destinatar: 6xuv secretariatul general al consiliului

of 45 /45
6337/19 AA/rr 1 RELEX 2B RO Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 18 martie 2019 (OR. en) 6337/19 COHOM 20 CFSP/PESC 119 CONUN 13 DEVGEN 25 FREMP 19 REZULTATUL LUCRĂRILOR Sursă: Secretariatul General al Consiliului Data: 18 martie 2019 Destinatar: Delegațiile Nr. doc. ant.: 6118/19 Subiect: Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea în acțiunea externă În anexă, se pun la dispoziția delegațiilor Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea în acțiunea externă, adoptate de Consiliu cu ocazia celei de a 3681-a reuniuni a sale desfășurate la 18 martie 2019.

Author: others

Post on 15-Nov-2021

0 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

6337/19 AA/rr 1
RELEX 2B RO
Consiliul Uniunii Europene
Bruxelles, 18 martie 2019 (OR. en) 6337/19 COHOM 20 CFSP/PESC 119 CONUN 13 DEVGEN 25 FREMP 19
REZULTATUL LUCRRILOR
Data: 18 martie 2019
Subiect: Orientrile UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea în aciunea extern
În anex, se pun la dispoziia delegaiilor Orientrile UE în domeniul drepturilor omului privind
nediscriminarea în aciunea extern, adoptate de Consiliu cu ocazia celei de a 3681-a reuniuni a sale
desfurate la 18 martie 2019.
6337/19 AA/rr 2
Cuprins
2. Modaliti de combatere a discriminrii – prevenirea i interzicerea discriminrii 12
3. Orientri operaionale .................................................................................................... 18
3.2 Abordarea discriminrii prin intermediul cooperrii pentru dezvoltare i al asistenei
umanitare ale UE ................................................................................................................ 25
3.4 Abordarea discriminrii prin sprijinirea eforturilor societii civile ................. 31
4. Monitorizarea i revizuirea Orientrilor UE în domeniul drepturilor omului privind
nediscriminarea ...................................................................................................................... 33
ANEXA I: Instrumentele internaionale din domeniul drepturilor omului, instrumentele
internaionale din domeniul muncii (ale OIM) i instrumentele de drept umanitar deosebit de
relevante pentru eliminarea discriminrii ........................................................................... 34
ANEXA II: Unde putem obine mai multe informaii: site-urile UE, ale instituiilor i
ageniilor acesteia i ale organizaiilor internaionale i regionale .................................... 36
6337/19 AA/rr 3
internaional al drepturilor omului. De la adoptarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului în
1948, la Paris, acest principiu a fost subliniat i în instrumentele privind drepturile omului care au
fost elaborate i încorporate în legislaiile naionale din majoritatea rilor din lume. În tratatele
fondatoare ale Uniunii Europene1, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene2 i în
Convenia european a drepturilor omului, interzicerea discriminrii este un principiu fundamental.
În pofida claritii dreptului internaional al drepturilor omului privind interzicerea discriminrii,
milioane de persoane se confrunt în continuare cu discriminarea, ceea ce le împiedic s se bucure
de drepturile omului în totalitate i s îi ating potenialul maxim în calitatea de membri egali i
activi ai societii. Discriminarea poate conduce la tulburri sociale, violen, conflicte i strmutare
forat. Pe lâng costurile umane dramatice, discriminarea are costuri enorme sub forma srciei i a
pierderii de oportuniti, nu numai pentru persoane i familiile lor, ci i pentru întreaga societate.
Întrucât interzicerea discriminrii este un principiu fundamental pe care Uniunea European (UE)
este întemeiat, UE este pe deplin angajat s lupte împotriva tuturor formelor de discriminare în
limitele frontierelor sale, cât i în lume în general.
1 Citate din Tratatul privind Uniunea European (TUE) i Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE):
a) Articolul 2 din TUE: Uniunea se întemeiaz pe valorile respectrii demnitii umane,
libertii, democraiei, egalitii, statului de drept, precum i pe respectarea drepturilor
omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparin minoritilor. Aceste valori sunt
comune statelor membre într-o societate caracterizat prin pluralism, nediscriminare,
toleran, justiie, solidaritate i egalitate între femei i brbai. b) Articolul 3 alineatul (3) din
TUE: Uniunea instituie o pia intern. Aceasta acioneaz pentru dezvoltarea durabil a
Europei, întemeiat pe o cretere economic echilibrat i pe stabilitatea preurilor, pe o
economie social de pia cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplin
a forei de munc i spre progres social, precum i pe un nivel înalt de protecie i de
îmbuntire a calitii mediului. Aceasta promoveaz progresul tiinific i tehnic. Uniunea
combate excluziunea social i discriminrile i promoveaz justiia i protecia sociale,
egalitatea între femei i brbai, solidaritatea între generaii i protecia drepturilor copilului.
Aceasta promoveaz coeziunea economic, social i teritorial, precum i solidaritatea între
statele membre. Uniunea respect bogia diversitii sale culturale i lingvistice i vegheaz
la protejarea i dezvoltarea patrimoniului cultural european. c) Articolul 10 din TFUE: În
definirea i punerea în aplicare a politicilor i aciunilor sale, Uniunea caut s combat orice
discriminare pe motive de sex, ras sau origine etnic, religie sau convingeri, handicap, vârst
sau orientare sexual. 2 Carta se aplic tuturor statelor membre ale UE atunci când aplic legislaia UE i tuturor
instituiilor i organelor UE în toate aciunile lor.
6337/19 AA/rr 4
ANEX RELEX 2B RO
Combaterea tuturor formelor de discriminare este, de asemenea, definit drept o prioritate a UE în
Cadrul strategic al UE privind drepturile omului i democraia din 20123. Planul de aciune al UE
2015-2019 prevede dezvoltarea de instrumente UE privind nediscriminarea.
Aceste orientri ale UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea pun în aplicare
Planul de aciune al UE privind drepturile omului i democraia, completând în acelai timp
instrumentele operaionale ale Comisiei Europene pentru cooperarea pentru dezvoltare în contextul
„abordrii UE bazat pe drepturi în ceea ce privete cooperarea pentru dezvoltare, care cuprinde
toate drepturile omului” (RBA).
Combaterea discriminrii reprezint, de asemenea, un obiectiv transversal. Sistemul generalizat de
preferine al UE (SGP) este un exemplu în acest sens. Acesta ofer avantaje comerciale unilaterale
rilor în curs de dezvoltare vulnerabile, inclusiv rilor cel mai puin dezvoltate, care beneficiaz de
acces aproape deplin la piaa UE în temeiul acordului „Totul în afar de arme”. În temeiul
Regulamentului privind SGP al UE, principiile eseniale stabilite în acordurile internaionale
fundamentale privind drepturile omului i drepturile lucrtorilor trebuie s fie respectate. Acestea
includ Convenia internaional privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial (1965);
Convenia asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare fa de femei (1979); i Convenia
privind discriminarea în domeniul ocuprii forei de munc i al exercitrii profesiei, nr. 111 (1958).
rile care beneficiaz de regimul special de încurajare a dezvoltrii durabile i a bunei guvernane
(„SGP+”) merg chiar mai departe: acestea trebuie s ratifice i s pun în aplicare 27 de convenii
internaionale, inclusiv cu privire la drepturile omului i drepturile lucrtorilor, protecia mediului i
buna guvernan. Punerea în aplicare a acestor obligaii este monitorizat de ctre UE4.
Orientrile UE privind nediscriminarea sunt destinate s completeze i s consolideze celelalte
orientri ale UE privind drepturile omului5 cu urmtoarele obiective:
• Creterea eficacitii UE în combaterea discriminrii pe orice criteriu
• Sporirea vizibilitii i a gradului de contientizare a valorilor i aciunilor UE în
combaterea discriminrii
3 https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11855-2012-INIT/ro/pdf 4 Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European i al Consiliului de aplicare a
unui sistem generalizat de preferine tarifare, inclusiv anexa VIII din acesta referitoare la
principalele convenii ale ONU/OIM privind drepturile omului i drepturile lucrtorilor. 5 Pentru toate orientrile UE în domeniul drepturilor omului, a se vedea:
operaionale pentru politica UE privind drepturile omului în cadrul aciunii externe. Acestea se
bazeaz pe standardele i normele UE i internaionale în domeniul drepturilor omului privind
interzicerea discriminrii i promovarea nediscriminrii i le explic. De asemenea, acestea ofer
linii politice clare instituiilor UE, funcionarilor acestora i statelor membre ale UE, pentru a fi
utilizate în cooperarea i contactele cu rile tere, organizaiile internaionale i organizaiile
societii civile.
1. Ce este discriminarea?
Discriminarea este definit ca orice tratament difereniat al unei persoane sau a unui grup de
persoane pe baza unor motive interzise i care nu are o justificare obiectiv i rezonabil6.
Motivele interzise sunt definite în dreptul internaional al drepturilor omului. Motivele enumerate în
lista de mai jos sunt extrase din Declaraia Universal a Drepturilor Omului [DUDO- articolul 2],
Convenia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial, Convenia european a
drepturilor omului i Protocolul nr. 12 la aceasta, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, Convenia nr. 98 privind dreptul de organizare i negociere colectiv a Organizaiei
Internaionale a Muncii (OIM)7, precum i din cele patru Convenii de la Geneva i cele dou
protocoale adiionale la acestea8.
6 A se vedea Recomandarea de politic general nr. 7 punctul 1 litera (b) a ECRI (Comisia
European împotriva Rasismului i Intoleranei). 7 Articolul 1 din Convenia OIM nr. 98 „Muncitorii trebuie s beneficieze de o protecie
adecvat împotriva oricror acte de discriminare care tind s prejudicieze libertatea sindical
în materie de angajare”. 8 Convenia (I) de la Geneva privind rniii i bolnavii din forele armate în campanie, 1949,
Convenia (II) de la Geneva privind rniii, bolnavii i naufragiaii din forele armate pe mare,
1949, Convenia (III) de la Geneva privind prizonierii de rzboi, 1949, Convenia (IV) de la
Geneva privind civilii, 1949. Protocolul adiional I referitor la protecia victimelor conflictelor
armate internaionale i Protocolul adiional II referitor la protecia victimelor în conflictele
armate fr caracter internaional. Acestea constituie esena dreptului internaional umanitar
(DIU).
obligatoriu privind drepturile omului, instrumentele internaionale din domeniul muncii,
instrumentele privind dreptul internaional umanitar i în Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene
Culoare
Ascenden
Handicap
Afilierea la organizaii sindicale
Opinii politice sau de alt natur
Avere (statut economic)
6337/19 AA/rr 7
„Alt statut/oricare alte criterii similare”
Dac lista de motive interzise se termin cu „un alt statut” în instrumentele internaionale privind
drepturile omului (ori cu „sau oricare alte criterii similare” în dreptul internaional umanitar)
înseamn c lista motivelor de discriminare interzise nu este exhaustiv i, prin urmare, subliniaz
faptul c drepturile omului se aplic tuturor fiinelor umane/tuturor, fr niciun fel de distincie9.
„Ras” – Este necesar s se precizeze c aceste orientri utilizeaz i interpreteaz termenul „ras”
în conformitate cu dreptul internaional i cu legislaia UE privind drepturile omului i, prin urmare,
nu implic acceptarea teoriilor care urmresc s stabileasc existena unor rase umane separate10.
„Ascenden” – Este adesea utilizat în paralel cu termenul „ras”. Cu toate acestea, „ascenden” nu
se refer numai la „ras” i are o semnificaie i o aplicare care completeaz celelalte motive
interzise de discriminare. Comitetul11 afirm, de asemenea, c discriminarea bazat pe
„ascenden” include discriminarea împotriva membrilor comunitilor bazate pe forme de
stratificare social, precum caste i sisteme analoage de statut motenit.
9 Ca exemple de motive ce se pot încadra în categoria „alt statut”, se face trimitere la hotrârile
Curii Europene a Drepturilor Omului care a stabilit c discriminarea pe motive, printre altele,
de seropozitivitate (cauza Kiyutin/Rusia – cererea nr. 2700/10), de nelegitimitate (natere în
afara cstoriei) (cauza Mazurek/Frana – cererea nr. 34406/97), de orientare sexual i
identitate de gen (cauza Identoba i alii/Georgia – cererea nr. 73235/12), de stare a sntii
(cauza Novruk i alii/Rusia – cererea nr. no.31039/11) i legate de afeciuni medicale (cauza
G.N i alii/Italia – cererea nr. 43134/05) este interzis în temeiul articolului 14 (Interzicerea
discriminrii) din Convenia european a drepturilor omului. 10 Considerentul 6 al Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în
aplicare a principiului egalitii de tratament între persoane, fr deosebire de ras sau origine
etnic: „Uniunea European respinge teoriile care încearc s stabileasc existena unor rase
umane separate. Folosirea termenului «origine rasial» în prezenta directiv nu implic
acceptarea unor asemenea teorii.”. 11 Comitetul ONU pentru eliminarea discriminrii rasiale (CEDR) în Recomandarea general nr.
29.
„Handicap” – În conformitate cu Convenia Naiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu
handicap12, persoanele cu handicap includ persoanele care au incapaciti fizice, mentale,
intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care, în interaciune cu diferite bariere13, le pot
împiedica participarea deplin i efectiv la viaa social în condiii de egalitate cu ceilali.
1.1 Concepte în nediscriminare
Discriminarea de jure i de facto
În textele juridice i de politic se face o distincie între discriminarea de jure i de facto.
Discriminarea de jure are loc atunci când legislaia i politicile existente sunt discriminatorii în sine
sau fac posibil discriminarea, iar discriminarea de facto are loc atunci când legislaia sau politicile
nu sunt discriminatorii în sine, dar punerea în aplicare i executarea acestora au un impact
discriminatoriu14.
12 A se nota c Uniunea European este parte la Convenia ONU privind drepturile persoanelor
cu dizabiliti. 13 În ceea ce privete „diferite bariere”, accesibilitatea este considerat ca o condiie prealabil
pentru a beneficia de toate drepturile omului i libertile fundamentale ale persoanelor cu
handicap. A se vedea Comentariul general nr. 6 (2018) privind egalitatea i nediscriminarea al
Comitetului UNCRPD (documentul CRPD/c/GC/6). 14 Grupul de lucru al Consiliului pentru Drepturile Omului privind aspecte juridice i practice
legate de discriminarea fa de femei descrie cele dou tipuri de discriminare (în cazul de fa,
în ceea ce privete femeile) în felul urmtor: Discriminarea poate fi de jure atunci când textul
unei legi sau politici conine dispoziii discriminatorii sau de facto atunci când legea sau
politica nu este discriminatorie în sine, ci punerea în aplicare i respectarea acesteia vor
avea un impact negativ asupra femeilor. Discriminarea de facto poate rezulta, de asemenea,
din practici mai larg rspândite, cum ar fi, de exemplu, cultura, tradiiile i stereotipurile
care neag egalitatea femeilor i exercitarea deplin a drepturilor. În multe cazuri cu care se
confrunt, de exemplu, grupurile minoritare, inegalitile istorice i structurale îndelungate
pot contribui, de asemenea, la discriminarea de facto.
6337/19 AA/rr 9
ANEX RELEX 2B RO
Discriminarea direct i indirect
În conformitate cu directivele UE privind nediscriminarea15, se consider c are loc o „discriminare
direct” atunci când o persoan este tratat mai puin favorabil decât este, a fost sau ar fi tratat o
alt persoan, într-o situaie comparabil, pe baza rasei sau originii etnice. Se consider c are loc o
„discriminare indirect” atunci când o dispoziie, un criteriu sau o practic aparent neutr ar pune
persoane de o anumit ras sau origine etnic într-o situaie dezavantajoas în mod special în
comparaie cu alte persoane, în afar de cazul în care acea dispoziie, criteriu sau practic se
justific obiectiv, printr-un scop legitim i dac mijloacele de atingere a acelui scop sunt
corespunztoare i necesare16.Dei exemplele de mai sus se refer la motive legate de originea
rasial i etnic, ar trebui subliniat faptul c pot aprea cazuri de discriminare direct i indirect pe
baza oricrui motiv.
Discriminarea direct i indirect sunt uneori completate cu termenii de „discriminare structural”,
„discriminare instituional” sau „discriminare sistemic”. Aceti termeni sunt utilizai pentru a
descrie excluziunea i discriminarea suferite de grupuri întregi de persoane care împrtesc
aceleai caracteristici sau motive de discriminare. „Discriminarea structural” se refer la regulile,
normele, procedurile, modelele de atitudine i comportament în instituii i alte structuri ale
societii care, în mod contient sau incontient, creeaz obstacole pentru grupuri sau persoane în
ceea ce privete accesul la aceleai drepturi i oportuniti ca i ceilali i care contribuie la rezultate
mai puin favorabile pentru acetia decât pentru cea mai mare parte a populaiei18.
15 Exemplul folosit este din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în
aplicare a principiului egalitii de tratament între persoane, fr deosebire de ras sau origine
etnic. 16 A se vedea i Comentariul general nr. 20 al Comitetului pentru drepturile economice, sociale
i culturale (al Pactului internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale):
Discriminarea direct are loc atunci când o persoan este tratat într-un mod mai puin
favorabil decât alt persoan într-o situaie similar, pe baza unui motiv interzis.
Discriminarea indirect se refer la legile, politicile sau practicile care par neutre la prima
vedere, dar care au un impact disproporionat asupra exercitrii drepturilor, în asociere cu
motivele interzise de discriminare. 17 A se nota faptul c nu exist o definiie convenit în temeiul dreptului internaional sau al UE
pentru „discriminare structural” sau pentru „discriminare prin asociere i bazat pe
presupuneri”. 18 Recomandarea de politic general revizuit nr. 2 (punctul 20) a Comisiei Europene împotriva
Rasismului i Intoleranei (ECRI), http://ombudsman.hr/attachments/article/1283/REC-02rev-
Acest tip de discriminare este denumit adesea discriminare asociativ, întrucât victima este
discriminat deoarece aceasta este asociat cu o alt persoan sau alte persoane care sunt
principalele inte ale prejudecii fptaului. Discriminarea prin asociere poate avea loc în raport cu
diferite motive, inclusiv motive de handicap, i este, din punct de vedere conceptual, legat de
„motivele prin asociere”. Strâns legat de conceptul de discriminare prin asociere este discriminarea
bazat pe presupuneri. În acest caz, victima este discriminat deoarece persoana este considerat a fi
sau a face parte dintr-un grup care este inta prejudecilor fptailor.
Crearea de profiluri discriminatorii
Dei nu exist o definiie convenit în temeiul dreptului internaional sau al UE pentru crearea de
profiluri discriminatorii, „crearea de profiluri discriminatorii” este descris ca fiind actul de a
suspecta sau de a viza o persoan, de exemplu, într-un context de securitate i de aplicare a legii, pe
baza stereotipurilor asociate cu motivele de discriminare interzise, mai degrab decât pe baza unor
suspiciuni individuale20.
În ultimii ani, a fost acordat o atenie crescut prevenirii crerii de profiluri rasiale sau etnice
discriminatorii în sectorul securitii i al aplicrii legii, precum i în sectorul frontierelor i al
imigraiei. Agenii de securitate i de aplicare a legii sunt ageni ai statului supui obligaiei stricte
de a îi desfura activitatea cu respectarea deplin a drepturilor omului i a legilor care interzic
discriminarea.
19 A se vedea nota de subsol 17. 20 Agenia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) a elaborat un ghid în sprijinul unor
practici poliieneti mai eficiente, pentru înelegerea i prevenirea crerii profilurilor etnice
discriminatorii http://fra.europa.eu/en/tags/ethnic-profiling. Interzicerea discriminrii nu
înseamn c nu pot fi utilizate caracteristicile personale ca factori legitimi pentru crearea de
profiluri în contextul anchetelor penale sau al controalelor la frontier (a se vedea seciunea
2.4 din Ghidul FRA). Cu toate acestea, trebuie s existe motive rezonabile de suspiciune,
bazate pe alte informaii decât motivele ce fac obiectul proteciei.
Discriminarea multipl
Persoanele pot fi discriminate pe mai mult de un singur motiv. Directiva privind egalitatea de
tratament în ceea ce privete încadrarea în munc21 i Directiva privind egalitatea rasial22,
menionat mai sus, fac trimitere în mod specific la discriminarea multipl. Printre instrumentele
Organizaiei Naiunilor Unite privind drepturile omului, Convenia Naiunilor Unite privind
drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) este singurul instrument privind drepturile omului care
se refer la discriminarea multipl:
fiind preocupate de condiiile dificile cu care se confrunt persoanele cu handicap, care sunt
supuse unor forme multiple sau agravate de discriminare pe baza rasei, culorii, genului, limbii,
religiei, opiniilor politice sau de alt natur, originii naionale, etnice, indigene sau sociale,
proprietii, naterii, vârstei sau pe baza altor criterii de statut,23.
Discriminarea multipl este legat de conceptul de „discriminare intersecional”, care se refer la o
situaie în care mai multe motive interacioneaz în acelai timp astfel încât acestea devin
indisociabile i, în combinaie, creeaz un nou motiv de discriminare.
Nediscriminarea i egalitatea, complementare
Principiul nediscriminrii i al egalitii de anse sunt deseori descrise ca fiind principii
complementare i sunt consacrate în articolul 1 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului,
care prevede c toate fiine umane se nasc libere i egale în demnitate i în drepturi, i în articolul 2,
care prevede c fiecare om se poate prevala de toate drepturile i libertile proclamate „în prezenta
declaraie”, fr niciun fel de deosebire. Directiva UE privind egalitatea de tratament în ceea ce
privete încadrarea în munc i Directiva UE privind egalitatea rasial, menionate mai sus, au
scopul declarat de „a stabili un cadru pentru combaterea discriminrii pe baza motivelor (enumerate
în directive), în vederea punerii în aplicare, în statele membre, a principiului egalitii de
tratament”.
21 Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în
favoarea egalitii de tratament în ceea ce privete încadrarea în munc i ocuparea forei de
munc. 22 În considerentul 14 din directiv. 23 Litera „p)” din preambulul CRDP.
6337/19 AA/rr 12
2. Modaliti de combatere a discriminrii – prevenirea i interzicerea discriminrii
În orice ar, statul trebuie s ia msuri pentru a preveni i a elimina discriminarea. Aceste msuri
sunt descrise în mod clar în dreptul internaional al drepturilor omului, precum i în recomandrile
de politic general ale organismelor de monitorizare a tratatelor. Prezenta seciune descrie
elementele de baz privind msurile de combatere a discriminrii.
Politici generale de nediscriminare
În promovarea i aprarea principiilor nediscriminrii, dreptul internaional al drepturilor omului
impune statelor s îi asume angajamentul de a întreprinde toate msurile adecvate pentru a elimina
discriminarea, inclusiv în domeniul social, economic, cultural i în alte domenii. Aceasta include
msuri politice, legislative i administrative care pot fi detaliate suplimentar, cum ar fi instituirea de
cursuri de formare i educaie în domeniul drepturilor omului, precum i programe de sensibilizare
a publicului, inclusiv promovarea cunoaterii reciproce, a toleranei i a pcii. Multe state
elaboreaz planuri naionale de aciune. În ceea ce privete lupta împotriva rasismului i a
xenofobiei, Conferina mondial împotriva rasismului, discriminrii rasiale, xenofobiei i
intoleranei asociate acestora, desfurat în 2001, a recomandat, de asemenea, elaborarea de
planuri de aciune. Oficiul Înaltului Comisar al Naiunilor Unite pentru Drepturile Omului dispune
de un ghid practic privind elaborarea planurilor naionale de aciune împotriva discriminrii
rasiale24. Comisia European împotriva Rasismului i Intoleranei (ECRI), care este un organism de
monitorizare al Consiliului Europei, a emis de asemenea recomandri de politic general, sub
form de orientri în vederea elaborrii de politici privind nediscriminarea.25 În cadrul Uniunii
Europene, strategiile naionale de integrare a romilor din multe state membre ale UE sunt, de
asemenea, exemple de planuri naionale de aciune.
În domeniul ocuprii forei de munc i al exercitrii profesiei, mai multe convenii ale
Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM), dintre care dou sunt clasificate de OIM drept
convenii fundamentale, prevd elaborarea de politici naionale.
24 http://www.ohchr.org/Documents/Publications/HR-PUB-13-03.pdf 25 A se vedea, de exemplu
ANEX RELEX 2B RO
Prima dintre acestea este Convenia nr. 100 a OIM privind egalitatea de remunerare. Acesta prevede
ca statele care au ratificat convenia s promoveze i s asigure aplicarea pentru toi lucrtorii a
principiului egalitii de remunerare între brbai i femei pentru o munc de valoare egal. Cea de a
doua este Convenia OIM nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocuprii forei de munc i al
exercitrii profesiei, care are o sfer de aplicare mai general, solicit statelor care o ratific s
elaboreze i s pun în aplicare politici naionale care vizeaz s promoveze egalitatea de anse i
de tratament în materie de ocupare a forei de munc i de exercitare a profesiei, în vederea
eliminrii oricrei discriminri. În plus, adoptat în 1998, Declaraia Organizaiei Internaionale a
Muncii (OIM) cu privire la principiile i drepturile fundamentale la locul de munc26 prevede
angajamentul statelor membre ale OIM de a respecta, a promova i a realiza aceste principii i
drepturi fundamentale, inclusiv eliminarea discriminrii în ceea ce privete ocuparea forei de
munc i exercitarea profesiei, indiferent dac au ratificat sau nu cele dou convenii fundamentale
menionate mai sus. OIM a adoptat, de asemenea, o rezoluie cu privire la principiile i drepturile
fundamentale la locul de munc în 201727, care prevede un angajament reînnoit i aciuni concrete
în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privete elaborarea de politici privind nediscriminarea.
Interzicerea discriminrii în legislaie
Numeroase state au legislaie în vigoare care interzice în mod explicit discriminarea, în
conformitate cu dreptul internaional al drepturilor omului. În multe ri, interzicerea discriminrii i
egalitatea tuturor persoanelor sunt integrate în constituiile naionale i completate cu legislaie
naional mai detaliat, care include motivele de discriminare. Sunt instituite structuri, instituii i
mecanisme judiciare i administrative pentru prevenirea i aplicarea interzicerii discriminrii.
Atitudinile discriminatorii i prejudecile se manifest adesea prin discursuri publice de incitare la
ur i la violen îndreptate ctre o persoan sau un grup definit de caracteristici protejate, sub
form de discursuri de incitare la ur rasiste sau xenofobe i de acte violente (infraciuni motivate
de ur). Prin urmare, este important ca interzicerea discriminrii s fie completat cu interzicerea
prin lege a incitrii publice la ur i la violen, precum i a infraciunilor motivate de ur i a
incitrii la acestea, cu respectarea deplin a libertii de exprimare28.
26 http://www.ilo.org/declaration/lang--en/index.htm 27 a se vedea http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---
relconf/documents/meetingdocument/wcms_561873.pdf 28 Legislaia UE cu privire la instigrile la ur i la violen ofer un bun exemplu: Decizia-
cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme
i expresii ale rasismului i xenofobiei prin intermediul dreptului penal
O cale de atac eficient
Ca o cerin minim, legislaia va trebui s includ mijloace adecvate de protecie împotriva
discriminrii i victimizrii. Aceasta include accesul la o justiie administrat de instane
judectoreti sau de alte organisme administrative competente, care pot garanta victimei o cale de
atac eficient, inclusiv despgubiri sau reparaii pentru orice daun sau prejudiciu suferit. Pentru a
garanta ci de atac eficiente, este important ca cei care comit infraciuni legate de discriminare s
fie trai la rspundere i ca sanciunile legale pentru înclcarea legilor împotriva discriminrii s fie
eficace, proporionale i cu efect de descurajare29.
Adaptri rezonabile
În Convenia Naiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD, 2007), adaptri
rezonabile sunt acele modificri i adaptri adecvate i necesare care nu determin un cost
disproporionat sau nejustificat, necesare, într-un caz particular, pentru a garanta c persoanele cu
handicap au acces i pot exercita toate drepturile omului i libertile fundamentale, în condiii egale
cu ceilali. CRPD impune statelor pri s ia toate msurile necesare pentru a se asigura c sunt
oferite adaptri rezonabile. Punerea la dispoziie a unor adaptri rezonabile poate fi, de asemenea,
relevant în ceea ce privete alte motive de discriminare, cum ar fi pe baz de religie sau
convingeri. Directiva UE a Consiliului privind egalitatea de tratament în ceea ce privete încadrarea
în munc i ocuparea forei de munc conine de asemenea o dispoziie privind adaptrile
rezonabile30.
De asemenea, în conformitate cu CRPD, „proiectare universal” înseamn proiectarea produselor,
spaiilor, programelor i serviciilor astfel încât acestea s fie accesibile tuturor, în cea mai mare
msur posibil, fr necesitatea adaptrilor sau a proiectrii speciale. „Proiectarea universal” nu
exclude dispozitivele de asistare pentru grupuri specifice de persoane cu handicap, dac acestea sunt
necesare.
29 În aceast privin, Directiva UE privind drepturile victimelor ofer un bun exemplu
(Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 25 octombrie 2012 de
stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea i protecia victimelor
criminalitii i de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului). 30 Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în
favoarea egalitii de tratament în ceea ce privete încadrarea în munc i ocuparea forei de
munc.
Astfel cum este prevzut de dreptul internaional al drepturilor omului, constituiile i legislaiile
anumitor ri conin dispoziii specifice privind eliminarea inegalitilor i msuri privind
promovarea egalitii, denumite deseori msuri speciale sau aciuni pozitive. De exemplu,
Convenia asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare fa de femei (CEDAW), la articolul 4,
prevede msuri speciale: „Adoptarea de ctre statele pri a unor msuri temporare speciale, menite
s accelereze instaurarea egalitii în fapt între brbai i femei, nu este considerat ca un act de
discriminare în sensul definiiei din prezenta Convenie, dar nu trebuie ca aceasta s aib drept
consecin meninerea unor norme inegale sau difereniate; aceste msuri trebuie s fie abrogate de
îndat ce au fost realizate obiectivele în materie de egalitate de anse i tratament.” În mod similar,
Convenia Naiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap prevede „msuri specifice”
necesare pentru accelerarea sau obinerea unei egaliti de facto a persoanelor cu handicap31.
Multe ri aplic anumite sisteme de cote pentru a promova o egalitate mai mare prin sprijinirea
persoanelor care aparin grupurilor care se confrunt sau care s-au confruntat cu discriminarea
înrdcinat, astfel încât acestea s poat avea aceleai posibiliti ca i ceilali, de exemplu, în ceea
ce privete accesul la educaie sau ocuparea forei de munc. În anumite ri, sunt stabilite, de
asemenea, cote pentru a se asigura participarea unor reprezentani ai grupurilor minoritilor în
organismele politice reprezentative, cum ar fi parlamentele naionale.
31 Un alt exemplu este Convenia internaional privind eliminarea tuturor formelor de
discriminare rasial, care prevede la articolul 1 alineatul (4) urmtoarele: „Msurile speciale
luate cu singurul scop de a se asigura cum se cuvine progresul unor grupuri rasiale sau etnice
sau unor indivizi având nevoie de protecia care poate fi necesar pentru a le garanta folosina
i exercitarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale în condiii de egalitate nu sunt
considerate ca msuri de discriminare rasial, cu condiia totui ca ele s nu aib drept efect
meninerea de drepturi distincte pentru grupuri rasiale diferite i ca ele s nu fie meninute în
vigoare dup realizarea scopurilor pentru care au fost adoptate.”
6337/19 AA/rr 16
Monitorizare i evaluare
Pentru ca msurile de combatere a discriminrii s fie eficace, este necesar o monitorizare continu
a situaiei în materie de discriminare, astfel încât s poat fi evaluate în mod adecvat deteriorarea i
progresul realizat. Evalurile precise ale situaiei în materie de discriminare permit aciuni i msuri
bazate pe dovezi, fie pentru a corecta tendinele negative, fie pentru a consolida în continuare
evoluiile pozitive. În plus, rapoartele de monitorizare i de evaluare, precum i datele sunt elemente
eseniale ale rapoartelor naionale pe care statele32 au obligaia s le prezinte organismelor instituite
în temeiul tratatelor, în conformitate cu conveniile privind drepturile omului, mecanismul de
evaluare periodic universal al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului i organismele de
supraveghere ale OIM. Pentru UE, articolul 13 din Directiva UE privind egalitatea rasial impune
ca organismele naionale de promovare a egalitii de tratament (organismele de promovare a
egalitii), pe care toate statele membre ale UE sunt obligate s le aib, printre alte funcii, s se
numere „desfurarea unor studii independente privind discriminarea”, pentru a analiza problemele
în cauz i a studia soluii posibile33. Capacitatea de monitorizare este conferit în unele ri unor
agenii guvernamentale speciale. În anumite ri, astfel de agenii sunt asistate de birourile naionale
de statistic în ceea ce privete desfurarea de sondaje i colectarea de date34. În interiorul UE,
statele membre ale UE beneficiaz, de asemenea, de colectarea datelor, monitorizarea i cercetarea
privind discriminarea la nivelul UE efectuate de Agenia pentru Drepturi Fundamentale (FRA).
Statistici defalcate în funcie de gen i de grupele de vârst sunt, de asemenea, disponibile pe site-ul
Eurostatului35, precum i date referitoare la handicap36.
32 i UE, în conformitate cu Convenia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. 33 Articolul 13 i considerentul 24 din Directiva privind egalitatea rasial. 34 Colectarea datelor trebuie s fie în conformitate cu o abordare bazat pe drepturile omului. În
acest scop, OHCHR a elaborat o Not de orientare pentru o abordare bazat pe drepturile
omului pentru procesul de colectare i dezagregare a datelor.
http://www.ohchr.org/Documents/Issues/HRIndicators/GuidanceNoteonApproachtoData.pdf
Comisia European a publicat un Manual european cu privire la datele privind egalitatea cu
scopul de a promova egalitatea i de a contribui la combaterea discriminrii în UE prin
analizarea tipurilor de date ce ar trebui s fie colectate în ceea ce privete egalitatea i
discriminarea i a motivelor colectrii unor astfel de date, asigurând în acelai timp protecia
datelor i anonimatul i confidenialitatea persoanelor. În plus, în iulie 2018, Subgrupul pentru
datele privind egalitatea al Grupului UE la nivel înalt pentru nediscriminare, egalitate i
diversitate a emis orientri privind îmbuntirea colectrii i utilizrii datelor referitoare la
egalitate. 35 https://ec.europa.eu/eurostat/web/equality/data/database 36 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Disability_statistics
Instituii naionale pentru drepturile omului i organisme de promovare a egalitii
Obligaiile de evaluare i monitorizare sunt, uneori, conferite i anumitor organisme de combatere a
discriminrii, cum ar fi organismele naionale de promovare a egalitii (precum cele din statele
membre ale UE37 i din statele membre ale Consiliului Europei38). În alte pri, instituiile naionale
pentru drepturile omului, cum ar fi comisiile naionale pentru drepturile omului sau instituiile de
tipul „Avocatul Poporului” au aceast sarcin.
În temeiul legislaiei UE, organismele de promovare a egalitii – care trebuie s fie instituite în
temeiul Directivei privind egalitatea rasial i al Directivei privind egalitatea de gen39 – trebuie s fie
în msur s furnizeze asisten juridic independent victimelor discriminrii; s desfoare studii
independente privind discriminarea; s publice rapoarte independente i s formuleze recomandri în
orice problem legat de discriminare. Pentru a se asigura c organismele de promovare a egalitii îi
desfoar activitatea într-un mod eficace i independent, statelor membre ale UE li se recomand s
ia în considerare Recomandarea Comisiei privind standardele aplicabile organismelor de promovare a
egalitii, adoptat la 22 iunie 2018 [C (2018) 3850 final]40. Recomandarea respectiv se adreseaz în
special statelor i include numeroase standarde referitoare la mandatul organismelor de promovare a
egalitii, la independena, resursele, accesul i accesibilitatea acestora, precum i la capacitatea
acestora de a coordona i de a coopera la nivel naional i internaional.
La nivelul Consiliului Europei, Comisia European împotriva Rasismului i Intoleranei (ECRI) a
adoptat, la 7 decembrie 2017, Recomandarea de politic general nr. 2 revizuit: „Organismele de
promovare a egalitii pentru combaterea rasismului i intoleranei la nivel naional”, pentru a
consolida în continuare eficacitatea, funcionarea i independena organismelor de promovare a
egalitii41.
37 Legislaia UE privind egalitatea de tratament impune statelor membre obligaia de a înfiina
un organism de promovare a egalitii. Statele membre au pus în aplicare Directiva privind
egalitatea rasial (2000/43/CE) i Directiva privind egalitatea de gen (2010/41), fie prin
desemnarea anumitor instituii existente, fie prin crearea unei noi instituii care s îi exercite
competenele atribuite de noua legislaie. 38 Pentru mai multe informaii privind Consiliul Europei (CoE), a se vedea anexa II. 39 Directiva 2004/113/CE, Directiva 2006/54/CE reformat i Directiva 2010/41/UE. 40 Disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32018H0951 41 Recomandarea nr. 2 iniial a fost adoptat la 13 iunie 1997. Disponibil la
https://www.coe.int/en/web/european-commission-against-racism-and-
intolerance/recommendation-no.2
ANEX RELEX 2B RO
Principiile de la Paris, adoptate de Adunarea General a ONU în 199342, constituie principiile
competenei i responsabilitilor instituiilor naionale pentru drepturile omului (INDO) în
promovarea i protejarea drepturilor omului. În conformitate cu Principiile de la Paris, combaterea
tuturor formelor de discriminare i, în mod deosebit, a discriminrii rasiale, prin sensibilizarea
publicului, în special prin informare i educaie, intr în sfera de responsabilitate a instituiilor
naionale pentru drepturile omului. INDO pot, de asemenea, s examineze dispoziiile legislative i
administrative i s fac recomandri pentru adoptarea de noi legi sau amendamente în vederea
sporirii conformitii cu principiile în materie de drepturi ale omului.
În conformitate cu Principiile de la Paris, INDO pot, de asemenea, s instituie mecanisme de
soluionare a plângerilor. Mecanismele de soluionare a plângerilor permit INDO s audieze i s ia
în considerare plângerile i petiiile înaintate de persoane fizice sau de societatea civil, s analizeze
chestiunea respectiv, s studieze i s recomande posibile soluii, inclusiv prin intermediul
concilierii, i s acorde asisten concret victimelor cu privire la recurgerea i accesul la ci de
atac.
Mijloacele, instrumentele i aciunile UE de combatere a discriminrii în politica UE în
domeniul drepturilor omului în aciunea extern
În contextul politicii externe i de securitate comun i ca parte a politicilor sale în domeniul
drepturilor omului, UE va face uz de toate instrumentele sale, inclusiv prin consolidarea sinergiilor
în cadrul punerii în aplicare a Orientrilor UE privind drepturile omului, pentru a asigura i a
promova respectarea interzicerii discriminrii.
6337/19 AA/rr 19
ANEX RELEX 2B RO
În timp ce toate orientrile UE în domeniul drepturilor omului ofer instruciuni orientative
aplicabile în combaterea discriminrii, urmtoarele orientri privind drepturile omului sunt deosebit
de relevante:
Violena împotriva femeilor i fetelor i combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa
acestora (2008)
bisexuale, transgen i intersexuale (LGBTI) (2013)
Orientrile UE privind promovarea i protecia libertii de religie sau de convingere (2013)
Orientrile cu privire la drepturile copilului (2017).
În plus, Planul de aciune al UE pentru egalitatea de gen 2016-2020 (GAP II)43 prevede orientri
operaionale privind egalitatea de gen, emanciparea femeilor i fetelor i eradicarea tuturor formelor
de violen bazat pe gen44.
43 Concluziile Consiliului din 26 octombrie 2015 privind Planul de aciune pentru egalitatea de
gen 2016-2020 (13201/15) – GAP II în relaiile externe urmrete asigurarea îndeplinirii
eficiente a angajamentelor UE în ceea ce privete egalitatea de gen, creterea responsabilitii
prin definirea rezultatelor scontate, urmrirea resurselor, precum i îmbuntirea calitii
parteneriatelor, a coordonrii i a dialogului la toate nivelurile. Unul dintre cei trei piloni
tematici din cadrul acestui plan de aciune pentru egalitatea de gen este integritatea fizic i
psihologic, în care lupta împotriva tuturor formelor de violen împotriva femeilor i fetelor,
atât în sfera public, cât i în sfera privat, este un domeniu-cheie de aciune. Relevant pentru
aciunile i indicatorii privind egalitatea de gen este i Angajamentul strategic al UE pentru
egalitatea de gen 2016-2019; https://ec.europa.eu/anti-trafficking/eu-policy/strategic-
https://eeas.europa.eu/topics/human-rights-democracy/6987/eu-human-rights-guidelines_en.
Pe lâng cele enumerate pe pagina respectiv, exist orientri cu privire la (printre altele):
libertatea de exprimare online i offline, pedeapsa cu moartea, dialogurile privind drepturile
omului cu rile tere, drepturile omului i dreptul internaional umanitar, tortura i alte
tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.
Iniiativa „Poveti de succes din domeniul drepturilor omului”
Sublinierea i aprecierea progreselor realizate de fiecare ar în parte în ceea ce privete combaterea
discriminrii pot fi deosebit de eficace. În acest scop, iniiativa „Poveti de succes din domeniul
drepturilor omului” ofer un instrument important pentru prezentarea povetilor de succes
referitoare la nediscriminare i schimbul de informaii cu privire la acestea. În cadrul celei de a 73-a
Adunri Generale a ONU în 2018, UE, împreun cu minitri i reprezentani din treisprezece ri, a
lansat o iniiativ global de promovare a „povetilor de succes din domeniul drepturilor omului”.
Iniiativa „Poveti de succes din domeniul drepturilor omului” îi propune s promoveze un nou
discurs pozitiv privind drepturile omului în lume, bazate pe celebrarea individual i transregional
a universalitii i a indivizibilitii drepturilor omului. Participanii se angajeaz s respecte i s
îmbunteasc drepturile omului pe plan intern i la nivel internaional, prin bun guvernan, un
stat de drept solid i independent i instituii democratice, i în strâns colaborare cu societatea
civil. Participanii la aceast iniiativ s-au angajat s îi continue activitile pe baza unei
cooperri tematice, în special în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului.
3.1 Abordarea discriminrii prin intermediul cooperrii bilaterale i al dialogului
Evaluarea, analiza i raportarea nediscriminrii
UE va evalua, analiza i prezenta rapoarte în mod continuu privind situaia în materie de
discriminare în rile sale partenere cu privire la toate motivele interzise, pentru a asigura
respectarea principiilor nediscriminrii i pentru a urmri progresele înregistrate i a identifica
obstacolele existente. Descrierea i analiza msurilor juridice i de politic luate în vederea
combaterii discriminrii contribuie la imaginea complet a situaiei în materie de discriminare. În
plus, procedurile judiciare i hotrârile în cazurile de discriminare ofer indicaii importante cu
privire la regresele i progresele privind nediscriminarea.
6337/19 AA/rr 21
ANEX RELEX 2B RO
Evaluarea i analiza situaiei actuale în materie de nediscriminare ar trebui s se bazeze pe
informaiile puse la dispoziie de administraiile locale i naionale, inclusiv de birourile naionale
de statistic; instituiile naionale pentru drepturilor omului, inclusiv organismele de promovare a
egalitii i birourile instituiilor de tipul „Avocatul Poporului”; societatea civil (atât din fiecare
ar, cât i cea internaional); mediul academic, precum i informaiile i rapoartele de
monitorizare furnizate de titularii de mandate internaionale, cum ar fi mecanismele pentru
proceduri speciale ale ONU, organismele ONU instituite în temeiul tratatelor, mecanismul de
evaluare periodic universal (EPU) al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, organismele de
monitorizare ale Consiliului Europei i organismele de supraveghere a standardelor ale Organizaiei
Internaionale a Muncii (OIM). Evalurile naionale voluntare (ENV) cu privire la progresele
înregistrate la nivel naional i subnaional în ceea ce privete ODD prezentate la Forumul politic la
nivel înalt pentru dezvoltare durabil (HLPF) sunt, de asemenea, surse importante de informaii.
Rapoartele de monitorizare semestriale ale Comisiei Europene din cadrul sistemului generalizat de
preferine + al UE (SGP+) sunt, de asemenea, o surs important de informaii privind rile care
beneficiaz de acest sistem. În plus, rapoartele de monitorizare ofer o baz bun pentru dialogul
politic, cu efect de levier asupra aspectelor în cauz (întrucât meninerea preferinelor comerciale
este important pentru rile SPG+).
Evaluarea i analiza situaiei în materie de nediscriminare ar trebui prezentate în cadrul viitoarelor
strategii ale UE privind drepturile omului i democraia (HRDCS)45 în cadrul capitolului privind
nediscriminarea i excluziunea, precum i în seciunile relevante ale acestora privind motivele
specifice de discriminare i/sau privind grupurile discriminate. Rezumatul situaiei în materie de
nediscriminare ar trebui, de asemenea, s fie reflectat ca un subiect prioritar în rezumatul
introductiv general al HRDCS. Ori de câte ori este necesar, actualizrile privind situaia în materie
de nediscriminare ar trebui s se reflecte în rapoartele anuale de punere în aplicare prezente i
viitoare ale HRDCS.
6337/19 AA/rr 22
Informaii actualizate pertinente sau urgente privind situaia în materie de nediscriminare ar putea fi,
de asemenea, comunicate prin rapoartele elaborate de efii misiunilor UE. În msura în care sunt
relevante, rapoartele efilor de misiune pot include planuri sau recomandri privind msurile care
trebuie luate de UE pentru a aborda cazurile individuale i emblematice de înclcri ale dreptului la
nediscriminare pe motive interzise, precum i a discriminrii structurale. Msurile propuse pot
include efectuarea de demersuri confideniale pe lâng autoritile relevante, pot include cazuri care
fac obiectul unui punct de pe ordinea de zi referitoare la nediscriminare în dialogurile politice,
inclusiv privind drepturile omului, precum i aciuni planificate sau întreprinse pentru abordarea sau
combaterea înclcrilor, inclusiv prin intermediul evenimentelor publice. efii de misiune sunt, de
asemenea, încurajai s fac sugestii privind iniiativa „Poveti de succes din domeniul drepturilor
omului”. O alt msur care poate fi întreprins poate include, de asemenea, propunerea i
efectuarea de declaraii publice, fie printr-o declaraie local convenit între efii misiunilor sau
printr-o declaraie a purttorului de cuvânt de la sediul central.
Demersuri i declaraii publice
Demersurile confideniale i declaraiile publice privind aspectele legate de nediscriminare sunt
deosebit de relevante în cazurile i situaiile cu risc ridicat. Totui, poate fi la fel de relevant i
reacia la evoluiile pozitive, cum ar fi atunci când rile-partenere ratific instrumente importante în
materie de drepturi ale omului care au un impact în ceea ce privete combaterea discriminrii în
rile-partenere.
Trebuie remarcat faptul c, în cadrul aciunii externe a UE, ÎR/VP emite declaraii în numele UE cu
privire la cazuri individuale, precum i cu ocazia zilelor internaionale legate de grupurile
discriminate în special sau cu privire la motive interzise de discriminare.
6337/19 AA/rr 23
21 martie, Ziua internaional pentru eliminarea discriminrii rasiale
17 mai, Ziua Internaional împotriva Homofobiei, Transfobiei i Bifobiei46
9 august, Ziua Internaional a Popoarelor Indigene
25 noiembrie, Ziua Internaional pentru Eliminarea Violenei împotriva Femeilor
În plus, ar trebui menionat faptul c ÎR/VP i Comisia European47 emit o declaraie cu ocazia Zilei
Universale a Copiilor, la 20 noiembrie.
Cazuri individuale
Orientrile UE cu privire la aprtorii drepturilor omului48 se aplic în ceea ce privete atenia
i sprijinul acordat de ctre delegaiile UE i de ctre ambasadele statelor membre persoanelor sau
grupurilor care sunt ameninate, fie ca victime ale discriminrii, fie ca aprtori ai drepturilor
omului care activeaz în domeniul combaterii discriminrii. Este important s se ia act de faptul c
Orientrile cu privire la aprtorii drepturilor omului prevd c dup caz, aprtorii drepturilor
omului ar trebui s fie consultai în legtur cu aciunile care ar putea fi avute în vedere de UE.
Orientrile cu privire la aprtorii drepturilor omului prevd, de asemenea, printre msurile care ar
putea fi luate, asistarea în calitate de observatori, dac este cazul, la procesele aprtorilor
drepturilor omului.
În domeniul nediscriminrii, asistarea în calitate de observatori la procese este, de asemenea,
relevant în cazurile în care nu exist o ameninare direct, dar când sunt judecate sau contestate
legi legate de discriminare sau legi discriminatorii.
46 Emis ca declaraie a UE. 47 A se remarca, de asemenea, c comisarii UE relevani emit declaraii anuale pentru, printre
altele, Ziua European a Aciunii de Combatere a Discursului de Incitare la Ur împotriva
Musulmanilor, Ziua Internaional a Romilor, Ziua Internaional de Sensibilizare cu privire
la Albinism, Ziua Internaional a Persoanelor cu Handicap. 48 https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-
homepage_en/3958/EU%20Guidelines%20on%20Human%20Rights%20Defenders
Combaterea tuturor formelor de discriminare este unul dintre aspectele prioritare incluse pe ordinea de
zi pentru fiecare dialog privind drepturile omului. Acest lucru este valabil nu numai pentru dialogurile
privind drepturile omului, ca atare, ci i pentru alte tipuri de dialoguri purtate de UE cu ri tere i
organizaii regionale. De exemplu, în temeiul preferinelor comerciale acordate în cadrul regimului
special de încurajare a dezvoltrii durabile i a bunei guvernane („SGP +”), rile trebuie s încheie
un acord cu caracter obligatoriu pentru susinerea dialogului cu UE cu privire la punerea în aplicare a
27 de convenii internaionale, dintre care trei sunt în mod explicit legate de discriminare (a se vedea
mai sus, referitor la SGP +). Dialogul privind aspecte legate de drepturile omului are loc, de
asemenea, în temeiul diferitelor altor acorduri de cooperare ale UE, precum în temeiul Acordului de la
Cotonou. Pentru pregtirea i informarea dialogurilor privind drepturile omului, sunt vitale
actualizrile privind situaia în materie de nediscriminare în cadrul rapoartelor anuale de
implementare a strategiilor de ar privind drepturile omului i democraia i în cadrul rapoartelor
efilor de misiune Aspecte care ar putea fi abordate în cursul dialogurilor includ urmtoarele:
– cazuri individuale de înclcri ale drepturilor omului sau de înclcri ale legislaiei i
ale principiilor în materie de nediscriminare;
– încurajarea rilor partenere s iniieze modificri pentru a pune capt practicilor
duntoare care, printre altele, discrimineaz femeile i fetele;
– încurajarea rilor partenere s iniieze schimbri legislative pentru a asigura
nediscriminarea i egalitatea în faa legii;
– încurajarea rilor partenere s semneze i/sau s ratifice instrumente internaionale
relevante i s renune la eventualele rezerve cu privire la aceste instrumente;
– încurajarea rilor partenere s adreseze o invitaie permanent procedurilor speciale ale
ONU privind drepturile omului, precum i celor ale altor organizaii internaionale, s
accepte recomandrile acestora i s le pun în aplicare;
– sprijinirea rilor partenere care sunt în favoarea promovrii i proteciei
nediscriminrii, încurajând o cooperare mai strâns în forurile multilaterale i
promovarea eforturilor acestora ca exemple la nivel regional i global, inclusiv ca parte
din iniiativa „Poveti de succes din domeniul drepturilor omului”;
6337/19 AA/rr 25
cele mai bune practici.
În pregtirea schimbului de informaii, UE ar trebui s fie în msur i dispus s discute situaia în
materie de discriminare în UE, precum i evoluiile politice i legislative la nivelul UE.
Dialogurile ar trebui s conduc la rezultate concrete, sub forma unor angajamente politice de
ambele pri i, atunci când este cazul, asumarea de angajamente pentru sprijin financiar sau practic
în cadrul programelor relevante de cooperare.
Vizite la nivel înalt ale UE la misiunile UE i ale statelor membre în rile tere
Reprezentanii la nivel înalt ai UE (preedintele Consiliului, Înaltul Reprezentant/vicepreedintele,
comisarii i preedintele Comisiei Europene, efii de stat sau de guvern, minitrii i reprezentanii
speciali ai UE) care viziteaz misiunile UE i ale statelor membre în ri tere, ar trebui s dispun
de informaii cu privire la nediscriminare i s fie încurajai s abordeze chestiunea cu partenerii
locali i s se întâlneasc cu aprtori ai drepturilor omului i reprezentani ai persoanelor i
grupurilor discriminate, inclusiv prin vizite în zone rurale i în zone îndeprtate din punct de vedere
geografic/zone izolate.
3.2 Abordarea discriminrii prin intermediul cooperrii pentru dezvoltare i al asistenei
umanitare ale UE
Agenda 2030 ofer o baz solid pentru abordarea discriminrii i a inegalitilor în orice ar. În
septembrie 2015, a fost adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite din New
York Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil. Agenda 2030, cu cele 17 obiective de dezvoltare
durabil (ODD), cele 169 de obiective i principiul su director „Nu lsm pe nimeni în urm”,
marcheaz o schimbare de paradigm în direcia unui model mai echilibrat pentru dezvoltarea
durabil din punct de vedere economic, social i al mediului, intind s asigure pentru toi, fr
discriminare, „libertatea de a tri fr presiunea nevoilor i a fricii”.
6337/19 AA/rr 26
ANEX RELEX 2B RO
Agenda 2030 solicit ca aciunile ulterioare i procesele de evaluare pentru ODD-uri s fie bazate
pe dovezi i pe date defalcate în funcie de „venit, gen, vârst, ras, origine etnic, statut în ceea ce
privete migraia, handicap, situare geografic i alte caracteristici relevante în contextele
naionale”49.
Forumul politic la nivel înalt (HLPF) din cadrul Agendei 2030 evalueaz progresele înregistrate,
realizrile i provocrile cu care se confrunt toate rile în punerea în aplicare a Agendei 2030 i a
ODD-urilor. HLPF se întrunete în fiecare an i efectueaz o evaluare tematic, situaie în care un
subset de obiective sunt alese pentru o evaluare aprofundat i integrat. Sesiunea HLPF-ului
include, de asemenea, evaluri naionale voluntare privind monitorizarea i punerea în aplicare a
ODD-urilor la nivel naional.
Consensul european privind dezvoltarea, adoptat în 2017, reprezint rspunsul UE la Agenda 2030
a ONU pentru dezvoltare durabil în cadrul politicii sale de dezvoltare. Acesta definete cadrul de
politic care va ghida abordarea UE i a statelor sale membre pentru cooperarea cu rile în curs de
dezvoltare i pune accentul pe parteneriate difereniate, mai bine personalizate, cu rile partenere
aflate la niveluri diferite de dezvoltare, pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabil (ODD),
cu scopul de a nu lsa pe nimeni în urm. Împreun cu Strategia global pentru politica extern i
de securitate a UE i Planul de aciune privind drepturile omului i democraia, consensul
contribuie, de asemenea, la realizarea prioritilor aciunii externe a UE. În plus, va fi emis un
document de reflecie „Ctre o Europ durabil pân în 2030”50 cu scopul de a pregti viziunea pe
termen lung a UE privind monitorizarea ODD-urilor ONU dup 2020.
Consensul european privind dezvoltarea reafirm angajamentul UE i al statelor sale membre de a
pune în aplicare o abordare bazat pe drepturi (ABD) privind cooperarea pentru dezvoltare, care
înglobeaz toate drepturile omului. Astfel, se consolideaz angajamentul UE în favoarea unei ABD,
astfel cum e subliniat în Cadrul strategic al UE privind drepturile omului i democraia din 2012, i
în favoarea integrrii în mod sistematic a drepturilor omului în toate sectoarele de politic, astfel
cum se prevede în Strategia global pentru politica extern i de securitate a UE. Întrucât aceste
orientri privind nediscriminarea, alturi de alte orientri ale UE în domeniul drepturilor omului
sunt menite, de asemenea, s completeze i s furnizeze informaii ABD, seciunea de mai jos este
dedicat unei scurte descrieri a ABD i a principiilor directoare ale acesteia.
49 (A se vedea lista de mai jos, obiectivul nr. 17.18 din documentul A/RES/70/1). 50 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-6111_ro.htm
Abordarea bazat pe drepturi, care înglobeaz toate drepturile omului (ABD) pentru cooperarea
pentru dezvoltare a UE, este o metodologie de lucru destinat realizrii, în practic, a drepturilor
omului.
punere în aplicare, monitorizare i evaluare.
ABD implic faptul c grupurile-int sunt considerate ca fiind „titulari de drepturi” cu drepturi
legale, iar instituiile guvernamentale nu sunt simpli furnizori de servicii, ci „titulari de obligaii”,
care au obligaia s îi fac datoria în materie de drepturi ale omului. În conformitate cu o abordare
bazat pe drepturi, cooperarea pentru dezvoltare ar trebui s contribuie la dezvoltarea capacitilor
„titularilor de drepturi” de a-i revendica drepturile i a „titularilor de obligaii” de a-i îndeplini
obligaiile.
Proiecte de dezvoltare pot avea efecte negative neintenionate în ceea ce privete drepturile omului,
cum ar fi s dezavantajeze anumite grupuri, s aduc atingere drepturilor de participare i
drepturilor lucrtorilor sau s contribuie la strmutarea forat. Prin urmare, este important s se
respecte principiul „nu cauza prejudicii” i s se realizeze analiza i atenuarea necesare.
Realizarea drepturilor omului ar trebui s fie obiectivul final al tuturor interveniilor UE privind
dezvoltarea. Programele i proiectele trebuie s evalueze capacitile titularilor de drepturi i ale
titularilor de obligaii i s dezvolte strategii adecvate pentru consolidarea acestor capaciti. În
centrul ABD se afl recunoaterea faptului c relaiile de putere inegale i excluderea social
împiedic persoanele s îi exercite drepturile omului i, adesea, le menine în srcie. Aadar,
aceast abordare pune un accent deosebit pe persoanele i grupurile discriminate, vulnerabile,
defavorizate i excluse.
51 Orientri suplimentare cu privire la metodologia abordrii bazate pe drepturi sunt prezentate
în Setul de instrumente al UE privind ABD, disponibil în limbile englez, francez i
spaniol, aici: http://www.ec.europa.eu/europeaid/sectors/rights-based-approach-
ANEX RELEX 2B RO
Metodologia de lucru a ABD recunoate c urmrirea obinerii de rezultate în domeniul drepturilor
omului nu este, în sine, suficient. Modalitatea în care sunt obinute aceste rezultate este la fel de
important. Prin urmare, programele monitorizeaz i evalueaz atât rezultatele, cât i procesele.
Unul dintre principiile-cheie de funcionare ale ABD a UE este „Nediscriminarea i accesul egal”52,
pentru a se asigura c toate activitile acord prioritate persoanelor i grupurilor celor mai excluse
i mai vulnerabile i evit s contribuie la tiparele stabilite ale discriminrii.
Consensul european privind ajutorul umanitar
Consensul european privind ajutorul umanitar, semnat de ctre Consiliu, Parlamentul European i
Comisia European în 2007, are ca scop îmbuntirea coerenei, a eficacitii i a calitii
rspunsului umanitar al UE. Salvarea de viei omeneti, prevenirea i atenuarea suferinelor, precum
i contribuirea la pstrarea demnitii umane în cazul dezastrelor naturale i al celor provocate de
om, sunt obiectivele majore ale aciunilor umanitare, astfel cum este consacrat în consens. În
document, UE îi reafirm angajamentele fa de principiile fundamentale ale ajutorului umanitar –
neutralitate, umanitate, independen i imparialitate – i fa de respectarea dreptului internaional
umanitar.
Principiul imparialitii este legat de principiul nediscriminrii, deoarece ajutorul umanitar trebuie
oferit doar pe baza nevoilor, fr discriminare între populaiile afectate sau în rândul acestora.
52 Cele cinci principii de lucru ale ABD a UE: 1. Aplicarea tuturor drepturilor (legalitatea,
universalitatea i indivizibilitatea drepturilor omului) – Drepturile omului sunt universale,
inalienabile i indivizibile – toate drepturile omului, indiferent dac acestea sunt civile,
politice, economice, sociale sau culturale, au aceeai valabilitate i importan. 2.
Participarea i accesul la procesul decizional – Participarea st la baza ceteniei active.
Participarea activ, liber i semnificativ este atât un mijloc, cât i un scop în sine. 3.
Nediscriminarea i accesul egal – Activitile trebuie s acorde prioritate grupurilor celor
mai marginalizate, precum i s evite s contribuie la tiparele de discriminare deja
existente. 4. Responsabilitate i acces la statul de drept – Activitile trebuie s promoveze
mecanisme accesibile, transparente i eficace de asumare a responsabilitii. 5. Transparen
i accesul la informaii – Programele i proiectele de dezvoltare trebuie s fie transparente,
cu informaii disponibile în formate accesibile, inclusiv pentru grupurile marginalizate.
6337/19 AA/rr 29
3.3 Combaterea discriminrii prin intermediul cooperrii multilaterale
UE ar trebui s îi continue implicarea activ în ceea ce privete aspectele legate de nediscriminare
i protejarea i promovarea dreptului la nediscriminare în cadrul tuturor forurilor multilaterale
relevante în care sunt active UE i statele sale membre, prin
– încurajarea organizaiilor internaionale relevante s încurajeze statele s ratifice i s
respecte normele i standardele internaionale relevante;
– încorporarea îngrijorrilor legate de nediscriminare în declaraii i în întrebri în cursul
dialogurilor interactive;
– sprijinirea activitilor din cadrul procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile
Omului al ONU (CDO) i ale organismelor instituite în temeiul tratatelor, ale
comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, ale Comisiei Europene
împotriva Rasismului i Intoleranei, precum i a altor mecanisme internaionale i
regionale relevante din domeniul drepturilor omului;
– încurajarea rilor tere s emit invitaii procedurilor speciale privind drepturile omului
din cadrul organizaiilor internaionale i s accepte i s pun în aplicare recomandrile
acestora;
cursul procesului EPU în cadrul CDO de la Geneva;
– prezentarea unor declaraii ale UE privind discuii generale i cazurile de ar legate de
discriminarea din domeniul ocuprii forei de munc i al exercitrii profesiei dezbtute
în cadrul Conferinei Internaionale a Muncii i al Consiliului de administraie al OIM;
– participarea activ la prezentarea politicii UE i interaciunea cu prile interesate
relevante în cadrul reuniunilor OSCE/ODIHR privind punerea în aplicare a dimensiunii
umane i al altor forumuri ale OSCE;
– includerea aspectelor legate de nediscriminare atunci când organizaii internaionale i
regionale dezvolt instrumente i orientri în materie de protecie a drepturilor omului;
6337/19 AA/rr 30
ANEX RELEX 2B RO
– identificarea de state cu o viziune similar; colaborarea pe baz transregional (de
exemplu, în cazul organizrii de evenimente secundare); schimbul de bune practici,
inclusiv prin iniiativa „Poveti de succes din domeniul drepturilor omului”;
– acordarea de atenie recomandrilor adoptate de organizaiile internaionale i regionale
relevante i încurajarea statelor s le accepte i s le pun în aplicare;
– colaborarea cu birourile locale ale organizaiilor internaionale (de exemplu, OHCHR,
alte entiti ale ONU, OIM, Consiliului Europei i OSCE) în abordarea nediscriminrii;
– includerea organizaiilor societii civile, inclusiv a organizaiilor lucrtorilor i
angajatorilor, i a reprezentanilor persoanelor i grupurilor afectate de discriminare, în
evenimente secundare care au loc în foruri multilaterale.
– participarea activ în cadrul mecanismelor i proceselor ONU dedicate aspectelor
generale i specifice legate de discriminare, cum ar fi, printre altele, religia sau credina,
rasismul i xenofobia, drepturile persoanelor cu handicap, romii, discriminarea pe
criterii de cast (ocupaie i ascenden), persoanele LGBTI, persoanele în vârst,
ranii, populaiile indigene i persoanele care aparin minoritilor.
6337/19 AA/rr 31
3.4 Abordarea discriminrii prin sprijinirea eforturilor societii civile53
În Concluziile din 2017 ale Consiliului privind angajamentul UE fa de societatea civil în ceea ce
privete relaiile externe54, Consiliul reafirm c „sprijinul UE pentru organizaiile societii
civile (OSC-uri) ar trebui s ocupe un loc mai vizibil în toate parteneriatele i c un
angajament mai strategic fa de OSC-uri ar trebui s fie integrat în toate instrumentele i
programele externe i în toate domeniile de cooperare, în special în politica de dezvoltare a
UE, în politica european de vecintate i în politica de extindere a UE”. Implicarea societii
civile este, de asemenea, indispensabil pentru abordarea strategic de ctre UE a rezilienei
în cadrul aciunii externe a UE55.
Societatea civil, inclusiv organizaiile lucrtorilor i ale angajatorilor, precum i organizaiile i
instituiile care reprezint persoanele i grupurile discriminate, joac un rol esenial în promovarea
nediscriminrii la nivel local, naional, regional i internaional. Prin urmare, este important, de
asemenea, s se acorde atenie organizaiilor care combat discriminarea i/sau reprezint persoanele
i grupurile afectate de discriminare, în cadrul foilor de parcurs ale societii civile, elaborate de UE
astfel cum este prevzut în concluziile sus-menionate ale Consiliului, precum i în Comunicarea
Comisiei din 2012 pe aceeai tem i în concluziile conexe ale Consiliului56.
53 Societatea civil este folosit în cel mai larg sens, cuprinzând organizaii, instituii i entiti
non-profit din afara administraiei guvernamentale i a administraiei publice i care sunt
independente de stat, sunt active în diferite domenii (drepturile omului, reducerea srciei,
urgene, mediu etc.). Acestea includ organizaii neguvernamentale, organizaii de la nivel
local, cooperative, sindicate, asociaii profesionale, universiti, mass-media i fundaii
independente, organizaii ale persoanelor cu handicap, organizaii i instituii reprezentative
ale populaiilor indigene etc. 54 Bruxelles, 19 iunie 2017 (OR. en) 10279/17,
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10279-2017-INIT/ro/pdf 55 Concluziile Consiliului „O abordare strategic a rezilienei în cadrul aciunii externe a UE”,
Bruxelles, 13 noiembrie 2017 (OR. en) 14191/17. 56 „Rdcinile democraiei i ale dezvoltrii durabile: angajamentul Europei fa de societatea
civil în ceea ce privete relaiile externe” [COM(2012) 492 final].
ANEX RELEX 2B RO
În cadrul implicrii sale cu societatea civil, UE ar trebui s menin un dialog privind combaterea
tuturor formelor de discriminare. Organizaiile societii civile, inclusiv organizaiile lucrtorilor i
ale angajatorilor, ar trebui consultate înainte sau atunci când se iau în considerare msuri de sprijin.
Msurile respective ar putea include:
– transmiterea unor mesaje de sprijin politic ctre societatea civil care desfoar
activiti la nivel naional sau internaional;
– asigurarea unor activiti de sensibilizare frecvente în zonele rurale i izolate din punct
de vedere geografic;
– facilitarea informrii cu privire la finanarea disponibil atât în cadrul instrumentelor de
finanare ale UE cât i/sau în cadrul instrumentelor relevante ale statelor membre ale
UE;
– furnizarea de informaii privind situaia din cadrul UE i privind legislaia i practicile
relevante ale UE;
seminarii, susinerea evenimentelor culturale, conferine, expunere media i utilizarea
platformelor de comunicare social sau a proiectelor sociale);
– sprijinirea/facilitarea/permiterea formrii i educaiei în materie de drepturile omului,
destinat societii civile;
– încurajarea eforturilor societii civile i ale comunitilor locale de a iniia modificri
pentru a pune capt practicilor duntoare care, printre altele, discrimineaz femeile i
fetele;
– încurajarea i sprijinirea dialogurilor cu autoritile naionale i locale i a activitilor
de informare a acestora privind combaterea discriminrii;
– încurajarea i sprijinirea participrii active în cadrul forurilor multilaterale i al
mecanismelor privind aspecte generale i specifice legate de discriminare, cum ar fi,
printre altele, discriminarea bazat pe religie sau credin, rasismul i xenofobia,
drepturile omului în cazul persoanelor LGBTI, drepturile persoanelor cu handicap,
discriminarea romilor, discriminarea pe criterii de cast (ocupaie i ascenden),
populaiile indigene i persoanele care aparin minoritilor;
6337/19 AA/rr 33
– încurajarea OSC-urilor locale i internaionale s includ informaii cu privire la
nediscriminare în rapoartele lor alternative destinate mecanismelor regionale privind
drepturile omului, organismelor ONU instituite în temeiul tratatelor, evalurii periodice
universale efectuate de ctre Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, mecanismelor
de supraveghere a standardelor OIM, precum i mecanismului de evaluare naional
voluntar (ENV) din cadrul Forumului politic la nivel înalt în materie de ODD-uri;
– încurajarea participrii i a contribuiilor OSC-urilor la iniiativa „Poveti de succes din
domeniul drepturilor omului”;
– sugerarea ca raportorii speciali ai ONU, coordonatorii rezideni ai ONU, misiunile de
supraveghere ale OIM, reprezentanii speciali ai UE i omologii acestora din partea
organismelor internaionale i regionale în domeniul drepturilor omului s se
întâlneasc cu OSC-uri care desfoar activiti privind nediscriminarea i/sau care
reprezint persoanele i grupurile afectate de discriminare.
4. Monitorizarea i revizuirea Orientrilor UE în domeniul drepturilor omului privind
nediscriminarea
Grupul de lucru al Consiliului pentru drepturile omului (COHOM) va sprijini punerea în aplicare a
Orientrilor UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea. COHOM va implica, dup
caz, i alte grupuri de lucru ale Consiliului, inclusiv Grupul de lucru al Consiliului pentru cooperare
în scopul dezvoltrii. Vor avea loc schimburi periodice de opinii cu privire la punerea în aplicare i
revizuirea acestor orientri.
ANEXA I: Instrumentele internaionale din domeniul drepturilor omului, instrumentele
internaionale din domeniul muncii (ale OIM) i instrumentele de drept umanitar deosebit de
relevante pentru eliminarea discriminrii
reflect în instrumentele privind drepturile omului, atât cu caracter obligatoriu, cât i facultativ. Prin
urmare, toate instrumentele din domeniul drepturilor omului sunt relevante pentru eliminarea
discriminrii. Instrumentele internaionale enumerate mai jos prevd în mod clar interzicerea
discriminrii, enun motivele interzise i/sau abordeaz anumite motive de discriminare.
Declaraia universal a drepturilor omului (DUDO, 10 decembrie 1948)
Convenia privind lupta împotriva discriminrii în domeniul învmântului (UNESCO, 1960)
Convenia internaional privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial (ICERD, 21
decembrie, 1965)*
Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice (PIDCP, 16 decembrie 1966)*
Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale (PIDESC, 16 decembrie,
1966)*
Convenia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa de femei (CEDAW, 18
decembrie 1979)*
Convenia cu privire la drepturile copilului (CDC, 20 noiembrie 1989)*
Convenia privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD, 13 decembrie 2007)
Convenia privind aplicarea principiilor dreptului de organizare i negociere colectiv (OIM C.98,
iulie 1949)
Convenia privind lucrtorii migrani (revizuit) (OIM C.97, iulie 1949)
Convenia privind egalitatea de remunerare (OIM C.100, iunie 1951)*
Convenia privind discriminarea în domeniul ocuprii forei de munc i al exercitrii profesiei
(OIM C.111, iunie 1958)*
Convenia referitoare la populaiile indigene i tribale (OIM C.169, iunie, 1989)
Convenia privind lucrtorii migrai (Dispoziii suplimentare) (OIM C.156, iunie 1981)
6337/19 AA/rr 35
(OIM C.159, iunie 1983)
Convenia privind munca decent pentru personalul casnic (OIM C.189, iunie 2011)
Convenia de la Geneva (I) cu privire la rniii i bolnavii din forele armate în campanie, 1949
Convenia (II) de la Geneva privind rniii, bolnavii i naufragiaii din forele armate pe mare, 1949
Convenia (III) de la Geneva privind prizonierii de rzboi, 1949
Convenia (IV) de la Geneva privind civilii, 1949
Precum i protocoale adiionale la conveniile de la Geneva de mai sus: Protocolul adiional I
referitor la protecia victimelor conflictelor armate internaionale i Protocolul adiional II referitor
la protecia victimelor în conflictele armate fr caracter internaional.
Declaraii privind drepturile omului adoptate de Adunarea General a ONU
Declaraia universal a drepturilor omului (DUDO, 10 decembrie 1948)
Declaraia privind eliminarea tuturor formelor de intoleran i de discriminare bazate pe religie i
credin (ONU, 1981)
religioase i lingvistice (ONU, 1992)
Declaraia privind drepturile popoarelor indigene (ONU, 2007)
Declaraia ONU privind orientarea sexual i identitatea de gen (ONU, 2008)
* Aceste convenii ale ONU/OIM sunt definite ca principalele convenii privind drepturile
omului i drepturile lucrtorilor în cadrul SGP+ [a se vedea anexa VIII la Regulamentul
(UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European i al Consiliului privind un sistem generalizat
de preferine]. Convenia privind drepturile persoanelor cu handicap este inclus de ctre
Oficiul Înaltului Comisar al Naiunilor Unite pentru Drepturile Omului în categoria
conveniilor fundamentale privind drepturile omului.
_______________
ANEX RELEX 2B RO
ANEXA II: Unde putem obine mai multe informaii: site-urile UE, ale instituiilor i
ageniilor acesteia i ale organizaiilor internaionale i regionale
Foarte multe cunotine privind instrumentele internaionale i regionale în materie de drepturi ale
omului, precum i politici, note de orientare i instrumente operaionale în domeniul nediscriminrii
sunt disponibile online, inclusiv pe site-urile organizaiilor societii civile. Prezentul capitol
prezint o imagine de ansamblu a ceea ce se gsete pe site-urile unor organizaii înfiinate în
temeiul unor tratate internaionale i regionale i unde putem gsi aceste informaii.
Uniunea European
Prezentele orientri ale UE privind nediscriminarea fac trimitere la TUE i TFUE, inclusiv la Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene i la o serie de directive ale UE care interzic
discriminarea. În calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia European are un site dedicat
nediscriminrii. Politicile UE în materie de drepturi ale omului în aciunea extern pot fi gsite pe
site-ul Serviciului European de Aciune Extern.
Comisia European:
Agenia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) http://fra.europa.eu
Pe site-ul FRA este publicat textul Cartei drepturilor fundamentale i al unor instrumente conexe.
Site-ul FRA ofer, de asemenea, informaii privind rezultatele cercetrilor i ale sondajelor realizate
de FRA cu privire la teme specifice, inclusiv sondaje privind situaia în materie de discriminare în
UE. În plus, Manualul de drept european privind nediscriminarea (ediia 2018) referitor la
jurisprudena european privind nediscriminarea se poate descrca de pe site.
Naiunile Unite – Oficiul Înaltului Comisar al Naiunilor Unite pentru Drepturile Omului
www.ohchr.org
Pe site-ul Oficiului Înaltului Comisar al Naiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) se
afl un registru al instrumentelor ONU în materie de drepturi ale omului. Textele tuturor
instrumentelor ONU în materie de drepturi ale omului, statele semnatare i cele care le-au ratificat,
precum i activitatea organismelor relevante ale ONU instituite în temeiul tratatelor pot fi gsite pe
site-ul OHCHR: www.ohchr.org. Documentele aferente activitii organismelor instituite în temeiul
tratatelor includ rapoarte naionale, rapoarte alternative ale societii civile, redactarea de ctre
sistemul ONU a unor rapoarte de ar, precum i rapoarte i rezultate ale dialogurilor organismelor
înfiinate în temeiul tratatelor cu statele pri i recomandrile generale ale acestora. Pe aceeai not,
evaluarea periodic universal realizat de Consiliul pentru Drepturile Omului are o pagin internet
dedicat pe care pot fi gsite informaii specifice fiecrei ri. În plus, exist un link specific ctre o
introducere tematic a chestiunii „Discriminare57”, care prezint atât coninutul normativ, cât i
activitatea i instrumentele OHCHR pentru promovarea i susinerea drepturilor omului.
57 http://www.ohchr.org/EN/Issues/Discrimination/Pages/discrimination.aspx
(UNESCO) www.unesco.org
În constituia UNESCO se prevede c scopul acesteia este de a contribui la pace i securitate prin
promovarea colaborrii între naiuni prin intermediul educaiei, al tiinei i al culturii, pentru
promovarea respectrii universale a justiiei, a statului de drept, a drepturilor omului i a libertilor
fundamentale care sunt proclamate de Carta Naiunilor Unite pentru toate popoarele din lume, fr
deosebire de ras, sex, limb sau religie. Mai multe dintre obiectivele generale ale UNESCO sunt
susinute de convenii. În ceea ce privete nediscriminarea, Convenia UNESCO privind combaterea
discriminrilor în domeniul învmântului interzice orice deosebire, excludere, limitare sau
preferin care, bazându-se pe ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau de alt natur,
origine naional sau social, condiie economic sau la natere, are drept scop sau efect anularea
sau subminarea egalitii de tratament în educaie.
UNESCO are o procedur pentru examinarea plângerilor primite referitoare la acuzaii de înclcri
ale drepturilor omului în domeniile sale de competen, i anume, educaia, tiina i cultura.
6337/19 AA/rr 39
Organizaia Internaional a Muncii (OIM) www.ilo.org
Pe site-ul OIM (www.ilo.org) se afl un registru al conveniilor i protocoalelor OIM din domeniul
muncii, inclusiv un numr mare de convenii care sunt destinate direct sau indirect interzicerii
discriminrii în domeniul muncii. Printre acestea se numr aa-numitele convenii fundamentale
din domeniul muncii, în special Convenia OIM privind discriminarea în domeniul ocuprii forei
de munc i al exercitrii profesiei (nr. 111) i Convenia OIM privind egalitatea de remunerare (nr.
100). De asemenea, merit s fie menionate Convenia OIM privind migraia pentru ocuparea forei
de munc (nr. 97, revizuit), Convenia OIM privind lucrtorii migrani (nr. 143, dispoziii
complementare), Convenia OIM privind lucrtorii având responsabiliti familiale (nr. 156),
Convenia OIM privind persoanele cu handicap (nr. 159), Convenia OIM referitoare la populaiile
indigene i tribale (nr. 169) i Convenia OIM privind munca decent pentru personalul casnic (nr.
189). În cadrul OIM exist un departament special pentru condiiile de munc i egalitate, incluzând
un sector pentru gen, egalitate i diversitate (GED). Expertiza GED se concentreaz pe aspecte
legate de egalitatea de anse i de tratament pentru toate femeile i toi brbaii din câmpul muncii i
pe eliminarea discriminrii bazate pe gen, ras, origine etnic, identitate indigen i handicap.
Sectorul ofer consiliere în materie de politici, instrumente, orientri i asisten tehnic prilor
constituente, inclusiv în ceea ce privete promovarea unor locuri de munc mai accesibile tuturor i
garantarea faptului c politicile, programele i instituiile in seama de dimensiunea de gen.58 De
asemenea, OIM public în mod periodic rapoarte privind tendinele globale privind discriminarea la
locul de munc i privind respectarea standardelor internaionale în materie de nediscriminare i
egalitate59.
discrimination/lang--en/index.htm 59 A se vedea, de exemplu, raportul privind principiile i drepturile fundamentale la locul de
munc, al Conferinei Internaionale a Muncii, disponibil la
Consiliul Europei (CoE) www.coe.int
Obiectivul organizaiei regionale este de a obine o coeziune sporit între membrii si în scopul
salvgardrii i realizrii idealurilor i principilor care constituie motenirea comun a acestora i în
scopul facilitrii progresului lor economic i social. CoE a adoptat peste 200 de tratate în domeniile
sale de competen, iar Conve