului feudal si de aasigura In acelasi timp evolutia rapids sprecapitalism" 1.

13n studiu mai aprofundat al acestorparalelisme, mergind /Ana la comparareaatenta amanuntita a datelor arhivistice 8, ar

contribui far& Indoiala la cunoasterea maiprofundd si in lntelegerea mai buns atit areformelor infaptuite in not prin RegulamentulOrganic, eft si a celor Infaptuite de KiselevYn Rusia.

Pentru rezultatele ei gtiintifice, pentruorizontul larg pe care-1 deschide cercetfitoruluiasupra chestiunii taranesti pentru valoareaei metodologica exemplars, propunem caaceasta opera sa fie, eft mai curind, tradusaIn romineste.

Acad. A. ()plea §i S. Iancooici

DIETER FRICKE, .Der Ruhrbergarbeiterstreik von 1905

Berlin, Mitten & Loening, 1955, 202 p.

Dieter Fricke este primul reprezentantal istoriografiei marxiste germane care, prinlucrarea recenzata, se ocupa pe larg de grevaminerilor din Ruhr de la Inceputul anului1905. Prin proportiile, semnificatia $i urmarileei, aceasta greva constituie cea mai glorioasapagina din lupta clasei muncitoare germaneInainte de 1917. Tocmai din aceasta cauza,de aceasta problema s-a ocupat o vastaliterature de specialitate. In marea majoritatea cazurilor, este vorba de lucrari ale unoreconomiTti istorici burghezi sau reprezen-tanti ai social-democratiei de dreapta, care auIncercat sa falsifice datele istorice, semnificatiagrevei, rolul maselor si al diferitelor organizatiiale acestora, In scopul de a minimaliza impor-tanta grevei minerilor din 1905, sau de ajustifica pozitia tradatoare a oportunistilorgermani.

In nici un alt moment al istoriei prole-tariatului german dinainte de primul razboi

1 Acad. A. Otetea, Geneza RegulamentuluiOrganic, In Studii articolele de istorie".Societatea de stiinte istorice filologice,1957. II, p. 399.

2 Ibidem, p. 402.Pins si titlurile dosarelor de arhiva su-

gereaza comparatii. Foarte multe dosare dinarhivele noastre se refers la drepturi pro-prietaricesti" si ale locuitorilor sateni".

mondial, nu s-a produs o atit de stralucitaunitate de actiune Intre muncitorii apartintndtuturor organizatiilor profesionale sau politice

totodata, cu nici un alt prilej nu a iesit atttde clay in evidenta contradictia dintre aspira-tulle clasei muncitoare germane si conducereade dreapta a social-democratiei sau a sindica-telor.

Invatamintele grevei sint deosebit deimportante astazi, and problema unitatiiclasei muncitoare germane constituie cheiaunificarii pasnice democratice a Germaniei.EsIe semnificativ faptul ca In ultimul timp,lucrari aparute In Germania occidentala 4continua sa denatureze Imprejurarile din 1905,relulnd tezele revizioniste despre contradictiadintre ideologia marxist-leninista miscareamuncitoreasca, sau falsifichid pur simplufaptele istorice. Sub aceasta prisms, lucrarealui Dieter Fricke depaseste interesul obiinuital unei monografii istorice, fiind o valoroasacontributie personala la rezolvarea celor maistringente probleme ale contemporaneitatii.

4 Walter Neumann, Die Gewerkschafienim Ruhrgebiet, Köln, 1951 ; Walter Pahl,Gewerkschaften and Sozialdemokralie vor 1933,in Gewerkschaftlichc Monatshefte", an, IV,caiet 12, decembrie 1953.

si

3

gi

si i

i

p0

si

c1

1i

www.dacoromanica.ro

222 RECENZII

Autorul s-a bucurat de aceeasi Imprejurarecare a determinat aparitia In ultimii ani InRepublica Democrats Germans a nume-roase lucrari privind istoria clasei muncitoaregermane, bazate pe folosirea unui materialdocumentar de exceptionala valoare. Estevorba de faptul ca arhivele fostului ministerde interne $i ale fostei prefecturi a politiei dinBerlin au devenit accesibile cercetatorilor.Imprejurarile politice actuale au Impiedicatpe autor sa cerceteze arhivele din Germaniaoccidentals. In schimb, revalorificarea mate-rialului publicat deja anterior precum utili-zarea larga a presei contemporane grevei aucompletat In mod substantial informatia auto-rului. Dieter Fricke studiaza faptele si leapreciaza de pe pozitiile materialismuluiistoric, utilizind In mod larg si competentindicatiile clasicilor marxism-leninismului, Inspecial pe acelea ale lui V. I. Lenin care s-aocupat Indeaproape de dezvoltarea miscariimuncitoresti si a social-democratiei germanela Inceputul secolului al XX-lea.

Impartita In 14 capitole, lucrarea adoptso metoda precisa, articularea materialului evi-dentiind convingator $i logic cele mai impor-tante aspecte ale mares greve din ianuarie-februarie 1905. Primele doua capitole slntconsacrate concentrarii productiei si a capi-talului In industria miniera In epoca premer-gatoare grevei situatiei clasei muncitoaredin Ruhr. Autorul studiaza pe baza statisti-cilor transformarile din industria miniera lasfIrsitul veacului trecut, trecerea de la fazaliberei concurente la aceea a capitalismuluimonopolist la Inceputul epocii imperialiste.Dieter Fricke urmareste formarea dupd 1890a organizatiilor monopoliste In acest domeniu,rolul personal crescind al marilor magnati aicarbunelui ca Thyssen, Stinnes Kirdorf,actiunile acestora In vederea intemeierii deconcerne cu industria grea, precum accen-tuarea grcutatii capitalului prusac In Indus-tria miniera din Ruhr. Tot datele statisticedemonstreaza scaderea continua a salariuluireal al minerilor, care pentru perioada 19011904, In comparatie cu epoca anterioara,a totalizat un deficit de aproape 150 milioane

mar& Exploatarea fortei de munca se adln-ceste prin lungirea timpului de lucru cres-terea intensitatii muncii, prin aplicarea arbi-trary a amenzilor. Problema amenzilor aconstituit Inca In 1899 motivul declansaritunei greve, dar revendicarile minerilor nu aufost satisfacute, amenzile crescind In 1904pia la 3 % din salariu.

0 alts problems care a stat In centrulluptelor greviste de la Inceputul anului 1905a fost aceea a caselor de asiguriiri. Prinreunirea depunerilor muncitorilor cu contri-butiile organelor patronale, acestea din urmaau obtinut o mare influents In domeniul asi-gurarilor, controlate prin reprezentantii lor,

dispunlnd In ultima instants de depunerileminerilor. Pentru asigurarea ofertei de bratede munca deci mentinerea joasa a niveluluisalariilor, organizatiile patronale au favorizatimigrarea muncitorilor din rasarit, In specialpolonezi. In 1905, peste o treime a minerilordin Ruhr proveneau din regiunile rasaritene.Prin crearea coloniilor pe linga mine, aceastamina de lucru ieftina a fost si mai strinslegata de capital, Intr-o regiune In care cres-terea rapids a populatiei a determinat oacute criza de locuinte. Este semnificativfaptul ca In 1905, locuitorii coloniilor miniereau dat cel mai redus procent de grevisti.

Incercind sa fie succint, Dieter Frickea renuntat la metoda obisnuita a cercetariiistorice, aceea de a analiza fenomenele con-crete In prisma Invataturit marxist-leniniste,limitlndu -se la Inlantmirea principalelor tezeale clasicilor In legatura cu problemele studiate,exemplificate fiecare in parte, ceea ce creeazauneori impresia unui oarecare schematism.

In raport cu alto miscari greviste dinaceeali perioada, greva minerilor din RuhrIn anul 1905, In afara de amploarea ei cu totuldeosebita, a prezentat anumite particularitati.Pentru Intelegerea semnificatiei acestora, au-torul consacra un spatiu Intins studicriisituatiei din milcarea social - democrats simuncitoreasca germand din deceniul premer-gator izbucnirii grevei. Folosind din nou datelestatisticilor, precum un bogat materialdocumentar, Dieter Fricke subliniaza crelterea

24

II

it

si

gi

si

1i

si

www.dacoromanica.ro

25 RECENZII 223:

continua a partidului social-democrat german,sub aspect numeric al influentei In mase, dupa1890. In alegerile parlamentare din 1903, social-democratii oblinusera 81 de mandate, hire-gistrInd serioase succese In regiuni In careinfluenta gruparilor politice burgheze fusesemare In anti premergatori. Dar In acela§itimp, slabiciunea interns a partidului, prinintarirea tendintelor oportuniste, a lipsit clasamuncitoare germand, In aceasta epoca, deun conducator consecvent revolutionar. Folo-sind indicatiile lui V. I. Lenin asupra acesteiprobleme, autorul subliniaza inconsecventa§i §ovaielile fractiunii stingi, care, incercindsa salveze cu orice pret unitatea partidului,a favorizat de fapt crelterea influentei opor-tuniste de toate nuantele, In special asuprami§carii sindicale. In legatura cu aceasta dinurma, autorul arata ca majoritatea minerilordin Ruhr, erau membri a doua organizatiiprofesionale : Uniunea minerilor germani, afi-liata comisiei generale a sindicatelor liberegermane §i Asociatia minerilor cre§tini. Primadintre ele se gasea mai aproape de pozitiilesocial-democratiei, dar lipsa de unitate dinsinul partidului se rasfringea din plin asupraei. In timp ce membrii de rind ai Uniunii,In majoritate social-democrati, vadeau o

crWere a con§tiintei de clasa, In conducereaUniunii l§i Meuse loc un grup de oportuni§ti,sustinatori ai luptei pur economice" §i aineutralitatii sindicatelor", In frunte cuH. Sachse §i 0. Hue. Teza preferata a isto-ricilor burghezi despre contradictia dintre teo-ria revolutionary §i practica mi§carii muncito-relti, se limiteaza de fapt la atitudinea pe careau avut-o liderii sindicali §i reformiitii dinslim' partidului, evidentiind cu atit mai multpozitla for tradatoare.

Otto Hue afirma la 1900 ca pentru con-ducatorul sindical, trebuie sa fie indiferentdirectia In care-1 va duce pe muncitor neutra-litatea mi§carii sindicale... chiar data prinaceasta va intoarce spatele social-democra-

Hue era la rindul sau membru mar-cant al partidului, deputat social-democratIn parlament intre 1903-1911.

Asociatia minerilor creltini, un exemplutipic de instrument de manevra al burgheziei,proclama In statutele ei credinta fata deImparat, intelegere palnica cu patronii Iiopozitie intransigenta fata de ideologia social-democrata. Beneficiind de sprijinul larg alautoritatilor, liderii ei, dintre care ulteriors-a dovedit ca unii erau agenti ai politiei,declarau : sintem in primul rind cetateni §ioameni, numai dupa aceea muncitori". Spe-culind deosebirile de credintaaristocratia muncitoreasca, aceasta organi-zatie incerca sa Indeparteze de la lupta revo-lutionary con§tienta, importantul numar almembrilor ei.

Acest tablou at fa'rimitarii organizatoricea minerilor din Ruhr se completeaza §i accen-tueaza prin enumerarea altor doua organizatii,cea afiliata Uniunii sindicale intemeiate deliberalii Hirsch §i Duncker, de mica impor-tanta, §i uniunea muncitorilor polonezi, cupeste 10 000 de membri intemeiata §i con-dusa de mici burghezi cu orientare nationalists.Intarirea acesteia din urma s-a datorat poll-ticii gre§ite a liderilor Uniunii minerilor ger-mani rata de muncitorii de alte nationalitati.

Literatura mai veche asupra grevei din1905, a incercat sä acrediteze parerea ca

aceasta a fost o izbucnire spontana, vulcanica,un eveniment izolat. Reluind problema §icombatind cu argumente convingatoare aceas-ta falsificare a adevarului istoric, DieterFricke demonstreaza ca greva minerilor din1905, a fost punctul culminant at actiunilorrevolutionare ale muncitorimii germane,urmarea ascutirii progresive a luptei de clasa inprimul deceniu de dominatie a monopolurilorIn Ruhr. Radicalizarea maselor muncitoareIn perioada premergatoare grevei, fenomencomun intregului teritoriu al Germaniei, sevade§te printre altele In cele aproape 2 500de actiuni greviste, care au antrenat peste400 000 de participanti, In anul 1904.

/mprejurarile faptice ale grevei sint Indeob§te cunoscute. In decembrie 1904, lamina Bruchstrasse, proprietatea lui Stinnes,ca urmare a incercarii administratiei de alungi timpul de lucru, 1600 de miner! intl.&

tier.

§1 utilizincl

11

3i

www.dacoromanica.ro

224 RECENZII 26

In grevd. Desi liderii Uniunii minerilor ger-man! s-au pronuntat impotriva extinderiigrevel, adundri spontane, organizate peste

capul impotriva vointei conducerii sindicaleafirma solidaritatea cu minerii grevisti,

cer declararea grevei generale. In 7 ianuarie,peste 10 000 de mineri intraserd In grevd.Sub presiunea maselor, conducatorii celor patruorganizatii sindicale Oa obligati sa convoaceo conferintd in ziva urmAtoare, In care decidunitate de actiune pentru obtinerea anumitorrevendicAri de ordin economic, dar se pro-nunta in continuare impotriva extinderiigrevei.

Cu toatA Irina pe care o reprezenta aceastapozitie a liderilor, la 9 ianuarie declaraseradeja greva poste 20 000 de miner!, tar treizile mai tirziu, numArul for a crescut la64 000. In cadrul unei not intruniri a condu-cAtorilor celor patru organizatii sindicale,ce a avut loc la 12 ianuarie, reprezentantiiUniunii minerilor germani s-au declarat deastadata pentru generalizarea miscarii deprotest, In timp ce liderii sindicatelor bur-gheze, schimbind tactica, propun $i reusescsa fie acceptatti, numirea unei comisii desapte persoane care in urmatoarele patru zilesa ducA tratative cu patronii. Aceasta comisiecare avea sd devind organul central de con-ducere al grevei, se gasea prin componentaei sub controlul lui Effert, conducdtor alasociatiei minerilor crestini. Dincolo de ten-dinta de a frina avintul miscarii revolutionarea maselor de mineri, cele patru zile de trata-tive erau un ragaz pretios acordat patronilor,lucru pe care ziarele burgheze 1-au subliniatcu satisfactie in acele zile.

Yn pofida acestor directive ale conducerii$i a desfasurArii tratativelor care de altfelau esuat in 16 ianuarie numarul grevistilora depAsit cifra de 100 000. RelatAri contem-porane afirma ca In adunari, miner!! s-aumanifestat energic impotriva pozitiei liderilorsindicali, refuzind sa urmeze directivele con-ducerii procedind la inlocuirea reprezen-tantilor ei. In fata pericolului iminent de apierde controlul asupra situatiei si IntreagaInfluent:A, deja serios stirbita, asupra maselor

de mineri, comisia de conducere a grevei a lostobligata sa proclame la 17 ianuarie greva ge-nerald. Dona zile mai tlrziu, ca urmare adisparitiei frinei pe care au constituit-o ma-nevrele virfurilor sindicale, 217 000 de minerierau In grevd.

Desi conducatorii grevei au declarat maitIrziu ca momentul nu a fost bine ales, deoarecepatronii ar fi dispus de rezerve tnsemnate decarbune, datele furnizate de autor demon-streaza ca dupd citeva zile s-a facut simtitao puternica criza de Carbune. Sectoare Intregiale industriei au fost paralizate far patronii s-auvazut nevoiti sa recurgd la import de corn-bustibil, cu pierderi uriase. Timp de peste10 zile, numarul grevistilor s-a mentinutconstant, In timp ce In Intreaga Germanie sedesfasura o larga miscare de solidaritate cuminerii din Ruhr. In mijlocul grevistilor, prinactitinea neorganizata dar plina de consecintea membrilor de rind ai partidului, greva vddeatendinta de a lua un caracter politic. Izbuc-nirea, la 22 ianuarie a revolutiei din Rusiamanse tensiunea Id Intreaga Ord. Existautoate premisele pentru trecerea la greva poli-tica de masa pentru satisfacerea integralsa revendicdrilor minerilor. Dar decizia liderildrsindicali de a se pune in fruntea grevei gene-rale a fost o urmare a presiunii de jos ; ea erain contradictie cu orientarea metodele delupta pe care le preconizau. ConducatoriiUniunii minerilor germani, speriati de amploa-rea mi$carli, s-au lasat tiriti spre pozitiacapitulardd trAdatoare a liderilor sindicatelorburgheze. Rapoarte oficiale secrete, folosite deautor reproduse artIal in anexa, demon-streazd CA $i dupd 17 ianuarie comisia de con-ducere a grevei generale a continuat trata-tivele cu autoritAtile cu organizatiile patro-nale pentru a inabusi lupta revolutionaraa maselor de grevisti. Orientarea oportunis-tilor din sliml partidului social-democrat,lipsa de decizie a fractiunii sting! care nuavea o viziune justd asupra momentului, apre-ciind evenimentele de pe pozitide luptei par-lamentare la care s-a limitat, au lipsit grevade o conducere revolutionara consecventd.In sprijinul oportunismului din partid

si

Si

15i

ci

Ii

ti

B

Cl

Si

www.dacoromanica.ro

27 RECENZII 225

sindicate, guvernul a anuntat la 27 ianuarieo modificare a legit miniere. In loe' de a folosiacest semn de sldbiciune al clasei dominantepentru intarirea frontului grevei, conduca-torii social-democrati ai Uniunii minerilorgermani, s-au declarat satisfacuti, Intr -unmoment in care noua lege nici nu luase Incaforma de proiect, gi si-au exprimat recunostinta

Increderea In guvern. In felul acesta, eiusurau manevrele liderilor sindicatelor bur-gheze, care au avut In fapte, tot timpul oatitudine net tradatoare. Deja din 2 februarie,intr-o conferinta secrets, reprezentantii biro-cratiei sindicale decid sa actioneze In comunpentru spargerea grevei. Trei zile mai tlrziu,In aduruiri publice, liderii sindicali se pronuntadeschis pentru aceasta, trezind un val deproteste si actiuni energice, deli neorganizate,ale masei de grevisti. Adunarile an votatanotiuni de neincredere In conducerea grevei.Cu toate acestea, o conferinta de delegati,convocata la 9 februarie, in urma manevrelor

presiunilor conducerii sindicatelor, decideIncetarea grevei, dupa ce in prealabil se tipa-risera 250 000 de manifeste pentru aceasta.Cit de contrard intereselor starit de spirita maselor de grevisti a fost aceasta decizie,o dovedeste faptul ca la iesirea din sala deconferinta, delegatii au avut nevoie de protectiapolitiei Impotriva miilor de mineri adunatiIn fata cladirii. Impotriva deciziei, la 11februarie mai erau in greva 100 000 de mineri,iar doua zile mai tlrziu, numarul for depaseaInca cifra de 35 000. Abia la 20 februarie,greva se putea considera ca incheiata.

Uncle aspecte ale grevei minerilor dinRuhr In anul 1905 relevate de altfel, deliIn masura diferita, de catre autor, atrag atentia

necesita o subliniere, tocmai fiindca deo-sebesc aceasta miscare de altele contemporaneei, sau Ii imbogatesc invatamintele. Este vorbaIn primul rind de unitatea clasei muncitoarein timpul grevei. Trecind peste farfmitarealor organizatorica, minerii din Ruhr au formatpentru prima oars In istoria miscarii tunnel-toresti germane, un front strins unit care aobligat la colaborare gi pe liderii organizatiilorsindicale. Aceasta unitate de actiune de jos

15. c. 4741

In sus s-a vadit Inca de la inceputul anului1904 and, la mina Oberhausen, membrii aso-ciatiei minerilor crestini s-au alaturat, Impo-triva indicatiilor conducatorilor, grevistilordin Uniunea minerilor germani. In timpulgrevei din 1905, mil de mineri s-au apropiatde social-democratie, Inscriindu-se in partidcare se intareste mult cu toata politica soya-ielnica a conducerii sale. Se poate vorbi deo cliberare In masa de sub influenta ideologic iburgheze. Asociatia minerilor crestini a fostobligata sa -$i modifice statutele In anii urma-tori gi fn primul rind sa renunte la paragrafelecare fi afirmau deschis ostilitatea fag desocial-democratie. In timpul grevei, membriiasociatiei s-au aratat In repetate rinduri maidecisi cleat colegii for din Uniunea minerilor

in special In felul in care au reusit sa-sioblige conducatorii la modificarea pozitiei

procentual au dat un numar mai mare degrevisti. Ulterior liderii sindicali au acuzatminerii de lipsa de disciplina, dar aceastaafirmatie nu exprima cleat faptul ca grevistiiau trecut peste capul conducatorilor sovaielnicisau direct tradatori. Dintre muncitoril deorigine strains, multi au fost expulzati pen-tru ca au refuzat sa sparga greva.

Aceasta unitate de actiune care a situatsute de mii de mineri pe pozitiile luptei declass constiente, s-a Iinpletit cu o disciplinaimpresionanta, impusa de asemenea de jos Insus. Rapoartp oficiale ale reprezentantilorguvernului, pe care Dieter Fricke le foloseste,dezmint stirile apdrute In presa burghezaa vremii, dupa care, In Ruhr, ar fi avut locincidente singeroase. Provocarile patronilor

organizarea de formatii paramilitare, impdr-tirea de manifeste falsificate, evacuari dinlocuinte au esuaI. 5i eft de importanta ar fiPost pentru monopoluri provocarea de inci-dente, o atesta declaratia unui director demina, folosita de autor, care pronuntindu-sepentru mentinerea deschisa a clrciumilor,adiluga : did golanii se vor Imbata, voravea loc excese, poate va curge singe §i vavent armata".

A doua problema interesanta care seleaga de greva priveste pozitia guvernului

si

i

ai

al

si

It

www.dacoromanica.ro

226 RECENZII 28

central In lunile ianuarie-februarie 1905. Spredeosebire de actiunile energice de reprimarepe care le-au desfasurat autoritAtile cu ocazialuptelor clasei muncitoare din 1889 In Ruhr,1903 la Crimmitschau sau 1908 la Mansfeld,de astadata, ca exceptie, guvernul a adoptatmetode liberale", de fapt Q tactics speciald,defensivd. Astfel, cancelarul Billow §i Impd-ratul au refuzat sd acorde ajutorul trupelorcerut de patroni, an interzis aducerea de spar-gatori de greva de peste granitd, s-au opusevacuarli fortate a grevistilor din locuinte.Aceasta Imprejurare a permis conducatorilormic-burghezi din sindicate si oportunistilordin partid, se afirme ca statul s-ar fi aflatdeasupra luptei de clasd. In realitate, dupdcum observA cu justete Dieter Fricke utili-zInd indicatiile lui V. I. Lenin 1, pozitiaautoritAtilor oglindeste faptul ca la aceastaepocA, statul prusac Inca nu era completsubordonat monopolurilor, ca Intre acesteasi iunkerii din rdsdrit mai erau Inca puternicecontradictii. Statul prusac s-a temut de maselntr -un moment In care documentele folositede autor o demonstreazd Imparatul nu aveaincredere In armata pe care o considerainfectata de social-democratie", iar ascutireacontradictiilor imperialiste cu Anglia impuneaIntarirea industriei nationale In vederea Inar-mArilor. Dieter Fricke aminteste de asemenearolul pe care I-a jucat izbucnirea revolutleiruse din 1905, tocmai In plind desfasurarea grevei. Autori mai vechi, Incercind sa pre-zinte lupta minerilor din Ruhr ca un importrevolutionar, an pus greva din 1905 In legaturdcu revolutia rusd, exagerind influenta acesteiadin urmd. In realitate, greva minerilor dinRuhr a izbucnit cu aproape o hind inainteaduminicil sIngeroase" de la Petrograd, iarsub acest aspect, Dieter Fricke restabilesteadevdrul proportiile exacte ale legaturiidintre revolutia rusd evenimentele dinRuhr. In schimb autorul nu apreciazA pro-babil tocmai din cauza combaterii acestor

1 V. I. Lenin, Opere, vol. XVI, Diver-gentele din stnul miscarii muncitoretti euro-pene", E.S.P.L.P., 1957, p. 348.

pareri anterioare la justa ei valoare impor-tanta pe care a avut-o revolutia rusd In ceeace priveste pozitia liberald" a guvernuluigerman. Documente publicate recent 2 demon-streazd ca la sflrsitul lui ianuarie, ministerulde interne din Berlin se astepta la marl mis-cAri revolutionare, In legAturd cu evenimenteledin Rusia ca transferarea unitdtilor de jan-darmi din regiunile rdsaritene In Ruhr fusesecontramandatd. De altfel, chiar anuntareanoii legi miniere de cdtre guvern are loc laciteva zile dupd izbucnirea revolutiei ruse,oglindind dorinta acestuia de a pune In modgrabnic sfirsit grevei din Ruhr.

Forta partidului social-democrat germangi conjuctura internationald interziceau guver-nului imperialist german sa-si permitA luxulunei duminici singeroase" In districteleminiere.

In legatura cu atitudinea conducerit par-tidului social-democrat $i a sindicatelor Intimpul grevei, materialul oferit de lucrarealui Dieter Fricke necesitd de asemenea o ana-liza mai amanuntitd. In conducerea mate-rials a grevei, prin majoritatea pe care odetineau In comisia de reprezentanti, roluldecisiv 1-au avut liderii sindicatelor burghezeai asociatiei minerilor crestini si al Uniuniisindicale Hirsch-Duncker-iste care propovd-duiau armonia dintre clase. Autorul Ii apre-ciazd In mod just ca trAdatori ai intereselorproletariatului, ca unelte ale organelor patro-nale demonstreazd ca ccl putin In cazulunora dintre ei, era vorba de agenti declarati aicapitalismului.

Mai dificild este aprecierea rolului pe care1-a jucat conducerea partidului social-demo-crat si a Uniunii minerilor germani, legatSde acesta prin apartenenta politica a mem-brilor, chiar data conducatorii ei, In domeniulluptei sindicale negau necesitatea unor orien-tad politice. Lenin arata ca orice neparti-nitate Inseamna In toate ImprejurArile, chiar

2 Archivalische Forschungen... :Die Aus-wirkungen der Ersten Russischen Revolu-tion von 1905 -1907 alit Deutschland, vol. 211,p. 25 si urm.

II

Ii1

01

Ii

www.dacoromanica.ro

29 RECENZII 221

Si in cazurile cele mai fericite, neclaritate $ilipsa de dezvoltare a constiintei politice..." 1.

Oportunismul din sinul mitcarii social-democrate, lipsa de consecventa a fractiuniistingi au lipsit masele de grevisti de o con-ducere revolutionary iar sub anumite aspecte,au actionat de fapt chiar Impotriva grevei.Dieter Fricke arata ca In articolele lor, scrisela Inceputul anului 1905, R. Luxemburg siK. Zetkin apreciau In mod gresit situatiacreata de pe urma izbucnirii grevei, minima-lizind rolul sindicatelor ca scoala a luptei declass. In ce priveste atitudinea fata de guver-nul militarist prusac, deputati social-democratiau dat In cuvintarile lOr parlamentare asigu-gurari ca linistea cetateneasca nu va fi tul-buratA. Presa partidului social-democrat asprijinit pozitia liderilor sindicatelor libere,care pentru a salva cu orice pret unitateade actiune cu sindicatele burgheze, au renuntatla agitatia si propaganda politica In timpulgrevei, pronuntindu-se chiar impotriva ei. Nueste mai putin adevarat ca dupa 20 ianuarie1905, fractiunea sting a partidului In fruntecu A. Bebel a promovat In parlament luptapentru nationalizarea intreprinderilor miniere,iar raspindirea ideologiei social-democrateIn rIndurile maselor de mineri activitateamembrilor de rind In mijlocul grevistilor,explica orientarea maselor spre stinga Intimpul grevei, cresterea spiritului revolutionar.

mai puternic s-a manifestat oportunis-mul In sinul conducerii sindicatelor liberesi a Uniunii minerilor germani. Desi repetatelepropuneri pentru unitate de actiune faeuteliderilor sindicatelor burgheze inainte de8 ianuarie 1905 au fost permanent respinsede acestia dupa aceea acceptate doarformal sub presiunea masei de grevisti,H. Sachse, 0. Hue, H. Hansmann, F. Pokorny

ceilalti conducatori ai Uniunii au promovato politica capitularda fata de manevrele tra-datoare ale acestora, In scopul mentinerii uneisolidarityti pe cit de reala In mase, pe atit deiluzorie falsa la Adult Marginirea biro-cratica a conducatorilor Uniunii minerilor ger-

1 V. I. Lenin, Opere, vol. XVI, E.S.P. L.P.,1957, p. 51.

mani se vadeste In argumentul prezentatIn momentul spargerii grevei, acela al chef-tuirii fondurilor, intr-un moment In care masaminerilor se pronunta hotarit deschispentru continuarea actiunii. Tot problemafondurilor a fost In vederea liderilor sindica-telor libere chid s-au pronuntat Impotrivagrevelor de simpatie din celelalte regiunlminiere ale Germaniei, iar pentru a nu pierdeajutorul financiar saptamInal de 40 000 demarts, aceiasi lideri au refuzat grevele desolidaritate pe care le propuneau mineriienglezi, belgieni francezi. In Belgia aizbucnit totusi, la inceputul lui Februarie 1905o greva care a antrenat 80 000 de participantidovedind amploarea pe care ar fi putut-olua, pe plan international, o actiune solidara.Spargind greva minerilor din Ruhr In 9 fe-bruarie, liderii sindicali si-au tradat de fapttovarasii de lupta belgieni.

In timp ce organizatiile proprietarilorde mine din Ruhr au refuzat la Inceputulgrevei rolul de arbitru pe care 11 ofereauautoritatile, conducatorii Uniunii minerilorgermani, alaturi de liderii sindicali de dreapta,au acceptat tratativele cu guvernul le-audus de fapt, renuntInd pe parcurs la o seriede revendicari initiale, fara a mai supuneaceste modificari aprobarii masei de grevistiIn adunari. In momentul spargerii grevei,comisia ei de conducere se afla In ce privesterevendicarile, pe pozitii aproape identice cuburghezia liberals. Presa social - democrats$i a sindicatelor libere s-a referit tot timpulla opinia publics, exagerindu -i importanta

manifestind lipsa de intelegere pentru sem-nificatia limitele ei. Opinia publics, de faptcercurile mic-burgheze o parte din intelec-tualitate s-au manifestat favorabil fata degreva, In special la inceputul ei, oglindindIn realitate prin aceasta contradictiile dintremica si marea burghezie. Au aparut articoleIn presa burgheza, s-au facut colecte, s-autrirnis ajutoare, dar numai atlt timp cit,dupa aprecierea opiniei publice, greva a ramasIn legalitate". Aceste ajutoare morale $lmateriale au fost retrase Inlocuite cu ata-curi dupa anuntarea de catre guvern a non

gi

al

41

si

ai

to

ci

st

IIai

el

l

www.dacoromanica.ro

228 RECENZII 30

legi miniere, pe considerentul c3 revendic5rilegrevistilor fiind Indeplinite, orice IntirziereIn reluarea lucrului, constitute o actiune lm-potriva ordinei cetdtenesti" si a Oensociale". Exagerarea importantei opiniei pu-blice Insemna de fapt un sprijin dat introdu-cern ideologiei mic-burgheze In miscarea mun-citoreascd.

Cu toate aceste limite greseli, unelegrave ca pozitie ideologica consecinte, aleconducerii sindicatclor libere si a partiduluisocial-democrat german, credem ca autorulnu a adoptat totusi fn toate locurile, o atitu-dine justa In aprecierea acesteia. In primulrind, nu apare suficient de clad deosebireadintre orientarea activitatea social-demo-cratiei germane si a Uniunii minerilor germanipe de o parte, cercurile mic-burgheze si sindi-catele de dreapta pe de altd parte. Afirmtndca ordinea statului burghez a fost apdratade chiar liderii social-democrati sindicalicare au devenit agenti ai imperialismului,(p. 123) fdrd a face diferentierea indicata maisus, Inseamna a exagera proportiile lucrurilor,a confunda limitele $i greselile unei orientaricu consecintele ei, a diminua de fapt rolulprogresist pe care 1-a avut la aceasta epoca

social-democratia germani sindicatele libere.Aceasta cu atit mai mult cu at, In argumen-tarea afirmatiei sale, autorul face apel is unchat dintr-o cuvtntare a lui K. Kautskydin 1914. Or, In preajma primului rilzboimondial, situatia era mult schimbatd.

Lupta minerilor din Ruhr In anul 1905nu a rdmas lard urindri. Legea minieril din14 iulie 1905 a adus satisfacerea unora dintrerevendicarile grevistilor. In urmatorii doi aniUniunea minerilor germani marit rin-durile cu filed 60 000 de menibrii, far influentapartidului social-democrat In Ruhr a crescutIn proportii pe care actele oficiale le apreciazaca Ingrijoratoare". In timpul grevei, au statlath* in fats cloud clase sociale antagoniste,si prin aceasta lupta a depdsit caracte-rul unei grove economice. Minerii au inte-les ca in conditiile imperialismului, grevaeconomics a devenit insuficientil. Dar cea maiimportanta invdtdtura a acestei grove, apli-cata la realitatile contemporane din Germania,constd In aceea ca o luptd fructuoasa aclasei muncitoare germane Impotriva fascis-mului $i a rdzboiului este posibila numai prinobtinerea unitalli de actiune".

Rada Popa

sisi

si

si

sl

si-a

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

Bonpochl licTopini IMCC

Opran HIICTIITyTa mapHen3ma-aennumma npu UR EIICCMoscova, nr. 1-6/1959, 1416 p.

ReVista sovietica BonpocM EcTopunHIICC tontine In cele vase numere aparuteIn cursul anului 1959 o serie de studii vi co-municari Itiintifice consacrate analizei multi-laterale a unui larg cerc de probleme,privind atIt. istoria P.C.U.S. eft vi istoriaaltor partide comuniste muncitorevti.

Elaborate pe baza unui bogat materialdocumentar, studiile gf comunicarile vtiintificepublicate In paginile revistei pun In luminadiferite aspecte ale unor probleme care numaipartial au fost rezolvate In cursul cercetarilorIntreprinse de istoricii sovietici.

Prin abordarea unui mare numar deteffie, deosebit de variate 1i interesante, seurmarevte pe de o parte aprofundarea diferi-telor laturi ale acelor probleme care au facutdeja obiectul cercetarilor anterioare iar pede alts parte infativarea pe baza datelor Incea mai mare parte inedite a unor momentenot din istoria Partidului Comunist al UniuniiSovietice.

Cercetarii cltorva din problemele privindperioada de creare a partidului Ii este con-sacrat articolul intitulat Din istoria elabo-rarii de catre Lenin a bazelor organizatoriceale partidului marxist in perioada creariiP.S.D.M.R." semnat de M.D. Stucebnicova

publicat In nr. 4 al revistei.

Pe lInga o scurta expunere asupra impor-tantei imense pe care o prezinta principiileorganizatorice ale partidului proletariatului,articolul con-tine ample relatari despre condi-tiile In care V. I. Lenin a elaborat aceste prin-cipii. In mod deosebit de pregnant autorulinfativeaza o serie de aspecte importante aleluptei dusa. de V. I. Lenin Impotriva concep-tiilor oportuniste promovate de Care econo-milti, bundilti menlevici.

Urmarind procesul de elaborare a princi-pillor organizatorice ale partidului de tipnou Intr-o serie de lucrari scrise de V. I. Leninla sfirvitul secolului al XIX-lea, autorul preci-zeaza ca planul concret al crearii partiduluiproletar precum principiile sale organiza-torice au fost elaborate vi formulate de catreV. I. Lenin In perioada Iskrei" leniniste vi apregatirii congresului al II-lea al partidului.

Ziarul Iskra" pina fn momentul cinda luat o orientare menvevica a pregatit dinpunct de vedere ideologic vi organizatoricinchegarea social-democratiei ruse Intr-un par-tid unit. Totodata Iskra" leninista a exer-citat o imensa influenta asupra dezvoltariimivcarii muncitorevti internationale. Uneleaspecte ale influentei pe care Iskra" leninistaa avut-o asupra partidului Tesniacilor"bulgari, shit oglindite In articolul lui A. M.

II

II

ai

www.dacoromanica.ro

230 REVISTA REVISTELOR 2

Snitman Iskra leninistd in Bulgaria", pu-blicat in nr. 3.

Dupd ce infAtiseazd lei/Ruffle strinse cares-au stabilit intre tesniaci" marxistil revo-lutionari din alte tari articolul se ocupd atitde ajutorul primit din partea ziarului Iskra"de catre tesniaci in lupta for impotriva oportu-nistilor din sinul social-democratiei bulgaresi In special impotriva largilor", cat si desprijinul acordat de tesniaci" redactiei zia-rului Iskra".

In concluzie, autorul mentioneaza cdIskra" leninistd a fost un exceptional pro-pagandist al legaturilor dintre marxistii bul-gari rusi, o oglinda a sprijinului reciprocdintre miscarea muncitoreasca revolutionarddin Rusia $i Bulgaria.

Traditiile presei revolutionare din Rusiaau fost continuate in perioada care a urmatIskrei" leniniste, de cAtre o serie de ziarebolsevice printre care si de ziarul Sirena"organ de presa al muncitorilor din Baku,apdrutd la sfirsitul anului 1907.

Insemnatatea pe care gazeta bolsevicdlegald Sirena" a avut-o in dezvoltarea

muncitoresti din Transcaucazia, in pert-oada posterioara primei revolutii ruse faceobiectul comunicdrii stiintifice intitulatd Ga-zeta muncitoreasca bolsevicd legald Sirenat"de P. Z. Se lest publicatd in nr. 6. Articolulinfatiseaza modul cum aceasta gazeta oglindeaIn paginile sale principalele probleme ale mis-cdrii muncitoresti ca : lupta pentru unitateaclasei muncitoare, tactica luptei greviste, edu-catia maselor in spiritul internationalismuluiproletar etc. Datorita conducerii ei bolsevice

arata autorul gazeta s-a transformatintr-o adevAratd tribund de agitatie politica,Intr-o arind de culturalizare a maselor.

Dupa prima revolutie ruse, In anii reac-tiunil stolipiniste, cind dusmanii marxismuluitindeau se dezarmeze din punct de vedereideologic masele muncitoare, o insemndtatehotaritoare pentru succesul dezvoltdrii miscariirevolutionare a avut-o consolidarea organiza-tiilor bolsevice inarmarea for cu teoriamarxiste. Acestui scop i-a slujit geniala lucrarefilosoficd a lui V. I. Lenin Materialism si

empiriocriticism" aparutd la Moscova In lunamai 1909.

In legaturd cu importanta pe care aceastalucrare a avut-o In dezvoltarea filozofiei mar-xiste, revista publica in nr. 3 articolul semnatde G. S. Vasetchi Cartea lui V. I. LeninMaterialism si empiriocriticism rolul eiin dezvoltarea filozofiei marxiste". Paralel cuprezentarea tezelor filozofice not care si-augasit o stralucita fundamentare in lucrareaMaterialism si empiriocriticism", autorularatd rolul amens al lui V. I. Lenin in demas-carea revizionistilor $i ai altor dubmani aifilozofiei marxiste.

Activitatea dusd de partidul bolievic inlunile martie-octombrie 1917 pentru organi-zarea victoriei revolutiei socialiste este in liniigenerale oglindita in capitolul VII al IstorieiP.C.U.S., publicat in nr. 1 al revistei.

Unele aspecte ale activitatii duse de par-tidul bolsevic pentru atragerea maselor munci-toare in scopul victoriei revolutiei socialiste,stilt pe larg tratate in articolul P.C.U.S.In lupta pentru cucerirea sindicatelor si acomitetelor de fabrica uzind In perioadadezvoltarii pasnice a revolutiei" (martieiunie1917) scris de A. G. Egorova publicat innr. 3/1959. Victoria revolutiei burghezo-democratice din Rusia a deschis largi posibi-

pentru dezvoltarea miscarii sindicalein lard. Partidul bolievicilor, iesind din ilega-litate, a sprijinit condus lupta muncitorilorpentru organizarea sindicatelor. Chemareapartidului adresata muncitorimii de a se orga-niza In sindicate a gAsit un ecou adinc In rin-durile muncitorilor.

Inca din primele zile ale lunil martie1917 in Petrograd si Moscova au apdrutgrupe de initiative in care au intrat vechi acti-visti pornind o larga miscare deinfiintare a sindicatelor. Pe baza unui bogatmaterial faptic, autorul urmareste in primaparte a articolului lupta desfasurata de par-tidul bolbevic impotriva mensevicilor, pentrucucerirea sindicatelor. Dupa cum arata autorul,faptele dovedesc, fard putinta de trigadd, cdin perioada dezvoltarii pasnice a revolutiei,cu toata impotrivirea guvernului provizoriu,

liMp

11

fi

mia-cart)

si

si

si

It

si

eindinout1ti

www.dacoromanica.ro


a mensevicilor si socialistilor revolutionari,partidul bolsevic a obtinut serioase succeseIn cucerirea conducerii sindicatelor muncito-resti. A doua parte a articolului oglindesteactivitatea partidului bolsevic pentru creareasi conducerea comitetelor de fabrics si uzina,ca organizatii de lupta care uneau toti munci-torii din cadrul unei Intreprinderi, independentde apartenenta for la diferite sindicate.

In aceasta perioada, de dezvoltare pas -nice a revolutiei, partidul bolsevic a dus omunca neobosita pentru atragerea armateide partea fortelor revolutionare. Unul dinmomentele importante ale muncii de agitatie,.dusa de partid In rindurile armatei, 1-a con-stituit conferinta organizatiilor de partid careactionau pe front si In spatele frontului.Revista consacra dezbaterilor care au avut locla aceasta conferint A articolul intitulat Con-ferinta pe tntreaga Rusie a organizaPorP. S.D.M.R. de pe front si din spatele frontului"(junk 1917), de F. V. Muhov (nr. 5/1959).

In prima parte a articolului, vorbind des-pre succesele dobindite de partidul bolsevicIn munca de agitatie dusa printre soldati,autorul releva ca unul dintre cele mai impor-tante rezultate ale acestei activitati Infiin-tarea In primele luni dupa victoria revolutieidin februarie 1917 de organizatii militarebolsevice In aproape toate marile garnizoane.Crearea de organizatii bolsevice In armata,organizarea presei militare bolsevice, cre-sterea influentei partidului asupra maselor desoldati, toate acestea au facut posibila con-vocarea Conferintei pe intreaga Rusie a orga-nizatiilor militare ale partidului bolsevic. Con-ferinta s-a deschis In ziva de 16 iunie 1917si a continuat lucrarile pins Ia 23 iunie.Ea a fost condusa direct de Comitetul Centralal partidului In frunte cu V. I. Lenin carea si participat In mod nemijlocit Ia dezbateri.In continuare, articolul se ocupa de problemele.care au facut obiectul discutiilor la conferintaprecum si de rolul acestei conferinte In orien-tarea maselor de soldati spre revolutie.

. Perioada dezvoltarli pasnice a revolutieia continuat pins la demonstratia din iulie1917, chid guvernul provizoriu a reprimat

In mod sIngeros muncitorii si soldatii caremanifestau pasnic pe strazile Petrogradului.Dupe aceasta data partidul bolsevic a trecutla o intense organizare a maselor muncitoresti,In vederea insurectiei armate.

DupA victoria Marii Revolutii Socialistedin Octombrie, partidul bolsevic desfasoarao vasty activitate fn directia consolidarii puteriisovietice. Principalele laturi ale muncii dusade partidul bolsevic dupa Revolutia din Octom-brie pin's In vara anului 1918 Ant oglinditeIntr-o forma sintetica In capitolul VIII dinIstoria P.C.U.S.

0 deosebita importanta In munca de con-solidare a puterii sovietice si de construire asocialismului a avut elaborarea unui nouprogram al partidului adoptat la Congresulal VIII-lea al partidului, eonvocat In martie1918.

Procesul elaborarii noului program alpartidului este prezentat In articolul Elabo-rarea si adoptarea programului partidului laCongresul al VIII-lea al P.C.(b)" de P. V. Kot-lovanov. Elaborarea programului partidului,subliniaza autorul, a avut loc In conditiileunei IndIrjite lupte In interiorul partidului.Aceasta a fost lupta leninismului cu revizio-nismul, lupta Intre douA linii In revolutie :linia leninista a partidului, orientate spreconstruirea socialismului si linia oportunistavoalata cu fraze de stinga, pe care o promovautratkistil si buharinistii si care urmarearestaurarea capitalismului In Rusia.

0 parte integranta a programului con-struirii socialismului o constituie rezolvareaproblemei agrare. Dupa Marea Revolutie So-cialists din Octombrie partidul a trecut laaplicarea masurilor practice pentru rezolvareaacestei probleme. In legatura cu modul cuma fost rezolvata problema agrare In Letoniasi Estonia, revista publics In nr. 4 articolulCu privire la politica agrare a PartiduluiComunist din Letonia" de Ea. P. Krastini,iar In nr. 5 articolul lui N. G. Karotam inti-tulat Rezolvarea problemei agrare de catrePartidul Comunist din Estonia In anii 1917-1919". In partea introductiva articolele men-tionate prezinta pe scurt situatia taranimii

www.dacoromanica.ro


din Letonia si Estonia in perioada premerga-toare Marii Revolulii Socialiste din Octombrie$i totodata analizeaza politica dusa de parti-dele comuniste din aceste tari in etapa revo-lutiei burghezo-democratice.

O data cu victoria Marii Revo lutii Soda-liste din Octombrie, comunistii din Letoniasi Estonia au trecut in conditii deosebit degrele la rezolvarea problemei agrare. Prezentindprincipalele aspecte ale politicii agrare dusilde partidele comuniste din Letonia si Estonia,autorii articolelelor dezvaluie greselile facutede aceste partide In rezolvarea problemeiagrare. Greieala comuna atit a bolsevicilordin Letonia, cit $i a celor din Estonia, dupacum arata autorii, o constituie refuzul for dea incepe imediat dupa Marca Revo lutie Socia-lista din Octombrie sa Imparta taranilor Arad

mijlocasi pamintul marilor proprietari,al mosierilor baronilor.

Opera de construire pasnica a socialismuluia lost !ma intrerupta de catre dusmaniiinterni externi ai Statului Sovietic, careneputind sii se Impace cu existenta unei Srila conducerea careia se gaseau muncitorii

Viranii, au dezhintuit razboiul civil. Impo-triva fortelor contrarevolutiei interne si ainterventiei armate a imperialibtilor englezi,francezi, americani si japonezi partidul bol-sevic a organizat fortele revolutioare alemaselor muncitoare. In legatura cu activitateapartidului in anii razboiului civil, revistapublica In nr. 2 capitolul IX din IstoriaP. C.1.3. S.

Anii interventiei militare straine airazboiului civil au intrat In istoria popoarelorsovietice ca o adevarata epopee a luptei plinade abnegalie dusa de muncitori tarani subconducerea partidului bolsevic impotriva for-telor unite ale dubmanilor interni externi.

In lupta dusa de muncitorime impotrivafortelor contrarevolutionare un mare rol anavut organizatiile tie partid din marile centreindustriale ale tarii si in primul rind dinPetrograd si Moscova. Muncitorii din Petro-grad care au stat in fruntea luptei pentruvictoria Marii Revolutil Socialiste din Oc-tombrie au luat parte active si la apararea

tinerei Republici Sovietice. Ei au fost inprimele rinduri ale luptei impotriva lufColceak, Iudenici, Denichin, Vranghel $i ainterventionistilor care actionau in nordulRusiei Sovietice.

0 serie de fapte care ilustreaza eroismulmuncitorilor din Petrograd In timpul razbo-iului civil, shit prezentate in comunicareastiintifica intitulata Comunistii din PetrogradIn lupta Impotriva interventionistilor $i agardistilor albi In nordul Rusiei Sovietice I"semnata de A. P. Constantinov si M. S. Za-meatkin publicata in nr. 1/1959.

Autorii comunicarii fac o ample analizda activitatii desfasurate de organizatla departid din Petrograd pentru mobilizarea tutu-ror fortelor mijloacelor impotriva interven-tionistilor gardistilor albi. Ca urmare aluptei Indirjite a muncitorimii sub conducereapartidului bolsevic rezistenta gardistilor albia Post infrinta. La 21 februarie 1920 unitatileArmatei Rosii au eliberat Arhanghelsk-ul iarla 18 martie au intrat In Murmansk. Infrin-gerea gardistilor albi la Murmansk a marcatcea mai importanta etapa din lupta ArmateiRobii impotriva agresiunii armatelor anglo-americane franceze in Nordul RusieiSovietice.

Desfasurarea revoluVei socialiste este inmod nemijlocit legata de activitatea comite-telor saracimii satelor. Ca organizaVi de lupt5 .ale taranimii sarace Infiintate conduse departidul bolsevic in anul 1918 aceste comi-tete au devenit adevarate puncte de sprijinale dictaturii proletariatului la sate. Activi-tatea comitetelor taranimii sarace este pre-zentata in articolul Din istoria conduceriide catre partid a comitetelor saracimii" deS.S. Korkin publicat in nr.6/1959.

Ocupindu-se de activitatea comitetelorsaracimii autorul subliniaza ca In perioadarelativ scurtil a existentei for iunie-no-iembrie 1918 comitetele taranimii saraceau avut un mare rol In lupta pentru Inaba-sirea actiunilor contrarevolutionare ale chia-burimii in actiunea de confiscare a cerealelorde la bogatasii satelor, In aprovizionare caprodusp a Armatei Sovietice bi a muncitorilor,

gi

i

si

E

i

l

si

ti

tsi

41

si

www.dacoromanica.ro


In actiunea de impartire a paminturilorconfiscate de la mosieri, precum si In operade infiintare a primelor gospoddrii socialistela sate. Analizlnd rolul comitetelor tdranimiisdrace In dezvoltarea revolutiei socialiste lasate, autorul relevd o serie de momente dinlupta partidului bolsevic pentru atragereamaselor de Omni sdraci si mijlocasi de parteaclasei muncitoare.

In toamna anului 1918 situatia din inte-riorul tArii s-a schimbat radical, In sensulconsoliddrii puterii sovietice. Cu sprijinulcelulelor de partid si a comitetelor sdracimii,sovietele satesti s-au Infant devenind ade-vdrate organe ale dictaturii proletariatului. 0deosebita Insemndtate pentru Intdrirea dicta-turii proletariatului si aparareu cuceririlorrevolutionare, a avut in anii rdzboiului civil si aiinterventiei militare straine, legalitatea sociali-std. Importanta acestui factor In consolidareaputerii sovietice a sporit si mai mult dupdterminarea victorioasa a rdzboiului civil.

Interesante informatii privitoare la prin-cipiile legalitdtii socialiste, tontine articolulintitulat : Aplicarea principiilor leninisteale legalitAtii socialiste 1921-1925" de V.M.Sapco (nr. 3/959). Articolul e consacrat InIntregime analizei activitAtii desfasuratil departid in directia traducerii In viatA a indica-tiilor leniniste privitoare la necesitatea folo-sirii legalitatii revolutionare ca mijloc deluptd Impotriva celor care ar incerca sA lo-veascA In proprietatea obsteascd, sd submi-neze orinduirea sovieticA, sau sä tncalce nor-mele disciplinei In mulled.

Chezasia succeselor obtinute de maselemuncitoare In domeniul economic, politicsi social rezidd In conducerea fermi a partidu-lui bolsevic. Unele aspecte ale luptei dusade partidul bolsevic pentru consolidarearindurilor sale si pentru apararea puritiitiiideologiei marxist-leniniste, In perioada depregdtire a revolutiei socialiste ca si In peri-oada de refacere sint analizate Intr-o seriede articole publicate In diverse numere alerevistei. Astfel, In articolul Lupta partidu-lui Impotriva capitulantilor si scizionistilorIn perioada pregatirii st savIrsirii Revolutiei

din Octombrie" publicat In nr. 2 autorii A. Ea.Sverdlov si A.M. Sovoichin releva principa-lele momente ale acjiunilor Intreprinse Inperioada februarie-octombrie 1917, de partidulbolsevic, Impotriva oportunistilor de oncenuanta care se opuneau organizarii maselorpentru revolutia socialists. Linia capitulantdantileninistd Impotriva cdreia partidul a duso luptd nelmpdcatd , a Post promovata siaparatd In primul rind de cAlre Kamenievsi Zinoviev.

Continuarea luptei partidului si a luiV.I. Lenin personal Impotriva capitulantilorsi scizionistilor, este prezentata In articolulLupta lui V.I. Lenin cu trotkistii si a comu-nistii de stInga » In perioada pacii de laBrest", de R.I. Markova, publicat In numdrul5/1959.

In perioada Incheierii pdcii de la Brestoportunistii, In frunte cu Trotki, au f dentnot Incercart de a submina tindra puteresovietica. Impotriva acestor incercdri aleoportunistilor Comitetul Central al Partidu-lui, si Lenin personal, a dus o lupta hotdritil.Ca urmare a pozitiei principiale In proble-mele rilzboiului si ale pacii adoptate de partidulbolsevic, politica trotkisto-buharinista a con-tinuArii razboiului, politica submindriipacii de la Brest, si deci a lichiddrii PuteriiSovietice a suferit un esec total. Victorialiniei leniniste In problema p5cii de la Brest,arata autorul, a avut o insemndtate istoriedmondiald. Ea a arAtat tuturor celor exploa-tati calea iesirii din rilzboiul imperialist, calearevolutiei socialiste.

0 serie de alte laturi ale luptei partiduluibolsevic Impotriva oportunistilor sint oglin-dite In articolele : Partidul In lupta Impo-triva revizuirii trotkiste a leninismului Inanul 1921" de V.M. Ivanov (nr. 4/1959) siDistrugerea blocului antipartinic trotkisto-zinovievist" de B.A. Abramov (nr. 6/1959).

In primul articol se analizeazd proble-mele legate de discutia care a avut loc Inpartidul bolsevic la sfirsitul anului 1921, cuprivire la Incercarea de revizuire de titreTrotki a principiilor de bazA ale leninismului.ApArInd ideile leniniste, partidul a dezvdluit

www.dacoromanica.ro

'234 REVISTA REVISTELOR 6

demascat caracterul dusmAnos, contra-revolutionar al trotkismului. El a aratatca Trotki niciodata n-a crezut In forteleclasei muncitoare, Intotdeauna a consideratproletariatul partidul sau ca pe o masapasiva. In articolul sail V M. Ivanov subli-niaza ca discutia care a avut loc In partid,ridicind o serie de probleme de bazd ale teo-riei marxist-leniniste, a condamnat trotkismulsi a dat un nou impels propagandei leninis-mului In rindurile maselor largi ale muncito-rimii.

Articolul lui B.A. Abramov trateazalupta pe tarltm ideologic dusa de partid Impo-triva blocului trotkisto-zinovievist in anii1926-1927, rolul si insemnatatea plenarelorComitetului Central in lupta pentru dizol-varea acestui bloc, precum si lupta ideolo-gica Impotriva opozitiei in rindurile parti-delor comuniste fratesti.

Printre problemele deobiectul studiilor publicatepros! istorii KPSS" este $i

seams care facin revista Vo-aceea a caracte-

rului celui de-al doilea razboi mondial. Ace-stei probleme Ii este consacrat articolul luiE.A. Boltin intitulat Despre originea ca-racterul politic al celui de-al doilea razboimondial", publicat In nr. 411959.

Dupa o scurtd expunere asupra teorieimarxist-leniniste cu privire la cauzele ca-racterul razboaielor, autorul se ocupa decauzele care an determinat izbucnirea con-flictului mondial, din 1939, fortele motriceexistente In acea perioada pe arena interna-tionals, raspunderea pe care o an cercurileconducatoare imperialiste care au dezlantuitrdzboiul. Totodata, autorul face aprecieriasupra scopurilor urmarite de tarile beli-gerante, defineste rolul maselor populare intimpul razboiului, apreciaza In mod obiectivrezultatele razboiului arata urmarile saleistorico-mondiale. In concluzie autorul arataca principalul rezultat at celui de-al doilearazboi mondial Il constituie victoria deplinaa Uniunii Sovietice asupra blocului tarilorlasciste victorie obtinuta de poporul sovie-

tic la al carui efort s-a adaugat contributiacelorlalte state din coalitia antifascists.

In planul aventurist al asa-zisului razboifulger" Impotriva Uniunii Sovietice, cuce-rirea Leningradului ocupa un toe de seam's.Din primele zile ale razboiului, organizatiade partid din Leningrad, sub conducereaComitetului Central al partidului, a desfa-surat o largd activitate pentru mobilizareatuturor rezervelor umane materiale inscopul apararii orasului erou. In acest scopea a organizat sute de mii de locuitori aiorasului Leningrad In batalioane muncito-resti, care alaturi de Armata Rosie an aparatin mod eroie oralul In timpul blocadei. Cttevaaspecte ale activitatii dusa de organizatiade partid din Leningrad in perioada blocadeiorasului de cdtre armatele hitleriste slutoglindite In articolul lui V.V. StremilovOrganizatia de partid din Leningrad in pe-rioada blocarii orasului (1941.1943)", pu-blicat In nr.5/1959 al revistei. Para lel cu pre-zentarea activitatii organizatiei orasenestide partid, articolul infatiseaza impresionan-tele fapte de eroism savIrsite de locuitorilLeningradului In timpul cit a Post asediatde hitlerilti.

In afar% de studiile care trateazd pro-bleme legate In mod nemijlocit de istoriapartidului $i a miscarii muncitoresti, revistapublics o serie de articole In care slut abor-date chestiuni teoretice privind problemanationals, problema agrara, rolul partiduluiin opera de construire a socialismului comu-nismului, dezvoltarea democratiei internede partid.

Aceste probleme shit analizate multi-lateral In articolele : Politica nationals lent-nista In actiune" de 5:11. Rasidov (nr.1) ;Pe drumul avIntului impetuos al econo-mies agricole" de G.A. Denisov (nr.1) ; Cre-sterea rolului conducator at partidului Inperioada constructiei desfasurate a comu-nismului" de G.E: Glezerman (nr.3).

0 atentie deosebita acorda revista tra-tarii diferitelor probleme ale istoriei parti-delor comuniste si muncitoresti din alte tari.

gi

it

si

gi

gi

si

gi

www.dacoromanica.ro


Revista publics, de asemenea, articolele :40 de ani de la primul congres at PartiduluiComunist Bulgar" de P. Gheorghiev (nr.4)si Cu privire 1a problema Infiintarii Partidu-4ui Comunist din Suedia" de Knut Bekstrem(nr.6) In care se prezinta pe scurt principalelemomente din activitatea partidelor de tipnou din aceste tad, subliniindu-se totodatasuccesele obtinute de ele de la InfiintareTina astazi.

Pe linga articolele de cercetare, revistapublics o serie de documente materiale alelui K. Marx si V.I. Lenin.

Astfel, In nr. 3 revista publics o scrisoarea lui K. Marx adresata In mai 1860 ziaristuluiBerman Eduard Fischel. Cea mai mare partea scrisorii este consacrata chestiunii privindcolaborarea lui Marx la gazeta DeutscheZeitung", care urma sa apara la Berlin.

Desi nu era de acord cu orientarea ga-zetei tntr -o serie de probleme, Marx a acceptattotusi sa colaboreze, numai cu scopul de atolosi coloanele ei In lupta Impotriva Frantei

bonapartiste care In acea perioada era unuldin stflpii reactiunii europene. In numerele2,3 $i 5 se publics pentru prima data docu-mente, autografe apartinInd lui V.I. Leninca : o ciorna continInd Indreptarile comple-tarile la proiectul de rezolutie asupra dariide seams prezentata la Congresul al XI-leaal partidului de catre delegatia P.C.U.S. ;planul referatului privitor la rezultatele noiipolitici economice expus la Congresul atIV-lea al Comitetului precum gi planularticolelor : Despre criza In industrie",Trei izvoare, Trei pArti constitutive alemarxismului", Sarcinile imediate ale puterilsovietice", Scrisori din departare". Inpaginile revistei cititorii mai pot gAsi notestiintifice, note bibliografice, Insemnari refe-ritoare la istoriografia $i studiul izvoarelor,precum si ample relatari despre diferite ma-nifestari cu caracter stiintific care au avuttoe In Institutele de cercetari $i de Invata-mint din U.R.S.S.

HOBafl II 110130th:11M ucTopna

Alca.Aerdrin Hayi CCCP. I4HCTI4TyT ricTopuxMoscova, nr. 1-6/1959, 1159 p.

Printre sarcinile pe care $i le-a propus.Academia de Stiinte a U.R.S.S. and a initiateditarea revistei de istorie modernA si con-temporand era si aceea de a Intretine si largicolaborarea In paginile ei cu istoricii din t.arilede democratie popularA cu istoricii progre-sisti din lumea Intreaga.

Materialele publicate de revista In cursulanului 1959 raspund In bunA masura acesteisarcini. 0 expresie a colaborarii rodnice petarlmul cercetarii istorice de pe pozitiile ma-tcrialismului istoric shit preocuparile istori-cilor sovietici si ale istoricilor din R.D.G. Inelaborarea a numeroase studil consecrate dife-

I.M. Oprea

ritelor probleme din istoria contemporana aGermaniei.

In acest sens se Inscrie articolul Desprerevolutia din noiembrie 1918 din Germania"de Walter Ulbricht (nr.1/1959) 1.

Problema caracterului fortelor motriceale revolutiei din noiembrie a stat in centrulpreocuparilor istoriografiei sovietice, eft si atistoriografiei din R.D.G. Pe linia acestorpreocupari se Inscrie initiative redactiei

1 Din raportul prezentat la cea de-adoua plenary a C.C. at P.S.U.G., publicatIn revista Eincheit, nr. 10, 1958.

si

$i

Ii

el

si

p

si

www.dacoromanica.ro

236 REVISTA REVISTELOR 8:

revistei sovietice Voprosi istorii", care Inanul 1956 a deschis In coloanele revisteidiscutia despre problema caracteruluifortelor motrice ale revolutiei din noiembrie.

Din momentul initierii acestor discutii,revista a publicat numeroase articole aleunor istorici sovietici germani, In care esteanalizat caracterul acestei revolut.ii

Discutiile organizate de redactia revistei$i dezbaterile din cadrul sesiunilor comuneau dat la iveala faptul ca In istoriografiamarxista exists trei pareri diferite In pro-blema aprecierii caracterului revolutiei dinnoiembrie : unii istorici o considers burghezd,altii burghezo-democraticd, iar alti istorici oconsiderd revolutie proletara Infanta.

Ca urmare a existentei divergentelor depdreri In aprecierea caracterului revolutieidin noiembrie, W. Ulbricht a considerat ne-cesar ca cu prilejul plenarei a II-a a C.C. alP.S.U.G. sa se repund in discutie aceastiiproblems.

Bazindu-se pe Invatatura marxist-leni-nista cu privire la revolutie, W. Ulbrichtconclude CS revolutia din noiembrie a fost orevolutie burghezo-democratica infaptuitd In-tr-o anumita masurd cu mijloace metodeproletare.

Pentru Intelegerea justd a cauzelor In-frIngerii revolutici din noiembrie, autorulface o amply analiza a pozitiei ocupate departidul social-democrat german Inaintedupe primul razboi mondial. Walter Ulbricht,pe baza faptelor istorice de necontestat, de-monstreaza ca revolutia din noiembrie nu aputut fi transformatd in revolutie socialists,

1 R. C. Apa6Rxit, O xapawrepe IIxtronitylumx cnnax Hosi6pbcHott peBomoiumB Fepmaxini, Bonpocm ncTopnn, 1956, z\15;B. 14. BlIBJ1111{, 0 cooeo6pabti Hon6pbcHoitpersomounit 1918 B Fepmaimi, BOTIpOeb1 IICTO-pun, 1956, Ai 6 ; B. O. Illemixe, 0 tieHoTopmxiipo6Jiemax pesomowat 1918-1919 rr. B

repmanitll, BonpocH muropim, 1956, Ai 12;P. Jleti66pang, gueRycellii o xapawrepeHon6pbc twit peowllowni, Bonpoem IICTOpmn1957, Al 9, A. 1.11paibiep, o llexoTophix BO-npocax I-Iosi6pbcisott peoommion 1918-1919ro;:koo B repmaollit, Bonpocbt licTopini 1957,

9.

printre altele, din cauza traddrii conduceriipartidului social-democrat care din teamsfatd de milcarea revolutionary a maselor atrecut de partea imperialistilor germani.

In articol se subliniazd ca In conditiileistorice date numai Liga Spartacus" a fostadevarata ford{ motrice a revolutiei, care,In lupta pentru rasturnarea de la putere aimperialismului german, a arStat clasei mun-citoare $i Intregului popor german caleacredrii unei Germanii a piled, democratici

socialismului. W. Ulbricht remarca canumai Liga Spartacus" s-a situat cu fermi-tate pe pozitia apardrii revolutiei, cerindtrecerea Intregii puteri In miinile sovietelor,dezarmarea contrarevolutiei, lichidarea pu-terii magnatilor capitalului german, mobili-zInd neobosit masele populare la lupta pentruvictoria socialismului.

Guvernul Ebert-Scheidemann Impiedi-chid aplicarea consecventa a masurilor demo-cratice prcconizate de Liga Spartacus, a pre-ferat sit clued lupta Impotriva fortelor revo-lutionare de stinga. De asta data, rolul tra-dator al social-democratilor s-a manifestatcu prilejul convoearii primului congres alsovietelor pe Intreaga Germanie la care maimult de jumatate din delegati erau reprezen-tanti ai P.S.D.G. Cu ajutorul acestei majo-ritati conduditorii social-democrati au pututimpune o serie de masuri prin care urmareaulichidarea revolutiei. Cu acest prilej s-a luathotarirea sa se treaca putcrea legislative $iexecutive Consiliului Imputernicitilor popu-lari" fixind alegerile pentru Adunarea Natio-nale. Astfel, problema principals a revolutici

remarca W. Ulbricht problema puteriia fost hotdrIta In favoarea burgheziei. Ra-portul de forte s-a schimbat In avantajulcontrarevolutiei ".

In a doua fazii a revolutiei din noiembriecontrarevolutia ajutata de liderii social-democrati indreptat atacul In primulrind Impotriva P.C. din Germania, pentrua zdrobi avangarda clasei muncitoare.

Indbusirea luptelor din ianuarie, mar-chcaza Inceputul celei de-a treia faze a revo-lutiei. Reactiunea atins telul ei direct.

gi

H

Al

si-a

§i-a

s:

t.

gi

g:

www.dacoromanica.ro


In alegerile pentru Adunarea NatIonala, careau avut loc la 19 ianuarie 1919 lntr -o atmos-fera de crunta teroare, partidele burghezegermane au obtinut majoritatea. Clasa mun--citoare a fost Infrinta.

Plectnd de la ideea formulate de clasiciimarxism-leninismului ca existenta si rolulconducator al partidului clasei muncitoare,este premisa cea mai importanta a victorieirevolutiei socialiste, a sfarimarii aparatuluide stat burgheziei instaurarii dictaturii prole-tariatului, Hermann Mattern abordeaza Inarticolul sau problema Credrii P.C.G.punct de colilurd in istoria miscdrii munci-toresti germane (nr.2/1959). Dupe o scurtatrecere in revista a succeselor obtinute dearipa de stinga din cadrul P.S.D.G. In luptaimpotriva oportunismului, social-sovinistilor,-centristilor, autorul precizeaza ca aripa deatinga a fost singura grupare care a intelesnecesitatea ruperii definitive de oportunistisi a crearii unui partid de tip nou marxist-leninist.

Autorul considers ca, dupe bolsevici,aripa de stinga din miscarea muncitoreascagermane a fost cea mai Insemnata forts revo-lutionara a miscdrii muncitoresti internatio-nale.

Liga Spartacus, in focul luptelor revolu-tionare, a rupt definitiv cu toate soiurile deoportunism, punind la 30 decembrie 1918bazele partidului de tip nou, Partidul Comu-nist German.

In ultima parte a articolului este ilus-trata lupta P.C.G. pentru stabilirea unitatiiclasei muncitoare germane pe baze revolu-lionare, pentru fnlaturarea gresclilor scctare,pentru bolsevizarea rfndurilor partidului.

In perioada crizei revolutionare de duperazboi, P.C.G. a lost singurul aparator alintereselor poporului german, remarcindu-secu deosebita vigoare In lupta fmpotrivaocuparii Ruhr-ului de catre imperialistiifrancezi si a politicii antinationale a cercu-rilor burgheze reactionare germane. Problemaaceasta este tratata de istoricul sovieticV.I. Davidovici In articolul Une le probleme

din isloria perioadei premergaloare insurectieidin Hamburg (nr.3/1959).

Cercetarea istoriei miscarii muncitorestigermane din perioada premergatoare insurec-tiei din Hamburg, si indeosebi a acestciinsurectii, au o deosenita importanta politicasi stiintifica. Din punct de vedere politicarata autorul experienta istorica a lupteiclasei muncitoare germane poate sluji dreptexemplu maselor muncitoare din Germaniaapuseana fq lupta pentru unitatea de actiuneimpotriva imperialismului si a militarismuluirevansard din Republica Federala Germand,far din punct de vedere stiintific, prilej pentrudemascarea falsificatorilor adevarului istoricasupra insurectiei armate din Hamburg.

In urma unei analize atente consacratdavintului miscdrii de masa din anul 1923rezultat firesc al crizei economice si politice

autorul remarca just ca In Germania erauconditii obiective pentru o revolutie socialistd.Ocuparea Ruhr-ului si politica antipopularasi antinationala a burgheziei germane a sttrnito puternica miscare de protest in rind& ma-selor populare.

In aceasta situatie de adinca criza natio-nala si socials are loc Congresul al VIII-leaal Partidului Comunist din Germania In fatacaruia stiltea sarcina de a aprecia In modjust profunzimea crizei revolutionare si de adetermina sarcinile luptei Impotriva capi-talului monopolist, pentru rasturnarea gu-vernului burghez si formarea unui guvernrevolutionar muncitoresc-taranesc. Ciocnirilearmate din Ruhr, Hanovra, Silezia supe-rioara, Bavaria si din alte regiuni ale Ger-maniei au facut ca In toamna anului 1923situatia din Cara sa atinga maximum de In-cordare. Istoricul sovietic ajunge la concluziaca In septembrie-octombrie raportul forlelorde clasa s-a schimbat fn favoarea lagaruluirevolutionar.

Dupe cum se stie, insurectia s-a terminatcu o InfrIngere, deoarece ea a fostn-a lost sprijinita nici In Saxonia si nici fnalte centre importante din Germania dincauza tradarii puss la cale de clica but Brandler.

izolata.

www.dacoromanica.ro

238 REVISTA REVISTELOR 10*

Invatamintele insurectiei din Ham-burg, scria W. Ulbricht, au intarit in rindurilecomunistilor germani constiinta ca clasamuncitoare poate indeplini sarcina ei istoricanumai daca este condusa de un partid revolu-tionar care se calauzeste dupa teoria marxism-leninismului" 1.

Articolele amintite mai sus, consacratestudiulul istoriei miscarii muncitoresti ger-mane, demasca cu deosebita vigoare pe bazafaptelor istorice de necontestat pozitia tra-datoare a liderilor social-democrati care inviltoarea evenimentelor revolutionare si-auasumat rolul de salvatori ai imperialismuluigerman, pregatind treptat, dar sigur, terenulpentru instaurarea dictaturii celei mai reac-tionare din cite a cunoscut istoria dicta-tura fascists.

Germania hitlerista Incurajata spri-jinita de cercurile imperialiste din S.U.A.,Anglia $i Franta a Inceput pregatiri febrilein vederea declaniarii agresiunii. Politicaprin care se urmarea ca Germania sa dez-lantuie razboiul Impotriva U.R.S.S. gasitexpresia concreta in complotul de la Mun-chen dintre Germania, Anglia, Italia Franja.

Intreaga atitudine a Angliei FraMeiEtratii Jiff Hajek in articolul sau Ocuparea

Cehoslovaciei de cdlre agresorii fascist( Inmartie 1939 (nr. 4/1959), nu a lasat nici o1ndoiala ca nemaipomenita tradare a poporu-lui cehoslovac $i a Republicii Cehoslovace decatre guvernele englez francez prezentatadrept neinterventie" n-a fost nicidecumun episod intimplator In politica acestorstate, ci o principala veriga a politicii tor,prin care se urmarea Indreptarea agresiunilhitleriste Impotriva Uniunii Sovietice, Po-zitia tradatoare a puterilor apusene fats deCehoslovacia Isi gaseste expresia In obliga-tiile de ele in timpul si dupa acordulde la Munchen de a acorda Cehoslovacieiajutor financiar in valoare de cca 33 milioanelire sterline in vederea reorganizarii econo-miei tarn. Practic, aceasta obligatie nu a fostindeplinita. Dintre toate marile puteri

subliniaza autorul numai Uniunea Sovie-ilea s-a ridicat activ, in toate etapele trage-diei Cehoslovaciei, intru apararea indepen-dentei si a drepturilor nationale ale Ceho-slovaciei.

Dupa cotropirea nepedepsita a Ceho-slovaciei, Germania hitlerista a Inceput satreaca la pregatirile lapse de razboi, fie pe:calea Inrobirii economice politice a tarilormici din sud-estul Europe' fie pe calea agre-siunii directe. Scopul urmarit era asigurareabazei materiale a masinii de razboi germaneIn vederea declansarii agresiunii ImpotrivaU.R.S.S. Pe aceasta linie se Inscrie arti-colul lui I.M. Cempalov Contribufii la Incite-ierea acordului economic germano-romln dinmull 1939 (nr.1/1959) 2.

Cel de-al doilea razboi mondial a Inceputla I septembrie 1939 prin atacul GermanieiImpotriva Poloniei. Problema Agr2siuneceGermaniei hitlerisle asupra Poloniel to 193gabordata de V.A. Novodran a constituit $imai inainte obiectul de studiu al unor lucrariale istoricilor sovietici, care In majoritateafor au pus accentul pe analiza aspectului depolitica externs a problemei amintite. Memo-riile publicate in timpul razboiului si maiales dupa razboi au permis tratarea problemeisi sub aspectul militar.

Articolul, pe linga prezentarea unorprobleme cunoscute dar documentate cu noimateriale, reuseste sa ilustreze bogat pro-blema rezistentei eroice a poporului polonez.Impotriva invadatorilor hitleriiti, In ciuda,superioritatii covirsitoare in oameni si mate -riale a agresorului.

In apararea oraselor qi satelor s-au ri-dicat detasamentele de partizani, soldati st-

ofiteri cu stare de spirit patriotica In frunteacarora se gaseau numerosi comunisti venitidirect din Inchisoare. Amintim ca in luptapentru apararea Varsoviei, proletariatulcapitalei s-a situat in fruntea aparatorilororasului luptind cu abnegatie pe baricade.

Infringerile suferite de Germania hitle-rista pe frontul de rasarit au contribuit la

1 HoBaH H aosetiman IICTOpliff, .1% 3, 2 Acest articol a fost prezentat in1959, p. 87. nr. 2/1959 at revistei Studii".

si

st

ti-a

tl

tj

luate

ei

Ii

www.dacoromanica.ro


intensificarea luptei de eliberare nationald Intdrile subjugate de cotropitoriiIn aceasta ordine de idei retinem articolulInsurectia armatd de la Paris (19-26 august1944) si litiscoala poporului slovac to august1944. Insurectia armatd de la Paris Impo-triva ocupantilor hitleristi a fost rezultatulunei asidue munci de pregatire clesfasuratade catre masele populare din Franta in fruntecu P.C.F. In articol se analizeazd pe larglupta conducerii P.C.F., care se afla In ilega-litate, pentru atragerea maselor largi popu-lare in lupta Impotriva ocupantilor pentrupregatirea for In vederea declansarii insurec-tiei armate. Dupd aprecierile autorului, insu-rectia armatd de la Paris a putut fi victo-rioasa, deoarece, In primul rind a avut loc Inconditiile zdrobirii hitleristilor pe frontul derasdrit, iar In al doilea rind s-a bazat pe uni-tatea clasei muncitoare si a celorlalte fortedemocratice din lard.

Lupta eroica a maselor muncitoare dinParis a jucat un mare rol in intensificareamiscarii de eliberare nationald de sub jugulcotropitorilor nazilti. Patriotii francezi s-auluptat cu barbatie Impotriva ocupantilor,eliberind majoritatea oralelor marl dinFranta. Ti septembrie 1944 Franta eraaproape pe deplin eliberata.

In perioada insurectiei armate din 19-26 august 1944, cit $i In cursul evenimentelorulterioare, P.C.F. a fost initiatorul, organi-zatorul principalul conducator al fortelorpatriotice in lupta armatd pentru libertatea

independenta Frantei.Rdscoala slovacilor In 1944, Impotriva

cotropitorilor hitleristi si a slugilor lor, cons-tituie un eveniment deosebit de importantIn istoria poporului cehoslovac. Nedorezovpe baza analizei materialelor de arhivd, con-statA cd in vara anului 1944 se creaserd conditiipolitice interne si internationale favorabileizbucnirli rdscoalei populare. in aceastd ordinede idei, e suficient sd amintim avintul miscariide eliberare nationald, schimbdrile profundecare au avut be In constiinta maselor, Intd-rirea autoritatii P.C. Slovac, consolidarealegaturilor politice Intre diferitele paturi ale

maselor muncitoare, Infringerea armatelorgermane pe frontul de rdsdrit etc. Intr-uncuvint, In Slovacia, in aceastA perioadaexista o situatie revolutionard. Poporul slovac,condus de P.C.S., a dus o luptd pe viata $ipe moarte Impotriva cotropitorilor hitleristi$i a reactiunii interne in vederea eliberdriitdrii for credit unui stat unic democrat,al cehilor slovacilor, capabil sd apere inte-resele maselor muncitoare.

In timpul rdscoalei, subliniazd autorul, afost instaurata puterea Comitetelor popularerevolutionare si a altor organe ale puteriipopulare care au procedat la aplicarea Inviata a unui larg program de transformarirevolutionare democratice. Rascoala Slova-del este considerata de autor ca inceputulrevolutiei national-democratice, constituindbaza noii orinduiri democrat-populare dinCehoslovacia.

Infringerea Germaniei hitleriste in eelde-al doilea razboi mondial a dat posibilitateaclasei muncitoare conduse de partidul deavangardd sd mobilizeze fortele democraticeale poporului german In lupta pentru creareape teritoriul Germaniei rdsdritene a primuluistat muncitoresc-tArdnesc Republica De-mocratd Germana.

Aceasta luptd a lost dusa prin Comitetelepopulare, carora G.N. Gorolkova le-a con-sacrat studiul Comitetele populare In ajunulformarii R.D.G. (1948-1949)" (nr. 511959).Tema abordata reline atentia In primul rinddeoarece comitetele populare reprezinta pri-mele elemente ale orInduirii democrat-popu-lare In Germania rdsdriteand, iar In al doilearind studierea stiintifica a activitAtii Comite-telor populare ajutil la demascarea respin-gerea afirmatiilor dusmAnoase ale istorio-grafiei burgheze reactionare care Incearcanege sau sd diminueze rolul maselor populareIn procesul crearii R.D.G.

Facindu-se o succinta prezentare a isto-riei aparitiei comitetelor se precizeazd CAinitial comitetele populare au aparut pe teri-toriul tntregii Germanii, insa caracterul sir

activitatea for au fost diferite, in funcjie deconditiile existente In Germania rdsdriteanac

si

sA_

bitterish.

fi

si

si

rm

Si

www.dacoromanica.ro


apuseanh. Staruind mai mult asupra carac-terului comitetelor populare In Germaniarhsuriteana, Goroikova arata ca ele au de-venit adevhrate organe de mash a caror acti-vitate a lost strins legata de lupta pentruIncheicrea tratatului de pace.

Activitatea comitetelor populare aparecu alit mai importanth daca' tinem seama chea s-a desfusurat in conditiile unei ascutitelupte de clash, cind reactiunea se cramponadin rhsputeri pentru mentinerea vechilorrinduiell.

Aceasta samara prezentare a bogateist variatei activitati a Comitetelor populareinthreste convingerea ca masele populare aujucat un rol hotarltor in lupta pentru trans-form Arne democratice realizate in Germaniarashriteana. Concluzia care se desprindeconsta In aceea ca comitetele au jucat un rolde seama In atragerea maselor muncitoareIn lupta pentru rezolvarea nemijlocith a sar-cinilor istorice ale revolutiei burghezo-demo-cratice, de lichidare a bazelor materiale aleimperialismului german 1i de creare a pri-melor elemente ale orinduirii socialiste InGermania rasariteand.

Dintre articolele comunicarile axatepe diferite probleme de istorie contempo-rand, retinem din istoria Frantei, articolullui V.I. An tiuhina-Moscovcenco, PrAbusirearebeliunii fasciste din 6 februarie 1934 sinalterea frontului popular In Franta", siB.N. Pastuhov, Relatiile franco-tunisienein anii 1956-1958".

In primul articol, Antiuhina, folosindun bogat material de arhivil ca de ex. mate-rialele comisiei parlamentare pentru cerce-tarea evenimentelor din februarie 1934,presa, stenogramele camerei deputatilor etc.

demasch netemeinicia afirmatiilor isto-riografiei burgheze privitoare la istoria-esenta Frontului Popular $i a evenimentelordin 6 februarie 1931.

Dupa o scurta prezentare a situatieieconomice politice din Franta (1929-1933)In articol se sthruie asupra evenimentelorlegate de rebeliunea fascists de la Paris din

6 februarie 1934. Dupa cum se itie rebeliuneafascists a fost infrinta In urma interventieihotarIte a muncitorilor parizieni condulide P.C.F.

Important atlt pentru miscarea muncito-reasca, cit 1i pentru miscarea muncitoreascainternationala este faptul ca fn zilele de9-12 februarie, in focul demonstratiilorluptelor greviste, s-a realizat de jos unitateade actiune a clasei muncitoare din Franta,punindu -se bazele Frontului Unic Muncitoresc.

Yn conditiile create dupa evenimenteledin februarie 1934, P.C.F. duce o lupta susti-nuta pentru Intarirea Frontului Unic Mun-citoresc, antrenind in miscarea antifascistsmasele largi muncitoare In cadrul frontuluipopular. P.C.F. a desfasurat, pe iings activi-tatea de Inthrire organizatorica a FrontuluiPopular de jos, si activitatea de Intarire pecalea Intelegerii cu alte partide.

Rodul acestei activitati a fost acordullncheiat N 27 iulie 1934 cu conduchtoriisocial-democrati cu privire la unitatea deactiune In lupta impotriva pericolului fascist.Dezvoltarea miscarii de front popular a dusla victoria fortelor democratice antifascisteIn alegerile parlamentare din 26 aprilie3 mai 1936.

Din istoria contemporana a senana-lim interesante materiale ca acela apartinindlui I. Mihailov, Politica antimuncitoreascha Congresului S.U.A. in anii 1937-1938"(nr. 1/1959). Aici shit abordate unele proble-me legate de activitatea Congresului S.U.A.In domeniul legislatiei muncitoresti In anii1937-1938. Autorul subliniazii ch In ciudadivergentelor tactice dintre diferitele fractiuniale burgheziei, Intreaga activitate a Congresu-lui a fost Indreptath spre salvarea $i inthrireasistemului politic burghez bipartid, spre menti-nerea ¢i Inthrirea capitalismului In tarh.

I. M. Melnicov In articolul S.U.A.criza politica din Europa In anul 1939"(nr. 3/1959), demonstreaza, pe baza de docu-mente, ca In perioada din ajunul celui de-aldoilea rilzboi mondial S.U.A. nu au stat la oparte fata de evenimentele care an avut loc

S.U.A.,

gi

Oj

p

soolatt1tlt p

www.dacoromanica.ro


in Europa in preajma celui de-al doilea razboimondial, cum incearca sa prezinte lucrurileunit dintre oamenii de stat americaniistorici burghezi.

americani urmareau prinparticiparea for la cel de-al doilea razboimondial slabirea fortelor beligerante in scopulinstaurarii dominatiei lor.

In, sfirsit, din istoria contemporana aS.U.A. In paginile revistei mai sint publicatearticolele F.I.Vidiasov, Cu privire la relatiilehispano-americane in perioada celui de-aldoilea razboi mondial" (nr. 2/1959) ; E. I.Bogus,Din istoria politicii S.U.A. in China in aniicelui de-al doilea razboi mondial" (nr. 5/1959).

La rubrica Istoriografie" semnalammaterialele : I. P. Lisovschi, Literaturaitaliana asupra istoriei razboiului popular deeliberare In anii 1943-1945 in Italia" (nr.4/1959) ; I. Gh. Senekevici, N. D. Smirnova,Unele probleme din istoria modernA si con-temporana a Albaniei in lucrurile istoriciloralbanezi" (nr. 6/1959) ; F. I. Firsov, Impo-triva falsificarii documentelor InternationaleiComuniste" (nr. 2/1959).

La rubrica Critics $i bibliografie",amintim dintre recenziile existente In cuprinsulrevistei pe anul 1959 urmAtoarele : 13. Buharov,E. Iulev la lucrarea lui Gh. V. Astafev, Inter-ventia S.U.A. In China si infrIngerea ei (19451949)" (nr. 1/1959) ; B. K. Volkov, Cel de-aldoilea razboi mondial" (nr. 1/1959) ; I. S. Gal-

kin la lucrarea lui Bela Kun Republica Sovie-tica UngarA. Articole cuvintari alese"(nr. 4/1959) ; I. S. Drabkin la lucrarea luiL. Stern Influenta Marii Revolutii Socialistedin Octombrie in Germania §1 miscareamuncitoreasca germana" (nr. 4/1959) etc..

In concluzie, se poate spune cA an de anrevista sovietica de istorie moderns contem-porana Iii tmbogateste profilul, prezentindcititorilor studii materiale cu o tematicavariata, la un inalt nivel stiintific-ideologic.

ConsiderAm cd nu ar fi lipsit de interesdacA am sugera redactiei sä prevada In planultematic includerea unor probleme legate deistoria miscarii muncitoresti din tarile AmericiiLatine, indeosebi, dupA victoria Marii Revo-lutii Socialiste din Octombrie.

De asemenea, daca In coloanele revisteise intilnesc numeroase materiale din istoriamoderns $i contemporana a tarilor marl dinEuropa si care fara indoiald constitute unmerit deosebit al revistei, nu in aceeasi masurase gasesc materiale care sa ilustreze aspcctemai importante din istoria tArilor capitalistemid din Europa.

Ar fi de dorit ca rubrica Publicatii"rezervata publicarii de documente sä fieinscrisa in toate numerele revistei gi mai bogatreprezentata prin culegerea publicarea dedocumente din istoria miscArii muncitorestiinternationale.

Zeitschrift filr Geschiehtswissenschaft

Berlin, an. VII (1959), nr. 1-6,Ritten & Loening, 1440 p.

In 1959, Revista pentru stiinta istorica",organ al istoricilor marxlsti din RepublicaDemocrats GermanO, infra In al saptelea an alaparitiei sale. Cele case numere care an Sazutlumina tiparului In 1959 cuprind ca st inanti precedenti materiale ce constitute con -tributli de pret la elucidarea diferitelor pro-bleme legate de dezvoltarea stiintei istorice

14 - C. 4741

N. Nicolescu

marxiste, de miscarea muncitoreasca, decombaterea concepttilor burgheze $i aparareapuritatii ideologice, de dezbaterea celor mairecente rczultate din domeniul istoriei vechi,medii, moderne contemporane.

Dintre materialele privind v i a t a siopera clasicilor marxism -lent-nismului, semnalam articolele H. Scheller, ,

Imperialistii

:

¢I

¢i

¢i

¢i

¢i

si

www.dacoromanica.ro


Insemnalatea operei lui Lenin Materialism $iempiriocriticism" In lupla Impolriva denalu-rdrilor idealisle ale concepfiei materialiste aistoriei (nr. 1, p. 1-23) si K. Oberman,Aprecieri din anii 1845 -1846 asupra opereilui F. Engels Situafia clasei muncitoare dinAnglia" (nr. 5, p. 1065-1067).

In studiul lui H. Scheller se arata calucrarea lui V. I. Lenin a aparut pentru primadata in limba germana In anul 1927, In vol.XIII din Opere complete", datorita necesi-thin de a inarma clasa muncitoare din Germa-nia impotriva revizionismului si impaciuito-rismului, curente care Incep sa fie promovatepe scars larga de catre burghezie In perioadade sfirsit a stabilizarii relative a capitalismului.Lucrarea Materialism si empiriocriticism" aajutat proletariatului german la elucidareaunor probleme teoretice ca : unitatea indes-tructibila dintre dialectics si materialismulistoric, pozitia materialists In problemafundamentals a filozofiei, compatibilitateatezei existenta determine constiinta" cuteza existenta socials determine constiintasocials ", gasirea unei solutii juste In discatiilecontemporane referitoare la categoriile existen-tei sociale si ale constiintei sociale.

Articolul lui K. Oberman continua prezen-tarea rezultatelor unor preocupari anterioarecu privire la rasunetul operelor lui F. Engelsin ,rindurile contemporanilor 1. Referitor lalucrarea Situatia clasei muncitoare dinAnglia", se arata ca un raport al cenzuriiprusace din 2 august 1845 o apreciaza cafiind cea mai buns ce a aparut pins azi Inlimba germane privitor la situatia claseimuncitoare din Anglia, deoarece e fundatape cele mai recente izvoare europene ...".Lucrarea e amintita la loc de cinste si de

1 K. Oberman, Die Volksbewegung inDeutschland yam 1844 bis 1846, In Zeitschriftfar Geschichtswissenschaft", an. V (1957),nr. 3, p. 503 si urm. Vezi si H. Welsch,Ein Urteil des preussischen Statistikers Frie-drich Wilhelm Otto Ludwig von Reden Oberdas Werk von Friedrich Engels, ,,Die Legeder arbeitenden Elasse in England" aus demJahre 1845, ibid., an. VI (1958), nr. 4, p. 821823.

cunoscutul editor H. Brockhaus in Blatterfar literaturische Unterhaltung" din februarie1846.

Privitor la istoria miscariimuncitoresti din Germania sem-nalam In primul rind studiul lui D. Fricke,Reichsverband-ul Impotriva social-democralieide la Intemeiere si pind la alegerile pentruReichstag din 1907 (nr. 2, p. 237-280). Caraspuns la ofensiva pornita la inceputulstadiului imperialist de catre burghezia germa-na cu ajutorul revizionistilor recrutati dintreliderii social-democratiei de dreapta, clasamuncitoare constituie In februarie 1904 ouniune pentru combaterea social-democratieiIn afara parlamentului", prin scris si viu grai ;numarul membrilor creste vertiginos de la807 In primavara anului 1904 pins la 144 000la sfirsitul aceluiasi an. In publicatiile uniuniisfrit tratate probleme ca libertatea" In con-ceptia social-democratiei de dreapta, militaris-mul, egalitatea In statul unitar, social-democra-tia de dreapta si taranimea, falsul ideal propo-vaduit de liderii social-democratiei de dreapta.

W. Bartel, Intr-un articol de specialitate,prezinta o serie de Scrisori inedile adresatelui K. Liebknecht, cu prilejul refuzului sdude a aproba creditele militare to sesiuneaReichstagului din 2 decembrie 1914 (nr. 3,p. 597-605). Este vorba de cele peste o suta.de carti postale, scrisori si ilustratii predatede Sofia Liebknecht Muzeului de istoriemiscarii muncitoresti din Leipzig, toateprimite de Karl Liebknecht dupa memorabilasedinta a Reichstagului din 2 decembrie-1914. Scrisorile apartin in cea mai mare parte-membrilor organizatiilor partidului social-de-mocrat din Berlin, Breslau, Dusseldorf,Frankfurt am Main, Greiz, Halle, Jena, Kiel,Leipzig, Offenbach, Schmalkalden si Stutt-gart. Expeditorii isi exprima In unanimitaterecunostinta pentru atitudinea dirza, pentruacel Nu!" categoric rostit In numele clasei.muncitoare la adresa pregatirilor de razboi aleimperialistilor germani.

Intr-un studiu consacrat Atitudinii Uni-unii frontului combatant rasa" Impotrivapoliticii militariste a liderilor social-democra-

a

www.dacoromanica.ro


Piet de dreapta tn timpul perioadei slabilizdriirelative a capitalismului (nr. 4, p. 797-819),K. Finker analizeaza situatia politica dinperioada In care, revenindu -li dupa esecul su-ferit In primul razboi mondial, burgheziagermane Incepe, dupa 1924, pregatirile Intoate directiile pentru un razboi imperialistrevansard In scopul unei relmpartiri a lumii,fiind sprijinita In aceasta actiune si de social-democratia de dreapta. Pentru lamurireamaselor, Partidul Comunist din Germaniaediteazd publicatia Octombrie", In caredemasca uneltirile cercurilor imperialisteInfiinteaza Uniunea frontului combatantrosu", ca raspuns la actiunile organizatiilorfasciste teroriste (Casca de otel, VIrcolacii).Se organizeaza mitinguri de solidaritate cueforturile U.R.S.S. pentru apararea pacii,se exprima In adundri de masa simpatia fatede Sarbatoarea revolutiei universale, Rusiarosie" angajamentul de a o apara Impotrivaatacurilor tilharesti ale capitalistilor. Inlupta politica si ideologica purtata cu social-democratia de dreapta, P.C.G. nu a pierdutdin vedere sarcinile principale ale revolutieiproletare. Dupe cum scria tovarasul W. UI-bricht In 1929, sarcina P.C.G. este nu numaide a demasca printr-o munca de agitatiegenerals politica social-democratiel ca opolitica burgheza reactionara, ci $i de aconduce masele celor ce muncesc la lupta"(p. 816).

In privinta combaterii concep-tiilor a curenteloridealiste reactionare dinistoriografie si a apararii puri-tAtii id e ol ogic e, un loc de frunte prinvaloarea sa teoretica 11 ocupil articolul luiI. S. Kon, Probleme de teorie a stiinfelor istoriceIn istoriografia burgheza modernd (nr. 5,p. 973-1001).

Supunlnd unei critici ample curenteleistorice dominante In tarile capitaliste, autorulprecizeazd dintru Inceput ca ceca ce istoriciiburghezi numesc criza istoriei" In secolulnostru este de fapt criza ideologiei burgheze.Analizlnd de pildd formele de manifestareesenta curentului retrograd al istorismului,

autorul arata ca acesta nu are numai radacinisociale : El este totodata rezultatul dezt ol-tdrii interne a ;Wu lei istorice, expresia contra-dictiei dintre orizontul prea Intins si obiectultot mai mobil al stiintei istorice pe de o parte

perimata ideologie idealists; $i metafizicaa istoricilor burghezi pe de alts parte" (p. 976977).

Intr-adevar, In istoriografia burgheza maistapineste Inca cultul marilor personalitati",teoria pozitivista a factorilor", eclecticismul.ArAtIndu-se laturile slabe ale sociologicipozitiviste, promovata de o serie de istoricidin Apus, se subliniaza ca aceasta se IncurcaIn dialectica generalului particularului si serezuma la formularea unor legi generale"ce duc la schematizare, la analogii fortate custii-ntele fizico-chimice biologice. Pe aceeasipozitie am putea adauga CA se afla Icoalaistorica apuseana a sintezei social-culturale",inaugurate de K. Lamprecht continttatade J. H. Robinson si de o seams de istoricifrancezi, scoala pe care autorul a analizat-ocritic cu alt prilej 1.

Cercetind unele aspecte ale esentei filo-zofiei istoriei In 'Arne capitaliste, autorulajunge la concluzia ca spre deosebire defilozofia istoriei din secolul al XVIII-lea giprima jumatate a secolului al XIX-lea, carese interesa pe prim plan de problema ontolo-gica, In epoca imperialismului filozofia istorieiburgheze I,ci indreapta cu predilectie atentiaspre teoria cunoasterii metodologia cerce-tarn istorice propune ca scop nu descope-rirea unor legi ale istoriei, ci In primal rindcritica glndirii istorice" (p. 981). Printrereprezentantii cei mai cunoscuti ai acesteitendinte este W. Dilthey, care cauta sa creezeo prapastie Intre cercetarea istorica ceadin domeniul stiintelor naturii In scopul de ademonstra aspectul subiectiv al primei, Inopozitie cu caracterul obiectiv al celei de-a

1 I. S. Kon, Unele probleme ale filozo-/Lei istoriei tn istoriogralia francezd contem-porana, In Critica unor aspecte ale istorio-grafiei burgheze, Buc., 1959, p. 79 si urm.,vezi idem, H. Berr teoria sintezei isto-rice", In Anal. rom. sov., Istorie, 1956,nr. 2, p. 150-161.

burgheze,

gi

$i

Isi

51

41

si

6

§1

6

91

6

6 Ii

www.dacoromanica.ro


doua. In felul acesta, se promoveazil, sub eti-cheta unei filozofii a vietil", un psihologismsubiectiv cu pronuntat caracter irationalist.

Teza aceasta a opozitiei fundamentalefatal de stiintele naturii a fost dezvoltatd deneokantieni (W. Vindelband, H. Rikert,M. Weber). 0 pozitie deosebitA $i Ltd de uniisi fag de altii o prezinta Benedetto Croce,promotor al idealismului neohegelian. Subpretextul unei istorii obiective", fn cadrulunui sistem filozofic p1M de contradictii, el alost de fapt unul din inspiratorii ideologiciai revizionismului la sfirsitul secolului alXIX-lea si la Inceputul secolului XX" (p. 987)1.

In continuare slnt criticate neopozitivis-mul, care promovind empirismul idealistYn filozofie sociologic, serveste la fundarcateoretica a reformismului politic si la apologiacapitalismului" (p. 989), apoi filozofia istoricareligioasd, prezentismul si relativismul gnoseo-logic, care duc la scepticism ui agnosticism incercetarea istorica 2.

1 Cf. 0. L. Vainstein, Literatura bur-ghezd conlemporand din domeniul istoriei

istorice in Critica unor aspecte aleistoriografiei burgheze, Buc., 1959, p. 8 $iurm. Vezi si A. Gramsci, II materialism°storico e la filozofia di Benedetto Croce, inOpera, vol. II, Milano, 1952 ; R. Raggiunti.La conoscenza storica. Analisi della logicacrociana, Florenta, 1955 ; D. Faucci, Start-cismo e metafisica net pensiero crociano, Flo-renta, 1955.

2 Dintre teoriile burgheze mai pot fiamintite, ca manifestdri ale idealismului obiec-tiv, geoistoria (V. de la Blanche, A. Deman-geon, M. Sorre, F. Brandel, Ch. Moraze)darwinismul social, iar ca forma de idealismsubiectiv personalismul si voluntarismul (G.von Below, S. Ratner, E. Saveth, E. Bogardus,E. Ross). Cf. $i 0. L. Vainstein, op. cit.,p. 5 -28; I. S. Kon, Relalivismul filozofic Inistoriografia burghezd americana contempo-rana, In op. cit., p. 51 -76; idem, Heono-MITHBVIBM npowin ncTopnama, In Onao-cmpeRne nayii", 1958, nr. 2 ; A. Schaff, Pre-zentismul, metodologia reactionara a istoriografieiburgheze, In ICommunist", 1955, nr. 16,p. 75-91 ; A. I. Danilov, Probleme teoretice§i melodologiCe ale stiinfei istorice, oglinditein istoriografia burghezd din R.F.G., in Anal.rom.-sov.", Istorie, an. XIV (1960), nr. 2,

p. 121-145. De asemenea, unii cercetAtori

Tuturor aces tor curente idealist simetafizice dominante In istoriografia burghezd,autorul le opune conceptia materialist-istoricd,demonstrind totodatri cd principiul partinitdtiinu este de fel incompatibil cu obiectivitateaistoricd 8.

In studiul Falsificarea adevarulni istorictntr-o culegere de documente publicate subfillet Marea politico a cabinetelor europene1871 1914" (nr. 2, p. 318-330), Fr. Kleinface o analizA critics a faim oasei colectii dematerial diplomatic aparute la Berlin Intreanii 1922-1927 In 40 de volume. Dupd cumdemonstreazd autorui, culegerea este Intocmitacu scopul vddit de apologie a imperialismuluicolonialist german, asa cd utilizarea materia-lului trebuie fricutd cu multd prudentd 4.

burghezi confundd isloriografia cu studiulizvoarelor (J. W. Thompson, Langlois, G.Wolf, W. Eckermann) sau cu istoria artei(G. Santayana, B. Russel, F. J. Teggart, F.M. Matson, J. Barzun, E. Neff, T. Litt, E.Rothacker). Un loc special in ideologia bur-ghezd 11 ocupd teoriile de sintezd cultural-istorica ale lui A. Toynbeeconlinuare a con-ceppilor irationaliste ale lui Bergson si Spen-glerIn jurul cdrora cercurile reactionare dinApus fac mare zarva (vezi E.A. Kosminski,Istoriosofia lui Arnold Toynbee, in Criticaunor aspecte ale istoriografiei burgheze, Buc.,1959, p. 126-149 ; E. A. Arab-Ogli, Criticaconcepfiei cultural-istorice a lui Arnold Toynbee,In op. cit., p. 147 176 ; L. Febvre, De Spengeera Toynbee, in Revue de ME thaphisique etMorale", 1936). Cu privire la incercarea unorrevizionilti polonezi de a rupe istoria de ideo-logic si de a promova istorismul factologiasub paravanul luptei Impotriva prezentis-mului, vezi Lupla partidelor comunislemuncitoresti tmpotriva revizionismului In Pro-bleme ale pdcii socialismului", 1960, nr. 1(17) p. 77 si urm.

Vezi $i B. A. Grilin, Marx metodeleconlemporane de cercelare istorica, In Studii",an. XI (1958), nr. 2, p. 9-26 ; A. Otetea,V. I. Lenin des pre principiile de Gaze aleistoriografiei marxiste, ibid., an. XIII (1960),nr. 2, p. 5 16 ; E. Strtnescu, Din indicafiilemetodologice ale lui V. I. Lenin cu privire lacercetarea marxista a istoriei, ibid., p. 17-32.

4 Cf. A. S. Ierusalimski, Die Ausen-politik und die Diplomatie des deulschen Im-perialismus am Ende des 19. Jahrhunderts,Berlin, 1954, Vezi $i H. Stoecker, Deutschlandund China in 19. Jahrhundert, Berlin, 1958.

$i

{Mule)

gl

3

Ii 01 sf

si

www.dacoromanica.ro

17 REVISTA REVISTELOR ,245.

Ca exemplu, e -analizat vol. XVI din colectiece cuprinde materiale ale diplomatiel ger-mane referitoare la China In' preajma anului1900 si din care reiese caracterul agresiv alpoliticii cercurilor imperialiste germane pentruacapararea pietelor Extremului Orient.

E. Engelberg, In Polilica NATO $iistoriogratia vest-germand despre problemelesec. XIX (nr. 3, p. 477-493) face o criticsaspra tezelor unor istorici vest-germani ca :G. Ritter, H. Rothfels, H. Heimpel, H. Au-brin. Th. Scheider, T. Rassov. In rolul deslujitori cu condeiul ai revansarzilor germani,acesti cercetatori se straduiesc sa demonstrezeidentitatea dintre revolutiile burghezo-de-mocratice din secolul trecut si razboaieleimperialiste din secolul nostru, dintre rolulPrusiei In unificarea Germaniei si pozitiaS.U.A. In pactul agresiv nord-atlantic ;iacobinii, militanjii marxisti si huliganiifascisti sint pus' pe aceeasi treapta si se faceapologia statnlui politist a lui Bismark si auniunii europene". In lumina invataturiimarxist-leniniste, autorul arata substratulacestor teorii" si caracterul for vadit reac-tionar.

Dintre materialele de is t or ie v echesemnalam miscelaneul lui P. Oliva, Cu privirela problema tiraniei grecesti vechi (nr. 4,p. 869-874) In care se face o discutie pemarginea unui articol al lui H. J. Diesnerprivind aceeasi tema 1. Autorul este de acordcu felul in care a fost prezentat In acest articolrolul vechii tiranii grccesti In lupta cu aristo-cratia gentilica, facind in plus o serie de preci-zari. Se subliniaza Indeosebi faptul ca drumullui Pisistrate pentru dobindirea puterii afost mult mai sinuos, trebuind alature mai!nth pe paralieni Impotriva pedienilor, apoidupa conflictul cu Megacles, pe diacrieniImpotriva paralienilor. Se arata de asemenearolul tiraniei vechi In dezvoltarea bazeloreconomies sclavagiste si se face o critics aspraIncercarilor de modernizare ale istoricului

1 H. J. Diesner, Probleme der alt-grie-chischen Tyranie, In Zeitschrift fur Geschi-chtswissenschaft", an. VI (1958), nr. 4,p. 841-849.

englez P. N. Ure, care pune semnul egalitatitIntre Grecia veche si Anglia Tudorilor sicalifica pe tirani drept marchant princes".

Dintre studiile de is t oric m e die,semnalam M. Unger, Bernard de Clairvaux $icruciada Impotriva slavilor din anal 1147'(nr. 1, p. 80-90), In care e combiltuta pozitiaapologetics a expansionismului, In spiritulreactionarului Institut de cercetAri rasaritenea istoricului vest-german W. Schlesinger 2.Misiunea cruciatilor germani era In realitatecotropirea teritoriilor din rasiirit; formula.:cristelnita sau moartca" insemna de faptpentru localnici subjugarea feudala saumoartea".

Feudalisului din Peninsula BalcanicA 11sint consacrate doua interesante stuclii :D. Anghelov, Relatiile jeudale $i tupta de clusato statele balcanice In evul mediu ttrziu (sec.XIIIXV) (nr. 6, p. 1283-1308) si E. WernerFormele rentei funciare to Balcani : istoriaagrard a Macedoniei $i a$a-nurnita crizd aleudalismului (nr. 2, p. 331-345). Prof.Anghelov, In studiul sau, analizeaza situatiacelor trei state balcanice imperiul bizantin,taratul bulgar si regatul sirb In evul mediutirziu, oprindu-se asupra principalelor clasedominante (senatori, inalti functionari civilisi militari, boieri, vlesteli, clerul Malt si o buns;parte din calugari) si exploatate (parioikoi,misthoi, eleutheroi, otroci, technitari, meropsi,sokolnici, In lupta de class, de parteataranimii se alatura si tirgovetii In specialIn Bizant. In cursul sec. XIII XV preci-zeaza autorul renta feudala a luat In fiecaredin statele balcanice Bizant, Serbia, Bulga-ria aspecte si particularitati specifice, aimbracat In diferite state forme distincte, Infunctie de condiiiile locale istoriceste consti-tuite. De accea nu putem sa vorbim in general,In Balcani, despre o renta feudala In evul mediutlrziu, ci trebuie sa tratam aceasta rentaaparte pentru fiecare din ccle trei state balca-nice" (p. 129 -1). In Bizant se constatA o tendinta

2 W. Schlesinger, Die geschichlliche Stet-lung der mittelatterlichen deutschen e-azegun, in Historische Zeitschrift", Munchen,CLXXXIII (1857), p. 517 si urm.

sa-si

.

vlshi).

www.dacoromanica.ro


spre renta In bani, in celelalte state domindrenta in produse. Distrugerea paturilor libereale tardnimil a lipsit statele respective deproducdtori directi si ostasi, grAbindu-lecaderea sub turd.

E. Werner porneste In studiul sat' de la ana-liza unei lucrdri mai vechi a lui D. Anghelov 1

trece In revistd pe marl' feudali din Balcani,insistind In special asupra marelui domeniubisericesc, reprezentat prin mandstiri ca ceadin Skop lie, Prilep, Prelovo, Chtetovo, Lesnovo

fundatille atonite Hilandar, Pantelimon etc.In ceea ce priveste o crizd a feudalismului"In aceasta perioadd, parerea autorului este canu se poate vorbi de o criza propriu-zisd, cinumai de o simply posibilitate, de o formaabstractd lipsitd de un continut real, si castare propune sd se renunte la acest termenimpropriu.

A. Mika, in Urmdrile sociale si politiceale miscarii revolufionare hustle in regiunileagrare ale Boemiei (nr. 4, p. 810-841) seocupd de un aspect mai putin cunoscut al-miscdrii husite si anume legaturile cu producd-torn agricoli. In aceasta perioadd se constata ocirculatie mai activA a marfurilor cerealiere,.ceea ce duce la o crestere a bunei stars aitdranilor Instariti. Datorita dezvolt drii renteibanesti, se intensified insd exploatarea maseloraservite, fapt care le face sd se aldture miscariihusite antifeudale.

Un interesant studiu de i s t o r i e m o-dernd este acela al lui Zsigmund Pal Pach,referitor la Ctleva traslituri caracteristice aleasa-numitei cal prusace to agricultura ungaraIn cea de-a doua jumdtate a secolului al XIX-lea(nr. 6, p. 1231-1255). Autorul face o

aplicare a tezei leniniste privitoare la cailedezvoltdrii capitalismului In agricultura dinUngaria si aratd ca in aceasta Cara inlaturareaformelor de aservire feudald a producatorilordirecti de la sate nu s-a facut de jos" decdtre democratia taraneasca, ci de sus" decatre aristocratia comunald liberald care s-aconstituit in clasd conducatoare In revolutia

D. Anghelov, Arpapm,te on/Omani:1u ceaepaa H cpeAaa MaRegomin, Sofia, 1958.

burghezd. Ca atare, eliberarea de servituteafeudald s-a deut lard Improprietdrire, Jar In1867 burghezia maghiard ajunge la un co mpro-mis fatis cu mosierimea fn cadrul dualismuluiaustro-ungar. Dezvoltarea call prusace Inagricultura Ungariei e analizatd comp arativcu starea din Rusia, insd in timp ce In aceastadin urmd situatia a fostexaminata si rezolvatdconcret de catre partidul marxist-leninist, InUngaria situatia a ramas confuza datoritaliniei oportunistc promovatd de social-de-mocratia de dreapta, de-abia dupd izgonirearegimului hortist putlndu -se pune bazeledesavirsirii revolutiei burghezo-democratice.

Dintre studiile de ist orie cont e m-porand semnaldm In primul rind H. Koller,Situafia miscarii muncitoresti din Franfa totimpul revolutiei din Noiembrie (nr. 6, p. 13211337) In care se analizeazd starea de avantrevolutionar existents In aceasta tars inperioada cuprinsa Intre sfirsitul anului 1918si inceputul lui 1919, dupd instaurarea puterilsfaturilor" In Germania ca urmare a victoriesMarii Revolutii Socialiste din Octombrie.Perioada este caracterizatd prin marl mani-festatii ale maselor muncitoresti mobilizate deziarul Humanity ", prin solidaritate frateascdcu revolutia socialistd din U.R.S.S. si miscarearevolutionary germand, prin respingerea planu-rilor interventioniste ale imperialistilor sl printransformarea Sectiunii Franceze a Ibterna-tionalei Comuniste in Partidul Comunist dinFranta.

Intr-un studiu de specialitate, W. Rugeface o critics asprd Istoriei Republicii de laWeimar" de E. Eyck (nr. 4, p. 725-754) sidenaturdrilor sAvirsite de acest istoric vest-german Intr-o problemd atit de insemnatd,deoarece asa cum o defineste istoriografiamarxistri istoria republicii de la Weimareste istoria luptei necurmate dintre reactiunesi progres, dintre fortele rdzboiului si ale pacii,dintre catastrofa si salvarea nationala".Dupd ce face o analizd a esentei evenimentelorsi o periodizare stiintifica, autorul aratA Inconcluzie ca lucrarea lui Eyck aruncil un vatasupra originei greselilor si catastrofelor con-temporane si falsified adevdrul. Prin aceasta

www.dacoromanica.ro


cititorul este orientat Impotriva dulmanuluide moarte al fascismului $i a salvatoruluinatiunii impotriva proletariatulut revolu-tionar si a partidului sau este Impins lasprijinirea acelorali forte care se straduiescastazi din nou In Germania occidentals sainstaureze o dictatura fatile a monopolurilorsi sa dezlantuie un al treilea razboi mondial"(p. 754).

Politica agrard a fascismului german camijloc de pregalire a celui de-al doilea rdzboimondial (nr. 6, p. 1205 -1230) form eaza obiectulunui studiu a lui Karl-Dieter Hoeft. Autorularata cum, asigurindu-si spijinul direct aljunkerilor $i al chiaburilor, cirmuitorii nazilti,Ia adapostul unor formule demagogicesinge $i pamint", comunitati agrare, gospo-

ereditare etc. au impus taranimil omunca istovitoare o mizerie crIncena, pentru

putea asigura rezervele de produse agricolenecesare pregatirii razboiului de agresiune.P.C. din Germania a demascat aceasta actiunesi a organizat Frontal taranesc" cunoscut1i sub denumirea de Frontal verde"Uniunea agrara" pentru a apara drepturilemaselor muncitoare de la tarn.

Studiile Criza din mai 1938 tn istoriografiagermand occidentald (nr. 1, p. 60-79), deK. Koeniger Cehoslooacia $i Munchen -ut(nr. 1, p. 23-59), de V. Kral analizeazasituatia interns $i externs care an dus laocuparea Cehoslovaciei de catre fascistiigermani In preajma celui de-al doilea razboimondial. Concluzia la care ajunge Koenigereste ca ala- numita criza din mai" n-a fostdeclt un pretext pentru hitleristi de a trece laactiune ; planurile fusesera tntocmite cu aniInainte si punerea for In aplicare a fost usuratade politica Impaciuitorista (policy of appea-sement) a politicienilor occidental!. Faptulreiese Ii mai clar din articolul lui V. Kral,In care e analizata complicitatea marii burghe-zii cehoslovace la aceasta actiune. Pentruconsolida pozitiile dupd pacea de la Versailles,aceasta burghezie se grabise pe de o parte sadecreteze o nationalizare" al caret singurstop era o concentrare 1i o centralizare cit maiaccentuate a capitalului, iar pe de alts parte

ducea o politica sovina de invrajbire a natio-nalitatilor conlocuitoare. Aceasta a slabitputinta de rezistenta In fata agresiunii hitle-riste, care a fost usurata si de renuntarea lagarantii" din partea statelor capitalisteoccidentale prin capitularea de la MUnchen.Singur P.C. din CehosloNtacia a cliemat maseleIa rezistenta armata In fata tradarii burgheziei.

A. Teichova analizeaza intr-un studiuIncercdrile anglo-germane pentru un cornpromissecret tn preajma celui de-al doilea rdzboimondial (nr. 5, p. 755-796). Este vorba deconvorbirile secrete anglo-germane dintre15 martie-21 august 1939 In care, nesocotin-du-se propunerile sovietice concrete de stavilirea agresiunii, se Incearca o tranzactie pe seamamicilor state In legatura cu pretentiile germanela spatial vital" 1i sfere de influents ".

Concluzia la care ajunge autorul este ca.Mama Britanie nu era dispusa sa cedezepozitiile ei economice, asa cum 11 pretindeaGermania. Imperialismul britanic nu este insaIn stare sa-si pastreze aceste pozitii In fatarivalului sau imperialist Para razboi" (p. 796).

In articolul Planut Barbarossa In politica$i strategia Germaniei hilleriste In 194011941(nr. 3, p. 529-552) se analizeaza planul decotropire a teritorillor de rasarit Intocrnit defascistii germani In 1940, o data cu proiectulSeelove" de invadare a Angliei. Plana'prevedea cotropirea Ii distrugerea U.R.S.S.printr-un razboi fulger, anexarea Ucrainei Iia celorlalte regiuni rasaritene, exterminareacomuniltilor exploatarea populatiei prin-tr-un regim colonialist sub supravegherea unorclrmuitori germani.

Un numar de studii Fr. KOhler, Ger-mania to perioada de la eliberarea de sub fugalfascist paid la fundarea Republica DemocrateGermane (nr. 3, p. 553-546), St. Doernburg,Cu privire la lupta pentru lichidarea puteriieconomice a capitalului monopolist din Germaniardsdriteand, 1945 -1940 (nr. 3, p. 484-528),S. Thomas, De la Comisia europeand deavizare" pind la violarea de Mire puterileoccidentale a tratatelor asupra sistemului decontrol $i a zonelor de ocupafie din Germania

darii

a -li

lI

ti

II

a-si

www.dacoromanica.ro

298 REVISTA REVISTELOR

(nre 4, p. 842-857) privesc probleme legatede constructia de stat economica din R. D.Germano, politica partidului, lichidarea bazelor

marii productii capitaliste, lupta Impotriva

opoziliei cercurilor militariste revanlarde

si a uneltirilor imperialistilor occidentali,

precum o Incercare de periodizare pe baze

marxist-leniniste a istoriei Germaniei In

perioada crearii bazelor socialismului.

Prin varietatea materialului publicat,

prin Insemnatatea problemelor prin seriozi-tatea trat5rii, cele case numere din revistaistoricilor marxisti germani aparute In 1959

constitute un Indrumator un instrument delucru deosebit de util pentru studierea dife-

ritelor ramuri ale disciplinei istorice.

L.P.Marcu

20

$i

si

§i

i

www.dacoromanica.ro

INSEMNARI BIBLIOGRAFICE

ISTORIA ROMINIEI

ERICH DUVONVY, Sighisoara, un orasmedieval, Editura tehnica, Bucuresti,1957, 196 p.

Lucrarea prezinta unul din cele maivechi orase ale lath sub toate aspectele, maiales eel arhitectural of urbanistic.

Se arata mai Intl asezarea geografica siimportanta cultural-istorica of economics aorasului, situat Intr-un cadru natural plinde pitoresc, cu izbitorul contrast Intre vecheaCetate de pe deal si Orasul de Jos, care-idau pe linga frumusetea peisajului un evidentcaracter medieval. Apoi se face istoriculorasului. intemeiat In sec. XII Intr-o regiunede stravechi asezari omenesti, burgul Schass-burg sau Sighisoara s-a dezvoltat de-a lungulsecolelor ca un oras de mestesugari of negustori,care, organizati In bresle, 1-au Intarit cu ziduri,i-au asigurat prosperitatea si 1-au facut centrulsasilor din Transilvania. Impletindu-se cuistoria Insiisi a Transilvaniei, orasul a parti-cipat la viata socials si politica a ei, devenindcentrul reactiunii nobiliare organizata InUnio trium nationum" In timpul marilorrascoale taranesti din sec. XV XVI. Loc almultor rascoale ale micilor meseriasi, calfe oflucratori Impotriva aristocratiei mestesuga-resti si negustoresti aliata cu fiscul regal Inexploatarea maselor, Sighisoara a ramas multavreme tipul orasului medieval, ferecat Intrepropriile sale ziduri si interese, cu faimaprin vestitii sai mestesugari, mai ales aurari,si Intinse legaturi comerciale. De abia dupa

revolutia de la 1848 1849 din Transilvaniaprin fnlaturarea privilegiilor feudale ale patri-ciatului sasec of prin libertatile economicecare au dus la destramarea breslelor, laaparitia relatiilor capitaliste s-a schimbatcaracterul economic medieval. Se face apoi oamply si interesanta descriere arhitectural-urbanistica a Cetatii. Cu vechile-i ziduri siturnuri, construite, Ingrijite si aparate demeseriasii breslasi, cu strazile, pietele, casele,monumentele de arta, dintre care eel maivaloros este biserica de pe deal, analizate cuvadita intentie de a solutiona problemelearhitecturale tehnice, pe care le ridica, seconchide ca Cetatea Sighisoarei rsmine unmonument de o Ins emnata valoare istoricasi cultural-artistica. Aceeasi descriere intere-santa se face si Orasului de Jos, format injurul Cetatii. Tipul de casa taraneasca fran-cond Intlinit aici, specific colonistilor germanicu transformarile ei impuse de Indeletnicirilemestesugaresti of comerciale ale acestora, caretip s-a generalizat, refine atentia autorului.In ultima parte se Infatiseaza viata actualaa orasului of perspectivele de viitor. Datoritamarilor transformari economice, sociale si

politice din Cara noastra, viata actuala aorasului se desfasoara astazi Intr-o atmosferade prictenie si colaborare, care a Inla-turat exclusivismul de altadata. Continuindsa fie astazi locul de Intilnire al popu-latiei rurale de diferite nationalitati dinImprejurimi, orasul traeste noua viata eco-nomics socialistd. Iar activitatea culturala a

www.dacoromanica.ro

250 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 2

orasului sporeste pe zi ce trece. Se aratilperspectivele de dezvoltare economics aorasului. Acum se construieste un combinatpentru industria ceramicei si sticlei, iar Inviitorul apropiat este proiectata crearea altorIntreprinderi, care sa valorifice resursele mi-nerale locale. Prin arhaismul arhitecturalurbanistic si pitorescul sdu deosebit elexercita o mare- atractie asupra tuturorcelor care vor sd cunoasca vechile orase aletarii. Se recomanda deci, ca planul de siste-matizare al orasului sd retpecte vechea luiInfalisare.

La sfIrsit se adauga o lista bibliograficasl un indice. Peste 100 de imagini din oral, oharts a regiunii, numeroase planuri vechi sinot ale orasului, machete si relevee ale monu-mentelor descrise shit Incadrate In expunere,fapt care usureaza Intelegerea si urmarireadescrierilor.

Desigur ca lucrarea, prin prezentareaorasului Sighisoara, Cu tot complexul sauarhitectural si urbanistic, educe o pretioasacontributie la cunoasterea orasului medievaldin Transilvania. Descrierea diferitelor influ-ente de stil In arhitectura, picture, sculp-tura, care uneori se suprapun In unul siacelasi monument, de posibilitatea a se poataurmari In mic evolutia hitregii arte a sasilordin Transilvania. Interesul pe care-1 prezintapentru istorie lucrarea consta-n aceea ca dinanalizarea sub aspect arhitectural si urba-nistic a acestui oral, unit In felul lui, sedefineste tipul orasului medieval transilva-nean cu elementele sale specifice, rezultatal unei Indelungate evolutii istorice. De aceea,prezentarea trecutului orasului este bine-venita.

Dar, deci autorul se straduieste s-oface eft mai completa, totusi neglijeaza uneleaspecte, care, dupe pArerea noastra, nu puteaulipsi. Asa de pilda, viata culturala a orasului,mai ales dupe introducerea Reformei, cindSighisoara devine un centru cultural impor-tant aldturi de Brasov si Sibiu, este neglijata.Au existat In oral o scoala germane, o tipo-grafie unde s-au tiparit carti, reprezentanti aiculturii germane, a caror activitate trebuia

mentionata. Apoi, arta aurarilor sighisorenia avut o faima mutt raspindita In sec. XVXVII. Piese de mare valoare artistica, existen-te-n inventarul multor muzee din lard sistrainatate au iesit din atelierele acestoraurari. Era necesar deci ca autorul sa consacreciteva pagini acestei arte pentru deplinainformare a cititorului. De asemenea legaturilecomerciale si politice ale orasului cu Mol-dova si Tara RomIneasca asupra caroraarhivele pastreazd marturii si s-au facutstudii, n-au fost aratate In mod suficient. Nuse arata In mod clar nici soarta popu-latiei bastinase romInesti existenta aid lacolonizarea sasilor si nici Imprejurarile,care an lnlesnit mai ttrziu patrunderea ro-minilor In viata economics a orasului. Deasemenea, lntructt lucrarea nu se mar-gineste doar la descrierea orasului medie-val, era necesar un titlu mai cuprinzator.

Prezentarea graficd corespunde In maremasura cerintelor sporite ale cititorilor. Eranecesar totusi, ca hartile si planurile sa albsindicate punctele cardinale pentru orientareajuste a asezarii orasului.

N.G.

C. VELICHI, Mezdmintele colonistilor bulgaridin 1830, in Romanoslavica, III, Bucuresti,1956, p. 117-135.

Referindu-se la comentarea de catre acad.P. Constantinescu-Iasi a unui asezamInt"al coloniilor bulgare alcatuit In 1857 autorulsubliniaza existenta altor asezaminte" Incadin anul 1830, care privesc pe colonistiibulgari asezati la not In urma razboiuluiruso-turc din 1828-1829. Af late la ArhiveleStatului din Bucuresti In fondul Vistieria, celedoua documente cuprinzlnd aceste asezaminte(iunie 1830 In Moldova si august acelasi an InTara RomIneascd) au fost publicate partialIn epoca respective. Autorul are acum prilejulsa le publice integral Insotindu-le cu un scurtcomentariu introductiv.

www.dacoromanica.ro


Astfel aflam ca In aprilie 1830, generalulKiselef cerea Divanului sa is masuri pentrureglementarea situatiei In care se afla un marenumar de bajenari bulgari trecuti In Princi-patele Romtne Inca din primele zile ale razbo-iului, si care initial se bucurau de o scutiretotald de once biruri pe timp de 8 luni de lavenirea lor. Primul asezamint este elaboratde Obsteasca Adunare a Divanurilor Moldoveisi ceea ce atrage Indeosebi atentia este minutio-zitatea elaborarii unui complex de masurimenit a asigure brave de munca boierilorromtni, iar prin Inlesniri fiscale temporare säatraga $i sa fixeze de pamIntul acestora peunii locuitori din sudul Dunarii fugiti de acolode insuportabilul jug al feudalilor otomani.Desi asezamIntul din Tara Romtneasca estemai putin Intins, Intocmit dupd chibzuireaObstestii Adunari a Divanurilor", el nu estecu nimic mai prejos declt cel din Moldova In aconsfinti legarea pe pamintul stapinului demosie" atlt prin dijma In produse pe care shitdatori a o cara In sat la locul ce se va aratade catre sta'pini" eft si prin cele 24 zile pe an.ce fiescare locuitor este dator a lucra stapi-nului de mosie".

Limitarea gospodariei proprii la o supra-fata anumita (o casa cu Ingraditura $i locpentru gradina de 400 stlnjeni pamint curat"),la un numar restrins de vite de munca (cincicapete de dobitoace"), enumerarea pe larg alucrului ce trebuie efectuat In cele 24 de zilede claca pe an, obligatia catre stapinul mosieide a-i face transporturi cu carul, de a-i planIn rate esalonate pe anii urinated In munca lapretul zilei avansul acordat In vite (boi,vaci, cai si alte neaparat trebuincioase la ceaInt II asezare") shit conditii care caraterizeazaInasprirea exploatarii taranimii In deceniile3 $i 4 ale secolului al XIX-lea, ca urmare anecesitatii producerii unei cantitati sporite decereale-marfa solicitata de dezvoltarea conti-nua a circulatiei banesti, a cresterii oraselor sicomertului international.

In schimbul unei scutiri fiscale completepentru primii 3 ani si a unei Inlesniri la juma-tate In urmatorii 7 ani, statul, instrument atmosierilor si manastirilor, marl proprietari

funciari, asigura Intarirea economics a aceloraale carer Interese le serveste prin aplicareafortei (... pIrcalabul ... va trimite asupraraului de plata bajenar un dorobant sprelmplinire ... dorobantul trimis nu va pricinuinici un fel de paguba satului, et va trage dreptla cel zabavnic de plata, care spre ostnda sa vaIndatora sa hraneasca pe dorobant si calul luipina ce Isi va istovi datoria").

Sint publicate de asemenea si PrIvilegiileacordate slivnenilor pentru Intemeierea ora-sului foul Sliven'"' precum $i o Instiintare"prin care se amintea coloniltilor bulgari la20 septembrie 1834, conditiile In care li s-aperatis asezarea, Indatoririle ce be au precum$i modul In care vor fi sanctionati pentruneindeplinirea obligatiilor ce le-au fost impuse.

Prezentarea acestor documente pretioasepentru Intelegerea situatiei social-economice atarilor romine In prima jumatate a secoluluiat XIX-lea ar fi interesat mai mutt data peMO evenimentele politice care au dus laelaborarea lor, s-ar fi facut si o succintaanaliza a conditiilor social-economice carele-au generat, In lumina lucrarilor clasicilormarxism-leninismului cu privire la descom-punerea feudalismului $i aparitia relatiilor deproductie capitaliste.

L. Sl.

TAPPE E. D., A rumanian manuscriptmiscellany in the John Rylands Library,extras din Bulletin of the John RylandsLibrary", vol. 42, no. 2, March, 1960,p. 481-492.

John Rylands (1801-1888) a fost unbegat industrias englez, din averea caruiasotia a Intemeiat In 1899 o biblioteca laManchester, renumita mai ales prin colectiirare de manuscrise si carti vechi. In BibliotecaRylands, E. D. Tappe, lector de limba Siliteratura romlna la Universitatea din Londra,a descoperit un manuscript miscelaneanromtnesc de format mic (235 x 180 mm), carecuprinde urmatoarele texte religioase : Mi-

www.dacoromanica.ro

252 1NSEMNARI BIBLIOGRAFICE 4

nunile Maicii Domnului" In versiunea luiAgapie Landos, 'ApaperoALSv aca'rvicr, ti-'Arita la Venetia, 1641 (1. 3- 105 °). De laf. 106 150° shit copiate rugaciuni, fabulele(pildele") din cunoscutul roman medievalVarlaam si boasaf", Minunile sf. Nicolae"si alte povestiri cu continut laic (Istoria unuiimparat foarte stump "). A treia parte amanuscriptului Incepe cu 1. 151 si cuprindeptna In sfirsit (f. 178°) texte de oratorie reli-gioasa funeral* hagiografice si interpretariliturgice, acestea din urma copiate din carteaPreofia, tiparita la Rimnic In 1749.

Manuscriptul a lost copiat, dupe cum searata In mai multe insemnari (f. 147°, 155°,178°), de cunoscutul carturar din Transilvania,Matei Voileanu, to lunile maidec. ale anului1768: le-am scris eu logofatul Mathei Voilea-nul BatrInul, chid am sazut In $oimusul

romlnesc, in anul 1768, dec. 31". Acest ms.-a facut parte din biblioteca lui Moses Gaster,Invatatul filolog, istoric literar si folcloristromln, expulzat In mod abuziv, de guvernulliberal, in 1885. Ca o completare a studiuluilui E. D. Tappe, In special la p. 490-492,unde se publics to apendice" lista manuscrise-lor ramase de la Match Voileanu BatrInul(a fost si un Matei Voileanu junior"), adaugca Biblioteca Acad. R.P.R. mai poseda ms.3399 (anul 1748-1749) si mss. 2955 (anul1758) ramase de la acelasi carturar : primulms. cuprinde povestiri din hronograf si dinpateric, al doilea ms. tontine Psaltire cutile".

Studiul lui E. D. Tappe este pretios sifolositor celor care studiaza cultura si litera-tura romineasca medievala.

ISTORIA U. R. S. S.

K pecmbaucKoe asualeanze e Poccuu 1890-1900 ea. Culegerc de documente sub re-dactia lui A. V. $apkarina, Ed. pt. lit..social-economieil, Moscova, 1959, 747 p.

Pentru a intelege miscarea taraneasca dinanti 90 ai secolului al XIX-lea, cauzele apari-tiei si particularitatile de dezvoltare ale acestqmiscari, este necesar sa avem In vedere prin-cipalele trasaturi ale vietii social-economicedin acea perioada.

La sfirsitul secolului al XIX-lea, Rusiatarista a pasit In urma altor tari capitalistela imperialism. In ultimul deceniu al secoluluial XIX-lea industria ruse a Meat un salt Indezvoltarea sa. Cele mai marl succese s-auobtinut fn domeniul metalurgiei, industrieide combustibil ; au crescut centre not indus-triale ca cele din Donbas, Krivorojie, Bacu.Valoarea globala a productlei industrialecare a reprezentat In anul 1890 1502,7 mil.ruble, a atins In 10 ani suma de 3005,9 mil.ruble. Prin concentrarea industriei si amuncitorilor la cele mai man uzine si fabrici,Rusia a Intrecut Germania, care In acel timp

D. S.

era cea mai Inaintata tars din Europa dirrpunct de vedere industrial.

Cu toata dezvoltarea sa economica Rusiaramtnea in urma principalelor tan capitaliste.Cauza acestui fapt o constituia multiplele rat-Era-site feudale In viata economica, politica si cul-turala a tarn. Prin lichidarea iobilgici, s-autreat premisele necesare pentru dezvoltarearelatiilor capitaliste si fn agricultura. Insatul rus a avut toe un proces netntreruptde ruinare a taranimii, de diferentiere. Capi-talismul in agricultura ruse s-a dezvoltat incetsi chinuitor pentru masele Wanes ti.

Cea mai importanta particularitate agospodarici mosieresti la sfirsitul sccoluluial XIX-lea era mentinerea sistemului dijmeila tarla, cauza principals a ramtnerit inurma a agriculturii. 0 alts cauza a situatielgrele a taranimii an fost ratele enormede despagubire, care erau de doua on maimarl decit rentabilitatea gospodariei. Aiclse adaugau si diferite impozite catre statsi zemstva si de asemenea corvoadele.

In aceste conditii social-economice sipolitico se dezvolta miscarea taraneasca din

.*

www.dacoromanica.ro


ultimul deceniu al sec. al XIX-lea. In corn-paratie cu miscarea tArdneasca precedents,-miscarea deceniului 10 avea trasaturi not siimportante : ceea ce este caracteristic, aceastamiscare avea lac nu numai spontan, ci si subinflirenta miscarii muncitoresti. Formele siscopul manifestarilor tilranesti se schimbauin functie de conditiile locale si de timp.

Documentele din aceasta culegere au fostdescoperite In Arhivele Centrale Istorice deStat din Moscova si Leningrad. Au fost cer-cetate fondurile Consiliului de Ministri, Minis-terului de Justitie si Ministerului AfacerilorInterne (Departamentul politiei, Sectia dezemstvii, Departamentul afacerilor generale).Lea mai mare parte a documentelor an fostdescoperite In fondurile Ministerului AfacerilorInterne sub conducerea c5ruia se gaseautoate organele importante care dirijau viatainterns a statului. Documente valoroase caredezvaluie tabloul situatiei economice a satuluislut jalbele taranilor asupriti de catre mosierisi autorit5tile locale. Jalbeic taranilor sint1110 de obicei intocmite de avocati, decinu totdeauna reflectau exact starea de spiritcare domnea In rindul tardnimii.

Izvoarele de bazd care ne informeazlconcret despre aparitia, dezvoltarea si rezul-tatul tulburdrilor tdranesti slut informarile.guvernatorilor, sailor jandarmeriilor guber-niale, ddrile de seamy anuale ale guvernato-rilor Inaintate tarului, rapoartele procurorilor,rapoartele Ministerului Justitiei si MinisteruluiAfacerilor Interne.

Aceste documente au fost analizate critic,avind In vedere caracterul for de clasd. Infor-m idle guvernatorilor despre miscarea tard-neasca an fast Intoemite imediat dupil fapteleconcrete si contin un material concludent.Rapoartele anuale ale guvernatorilor vorbescmai mult despre numdrul populatiei, despresituatia industriei si agriculturii. Acolo undese aminteste despre tulburdri tdrilnesti, cau-zele for sint ardtate unilateral si foarte desse ascend proportiile lor. In culegerea sus-amintita se publics acea parte a rapoartelor

In care intr-o oarecare masurd se vorbeste demiscarea taranilor.

Importante shit informarile sefilor jan-darmeriei guberniale intocmite pentru depar-tamentul politiei, ca documente secrete; elearatS mai profund cauzele st caracterul lupteitarilnesti, dezvaluie situate Brea de la sate :lipsa de pdmint, foametea, abuzurile functio-narilor si altele.

0 importanta grupa a acestor documentescoase din fondul Ministerului de Justitie,incluse In culegere, grit materialele emise decdtre procurori. In majoritatea cazurilor,aceste documente redau un tablou mai veridical tulburiirilor tardnesti, insistind asupra cau-zelor for si asupra etapelor de dezvoltare.De asemenea, In aceste documente slut demar-cate actlunile si abuzurile autoritAtilor locale.Totusi, si ele trebuie analizate critic, avtndIn vedere caracterul for de clasd.

In baza circularei Ministerului de Justitiedin 7 iulie 1898 au fost facute corapoarte cuprivire la tulburdrile tardnesti din perioada1 ian. 1896-1 iulie 1898 (doc. nr. 150).

In culegere sint incluse si citeva materialecu caracter juridic provenite de la instanteleinferioare, materiale care dau o imagine maicuprinzatoare a miscarii tariinesti.

Documentele din culegere shit aranjatepe ani, tar In interior sint sistematizate pegubernii. Afars de aceasta documentele shitunite printr-o tema comund, tar in interiorultemei slut asezate in ordine cronologicS.Documentele au adnotatii In care se arataadresantul si de tine an fost emise; eleshit datate dupA stilul vechi. De asemenease aratA unde shit pastrate si data au maifast sau nu publicate.

La sfIrsit se dau anexe In care sintenumerate documentele, culegere de legicu scurte rezumate, cronica miscarii taranestiIn Rusia pe perioada 1890-1900, inditegeografic si nominal. In cronicA se aratS sipublicatiile anterioare.

E.B.www.dacoromanica.ro


N. A. BAKLANOVA, swneu-rcasc ICa.e.ubtl£06b1X eo emo-poii noizoeune XVIII B. IC ucmopuuOop.mupoeauua pyccnoti 6yp ascyaauu,Ed. Academiei de Stiinte a U.R.S.S., Mos-cova, 1959, 292 p.

Interesanta monografie a cercetdtoareisovietice N. A. Baklanova, cu privire la dez-voltarea afacerilor comerciale vi Indus trialeale familiei Kalmlcov din Nijni Novgorod,In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,constituie o contributie din cele relativ Incaputine la numar In istoriografia sovietica, adusala cercetarea monografica a evoluttei unorIntreprinderi cu caracter comercial vi indus-trial, cu privire la istoria formarii burghe-zici ruse.

Cartea cuprinde 5 capitole, are o intro-ducere vi concluzii. In anexa slut date 9documente, uncle din ele Mud alcatuite dinmai multe acte. Un indite al numelor de locurivi altul al numelor de persoane, precum viun glosar al termenilor vechi vi necunoscutiIntregesc vi fac cititorului vi mai accesibildaceasta carte a card expunere este destul deatragatoare, cu toate ca autoarea a avut laIndemInd un material arid vi In multe pri-vinte incomplet. Cele 16 ilustratii, reprezen-tind stampe, gravuri vi scrisori contemporane,slut binevenite In cadrul unei lucrari deacest gen.

Autoarea Incepe monografia cu expunereaistoricului Intreprinderii familiei celor treifrati Kalmtcov. In deceniul al 7-lea avindo situatie Inca modesta In slobozia manastiriiBlagovestensk de ling Nijni Novgorod,deja In deceniul al 9-lea KalmIcovii sebucura de o reputatie de mari negustori viantreprenori. Evolutia Intreprinderii for esteurmarita In carte de la Inceput pfna la sfIrsitpc baza materialului inedit din arhiva familiei.Prosperitatea Kalm/covilor s-a datorat lipseide scrupule In folosirea mijloacelor de a realizaclstiguri, spiritului for Intreprinzator, dar vi

masurilor protectioniste ale guvernului. Acestlucru se vede mai ales In capitolul II carese refers In Intregime la dezvoltarea rete-

lei Intreprinderii vi la metodele de conducere-a acesteia (p. 34-61).

Capitolul III, eel mai mare vi cel matimportant, are vase parti, fiecare avlrid caobiect un alt aspect al problemei.

Luind In antrepriza mai Intli transpo'rtulvi livrarea de pelte de la gurile fluviului Volgapins la N. Novgorod vi mai departe pind laMoscova, KalmIcovii Incep sa faca negot maiIntli cu pestele de prisos, apoi vi pe cont pro-priu. Initial acest negot al for este IntImplator,apoi el devine tot mai sistematic, pfna ce setransforms In Indeletnicire permanentd vipracticata pe scars Intinsa (p. 61-75).

Necesitatea unor cantitati Insemnate desare la cons ervarea vi transportul pesteluia facut pe Kalmicovi sa -vi organizeze pro-curarea ei, iar de aci au trecut la folosireasarii In scopuri de afacere. Ei au ajuns sa albamagazii stabile pentru comercializarea sariiYn numeroase localitati de-a lungul Volgai.Realizau venituri Insemnate, folosind sareavi ca mijloc de plata In loc de bani, pentrucarausii angajati la ei (p. 75-83).

Luarea In antrepriza a transportului decereale pentru Astrahan vi luarea otcupulutde stringere a darilor In cereale de la populatianerusa a facut din Kalmicovi mari antrepre-nori, cu o sfera de activitate extinsa pina laCaspica vi pina la gurile Donului (p.84-95).Luarea In antrepriza a Anzarii bauturilor afacut de asemenea din ei mari scupscicicare numai din acest negot realizau 50-100venituri. Cazul KalmIcovilor atesta Inca odata fenomenul constatat In legatura vi cualte Intreprinderi similare ca povarnagii viantreprenorii de bauturi au jucat un rol deseamd ca factori care transferau capitalu-rile In Intreprinderi cu caracter industrial(p. 96-108).

Necesitatile crescinde ale transportuluimarfurilor for au determinat Yn cele din urmape Kalmlcovi sa renunte la corabii Inchiriatevi sa -vi procure corabii proprii. Existau maimulte lantiere pe Volga In care taranideja specializati construiau corabii pentrucasa comerciala a Kalmicovilor. Kalmicoviimai faceau comert destul de Intins vi cu

aesmenbtiocmb

www.dacoromanica.ro

7 INSEMNAR1 BIBLIOGRAFICE 255

orientul, aducind covoare, matAsuri, piei, pos-tavuri (p. 123-130).

In concluzie, reiese ca otcupurile cons-tituiau baza intregii Intreprinderi a Ka lml-covilor. Volumul mare al transporturilorefectuate de ei arata ca s-au dezvoltat legatu-rile interregionale.

In capitolul IV (p. 131-172) este vorbade categoriile de lucratori angajati Ia Intre-prinderile Kalmlcovilor. Pe baza datelordin materialele studiate, autoarea ii impartepe lucratorii angajati la Kalmicovi In treigrupuri. Primul grup, alcatuit din lucratoriIn transporturi, se imparte la rindul sau Incorabieri care transports sare si alte marfurisi In carausi care efectueaza transportul ace-lorasi marfuri iarna, cu sania. Din grupulal doilea fAceau parte lucratorii care deser-veau diferite sectoare de activitate a Kalmi-covilor (p. 166-169). Lucratorii din acestedoua grupuri erau angajati ca salahori. Oame-nii cumparati si aserviti, alcAtuind al treileagrup, erau folosill la treburile casei. Rolulcel mai de seams dintre toate categoriile delucratori, 1-au jucat Ia Inflorirea Intreprin-derii Kalmicovilor corAbierii si carausii.

Angajarea lucratorilor prin zapis,ca si In alte cazuri similare din Rusia, arataca se produce fenomenul largirii pietei forteide munca, determinate de cresterea produc-tiei. Autoarea cartii gaseste in aceasta o carac-teristicA a acumularii primitive a capitaluluiIn Rusia.

In ultimul capitol shit prezentate trasa-turile afaceristului negustor si industries dela sfirsitul secolului at XVIII-lea" adica :viata particulars, conceptiile, relatiile Kalmf-covilor. Aid shit prezentate datele privitoare]a cAmatiiria, rapirea de copii si furturi prac-ticate uneori de Kalmicovi.

Casa KalmIcovilor a prosperat datorita,printre altele, si politicii guvernului de acor-dare de privilegii antreprenorilor. Lipsa insaa unui capital circulant si lipsa ins titutielcreditului In general, far In cazul Kalml-covilor sf lipsa de mosii, a contribuit din p1Mla decaderea rapids a Casei KalmIcovilor,chip numai 35 ani de existents.

Importanta monografiei constl In faptulcA ea ilustreazA uncle teze generale privindacumularea primitive a capitalului si for-marea pietei pe Intreaga Rusie, In stadiulei

CercetAtorul romin gilseste In aceastacarte un bun exemplu In ce priveste metodade studiu aplicatA la cercetarea monograficaa evolutiei unor Intreprinderi particulare.La noi asemenea probleme au fost studiateprea putin, deli materiale de arhive exists.Case comerciale si de antrepriza ca acelea aleHagi Ianusestilor, Hagi Pop, ale Meita-nilor, Sachelarilor s. a. din Tara Romineasca(existente In primele decenii ale secolului alXIX-lea) pot fi obiectul unor cercetilri degenul monografiei istorice prezentate.

ISTORIA IJN1VERSALA

IOSEF MACUREK, K otdzce ceske listinga ceskd kancelare na dvore uherskeni v2 pol. 15 stolett (v letech 1486-1490).(In problema diplomei cehe si a cancela-riei cehe la curtea ungara In a 2-a juma-tate a sec. XV (In anii 1486-1490)),In Historick Casopis (Revista istorica),1958, VI, nr. 4, p. 560-569.

Pe baza unor acte noi, descoperite Inultimii ani, autorul stabileste cA limba cella

S.I.

a Post folosita In cancelaria regale ungarA,fiind impusa de necesitati practice, de rela-Iiile Ungariei cu tarile cehe si cu populatiaslovacA trAind in interiorul Ungariei, ca si delegAturile cu garnizoanele maghiare, afla-toare In Ungaria sau In afara ei si care constauIn mare parte din elemente slave (cehe, sir-besti, croate). In legaturA cu aceasta prof.Macurek publicA in note citeva acte cehestiprovenind de la regele Vladislav, din anii1493-1495, referitoare la mercenarii cehl

Initial.

aici,

www.dacoromanica.ro


afldtori In garnizoana Timisoara sl sttnd subcomanda lul Ivan de Sloupnie capitaneusaulicorum regalium bohemorum". Ei erauangajati In apararea Timisoarei si BanatuluiImpotriva pericolului turcesc, dtnd ajutorIn aceasta actiune renumitului comandant1e osti Pavel Chinezul. Se pare ca ei fac partedin ramasitele renumitei legiuni negre" amercenarilor cehi distrusa In 1492 de banul deTimisoara Pavel Chinezul si care an continuatsd stea In slujba regelui Vladislav In partileTransilvaniei (Cf. M. Dan, Cehi, slovaci siromini in veacut XIIIXVI, Sibiu, 1944,p. 166, n. 33). Actele not publicate de autorsi dovedind rolul militar al ostasilor cehi lasfirsitul sec. XV In partile Timisoarei provindin Arhiva Centrals de Slat din Praga, SeetiaCarintia-Ungaria.

M.D.

Archivalische Forschungen zur Geschichteder Deutschen Arbeiterbewegung" DieAuswirkungen der Ersten Russischen Revo-lution von 1905 -1907 au/ Deutschland.Berlin, Ed. Rutten-Loening, 1951 -1956,vol. 2/I si 2111, LXXVI - 335 si LXIII

351 p.

Sarbiltorirea implinirii unei inmiitati desecol de la izbucnirea prime' revolutii ruse, aprilejuit initierea publicarii celei de-a douaserii de volume de documente In legaturd cuistoria miscarii muncitoresti germane, litchi-

influentei revolutiei din 1905-1907asupra Germanici. Dupa cum observa prof.Leo Stern, redactor responsabil al colectiei,pozitia clasei muncitoare germane In timpulrevolutiei ruse din 1905, face parte dintre celemai valoroase traditii de lupt5 din istoria ei,tar studierea stiintifica a adevarului istoricobiectiv privind influentele primei revolutiiruse asupra Germaniei constitute o sarcinade onoare a istoricilor germani progresisti".

Primele dour' volume din aceasta serie.cuprind aproape 300 de documente acte

oficiale ale ministerelor si ale politiei, articolede presA, dezbateri parlamentare etc.oglindind radicalizarea clasei muncitoare ger-mane sub influents evenimentelor din Rusia,pozitia conducAtorilor social-democratiei ger-mane, activitatea autoritdtilor in scopulInabusirii avIntului revolutionar al maselorprecum si sprijinul pe care acestea 1-au datIn spiritul solidaritatii Internationale proletare,revolutiei ruse. Dour' Intinse articole semnatede principalii colaboratori ai prezentei publi-catii completeazd materialul documentar. Dealtfel, insesi documentele, selectionate dincadrul unui fond extrem de bogat °tin-duite cronologic In primul volum si peprobleme In cel de-al doilea, depdsese prinaceasta sarcina unei simple publiedri dematerial arhivistic.

Izbucnirea revolutiei ruse In ianuarie1905 a 14:Asa clasa muncitoare german Inplina lupta pentru revendicAri economice sipolitice. Documentele atesta cresterea miscdriigreviste In lunile urmatoare, atit in provin-elite apusene, eft mai ales In rdsdritul Germa-niei, In Silezia, Saxonia si regiunea Berli-nului. Actele oficialitatii prusace, printre carenumeroase rapoarte diplomatice din Peters-burg, oglindesc adinca ei neliniste to fatacresterii avIntului revolutionar al maselor.Mdsuri politienesti si deplasari de trupe,Inasprirea teroarei precum si satisfacereaunora dintre revendicarile grevistilor cunos-cuta politicA a biciului si a plinii cu zabar"aveau ca stop stavilirea Intinderii valuluide greve pentru ca sclnteia sal nu treacd inGermania".

Revendicarile economice ale proletaria-tului german s-au Impletit cu actiuni anti-militariste, Cu lupta pentru reforma electo-raid si cu actiuni de solidaritate si ajutor pentrurevolutionarii rusi si polonezi. Documenteledovedesc ca In tot cursul anului 1905 s-a puscu acuitate problema grevei generale politice,forma superioard de luptd, aplicatii en succesde proletariatul rus. Dar conducerea oportu-nistd a sindicatelor si a partidului social-democrat german s-au Impotrivit cu Inver-sunare adoptdrii ei, la congresele de la KOln,

+

nata

.

www.dacoromanica.ro

9 INSEMNARI B113LIOGRAFICg 257

Jena si Mannheim. Aripa dreapta a parti-dului In frunte cu oportunistii LegienBomelburg precum centrul condus deKautsky au considerat revolutia rusa ca un.ecou intirziat al revolutiilor burgheze si nuau vazut in ea o revolutie de tip nou, prole -tarA. Cu atit mai valoroasA $i mai revolu-tionara a fost atitudinea aripil stingi a parti-dului, asa cum se oglindeste ea in documente,In frunte cu K. Liebknecht, K. Zetkin,R. Luxemburg si F. Mehring, care In practicarevolutionary s-au apropiat de bollevici sis-au situat in fruntea aspiratillor clasei mun-citoare germane. Documentele atesta faptulca lupta parlamentara a social-democratiei,sprijinita de presiunea maselor printre altelepregdtirea grevei feroviarilor a zadarnicitplanurile imperialiste ale guvernului deinterventie in Rusia 1-au obligat sa cedezein timpul crizei marocane din 1905. Agitatiaanti - militarists dusA in rindurile tineretuluia produs o profunda neliniste In cercurile ofi-dale.

0 puternic& lupta parlamentara a dussocial-democratia germana impotriva inten-jiilor guvernului de a expulza refugiatiipolitici rusi. Documentele atestA cy in regiuneade granita muncitorli germani colaborau curevolutionarii polonezi. S-au organizat trans-porturi clandestine de tiparituri revolutio-nare, arme si explozibil. Politic prusacd adescoperit confiscat la Berlin depozite dearme organizate de bolsevici cu sprijinul unormembri ai partidului social-democrat german.

Punctul culminant al cresterii avintuluirevolutionar al clasei muncitoare germanese situeaza In luna ianuarie 1906. Cu ocaziaimplinirii unui an de la izbucnirea revolutieiYn Rusia, au avut loc mart demonstratii deprotest si solidaritate. Numai In Berlin anavut loc 95 de intruniri de solidaritate curevolutia rust'. Documentele oglindesc faptulcA proletariatul german era pregAtit pentruizbucnirea grevei generale. Conducerea parti-dului social-democrat a interzis !ma demon-stratiile de stradd. Pentru trAdarea de cAtreconducerea partidului a aspiratiilor claseimuncitoare, este semnificativ faptul cA acte

17 e. 4741

oficiale apreciaza cu satisfactie cuvintarileWI August Bebel ca foarte moderate" deliacesta, cu citeva luni inainte, declarase inparlament cA proletariatul german va stisa vorbeascA ruseste" cu clasele dominante.

Volumele prezentate contin de asemeneamaterial referitor la descreiterea valuluirevolutionar din Germania In a doua jumatatea anului 1906. Printre ele, numeroase docu-mente privesc greva marinarilor de pe Elbadin octombrienoiembrie 1906. Un indiceonomastic dezvoltat completeaza fiecare volumin parte si faciliteaza utilizarea materialului.

R. P.

HANS HALM, Habsburgischer Osthandel im18. Jahrhundert osterreich and Neuruss-land (II): Donauhandel und-schif land1781-1787. Mit einer Karte, Isar Verlag,MOnchen, 1954, 219 p.

Problema extinderii comertului austriacin sud-estul Europei folosind navigajia flu-vial& pe Dunare la sfirsitul sec. XVIII a fostobiectul cercetarii unor istorici mai vechi(N. Iorga, Gheron Netta) fie prin cercetareadirectA a Arhivelor din Viena, fie prin interpre-tarea corespondentei diplomatice si a rapoar-telor consulare austriace din anii 1782-1797publicate in colectia de documente Hurmu-zaki (vol. XIX, partea I).

0 lucrare recent aparuta aceea pe careo prezentAm se ocupa de comertul si navi-gatia austriaca pe Dunare in anti 1781-1787aducind date not referitoare la extindereacomertului austriac in 'raffle Romine la sill.-situl sec. XVIII. De fapt, aceastd lucrare con-stituie volumul II al unel lucrari mai marlrelativ la relatiile ruso-austriace in sec. XVIII.Primul volum a aparut la Breslau in 1943 $itrateazA navigatia $i comertul austriac peDunare in sud-estul Europei in mill 17181780.

In lucrarea de Rita redactatA pe baza docu-mentelor manuscriselor inedite din arhi-

pipi

al

pi

p1

www.dacoromanica.ro


vele vieneze (Arhiva Milliard, Arhiva Natio-nale, Arhiva Consiliului de Stat, Arhiva Can -celariel de stat, Arhiva Curtii Imperiale etc.)se Incearcd o prezentare a politicii corner-ciale austriace In anii 1781-1787, adicA ime-diat dupa Incheierea aliantei secrete dintreAustria si Rusia cu privire la Impartirea Impe-riului Otoman. Sprijinita pe aceasta alianta

pe baza acordurilor Incheiate cu Turcia,Austria a urmdrit sd acapareze dintr-o lovi-turn pieta interns a Tarilor Rom hie, a Peninsu-lei Balcanice, a regiunilor din sudul Rusiei,folosindu-se de dreptul de navigatie liberdpe Dundre.

Intreaga lucrare cuprinde cinci capitoledin care primele trei se ocupd de activitateacompaniei austriace Willeshoven (p. 7-150).Faptele expuse de autor nu shit complet noipentru cercet5toril nostri. Meritul lucrdriiconsta In ImbogAtirea informatiilor cunoscutepind acum referitoare la : proprietarul corn-panic' Anton Matthaus Willeshoven, la asocia-til sal comerciali din Constantinopol (PietroFabri) Viena (Ignatz Rutter), la cdpitanulGeorg Lauterer conducatorul celor cloudexpeditil nautice din 1782 $i 1783, la inter-mediarul Companiei din Constantinopol Iohan-nes Frohding. Pe lIngd amdnuntele extrase dinjurnalul de bord al cdpitanului Lautererexplicatia infiintarii consulatelor austriace dinBucuresti si ca o consecinta a primeiexpeditii a acestor companii se aratA activi-tatea agentilor companiei pentru 1nfiintareade comptoare nu numai in porturile dund-rene, ci pe tarmul de nord al Wadi Negre

In special la Kerson In orasele dinsudul Rusiei $i din Moldova. In aceste comp-toare urmau sd fie depozitate cantitati marlde lemn de constructie, de came saratdvin destinate circuitului comercial.

Date not se dau cu privire la numarul,tonajul vaselor $i la cantitatea de marfuritransportate de vasele austriace care au calla-torlt pe Dundre In aceasta perioadd Si peMarea NeagrA arborind drapelul national.In legaturd cu decdderea companiei Willes-hoven autorul ajunge la concluzia ca ea s-adatorat : Upset de bani pe pieta interns a

Rusiei si mai ales la Kerson din 1783 si ati-tudinii ostile a negustorilor rusi.

Din invatamintele trase pe margineaactivitatii companiei comerciale Willeshovenrezulta ca obiectivul principal al politiciiaustriace nu era alit acapararea pietii internea Tarilor RomIne cum s-a crezut pInd acum,ci acapararea -pietii de pe t Armul de nordal Marii Negre intre gurile Dundrii gurileNiprului, lntr -o perioadd cInd hanatul tate-rilor din Crimeea intrase In plind descom-punere cind Austria vedea clar perspectivelealipirii acestei regiuni la Rusia, ceea ce de fapts-a realizat In anii ce au urmat.

In continuare autorul prezinta activi-tatea companiei comerciale si de navigatiepe Dundre, precum pe aceea a lui IgnatzRutter consulul general austriac la Kersondin 1784 Wind Ia izbucnirea rdzboiului ruso-turcIn 1787 (p. 150-182). Problemele pe carele tidied Hans Holm se referd la oscilatiilepoliticii comerciale austriace in sud-estulEuropei In urma esecului companiei lui Willes-hoven. Astfel, rezulta ca dupA 1784 chid s-auprabusit Incercdrile pentru acapararea pietiidin regiunile din nord ale Mara Negre, Austriaa Incercat ulterior sA acapareze piata dinregiunile de apus ale Mdrii Negre. Toate actiu-nile agentilor comerciali ai consulilor Aus-triel stabiliti In orasele $i porturile MarlNegre, precum In Tarile Romine tindeau larealizarea acestui obiectiv. Acum ne putemexplica numeroasele planuri minutios alca-tuite de Wenzel Brognard alti agenti aus-triaci asupra gurilor Dundrii tarmului deapus al Mdrii Negre, cunoscute istoricilornoltri. De asemenea se dau date noi cu privireIa activitatea negustorilor Andrea Dellaziasi Domenico Brighenti care au organizat nunumai transporturile regulate de marfuri siOh-A.0d pe Dundre intre Viena Galati, etsi mai departe pe Marea Neagra pIna la Cons-tantinopol Kerson In anii 1786-1787.

In lucrarea de feta autorul Incearcd defapt sA motiveze numai pe baza documentelordin arhivele austriace insuccesul negustoriloraustriaci sustinuti de Guvernul central de aacapara Intreaga piata de desfacere din

$i

$i

si

Iasi

sisi

si

si$i

si

si

si

$i

$i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

11 INSEMNARI I3IBLIOGRAFICE 259

rasdritul Europe'. Lipsa din documentarealucrArii a materialelor din arhivele rusestilace ca teza autorului sa alba un caracterunilateral si insuficient sustinuta.

In Incheiere se face o expunere asupraobiectivelor comertului austriac In PeninsulaBalcanice In prima jumatate a sec. XIX cindel a ajuns la Inflorire datorita faptului canu mai era concurat de activitatea negusto-rilor rust.

In anexa se dau mid studii referitoare :unul la calatoriile capitanului Lauterer In1783 de Ia Galati pe Marea Neagra, MareaEgee si Marea Adriatica spre Durazzo ; altulo biografie a cepitanului Iohann von Tauferer ;In fine biografia consulului general austriacdin Kerson, Ignatz Rutter. Lucrarea se Incheiecu un indice de izvoare si un altul de numegeografice si de persoane.

C. S.

G. JORDANIA, Otcepxu 143 ucmopuu g5pan-iso-pyccxux omuotuenuti, Tbilisi, Ed. Aca-demiei de $tiinte a R.S.S. Gruzine,1959, 465 p.

In prima parte a lucrarli autorul aratacum au luot nastere relatiile comerciale si poli-tice Franco -ruse la sfIrsitul secolului XVI siInceputul secolului XVII. In aceasta perioadaexistau in Rusia numerosi negustori francezi,iar legatura Intro cele doua guverne se faceaprin scrisori trimise prin curieri. In 1615-1616 a venit In Franta misiunea lui IvanKondlrev si Mihail Neverov. Ca un raspunsla aceasta actiune soseste In Rusia primamisiune franceza In 1629 a baronului Courme-nin. In urma ei se emit o serie de acte,ce ant o marturie a stabilirii relatiilor diplo-matice normale intre cele doua marl puterl.

Primul capitol este Inchinat treceril inrevista si analizei critice a izvoarelor si litera-turii ruse si franceze despre misiunea baro-nului Courmenin din anul 1629.

Cfnd au inceput sa studieze problemaacestei misiuni atit istoricii francezi at si

cei rus' s-au sprijinit numai pe 2-3 izvoarecare povestesc despre aceasta misiune (RI-chelieu vorbeste foarte putin si doar In treacetIn cartile 20 si 23 ale memoriilor sale).

Dintre cercetatorii istorici o atentie deo-sebita a acordat misiunii diplomatice francezedin 1629 cunoscutul arheolog rus N. N. Ban-tis-Kamenski care, In partea a IV-a a lucrarilsale terminate. In 1801, da un rezumat scurfal materialelor din fondul francez, pastrateIn arhiva.

Despre misiunea lui Courmenin, istoriculfrancez J. Caillet vorbeste pe larg In lucrareasa De l'administration en France sous.le ministere du cardinal de Richelieu"-Insa foarte multi istorici trateaza aceastaproblema a misiunii lui Courmenin in modunilateral considerind ca misiunea n-a aviddecit scopuri comerciale. Primul istoric carea expus mai concludent misiunea lui Courme-nin dupa documentele ruse din arhive alost S. M. Soloviev.

Valoroase din punctul de vedere aI stu-dierii imprejurerilor in care a avut be misiuneadin 1629 stint lucrarile istoricilor sovietici sistrain' din deceniiie 4 si 5 ale .secolului nostru,lucrarl care au lamurit multe aspecte ale pro-blemei. Aid, trebuie amintita In primul rindmonografia istoricului francez Gerard Tonga4,consacratd special vietii si activitetil lutCourmenin L'ambassadeur Louis Deskayes.de Courmenin (1600 1632). Les relations de laFrance avec l'Empire Ottoman, le Danemark,la Suede, la Perse et la Russie. Meritul acesteimonografii consta in faptul ca subliniaza,latura comerciala a misiunii lui Courmeninca parte components a nazuintelor politicoale lui Richelieu de a distruge puterea econo-mica a Spaniel, rivala Frantei si aliata Austria-

In ceea ce priveste pe istoricii sovieti,.problemele legate de aceasta misiune au4

stirnit interes deosebit. Aceaste misiune aPost refledata in lucrarile a trei istorici sovie-tid : B. F. Porsnev, 0. L. Vainstein siV. D. Preobrajenski. Misiunea franceza din,anul 1629 Ia curtile regilor danezi sl suedezbsi tarului rus avea in fata sa doud sarcini :una de ordin politic si alta de ordin comer-

www.dacoromanica.ro


cial. Trimisul francez trebuia ca prin trata-tivele sale sa Intareasca legaturile Franteicu tarile scandinave Danemarca Suedia.

In Moscova Courmenin trebuia sa insisteasupra incheierii aliantei politica tntre Franta

statul rus pentru ca ultimul sa poata fifolosit in interesele Frantei ca rezerva inpolitica internationals. Trimisul francez tre-buia sa propuna in numele guvernului sauguvernului rus alianta, caz de necesitate,

ajutorul militar. In acelasi timp, trimisultrebuia sit atraga atentia Moscovei asupraposibilitatii prea putin probabile a ineheieriipitch polono-suedeze asupra instabilitatilei, sit sublinieze slabiciunile Poloniei, haosulafacerilor ei gi prin Coate acestea sit °Minaruperea armistitiului de la Deumen de catrestatul rus, sit Wiping guvernul rus la ince-perea razbolulul antipolonez. Scopuriletendintele Frantei veneau In contradictie ciscopurile tendintele politicii externe a sta-tului rus. Aces ta tindea sit creeze o coalitieantipoloneza din care sa faca parte Rusia,Suedia Turcia. Diplomatia franceza cautasit obtina tncheierea pacii polono-suedeze

polono-turce pentru ca sit elibereze fortelesuedeze si turce pentru lupta Impotrivacoalitiei habsburgice. Impingind statul rusla razboi In acelasi timp lipsindu-1 dealiatii sal viitori impotriva principalului saudutman, coroana poloneza, diplomatia frau-ceza se, straduia de fapt sit puns Rusia Infata Poloniei unul contra unu fara

Misiunea politica a lui Courmenin seImpletea strins cu cea comercialt, economics.Pornind de la convingerile mercantilistere]ativ la bogatille dezvoltarea comertuluinational, si In special a celui extern si inlegatura cu aceasta ascultind de nazuintelenegustorimii franceze de a-si Intari comertulsau cu tante rasaritene, guvernul lui Riche-lieu se straduia sit Intareasca pozitiile corner-tului francez in Orient.

Misiunea lut Courmenin a obtinut laInceput oarecare succese. Regele danez a?scut concesii destul de mari, de asemenea'concesii insemnate a facut si regele suedez.

La Moscova tusk Courmenin a obtinut doartin succes partial.

Pentru statul rus era foarte importantsa stabileasca relatii de prietenie cu una dincele mai mari puteri apusene, conducatoarea fortelor antihabsburgice. Aceasta se explicitprin faptul ca Republica 51eahtei, dusmanulprincipal at Rusiei, adera la coalitia habsbur-gica $i de aceea politicienii ruti considerau caaliati firesti fortele antihabsburgice ale Euro-pei. Pe de alts parte, pentru land MihailRomanov era foarte important sit fie recu-noscut de o mare putere catolica, deoareceRita putere catolica, Republica leahtei, nuvoia Inca sa-1 recunoasca drept tar si molte-nitor al tronului. Printul Vladislav avea pre-tentAi, ca si lnainte la tronul rus. Guyer-nul rus nu ascundea inevitabilitatea untilconflict intre Rusia Polonia, Irma el nu voiade loc sit lupte fara aliati; tar diplomatia Iran-ceza cauta anume sit lipseasea statul rus dealiati tmpotriva Poloniei; In cazul incheieritaliantei franco -ruse, statul rus ar fi avut un folosmult mai mic declt folosul pe care 1-ar fi avutFranta din conflictul ruso-polonez. Planurilecomerciale ale lui Courmenin de asemenea nuconveneau guvernului rus. Oamenii de afacerirusi din acea epoca erau prea putin interesatito comertul cu Franta. In acel timp ei nu aveaunici capitaluri necesare nici corabli ca sitpoata Intreprinde lungi calatorii In Franta,

apoi n-ar fi putut face fats concurenteinegustorilor apuseni. De aceea, deli guvernulfrancez a propus sit des aceleati avantajenegustorilor rust In Franta pe care le-ar fiprimit cel francezi in Rusia, propunerea nua fost acceptata, deoarece fiecaruia ti era clarca de la o asemenea egalitate" ar fl clstigatdoar francezii. Avind in vedere ca o parteinsemnata a propunerilor franceze nu a fostacceptata, Courmenin a refuzat sit incheietratatul de alianta politico-militant cu guver-nul rus. Totuti, misiunea din 1629 a avut oanumita importanta comertul francez aprimit uncle privilegii to statul rus ; to urmaacestei misiuni s-a constatat o inviorare sim-titoare a comertului francez in Marea Balticit.Pe de alts parte, aceasta misiune a jucat tin

li

li

li, inli

It

li

li

li

si

aliati.

li

si

li

li

li

li

www.dacoromanica.ro


rol pozitiv In problema succeselor obtinutede diplomatia rasa : Franta a recunoscut drepttar pe Mihail Romanov, $i a pus bazele rela-;Mar diplomatice normale Intre FrantaRusia.

V.A .

, Mexcumnepuanuemunecxue npomusope-qua na nepeom smane othgeeo icpiaucaKanumaducama, Culegere de articole, Ed.pentru literature social - economics, Mos-cova, 1959, 309 p.

Prin culegerea de MO se analizeazadetaliat o serie de probleme importante alecontradictiilor imperialiste dintre Germania,S.U.A., Anglia, Franta Japonia In perioadadintre cele doua razboaie mondiale In specialin ajunul celui de-al doilea razboi mondial.Articolcle incluse In culegerea prezentata nuse ocupil cu analiza tuturor contradictiilorimperialiste. 0 atentie principals se da con-tradictiilor dintre marile puteri capitalistesi a acelor factori care au accelerat Incepereacelui de-al doilea razboi mondial.

Culegerea cuprinde o introducere sasearticole apartinind unor diferiti autori. In arti-colul introductiv at culaeril tntr-o forma sobrashit expuse directiile principale ale contradic-tiilor imperialiste In prima etapa a crizeigenerale a capitalismului. Culegerea hicepecu articolul lui A. Kocietcov despre rivali-tatea anglo-germana pe piata mondiald,rivalitate care a luat o forma ascutita Indeceniul al patrulea. Autorul arata In cc modajutorul activ al monopolurilor engleze si inspecial al celor americane a contribuit lacrelterea puterii economice politice a impe-rialismului german care $i -a pus din nou Infata problema stabilirii dominatiei mondiale.Germania a devenit unul din concurentiiseriosi ai Angliei pe plata mondiale capitalists.Trebuie aratat Insa ca. Germania, In urmaInfrIngerii suferite In primul razboi mondial,datorita confiscarii investitiilor ei de capital

pe termen lung g In urma datoriilor crescindefats de S.U.A., Anglia $i alte tart, era concu-rentul principal al Angliei In special In dome-niul exportului de marfuri si nu de capital.Interesele monopolurilor engleze $i germanese ciocnesc In toate regiunile lumii capitaliste.Lisa ascutisul luptei dintre Germania $i

Anglia In diferite regiuni era diferit. Concu-renta germanA pe pietele tarilor ImperiuluiBritanic era In general slabs. Anglia pastraacolo pozitia dominants. Corelatia de fortepe pietele Europei apusene era In folosulGermaniei. Dupe cum arata datele concrete,partea Germaniei In importuri ale acestortar' ajungea pita la 49 %, iar partea Anglieinumai 'Ana la 15 %. Succesul eel mai mare11 aveau monopolurile germane pe pieteletarilor Europe' sud-estice tarilor AmericiiLatine. In comertul extern cu aceste tad,Germania aplica forme not ale expansiuniicomerciale Inainte de toate Intelegeri pebail de curing, care 1i asigurau un mare succesIn lupta cu concurentul ei principal, Anglia.

In articolul de fats se analizeaza foartedetaliat rivalitatea anglo-germana pe pieteletarilor Europei sud-estice si Americii Latine.Insa concurenta nu excludea legatura strInsa

colaborarea Intre monopolurile englezegermane. Uniunile monopoliste germane anfolosit legaturile for cu concernele englezepentru crelterea beneficiilor for In specialpentru pregatirea Germaniei fasciste pentruun nou razboi. Rivalitatea anglo-germana pepietele mondiale lupta dintre imperialismulenglez si german a fost una din cauzele prin-cipale ale dezlantuirii celui de-al doilea razboimondial.

Articolul lui I. Melnicov este consacratcontradictiilor anglo-germane In dezlantuireacelui de-al doilea razboi mondial.

L. Kutacov pe baza documentelor oficialeale guvernului englez In articolul Din istoriapregcltirii Miinehenulai din Oriental Indepar-tat (rela(iile anglo-japoneze in ajunul celuide-al doilea razboi mondial) expune una dinIncerearile cele mai scandaloase rusinoaseale cercurilor conducatoare ale Angliei de ase Intelege cu Japonia pe baza Impartlrii

gi

i i

si

gi

siIi

si

11

si

II

si el

p

www.dacoromanica.ro


Chinei organizaril frontului unit anti -sovietic.

Incercarile de apropiere economica franco-germana Ont. elucidate In articolul lui1. Rubinski Incercdrile de apropiere economicalJranco- germana to anii 1926 - 1929 ;i esecul lor.

Directiile principale ale contradictiiloreconomice dintre S.U.A. $l Anglia shit discu-tate In articolul lui A. Kudacenko Rivati-4atea economicd anglo-americand to perioadadin 1929 1933.

Studierea problemelor dezbatute in cule-gerea de fats cla posibilitatea de a trage con-cluzia ca contradictiile dintre tarile capi-taste au impiedicat formarea unui bloc unicantisovietic al lumii imperialiste, an slabitlagarul capitalist, constituind una din rezei-vele politica externe a Uniunii Sovietice.

E.B.

La ddlegation francaise aupres de la Com-mission Allemande d'Armistice. Recueil dedocuments publies par le gouvernementtrancals. Tom. IV (19 Janvier 21 Juil-let 1941), Paris, Alfred Costes, 1957,XI + 734 p.

Lucrarea cuprinde o serie importanta dedocumente oficiale emise de autoritatile fran-ceze Comandamentul german, in perioadarespective, privitoare la principalele problemede ordin economic, politic si militar. Publi-carea acestor documente a fost propusa initialde Comisia organizata In scopul cercetariidatelor privind perioada ocupatiei eliberarilFrantei comisie organizata In 1944 deguvernul din octombrie pe lInga Minis-terul Educatiei Nationale. Comisia a Post.ajutata In pregatirea redactarea lucrarilde Comitetul privind problemele celui de-aldoilea razboi mondial prezidat de LucienFebvre. Majoritatea materialului documentar,a Post redactat sub forma de note rezumative,privind activitatea unor comisii, sau rapoartede lucru saptaminale (exceptie facind citevaanexe cu caracter secret publicate integral).

Pentru o mal usoara lectura s-a renuntatla indicarea tuturor formulelor introductive,de convenienta ii s-a folosit conform uneiliste anexate abreviatiunile necesare pentrudiferite institutii sau comisii de lucru (dc ex. :C.A.A. pentru comisia germana de armi-stillu sau D.F.C.A.A. pentru delegatia Iran-ceza alaturata comisiei germane de armisti-tiu etc.).

Rezumarea acestor documente oficiale(rapoarte, note, corespondents) s-a facuttinIndu-se permanent seama de necesitateapastraril datelor esentiale necesare intelegerilproblemei la care se refers, precum si de nece-sitatea incadrarii documentului in structuracapitolului respectiv.

Din prefata lucrarii reiese ca autorulvolumului a redus o parte importanta dincapitolele privitoare la problemele strictmilitare, problema armamentelor, comuni-caplor, transmisiunilor si in general la pro-blemele asa-zis obisnuite d'affaires deroutine". Autorul volumului, In prefata lucra-rii subliniaza faptul ca In general s-au retinutdin arhiva documentele caracteristice, celecare permit de a urmarl inlantuirea faptelorsau mecanismul unei operatiuni, cele careexprima mai clay pozitiile respective ale celordoua guverne.

Lucrarea cuprinde un index all abetiegi pe probleme care Inlesneste orlentarea incadrul volumului.

Pentru studierea evenimentelor eco-nomice, politice, militare, din perioada crin-cena a ocupatiei Frantei si a luptei dusa pentrueliberare volumul de lap publicat subauspiciile Comitetului care cereeteaza istoriacelui de-al doilea razboi mondial, constituiefare Indoiala o pretioasa contributie in lute-legerea redactarea lucrarilor sinteza pentruperioada respective.

Lucrarea poate fi recomandata nu numalspecialistilor, lectura ei indica deseori suit-dent de expresiv -marea drama a poporuluifrancez tradat In primil ani al celui de-aldoilea razboi mondial, precum lupta derezistenta a poporului francez.

P.S.

si

$i

$i

sisi

si

www.dacoromanica.ro


FAGAN H., The Commoners of England.Part. I, London, Lawrence & WishhartLtd, 1958, 135 p.

Prezenta carte face parte din colectiadenumita semnificativ, The unsheated sword"(Sabia scoasa din teaca), care Isi propunesä prezinte publicului cititor englez episoadeprincipale ale luptei de class din Anglia,Incepind din evul mediu si pina In zileliknoastre In prefata, autorul arata a In parteaIntlia, care e obiectul notes de feta, se ocupade luptele maselor populare din Anglia Impo-triva asupririi feudale. Partea a doua, careurmeaza sä apara, va trata despre lupta claseimuncitoare engleze.

Din lupta maselor populare engleze fm-potriva dominatiei feudale autorul a alesprincipalele patru episoade : Wat Tyler sirascoala taranilor (1381); Jack Cade si ras-coala din Kent (1450); Robert Kett si marearascoala din Norfolk (1549); Cromwell sirevolutia engleza sau batrIna buns cauza(1647-1653).

Dintru Inceput trebuie subliniat ca unmerit al autorului: aplicarea criteriilor simetodelor materialismului istoric In tratareatemelor propuse. Astfel la Inceputul fiecaruicapitol tratind episoadele revolutionare ara-tate mai sus, se face o analiza a imprejura-rilor social-economice ale perioadei care andeterminat marile miscari ale maselor popu-lare. Ni se Infatiseaza agravarea obligatiilorfeudale ale taranilor $i restringerea dreptuluifor de eliberare de in sfIrsitul secolului alXIV-lea, chid, ca urmare a ciumei negre,manorul englez suferea de o mare criza amlinil de lucru. Vedem apoi cum la mijloculsecolului al XV-lea, sfIrsitul dezastruos alrazboiului de o mita de ani, pierderea pose-siunilor franceze si pierderea monopoluluicomertului maritim In M. MInecii si Pas deCalais an adus o noun criza social-economica.In Anglia. Nemultuinirea crescInda determinatiide salariile extrem de scazute ale muncito-rilor agricoli impuse prin nemiloasele Sta-tute ale muncitorilor", precum si fiscalitateaexcesiv de grea au stat la baza ridicarii ma-

selor din Kent sub conducerea lui John Cade.Peste un secol, aproape exact la mijloculsecolului al XVI-lea, o noun mare rascoalaizbucneste In Norfolk cauzata de celebreleenclosures", a caror aparitie $i evolutiea Yost tratata cu Mita amanuntime de Marx.In sfirsit, peste un alt secol, marile schimbaripetrecute In economia engleza ca urmarea dezvoltaril industriei si comertului s-aulovit de anacronismul institutiilor feudalesustinute de rege si de acea parte a nobilimilgrupate In jurul lui. Pentru a le Inlaturaa fost nevoie de revolutia burgheza care apus capat orInduirii feudale din Anglia.

Cu multa simpatie autorul prezinta peconducatoril rascoalelor populare si actiu-nile conduse de acestia. Mestesugarul WatTyler, preotul John' Ball, Sir Roger Bacon,un mic senior si William Grindcobbe au condusrascoala din 1381, in care masele au parti-cipat avind ca idee conducatoare egalitateatuturor oamenilor, proclamata in versurilelui John Ball. John Cade, seful celor din Kentla 1450, prezentat In culori defavorabile deShakespeare In piesa sa Henric al VI-lea,probabil pentru a fi pe placul reginei Elisa-beta, apare In realitate ca un foarte capabil$i Indraznet conducator de rascoala, carea reusit sa organizeze cu oamenii din treicomitate armata de aproape 50 000 oameni.Sub o Infatisare asemanatoare apare si Ro-bert Kett care Impreund cu fratele sau Wil-liam au condus armata rasculatilor din Nor-folk In anal 1539. Cele mai multe pagini dincarte shit dedicate revolutiei din secolul alXV II -lea, ideologiei si conducatorilor ei.Dintre acestia ies In evidenta mai ales JohnLilburne, dtrzul ideolog $i sef al levellerilor,Overton si Walwyn, tovarasil sal, RobertEverard cal care reprezenta aripa radicalsa armatei lui Cromwell si Gerrard Winstanleyconducatorul adevaratilor levelleri, sau dig-gerilor", reprezentind cal mai Inaintat curental revolutiei. H. Fagan observa ca Lilburneera doar un democrat In spiritul modern atcuvintului punind accentul pe libertatea po-litica, dreptul de vot si alte drepturi civice,In vreme ce Winstanley era mult mai radical

www.dacoromanica.ro

264 INSEMNARI BIELIOGRAFICE 16

vedea mult mai departe. Dupa Winstan-ley toate aceste libertati nu puteau fi efi-ciente alit timp eft cei bogati beneficiau destapinirea asupra parnintului si a produselorlui. Numai rind pamintul produsele luivor apartine poporului In proprietate comuna,numai atunci se va putea vorbi de adeva-rata libertate.

In Incheierea cartii sale H. Fagan arataca lupta inceputa de John Ball si Wat TylerImpotriva seniorilor feudali ideilor feudale,a fast continuata In sec. XVII de Lilburne,Winstanley, Cromwell care au dezlantuito adevarata reactie In lant" care Inca ans-a incheiat nici pe plan politic, nici pe planeconomic.

S. C.

JEAN SURET-CANALE, A /rique noire occi-dentate et eentrale. Paris, Editions Soda-les, 1958, 288 p.

Loco' pe care -1 ocupa astazi in istoriauniversalA lupta de eliberare a popoarelorafricane, explica interesul cercetatorilor depretutindeni pentru studiul civilizatieiistoriel continentului african. In seria lucra-rilor apArute In ultima vreme, cartea luiJ. Suret-Canale educe o contributie insemnata,ant datorita unei cunoasteri aprofundate arealitatilor, cit metodei stiintifice folosite.Cercetatog mai Intii In Dahomey, profesor,dupA anii Rezistentei, la liceul din Dakar,autorul a studiat sistematic occidentul Africei,a acumulat numeroase note de lecturA, dovadAbogata bibliografie a lucrarii, si a Intreprinso opera de considerare critics, care pone Inlumina istoria dramaticA a popoarelor negre,in special perioada asupririi exploatarilcolonialiste. Sintetizind datele fragmentaredespre locuitorii Africei occidentale, ramasiIn parte, pind in zilele noastre In stadiulorganizarii gentilice, sistematizind relatarileGuise ale calatorilor arabi, adeseori singurasorsa istoricA, rapoartele colonistilor euro-peni, autorul a conceput o opera care sA fieIn primul rind scrisa cu Nina credinta",

ocolind falsurile deformarile propagandeicolonialiste. Unele interpretari ramin sA fieconfirmate de cercetari ulterioare, dar InBrae sale marl lucrarea se Intemeiaza atiltpe cele mai not rezultate ale cercetArilor,eft pe o metoda stiintifica, care patrundein miezul faptelor expuse. Cartea de fat&este prima parte din lucrarea sa : ea pre-zinta cadrul geografic, civilizatia istoriapopoarelor din Africa occidentalA central&aflatA pina de curtnd, sau deocamdata incontinuare, sub dominatia franceza : de lafrontierele Algeriei pinA la Congo si din Mau-ritania pina la Republica SudanezA, dela inceputuri pinA la perioada organizariisistemului administrativ si politic colonial.Perioada sec. XX va forma obiectul celui de-aldoilea volum.

Capitolul I consacrat cadrului greografieexpune zonele climatice $i vegetatia, reliefulsi hidrografia, precum asa-numitele medii"forestiere deschise (savane). Capitolul IIprezinta rasele, popoarele limba, insistindasupra organizAril sociale : societatile tribale

societatile cu clase antagoniste. Ultimulparagraf se ocupa de religia acestor popoare.

Capitolul III cuprinde, in mai multde jumatatea istoria popoarelor dinpartea apuseana si centrals a Africei. AtItsApaturile fragmentare, conditlile cli-matului, care nu permit conservarea vesti-gillor fragile, nu Ingadoie deocamdata decito reconstituire partiala a preistoriei si anti-chitatii, dar etc par sA confirme existentaunor reign strinse intre Africa neagrA siAfrica nordicA sA ImpingA spre Inceputulerei noastre aparitia legaturilor cu Egiptul.Not plante animate domestice au Postintroduse In evul mediu din Africa orien-tala In Africa occidentalA. Dar dezvoltareaschimburilor dintre Sudan si Africa deNord sta la baza formarli primului marestat, atestat de istorie, Ghana, cu un teri-toriu central Cu- popula%ie Sarakole, In-conjurat de vasali. Imperial, intemeiat tosec. IV de Berberi, se prabuseste In sec. XIsub loviturile triburilor Djodala de pe malulAtlanticului. Aceste triburi, organizate de

si

si

si

$i

$i

$i

$i

si

si

sisi

$i

sisi

si

cArtii,

eft sl

si

si

www.dacoromanica.ro

17 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 26&

un predicator musulman In confrerie mill-(ribat-Almoradivii), supun triburile din

sud, impreuna cu care ataca MaroculSpania In sec. XII, dupa ce In 1077 asedia-sera si impuseserA tribut Ghanei, care vamai supravietul, ca vasal al imperiului Malipina In sec. XIV. Imperiul Mali se constitutepe ruinele Ghanei, dupa ce, fenomen comunaccstor state, regele Mali trecuse la islamism.Dupa ce trece printr-o perioada tulbure,Imperiul se consolideaza sub Sundiata, careocupa In legcnda un loc analog celui ow:patde Charlemagne in Les chansons de geste",pentru 11-§i atinge apogeul sub Gongo-Mussa(1307-1332), care, musulman fervent, des-chide not legaturi comerciale cu LibiaEgiptul, fapt care duce la ascensiunea a cloudmart centre Djene si Tombuctu ; el cheamain orasele sudaneze savanti si jurisconsultimarocani egipteni. Imperiul intra pe pantadecadentei din sec. XIV, datoritil, In parteridicarii imperiului Gan. Oralul Gao, inte-meiat de o fractiune din poporul Sonrhal,pescarii Sorko, care sub presiune Berberaurcasera cursul Nigerului, devine centrulunui regat, vasal imperiului Mali, apoi inde-pendent In sec. XIV. Sub Ali cel Mare, Gaocucereste Djene gi Tombuctu, pentru ca subAskia Mohamed sa se Intinda Mina In Senegal.Acesta organizeaza pentru prima °all oarmata de profesionisti, canalizeaza Nigerul,unified masurile si greutatile, stabileste unsistem regulat de impozite. Ca si Gongo-Mussa, Askia Mohamed face un pelerinaj laMeca (1497), Incerclnd sa salveze cu ajutorulislamismului, soarta imperiului macinat deciocnirile dintre pretendentii la tron si delipsa omogenitatii noului stat. Imperiul vasupravietui pina la sfirsitul secolului XVI.Paralel cu aceste imperil s-au dezvoltat Inaceasta perioada cetatile Haussa, din parteade nord a Nigerului, imperiul Burnu, dinpartea rasaritcana a lacului Tchad, regateleMossi, din vecinatatea lui GPO, precumcetatile Joruba, a caror civilizatie, relevatade sapaturile de la 116, depaseste manifes-tArile ale celorlalte state sudaneze,yi regatul Congo din sec. XVI.

PInA In momentul aparitiei europenilor,statele africane au avut asadar o evolutieindependents, au elaborat o culture propriesi au putut rivaliza cu realizarile politice-culturale din alte parti ale lumii. Din sec. XVpina In sec. XIX Africa neagra a platitcel mai greu tribut furiei de imbogatire aEuropei" ; menit sA umple golurile Mate prinexterminarea populatiei autohtone de peplantatiile tropicale ale Americii, iar pe dealta parte, pentru a alimenta haremurileImperiului otoman cu femei gi eunuci, comertulde sclavi a fAcut Intro 100-150 milioanede victime. In acest punct autorul face uncleprecizAri importante : exportarea" de sclavinu a fost un curent traditional nici nu afost orientate in principal spre tarile arabe,decit din sec. XIX ; comertul puterilor colo-niale a paralizat fortele productive ale Afri-cei, a semanat insecuritatea Intre popoare,intrucit vinAtoarea negrilor s-a facut cu aju-torul negrilor, scontind pc rivalitatile dintretriburi ; a accentuat procesul de diferentierea societatii si a provocat islamizarea Berbe-rilor invazia triburilor arabe pina In Senegal,unde au devenit aristocratla razboinice dinvestul Saharei.

Asezarile portugheze din sec. XV pecoastele Guineei nu au avut consecinte impor-tante, dar au deschis portile comertului cusclavi. Dupa anexarea Portugaliei de careSpania, puterile europene au invadat coastara'sariteana a Africei si au dus la apogeuIn sec. XVIII, comertul cu negri. In loculimperiilor legate de pietele urbane, aparstatele razboinice, care se mentin prin jafuri

comertul cu sclavi: astfel apar In sec. XVIIregatele animiste gi razboinice din Achantisi Dahomey din apropierea comptoareloreuropene, iar in sec. XVIII hegemonia peula,triburi pAgine antiislamice, care se infiltreazAIn toata regiunea centrala a zonei apuseneafricane. In regiunea izvoarelor Nigeruluipina la tarmul Atlanticului, apar, o data cuislamizarea aristocratiei, state feudale caFouta-Djalon, Fouta-Toro, Macina vastulimperiu din partea da rasarit a Nigerululfondat do Osman Dan Fodio. Sec. XIX cu-

tara

artistice

siSi

51

5i

ii

ji

www.dacoromanica.ro


noaste aparitia lui El Hadj Omar din Fouta-Toro, care In calitate de calif al confrerieiTidjanya, de un caracter relativ democratic,Intructt permitea ascensiunea prin curaj saustiinta la cele mai multe posturi, Incearca ounificare a statelor, opera ImpiedicatA de

francezi, eft si de triburile peule.SfIrsitul sec. XVIII $i sec. XIX constituie

pagina cea mai Intunecata a istoriei popoa-relor africane : penetratia colonialists, facutacu mijioace salbatice, In interiorul continen-tului, accentuate In perioada colonialismuluiimperialist. Dincolo de intentii, nobile saunecurate, cauza pentru care an actionatcolonizatorii In ultima analiza este, din punctde vedere uman imposibil de aparat intoate cazurile, to ultim resort decidea seteade profit a monopolurilor" (p. 185). Dupaprima faze (1876-1890), caracterizata prinpatrunderea sistematica pe cursul Nigerului,actlune fondatA doctrinal pe teoria liberalsa lui Jules Ferry (v. In acest sens JacquesArnault, Procesul colonialismului, Buc., Edit.Stiintifica, 1960) $i penetratia pacifica" dinSud, caracterizata prin Incheierea de tra-tate, ce se IncSlcau detndata ce se obtinusediviziunea dorita dintre triburile bastinase,urmeaza adoptarea Impartirii definitive aAfricei la conferinta de la Berlin (15 noiem-brie 1884-26 febr. 1885), care din 1890-1900 va duce la distrugerea statelor sudanezeale lui Ahmadu Samory la ocupareaDahomey-ului, to urma InfrIngerii lui Behan-zin. Ultima etapa este cursa pentru Tchad",

menita sa asigure colonialistilor francezi par-tea la Impartirea acestei regiuni cu englezil

germanii, terminate cu desfiin%area statuluicondus de Rabah. Aceasta curse (la nastereafacerii Voulet-Chanoine", care dezvalulemetodele cu care s-a fticut colonizarea Africa

Expeditia, comandata de Voulet Cha-noine, pornita din cotul Nigerului spre laculTchad, este silita, din cauza lipsei mijloa-celor de subzistcnta sä revie tot pe rnalulNigerului. Pentru a se rfizbuna asupra popu-latiei, coloana devasteaza asezarile pe carele intEneste, continua masacrele Inzona de sub protectorat francez, antra Inzona engleza, carela ti tale legatura cu metro-pola. Trimis sä preia comanda, colonelulKlobb este Impulcat de Voulet. Porni%i sprecentrul Africei pentru a Intemeia pe contpropriu un regat, cea doi ofiteri sint executatide soldatii rasculati. Atit aceasta afacere"ctt datele din paragraful metodele derazboi" (p. 213-222) dau o imagine a felutulIn care s-a facut ocuparea Africei cu coman-danti aventurieri, dind ordine unor tropede mercenari, care se Intretineau prin jai

teroare. Ultimile pagini ale cartii luiJ. Suret-Canale condamna in termeni clari giprecut sistemul colonialist. Ele incheie Inmod graitor prezentarea istorieipopoarelor negre din Africa apuseana, care tiafirma In zilele noastre prin lupta, dreptulla viata si la libertate.

BIZANTINOLOGIE

PAUL LEMERLE, Esquisse pour une his -

loire agraire de Byzance : Les sources etles problemes, In Revue Historique",torn. CCXIX (1958), p. 32 -74; tom.CCXX (1958), p. 43-94.

Problemele agrare din Imperiul Bizan-tin an format obiectul unor temeinice cer-cetari ale istoricilor rust In trecut ele preo-cupA Intr-o large masura pe bizantinologii

A. D.

sovietici In prezent. Recunoscind acest fapt,Paul Lemerle arata ca istoricii occidentaliau Inceput sa se ocupe el mai Indeaproapede problemele agrare bizantine, dupa exem-plul bizantinologilor rusi sovietici.

Cu scopul de- a Inlesni cercetatoriloroccidentali orientedk generale In studiul pro-blemelor agrare bizantine, Paul Lemerle pu-blics aceasta large schita introductivfi, careare Infatisarea unel sinteze eritice, dar gi

¢i ¢i

¢i

Insasi

¢i

civilizatiei ¢i

¢1

sl

¢i

coloniallatil

II

al

www.dacoromanica.ro

19 INSEMNARI BIBLIOGRAFICg 267

caracterul unei contributii bazate pe cerce-tdri proprii. Paul Lemerle este unul din re-prezentantii bizantinologiei occidentale deaceea prezentul studiu are oarecum un caracterreprezentativ, punind In lumina conceptiilegenerale ale istoricilor occidentali asupra regi-mului agrar din Imperiul Bizantin.

In secolele IVVI, socotite de autorperioada protobizantina", regimul agrar dinImperiul Bizantin se caracterizeazd prin actin-circa deosebirii dintre latifundiari tarani,prin conditionarea problemelor funciare deproblemele militare, precum prin statorni-circa capitatiei ca baza esentiala a siste-mului fiscal.

Se arata ca legarea taranului de pamtnt,responsabilitatea fiscala colectiva, a§a-nu-mita, 'ort.13tV1 patronatul au aparut Insecolul al IV-lea. Aceste fenomene cu con-secinte importante In istoria Bizantului auconstituit, dupe caracterizarea data de G.Ostrogorski, constrIngerea economics carea pus bazele constrIngerii statale".

In secolele IVVI relatiile sociale s-autransformat In sensul extinderii dependenteipersonale. A crescut puterea latifundiarilor§i s-a adincit aservirea. Totu§i, dupa parereaautorului, proprietatea mica §I cea mijlocies-au mentinut In aceasta perioadd, iar ob§teatardneasca libera a ramas baza vietii rurale.Lemerle sustine chiar ca ar fi exagerat sase vorbeasca despre mizeria materials alaranilor din secolele IVVI.

Ana lizind structura colonatului bizantindin aceasta perioada, autorul socotqte caaservirea taranilor a fost determinate de nece-sitatea fiscala ca pamIntul sa nu ramindtdra brate de munca §i sa se asigure astfelplata impozitelor. Totodata pdmintul a pututsa fie cultivat §i de catre taranii liberi, pecalea contractului de emfiteuza.

Cercetind apoi regimul agrar bizantin dinsecolele VII IX, perioada pe care o numqteevul mediu al Bizantului", autorul atribuieo deosebita importanta codului numit N6p.o;Teo) pyock (Legea Agrara). El examineazamai Intl' ipotezele propuse de istorici cu pri-vire la data §i originea acestui cod §i adopts

opinia lui Pancenko, Vernadski §1 Ostrogorski,dupe care Legea Agrara a fost alcatuita subdomnia lui Justinian II (685-695, 705-711).

Dupe parerea autorului, Legea Agrara nua fost un text of icial ci o culegere de regulicare oglind*e relatiile agrare bizantine dela sfitr§itul secolului al VII-lea §i Inceputulsecolului al VIII-lea. Acest cod cuprindedispozitii de politic rurald destinate sa fieun Indreptar practic pentru judecdtorl.

Cercetind originea §1 caracterul proprie-tatilor militare (oTpaercyrix& wr)uLovra), auto-rul ajunge la concluzia ca Ora In secolulal X-lea aceste proprietati au avut o impor-tanta redusd, constituind o supravietuire dinepoca romans. In secolul al X-lea Insd insti-tutia proprietatilor militare a capatat oinsemnatate deosebita, constituind baza re-crutarii §i tntretinerii armatei.

In secolele XXI, cu exceptia benefi-ciarilor proprietatilor militare, taranii dinImperiul Bizantin se gaseau fie sub dependentastatului, fie sub dependenta proprietarilorlaid sau eclesiastici. Dar In conceptia auto-rului, aceasta dependenta avea In esenta uncaracter fiscal, statul bizantin legalizind aser-virea taranilor numal pentru asigura

fie direct, fie indirect prin mijlocirea pro-prietarilor plata impozitelor.

Acestea shit principalele concluzil lacare ajunge Lemerle In studiul sau. Autorulexamineaza rezultatele obtinute pins In pre-zent de care cercetatorii problemelor agrarebizantine. El reexamineaza toate categoriilede izvoare istorice,insistind asupra textelorjuridice, patriotice si hagiografice. Intregulstudiu are caracterul unei cercetari de criticsistorica.

Prima obiectie ce se poate educe acestuistudiu este de ordin metodologic. Autorulexamineaza regimul agrar bizantin numalpina In secolul al XI-lea. Dar trasaturilecaracteristice ale regimului agrar din Impe-riul Bizantin, privite In lumina dezvoltariifor istorice, se definesc mai bine In uliimeleveacuri ale acestui imperiu. Autorul nu seocupa de regimul agrar bizantin din secoleleX II XV.

$i

si

si

l

a-gi

www.dacoromanica.ro

268 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE

In conceptia lui Lemerle, nu exists unfeudalism bizantin. El recomanda chiar sanu se caracterizeze regimul agrar bizantinprin termenii de seniorial si feudal, care arevoca alte realitati decit cele bizantine. Cutoate cA pune in lumina unele trasaturipropel regimului feudal din Imperiul Bizan-tin, autorul neagA existenta unui feudalismbizantin.

Este evident ea autorul impartaseste con-ceptia gresitA ce predomina in lucrarile multoristorici occidentali, dupe care feudalismul arfi mai cu seama un regim politic si nu unregim social. Cercetind problemele agrarebizantine in lumina acestei conceptii, el s-aocupat mai mult de aspectul for politico-fiscal decit de caracterul lor social. DupALemerle, in problemele agrare statul bizantin,chiar dacA a inovat, a continuat in esentapolitica statului roman, puternicul regimstatal al Imperiului Bizantin nepermitinddezvoltarea feudalismului. Cu aceasta concep-tie, autorul se indeparteaza mult de conclu-ziile la care au ajuns cercetatorii de seamAai regimului agrar bizantin prin studiul rela-tiilor sociale $i al proprietatii funciare.

Analizind continutul Legii Agrare, au-torul nu cerceteazA relatiile sociale ce staula baza acestut cod. El sustine chiar cA acestcod nu face nici o aluzie la marea proprietate,nici la taranii care cultivau pAminturilelatifundiarilor" (tom. CCXIX, p. 65). Noiam cercetat cuprinsul acestui cod pe bazaprincipalelor variante pe care le cunoasteautorul. Am ajuns la concluzia Ca relatiilesociale ce stau la baza reglementarilor cuprinsein Legea Agrara shit cele proprii perioadeide trecere de la orinduirea sclavagistA laorinduirea feudalA.

Aceste relatii sociale se reflects pestetot in cuprinsul Legit Agrare, care confinedispozitil numeroase privitoare la obligatiiletaranilor fata de stapinul satului" ( xl:PLoS

011) Voi)(00). Codul cuprinde dispozitii pri-vitoare la legarea taranului de mosia stapi-nului sanctiuni pentru cei care primeau petaranii fugiti de la stapinii lor.

Pedepse aspre loveau pe Wand care-distrugeau sau furau uneltele de munca, onincendiau bunurile staptnilor. In aplicareapedepselor se Linea seama de starea socialsa persoanelor. Taranii aserviti care nu mun-ceau bine pamintul pierdeau intreaga recoltA,care se atribuia stapfnilor. Nu se poate sus-tine deci ca Legca Agrara nu se refers lamarea proprietate la aservirea taranilor.Acest cod a fost inclus in Pravila Moldovoldin 1646 tocmai pentru ea reglementarelatiile sociale bazate pe proprietatea feudal.

pe aservirea taranilor.In analiza regimului agrar bizantin, Le-

merle nu are in vedere $i conflictele sociale.Dar, pentru justa caracterizare istoricA aregimului agrar bizantin este necesar sA secerceteze luptele sociale taranesti dinImperiul Bizantin. Nu numai foameteacrizele economice au shit pe tarani sa Seridice impotriva latifundiarilor laid ecle-ziastici, ci mai cu seama exploatarea de class

asuprirea administrative. Fara studiulcontradictidor sociale, cercetarea regimuluiagrar bizantin riscA sa ramina obiectivistA,

departata de realitatea is torica caaceasta a bizantinistului francez carestudiaza problemele agrare exclusiv dinpunctul de vedere al statului bizantin.

G. C.

R. GUILLAND, Recherches sur l'histoire ad-ministrative de ('empire hyzanlin. Le les-pole, in Revue des Etudes Byzanti-nes", torn. XVII (1959), p. 52-89.

Continuind cercetarile sale privitoare lafunctiile titlurile demnitarilor bizantini,R. Guilland consacra acest studiu lamuririisemnificatalor pe care Ic -a avut fitful dedespot In Imperiul Bizantin.

Termenul Seatc6r%, cu semnificatia dedominus adica stapin, a inceput sA fie folositla curtea imperials bizantina pe vrem ea lutJustinian I (527-565), care a cerut d emni-tarilor sa-i dea acest calificativ o data cu

si

si

$l

20.

Ii

II

0

II

at

ei

www.dacoromanica.ro


-onorurile prosterndrii. Dupd Justinian, totstrnpdratii bizantini au primit titlul de despot.Incepind din secolul al VII-lea, acest titlus-a dat fiilor Imparatilor.

Titlul de despot ca titlu nobiliar a fosttreat In 1163 de catre ImpAratul Manuil IComnenul cu prilejul casatoriei fiicei saleMaria cu principele Bela, fiul regelui Ghezaal Ungarici. Neav Ind fii, Imparatul intentionasd lase tronul fiicei gi ginerelui sau, caruiaIi acorda titlul de despot cu semnificatia demostenitor al tronului. Bela pierdu acesttitlu In 1169 chid se nasal principele careavea sd fie ImpAratul Alexis II Comnenul.De atunci Insd titlul de despot a rAmas pIndla 1453 cel mai Irian titlu nobiliar In ierarhiademnitAtilor bizantine.

Au continuat si Imparatii sd se numeascadespoti, In sensul de stdpIni suverani. Darcn sensul de titlu nobiliar, calificativul dedespot a fost dat mai cu seams principilordin familia imperials destinati sd moste-neascd tronul.

Dupd cdderea Constantinopolului subdomnia cruciatilor In 1204, s-au putut pastra-cfteva principate independente denumite des-palate. Titlul de despot se acorda conducd-torilor acestor principate de cdtre Imparatiidin Niceea sau din Tesalonic. Mai importanteau fost despotatele din Morea Epir.

Titlul de despot a fost apoi atribuitunor guvernatori de provincii sau de orase.Legarea titlului de despot de un teritoriu s-ageneralizat In secolul al XIII-lea prin faptulca Impdratii au Impartit fiefuri fiilor fra-tilor cu titlul de despot.

Folosind izvoarele, autorul arata limpre-jurdrile istorice in care a fost atribuit titlulde despot, precum privilegiile, efigiile

onorurile legate de acest titlu. Ceremonialulbizantin al conferirii titlului de despot apareminutios reglementat In secolele XIV siXV. Se constata din izvoare ca sotia despo-tului se bucura de aceleasi onoruri. Numaicd certurile pentru Intlietate luau din cauzafemeilor aspecte dramatice in capitala Im-periului Bizantin.

Din izvoarele bizantine afldm ca purtd-torii titlului de despot aveau garzi personale

numerosl servitors. Unii aveau sigililproprii. Titlul de despot nu era ereditarnu era legat de exercitiul vreunei functiunielective. Chid un despot transimitea fiuluisalt conducerea despotatului respectiv, elnu-i trasmitea titlul de despot.

Titlul de despot trebuia sa fie conferitnumai de care Imparat, deoarece acesttitlu implica recunoasterea unei anumitelegaturi de vasalitate. Imparatii bizantini anconferit titlul de despot si unor principistrain chiar `unor persoane Mai legaturidirecte cu vreo familie domnitoare de pestehotarele imperiului. In secolul at XV-lea, titlulde despot sfIrsi, prin a fi uzurpat de unelepersoane care ajunseserd sd-si impund auto-ritatea in vreun oral sau in vreo provificie.

Autorul posedd o largd informatie istorica.El foloseste Intinsele sale cunostinte genea-logice pentru a determina, cu nume si dateconcrete, trasaturile esentiale ale practiciiconferirii titlului de despot. Studiul sat' esteInsotit de un indice al numelor de persoane,un indice al demnitatilor gi un indice geo-grafic.

Studiul lui Gull land este de recomandatmai cu seams medievistilor noitri, prin suges-tiile pe care le oferd pentru reexaminareaproblemei apelativului de despot din titula-tura lui Mircea eel Bar In.

Se tie ca Dobrotici, stapinitorul Dobrogiidin a doua jurnatate a secolului al XIV-lea,casatorindu-se cu o principesd bizantina,a obtinut titlul de despot de la loan V Pa leo-logul (N. forge, Etudes byzantines, H, Buc.,1946, p. 261, 266-267). Faptul corespundeintru totul practicei bizantine. Tnrudirea cufamilia imperiald a adus lui Dobrotici titlulde despot.

Ivanco, urmasul lui Dobrotici In 1386,a purtat si el titlul de despot. Putem pre-supune ca si acestuia i s-a conferit titlul dedespot In virtutea calitatii lui de rudd afamiliei imperiale bizantine.

Dar chid Mircea eel intinsesta'pinirea asupra Dobrogei lui Ivanco, domnul

st

gi

si

Batr 1st

i

SI

si

II

1i

Itsi

Il

www.dacoromanica.ro

270 INSEMNARI BIBLIOGRAFIC4 2g

Tani! Rominestl 41 lud titlul de despot :terrarum Dobroticil despotus" (Hurmuzaki,I, 2, p. 322). Este probabil ca Mirceaatribuit acest titlu ca succesor al despotilorDobrotici Ivanco.

S-a sustinut Irma ca titlul de despoti-ar fi fost conferit lui Mircea de catre impd-ratul Manuil Paleologul, care ar fi urmAritsa -si facd pe aceasta cale un nou aliatIn lupta sa impotriva turcilor (N. Iorga,Istoria Romtnilor, vol. III, Buc., 1937,p. 291-292). Deed admitem aceasta ipo-tezd, este mat probabil ca impAratul bizantincare va fi conferit titlul de despot lui Mircean-a fost Manuil II Paleologul ci acelasiloan V Paleologul care In a doua sa domnie(1379-1391) conferise si lui Dobrotici titlulde despot, deoarece Mircea se intitula despotInca din 1390.

Titlul de despot a lost conferit mai tlrziu,In 1436, de catre un alt Imp-drat bizantinloan VIII Paleologulcraiului Gheorghe Bran-covici at Serbiei (Ducas, Istoria turcobizantind,ed., V. Grecu, Buc., 1958, p. 258-259). Inaceasta perloadd, sub amenintarea cotro-pirii turcesti, curtea imperiald bizantina cauta

facd aliati pe toate cane posibile. Potri-vit cu aceasta practica bizantina, conferi-rea titlului de despot lui Mircea cel Batrina fost posibild.

Termenul de despot figureazd cu altesensuri in izvoarele noastre istorice si lite-rare. Ceremonialul IncoronArli domnului dinCondica lui Gheorgachi de la 1762 prevedeasalutarea in limba greacd T6vpentru domn ierarhil care-1 Insoteau cuacest prilej (Dan Simonescu, Literatura ro-mtneascd la cerem9nial, Buc. 1939, p. 113).In textul grecesc at unora dintre vechilelegiuiri rominesti bazate pe izvoare bizantine,termenul asand-qc figureazd In sensul destaptn de robi bunuri (Coda! Calimach,editie critics, Buc., 1952, p. 720).

La Inceputul secolului at XIX-lea, Dlo-nisie Eclesiarhul foloseste cuvintele despotie

despofi cu sensul bizantin de principatindependent si principi independenti (Cro-nograful Terei Rumeinesti ed. C. S. Nicoldescu-

Plopsor, Craiova, 1934, p. 198). In limbaromInd moderns, cuvintul despot pdstreazdsensul de conducator cu puteri absolute side persoand care In actiunile sale nu tineseams de altii, cautind impund volutecu orice pret. Toate aceste Intelesuri reamin-tesc sensurile termenului grecesc 8e7,6711c

din izvoarele bizantine.

G. C.

A. P. KAJDAN, Repeena u °pea e Su-eaumuu IXX ea. Moscova, 1960, p. 430.

Volumul de feta, considerat cu modestiesde autor drept o contributie la stabilireaparticularitatilor i cdilor de dezvoltare alefeudalismului bizantin, este In realitate primalucrare temeinica metodicd care prezintaistoria interns; a Bizantului In veacurileIXX. Adeseori, In analizarea evolutieldiferitelor institutiuni, cercetarea autorulul.Incepe cu citeva veacuri mai inainte de aceastaperioadd si este dusd pInd In ultimele secolede existenta Bizantului. Aceasta faceposibild o mai adInca Intelegere a schimba-rilor survenite in structura statului bizantinIn decursul timpului.

A. P. Kajdan foloselte in lucrarea saizvoare din cele mai diferite, pe linga dateleoperelor istorice, arheologice, documente md-ndstiresti texte legislative, sint valorificateIntr-o larga indsurd informatiile hagiogra-flee. CIteodata este pus un pret prea marepe informatiile ce ni le oferd izvoarele dinsudul Italiei. Credem ca utilizarea acestoraar trebui fdcutd cu mai multd prudentd,deoarece conditiile dezvoltarii istorice alesudului Italiei au fost cu totul diferite de ale-restului Imperiului.

In partea introductivA este ardtata po-zitia istoriografiei burgheze In problema feu-dalismului bizantin. Aceasta foloselte rartermenul de feudalism cind e vorba de Bizant.

lntr -un sens limitat apliclndu -1 in supra-structura politica, pentru a explica deza-gregarea aparatului de stat Ii pentru a subli-

si

si

sa -si

si

8sandril v...

5i

gi

si

si

ale.

si

gi-a

sa-si

gi

www.dacoromanica.ro


nia influentele occidentale asupra institutiu-nilor bizantine.

In primul capitol autorul se ocupa deobstea sateasca. Prima ei caracteristica esteputerea mare de rezistentA In raport cu obsteaapuseana, explicabild prin faptul cA In Bizantau existat forme de proprietate obsteascavechi, care s-au consolidat In urma colo-nizarii slave. 0 and caracteristica a obsteibizantine consta In faptul cA posesiuneaefectiva a pamIntului primeaza asupra drep-tului de proprietate. In sfirsit, in obsteabizantina supravietuieste proprietatea colec-tivA asupra unor bunuri ca, de exemplu,.pasunile.

Fiecare gospodarie Iii avea parcela sape care $i -o lucre independent de celelalte gos-podarii. Individualizarea procesului de pro-ductie a fost grabita de existenta unor culturiintensive (vita de vie si maslinuli si datoritafaptului ca taranil foloseau un plug usor delemn, cu care trebuia sa se treaca de maimulte on pentru a rAscoli bine pamIntul. Incontinuare, autorul urmareste procesul dediferentiere dinlauntrul obstei, care duce Incele din urma la dezagregarea acesteia.

In al doilea capitol A. P. Kajdan seocupA de marea proprictate feudala* si dedependenta feudala. Mai Intli este examinataposibilitatea supravietuirii In Bizant a pro-prietatii de tip antic In urma revolutieiagrare din secolele VIVII. Autorul, pebaza unui bogat material, ajunge la concluziaea de-abia la mijlocul secolului al IX-leaapar ti imperiul Bizantin numeroase maxidomenii de caracter feudal. Pe aceste dome-nii se afla o taranime dependentil, care pier-duse dreptul de proprietate attpra pamln-tului, pastrase doar folosinta hit si care eraobligata sa plateasca o rents. Mai departeslut urmarite cane de formate a feudalis-mului in Bizant, fie prin subjugarea Intregilcomunitati, fie prin aservirea gospodariilorindividuale. Receptionarea dreptului romana servit intr-o larga mAsura la formulareajuridica a inegalitatii sociale rezultata inurma acestor uzurpAri.

Domeniile feudale din secolele IX Xsint asezari izolate de sat, fAra nici otura cu obstea, sau asezari to interiorul obstei,formate din parcele raspindite printre lotu-rile taranesti si In fine obstii In Intregimeaservite de proprietarul feudal. Aservireataranimii s-a realizat datorita unor institu-tiuni feudale ca vasalitatea, cetele Inarmate

jurisdictia feudalA.In al treilea capitol, autorul se ocupA

de rolul statului bizantin In procesul defeudalizare. Concluziile autorului nu aparsuficient de bine fundamentate. De aceeaprobabil, A. P. Kajdan a simtit nevoia caIn ultimul capitol al lucrArii sa reia ana-liza legislatiei macedoniene pentru a lamuriunele din afirmatiile sale. Autorul arataca aservirea taranimii s-a facut cu sprijinulactiv al aparatului de stat, aceasta din cauzaputernicii rezistente opuse de obstii sla-biciunii relative a marilor proprietari depamInt. De aceea. In prima etapa a proce-sului de feudalizare o mare parte din taranimeramine In afara exploatarii mosieresti. Statuleste acela care percepe renta centralizatasub diferite forme. Se face o minutioas1analiza a diferitelor impozite, prin interme-diul carora se percepea de cAtre stat rentacentralizata. Treptat, statul cedeath proprie-tarului feudal parte din impozite sau unnumar de gospodarii tartinesti cu ajutorulimunitatilor sau excussei-ei.

In problema mult discutata dacA exist&vreo deosebire Intre imunitate excusseia,autorul este de parere ca ultima cuprindenumai privilegil fiscale si nu se limiteaza labunuri funciare, aceasta spre deosebire deimunitate care mai cuprinde gi drepturljudiciare si administrative.

In capitolcle urmatoare se cerceteazasituatia comertului si mestesugurilor In orasulbizantin, productla de marfuri, structura so-cialA a mestesugarilor $i a comerciantilor siIn sfirsit contradictiile sociale din Bizant. Insecolele IXX.

A. P. Kajdan este de parere cA disparitiapolis -ulul sclavagist a dus la un regres alproductiei, mai ales In domeniul industriei

lead-

si

Si

Si

www.dacoromanica.ro


textile. De-abia In secolul al IX-lea incepedezvoltarea productiei mestesugaresti atit Indomeniul articolelor de lux cat si al celor demare consum. ConsiderA ca punct culminantal avIntului productiei mestesugdresti seco-lele XI XII, dupA care ea incepe sA

decadA.

Productia de mArfuri In Bizant a avutun caracter tipic medieval urmarind numaisatisfacerea cerintelor imediate ale consu-mului, cu mestesugari care lucrau singurlsau ajutati de cel mult unul sau doi lucrd-tori, fara sA existe vreo diviziune a muncii.Mestesugarii Iji desfAceau direct consuma-torilor produsele muncii lor. Productia unel-telor de lucru a Post putin dczvoltatA, ceeace constitute o altA caracteristicA a productieimedievale. 0 parte a mestesugarilor a fostlegatA de palatul imperial $i de nobilime printfurnizArile de produse fAcute acestora. Anu-mite bresle, care se bucurau de un regimprivileglat, an subordonat economiceste alte-categorii de bresle. Statul, in scopul perce-peril rentei centralizate, a favorizat uneleramuri de productle, a creat Insd un controlriguros si a stabilit limite rigide In dezvol-tarea meseriilor In interesul clasei dominante.

Apoi shit cercetate marile rascoale tarA-nestl. Cele mai importante rascoale tarAnestidin secolul al IX-lea an fost aceea a luiToma Slavonul, a slavilor din Peloponezsi miscarea pauliciana. Rascoalele taranesti,din sec. IX se caracterizeaza prin faptul caan avut o sfera largA de raspindire, reactie amaselor Impotriva presiunii exercitate destatul centralizat pentru aservirea tAranimil.De aceea tArilnimea nu a vazut Intr-un anumitfeudal izolat pe dulmanul ei, ci In statulfeudal in ansamblu $i, in special, In persoanaodioasA a perceptorului. Miscarile taranestidin secolul al X-lea au un caracter mai limi-tat, au izbucnit in genere In regiunile pert-ferice ale imperiului si an avut o tendingseparatists. In unele cazuri, taranimea s-aallat vremelnic cu elemente din rfndul feu-dalitatii, care actionau impotriva grupuluibirocratic din capitals, beneficlar al renteicentralizate. Astfel s-ar expllea prezenta unor

24

contingente taranesti in armatele lui BardasPhocas Bardas Skleros.

In orase, contradictiile au fost mai com-plicate si variate. Autorul se ocupA de douimiscari care au avut legAturA cu paturileordsenesti rascoala din 913 condusA deConstantin Dukas aceea din 963 condusdde Nicephor Phokas. Din analiza evenimen-telor care au avut loc in anii 913 si 963,A. P. Kajdan ajunge la concluzia cA plebeadin Constantinopol sustinea aristocratia pro-vinciala, In timp ce aristocratia birocraticAera aliatil cu mestesugarii negustoril.Plebea, care traia pe seama binefacerilor

darurilor fAcute de stet, sustinea aristo-cratia feudalA provincialA, fiindcA aceastaducea o politica expansionistA. Cuceririle deteritorii, fAcute de generali din marl familiifeudale, prilejuiau distribuiri de daruripentru plebea din capitalA.

In incheiere, slut analizate intereselede clasA care au stat la baza legis!atlei ma-cedonene. Novella din 934 a lui RomailosLacapenos cautA sA stavileasca ofensiva ele-mentelor feudale in scopul apararii renteicentralizate. Nu se poate vorbi de o apArarea tardnimii, fiindca in vremea lui seintensified opresiunea fiscalA. Cu alto cu-vinte, el apAra interesele aristocratielbirocrate. Constantin al VII-lea, Roman alII-lea gi Nicephor Phocas urmAresc prinnovellele for Intarirea pozitlei micii feudali-

stratiotilor, care se diferentiaza derestul tAranimii.

Concluzia fireasca, care se degajeazA dinanaliza legislatiei macedonene, este aceeacA fiecare Intl:drat bizantin a apArat intere-sele unei grupari sociale deosebite, insA cutotii an fost apArAtorii clasei dominante. Insecolele IXX, procesul de feudalizare s-aaccentuat necontenit. Marii proprietari feu-dali tind tot mai mult sa se elibereze de oricedependenta fatd de puterea centralA. Impa-ratul se transformA dintr-un conducAtor alaparatului biroctatic intr-un suzeran feudal.In aeeste conditil incepe dezagregarea poli-tica a Imperiului Bizantin.

E. Fr.

SI

§i

pi

si

sal! Ii

www.dacoromanica.ro


BIBLIOGRAFIE, ARUIVISTICA, MUZEOGRAIIE

IOSEF NUHLICEK, 0 vijuojl a soucasnemslave konservace archivalit u Ceskoslo-uensku (Despre evolu4ia §i starea actualda conservarii materialelor arhivalice inCehoslovacia), in Sbornik archivnichpraci, IX, 1959, nr. 1, p. 121-161.

Inainte de primul rdzboi mondial, intdrile cehe n-a existat o preocupare constantspentru conservarea materialelor arhivalice.Din punct de vedere teoretic, cu problemeleconservarii documentelor s-a ocupat atitinainte de primul rAzboi mondial, cit 0 inperioada dintre cele cloud rdzboale mondialeacad. V. Vojtisek. In timpul republicii bur-gheze s-au creat treptat trei laboratoare deconservare a materialelor de arhivd §i anume :la Arhiva Wei Boemiei (1924), la Arhivaora§ului Praga (1925) §i la Arhiva Ministe-rului de Interne (1936). Dupd 1945 a conti-nuat sd functioneze doar laboratorul ArhiveiMinisterului de Interne. Prin 1949, intre ino-vajiile de retinut, s-a introdus inlaboratorul acestei arhive utilizarea maselorplastice, indeosebi Igamid 6 A" de fabri-catie germana §i apoi §i polymethylmetacri-latul. S-a descoperit metoda de deslipire afoilor de hirtie sub actiunea Ultraamidei.Incercarile ce s-au facut la inceput in labo-ratorul Arhivei Centrale a Ministerului deInterne au lost din 1950 continuate §i inlaboratorul de conservare a actelor §i manu-scriselor vechi de la Biblioteca NationalAa TJniversitatii. Republica Cehoslovaca seingrije*te totodatA de pregAtirea cadrelornecesare laboratoarelor de conservare a mate-rialelor arhivalistice. Acest lucru se asigurAla Scoala Industriald graficd de patru anidin Praga, pe care in 1958 au absolvit-o 30de tineri conservatori.

Realizdrile laboratorului de restaurare adocumentelor de pe lingA Arhiva Certrald.de Stat an fost infAti§ate atit, la expozitiauniversald din Bruxelles (1958), cit 0 laexpozitia documentelor arhivalistice din Praga,organizata la Hrad (24 V 1958-3 XI 1958),

18. c. 4741

273

unde s-au expus circa 1700 de manuscrise,acte, tiparituri rare 0 alte materiale arhiva-listice din sec. VI pinA in zilele noastre. Laambele expozitii s-a reflectat in exponateinaltul nivel atins de tehnica de conservarearhivalica In R.S. Cehoslovaca. Autorul termindstudiul ski insistind asupra necesitatii cola -borArii arhiviltilor cu biologii §i entomologiipentru studierea Viintifica a daunatorilorvegetali animali ai materialelor arhivalice,ca ci cu fizicienii ci chim4tii pentru gAsireacelor mai eficace mijloace de combatere adaunatorilor. In acest stop se vor dezvolta0 mai mult relatiile de colaborare cu specia-lictii din Uniunea SovieticA 0 din celelaltetad ale lagarului socialist.

M. D.

.* Jahresberichte (dr deutsche Geschichte.Neue Folge, 5/6 Jahrgang 1953/1954,Berlin, Akademie Verlag, 1959, XXIV +505 p.

Bibliografia consemneazd principale lu-crAri (carp ci articole) privitoare la istoriaGermaniei, publicate in perioada 1953-1954in Germania 0 strainatate. Volumul repre-zintA continuarea series de anuare biblio-grafii publicate de Institutul de Istorie atAcademiei din Berlin. Principalul initiatoral acestor pretioase lucrAri de informare aPost Prof. Dr. Fritz Hartung, care a supra-veghiat redactarea celei mai importanteparti din acest volum. Materialul de limbsgermanA a fost redactat de Dr. HeinrichKunze sub auspiciile Bibliotecii Germane dinLeipzig ; iar materialul din U.R.S.S. 0 dinWile de democratie populara a fost intocmitde Christa Weiner. Completarea titlurilorgermane, stringerea materialului bibliograficdin alte tdri, precum cI toate lucrArile redac-tionale au lost intocmite de Serviciul bibliografic al Institutului de Istorie al Acade

demne

ji

§i

si

www.dacoromanica.ro


mid de tiinte din Berlin. Materialul estecompartimentat pe probleme, constituindu-seo schema generalA cu trei principale capitole :generalitati, istoria Germaniei prezentatacronologic probleme strins legate de stiintaistoriei. In primul capitol al generalitAtIorautorul a rezervat subdiviziuni pentru disci-plinele auxiliare istoriei (arhivisticA, istoriaearth' biblioteconomie, paleografie, crono-logle, genealogie, numismaticA, toponomieetc.) precum un capitol aparte intitulat :Organizarea cercetarii istorice (bibliografii,bibliografia etc.). Cel de-al doilea capitolprezintA studiile privind urmatoarele subdi-viziuni ale istoriei Germaniei : antichitate,migratiunea popoarelor, Evul Mediu, peri-oada reformei Qi contrareformei pins lapacea WestfalicA (1648), perioada piny la1740, perioada prabusirii vechiului imperiu

razboaiele de eliberare (epoca absolutis-mului luminat), restaurarea revolutia(1815-1850), perioada lui Bismarck si In-temeierea imperiului (1850-1890), primul rAz-boi mondial, republica de la Weimar (1919-1933), perioada 1933-1939 (situatia politicainternA externs, evenimentele premerga-toare celui de-al doilea rAzboi mondial),eel de-al doilea rAzboi mondial (istoria

istoria military miscarea de re-zistenta).

Cel de-al treilea capitol principal includeprobleme de drept, admnistratie 1i organi-zare, istoria economicA socials, istoriabisericii istoria culturii. Aceste problemesint In majoritate studiate cronologic ; pentruo parte din capitolele referitoare la istoriapropriu-zisa a Germaniei, autorul biblio-grafiei a rezervat subdiviziuni aparte pentrucategoria izvoarelor istorice, prezentareaevenimentelor istorice.

Materialul bibliografic a lost selectat,renuntindu-se, asa cum reiese din prefatalucrarii, la temele informatiile de impor-tanta secundara sau localA. In faza ultimAde pregAtire a lucrarii, autorul a renuntatla o categoric, dealtfel foarte restrinsA alucrarilor de caracter mai putin stiintifice.

Aceasta explicA numerotarea cu golurl aindicatiilor bibliografice.

Bibliografia confine un index alfabetleal tuturor periodicelor apArute In 1953/1954consultate precum si o categoric restrInsadin volumele de periodice pe 1951/1952 necer-cetate In anuarul precedent si incluse In volu-mul de fats.

Volumul cuprinde de asemenea un indexalfabetic al autorilor problemelor tratateprecum un index de persoane si de numirigeografice care faciliteaza consultarea mate-rialului.

Lucrarea redInd aproximativ 5.000 in-dicatii bibliografice reprezinta o sursd impor-tanta In cercetarea documentata a istorieiGermaniei.

P. S.

Catalogul documentelor turceVi, vol. I,Intocmit de Mihail Guboglu, Bucuresti,1960, 683 pagini -I- 40 pl. Directia ge-nerals a Arhivelor Statului din Repu-blica PopularA RominA.

DupA publicarea volumului Paleogra-fia diplomatica turco-osmanA. Studiu $ialbum?' In 1958, M. Guboglu da la ivealA onoun lucrare, tot atht de importanta si anumeprimul volum al Catalogului documentelorturcesti aflate In diferite depozite de arhivSdin Cara noastrA. Rezumatele celor 3045 de-piese arhivistice care Imbratiseaza o IntinsAperioada de citeva secole (1558-1913) serefera In primul rind la Tara Romlneasca,apoi la Dobrogea In fine la regiunile dinsudul Dunarii 'Ana la Marea Egee, stapinitein acea vreme de imperiul otoman.

In prefata, I. Paraschiv, directorul ge-neral al Arhivelor Statului, face o succintaprezentare a acestui volum arAthnd totodatAimportanta luf pentru istoriografia arhi-vistica romineasca. Principalele probleme pecare le reflects piesele catalogate sint sinte-tizate InsA de autor In prima parte a catalo-gului si anume In introducere (p. 5-26).

si

si

$i

$i

si

si

diplo-mallet, si

sisi

$i

$i

si

*

$i

si

§i

www.dacoromanica.ro


Una din aceste probleme este aceea a fondu-rilor de documente In limba tures din tarenoastra provenienta for ; cu acest prilejM. Guboglu face §i istoricul formarliacestor fonduri de documente. Rind pe rindsint prezentate fondurile de documente dinArhivele Statului din Bucure§ti §i alte ora§edin lark de la Academia R.P.R. §i din Biblio-teca Academiei R.P.R. In acest din urmAfond se and §i o condicA cu documente In limbaturcA pe care autorul o prezinta nu §tiudin ce Motive ca fitind o condica romi-neasca In limba turceasca" ; In realitatecondica este scrisa In Intregime in limba turca.Alte fonduri cercetate sint documenteleturco-armene de la Muzeul de Istorie al Ora-§ului Bucurqti, manuscrisele turce§ti dinarhiva Institutului Teologic din Sibiu,actele turce§ti de la Biblioteca Centrals dinBucure§ti.

In continuare autorul prezinta Incercd-rile fAcute pind acum de predecesori In publi-carea izolatA a actelor turcelti. Pentru Inte-legerea greutdtilor intimpinate In publicareaacestor documente, M. Guboglu face si o

scurtA prezentare din punct de vedere paleo-grafic si diplomatic a acestor acte, expunerecare a constituit In anii trecuti obiectul uneilucrdri speciale mentionate la Inceputulacestei note bibliografice. Dupd informa-tiile de ordin filologic lingvistic se trece lao expunere rezumativd a problemelor pecare le 'idled documentele, de ordin socialeconomic, politic administrativ, militar, ju-ridic, cultural etc.

Cum era $i de asteptat partea cea maimare a lucrdrii cuprinde rezumatele une-ori bogate, alteori prea scurte ale celor3045 documente. Ele sint aranjate cronologic,dupd era noastra. Aldturi de data erei noastreeste si anul Hegirei asa cum figureazd In docu-ment. La fiecare rezumat se indica fondul,caracterul documentului (original, copie, mi-crofilm) dacd a mai fost publicat, limba Incare se and traducerea, felul scrierii §i for-matul, filigranul, sigiliul, dacd sint originale.

Parcurgind cu atentie cele citeva sutede pagini ale catalogului iti dai seama cit de

multiple probleme atinge continutul aces-tor documente. Pe baza for se pot stabilietapele cresterii dominatiei otomane asupraTdrii Rominesti In cele citeva secole pInd larecistigarea independentei. Din acest punctde vedere se pot urmdri firmanele sultanilor incare erau Inscaunati domnii WA! Romlnesti,prin care se fixau obligatiile financiare fatAde PoartA (haraciul, peschesul etc.), princare se stab ileau relatiile dintre populatia turcar

raiale etc. Din pdcate lipsesc acte dinperioada rdzboiului de independents din1877-1878. In legAturA cu aceste probleme sepoate urmdri rolul de informator politicpe care I-au avut domnii Tarii Rominestifata de Poarta, prin agentii pe care li aveau Incapitalele europene. Un material bogat pro-vine de la Grigore Ghica (1822-1828) alecdrui rapoarte ImbogAtite de §tirile obtinutede la cavalerul de Gentz au informat tottimpul pe marele vizir si pe sultan de eveni-mentele mai importante europene.

In aceeasi ordine de idei se pot stabilietapele dominatiei economice a tarilor

romine de catre turd. Din acest punct devedere .rezumatele documentelor semnaleazafirmanele numeroase emise de cancelariasultanilor, referitoare la obligativitatea apro-viziondrii Imperiului otoman cu produsemarfuri din Tara Romlneasca. SInt astfelredate cantitatile de cereale, vite, oi, capre,seu, piei, cervix, hind, brInza, pesmet, cai,furaje, cherestea, cinepd, in, ulei, lumlndri,sare chiar ape minerale. Din aceste canti-tati livrate In mod obligatoriu turcilor sepoate stabili nivelul de dezvoltare al fortelorde productie din Tara Romlneasca in pe-rioada cuprinsd In documente.

0 build parte din documente se refers glla situatia interns din Imperiul otoman dinmultiple puncte de vedere. Se arata astfelstructura domeniului feudal otoman, nivelul dedezvoltare al fortelor de productie, claselepdturile sociale, relatiile de productie, orga-nizarea administrative, juridica militard.Fara a ne da o imagine completA a acestorprobleme, rezumatele documentelor semna-leazd In schimb aspectele acestor probleme.

si

fI

si

si

sl

si

It

si

www.dacoromanica.ro


TotodatA se dau referinte $i la situatia popoa,relor din Peninsula BalcanicA aflate sub do-minatia otomanA (bulgari, sirbi, greci). Deexemplu in perioada razboiului ruso-turc din1807-1812 reiese ca turcii lipsiti de Moldovasi Tara RomineascA au fost obligati se faceaprovizionari pentru armata for numai dinregiunile aflate In sudul Dunarii, in Dobrogea

Rumelia, fapt care a merit si mai multsarcinile populatiei locale. De asemenea sedau amAnunte asupra luptei de eliberare dnade popoarele de sub dominatia otomand (deexemplu rAscoala grecilor din 1821-1829).

Incontestabil ca publicarea acestui cata-log deschide perspective not pentru istoricimai ales in studierea relatiilor turco-rominedar si a relatiilor popoarelor europene cu Im-periul otoman. In acest fel se completeazdun mare gol In documentarea cu izvoareturcesti care exista pina acum in majoritatealucrarilor referitoare la Imperiul otoman dinnecunoasterea acestei limbi. Desigur ca multiistorici vor folosi deocamdata aceste rezu-mate ca pe insusi documentul respectiv (launele din ele este posibil pentru ca rezuma-tele au redat esentialul din document) $ide aceea este necesar se semnalAm uncle scApariIn alcatuirea acestui catalog. Trebuie sa

recunoastem de la inceput ca munca depusiide M. Guboglu a fost destul de grea nu numaiIn a traduce si a alcdtui rezumatele docu-mentelor, dar mai ales In aceea de a identi-flea nume de persoane, nume geograficede institutii care au necesitat eforturi multi-laterale. Cu toate acestea s-au strecurat uncleerori.

In primul rind tin se atrag atentia asupramodului de a concepe lucrarea. Propriu-ziscatalogul de fall nu contine documenteturcesti, ci documente In limba tura ceea ceeste o diferentd. Fac aceastA precizare In-trucit in arhivele noastre uncle publicatiistnt documente turcesti care n-au fostincluse In catalog dar traduse In diferitelimbi, mai ales In limba romina (de ex. : Uri-cariul). Apoi stnt uncle documente in limbatura rdspindite In diferite manuscrise romt-nesti (la Arhivele Statului Bucureiti) si In

uncle colectii de documente. 4cestea slat Inlimba turcA cu caractere arabe.

0 deosebita atentie trebuie sä acordocititorul in acceptarea unor nume proprii,de exemplu nume geografice redate uneorigresit de autor. De ex. : Furmusika In loc deFrumuiica, Hodivaia, in loc de Hodivoaia.Costian In loc de Costienii, Rusi In loc de Rusiide Vede, Tanita In loc de Tarnita, Petra inloc de Petrile, Stanca In loc de Stelnica,Oinac In be de Oinacu, Berede In loc dePerieti, Mah. Popesti In loc de Mah. Popes-cului, Hertegovina in be de Herta etc. NuInteleg de ce s-au folosit douil forme : Vala-chia si Tara Romineasca pentru aceeasiCara; sau Istanbul si Constantinopol pentruacelaii ores, sau Ardeal pentru Transilvania.Multe din judetele Tar!! Romlnesti au fostredate In text prin cuvintul turcesc caza. Esteadmisibil numai pentru regiunile din sudulDunarii si In Dobrogea unde atunci eraorganizarea administrativii otomand.

De asemenea redarea unor nume depersoane a fost gresit alcatuita. De exempluLucandra In loc de Ruxandra, Ligorascu In.loc de Grigorascu, Galifun In loc de Gr. Cali-nescu, Reichevici In loc de Raicevici, N. Chi-rita In loc de Nicolae sin Chiritil, IstefanacheIn be de Stefan, Chirico In loc de Luca deChirico, Baltarescu In loc de Balraretu ; totasa si la uncle nume proprii cu ortografieIn limba strains. De exemplu Rufen In loc deRuffin, Tancoing In loc de Tancoigne, Golo-sin In be de Golovkin, Mangeachi In loc deMinciaki, Fleisak (Fleischer) In loc de Fleisch-hakl, Fuslent In loc de Coshelet, SaturjironIn loc de Chateaugiron, Ribiuber In loc deRibeauperre etc. E drept ca uncle din acestecuvinte straine au fost corcctate in indite.

Uncle nume comune au suferit alteratiisau au fost redate necomplet, de exempluMenzil" = statiune, dar de pouts, odaiabolnavilor" trebuia scrisa spital, comerciant"trebuia scris negusto'r. Cuvintul voievod nutrebuia acordat domnilor Tarii Romlnestitntruclt cu acelasi cuvint au fost indicativoivozii de Cladova, de Tirnova, de Sistov etc.

sl

si

$i

www.dacoromanica.ro


Lucrarea se incheie cu un rezumat al reprezinta o importanta contributie la limbo-introducerii in limba rusd si franceza, urmat giltirea seriei de instrumente de lucru pe carede un glosar de cuvinte arhaice, lista celor Directia Genera la a Arhivelor Statului o40 de planse, un bogat indice general si cu punt la dispozitia cercetatorilor istorici.facsimilile a 40 de doc. Primul volum al cata-logului cu toate micile lipsuri semnalate C. ..

www.dacoromanica.ro

STUDIIREVISTA DE ISTORIE

INDEX ALFABETIC

Anul XIII 1960

, Despre Insemniltatea istoricd a Congresului al III-lea al Partidului Mun-

Nr. Par.

citoresc Romtn (Editorial) 4 5

STUDII

Istorie medic

COLUMBEANU, S., 0 statistics negustoreasca si fiscala de la 1824 In Tara:Romt-neasca 4 193

CRONT, GH. Dreptul bizantin In Tarile Romtne. Indreptarea Legii din 1652 1 57DAN, M. Din corespondenta lui loan Bogdan cu savantii rusi 1 129DEMENY, L. Textele celor cloud intelegeri Incheiate In 1437 intre rdsculati si

nobili, dupa documente originale 1 91DEMENY, L. Introducerea nonei In Transilvania (cu privire la unele premise

social-economice ale rascoalei de la Bobilna) 5 179GEORGESCU, V. AL. TrasAturile generle si izvoarelc Codului Calimah. Con-

tributia lui Vasile Conta la studiul izvoarelor acestui cod 4 73GOLDENBERG, S. Moara de Male din Sibiu In secolul al XVI-lea 1 113GONTA, AL. Campania lui Mihai Viteazul in Moldova 4 141HOLBAN, M. Deposedari si judecati to Hateg pe vremea Angevinilor 5 147IANCOVICI, S. Citeva date necunoscute despre Stoian Inge Voivoda . . . . 1 121IANCOVICI, S. Fuga locuitorilor din ostroavele Dundrii- din cauza exploat5rii

boieresti (1833-1834) 4 159IANCOVICI, S. Unele documente inedite despre Tudor Viadimirescu . . . . 5 121

KOVACH GEZA, Unele probleme privind dezvoltarea agriculturii In comitatulArad dupa reglementarea urbariala din 1771 V72 4 239

LIMONA, E. si D. Negustori bucuresteni la sfirsitul veacului al XVIII-lea ;relatiile for cu Brasovul si Sibiul 4 107

MUSTAFA, MEHMET Din raporturile Moldovei cu imperiul otoman in a douajumatate a veacului al XV-lea 5 165

NEAMTU, AL. Date not privitoare la loan Piariu Molnar 1 83PATAKI, I. Gospodarirea domeniului Hunedoara in anii 1517-1518 . . . . 6 69

,

.

. . . .

www.dacoromanica.ro

280 INDEX ALFABETIC

Nr. Fs g.

ROCHOW, ILSE (Berlin), 0 indreptare de text In cronica lui Theophanes . . 1 119SABAU, ION Din lupta 1.dranimii transilvdnene tmpotriva sarcinilor militare

In timpul rdzboaielor duse de imperiul habsburgic Impotriva revolutieifranceze (1792-1797) 2 221

ERBAN, C. Aspecte din lupta ordsenilor din Tara Romineasca si MoldovaImpotriva asupririi feudale In secolul XVIII si la inceputul secoluluiXIX (I) 6 27

TOTOIU, 1. Contributii la problema stdpinirii turcesti In Banat si Crisana. . . 1 5TINTA, A. Rdsunetul rdscoalei conduse de Horia, Clolca si Crisan In Banat 4 221VIANU, AL. Iluministul rus V. F. Malinovski in Tarile Romine 2 165VIANU, AL. Aplicarea tratatului de la Kuciuk Kainargi cu privire la Moldova

si Tara Romtneascd (1775-1783) 5 71

Isiorie moderrili

ANGHEL, ALEXANDRINA Aspecte privind aplicarea legii rurale din 1864 Injud. Do lj 4 201

BERINDEI, D. Infiintarea agentiei Principatelor Unite la Paris 6 99BODEA, C. CORNELIA Figuri putin cunoscute din revolutia de la 1848 . . 2 131BODEA, C. CORNELIA Din actiunea de pregatire a agentiei diplomatice de la

Paris. Infiintarea Biroului de corespondentii 6 121

BOICU, L. $tiri noi despre industria de postav din Moldova la jumatatea vea-cului al XIX-lea 2 207

IONESCU, GH. Date not In legdturd cu familia Anei Ipdtescu 5 105IORDACHE, A. si PORTEANU, AL. insemnatatea istorica a InviitAturii lui

V. I. Lenin despre imperialism 2 105PANAIT, I. $i P. Participarea maselor populare din Bucuresti la infrIngerea

comploturilor reactiunii din iunie 1848 6 83POMPILIU, T. Despre Istoria romliiilor cu intrebari gi raspunsuri" a lui Samuil

Micu Clain 2 197PROTOPOPESCU, L. Date noi in legaturd cu biografia lui Ion Budai-Deleanu 1 183

TEFANESCU, L. Tezele lui V. I. Lenin In problema descompunerii feudalis-mului $i a dezvoltdrii capitalismului in Rusia 2 77

ZANE, G. Aspecte noi ale vietti lui N. Balcescu in lumina unor documenteinedite 1 37

Islorie contemporand

BANYAI, L., V. I. Lenin despre patrie si patriotism 2 33BERCU, I. 15 ani de la Conferinta Nationals a P.C.R. 6 47CHIRITA, GR. Din luptele greviste conduse de partid In anii 1922-1923. . . 3 61

CIMPONERIU, E. Muncitorii resiteni condusi de comunisti In lupta Impotrivacriminalului rdzboi antisovietic 3 35

COPOIU. N. Lupta clasei muncitoare din Romlnia impotriva intrArii RominiciIn primul razboi mondial 6 7

Col. CUEVk., I. si BALTEANU, B. Contributla Romtniei la lupta pentru tn-fringerea Germaniei hitleriste 3 123

LIVEANU, V. Unele probleme privind RomInia in timpul primului rdzboi mon-dial In lumina lucrarilor lui V. I. Lenin 2 45

MOCANU, C. Greva generald din Romtnia din 1920 5 ,5

. .

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABETIC

Nr.

281

Pas.

OPREA, I. M. Organizarea si activitatea formatiunilor patriotice de lupta . 4 19OPREA, I. M. Miscarea muncitoreasca din porturile Romtniei in perioada pre-

gatitoare grevei generale din 1920 5 45OTETEA, A., V. I. Lenin despre principiile de baza ale istoriografiei marxiste 2 5RATA, V. Crearea Cercului Muncitorilor din Bucuresti 2 181Gl. Lt. ROGHINSKII (Moscova) Operatiile principale desfasurate de fortele

armate sovietice in Marcie Rdzboi pentru Apararea Patriei 3 85STANESCU, EUGEN Din indicatiile metodologice ale lui V. I. Lenin cu privire

la cercetarea marxista a istoriei 2 17

VARGA, V. A. Atitudinea guvernului romin burghezo-mosieresc fata de trata-tivele franco-anglo-sovietice din anal 1939 4 51

URSACHE, C. Aviatia romina in lupta Impotriva fascismului german 3 117

PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIEI"

* Realizari si probleme (Acad. C. Daicoviciu, acad. A. Otetea, acad. P. Con-stantinescu-Iasi) 3

= Discutii asupra machete' vol. I at Istoriei Romtniei" 3 24PRODAN, D., acad. Discutii cu privire la rascoala din 1784 (L. Stefanescu) 4 257OTETEA, A., acad. Rascoala lui Tudor Vladimirescu. Discutte publics (L. Stefii-

nescu) 5 191Discutii pe marginea capitolului Politica de reforme si reactiune a guver-nelor burghezo-mosieresti dupO rascoala din 1907". Miscarea muncito-reasca" (1907-1914) {Tr. Lungu) 6 151

VIATA $TIINTIFICA

APOSTOL, I. Muzeul Militar central 3 185BOICU, L. Precizari necesare (scrisoare catre redactic) 6 178CONDURACHI, V. si CONSTANTIN, F, Muzeul Unirii din Iasi 4 265CORFUS, I. Din activitatea comisiei istorice polono-cehoslovace 2 247DAICOVICIU, C., acad. Sesiunea Asociatiei Italia-Rominia 2 235DAVICU, SAVEL Casa memorials Ilie Pintilie" un nou monument istoric

at Iasului 2 241

DUTU, AL. Constituirea Comitetului National al istoricilor din R.D. Germans 4 264GUBOGLU, M. Importanta celui de al XXV-lea congres international al orien-

talistilor (Moscova, aug. 1960) pentru cercetarile istorice 6 161

IONESCU, E. si STEFANESCU, L. Sesiunea stiintifica comuna a Scorn Supe-rioare de Partid $t. Gheorghiu" de pe linga C.C. al P.M.R., a Institu-tului de Istorie a Partidului de pe lingd C.C. at P.M.R. si AcademieiMilitare generale, consacrata celei de-a 90-a aniversari a nasterii luiV. I. Lenin 3 175

IRMSCHER, prof. dr. J. Bizantinologia In cei zecc ani de existents a R.D. Ger-mane 2 236

MACIU, V. Conferinta stiintifica de la Berlin despre imperialismul german siat doilea razboi mondial 1 155

MACIU, V. Centenarul Unitatii Italie' la Institutul Gramsci din Roma . . . . 6 172

OPRESCU, P. Pregatirea cclui de al XI-lea Congres International de stlinteistorice si participarea istoricilor din R P R 3 194

5

.

, .

, ,

, ,

www.dacoromanica.ro

282 INDEX ALFABETIC

PETRESCU-DIMBOVrrA, M. Seminarul international de arheologie slava de

Nr. Pag.

la Moscova 1 141PREDA, ELVIRA Din activitatea stiintifica a Societatii de stiinte istorice si

filologice din R P R. 4 261'STEFANESCU, L. Simpozion cu prilejul aniversarii a 700 de ani a monumen-

tului de arta feudala Boiana 5 199.STEFANESCU, L. Sesiunea stiintifica jubiliard a Universitatii Al. I. Cuza"

din Iasi (28 30 oct. 1960) 6 175TEODORESCU, V., TRINCA, I. Sesiunea stiintifica a Academiei R.P.R. con-

sacratil celei de-a 90-a aniversari a nasterii lui V. I. Lenin 3 175TOTOIU, I., LUNGU, TR. Ca 'Rorie de studii In R.P. Ungard 1 152

Despre Congresul international de stiinte istorice tinut la Stockholm(21-28 aug. 19601 6 153Cronica 1 158Cronica 6 181

STUDII DOCUMENTARE

COLUMBEANU, S. Istoria economies feudale occidentale In lumina unor lucrarirecente 6 183

CONSTANTINIU, FL. Aspecte ale expansiunii imperiului otoman In veacurileXIVXVI In lumina unor lucrari not 3 197

CRONT, GH. Editarea izvoarelor vechiului drept romInesc 5 201IONESCU-NI$COV, TR. Miscarea revolutionary husita In istoriografia

marxista (II) 4 269VARGA, V. A. Lucrari not de istorie moderns si contemporana In R.D.G. . . 2 249

RECENZII

ADAM, I. si MARCU, N. Studii despre dezvoltarea capitalismului In agriculturaRominiei. Buc., Ed. st., 1959, vol. II (D. Hurezeanu) 5 214

DIMITROV, M. Publicistica lui Liuben Karavelov 'Ana la aparitia ziaruluiSvobodu (1860-1869). (Articole, corespondente si scrisori). Sofia, Ed.Acad. Bulgare, 1957 (C. N. Velichi) 3 231

DIMITROV, GH. Opere alese. Buc., Ed. politica, 1959, XV + 686 p. (Gr. Chi-rita) 4 318

DRAGOMIR, S. Vlahii din nordul Pen. Balcanice In evul mediu. Comisia pentrustudiul formarii limbii si poporului roman, II. Buc., Ed. Acad. R.P.R.,1960, 224 p. 2 h. (V. Al. Georgescu). 5 225

DRUJININ, N. M. rocygapcToeinme xpecTbilne H pecbopma H. Hncegena.ripegrrocbuitsa H cyinnocri, pe(Dopmbi. Peaanaaung x nocaegcningpecpopmbr (MoscovaLeningrad, Ed. Acad. de st. a U.R.S.S., 1956, vol. I,631 p. ; vol. II, 619 p. (A. Otetea, S. Iancovici) 6 210

FRICKE, D. Der Ruhrbergarbeiterstreik von 1905. Berlin, Ed. Rtitten andLoening, 1955, 202 p. (Radu Popa) . 6 221

GEORGESCU, T., FODOR, L. Rascoala taranilor din Valea Ghimesului (1934).Buc., Ed. politica, 1960, 157 p. (M. Kertesz, Gr. Chirita) 6 205

MODRZEWSKI, A. F. -Opera Omnia. Varsovia. Polska Akademia Nauk, 19531958, vol. IIV (P. P. Panaitescu) 1 192

.

A.

,

+

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABETIC

AIIRON COSTIN Opere. Editie critics cu un studiu introductiv, note, comen-tarii, variante, indice glosar de P. P. Panaitescu. Buc., ESPLA, 1958,

Nr.

283

Par.

536 p. (D. Simonescu) 5 209PAN, I. ZEPOS Mt,xociiX (Dorretvono0,ou NoittiOv lipoxxerov (Bouxoopxay.ov,

1765). T6 Tcpc7yrov ix8t8oRcv ov ix xeLpoypdapou xiatxoq rou Kpauxoli'Apxsiou rou 'Iocatou (Manualul de legi al lui Mihail Fotinopulos). (Buc.,1765) Atena, 1959, XII + 304 p. + 8 pl. (Gh. Cront) 2 272

SALVATORELLI, L., MIRA, GIOVANNI Storia d'Italia nel periodo fascista.Torino, Giulio Einaudi, 1956, 1142 p. (S. Columbeanu) 2 266

VATASIANU, V. Istoria artei feudale in Tarile Romine, Vol. I Arta In perioadade dezvoltare a feudalismului. Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1959, 1017 p.910 fig. (Corina Nicolescu) 4 299

. Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Buc., Ed. politica, 1959,800 p. (I. Apostol §i L. 5tefanescu) 1 161

. Bazele filozofiei marxiste. Buc. Ed. politica, 1959, 788 p. (I. Bercu) . . 1 173* Aus der Byzantinischer Arbeit der Deutschen Demokratischen Republik.

Hgg. von Johannes Irmscher. Berlin, Akademie-Verlag, 1957, vol. I §i II(Eugen StAnescu) 1 183Repertoriul monumentelor §i obiectelor de arta din timpul lui Stefan celMare. Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1958, 512 p. 292 fig. In text. (RaduPops) 2 257

. Histoire des institutions frangaises au Moyen Age. Publiee sous la direc-tion de Ferdinand Lot et Robert Fawtier. Paris, Presse Universitairede France, 1957, XII + 438 p. (S. Porumbaru) 2 261

. Istoria universals in zece volume. Buc., Ed. 1t. 1959, vol. II, 904 p.(A. Popescu) 3 209Crestomatie pentru studiul istoriei statului dreptului R.P.R. Vol. I(Descompunerea orinduirii Comunei primitive §i sclavagismul) de Vl. Han-ga. Buc., E.S.P.L.E.J., 1955; vol. II (Feudalismul I), de St. PascuVl. Hanga. Buc., Ed. O.., 1958 (L. P. Marcu) 3 231Studii privind Unirea Principatelor. Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1960, 542 p.(Gr. Popescu) 4 308

. Istoria Albaniei, Tirana, Univ. de Stat, 1959, vol. I, 544 p. (G. Maxu-dovici) 5 236

4 Documente privind Unirea Principatelor. Redactor resp. acad. A. Otetea.Vol. II Rapoartele consulatului Austriei din Iasi (1856- 1859). Buc.,Ed. Acad. R.P.R., 1959, LIX + 549 p. (M. Vlasiu) 6 199

. Istoria Tarii Romine*ti de la octombrie 1688 !Ana la martie 1717, editieintocmita de Const. Grecescu, cu o prefatA de Dan Simonescu, Bucure§ti,Ed. §t. 1959, XLII 147 p. (P. P. Panaitescu) 4 325

REVISTA REVISTELOR

Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe MO C.C. al P.M.R., Buc.,Ed. Scinteia, nr. 1- 6/1958; nr. 1-6/1959. (I. Apostol) 5 241Been= ucTopma mnposoft tiyabTypm. Axagemna Hayti CCCP.Omenexne ucTopitxtecEux Rapt. Moscova, nr. 1 (13) 5 (17), 1959, 1037p. (V. Asproiu) 2 277

* kIcTopngectin nperaag. Sofia, nr. 1-6/1958 (N. Ciachir) 1 197* . English Historical Review. Londra, nr. 1-4/1959, vol. LXXV. (S. Co-

lumbeanu) 5 266* Bonpocbt ucToplitt. Axagemufr nap< CCCP. OTgeneture ncToplytecimx

Hart. Moscova,nr. 1 C/1959 (N. Copoiu) 5 251

0

+

*

.

+

.

.

. si

si

. "..

.

+

.

* ,,

.

.

,,

, ,

, . ..... .

,

www.dacoromanica.ro

284 INDEX ALFABETIC

* Kwartalnik historyczny (1959), nr. 1-4 (I. Corfus)* 4 B143aHT14/ICHIlit spemenmix. Moscova, XIII (1958), p. 371, XIV (1958),

p. 384, XV (1959), p. 307, XVI (1959), p. 411 (E. Frances)* eskoslovenskSr Casopis historiay (Revista cehoslovaca de istorie). Praga,

VII, 1959, nr. 1-4, 808 p. (Tr. Ionescu-Ni§cov)Zeitschrift illr Geschichtswissenschaft, an. VII (1959), nr. 1-6. Berlin,

Nr.

3

2

4

PaW.

237

281

ma

Ed. Rhtten and Loening, 1440 p. (L. P. Marcu) 6 241* HOBan N noi3eliwan 11CT0p1IFI. Axagemun Hart CCCP. VINCTI4TyT He-

Topm4. Moscova, nr. 1-6/1959 (N. Nicolescu) 6 235* Bonpoess i4cToplin Opran VIcTirryTa maplicii3At-aennnilama

npli LIKKHCC, Moscova, nr. 1-6/1959 p. 1416 (I. Oprea) 6 229* Revista arhivelor. Seria noua, nr. 2/1958 §i nr. 1- 2/1959. Buc. (L. Ste-

fanescu) 1 197* Hc.ropvia CCCP. Moscova, 1959, nr. 1 6 (Tudora Maia §i Al.

Vianu) 3 237

INSEMNARI BIBLIOGRAFICE

Isloria Romtniei

BALAN TEODOR, Din istoricul Cimpulungului moldovenesc. Buc., Ed. §tiin-tifica, 1960, 341 + 2 p. (Al. I. Gonta) 3 254

CANTEMIR DIMITRIE, Viata lui Const. Cantemir. Buc., E.S.P.L.A., 1960,IXXVIII 168 p. (L. Stefanescu) 3 253

DUVOWY ERICH, Sighipara, un ora§ medieval. Buc., Ed. tehnica, 1957, 196p. (N. Ghinea) 6 249

MOT, GH., STEFANESCU, V., MOCANU, C., Contributii la istoria organi-zatiei marxist-leniniste de tineret din Rominia. Buc., Ed. Tineretului,1959, vol. I, 143 p. (Gr. Chirita) 5 271

TAPPE, E. D., Bentham in Walachia and Moldavia. Londra, 1950, p. 66-76(Extras din The Slavonic and East European Review", vol. XXIX,nr. 72/1950) (S. Columbeanu) 2 289

TAPPE, E. D. Charles II and the Prince of Moldavia (Londra, 1950-1953),p. 406-424 ; 528-529 (Extras din The Slavonic and East EuropeanReview", vol. XXVIII, nr. 71/1950; vol. XXXI, nr. 77/1953) (S. Colum-beanu) 2 290

TAPPE, E. D., A rumanian manuscript miscellany in the John Rylands Library,extras din Bulletin of the John Rylands Library", vol. 42,1960, p. 481,492 (D. Simonescu)' 6 251

TUTUI, GH. §i POPESCU, AL., Zdrobiti de popor (Falimentul partidelor bur-ghezo-mo§iere§ti), 1944-1947. Buc., Ed. politica, 1959, 116 p. (L. Ste-fanescu) 1 215

VAIDA, A. G. §i BIRDEANU, N., Pavilionul revolutionar la catarg. Buc., Ed.Milliard M.F.A., 1959, 176 p. (I. Apostol) 2 288

VELICHI, C., A§ezamintele coloni§tilor bulgari In 1830, in Romanoslavica III".Buc., 1956, p. 117-135. (L. §,tefanescu) 6 250

VINOGRADOV, V. N., Bxeumerromirrugecxasi opnewranim npannumx rtpyronPymbinvm HaRairyne nepnoll MnpOBOfl Botinm In Hortan n nonellruaH 14CTO-p1Iff. Moscova, nr. 1/1960, p. 53-67 (N. Copoiu) 3 256

V /RTOSU, EMIL, Titulatura domnilor §i asocierea la domnie In Tara Romi-neasca §i Moldova (pina in sec. XVI), Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1960,314 p. (Al. Gonta) 5 272

,

KTICC,

.

,

,

, ,

.

+

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABETIC

, Documente din Istoria Uniunii Tineretului Comunist din Romtnia, 19171944. Buc., Ed. Tineretului, 1958, 494 p. (I. Apostol)Dezvoltarea industriei socialiste In R.P.R. Buc., Ed. st., 1959, 600 p(M. Horovitz)It-Iva-Worn rascoala din 1907. Buc., Ed. de stat didactics si pedago-

Nr.

1

2

285

Pas.

216

287

gidi, 1958, 205 p. (I. Puia) 4 341, , M. Kogillniceanu, Discursuri parlamentare din epoca Unirii. Buc., Ed. $t.,

1959, XVII + 422 p. (L. 51efibiescu) 4 343

Istoria U.R.S.S.

ALEFIRENKO, P. K., lipec7bmicHoe grinHremfe 14 xpeemmicmilt nonpooPocem4 B 30-50-x rogax XVIII sena. Moscova, Ed. Acad. de st. aU.R.S.S., 1958, 421 p. (A. Constantinescu) 1 219

BAKLANOVA, I. A., Pa6omme cygoc7ponTegeil Poecrm B XIX twice. Moscova-Leningrad Ed. Acad. de st. a U.R.S.S., 1959, 236 p. (I. Oprea) . . . . 1 220

BAKLANOVA, I. A., Toprono npommamemfam genTe3IbH0C7S HagmbniosilxBO BTOpOrf nogomme XVIII mita. H 14CTOp1414 cpopmnporiannm pyceirott6ypacyaamf Moscova, Ed. Acad. de st. a U.R.S.S.,1959, p. 292 (S. Iancovici) 6 254

DRUJININA, E. I., Cesepnoe lipntrepnomope B 1775-1800 rr., Moscova, Ed.Acad. de st. a U.R.S.S., 1959, 280 p. + 3 h. + 1 pl. (C. Serban) . . . . 4 341

LIPILO, P. P., H. II. B. opramiaaTop 14 pylioriogrcregir napTvraancuoro ginf-ntemm B Begopyeckm B rogbr Begimoti aremecTammoti Bottum, Minsk,Ed. de stat a R.S.S.B., 1959, 260 p. (I. Oprea) 1 218

NIKIFOROV, L. A., Enemas,' nogwrima Poem,' B noczegme rogu Ceaepnorinotinbr. HllinTagemift mnp, Moscova, Ed. Acad. de st. a U.R.S.S., 1959,487 p. 1 h. (C. erban) 3 259

POLIAKOV, I. A., MocHoricHrie TpygginnecH B o6opone COBeTCHOR c'rogligus 1919 r., Moscova, Ed. Acad. de st. a U.R.S.S., 1958, 212 p. (N. Nicolescu) 3 259

BASIN, A. G., (Doprvmposaime pa6omero macca B Poccinf. IiIcTopmio-airoxo-Bmmecmie omeptin, Moscova, Ed. de lit. soc.-ec., 1958, 623 p. (V. Asproiu) 2 291

TEPLITKII, V. P., Petbopma 1861 poxy 14 arapnb mignocum na Vi panne,Kiev, Ed. Acad. de st. a R.S.S.U., 1959, 308 p. (I. Puia) 4 345

* HuropYim ropoja report CesacTonogn 1917-1957, Kiev, Ed. Acad. de$t. a R.S.S.U., 1958, 338 p. (V. Asproiu) 2 292

* Boemme mopirmil B 6opb6e as no6eiy Oirg5pbcitott pesomotum. Subredactia lui S. F. Naida. Moscova, Ed. Minist. Apdrilrii al U.R.S.S.,1958, 582 p. (V. Asproiu) 5 275

* HpecTbmicHoe gmmemie B Poem{ 1890-1900 rr. (Culegere de docu-mente sub redactia lui A. V. apcarina). Moscova, Ed. pentru litera-ture social - economics, 1959, 747 p. (Elvira Balla) 6 252

* BTopoft nepnoi penogiomm 1905-1907 rogu. Ianuarieaprilie 1906,Cartea I-a 1145 p. ; Cartea II-a 751 p. (M. Tudora) 5 277

Istoria universala

ANGHELOV, D., ArpapsiTe OTHallle111431 B ceriepna H cpegna Maicegomm(Rela(ii agrare In nordul centrul Macedoniei In sec. al XIV-lea),Sofia, Ed. Acad. bulgare de stiinte, 1958, 256 p. (T. Ionescu-Niscov) 3 267_

BAJER KAROL Przemysl wlokienniczy na ziemiach polskich od poczatkuXIX w. do 1939 (Industria textile In Polonia de la Inceputul sec. XIXpina la 1939). Lodz, Ed. de Asociatja de st. din Lodz, 1958, 303 p.(A. Constantinescu) 2 299

.

B

4

,

, ,

, si

+

,

, ,

,

, ,

gi

www.dacoromanica.ro

286 INDEX ALFABETIC

Nr. Pair

BELENKII, A. B., Paarpom meliclixanciand liapogom lawman Hal wrep-Bemtlili 1861-1867, Moscova, Ed. Acad. de st. a U.R.S.S., 1959, 155 p.(V. Asproiu) 4 351

BONDI GERHARD, Deutschlands Aussenhandel, 1815 1870. Berlin, Akademie-Verlag, 1958, 156 p. (Radu Popa) 3 263

BUGZEC KAROL, Kspieca ludnose sluiebna w Polsce wczesnofeudalnej. (Popu-latia aservita principelui In Polonia feudalismului timpuriu). Wroclaw-Cracovia, Ed. Acad. polone de st., 1958, 106 p. (A. Constantinescu). 1 229

CHANTENAY, L., Vie de Jacques Esprinchard Rachelais et le journal de sesvoyages au'XVI-e siècle. Rennes, Impr, Oberthur, 1957, 308 p. (A. Con-stantinescu) 5 286

CZESLAW WYCECH, Powstanie chlopow z roku 1846 (Rdscoala tdraneascddin anul 1846) Warszawa, 1955 (Elena Lintz) 3 265

DOSTAL FRANC', Valasi a protifeudalnf boje na Valassku v letech 1620-1640(Valahii luptele antifeudale In Aralassko In anii 1620-1640), In CasopisMatice Morayske2 1953, 72 p., nr. 1-2, p. 129-161 (Mihail Dan) . . . 4 350

DOSTIAN, I. S., Bopb6a cep6cHoro Hapoga nponm Typeglioro lira XV-RagalioXIX-B, Moscova, Ed. Acad. de $t. a U.R.S.S. , 1958, 193 P. +1 h. (C. Serban) 2 300

FAGAN, H., The Commoners of England, part. 6 I, London, Lawrence-WishhartLtd., 1958, 135 p. (S. Columbeanu) 6 263

FORBERGER RUDOLF, Die Manufaktur ini Sachsen vom Ende des 16. biszum Anfang des 19. Jahrhunderts. Berlin, Akademie-Verlag, 1958,VI 456 p. + 2 h. (C. Serban) 1 230

GHEORGHIEV prof. dr. EMIL, Myna 1 M4roglim, OCHOBOHOHteHINI nac.ganficilirra liliTepaTyphi (Chiril Metodiu, fondatorii literaturilor slave,Sofia, Ed. Acad. Bulgare de still*, 1956, 290 p. (A. Constantinescu) . . 4 351

GIIAS-AD DIN ALI, Aneaulim noxoga TuMypa, B Flugnio, Moscova, Ed. deliteraturd orientala, 1958, 205 p. (C. Serban) 2 301

HALM IHANS, Habsburgischer Osthandel im 18. Jahrhundert Osterreich andNeurussland (II) : Donauhandel und -schiffahrt 1781 1787. Mit einerKerte. Munchen, Isar-Verlag, 1954, 219 p. (C. erban) 6 257

HITTI, K. PHILIP, History of the Arabs from the earliest times to present.London, New York, 1958, 822 p. ilustr. (S. Columbeanu) 4 355

JORDANIA, C., Oveplili H3 vicTopilli 45pamm-pyccuilx o'rnomemlii. Tbilisi,Ed. Acad. de $t. R.S.S. Gruzine, 1959, 465 p. (V. Asproiu) 6 259

KO GEVN I K OVA , A. P., Pa 6ogee 14 conliaalicnyiecime grnmeime no 1:11painumn 1917-1920 rr., Moscova, Ed. pt. literaturd social-economica, 1959, 286 p.(I. Oprea) 3 260

KUDRNA, JAROSLAV, K charakteristice Znaku socialni a tridni diferenciaceobyvalelstva v barbarskSrch zakon-nfcieh a tradionich listinach stol. 6-8(Cu privire la caracteristica indicilor de diferentiere sociala si de clasa apopula(iei In legile barbare si In actele de donatie In secolul 6-8), InSbornik Filosofieke Fakulty Brnenske University (Culegere de lu-crari a Fac. de filozofie a Univ. din Brno), VII, 1958, sectia ist. C 5,p. 11-25 (M. Dan) 5 280

LIUBLINSCAIA, A. D., (Dpanlilili n Hallam XVII Bata 1610-1620, Leningrad,Ed. Univ. 1959, 293 p. (V. Asproiu) 5 285

MACUREK, JOSEF, K otazce ceske listiny a ceske kancelare na dvore uher-skem v 2 pol. 15 stoleti (v letech 1486-1490) (In problema diplomeicche si a cancelariei cehe la curtea ungara In a 2-a jumafate a seco-lului XV (In anii 1486-1490), In HistorickST Casopis (Revista istorica),1958, VI, nr. 4, p. 560-569. (M. Dan), 6 255

MAZUROV, V, M., Awrminoucliali Boopplielinali 6op136a uopettmoro napoga1931-1940 rr., Moscova, Ed. de lit. orientala, 1958, 102 p. (N. Nicolescu) 3 264

Si

praci

+

si

+

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABETIC 287

Nr.

NOVOTNY, ALEXANDER, Quellen und Studien zur Geschichte des BerlinerKongresses 1878, vol. I. Osterreich, die Turkel und des Balkanpro,blem im Jahre des Berliner-Kongresses. Grantz -Kdln, 1957, 376 p.(Radu Popa) 5 279

OBERMANN, KARL, Zur Geschichte des Bundes der Komunisten. 1849 bis1852. Berlin, Dietz, 1955, 136 p. (Radu Popa) 2 292

POLISENSKj,, JOSEF-HRUBES, JIRI, Turecke valky, uherski povstani sverejne minenf predbelohorskych cech (Razboaiele turcesti, rascoaleleunguresti sf opinia publics din Cehia de dinainte de Muntele Alb, InHistorickY easopis (Revista istorica), 1959, VII, 1, p. 74-103 (M..Dan) 5 281

POSVAR JAROSLAV, Brenske, mincovna za tticetilete \Talky (Monetaria dinBrno In timpul razboiului de 30 de ani) In Casopis Matice Morayski.1957, nr. 1-2, p. 57-72 (M. Dan) 3 267

ROSTWOROWSKI, EMMANUEL, 0 polska korone. Polityka Francji w latach1725-1733 (Politica Frantei In anii 1725-1733 fate de coroana Poloniei).Wroclaw-Cracovia, Ed. Acad. Po lone de stiinte, 1959, 363 p. (A. Constan-tinescu) 3 269

RUBTOV, B. T., 9nomotnui cDeogaahHoft peirrbt 2 B IIexHH (XIV-Haqa.no XV) B.Moscova, Ed. Acad. de stiinte a U.R.S.S., 1958, 195 p. (A. Constantinescu) 2 306

SEDILLOT, RENE, Histoire des colonisations. Paris, 1958, 649 p. (S. Colum-beanu) 5 287

SHKODRA, ZIJA, Shqipnia ne Kohen e Tanzimati (Albania In timpul tanzi-matului), Tirana, 1959, 70 p. (G. Maxudovici) 1 221

SURET-CANALE, JEAN, Afrique noire occidentale et centrale. Paris, Ed.Sociales, 1958, 278 p. (Al. Du(u) 6 264

SWIECHOWSCHI, ZYGMUNT-ZACHWATOWIEZ, JAN, L'architectiire cis-tercinne en Pologne et ses liens avec la France, In Biuletyn HistoriiSztuki. Warszawa, 1958, XX, nr. 2, p. 139-173 (Corina Nicolescu) . . 3 263

TRUONG SIN, La revolution d'Aotit. Hanoi, 1958, 308 p. (S. Columbeanu) 1 223WACHTLER, EBERHARD, Zur Geschichte des Kampfes des Bergarbeiter-

verbandes in Sachsen. Schriften des Instituts fur Geschichte. Berlin, 1959,74 p. (Radu Popa) 2 293

VYTISKA, I., Pfehled literatury k dejinam delnickeho hnutf a K.S.t. v eeskYchzemfoh za poslednich deset let (1948 1958). (Trecerea In revistaa literaturii privitoare la istoria miscarii muncitoresti si a P.C.C. In tarilecehe In ultimii 10 ani (1948-1958), In Sbornik Matice Morayske, 1959,p. 307-368 (M. Dan) 3 262

VRANUSIS, L. I., Pilyag, 'Epeuva, ouvccycayil xat (Rigas, cercetare,culegere sf studiu). Atena, 1957, 407 p. (N. Camariano) 5 282.

ZAHARIADU, A. ELISABETA, Tb XpovLxb Tou Toocrxc.v aouVr&vcov (Toi5(ilcepaEptvoii TAAL%) x68t.xoc 111) xal Tb torcatx6 Tou rcp6pcorco. (Cronicasultanilor turci (dupe Codex Barberinus grec. 111) si originalul italian).Salonic, 1960, 95 p. (N. Camariano) 5 284MenonsinepnaancTuvecHlie HpoTHnppetinn Ha nepnom a'rane HpnaticaHanwraaHama (Culegere de articole). Moscova, Ed. pentru literature so-cial- economics, 1959, 309 p. (Balla Elvira) 6 261

Das Ofner Stadtrecht. Eine deutschsprachige Rechtssammlung des 15.Jahrhunderts aus Ungarn, In Monumenta Historica Budapestinensia, I.Budapesta, Ed. K. Mollay, 1959, 237 p. (S. Goldenberg) 2 296

* Comitato Internazionale di scienze storiche. Atti del X Congresso inter-nazionale, Roma 4-11 settembre 1955. Roma, 1957, 878 p. (Ana Ioa-chim) 1 226

, Rok 1905. Prameny k revoluenfmu hnutf a ohlasu prvnf ruske revoluce vceskych Zemich v letech 1905-1907 (Anul 1905. Izvoare privind misca-

Pas-_

[Lairs).

,

,

, ,

,

,

,

www.dacoromanica.ro

288 INDEX ALFABETIC

Nr. Pag.

rea revolutionarA ecoul primei revolutii ruse In cehe, In anii1905-1907). Praga, Ed. Acad. cehoslovace de stiinte, 1959, 677 p. (Iones-cu-Niscov, Tr.)Prameny k dejinarn tricetilete valky. Regesta fondu militare (Izvoare Inlegatura cu istoria r5zboiului de 30 de ani). Praga, 1955, Ed. Nase vojsko,vol. VII, 1643 -1645; Praga 1955, vol. VIII, 1646-1648, Praga, 1957.

1 225

(Ionescu-Niscov, Tr.) 2 295G. si M. SOTIRION Etx6vc TES µovijS Zusa (tames du mont Sinai). Tom. I,

album. Athenes, 1956, 22 p. + 238 foto ± VIII pl. color, ; torn. II, 1958.226 p. (Corina Nicolescu) 1 353,,Archivalische Forschungen zur Geschichte der Deutschen Arbeitbewe-Jgung". Der Kampf der Deutschen Sozialdemokratie in der Zeit des Sozia-listengesetzes 1878-1890. Berlin, Ed. Riltten-Loening, 1956, vol. 3/1 si3/II, LVIII ± 1096 p. (Radu Popa) 4 347

# Archivalische Forschungen zur Geschichte der Deutschen Arbeiterbewe-gung". Die Auswirkungen der Ersten Russischen Revolution von 19051907 auf Deutschland. Berlin, Ed. Riltten-Loening, 1954-1956, vol. 2/1si 2/11, LXXVI + 335 p. LXIII + 351 p. (Popa Radu) 6 2564:DpaHuy3cHnit enieroginin. CTa'rbn II ma'repnaabi no HCTOpH14 Cropanitutt1958, (Annuaire d'etudes francaises). Moscova, Ed. Acad. de stiinte aU.R.S.S., 1959, 614 p. (C. erban) 4 348

* La delegation francaise aupres de la Commission Allemande d'Armistice.Recueil de documents publies par le gouvernement frangais. Tom. IV(19 Janvier 21 Juillet 1941), Paris, Alfred Costes, 1957, XI + 734 p.(P. Simionescu) 6 262

BizantinologiP

BAKALOPULOS, A. E., Die Frage der Glaubwtirdigkeit der Leichenrede aufL. Notaras", von Johannes Moschos (15. Jh.), In Byzantinische Zeitschrift,52 (1959), p. 13-21 (E. Frances) 4 359

BARISICI, FRANJO, ABe nparipe H Harlow 0 macicy TOMH. (Doud ver-siuni In izvoarele privitoare la razvratitul Toma), In a6opmet epnacKeArtaAemnri HayHa BllaaHTHHOJIaHHH HHCITITyT, Beograd, 1960,p. 145-169 (Gh. Cron(.) 5 289

FREIDENBERG, M. M., ancxypcnn B Brmarmin XIXI I an. (Beruntopyccimitrocy;tapcrnernmit 1411C7HTyT, Ytrenbre aanncim, In, 1958 roAa), p.339-365 (E. Frances) 1 232

GRABAR, ANDRE, Emaux byzantins an tresor de Saint Marc A Venise, inCahiers de la ceramique et des arts du feu. 1958, nr. 12, p. 164-172+ 12 fig. (Corina Nicolescu) 3 272

GRUMMEL, V., La Chronologie. Paris, Presse Universitaire de France, 1958,487 p. (P. Simionescu) 3 271

GUILLAND, RODOLPHE Autour du livre des ceremonies, in TXXlvcxet, Salonic,1958-1959, p. 77-94 (Gh. Cront) 3 272

GUILLLAND, R., Etudes byzantines. Paris, 1959, 324 p. (E. Frances) . . . 4 357GUILLAND, R., Recherches sur l'histoire administrative de l'empire byzantin

de Despote, In Revue des etudes byzantines, torn. XVIII (1959), p. 5289. (Gh. Cron(.) 6 268

KAJDAN, A. P. $i LITAVRIN, G. G., Ogepral HCTOpHH BH3aHTHH H ronomixcnannii. Moscova, 1958, 326 p. (Gh. Cron(.) 2 302

KAJDAN, A. P., Aepemin H I'opog B BriaariTini IXX BB. Moscova, 1960,43l p. (E. Frances) 6 270

Wilesi

. ,

si.

www.dacoromanica.ro

INDEX ALFABET IC

KARAYANOPULOS, J., Entstehung und Bedeutung des Nomos Georgikos, inByzantinische Zeitschrift, 51 (1958), p. 357-373 (E. Frances)

LEMERLE, PAUL, Traits d'etudes byzantines, II. Les papirus par AndreBataille. Paris, 1955, 100 p. XIV pl. (Gh. Grou(.)

LEMERLE, PAUL, Esquisse pour une histoire agraire de Byzance : Les sourceset les problemes, in Revue Historique, tome CCXIX (1958), p. 32 -74;tome CCXX (1958), p. 43 94. (Gh. Cront)

LOPEZ, T. S., The role of trade in the economic readjustement of Byzantiumin the seventh century. Dumbarton Oaks Papers XIII (1959), p. 67-85.(E. Frances)

SEVCENKO, IHOR, The zealot revolution and the supposed genoese Colony inThessalonica St. P. Kyriakidis, Thessalonic, 1953, p. 603-617 (E. Frances)

SIUZUMOV, M. I., 3HoHomiPtecHtte Boaapeithirr aorta VI (Conceptiile economiceale lui Leon al VI-lea, in Vizantiiskii Vremennik, torn. XV, 1959),p. 33 49. (Gh. Cront)

STIERNON, LUCIEN, Les origines du despotat d'Empire. Revue des etudesbyzantines XVIII (1959), p. 90-126. (E. Frances)

VERPEUX, J., Nicephore Chumnos, homme d'etat et humaniste byzantin. Paris,1959, p. 216 (E. Frances)

ZEPOS, J. PAN, Die byzantinische Jurisprudenz zwischen Justinian und denBasiliken, in Berichte zum XI. Internationalen Byzantinisten Kongress,Miinchen, 1958, 27 p. (Gh. Croat)

Bibliografie, Arhivistica, Muzeografie

CONDURACHI, EM., Histria, Buc., E.S.P.L.A., 1960, 30 p. + 35 fig. 2 pl(Corina Nicolescu)

FUNKE, FRITZ, Buchkunde. Leipzig, Otto Rarrassowitz, 1959, 310 p. + 20 pl3 grafice. (Al. Dutu)

IONA$CU, I., Date statistice not despre Bucuresti in anii 1810-1811 culesedin Arhivele Moscovei, in Revista arhivelor. 1959, nr. 1, p. 175-192.(C. $erban)

HAJNAL, ISTVAN, L'enseignement de l'ecriture aux Universites medievales.Budapest, Ed. Acad. de sciences, 1959, 301 p. + album. (Al. Dutu) . .

LIU KUO-CHUN, Story of the chinese book. Peking, 1958, 88 p. -I- 4 p1. (Al.Dutu)

MARCIANI, CORRADO, 11 commercio libraio alle fiere di Lanciano nel' 500,in Rivista storica italiana. Napoli, an. LXX, nr. 3, 1958. (Ana Ioachim)

NUHLICEH, JOSEF, 0 vijvojf a zancasnem stavu Konservace arhivala v Ces-koslovensku (Despre evolutia starea actuala a conserverii materialelorarhivalice in Cehoslovacia), in Sbornik archivnfch pracf, IX, nr. 1, 1959,p. 121-161 (M. Dan)

SCHUBERT, ERNST, Der Naumburger Dreikonigsaltar. Berlin, Akademie-Ver-lag, 1957, 25 p. 15 pl. (Ana Ioachim)

STOIANOV, MANIO,BwirapcHa HbapomtgeHcHa mignunnia (Literatura renasteriibulgare). Sofia, 1957, vol. I, 664 p. 12 pl. cu reproduceri. (A. Constanti-nescu)

STREMPEL, G., Copisti de manuscrise romtnesti pia. la 1800. Buc., Ed. Acad.R.P.R. , 1959, vol. I, XLIII 352 p. (D. Simonescu)

VEKOVA-TELBIZOVA, M., TELBIZOV, K., HapogHaTa HocHn as 6anaTcanTe5.barapkt (Portul popular al bulgarilor din Banat). Sofia, Ed. Acad.bulgare de stiinte, 1958, 54 p. XXXIII pl. 21/28. (Al. Rusu) . . .

Bibliografie Ceskoslovenske historie za rok 1956 (Bibliografia istoriei Ceho-slovaciei pe anul 1956). Praga, 1959, 222 p. (A. Constantinescu) . . .

19 c. 4741

289

Nr. PaR.

2 303

4 359

6 266

5 291

1 231

4 360

5 293

3 270

5 290

5 296

5 294

2 304

4 363

1 236

4 . 365

6 ,22.3

1 236

3 277

2 305

1 235

1 234

+

+

+

+

+

+

+

www.dacoromanica.ro

290 INDEX ALFABETIC

Nr. Pag.

Catalogul documentelor moldovenesti din Arhiva istorica centrala a sta-tului. Buc., vol. II, 1621-1652, 1959, 566 p. (Ioana Constantinescu) 3 273

* , Notizie introduttive e sussidi bibliografici. Milano, Ed. Carlo Marzorati,1958, 477 p. + 18 pl. (Ana Ioachim) 2 307Museum. Unesco. nr. 1-2/1959. (Ana Ioachim) 2 309

* Geschichte der Universitatsbibliotek Jana 1549-1945. Ed. HermannBohlaus-Nachfolger, 1958, 627 p. (Ana Ioachim) 3 279

* Accademie e Biblioteche d'Italia, nr. 1-4 /1958. (Ana Ioachim) . . . . 5 296, Episcopia Buzau. Bucuresti, Dir. Gen. a Arhivelor Statului. Indice cro-

nologic, 1958, 444 p. (C. Saban) 3 275Arhiva Magistratului orasului Brasov. Inventarul actelor neinregistrate.Buc., vol. I, 1959, II + 444 p, (C. erban) 5 293

* Catalogul documentelor turcesti, vol. I, Intocmit de Mihail Guboglu. Buc ,1960, 683 p. + 40 pl. Directia gen. a Arhivelor Statului din R.P.R(C. Serban) 6 274Bibliografia storica nazionale. Anno XIX 1957. Bari, Gius. Laterza eFigli. 1959, XXVIII + 197 p. (P. Simionescu) 1 233

* Jahresberichte fur deutsche Geschichte. Neue Folge, 5/6 Jahrgang 1953/1954. Berlin, Akademie- Verlag, 1959, XXIV + 505 p. (P. Simionescu) 6 273

, Academia de stiinte a Uniunii Sovietice. Institutul de Orientalistica. Mos-cova, 1959, 190 p. (P. Simionescu) 2 308

*

a

* a

a

,

,,

,

,

,

s ,

, ,

.,,

www.dacoromanica.ro

COREPMAHVIECT!).

CTATbH

HOHOIO, Bopb6a pymbnicnoro pa6oxiero Raacca npoTim BcTynnemm PyMbIIIHH B nei:1p° mnporsylo Bonny (1914-1916) 7

H. IIIEPBAH, 0 6opb6e ropontan Baaaxim H MoaAament npoTrm ItleoAanbnoro 27yrBeTetum B XVIII B. if naliaae XIX B. (I)

II. BEPHY, 11nTnagnaTnaminn roicommma Hannonailbmit nomDepenunn Py-mbnicHoit RommynnurnuecHoil napTnm 47

3AMETHH H COOBLIIEHI4F1

14. IIATAHH, Ynpawlenne nomecTbem XyBeAoapa B nepuoA 1517 1518 rr. 69

H. n H. IIAHAHT, YqacTne napommx mace ByxapecTa B nogaBaemin pealignon-BMX saroBopos B moue 1848 r 83

100 DIET CO AHFI IRIPMEAEH1411 RAPID-MI-Ma)APEHTCTBA

AAH BEPI4HAE11, INpongenne areirrma 06beAnnemmix litinniecTB B lIapnme.(26 anrycTa/7 cenTn6pg 1860) 99

1- OPHEJ11414 H. B0,1111, 0 nogroTomyreamo# pa6oTe HapmEcnoro Annaomanriec-noro ArenTcTBa. Ygpemgenne OTAeaa Hoppecnongemlun (1/13 mmps,' 1860). 121

BOIIPOCbI TPAHTATA HCTOPIla PYMbIHHH"

Ancnyccnn o rnaBe PecliopmucTcnan H peatnufmnBan nonnTnua 6ypnyaano-nomemkribero npamiTe.aburBa mule BoccTamin 1907 r. Pa6ogee gmmenne(1907-1914)"

HAYTIHAH Ht143Hb

memgynapognom lionrpecce no Bonpocam ncTopiyiecnnx nayn (CToHro.nbm,21-28 aBrycTa 1960 r.); BanillOCTb XXV Menigyllapognoro nonrpeccaBocTononegoB (MocnBa, aBPyCT 1960 r.) gag licTornmecimx mccaego-Bannil (M. Ty6o2.4y); IIpaagnoBamm 100-aernn co gun o61eAnnenna14Tannn 14ncTirryTom rpaMIHN B Pnme (B. Maquy); I0614.71efinan HaytniaFfceccnn Ym4BepcnTeTa HM. A. H. Ityabr B Hccax (28-30 onTn6pn 1960).(.71. DinzeOmecicy); Heo6xogumble Trognennn (nncbmo B peAanunio) (.11

Bollicy); Xponmia

SOMMAIREETUDES

N. COPOIU, La lutte de la classe ouvriere contre l'entree de la floumanie dans lapremiere guerre mondiale (1914-1916)

151

453

Page

7

II.

AIIIIJIOMATH-IIECHoro

0

www.dacoromanica.ro

292

Paw

C. $ERBAN, Aspects de la lutte des masses citadines de Valachie et de Moldaviecontre l'oppression feodale au XVIII° siècle et au debut du XIX° siècle (I) 27

*I. BERCOU, Le quinzietne anniversaire de la Conference Nationale du Parti Commu-

niste de Roumanie 47

NOTES ET COMMUNICATIONS

I. PATAKI, L'administration du domaine de Hunedoara durant les annees 1517-1518 69.I. et P. I. PANAIT, La participation des masses populaires de Bucarest a recrasement

des complots de la reaction de juin 1848 83

LE CENTIME ANNIVERSAIRE DE LA CREATIONDE L'AGENCE DIPLOMATIQUE DE PARIS

DAN BERINDEI, La creation de l'Agence des Principautes Unies a Paris (26 aollt/7 septembre 1860)

CORNELIA C. BODEA, Quelques aspects des preparatifs pour l'organisation de l'Agencediplomatique de Paris. La creation du Bureau de correspondance (1/13janvier 1860)

LES PROBLEMES DU TRAITS D' HISTOIRE DE LA ROUMANIE .

Discussion en marge du chapitre s La politique de reformes et reaction des gouverne-ments bourgeois-agrariens apres l'insurrection de 1907. Le mouvement ouvrier(1907=1914) *

LA VIE SCIENTIFIQUE

Sur le Congres international de sciences historiquek (Stockholm, 21-28 aott 1960);L'importance du XXVe Congres international des orientalistes (Moscou, aout1960) pour les recherches historiques (M. Guboglu); L'anniversaire du centenairede l'unite de l'Italie a l'Institut Gramsci de Rome (V. Maciu); La sessionscientifique solennelle de l'Universite Al. I. Cuza * de Jassy (28-30 octobre1960) (L. $te(anescu); Precisions necessaires (lettre a la redaction) (L. Boicu);Chronique

93$

121

151

153

t

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACM:1E111'El R.P.R.

NOUVELLES ETUDES WHISTOIR E II, 711 p., 36,90 lel

ULTIMA PARTE A SUMARULUI

AL. VIANU, L'illuministe russo Vassili Feodorovitch Malinovski dans les Principautes Ron-twines

A. OTETEA, Le second scrvagc dans les Principautes danubiennes (1831-1864).11. BOPIRY, 0 many(Paivrypnom nepnoAe npombiumennocTii n Mo.ngoneC. BODEA, Contribution it Phistoire de la revolution de 1848-1849 en Transylvanie et en Hun-

grie. John PagetN. CORIVAN, Les grandes Puissances et les Principautes Roumaines Pepoque de la Confe-

rence de Paris (1858)D. BERINDEI, Quelques aspects de in politiquc etrangere des Principautes Unics : lc probleme

de Pindepcndance et de l'unite 'thine et entiere du peuple roumain (1859 1861)V. MACIU, L'Union de la Moldavie et de la Valachic dans l'ceuvre historiquc de A. D. XenopolH. AADH11.10AnE, H nonpocy o no.nontennit upecTbniic.rna n Pymbrium nocae notllibi

as neaanucinuocn. (1878-1888 rr.)B. PAHA, YgpeTinTeabithili cbeaA PpubincLoil Couitaz-gemonpanitiecnoil HapTnit PaGo-

'nix (1893 roA)V. A. VARGA, Contribution a l'histoire du mouvement ouvricr de Transylvania it la fin du

X IXe sleekV. CURTICAPEANU, Aus dent Kampf der Sicbenbilrger Rumilnen um kulturelle Entwicklung

am Elide des XIX. and Anfang des XX.C. DAICOVICIU, L. BANYAI et V. CHERESTESIU, La Transylvania pendant In premiere

guerre mondiale et son union avec la RoumanicV. LIVEANU, A propos des evenements do Bucarest du 13 deeembre 1918r. BACHJIHHH, Pymbnicuan NOMMylIIICTIlgecuati HapalinoprannaaTop H pyliono,piTem.

repoutiecucii 6opb61.1 snCJIeBHOJA0p07KHLII:OB II IICIPTSIIIHHOD B 1933 roAyA. AEA H, Meaigynapognan comigapnocn c pynonogiiTenamii 6oen n:e.ileanogoponarimon

1933 roAy (Hpoitecc ByxapecT-Hpaliona)P. CONSTANTINESCU-IASI, La liberation de la Roumanie du joug fasciste et la portee histo-

rique do cot evenementM. MANESCU, C. MURGESCU, Le developpement deonomique et social de la Republique

Populaire Roumaine pendant les =tees 1948-1950M. BREAZU, L'edification do la culture dans la Republique PopulaIre Roumaine

it

Jit.

It nulaminnon a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

sectia de $t11nte istorice $1 institutul de istorie …

Documents