secretariatulcoali-iei:centrulpentrupoliticidurabile ... - coalitia pentru...

Secretariatul Coaliţției: Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis Str. Frumoasa, nr. 54, sector 1, București

Tel / Fax: +4 0 31 436 15 00 E-‐mail: [email protected] www.coalitiapentrumediu.ro

05 Iunie 2015

Document de poziţție al Coaliţției pentru Mediu din România

Coaliţția pntru Mediu din România este formată din 32 de organizaţții pentru protecţția mediului din toata ţțara. Lista completă a membrilor poate fi consultată la www.coalitiapentrumediu.ro

Degradarea accelerată a capitalului natural din România sub presiunea dezvoltării necesită abordarea prioritară a aspectelor legate de protecţția mediului. În acest context, solicităm:

• declararea protecţției mediului natural drept prioritate naţțională;

• includerea criteriilor de mediu în procesul decizional central şi local, impunerea aplicării standardelor de mediu în toate domeniile de activitate şi alocarea de resurse pentru alinierea României la standardele de mediu ale Uniunii Europene;

• reformarea instituţțiilor cu responsabilităţți în protecţția mediului, începând cu Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile, împreună cu toate structurile din subordonare şi coordonare.

Dincolo de la aceste aspecte generale, pentru a răspunde la problemele urgente cu care se confruntă România în acest moment, Coaliţția pentru Mediu din România solicită:

- Protejarea pădurilor prin combaterea tăierilor ilegale, promovarea împăduririlor şi a managementului forestier sustenabil, protejarea biodiversitatii pădurilor.

- Protejarea apelor de suprafaţță faţță de poluarea cu ape netratate în lipsa instalaţțiilor de epurare, a cursurilor de apă naturale faţță de amenajările pentru producerea energiei electrice, faţță de îndiguiri de orice natură, iar împreună cu cele subterane, faţță de exploatarea cantitativă excesivă,

- Interzicerea activităţților de explorare și exploatare a gazelor de șist prin metoda fracţționării hidraulice, pentru a preveni compromiterea iremediabilă a rezervelor subterane de apă din zonele respective;

- Protejarea spaţțiilor verzi, respectarea cerinţțelor europene de a avea minim 26mp/locuitor în oraşe, eliminarea construcţțiilor de pe spaţțiile verzi si interzicerea construirii altor obiective;



- Introducerea serviciilor de salubritate și a colectării selective la nivel naţțional, respectarea normelor europene în privinţța managementului deşeurilor, taxarea diferenţțiată a

deşeurilor colectate selectiv faţță de cele amestecate, descurajarea eliminarii deseurilor prin depozitare, stimularea eco-‐design-‐ului in vederea prevenirii si reducerii aparitiei deseurilor.

- Reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare, și modernizarea infrastructurii de transport urban astfel încât să se ţțină cont de pietoni, biciclişti, călători cu transportul public, precum şi de persoane cu dificultăţți de deplasare, precum mamele cu copii sau persoanele cu handicap.

- Respectarea normelor europene cu privire la calitatea aerului, monitorizarea susţținută şi realizarea unui plan de măsuri pentru a reduce poluarea cu noxe şi praf la nivel urban.

- Promovarea echilibrată a energiilor din surse regenerabile, concomitent cu măsuri de eficienţță energetică pe întreg lanţțul de la producţție, până la consumul final, precum şi reducerea dependenţței de surse de energie poluante sau periculoase, precum combustibili fosili sau nucleari.

- Promovarea educaţției pentru mediu, atât prin realizarea unor manuale atractive, cât şi prin dezvoltarea unor programe care să susţțină implicarea elevilor în mod activ.

- Reformarea Administaţției Fondului pentru Mediu astfel încât să prioritizeze programele de protecţția mediului (nu RABLA, nu îndiguirile), iar politica de resurse umane să promoveze specialişti în mediu la conducerea instituţției.

- Consultarea reală a cetăţțenilor în procesul decizional, respectarea legii 52/2003 şi a legii 544/2001.

Pentru că propunem soluţții concrete la probleme reale, documentul detaliază solicitările Coaliţției pentru Mediu din România, astfel încât să reprezinte un instrument de lucru atât pentru clasa politică, în general, cât şi pentru guvernanţți, în special.

LEGISLAŢIE ŞI INSTITUŢII DE MEDIU

Acţiune propusă Comentarii

Depolitizarea urgentă a instituţiilor cu atribuţiuni în

domeniul mediului.

Numirea şi angajarea personalului pe criterii corecte de competentă şi de

respect pentru un mediu sănătos;



PROTECŢIA

CAPITALULUI

NATURAL

Păduri

Impact: management mai bun al mediului, prin decizii bazate ştiinţific, nu politic.

Folosirea eficientă şi în scopuri reale de protecţie a

mediului a Fondului pentru Mediu.

Elaborarea programelor AFM cu consultarea reala a organizatiilor de mediu.

Mentinerea echilibrului in programele AFM, prin prioritizarea programelor de

protectia mediului si finantarea mai mica pentru programele de cuparare a

masinilor (RABLA)

Asigurarea co-finantarii programului LIFE + din programele AFM

Asigurarea independentei si impartialitatii politice a procesului de evaluarea a

aplicatiilor pentru proiecte inclusiv prin externalizarea procesului de evaluare

Realizarea planurilor de acţiune pentru punerea în aplicare

a fiecărei strategii de mediu sau cu implicaţii asupra

mediului.

Trecerea la implementarea acestor planuri cu termene clare şi responsabili şi

penalităţi stabilite.

Angajarea responsabilităţii tuturor actorilor implicaţi în

deciziile de mediu.

Sancţionarea drastică a firmelor şi persoanelor autorizate să facă studii de

impact asupra mediului despre care s-a dovedit că avantajează investitorii în

detrimentul protecţiei mediului, precum şi a autorităţilor responsabile care

avizează astfel de proiecte.

Folosirea eficientă şi în scopuri reale de protecţie a

mediului a Fondului pentru Mediu.

Curatirea si transparentizarea instituţiei.

Renunţarea la practica de a aloca fondurile direct prin hotărâre de ministru (fără

consultarea Comitetului de Avizare).

Întărirea sistemului de monitorizare a utilizării fondurilor.



Acţiune propusă Comentarii – inclusiv impactul propus

Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul silvic. Elaborarea unui nou Cod Silvic, cu consultarea permanentă a ONG-urilor, a unei

noi strategii pentru silvicultură (cea veche a expirat în 2010) şi a unui program

naţional de reîmpădurire a terenurilor forestiere neregenerate, în care protecţia

mediului să prevaleze asupra considerentelor de exploatare ar conduce la un

mai bun management în sector.

Abordare integrată a gestiunii pădurilor. Evaluarea reală a impactului de mediu al programelor de dezvoltare

guvernamentale (ex. schi în România) sau private şi încetarea celor care aduc

prejudicii mediului, şi pădurilor în special;

Administrarea responsabilă a ariilor protejate, astfel încât interesul primordial să

fie cel de protecţie a pădurii şi nu cel comercial;

Programe naţionale de protecţie şi conservare a pădurii.

Creşterea transparenţei în domeniul silvic. Transparentizarea situaţiilor cu privire la autorizaţiile de tăieri emise şi a

declarării de noi zone împădurite, pentru o bună verificare în teren;

Întocmirea unui cadastru forestier corect care să stea la baza Strategiei

Naţionale.

Întărirea controlului în silvicultură. Întărirea controalelor realizate la gatere, cât şi la documentaţia necesară

comercializării lemnului;

Aplicarea de măsuri corective acolo unde este cazul.



Înăsprirea sancţiunilor pentru delictele silvice. Interzicerea derogărilor în privinţa vânătorii, atât ca număr de specii şi animale,

cât şi ca perioade de timp.

Apa


Extinderea reţelei de canalizare la întreg perimetrul

construit.

O modalitate eficientă de a intensifica realizarea acestei măsuri este utilizarea

fondurilor europene, Axa 1, Pos Mediu - Sector apă uzată, precum şi utilizarea

responsabilă a banilor din Fondul pentru Mediu.

Îmbunătăţirea stării sau a potenţialului ecologic al tuturor

corpurilor de apă.

Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Directiva Cadru Apa, ce prevede atingerea

unui stări bune a tuturor apelor din regim natural până în anul 2015.

Oprirea de urgenţă a tuturor lucrărilor de construire a

micro/ macro hidrocentralelor de pe râuri, de pe Dunare si

in zone protejate sau valoroase peisagistic si ecologic ex.

cursul inferior la Oltului, Defileul superior al Muresului

Având în vedere că se pregătesc sute de astfel de investiţii, o evaluare

independentă a impactului lor asupra ecosistemelor, cât mai urgentă, se

impune. Reevaluarea pe baza acestor informaţii a avizelor noi date pentru astfel

de investiţii.

Protecţia luncilor naturale existente şi refacerea celor

transformate în terenuri agricole neproductive în special în

zonele cu risc ridicat la inundaţii.

Includerea în Strategia Naţională de Management a Riscului la Inundaţii a unei

Strategii Naţionale de Renaturare care să includă termene stricte de redare

către natură a zonelor umede transformate în zone agricole îndiguite.

Restructurarii Comitetelor de Bazin ca sa fie adevarate parlamente ale apei si cu reprezentare reala a ONGurilor

O gestionare mai erformanta a resurselor de apa.



de mediu

Biodiversitate


Revizuirea legii Ariilor Protejate (OUG 57 / 2007)

Aprobarea planurilor de management si regulamentelor

aferente pentru ariile naturale protejate

Alocarea de resurse consistente de la bugetele publice

pentru administrarea ariilor naturale protejate

Incetarea incredintarii administrarii sau custodiei ariilor

naturale protejate entitatilor cu scop lucrativ, deoarece

scopul acestora fiiind prin definitie profitul nu au cum sa

puna accentul principal pe conservare.

Reînfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate

(ANAP), funcţionalizarea ei şi asigurarea unei finanţări

corespunzătoare a Agenţiei.

O mai buna administrare a ariilor protejate

Ţara cu cel mai mare potenţial natural din Europa, nu are o instituţie care să

gestioneze acest potențial. ANAP ar putea asigura o mai bună coordonare a

gestionarii ariilor protejate din România şi dezvolta o strategie naţională de

conservare, dezvoltare şi exploatare durabilă a resurselor naturale, menită să

protejeze şi să pună în valoare într-un mod sustenabil biodiversitatea României.



Delta Dunării

Acţiunea propusă Comentarii - inclusiv impactul propus

Plan de management eficient în vederea conservării

biodiversităţii şi reconstrucţiei zonelor afectate din cadrul

Rezervaţiei.

Documentul va conţine liniile directoare de acţiune pentru organizarea acţiunilor

de conservare a speciilor din Delta Dunării.

Sprijinirea eficientă a comunităţilor din Delta Dunării. Acest lucru poate conduce pe termen mediu şi lung la creşterea nivelului de trai

în Rezervaţie, fapt care micşorează presiunea care există acum pe resursele

naturale ale acesteia.

PROTECŢIA MEDIULUI TRANSFORMAT ANTROPIC


Respectarea unui raport între suprafaţa construită şi cea

verde din oraşe (minimum 26mp/cap de locuitor).

Interzicerea construcţiilor pe spaţii verzi, realizarea registrelor verzi ale oraşelor

şi creşterea suprafeţelor de spaţiu verde la sol în zonele deficitare şi în cele de

dezvoltare urbană.



Reducerea sub limita maximă admisă pentru sănătatea

umană recomandată de CE şi OMS a cantităţilor de

pulberi în suspensie şi a noxelor emise de autovehicule în

aglomerările urbane.

Impunerea unor restricţii ale autovehiculelor în zonele centrale ale oraşelor.

Eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit. Realizarea de perdele

forestiere. Creşterea suprafeţelor verzi reale, nu doar raportate. Evaluarea şi

monitorizarea surselor de poluare locală. Sancţionarea celor care nu respectă

legislaţia.

Monitorizarea modului în care să cheltuie banii AFM în programele de

„îmbunătăţire a spaţiilor verzi”.

Îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la poluarea fonică şi

olfactivă.

Stabilirea unor norme legale şi măsurabile şi a unor modalităţi eficiente de

estimare.

Sancţionarea reală a celor care poluează fonic şi olfactiv (stabilirea unor

mecanisme funcţionale).

Îmbunătăţirea normelor în construcţii şi a unor mecanisme

care să le facă funcţionale.

Armonizarea legislaţiei contradictorii în domeniu. Stabilirea mult mai clară a

responsabilităţilor. Stabilirea unor norme în întocmirea de PUG şi PUZ care să

limiteze excesele.

Interzicerea derogărilor de la PUG.

Implementarea în practică a Convenţiei Europene a

Peisajului (L451/2002).

Stabilirea normelor practice de aplicare;

Grup de lucru interministerial.



SCHIMBĂRI CLIMATICE, ENERGIE ŞI TRANSPORT


Evaluarea necesarului de energie pe baza conceptului

managementului cererii de energie.

Actuala Strategie Energetică a României aflată în lucru să se fundamenteze pe

acest deziderat.

Aplicarea ferma a legislatiei de transpunere a Directivelor

Europene privind eficienţa energetică (2010/31 si 2012/27)

Promovarea eficienţei energetice, eliminarea barierelor legislative privind

finantarea masurilor de eficienta energetica din partea autoritatilor publice

central si locale (facilitarea contractelor tip EPC, clarificarea regimului datoriei

publice, co-garantarea creditelor pentru finantarea masurilor de eficienta

energetica).

Producerea de energie din surse regenerabile la nivel

local pentru asigurarea consumului local.

Îmbunătăţirea normelor metodologice pentru aplicarea Legii 220/2008.

Internalizarea costurilor externe pentru activităţile de

exploatare a resurselor energetice şi producere a energiei

(cu preponderenţă pentru combustibilii fosili şi nucleari).

Realizarea de studii care să arate costul real al producerii energiei din diverse

surse în condiţiile în care se ţine seama de internalizarea costurilor externe

(inclusiv cele de mediu).

Eliminarea subvenţiilor directe şi indirecte şi a politicilor de

sprijinire a extracţiei de combustibili fosili şi a producţiei de

energie pe baza acestora (inclusiv nuclear).

Limitarea pe cat posibil a utilizarii combustibililor fosili care contribuie la emisiile

de gaze cu efect de sera.

Stoparea oricarei investitii viitoare in energia nucleara La nivel mondial energia nucleara este in declin. Locul acesteia este luat de

energia regenerabila.




Redefinirea strategiei naţionale de transporturi. Trecerea pe primul plan a transportului feroviar, în detrimentul celui rutier, în

acord cu orientarea europeană;

Promovarea transportului intermodal.

Modernizarea infrastructurii de transport, preponderent

pentru tarnsportul prietenos cu mediul.

Modernizarea şi amenajarea infrastructurii de transport urban, periurban şi

interurban pentru a reduce impactul de mediu al utilizării ei;

Dezvoltarea infrastructurii pietonale, a celei pentru biciclete şi a transportului

urban în comun.

Favorizarea transportului feroviar cu precadere.

DESEURI


Publicarea permanenta a datelor consolidate la nivel national cu privire la administrarea deseurilor: -‐ cantitatea anuala de deseuri generate la nivel national -‐ cantitatea anuala de deseuri eliminate prin depozitare -‐ sumele anuale incasate de catre autoritatile de mediu pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a deseurilor (atat de la autoritatile publice locale cat si de la

Cresterea transparentei si a sumelor incasate de Fondul de Mediu din contributii aferente neindeplinirii tintelor de valorificare sau de reducere a cantitatilor eliminate prin depozitare.



producatorii de ambalaje, baterii si acumulatori, echipamente electrice si electronice, uleiuri minerale) -‐ defalcate in contributii la Fondul de Mediu si amenzi aplicate de Garda de Mediu si Administratia Fondului de Mediu. Promovarea unor sisteme eficiente de colectare, sortare şi procesare a deşeurilor menajere, in vederea reducerii depozitarii.

Profesionalizarea autoritaților publice locale în vederea finantarii (inclusiv prin atragerea fondurilor europene) infrastructurii de colectare selectiva a deseurilor, in sistem door-to-door si pay-as-you-throw. Introducerea taxarii obligatorii a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare sau incinerare fara recuperare de energie. Introducerea unor tinte minimale (exprimate procentual), graduale, de pre-colectare selectiva a deseurilor de catre generatori/detinatori.

Controlul real, integrat si in timp real a datelor privind

performantele cantitative de administrare a deseurilor in

conformitate cu principiile europene (piramida deseurilor)

si eliminand posibilitatile de fraudare a Fondului de Mediu

prin raportari viciate.

Corectarea de urgenta a erorilor tehnice din Sistemul Integrat de Mediu,

receptionarea acestuia si normarea oficiala a utilizarii lui; transparentizarea

rapoartelor sintetice comparative, la nivel national, judetean, municipal,

orasenesc si comunal a cantitatilor de deseuri valorificate, pe fractii, si eliminate

prin depozitare.

Identificarea si penalizarea severa a lipsei raportarilor sau a raportarilor false privind indeplinirea obligatiile de valorificare a deseurilor care revin producatorilor de ambalaje, DEEE-uri, baterii, uleuri minerale si anvelope, precum si a obligatiilor de reducere a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare de catre UAT-uri.

Introducerea efectiva a tintelor de valorificare si a

mecanismelor de finantare pentru deseurile din uleiuri

minerale, deseuri din constructii, deseurilor periculoase de

la domiciliu.

Uniformizarea principiilor, schemelor de finantare si mecanismelor de control a

tuturor categoriilor de deseuri valorificabile, dupa modelul deseurilor din

ambalaje, baterii si acumulatori si, de data recenta, a DEEE-urilor.

Dezvoltarea unor programe guvernamentale pentru

educarea populaţiei şi agenţilor economici, cu accent pe

Creşterea graduala, legiferata pe baze anuale, a cantităţilor obligatorii de

deşeuri colectate selectiv şi intrate în circuite de reciclare la minimum 50% din



prevenirea producerii deşeurilor si pe stimularea

activitatilor de reparare, in detrimentul eliminarii definitive.

Stimularea eco-design-ului.

totalul deseurilor generate.

EXPLOATAREA RESURSELOR SUBSOLULUI


Anularea licenţelor existente de explorare şi exploatare în

zone protejate.

Câştigarea de drept a statutului de zone protejate.

Interzicerea exploatărilor mari de suprafaţă (open pit). Reducerea semnificativă a impactului asupra mediului şi peisajului precum şi

reducerea cheltuielilor de reabilitare a zonelor afectate ulterior.

Oprirea definitiva a contractului cu compania Roşia

Montană Gold Corporation si anchetarea ilegalitatilor.

Masuri pentru nerespectarea legalitatii si sanctionarea celor vinovati.

Publicarea rezultatelor achetei din Comisia parlamentara Rosia Montana 2013 si

transmiterea acestora catre organele de ancheta (DNA, DIICOT etc)

Sanctionarea celor ce nu respecta legislatia in vigoare.

Interzicerea utilizării cianurilor în minerit. Eliminarea cauzelor unor accidente majore precum cele de la Baia Mare în care

statul Român devine responsabil pentru plata daunelor faţă de alte state.

Interzicerea metodei fracturării hidraulice în România. Datorită caracterului său periculos şi poluant extragerea gazelor de şist nu ar

trebui considerată înainte de epuizarea măsurilor de eficienţă energetică şi



utilizarea resurselor regenerabile.

Stabilirea responsabilităţilor, în cazul minelor şi iazurilor

vechi, abandonate.

Apariţia unui act normativ general şi a unor acte normative pe cazuri. Impact:

posibilitatea de a lua imediat măsuri concrete de depoluare/marcare a zonelor

periculoase, inclusiv atragerea de fonduri.

PRODUCŢIE ŞI CONSUM DURABIL


Dezvoltarea şi implementarea unui Program Naţional

pentru Producţie şi Consum Durabile.

Adoptarea politicilor sectoriale adecvate şi a unor mecanisme legale;

Eliminarea subvenţiilor care încurajează practicile nesustenabile;

Creşterea gradului de conştientizare cu privire la efectele modelelor de

producţiei şi consum nesutenabile şi promovarea bunelor practici de

management de mediu.

Utilizarea indicatorilor, metodologiilor şi bazelor de date

pentru măsurarea progresului obţinut la toate nivelele, în

conformitate cu bunele practici existente la nivel

European.

Definirea bazelor de date şi efectuarea de înregistrări anuale ;

Calculul indicatorilor anuali de progres;

Monitorizarea gradului de atingere al obiectivelor propuse de către agenţii

independente şi publicarea bazelor de date şi a rezultatelor obţinute.

Stimularea cercetării şi eco-inovării în vederea dezvoltării Monitorizarea anuală a progreselor obţinute de către agenţii independente



şi difuzării de produse, servicii şi tehnologii sustenabile. finanţate prin mecanisme independente precum fonduri structurale.

Adoptarea practicilor sustenabile de către instituţiile

publice şi implementarea achiziţiilor verzi.

Descurajarea consumului nesustenabil şi a practicilor de marketing care îl

influenţează;

Stimularea produselor ecoeficiente.

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI VOLUNTARIATUL


Introducerea educaţiei civic – ecologică în curricula

şcolară obligatorie.

Includerea acestei materii ca disciplină a trunchiului comun din planul de

învăţământ. Realizarea unor manuale complete şi atractive pentru elevi şi

folosirea celor existente, unde este cazul.

Introducerea obligatorie a cât mai multe activităţi practice, de preferat în natură.

”Înverzirea” instituţiilor de învăţămînt şi instruirea

elevilor/studenţilor pentru utilizarea infrastructurii.

Introducerea facilităţilor de colectare selectivă, obligativitatea tipăririi materialelor

didactice pe hârtie reciclată, includerea rastelurilor pentru parcarea bicicletelor şi

încurajarea utilizării bicicletelor ca mijloc de transport alternative, eficienţa

energetică şi consum de apă responsabil etc.

Încurajarea activităţilor de voluntariat în rândul elevilor şi

studenţilor.

Includerea şi recunoaşterea activităţilor de voluntariat în activităţile extra

curriculare relevante cu facilitate la admiterea în instituţii de învăţământ

prestigioase.

secretariatul*coali-iei:*centrul*pentrupolitici*durabile ... - coalitia pentru...

Documents

secretariatulcoali-iei:centrulpentrupoliticidurabile ... - coalitia pentru...