secțiunea dezvoltare economică din cadrul strategiei de...

1

Secțiunea Dezvoltare economică din cadrul Strategiei de dezvoltare

durabilă a Municipiului Zalău 2014-2020

2

Cuprins I. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ECONOMIEI LOCALE .......................................................... 4

1. Cifra de afaceri și profitul net .......................................................................................................... 4

2. Ocuparea și șomajul ........................................................................................................................ 7

3. Situația pe principalele domenii de activitate ................................................................................. 9

3.1 Situația de ansamblu ................................................................................................................. 9

3.2 Industria................................................................................................................................... 12

3.3 Comerțul .................................................................................................................................. 14

3.4 Construcțiile ............................................................................................................................ 15

3.5 Agricultura ............................................................................................................................... 16

3.6 Turismul ................................................................................................................................... 16

4. Evoluția și distribuția firmelor pe tipuri de agenți economici: mari, mijlocii, mici și micro .......... 17

5. Întreprinderile mici și mijlocii ........................................................................................................ 19

6. Productivitate ................................................................................................................................ 21

7. Principalii agenți economici din municipiul Zalău ......................................................................... 21

8. Investițiile străine .......................................................................................................................... 23

II. ANALIZA PERFORMANȚEI SECTOARELOR ECONOMIEI LOCALE ........................................................ 28

1. Coeficient Locațional - Domenii concentrate la nivel local ........................................................... 28

2. Variația diferențială (Shift share analysis) ..................................................................................... 31

3. Corelarea valorilor coeficientului locațional și a variației diferențiale a numărului de angajați.

Identificarea sectoarelor competitive și a potențialului de clusterizare........................................... 33

4. Analiza performanțelor activităților economice ........................................................................... 35

4.1 Concentrarea activităților economice – coeficienți locaționali ................................................... 37

4.2 Avantaj competitiv – variația diferențială ................................................................................... 37

4.3 Concluzii și observații .................................................................................................................. 39

5. Forța de muncă și câștigul salarial ................................................................................................. 39

5.1 Angajați în domenii cu salarii ridicate ..................................................................................... 42

5.2 Indicele prosperității ............................................................................................................... 43

6. Analiza bugetului local ................................................................................................................... 45

6.1. Autonomie financiară ............................................................................................................. 45

6.2. Venituri ................................................................................................................................... 45

6.3. Cheltuieli ................................................................................................................................. 48

III. Analiz SWOT a economiei municipiului Zalău .................................................................................. 50

3

IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU ............................................... 54

1. Factori strategici cheie .................................................................................................................. 54

2. Probleme strategice cheie ............................................................................................................. 54

3. Direcții strategice .......................................................................................................................... 55

4. Obiectiv strategic și obiective specifice ......................................................................................... 55

V. PLAN OPERAȚIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU ÎN PERIOADA

2015 – 2020 ........................................................................................................................................... 58

4

Introducere

Prima parte a documentului de față reprezintă o analiză preliminară a situației economice a

municipiului Zalău și a evoluției acesteia în perioada 2008-2013. Analiza urmărește să prezinte

situația privind performanța economică la nivelul municipiului pe principalele ramuri ale economiei

naționale, pe agenți economici, pe sectoare de activitate (coduri CAEN), pe surse de provenineță a

capitalului etc.

Pentru realizarea analizei au fost utilizate date statistice disponibile pe site-ul Institutului

Național de Statistică, date statistice puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă

Tribunalul Sălaj, date statistice de la Recensământul populației din 2011, date puse la dispoziție de

Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj și date puse la dsipoziție de Primăria Municipiului Zalău.

Intervalul de timp analizat este cuprins între 2003 și 2013. Modificarea clasificației activităților

economice (CAEN) începând cu anul 2008, a determinat restrângerea intervalului de analiză a datelor

referitoare la clasificația activităților economice la perioada 2008-2013.

I. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ECONOMIEI LOCALE

1. Cifra de afaceri și profitul net1

Mediul economic al municipiului Zalău este caracterizat de existența unor companii de talie

mare, lideri mondiali în domeniile lor de activitate și cei mai importanți actori economici în economia

locală. Rolul acestora în definirea strategiei economice a municipiului trebuie să fie unul pe măsură.

Michelin și Silcotub Tenaris își desfașoară activitatea în domeniul producției de anvelope, respectiv

țevi fără sudură și au peste 3000 de angajați. În realizarea analizei economice trebuie să se țină

seama de faptul că, datorită legislației și regulilor de raportare cantabilă și încadrare juridică, valorile

aferente cifrei de afaceri, profitului net și numărului de salariați apar în localitățile în care-și au sediul

companiile respective. Chiar și în aceste condiții, impactul și rolul companiilor este esențial, atât prin

efectele directe, cât și prin cele secundare și trebuie luat în considerare. Înțelegerea rolului acestor

mari companii poate fi facilitat de un exercițiu imaginar: Cum ar arăta Zalăul fără ele?

Municipiul Zalău are o economie mixtă, industria (prelucrătoare) ocupând însă locul central

în cadrul sectoarelor economice. Astfel, tradiția industrială a orașului și-a pus amprenta asupra

evoluției economice a acestuia și în ultimii 25 de ani, o dată cu trecerea de la economia

centralizată/de comandă la economia de piață. Ramurile industriale în care orașul a performat și s-a

remarcat în ultimii ani ai economiei de comandă sunt cele în care performează și în prezent.

1 În analiza datelor economiei locale s-au utilizat date din mai multe surse/de la mai multe instituții. Unii dintre

indicatori au fost calculați pe baza datelor puse la dispoziție de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Aceste date nu includ și valorile indicatorilor aferenți agenților economici administrați de Directia Generala de Administrarea a Marilor Contribuabili (Michelin) sau care au sediul în alte localități și puncte de lucru în municipiul Zalău (o parte a grupului de firme Universal).

5

Deși afectată de criza economică instalată în 2008, economia municipiului a reușit să-și

revină și să ajungă aproximativ la același nivelul din 2008, chiar să-l depășească în anul 2012. Trebuie

precizat însă că, o parte a datelor statistice prelucrate nu includ și valorile aferente companiei

Michelin, companie care deși are peste 1500 de angajați în municipiul Zalău, începând 2011 are

înregistrat sediul social în București, situație în care compania apare în situația statistică a

municipiului București, chiar dacă are puncte de lucru și angajați în alte două locații din țară.

Doi indicatori economici importanți, și anume cifra de afaceri și profitul net redau evoluția la

nivel general e economiei locale.

Figura 1: Evoluția cifrei de afaceri precum și a profitului net în valoare totală pentru toate sectoarele

de activitate în perioada 2008-20132

Se poate observa că pentru perioada de timp 2008-2013, cifra de afaceri în sumă totală

(valori nominale) pentru Municipiul Zalău a înregistrat o scădere (cea mai mare) de la nivelul anului

2008 la nivelul anului 2009, cel mai probabil datorită efectelor recesiunii economice instalată în

Uniunea Europeană începând din 2008. Astfel de la nivelul de 3.492.329.705 lei în anul 2008, cifra

de afaceri la nivelul municipiuiului Zalău a coborât la nivelul de 2.335.051.176 în 2009, înregistrând

o scădere semnificativă (33,14%). Începând din 2009 însă, cifra de afaceri a început să crească în

mod constant, ajungând aproximativ la aceiași valoare (nominală) în 2011 și depășind-o în 2012. În

2013 se constată din nou o ușoară scădere a acestui indicator. Evoluția profitului net (valori

nominale) în perioada de referință este similară evoluției cifrei de afaceri, înregistrând o scădere

bruscă în 2009 față de 2008, urmat de o revenire constantă și depășirea valorii aferente anului 2008

în 2012. În 2013 se constată în mod similar o scădere și la nivelul acestui indicator.

Comparând însă evoluția cifrei de afaceri în valoare nominală cu evoluția aceluași indicator în

valoare reală (perioada 2008-2013), se constată însă că după scăderea burscă de la nivelul anului

2 Evoluíe realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă

Tribunalul Sălaj

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri 3,492,329,7 2,335,051,7 2,798,605,4 3,467,426,4 3,647,449,8 3,524,166,1

Profit net 208,245,387 65,450,459 139,584,834 190,406,527 321,308,388 263,046,641

-

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

Evoluția cifrei de afaceri și a profitului net, valoare totală, în perioada 2008-2013 - Municipiul Zalău

6

2009, în termeni reali cifra de afaceri este sub nivelul din 2008. Această discrepanță este redată în

graficul de mai jos:

Figura 2: Evoluția comparativă a cifrei de afaceri în valoare nominală și în valoare reală pentru

perioada 2008-20133

Astfel, ca valoare nominală, începând din 2009, cifra afaceri crește constant și semnificativ

până în 2012 însă nu neapărat pe fondul intensificării activități economice, ci mai degrabă datorită

inflației și evoluției negative a cursului de schimb al monedei naționale în raport cu principalele

valute.

Profitul net (valori nominale și valori reale) are o evoluție similară cu cifra de afaceri, de

remarcat fiind însă faptul că acesta este mai puternic afectat de perioada de recesiune, înregistrând o

scădere puternică (68,58%) de la nivelul anului 2008 la nivelul anului 2009, valoare profitului net

(atât valori nominale, cât și valori reale) la nivelul de municipiu fiind de aproximativ 3 ori mai mică

decât la nivelul anului 2008.

Figura 3: Evoluție comparativă a profitului net în valoare nominală și în valoare reală pentru perioada

2008-2013

3 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă

Tribunalul Sălaj.

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri în valori nominale 3,492,329,705 2,335,051,776 2,798,605,404 3,467,426,473 3,647,449,840 3,524,166,183

Cifra de afaceri valori reale 3,492,329,705 2,211,432,689 2,498,308,698 2,926,098,289 2,978,482,639 2,767,524,881

-

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

3,000,000,000

3,500,000,000

4,000,000,000

Evoluție comparativă a cifrei de afaceri în valoare nominală și în valoare reală pentru perioada 2008-2013

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Profit net valori nominale 208,245,387 65,450,459 139,584,834 190,406,527 321,308,388 263,046,641

Profit net valori reale 208,245,387 61,985,471 124,607,065 160,680,614 262,378,236 206,570,316

-

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

Evoluție comparativă a profitului net în valoare nominală și în valoare reală pentru perioada 2008-2013 în Municipiul Zalău

7

Datorită interdependenței dintre cei doi indicatori (cifră de afaceri și profit net), se poate

constata însă că, similar evoluției cifrei de afaceri în valori reale, profitul net în valori reale nu a ajuns

încă la valoarea din 2008.

2. Ocuparea și șomajul În 2011, populația activă (toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru

producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi

şomerii) a municipiului Zalău era de 43217 persoane, reprezentând 67,54% din totalul populației

municipiului, fiind mai mare față de rata populației active la nivel național - 63,3% și European –

64,3%. În perioada 2003-2012, mai bine de o treime din poulația municipiului Zalău era salariată.

Fig. 4 – Ponderea salariaților în totalul populației municipiului Zalău – 2003 - 20124

Totuși, procentul salariaților în totalul populației este unul redus, aproximativ 1 salariat la 2

persoane nesalariate. Un aspect pozitiv este totuși faptul că în 2011, ponderea salariaților din

sectorul privat în total populație era de 24,45%, fiind peste media națională (13,76%).

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (raportul dintre populaţia activă cu vârsta

cuprinsă între 15 și 64 de ani şi totalul populaţiei din aceiaşi grupă de vârstă, exprimat procentual)

era în același an de 48,2%, fiind semnificativ mai mică față de rata de ocupare a populației în vârstă

de muncă de la nivel național -58,5%. Rata de dependență a vârstinicilor (calculată ca raport între

populația cu vârsta peste 65 de ani și populația în vârstă de muncă – 15- 64 de ani) era în Zalău în

2011 de 9%, în timp ce la nivel național ajungea la 26,8% în 2012. Totodată, se remarcă faptul că

14,1% din populația municipiului sunt copii sub 15 ani, valoarea fiind peste media națională (13,7%).

Un spect pozitiv poate fi și faptul că numărul copiilor cu vârsta între 1 și 15 ani este de 9024 (14,1%

din populația totală), în comparație cu cel al persoanelor vârstince (peste 65 de ani) care este de

3961 (6,1% din populația totală), ceea ce indică un potențial bun de înlocuire a generațiilor.

Rata șomajului a fluctuat în perioada 2004 - 2013, așa cum arată și figura de mai jos,:

4 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Institutului Național de Statistică

34.3%

29.7% 32.6%

33.8%

37.7% 37.1%

34.5%

31.5% 32.6%

35.0%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ponderea salariaților în totalul populației municipiului Zalău 2003-2012

8

Fig. 5. Evoulția ratei șomajului în perioada 2004 - 20135

În 2009 se poate observa impactul recesiunii economice asupra ratei șomajului, în acest an

rata șomajului fiind aproape de trei ori mai mare față de anul anterior. Din 2010 până în 2013, rata

șomajului scade continuu, dar este încă peste nivelul din 2008. De asemenea, numărul femeilor

aflate în șomaj este puțin mai mare față de cel al barbaților aflați în această situație.

Situația șomerilor în funcție de studii, relevă ponderea cea mai mare în rândul șomerilor a

persoanelor cu studii medii.

Fig. 6. Situația șomerilor în funcție de studii -2004 - 20136

Ponderea șomerilor cu studii superioare atinge un maxim (265 din totalul șomerilor) în 2008,

însă este semnificativ mai mică față de ponderea șomerilor cu studii medii sau a mncitorilor.

În funcție de vârstă/pe categorii de vârstă, cei mai mulți șomeri se înregistrează în categoria

de vârstă > 45 de ani, iar cei mai puțini în categoria de vârstă 25-35 de ani.

Fig. 7. Situația șomerilor în funcție de vârstă -2004 - 20137

5 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj.

6 Idem

3.46% 1.83%

1.75% 1.54% 1.62%

5.42% 3.62%

2.45% 2.11% 2.16%

0.00% 1.00% 2.00% 3.00% 4.00% 5.00% 6.00%

2004

2006

2008

2010

2012

Ponderea șomerilor în rândul populației cu vârsta între 18 și 62 de ani

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

45.8% 51.4%

22.0% 18.0% 18.2% 16.6%

37.4% 34.1% 32.2% 33.8%

38.0% 35.8%

60.8% 64.0% 55.8%

66.4%

42.9% 40.9%

43.6% 43.8%

16.2% 12.8% 17.2% 18.0% 26.0%

17.1% 19.7% 25.0% 24.2% 22.4%

Situația șomerilor în funcție de studii

studii superioare

studii medii

muncitori

9

În categoria de vârstă 35-45 de ani se încadrează de asemenea, în medie, aproximativ un

sfert dintre șomeri.

3. Situația pe principalele domenii de activitate

3.1 Situația de ansamblu

După cum precizam mai sus, tradiția și profilul industrial al orașului sunt confirmate și de

ponderea salariaților din ramură în totalul salariaților (2012), dar și de valorile indicatorului cifră de

afaceri și profit net (valori nominale) pe sectoare/domenii de activitate, la nivelul anului 2013

Industria prelucrătoare înregistrând valori aproape duble față de următorul sector și anume Comerțul

cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor.

În privința distribuției numărului de angajați pe sectoare, cei mai mulți, respectiv 31,83 %

sunt în industrie (incluzând atât industria prelucrătoare – 28,5%, cât și productia și furnizarea de

energie electrica si termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 1,3% și distribuția apei, salubritate,

gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 2,1%).

Fig. 8. Ponderea salariaților din ramură în totalul salariaților - 20128

7 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sălaj.

8 Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă

Tribunalul Sălaj

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

17.0% 22.2% 19.3% 19.9% 25.5% 18.5% 15.7% 20.2% 26.3% 20.8%

14.0%

17.2%

22.6% 19.3% 20.2%

20.5% 21.6%

19.2% 19.8%

19.7% 16.2%

18.0%

35.6% 28.6%

22.6% 24.6% 24.2%

26.2% 24.9%

25.5% 20.6%

23.1% 21.7%

30.1% 26.6% 38.8% 35.2% 29.8% 33.8%

40.2% 34.5% 33.3% 39.9%

46.4%

Situația șomerilor în funcție de vârstă

> 45 ani

35-45 ani

25-35 ani

< 25 ani

10

21% dintre angajați sunt în sectorul public (Administrație publică, Sănătate și Învățământ),

ceea ce poate reprezenta un avantaj prin prisma stabilității și siguranței respectivelor locuri de

muncă, dar și un dezavantaj prin prisma suportării costurilor salariale și din bugetul local.

Repartizarea cifrei de afaceri pe domenii de activitate relevă și ea poziția predominantă a

Industriei prelucrătoare, aceasta generând aproximativ jumătate din valorile cifrei de afaceri de la

nivelul municipiului, devansând într-un mod categoric celelalte sectoare.

1.1%

31.8%

7.4%

18.3%

5.5%

2.4%

1.2%

2.0%

0.4%

1.8%

4.7%

5.8%

7.5%

7.8%

1.3%

1.1%

0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0%

Agricultura, silvicultura si…

Industrie

Constructii

Comert cu ridicata si cu…

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si…

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale,…

Activitati de servicii…

Adminstratie publica si…

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Activitati de spectacole,…

Alte…Ponderea salariaților din ramură în total salariați – 2012

11

Fig. 9. Cifra de afaceri repartizată pe domenii de activitate la nivelul anului 20139

Alte sectoare cu cifre de afaceri considerabile sunt Construcțiile, Transportul și depozitarea și

Agricultura, silvicultura și pescuitul.

În ceea ce privește profitul net și distribuția acestuia între sectoarele de activitate la nivelul

anului 2013, situația este indusă de nivelul cifrei de afaceri înregistrată de fiecare sector, astfel

profitul net (valori nominale) în Industria prelucrătoare însumează 171.722.221,00 lei, reprezentând

aproximativ 10% din valoare cifrei de afaceri din acest domeniu, fiind urmată de sectorul Comerț cu

ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor care are o valoare de

32.442.760,00 care însă reprezintă aproximativ 3% din volumul cifrei de afaceri. În sectorul

Construcții, profitul net reprezintă 9,26% din cifra de afaceri, iar în Transport și depozitare 9,95%.

9 Idem

94,049,735 4,375,471

1,789,622,048 72,201,427

34,920,127 202,008,348

951,383,838 146,087,346

33,001,843 19,929,587 5,670,198 13,061,899 33,898,711 60,832,531

0 3,675,948 17,687,199 23,313,127 17,987,242 459,558

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Producţia şi furnizarea de energie…

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea…

ConstrucţiiComerţ cu ridicata şi cu amănuntui;…

Transport şl depozitareHoteluri şi restaurante

Informaţii şi comunicaţiiIntermedieri financiare şi asigurări

Tranzacţii imobiliareActivităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Activităţi de servicii administrative şi…

Administraţie publică şl apărare; asigurări…

învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Activităţi de spectacole, culturale şi…

Alte activităţi de servicii

Activităţi aie gospodăriilor private in…

- 1,000,000,000 2,000,000,000

Cifra de afaceri repartizată pe domenii de activitate la nivelul anului 2013 pentru municipiul Zalău -valori nominale

12

Fig. 10. Reaprtizarea profitului net pe doemenii de activitate - 201310

Sectorul cu cel mai mare profit net raportat la cifra de afaceri este reprezentat de Activității

profesionale, științifice și tehnice, profitul înregistrat fiind de aproximativ 30,22% din valoarea cifrei

de afaceri. Acest sector este urmat de Intermedieri financiare și asigurări (21,59%), Alte activități și

servicii (18,04%), Tranzacții imobiliare (16,51%) și Informații și comunicații (14,18%).

3.2 Industria

Industria, respectiv industria prelucrătoare reprezintă principala ramură economică a

municipiului.

TenarisSilcotub și Michelin România sunt principalii actori ai acestui sector și ai economiei

locale. TenarisSilcotub este cel mai important producător român de țevi fără sudură cu diametre

mici. Compania exportă în întreaga lume produse premium, utilizate în industriile de petrol și gaze,

industria energiei, în domeniul auto precum și în alte domenii specializate. De la privatizarea Silcotub

(preluarea de către grupul Tenaris) în 1999, au fost făcute investiții de peste 300 de milioane $.

Grupul Michelin a achiziționat în 2001 de la Tofan Grup uzina de anvelope Silvania, investind

continuu și ajungând la peste 1500 de angajați la fabricile din Zalău. În prezent, în Zalău, Grupul

Michelin deține două unități. Fabrica de anvelope din Zalău produce diverse tipuri de anvelope:

anvelope de camion, radiale cu camera de aer și tubeless sub mărcile asociate Taurus, Kormoran,

10

Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj

3,719,403

656,818

171,722,221

2,034,831

605,328

18,713,936

32,442,760

5,771,827

545,898

2,827,477

1,224,376

2,157,182

10,245,629

2,678,089

-

364,657

1,468,397

2,590,778

3,245,263

31,771

-

- 50,000,000 100,000,000 150,000,000 200,000,000




Producţia şi furnizarea de energie…


Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;…

Transport şl depozitare

Hoteluri şi restaurante

Informaţii şi comunicaţii

Intermedieri financiare şi asigurări

Tranzacţii imobiliare

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Activităţi de servicii administrative şi…

Administraţie publică şl apărare;…

învăţământ


Activităţi de spectacole, culturale şi…


Activităţi aie gospodăriilor private in…

Profit net repartizat pe domenii de activitate la nivelul anului 2013 pentru Municipiul Zalău - valori nominale

Profit net

13

Riken, anvelope industriale marca Michelin, anvelope pentru metrou, anvelope destinate echipării

stivuitoarelor, mașinilor și utilajelor care lucrează în minele subterane. Cea de-a doua unitate

produce și furnizează cord metalic fabricilor din cadrul grupului.

Alături de cele două companii mari multinaționale, pe plan local, în industrie (prelucrătoare)

mai activează încă doi actori locali importanți: Rominserv Valves Iaifo și Grupul Universal – Uniconf și

Rosko Textil.

Rominserv Valves este specializată în proiectarea, fabricarea şi comercializarea unei largi

game tipo-dimensionale de armături industriale cu diverse utilizări în domeniile: petrolier,

petrochimic, transport de gaze, centrale termice, reţele de distribuţie a apei, pentru temperaturi de

lucru joase si ridicate, precum si pentru medii de lucru specifice.

Uniconf și Rosko sunt companii local specializate în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

(lenjerie, sport etc.) pentru toate categoriile de vârstă. Uniconf, brand recunoscut la nivel

internațional activează în Zalău din 1995 și avea în 2013 181 de angajați.

Fig. 11: Numărul de salariați din Industria Prelucrătoare pe diviziuni CAEN11

Prelucrare proprie pe baza datelor de la OJRC Sălaj și agenți economici

Per ansamblu, datorită ponderii însemnate a sectorului (reprezintă jumătate din cifra de

afaceri pe toate sectoarele la nivel de municipiu), cifra de afaceri a Industririei prelucrătoare în valori

nominale și în valori reale a avut în perioada 2008-2013 o evoluție similară cifrei de afaceri de la nivel

general. După o scădere accentuată în 2009, se constată o creștere constantă începând din 2010,

creștere care însă în valori reale nu a ajuns nici în 2012 la valoarea din 2008.

11


1566

1307

449

581

249

137

1282

84

63

62

42

30

26

24

24

21

11

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800

Industria metalurgică

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

Industria construcţiilor metalice şi a produselor…

Industria alimentara

Fabricarea de mobilă

Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice

Tipărire şi reproducerea pe suporţi a…

Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi…

Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea…

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice

Alte activităţi industriale n.c.a.

Fabricarea produselor textile

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor…

Fabricarea altor mijloace de transport

Fabricarea echipamentelor electrice

Numărul de salariați din Industria Prelucrătoare pe diviziuni CAEN

14

Fig. 12. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din industria prelucrătoare în perioada 2008-

201312

În contextul globalizării, recesiunea economică globală a afectat cel mai puternic sectorul

Industriei prelucrătoare din municipiu. Astfel, se poate observa că cifra de afaceri, atât în valori

nominale, cât și valori reale la nivelul anului 2009 a scăzut la mai puțin de jumătate din valoare cifrei

de afaceri de la nivelul anului 2008, neajungând, în termeni reali, nici în 2013 la valoarea din 200813.

Evoluția profitului net din sector este similară și ea, cu particularitatea că în 2012 acesta a depășit,

atât în termeni reali, cât și nominali, valoarea din 2008.

3.3 Comerțul

Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor a

resimțit în 2009 cel mai puțin criza economică, având o evoluție fără prea mari fluctuații. Atât

evoluția cifrei de afaceri a sectorului, cât și a profitului net relevă această situație. Cifra de afaceri a

scăzut mai mult în 2013 față de 2012, decât în 2009 față de 2008. Din 2011 cifra de afaceri scade însă

continuu, ajungând în 2013 sub valoarea din 2008 (atât în termeni reali, cât și nominali).

Fig. 13. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și amănuntul,

repararea autovehiculelor și motocicletelor în perioada 2008-201314

12

Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj 13

Trebuie menționat că rezultatul în privința cifrei de afaceri și a profitului este influențat în mod evident de faptul că până în 2010 datele includ și valorile aferente companiei Michelin România, iar din 2011 nu mai includ aceste valori. 14


2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri (valorinominale)

1,694,360, 743,959,32 1,273,514, 1,652,166, 1,863,018, 1,789,622,

Cifra de afaceri (valori reale) 1,694,360, 704,573,65 1,136,863, 1,394,233, 1,521,328, 1,405,388,

-

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

Evoluția comparativă a Cifrei de afaceri din industria prelucătoare în perioada 2008-2013 pentru Municipiul Zalău -mii lei

15

Profitul net în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și

motocicletelor înregistrează însă o evoluție interesantă, comparativ cu evoluția cifrei de afaceri.

Astfel, deși în 2013 cifra de afaceri a scăzut, profitul net înregistrează o creștere atât ca valoare

nominală, cât și ca valoare reală.

3.4 Construcțiile

Pentru sectorul Construcții, situația se prezintă puțin diferit față de Industria prelucrătoare,

deoarece în cazul acestui sector, în afară de regresia suferită în anii 2009-2010 datorită crizei

economice, sectorul a avut o evoluție crescătoare cu unele fluctuații (în 2013 se observă o oarecare

descreștere). Astfel, începând din 2011, valoare cifrei de afaceri, atât în valori nominale cât și în

valori reale, depășește nivelul cifrei de afaceri din anul de referință 2008, lăsând astfel impresia că

este un sector care se extinde și crește progresiv.

Fig. 14. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din Construcții în perioada 2008-201315

Profitul net din Construcții are o evoluție de asemenea interesantă, comparativ cu evoluția

cifrei de afaceri din același sector. Astfel, până în 2012 profitul net are o evoluție similară celei a

15

Idem

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri (valori nominale) 981,784,395 974,470,947 922,629,325 1,070,753,7 1,064,964,0 951,383,838

Cifra de afaceri (valori reale) 981,784,395 922,881,852 823,629,106 903,589,672 869,642,355 747,120,966

Evoluția comparativă a cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor în perioada 2008-

2013 pentru Municipiul Zalău

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri (valori nominale) 155,587,163 146,161,649 144,499,727 206,717,539 221,363,617 202,008,348

Cifra de afaceri (valori reale) 155,587,163 138,423,761 128,994,579 174,445,181 180,764,018 158,636,994

-

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

Evoluția comparativă a Cifrei de afaceri din construcții în perioada 2008-2013 pentru Municipiul Zalău

16

cifrei de afaceri, dar în anul 2013, deși cifra de afaceri înregistrează o ușoară scădere, profitul net

înregistrează o valoare mai mare față de cea din 2012.

Fig. 15. Evoluția comparativă a profitului net din Construcții în perioada 2008-201316

3.5 Agricultura

Deși poate părea nefiresc pentru o localitate urbană, sectorul Agricultură, silvicultură și

pescuit deține totuși o pondere importantă în economia municipiului Zalău: 2,66% din cifra de afaceri

a agenților economici din municipiu. Aceasta se datorează companiei BOGLAR CHAMP SRL, companie

a cărui obiect de activitate îl reprezintă cultivarea ciupercilor champignon, firma reprezentând cel

mai mare producător de ciuperci de cultură champignon din România și deținând 10% din cifra de

afaceri în domeniu la nivel național. Deși ciupercile sunt cultivate la ferma din Com. Nușfalău (38 de

km de Zalău), întreprinderea este înregistrată în municipiul Zalău.

Prelucrarea produselor agricole și industria alimentară au un potențial de creștere însemnat

în municipiu, acestea putând valorifica produsele agricole ale comunelor din împrejurimi.

3.6 Turismul

Ponderea acestui sector în economia locală este mică, deși potențialul, atât pentru turism de

afaceri (având în vedere numărul însemnat al investitorilor străini pe plan local) cât și pentru turism

istoric (Castrul Roman de la Porolissum este situat la 10 km de oraș) și pentru turismul industrial

(platforma fostelor hale industriale din oraș) este ridicat. Cifra de afaceri a acestui sector reprezintă

doar 0,9% din cifra de afaceri totală de la nivelul municipiului (2013), iar numărul de angajați 2,4 %

din totalul angajaților. Figura de mai jos indică însă o tendință pozitivă în acest sens, începând din

2007 și până în 2008, numărul de înnoptări în unitățile deprimire turistică fiind în continuă creștere

(53,7% în 2013 față de 2007).

Fig. 16. Evoluția numărului de înnoptări în unitățile de primire turistică 2003 - 201317

16


Figură realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către Institutului Național de Statistică

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Profit net (valori nominale) 12,358,855 7,096,892 6,358,240 13,607,964 17,425,844 18,713,936

Profit net (valori reale) 12,358,855 6,721,178 5,675,986 11,483,514 14,229,825 14,696,039

-

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

Evoluția comparativă a Profitului net din construcții în perioada 2008-2013 pentru Municipiul Zalău

17

Cel mai mare număr de înnoptări în unități de primire turistică se înregistrează în hoteluri

(63,2% în 2013) urmat de pensiunile turistice (23,7%), vile turistice (8,1%) și hosteluri (5%).

Trendul pozitiv în sector este evidențiat și de evoluția numărului de structuri de primire

turistică cu funcțiuni de cazare turistică. Se poate observa creșterea semnificativă în 2009 a

numărului de hoteluri și de pensiuni turistice, creștere care continuă și în anii următori.

Fig. 17. Evoluția numărului de înnoptări în unitățile de primire turistică 2003 – 201318

Concomitent, s-a înregistrat și o creștere a capacității de cazare turistică de la 17.639 de

locuri în ianuarie 2010, la 25.203 în auguast 2014.

4. Evoluția și distribuția firmelor pe tipuri de agenți economici: mari, mijlocii, mici și micro Pe această componenta, datele avute la dispoziție ne-au permis extinderea perioadei

analizate la o perioadă mai lungă, respectiv 2003-2013. În acest sens, pentru perioada analizată,

18

Idem

38700

43593

34291 34137

24391

24637 28505

34079

38734 42452

45440

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de înnoptări în unitățile de primire turistică

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

3 3 2 1 1 1

5 6 7 8 8

1 1

1 1 1

2 2 2 2 2

3 3

3

4 4

2 2 2 3

3 3

4

5 5

6 7

1

Evoluția numărului de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Pensiuni agroturistice

Pensiuni turistice

Tabere de elevi si prescolari

Vile turistice

Moteluri

Hosteluri

Hoteluri pentru tineret

Hoteluri

18

putem observa că numărul micro-întreprinderi-lor a crescut din 2003, când existau 2087 unități cu

statut de micro-întreprinderi până la nivelul anului 2009, când exista un număr de 3043 astfel de

firme. Începând din 2010 însă, numărul acestor descrește an de an, ajungând ca în 2013 să existe

2733 de unități din categoria micor-întreprinderi.

Fig. 18. Evoluția distribuției firmelor pe tipuri (mari, mijloci, mici, micro) pentru perioada 2003-201319

Nr. firme conform bilanţului pe anii: 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Micro intreprinderi (nr. mediu salariaţi intre 0-9)

2087 2408 2577 2559 2747 2762 3043 2975 2844 2778 2733

întreprinderi mici (nr. mediu salariaţi intre 10-49)

157 176 212 227 240 251 220 211 234 209 216

întreprinderi mijlocii (nr. mediu salariaţi intre 50-249)

29 36 44 45 46 46 38 35 37 36 34

întreprinderi mari (nr. mediu salariaţi >= 250)

9 8 5 6 6 5 2 2 2 2 2

Cum este și firesc, cele mai multe întreprinderi sunt cele din categoria microîntreprinderilor

(până la 9 angajați), evoluția numărului acestora fiind fluctuantă, dar în creștere până în 2009

(inclusiv), după care numărul acestora începe să scadă.

În ceea ce privește întreprinderile mici, acestea au avut o evoluție similară micro-

întreprinderilor crescând de la nivelul anului 2003, când totalizau 157 de unități, până la nivelul

anului 2008, când numărul de întreprinderi mici atinge numărul de 251. Începând din 2009 însă,

numărul acestora are o evoluție fluctuantă până la nivelul anului 2013 când acestea ajung să

însumeze 216 de astfel de unități.

Întreprinderile mijlocii evoluează în aceiași manieră ca și cele mici și micro, crescând de la 29

de unități în 2003, la 46 de unități în 2008 și evoluând fluctuant de la un la altul ulterior acestei

perioade, dar în scăzând și ajungând în 2013 la 34 de unități.

În ceea ce privește evoluția întreprinderilor mari, numărul acestora înregistrează o involuție

cu unele fluctuații la nivelul perioadei analizate, de la nivelul anului 2003 când existau la nivelul

municipiului un număr de 9 întreprinderi mari al căror număr de salariați să depășească 250 salariați,

au ajuns ca treptat, până la nivelul anului 2008, să însumeze un număr de doar 5 astfel de

întreprinderi, iar ulterior anului 2008, până în 2013, să existe doar 2 astfel de întreprinderi. Cele două

întreprinderi sunt SILCOTUB SA cu 1542 de salariați și ROMINSERV VALVES IAIFO SRL cu 361 de

salariați. Alături de cele două, mai există fabricile (sediul societății fiind în București) din Zalău ale

Grupului Michelin, în cadrul acestora fiind angajate peste 1500 de persoane.

Singura explicație pentru întreaga dinamică a firmelor din cadrul Municipiului Zalău este dată

de către efectele crizei economice care au determinat în cazul întreprinderilor mari o scădere a

numărului de salariații determinând astfel unele întreprinderi să fie considerate întreprinderi de o

19


19

categorie inferioară (mijloci, mici), doar cele două mai sus menționate reușind să păstreze un număr

suficient de salariați încât să rămână în categoria întreprinderi mari.

Această ”migrație” dacă putem să o numim astfel s-a petrecut în cadrul tuturor categoriilor

inferioare, deoarece prin scăderea activității economice întreprinderile au redus din personal, astfel

întreprinderile care s-au aflat în imediata apropriere a limitei minime de salariați au trecut în cadrul

celeilalte categorii, fapt care explică într-o oarecare măsură, pe lângă crearea de noi întreprinderi,

evoluțiile crescătoare a întreprinderilor (micro, mici, mijloci).

5. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM)

Și în ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri a IMM-urilor pentru perioada 2005-2013,

evoluția este oarecum asemănătoare celei a cifrei de afaceri de la nivel general, cu câteva

particularități, însă.

Fig. 19. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri la nivelul IMM-urilor în perioada 2005-201320

Se poate observa că după 2005, atât ca valori nominale, cât și ca valori reale, cifra de afaceri

crește constant până în 2008, scăzând în 2009, dar și în 2010, crescând apoi în 2011 și scăzând iar

2012 și apoi în 2013. În cadrul acestei evoluții fluctuante, atât ca valoare nominală, cât și ca valoare

reală, nu s-a mai ajuns la valorile din 2008. Practic aceste valori relevă faptul că sectorul IMM a fost

puternic afectat de recesiunea economică și că încă nu a revenit la valorile anterioare crizei.

Situația este însă puțin diferită în ceea ce privește profitul net al IMM-urilor. Astfel, după

scăderea din 2009, acesta a crescut constant, ajungând ca în 2012 să aibă o valoare nominală mai

mare decât cea din 2008, iar în 2013 o valoare reală aprozimativ egală cu cea din 2008.

Fig. 20. Evoluția comparativă a profitului net la nivelul IMM-urilor în perioada 2005-201321

20



2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri (valori nominale) 1,283,895, 1,390,108, 1,598,854, 2,062,563, 1,829,248, 1,741,777, 2,020,112, 1,949,739, 1,914,205,

Cifra de afaceri (valori reale) 1,052,373, 1,069,643, 1,173,471, 1,403,677, 1,178,943, 1,058,123, 1,160,050, 1,083,550, 1,023,037,

-

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

Evoluția comparativă a Cifrei de afaceri la nivelul IMM-urilor pentru perioada 2005-2013 în Municipiul Zalău

20

O explicație poate fi aceea, că pe fondul recesiunii economice și implicit a aversiunii față de

risc, a scăzut valoarea investițiilor realizate de IMM în această perioadă.

Ponderea angajaților IMM-urilor reprezintă peste 50% (52,31% în 2012) din totalul

angajaților întreprinderilor înregistrate în municipiul Zalău. Ponderea însemnată a numărului de

angajați în cadrul IMM-urilor consituie un avantaj, deoarece închiderea unei astfel de unități

economice are un impact mult mai mic asupra gradului de ocupare pe plan local față de situația

închiderii unei unități macro.

Productivitatea IMM-urilor (calculată ca raport între cifra de afaceri și numărul de salariați),

atât în valoare nominală cât și în valoare reală a evoluat fluctuant - creșteri în perioada 2005-2008,

scădere în 2008-2010. Perioada 2010-2013 e caracterizată de un trend crescător al valorilor

nominale, în termeni reali însă, valorile productivității anului 2013 sunt sub cele din 2008-2009.

Fig. 21. Evoluția comparativă a productivității la nivelul IMM-urilor în perioada 2005-201322

Fiind o variabilă care depinde direct de valoare cifrei de afaceri, se poate observa că

productivitatea are o evoluție relativ asemănătoare acesteia. De remarcat faptul că productivitatea

calculată în funcție de cifra de afaceri în valori reale este la jumătate față de cea determinată de

valorile nominale (an de referință anul 2005).

22

Calcule proprii pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Profit net (valori nominale) 68,940 75,418 85,681 82,912 65,450 72,818 82,817 89,970 105,20

Profit net (valori reale) 56,508 58,031 62,885 56,425 42,182 44,236 47,558 50,000 56,227

-

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

Evoluția comparativă a Profitului net la nivelul IMM-urilor pentru perioada 2005-2013 în Municipiul Zalău - mii lei

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Productivitate (valori nominale) 101,703 104,890 116,577 148,439 145,259 147,471 163,281 167,374 166,005

Productivitate (valori reale) 83,363 80,710 85,561 101,020 93,619 89,588 93,764 93,017 88,721

-

50,000

100,000

150,000

200,000

Evoluția comparativă a Productivității la nivelul IMM-urilor pentru perioada 2003-2013 în Municipiul Zalău

21

6. Productivitate Un alt indicator important al performanței economice a unei comunitățăi îl reprezintă

productivitatea muncii. Cel mai bine la acest capitol stă Producția și furnizarea de energie electrică,

acest sector fiind avantajat de numărul redus de salariați (doar 84 la nivel de municipiu), raportat la o

cifră de afaceri de 72.201.427 lei.

Fig. 22. Distribuția productivității pe domenii de activitate la nivelul anului 201323

Grație nivelului ridicat de tehnologizare și specializare (urmare a investițiilor din ultimii ani),

al doilea sector ca nivel al productivității este sectorul Industriei prelucrătoare, urmat de Comerț cu

ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor și de Industria extractivă.

7. Principalii agenți economici din municipiul Zalău Motorul unei economii îl constituie agenții economici, respectiv acele entități (mari, mijlocii,

mici etc.) care prin activitatea lor generează plus valoare și vin în întâmpinarea nevoilor individuale și

colective, aducând prosperitate și contribuind la creșterea calității vieții. La nivelul municipiului Zalău,

erau înregistrați 2985 de agenți economici în 2013.

În funcție de valoarea cifrei de afaceri, în ordine descrescătoare, primele 10 de firme în 2013

sunt menționate în tabelul următor:

23

Calcule proprii pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj

224,999

257,381

475,837

859,541

242,501

127,934

271,902

162,500

55,652

91,841

88,597

174,159

81,292

86,904

-

42,252

60,366

90,713

58,975

18,382

- 200,000 400,000 600,000 800,000 1,000,000




Producţia şi furnizarea de energie electrică şi…


Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea…

Transport şl depozitare






Activităţi de servicii administrative şi activităţi…

Administraţie publică şl apărare; asigurări…

învăţământ


Activităţi de spectacole, culturale şi recreative


Activităţi aie gospodăriilor private in calitate…

Productivitatea muncii pe sectoare de activitate - 2013

22

Tabel 1: Top 10 firme în funcție de cifra de afaceri24

Denumire Nomenclator CAEN Cifra de afaceri conform bilanţului pe anul 2013

SILCOTUB SA Producția de tuburi țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea din oțel

1.582.799.127

MICHELIN ROMÂNIA S.A. Producția de anvelope și cord metalic pentru anvelope

1.415.608.224

EURO-ACTIV SRL Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate

73.972.089

ENERGY NETWORK SRL Comercializarea Energiei Electrice 62.242.512

TITAN COMERŢ SRL Comerț cu ridicate nespecializat 56.710.378

MULTICOM SRL Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare

51.493.560

TOTAL AS DISTRIBUŢIE GRUP SRL Comerț cu ridicata al băuturilor 44.051.441

DUO SELECT IMPEX SRL Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun

41.992.133

INSERCO SRL Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate

37.889.717

BOGLAR CHAMP SRL Cultivarea legumelor și pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

37.440.094

După cum se poate observa SILCOTUB SA și MICHELIN ROMÂNIA S.A.25 sunt în fruntea listei,

fiecare având o cifră de afaceri care depășește cifra de afaceri însumată a celorlalte firme aflate în

top. Observăm totodată că un număr considerabil al firmelor regăsite în top au ca și domeniu de

activitate comerțul, fie că ne referim la comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși

al produselor derivate, fie la comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun,

fie comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor

sanitare. Sunt relativ subreprezentate ca și număr firmele din sectoarele de producție, construcții,

servicii ș.a.m.d..

Față de topul firmelor de la nivel de municipiu în funcție de cifra de afaceri, topul firmelor în

funcție de numărul de angajați se prezintă diferit. Astfel, deși pe primul loc se află aceeași firmă din

Industria prelucrătoare, următoarele locuri nu mai sunt ocupate de firme din domeniul comerțului, ci

de firme/grupuri de firme din domeniul industriei prelucrătoare - fabricarea articolelor de lenjerie și

24

Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj și de către agenți economici ce activează la nivel local 25

Așa cum am mai menționat, Michelin România are sediul în București, însă cea mai importantă parte a activității sate este localizată la cele două unități din Zalău

23

de robinetărie, urmate de firme din sectorul Agricultură, mai exact Cultivarea legumelor și pepenilor,

a rădăcinoaselor și tuberculilor.

Tabel 2: Top 10 firme în funcție de numărul de angajați26

Denumire Nomenclator CAEN Nr. mediu de salariaţi conform bilanţului pe

anul 2013

SILCOTUB SA Producția de tuburi țevi, profile tubulare și accesorii pentru acestea din oțel

1542

MICHELIN ROMÂNIA S.A.

Producția de anvelope și cord metalic pentru anvelope

1500

Grup UNIVERSAL (Rosko, Uniconf) Fabricarea de articole de lenjerie de corp

954

ROMINSERV VALVES IAIFO SRL Fabricarea de articole de robinetărie 361

BOGLAR CHAMP SRL Cultivarea legumelor și pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

214

COMFRIG SRL Repararea aparatelor electrocasnice, de uz casnic

210

CITADIN ZALĂU SRL Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor

191

UNICONF SA Fabricarea de articole de lenjerie de corp

181

INSERCO SRL Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși al produselor derivate

179

SALVO-SAN-CIOBANCA-SRL Activități de asistență medicală specializată

167

PAZA OBIECTIVE Şl INTERVENŢIE SRL Activități de protecție și gardă 166

După cum se poate observa, ca și componență în cazul topului în funcție de numărul de

salariați, situația se prezintă diferit de la poziția 2 în jos față de topul agenților economici în funcție

de cifra de afaceri, în primul caz fiind mai puternic reprezentate sectoarele de producție care au ca

scop fabricarea de îmbrăcăminte, lenjerie, sectorul serviciilor (medicale, protecție și pază, hoteliere,

curățarea deșeurilor). Situația este explicabilă prin prisma faptului că marea majoritate a acestor

domenii necesită un volum ridicat de forță de muncă, motiv pentru care se regăsesc în cadrul topului.

8. Investițiile străine În contextul globalizării, rolul capitalului străin la dezvoltarea unei comunități poate fi

determinant, cu atât mai mult cu cât este vorba trecerea de la economia de comandă, la economia

26

Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj și agenți economici.

24

de piață.de comunități cu un important profil insudtrial. Potrivit datelor puse la dispoziție de către

Camera de Comerț a Municipiului Zalău, în Zaluă cel mai atractiv domeniu pentru investitorii străini

este reprezentat de comerț care totalizează un număr de 55 de firme care au asociați străini, urmată

apoi de către sectorul construcții care include un număr de 38 de firme, industria prelucrătoare cu

19 firme, cele din sectorul activităților științifice și tehnice însumează un număr de 17 firme, urmate

apoi de sectoarele dedicate hotelurilor și restaurantelor cu câte 9 firme, tranzacții imobiliare cu câte

8 firme, transport și depozitare cu 7 firme.

Tabel 3: Distribuția numărului de firme cu asociați străini în funcție de domeniile de

activitate27

Denumirea Cod CAEN Nr. firme cu asociaţi

străini

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor

4511-4799 55

Construcţii 4110-4399 38

Industria prelucrătoare 1011-3320 19

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 6910-7500 17

Hoteluri şi restaurante 5510-5630 9

Tranzacţii imobiliare 6810-6832 8

Transport şi depozitare 4910-5320 7

Producţia şi furnizarea de energie electrică şl termică,

gaze, apă caldă şi aer condiţionat

3511-3530 6

Informaţii şi comunicaţii 5811-6399 6

Agricultură, silvicultură şi pescuit 0111-0322 5

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii

suport

7711-8299 5

Alte activităţi de servicii 9411-9609 5

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare

3600-3900 2

Sănătate şi asistenţă socială 8610-8899 2

Industria extractivă 0510-0990 1

Intermedieri financiare şi asigurări 6411-6630 1

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 9001-9329 1

Total 187

Se poate observa că Municipiul Zalău a reprezentat un punct de interes pentru investitorii

străini, motiv pentru care de la nivelul anului 2003 până la nivelul anului 2013 numărul firmelor cu

27

Tabel realizat pe baza datelor puse la dispoziție de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sălaj

25

asociați străini a crescut. Pentru perioada analizată numărul mediu de salariați care lucrează în aceste

firme precum și cifra de afaceri pe care acestea o realizează a crescut an de an, resimțind efectele

crizei doar pentru anii 2009-2010. De asemenea, profitul realizat de către aceste firme este unul

considerabil, iar evoluția acestuia este una mai fluctuantă, dat fiind faptul că există diferențe între ani

consecutivi destul de accentuate.

Tabel 4: Evoluția principalilor indicatori în rândul firmelor cu sediul social in Municipiul Zalău

și cu asociaţi străini la data de 01.09.201428

An Cifra de afaceri Nr. mediu salariaţi

Profit net Productivitatea

firmelor cu capital străin

Productivitate medie la nivel de municipiu

2003 210.456.855 562 20.307.994 374.478

2004 456.791.161 757 15.792.119 603.423

2005 90.393.444 904 5.116.332 99.993

2006 364.083.149 1.008 11.434.170 361.194

2007 496.146.766 1.122 22.645.817 442.199

2008 949.579.117 1.521 124.935.314 624.312 206.707,90

2009 625.628.817 1.957 4.142.079 319.688 121.162,90

2010 1.203.374.402 1.832 73.229.884 656.864 203.195,00

2011 1.627.051.063 2.130 119.902.392 763.874 246.248,60

2012 1.799.417.763 2.106 242.318.656 854.424 270.542,20

2013 1.774.845.678 2.103 168.226.536 843.959 262.331,90

Referitor la productivitatea pe care o au firmele cu asociați străini, se poate observa că

valoarea productivității ei depășește de departe nivelul productivității medii de la nivelul

municipiului, lucru care ne arată că activitatea pe care aceste firme o desfășoară este mai bine

gestionată (management performant) și că folosesc tehnologii moderne menite să crească eficiența.

În ceea ce privește numărul de firme cu asociați străini la nivelul Municipiului Zalău, situația

este destul de clară, țările cu cei mai mulți asociați în cadrul firmelor din municipiu fiind Italia cu un

număr de 110 firme în care un asociat este un cetățean italian, o explicație ar putea fi faptul că

numeroase persoane din cadrul municipiului au migrat în astfel de țări pentru anumite perioade de

timp, au dezvoltat colaborări cu astfel de persoane, după care le-au convins că ar trebui să

investească în România. Următoarea țară ca număr de asociați străini în cadrul municipiului este

Ungaria, lucru de altfel deloc neobișnuit dacă luăm în considerare faptul că este țara cea mai

apropiată de municipiul Zalău. Totodată, nu trebuie ignorată nici minoritatea maghiară existentă în

municipiu și care reprezintă iarăși un factor de facilitare al unor astfel de colaborări. Celelalte țări de

asemenea bine reprezentate la nivelul municipiului sunt Franța, SUA, Austria, Belgia, Germania,

Spania.

28


26

Tabel 5: Distribuția numărului de firme cu asociați străini dintr-o anumită țară29

Distribuția numărului de firme cu asociați străini

TARA ASOCIAT Număr firme cu asociați străini

Italia 110 Ungaria 34 Franţa 18 S.U.A. 15 Austria 12 Belgia 10 Spania 10 Germania 9 Moldova 9 China 5 Irlanda 4 Canada 3 Marea Britanie 3 Portugalia 3 Cipru 2 Egipt 2 Elveţia 2 Iordania 2 Israel 2 Olanda 2 Argentina 1 Australia 1 Bangladesh 1 Brazilia 1 Danemarca 1 Gibraltar 1 Iugoslavia 1 Macedonia 1 Norvegia 1 Polonia 1 Slovacia 1 Turcia 1

Total 270

Potrivit tabelului anterior în ceea ce privește numărul de firme cu asociați străini la nivelul

Municipiului Zalău, situația este destul de clară, țările cu cei mai mulți asociați în cadrul firmelor din

municipiu fiind Italia cu un număr de 110 firme în care cel puțin un asociat este cetățean italian. O

explicație ar putea fi faptul că numeroase persoane din cadrul municipiului au migrat în astfel de țări

pentru anumite perioade de timp, au dezvoltat colaborări cu astfel de persoane, după care le-au

convins că ar trebui să investească în România. Următoarea țară ca număr de asociați străini în cadrul

municipiului este Ungaria, lucru de altfel deloc neobișnuit dacă luăm în considerare faptul că este

țara situată Zalău la granița de Vest cu România, doar județul Bihor situându-se între graniță și

județul Sălaj. Totodată nu trebuie ignorată nici ponderea însemnată a minorității maghiare din

29


27

municipiu, ceea ce reprezintă iarăși un factor de facilitare al unor astfel de colaborări. Celelalte țări

de asemenea bine reprezentate la nivelul municipiului sunt Franța, SUA, Austria, Belgia, Germania,

Spania.

28

II. ANALIZA PERFORMANȚEI SECTOARELOR ECONOMIEI LOCALE Analiza de față este menită a identifica sectoarele/domeniile în care Municipiul Zalău ar

putea avea avantaje competitive precum și sectoarele aflate în dificultate. Instrumente precum

Coeficientul Locațional și Variația Diferențială a numărului de angajați, având ca și bază de

comparație datele similare de la nivel național sunt utilizate pentru a identifica aseste aspecte ale

performanței economiei locale.

Pentru identificarea coeficientului locațional și variației diferențiale a numărului de angajați

s-au utilizat datele anilor 2008 și 2012.

Scopul utilizării acestui set de date este de a identifica posibilele arii unde orașul are avantaje

competitive (cum aminteam mai sus), dar și în ce măsura unele sau altele din aceste sectoare au fost

afectate mai puternic de criza economică.

1. Coeficient Locațional - Domenii concentrate la nivel local Coeficientul de localizare/locațional permite identificarea ramurilor concentrate ale

economiei locale, adică acelea care produc mai mult decât se consumă la nivel local și deci au,

teoretic, capacitate de a atrage resurse în comunitate.

Prin intermediul acestei tehnici putem identifica, la nivelul economiei locale, sectoarele cu

potențial - a căror producție de bunuri sau servicii este probabil să fie ”exportată”, nu neapărat în

sensul comun al termenului – ne referim aici la probabilitatea ca bunurile sau serviciile să fie utilizate

de către rezidenții altor zone - exterioare municipiului. Acest coeficient ne permite astfel să

determinăm în ce măsură un anumit sector al economiei locale are o situație generală mai bună sau

mai proastă față de zona de referință cu care este comparat.

Din punctul de vedere al unei strategii de dezvoltare economică, coeficientul locațional poate

indica natura, diversitatea și concentrarea activității economice dintr-o anumită arie. Acolo unde

diversificarea este unul dintre obiectivele strategice, coeficientul locațional poate indica în care

sectoare ale economiei locale pot fi realizate eforturi pentru expensiunea acestora - există

posibilitatea ca unele sectorare economice să fie subreprezentate ori să existe o supraspecializare

într-o anumită industrie, ceea ce poate reprezenta pericole la adresa economiei locale.

Compararea valorilor coeficienților locaționali (de specializare) obținute în diferite perioade

poate arăta dacă zona devine mai mult sau mai puțin specializată de-a lungul timpului, în acest fel

putându-se evalua impactul politicilor economice implementate asupra competitivității, ori se poate

prezice impactul potențial al acestora asupra forței de muncă din anumite sectoare.

Interpretarea rezultatelor

29

Coeficientul poate avea valori mai mici, mai mari sau egale cu 1. Un coeficient sub 1 arată că

domeniul respectiv nu produce suficient la nivel local încât să acopere cererea, indicând că în aceste

zone au loc importuri pentru a acoperi nevoile locale. De obicei, o valoare subunitară a coeficientului

arată că sectorul respectiv este subreprezentat comparativ cu nivelul de referință (în cazul nostru

economia națională). În acest caz se poate spune că sectorul respectiv servește cel mult cererea

locală pentru producerea acelor bunuri și servicii (în cazul în care coeficientul este apropiat de o

valoare unitară).

O valoare unitară a coeficientului (sau apropiată de valoarea 1) ne poate sugera faptul că

cererea locală pentru bunurile și serviciile produse/oferite de acel segment/sector este satisfăcută

luând în considerare standardul constituit de nivelul de referință. Se poate considera totuși că

sectorul respectiv nu este unul al cărui bunuri și servicii să fie distribuite către alte zone din afara

economiei locale.

O valoare supraunitară a coeficientului arată că activităţile sectorului sunt concentrate la

nivel local, acest lucru însemnând că sectorul respectiv produce şi pentru alte zone, cel puțin pentru

cele cu care s-a efectuat comparaţia. Acest coeficient arată că procentul angajaților de la nivel local

este mai mare decât cel al zonei de referință, în acest caz existând o foarte mare probabilitate ca

bunurile și serviciile produse de aceste sectoare să fie exportate, ceea ce poate însemna valoare

adăugată ridicată ce servește intereselor comunității.

Pentru a calcula acest coeficient am utilizat clasificația INS și datele pe anii 2008 și 2012

(provenite din aceeași sursă) luând în considerare numărul de angajați pe sectoare, iar ca arie de

referință am ales nivelul național.

Motivul alegerii nivelului de referință este dat de comparabilitatea datelor precum si de

importanța/validitatea ariei de comparație (una redusă în cazul județului sau regiunii).

Motivația alegerii perioadelor este aceea că 2008 a fost ultimul an de creștere economică

anterior crizei financiare, iar 2012 este anul cu ultimele date disponibile.

Tabel 2.1 – Coeficienți de localizare 2008-2012

Ramura economică Angajați

2012

LQ 2008 LQ 2012

Agricultură, silvicultură şi pescuit 247 0,34 0,48

Industrie 7087 1,18 1,09

Industria extractivă 0 0,04 0,00

Industria prelucrătoare 6340 1,28 1,19

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi

aer condiţionat 289 1,11 0,84

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare 458 0,81 0,92

Construcţii 1647 0,65 0,92

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 4066 1,05 1,07

Transport şi depozitare 1230 0,90 0,96

30

Hoteluri şi restaurante 531 0,56 0,92

Informaţii şi comunicaţii 257 0,46 0,43

Intermedieri financiare şi asigurări 435 1,21 0,90

Tranzacţii imobiliare 92 0,58 0,72

Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 406 0,90 0,62

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1054 0,95 0,93

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1288 1,40 1,37

Învăţământ 1663 0,86 0,92

Sănătate şi asistenţă socială 1726 1,13 1,07

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 298 0,91 1,10

Alte activităţi de servicii 240 0,74 1,21

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

Tabelul de mai sus arată că, la nivelul anului 2012, economia locală a municipiului Zalău este

concentrată (cu valori supraunitare ale LQ) în domeniile:

- Industrie prelucrătoare - 1,19

- Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 1,07

- Administraţie publică şi apărare Învățământ – 1,37

- Sănătate și asistență socială – 1,07

- Activităţi de spectacole, culturale şi recreative – 1,10

- Alte activităţi de servicii – 1,21

Concentrarea arată că, în raport cu economia națională, o pondere mai ridicată din totalul

salariaților este angajată în aceste ramuri, nu doar satisfăcând nevoile locale, ci chiar depășindu-le,

acestea fiind o potențială sursă de venituri extracomunitare (atragerea de resurse din afara

comunității).

Deși valorile coeficienților locaționali supraunitari nu sunt ridicate, un aspect ce poate fi

considerat pozitiv este acela că aproape 14.000 de persoane, adică 63% % din salariații municipiului

activează în domenii cu un coeficient locațional supraunitar.

Totuși, valoarea coeficientului locațional a principalului sector al economiei locale – Industria

prelucrătoare, este una redusă – 1,19 – această Industrie fiind principalul motor al economiei locale.

Trebuie remarcat că valoarea coeficientului locațional în anul 2008 era mai ridicată – 1,28.

Descreșterea valorilor este explicabilă prin prisma faptului că din 2008 încoace, numărul

angajaților în industria prelucrătoare s-a redus cu peste 20%.

Deși se înregistrează valori supraunitare ale coeficientului în cazul altor 4 sectoare -

Administraţie publică şi apărare, Sănătate şi asistenţă socială, Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative și Alte activităţi de servicii, marea majoritate a lor aparțin sectorului public și nu celui

privat, bunurile si serviciile acestora fiind utilizate aproape in exclusivitate de comunitatea locală cu

puține efecte asupra creșterii competitivității.

Din pacate sectorul Intermedierilor financiare, unul vital pentru o economie puternică, este

subreprezentat la nivel local (coeficient locațional - 0,90), atât ca număr de angajați cât și ca și

31

performanță (comparativ cu aria de referință). Un sector financiar puternic poate fi un sprijin real

pentru economia locală, acesta însă a evoluat negativ în perioada crizei – de la o valoare a

coeficientului de 1,25 în 2007 la 1,21 în 2008 și 0,9 în 2012. Descreșterea coeficientului acestui

sector este de natură a îngrijora.

Este de remarcat faptul că multe dintre sectoare se obțin valori ale coeficientului puțin sub 1

ceea ce înseamna că ele au un grad de localizare apropiat de cel al zonei de referință (transport,

distribuția apei, hoteluri si restaurante, servicii administrative, educație).

Ramurile deficitare – cu coeficiente locaționale extrem de mici care, la nivel teoretic, nu sunt

suficient de active pentru a satisface „nivelul normal” al cererii locale – sunt Agricultura, Informații și

comunicații (ingrijorător în contextul societății informaționale, dar de înțeles prin prisma faptului că

la o distanță relativ mică de municipiu se află Cluj-Napoca, un furnizor de asemenea tip de servicii).

2. Variația diferențială (Shift share analysis) Variația diferențială a numărului de angajați reprezintă diferența între ratele de creștere sau

declin ale unui sector local, comparativ cu creșterea sau declinul aceluiași sector din zona de

referință, în cazul nostru declinul sau creșterea sectorului la nivel național.

Acest indicator ne permite să observăm sectoarele economiei locale care au performat mai

bine decât la nivelul unității de referință (în acest caz, nivel național) pe parcursul unei anumite

perioade de timp.

Variația diferențială este un indicator al dinamicii evoluției sectoarelor, din moment ce se iau

în considerare datele din 2 perioade diferite – în cazul nostru valorile din anul 2012 comparativ cu

anul 2008.

Principala motivație a alegerii acestor perioade este de a identifica și posibilele influențe ale

crizei economice asupra economiei locale – există posibilitatea ca unele sectoare să fi fost mai

puternic afectate la nivel local decât la nivel național.

Principala menire a variației diferențiale este identificarea sectoarelor care au un avantaj

competitiv față de aria de referință. Variația diferențială arată dacă evoluția economiei locale (prin

sectoarele ei) are loc la o rată mai scăzută ori mai crescută decât cea așteptată.

Interpretarea datelor – valorile mai mari decât 0 ale coeficientului ne arată că domeniul

prezintă un avantaj competitiv (ce poate fi explicată prin proximitate ridicată faţă de factorii de

producţie importanți) şi se dezvoltă mult mai repede decât referința. Acest scor indică faptul că, în

pofida trendului de la nivel național și la nivelul ramurii respective, există la nivel local factori latenți

care avantajează ramura respectivă în raport cu referința.

Modul de calcul al indicatorului permite controlul impactului economiei naționale, dar și al evoluției

ramurii, și izolarea eventualului avantaj competitiv de la nivel local.

Analiza de față analizează performanța relativă a economiei Zalăului în raport cu economia

națională pe perioada 2008 – 2012, relevând evoluțiile generate de recesiunea economică.

32

Tabel 2.2 –Variația diferențială 2008 – 2012

Ramura economică Angajați 2012 Variația

diferențială

Agricultură, silvicultură şi pescuit 247 0,47

Industrie 7087 -0,01

Industria prelucrătoare 6340 0,01

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi

aer condiţionat 289 -0,15


decontaminare 458 0,22

Construcţii 1647 0,41


motocicletelor 4066 0,08

Transport şi depozitare 1230 0,13

Hoteluri şi restaurante 531 0,75

Informaţii şi comunicaţii 257 0,02

Intermedieri financiare şi asigurări 435 -0,18

Tranzacţii imobiliare 92 0,27

Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 406 -0,25

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1054 0,06

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1288 0,04

Învăţământ 1663 0,14

Sănătate şi asistenţă socială 1726 0,01

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 298 0,39

Alte activităţi de servicii 240 0,72


Tabelul de mai sus indică evoluția competitivității locale a municipiului în raport cu economia

națională. Termenul de referință este 2008, ultimul an de creștere economică pentru România de

dinaintea crizei – valorile indicatorului arată evoluția sectoarelor economiei municipiului comparat cu

cele ale economiei naționale.

Observații:

21137 de persoane, reprezentând peste 95% din totalul angajaților Zalăului activează în

domenii cu un coeficient mai mare decât 0, adică în sectoare care au un avantaj competitiv ,

fiind mai performante decât nivelul de referință (național);

Cel mai important sector, cel industrial are o evoluție identică nivelului de referință –în

ambele zone analizate scăderea numărului de angajați din industrie a fost una semnificativă;

Valorile variației diferențiale sunt mici, pentru multe dintre domeniile cu scor pozitiv -

diferența față de treshhold nu ne permite a spune că industria municipiului ca și sector are

un avantaj competitiv față de referință, ci mai degraba a admite că aceasta evoluează în

același ritm cu economia națională – în acest caz, este necesară analiza în detaliu a valorilor

înregistrate pe activitățile economiei naționale pentru identificarea zonelor ce dețin avantaj

competitiv;

33

Cele mai importante scăderi ale numărului de angajați s-au înregistrat în domeniul industriei,

per total o scădere cu 20% (media la nivel național este apropiată – 19%)

Cea mai mare creștere de competitivitate o întâlnim în sectorul Hoteluri și restaurante – 0,75

coeficient și o creștere cu 72% a numărului de angajați din 2008 încoace;

Absența unui avantaj competitiv real al sectoarelor economiei municipiului este un lucru

îngrijorător din perspectiva dezvoltării ulterioare, acest lucru este de asteptat în condițiile în

care numărul total al angajaților a scăzut

O atenție specială în ceea ce privește analiza trebuie acordată industriei prelucrătoare –

valoarea indicelui este relativ mică, explicabil prin pierderea importantă de angajați în

perioada 2008-2013 – analiza competitivității pe activități ale ecoomie (coduri CAEN)poate

sublinia avantajul competitiv al agenților economici ce activează în Zalău.

3. Corelarea valorilor coeficientului locațional și a variației diferențiale a numărului de

angajați. Identificarea sectoarelor competitive și a potențialului de clusterizare Următorul pas al analizei este legat de corelarea celor doi coeficienți analizați până acum și

elaborarea unui tabel realizat pe patru cadrane unde ramurile sunt diferențiate în funcție de

rezultatele identificate.

Tabel 2.3 – Agregarea datelor LQ si Variației diferențiale

Ramura economică Angajați

2012

LQ

2012

SSA

Agricultură, silvicultură şi pescuit 247 0,48 0,47

Industrie 7087 1,09 -0,01

Industria prelucrătoare 6340 1,19 0,01

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

condiţionat 289 0,84 -0,15


decontaminare 458 0,92 0,22

Construcţii 1647 0,92 0,41


motocicletelor 4066 1,07 0,08

Transport şi depozitare 1230 0,96 0,13

Hoteluri şi restaurante 531 0,92 0,75

Informaţii şi comunicaţii 257 0,43 0,02

Intermedieri financiare şi asigurări 435 0,90 -0,18

Tranzacţii imobiliare 92 0,72 0,27

Activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice 406 0,62 -0,25

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1054 0,93 0,06

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1288 1,37 0,04

Învăţământ 1663 0,92 0,14

Sănătate şi asistenţă socială 1726 1,07 0,01

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 298 1,10 0,39

Alte activităţi de servicii 240 1,21 0,72


34

Tabelul celor 4 cadrane

Necompetitiv

Variația diferențială < 0

Competitiv

Variația diferențială > 0

Concentrare

Ridicată

LQ>1

SECTOARE ÎN TRANSFORMARE

SECTOARE ÎN DEZVOLTARE

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor


Administraţie publică şi apărare


Activităţi de spectacole, culturale


Concentrare

Ridicată

LQ>1

Necompetitiv


Competitiv


Concentrare

scăzută

LQ< 1

Concentrare

scăzută

LQ< 1

SECTOARE ÎN DECLIN


Producţia şi furnizarea de energie

Activităţi profesionale, ştiinţifice și

tehnice

SECTOARE DE PERSPECTIVĂ


Transport şi depozitare

Construcţii


Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor


Activităţi de servicii administrative


Partea de tabel destinată sectoarelor de dezvoltare ne arată care sunt acele sectoare care au

un avantaj competitiv și totodată au un grad ridicat de concentrare la nivel local, existând

posibilitatea ca de mare parte a produsului sau serviciului oferit de acestea să beneficieze comunități

din afara ariei orașului. În principiu partea din dreapta-sus a tabelului arată ariile cu potențial de

clusterizare.

Observații:

Sectoarele cu variație diferențială pozitivă (sectoare în dezvoltare) si cu un coeficient

locațional mai mare decât 0 (sectoare de perspectivă), rețin 56% din totalul forței de muncă

a orașului;

Din analiza sectoarelor singurul cu potențial real de clusterizare este cel al Industriei

prelucrătoare - municipiul are o tradiție industrială recunoscută, însă din păcate cifrele arată

o evoluție în tandem cu cea a economiei naționale;

35

Comerțul este un sector aflat în dezvoltare, lucru care poate fi pus și pe seama capacității de

antrenare a municipiului relativ la zona înconjurătoare – aria de influență a sectorului

comercial zălăuan este mai mare decat granițele municipiului;

Sectoarele de perspectivă, oarecum latente din perspectiva competitivității – valori pozitive

dar totuși mici au ponderea cea mai ridicată, angajând aproape jumătate din forța de muncă

a municipiului;

Din pacate sectorul Intermedierilor financiare, foarte important pentru dezvoltarea

comunității, este subreprezentat la nivel local (coeficient locațional - 0,90) și are o evoluție

negativă în perioada crizei – de la o valoare a coeficientului de 1,25 în 2007 la 0,9 în 2012.

Totodată acest sector are o evoluție negativă și în ceea ce privește variația diferențială, ceea

ce ne arată că nu este competitiv. Declinul acestui sector este de natură a îngrijora, un sector

financiar puternic este important pentru comunitate și economia locală;

Sunt puține sectoarele cu grad de localizare ridicat;

Industria concentrază o parte mare a angajaților, dar nivelul mediu al salariului sectorului

este redus;

Sectorul Sănătate și cel al Activităților de spectacole și recreative sunt în cea mai mare parte

finanțate de către sectorul public, ceea ce nu este de natură a oferi un real avantaj

competitiv, deși ele se situează în categoria sectoarelor în dezvoltare;

Doar 5% din forța de muncă este angajată în sectoare aflate în declin, ceea ce arată o situație

relativ stabilă a ceonomiei locale.

4. Analiza performanțelor activităților economice Rezultatele analizei performanțelor activităților economiei municipiului sunt prezentate

exclusiv pentru acelea care angreneaza un număr mai mare de 90 de angajați.

Analiza utilizează aceleași intrumente ca și cea realizată la nivelul sectoarelor economiei

municipiului Zalău. Datele utilizate sunt furnizate de către Oficiul Județean al Registrului Comerțului

și Oficiul Național al Registrului Comerțului.

36

CAEN DENUMIRE COD Coeficient locațional Variație diferențială

2420 Productia de tuburi tevi profile tubulare si accesorii pentru acestea din otel 82,72 0,94

2211 Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer 45,23 -0,03

4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale 1,35 -0,09

4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare de produse alimentare, bauturi si tutun 0,84 -0,31

4941 Transporturi rutiere de marfuri 1,02 -1,08

8010 Activitati de protectie si garda 1,12 0,44

2814 Fabricarea de articole de robinetarie 69,34 11,70

113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor 30,98 2,57

1413 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp) 0,81 -0,03

4520 Intretinerea si repararea autovehiculelor 2,05 0,35

2593 Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanturi si arcuri 7,65 -0,47

4671 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate 13,52 0,37

5610 Restaurante 1,12 -0,10

4321 Lucrari de instalatii electrice 2,10 0,46

4211 Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor 1,63 1,81

9200 Activitati de jocuri de noroc si pariuri 2,30 7,07

4634 Comert cu ridicata al bauturilor 6,99 -0,03

9521 Repararea aparatelor electronice de uz casnic 27,91 104,14

1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie 1,07 -0,13

4673 Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de constructie si echipamentelor sanitare 1,61 -0,02

1414 Fabricarea de articole de lenjerie de corp 17,12 0,45

4771 Comert cu amanuntul al imbracamintei, in magazine specializate 2,58 -0,13

4931 Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori 1,47 0,04

8622 Activitati de asistenta medicala specializata 2,70 -0,32

4639 Comert cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bauturi si tutun 1,49 -0,08

5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare 1,44 -0,30

5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor 1,63 -0,41

2511 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice 1,21 -0,50

4719 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare 1,10 -0,26

4773 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate 1,11 -0,04

2562 Operatiuni de mecanica generala 3,13 0,38

4322 Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat 0,96 -0,07

4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule 2,34 -0,52

37

4.1 Concentrarea activităților economice – coeficienți locaționali Datele coeficienților locaționali la nivel de activități ale economiei naționale confirmă

importanța sectorului industriei prelucrătoare și al celui comercial în economia municipiului.

Din toate cele 35 de coduri CAEN de mai sus, 29 au coeficiente locaționale supraunitare,

confirmând gradul de concentrare al acestor activități.

Identificăm coeficiente de localizare foarte ridicate în cazul producției de țevi și tuburi din

oțel valoare - 82,7, dar și în cazul producției de anvelope – 45,23, activitățile care generează cele mai

multe locuri de muncă la nivelul municipiului. Societatățile Silcotub și Michelin sunt jucătorii

dominanți pe piețele produselol lor la nivel național. Silcotub generează peste 40% iar grupul

Michelin 38% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor de la nivel național înregistrate cu același

cod CAEN.

Valori foarte ridicate se întâlnesc și în cazul activităților:

Fabricarea de articole de robinetărie (23% din cifra de afaceri generată la nivel

național / activitate);

Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor (aproape 11% din

cifra de afaceri generată la nivel național / activitate);

Repararea aparatelor electronice de uz casnic;

Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazosi și al produselor derivate;

Fabricarea de articole de lenjerie de corp (1,5% din CA națională);

Operațiuni de mecanică generală.

Toate activitățile cu coeficiente supraunitare și un număr ridicat de angajați sunt generatoare

de venituri la nivelul comunității prin exportul produselor și serviciilor în exteriorul comunității și

reprezintă baza economiei locale.

Concentrarea ridicată de angajați din sectoarele susține nivelul consumului și implicit al

veniturilor și locurilor de muncă la nivelul firmelor care activează în domeniile serviciilor, ceea ce

confirmă efectul multiplicator al investițiilor private din industrie.

Coeficiente ridicate la nivelul activităților din sectorul comercial dar și cel agricol arată că

acest tip de activități ajung să servească mult mai mult decât cererea locală, devenind generatori de

venituri nete la nivelul comunității locale.

4.2 Avantaj competitiv – variația diferențială Analiza activităților în perioada 2008-2013 arată evoluție pozitivă și implicit deținerea unui

avantaj competitiv în activități în care activează un număr important de salariați precum: Cultivarea

legumelor radacinoaselor și tuberculilor, Producția de țevi, Fabricarea articolelor de robinetărie și

Repararea aparatelor electronice, Fabricarea articolelor de lenjerie, Construcții de drumuri, Comerț cu

38

ridicata al combustibililor, Întreținerea și repararea autovehiculelor. Firmele care activează în aceste

domenii au trecut mult mai bine peste perioada de criză decât concurenții lor autohtoni. Unele dintre

firmele ce desfășoară activități aferente codurilor menționate mai sus au avut evoluții foarte bune în

perioada 2008-2013, înregistrând valori foarte mari ale indicatorului, ceea ce arată un avantaj

competitiv major pentru acestea.

Datele confirmă avantajul competitiv al unora dintre marii jucători ai economiei locale,

relevanți și la nivel național, economia municipiului putând fi bazată pe un sector industrial puternic,

dar și pe firme care desfășoară activități de producție în alte domenii.

Fabricarea de anvelope a înregistrat o evoluție sub cea a sectorului la nivel național, motiv

pentru care valoare variației diferențiale este ușor negativă – pierderea procentualăde salariați în

perioada 2008-2013 a fost mai mare decât cea de la nivel național. Asfel, activitatea aferentă este

una în transformare, din punctul de vedere al analizei noastre.

Perioada de după 2008 a adus cu sine și dezvoltarea unor activități de tipul Pariuri și jocuri de

noroc în contexul în care alte activități de servicii sunt în declin.

Observăm o pierdere de competitivitate în domenii precum Fabricarea articolelor de

îmbrăcăminte, Lucrări de construcții, Transporturi rutiere de mărfuri dar cel mai important sector a

cărui evoluție îngrijorează este cel al Comerțului cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și

tutunului, activitate ce implică un număr important de angajați.

Multe din activitățile comerciale cu peste 90 de angajați au fost afectate mai puternic în

perioada de criză.

Necompetitiv


Competitiv


Concentrar

e

Scăzută

LQ<1

DECLIN

Fabricarea altor articole de

îmbracăminte

Comerț cu amănuntul în magazine

nespecializate, cu vanzare predominantă

de produse alimentare, bauturi și tutun

Activitati de consultanță pentru afaceri

și management

Fabricarea de mobilă

Lucrări de instalatii sanitare, de încalzire

și de aer condiționat

DEZVOLTARE

Producția de tuburi, țevi profile tubulare

Fabricarea anvelopelor si a camerelor de

aer

Cultivarea legumelor, a rădăcinoaselor și

tuberculilor

Repararea aparatelor electronice de uz

casnic

Fabricarea de articole de robinetărie

Lucrări de construcții a drumurilor

Intreținerea și repararea autovehiculelor

Comerț cu ridicata al combustibililor

solizi

Fabricarea de articole de lenjerie de corp

Operațiuni de mecanică generală

Concentrar

e

Ridicată

LQ>1

39

Activități de protecție și gardă

Activități de jocuri de noroc și pariuri

4.3 Concluzii și observații Prin agregarea datelor referitoare la concentrare și avantaj competitiv am identificat

posibilele activități care au disponibilitate ridicată de clusterizare în zona activităților în dezvoltare.

Dezvoltarea ulterioară a municipiului e strâns legată de crearea de clustere competitive, ceea

ce presupune relații strânse furnizor – cumpărător între agenții economici din zonele identificate ca

fiind în dezvoltare.

Totodată acest obiectiv trebuie să corespundă unei realități ce ne arată că distanțele sunt din

ce în ce mai mici (ne referim aici la timpul de parcurgere a acestora), astfel că arealul inițiativelor de

clusterizare trebuie să se extindă la mai mult decât limitele administrative ale municipiului. Strategiile

trebuie gândite la nivel de zonă economică de influență, asemănător unei zone metropolitane.

Diversificarea economiei locale trebuie să continue, cu toate că sectorul producției

demonstrează competitivitate. În acest sens, trebuie dezvoltată aria serviciilor.

Creșterea competitivității se traduce într-o creștere de productivitate ceea ce ar trebui să

aducă după sine creșterea nivelului veniturilor. Faptul că zona furnizează firmelor locale forță de

muncă plătită modest este o problemă strategică cheie.

5. Forța de muncă și câștigul salarial Indicatorul salariului mediu este unul pentru care datele INS sunt disponibile doar la nivel de

județ – putem utiliza acest nivel ca bază de raportate în special pentru faptul că forța de muncă de la

nivelul municipiului reprezintă peste 53% din cea județeană, fiind principala sursă de influență și

formare a nivelului salarial întregistrat în statisticile județene.

Tabel 2.4 – Evoluția câștigului salarial nominal și a numărului de salariați 2008-2012

castig salarial salariați

Anul 2008 Anul

2012

Anul

2008

Anul

2012

nominal

40

Lei Lei pers pers

Total 1076 1159 23625 22267

Agricultură, silvicultură şi pescuit 844 890 169 247

Industrie 1049 1381 8872 7087

- Industria extractivă 1437 1700 15 0

- Industria prelucrătoare 1013 1346 8049 6340

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,

gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1804 2455 433 289

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare 1174 1274 375 458

Construcţii 825 842 1388 1647


autovehiculelor şi motocicletelor 723 719 4157 4066

Transport şi depozitare 992 1010 1201 1230

Hoteluri şi restaurante 592 659 308 531

Informaţii şi comunicaţii 1481 1431 260 257

Intermedieri financiare şi asigurări 2417 2300 608 435

Tranzacţii imobiliare 685 784 85 92

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1494 1404 560 406


suport 724 821 864 1054

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din

sistemul public 2129 1874 1402 1288

Învăţământ 1322 1189 1583 1663

Sănătate şi asistenţă socială 1106 1112 1856 1726

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1026 932 171 298

Alte activităţi de servicii 563 773 141 240

Sursa datelor – INS

Tabel 2.5 – Evoluția câștigului salarial real și a numărului de salariați 2008-2012

castig salarial salariati

Anul 2008 Anul

2012

Anul

2008

Anul

2012

real

Lei Lei pers pers

Total județ 1076 910 23625 22267

Agricultură, silvicultură şi pescuit 844 699 169 247

Industrie 1049 1084 8872 7087

- Industria extractivă 1437 1335 15 0

- Industria prelucrătoare 1013 1057 8049 6340

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,

apă caldă şi aer condiţionat 1804 1928 433 289

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, 1174 1000 375 458

41

activităţi de decontaminare

Construcţii 825 661 1388 1647


autovehiculelor şi motocicletelor 723 565 4157 4066

Transport şi depozitare 992 793 1201 1230

Hoteluri şi restaurante 592 518 308 531

Informaţii şi comunicaţii 1481 1124 260 257

Intermedieri financiare şi asigurări 2417 1806 608 435

Tranzacţii imobiliare 685 616 85 92

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1494 1103 560 406


suport 724 645 864 1054

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din

sistemul public 2129 1472 1402 1288

Învăţământ 1322 934 1583 1663

Sănătate şi asistenţă socială 1106 873 1856 1726

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1026 732 171 298

Alte activităţi de servicii 563 607 141 240

Sursa datelor – INS

Din tablelele de mai sus și graficul de mai jos putem observa evoluția și nivelurile salariului

nominal pe fiecare sector și evoluția numărului de salariați între cele 2 perioade.

Se poate ușor observa că deși salariul nominal a crescut, în realitate, puterea de cumpărare a

scăzut semnificativ.

Cele mai mici salarii la nivelul comunității se înregistrează în sectoarele Comerț, Hoteluri și

restaurante, Agricultură, Construcții și Alte servicii administrative.

Figura 2.1 – Numărul de angajați pe sectoare ale economiei - 2012

42

Observăm că cele mai ridicate salarii sunt în sectoarele Producția și furnizarea de energie,

Intermedieri financiare și Administrație publică și apărare, care antrenează un număr redus de

angajați la nivelul municipiului.

5.1 Angajați în domenii cu salarii ridicate

Prezența la nivel local a unui număr ridicat de angajați cu salarii ridicate este un indicator util

pentru gradul de dezvoltare al economiei locale și pentru nivelul bunăstății cetățenilor. Un nivel

ridicat al salariului este rezultatul unor servicii superioare calitativ, dar și un element al formării unei

cereri sustenabile de bunuri și servicii din partea cetățenilor - o pondere însemnată de angajați cu

salarii ridicate indică probabilitatea unui efect de spillover pozitiv în economia locală, aceste

persoane având tendința de a consuma mai mult și a aduce mai multe resurse în economia locală.

În mod standard, sunt considerate domenii cu salarii ridicate cele care au, ca medie a

salariilor, un nivel peste media națională.

La nivelul anului 2012, potrivit datelor INS, media veniturilor la nivel național a fost de 1547.4

lei, 3 sectoare ale economiei plasându-se în această categorie – Administrație publică și apărare,

Intermedieri financiare și el al Producției și furnizării de energie.

La nivelul municipiului, în anul 2012, doar 9% din salariați activau în aceste domenii, o

pondere mică, ceea ce indică prezența unor resurse de consum intracomunitare relativ reduse. De

asemenea, întrucât prezența unui număr important de salariați cu venituri ridicate este un predictor

pentru atragerea mai multor astfel de salariați pe viitor, procentul de 13% indică o atractivitate

relativ redusă a comunității pentru locuri de muncă și afaceri care asigură salarii ridicate.

1159

890

1346

2455

1274

842

719

1010

659

1431

2300

784

1404

821

1874

1189

1112

932

773

Total



Producţia şi furnizarea de energie electrică şi…


Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea…

Transport şi depozitare






Activităţi de servicii administrative şi activităţi de…

Administraţie publică şi apărare; asigurări…

Învăţământ


Activităţi de spectacole, culturale şi recreative


43

5.2 Indicele prosperității

Există posibilitatea ca de multe ori interpretarea anumitor indicatori să ofere rezultate care

ar putea induce în eroare concluziile referitoare la dezvoltarea economiei locale. Un exemplu este

acela că există posibilitatea ca numărul angajaților dintr-o economie să crească în timp ce angajații

devin din ce în ce mai prost plătiți, lucru ce e de natură a scădea nivelul de trai în comunitate. Din

această perspectivă indicele prosperității vine să analizeze raportul între evoluția salariilor și cea a

numărului de locuri de muncă.

Indicele prosperității reprezintă o importantă sursă de identificare a creșterii nivelului de

bunăstare al salariaților. In analiza lui am luat în considerare doar sectoarele economiei care au

înregistrat creșterea nivelului salariului real (actualizat cu rata inflației). Din păcate există doar 3

sectoare unde nivelul salariului real a crescut – Industria prelucrătoare, Producția și furnizare de

energie și Alte activități de servicii, acestea înregistrând niveluri mici ale salariului.

În aceste condiții valorile indexului prosperității sunt irelevante din moment ce sectoarele cu

creșteri salariale au înregistrat scăderi ale numărului de angajați, cu excepția Altor activități de

servicii, care la rândul său înregistrează o valoare subunitară a indexului.

Demersul este unul util din perspectiva posibiliății de a observa evoluțiile procentuale ale

salariului nominal, a celui real și a numărului de angajați între anii 2008 și 2012.

44

Tabel 2.6 –Indicele prosperității în 2012 în raport cu 2008

modif % salariu modif % salariu modif % angajati prosperity index prosperity index

real 2008-2012 nominal 2008-2012 2008-2012 nominal real

Total -15,41 7,71 -5,75 -1,34 2,68

Agricultură, silvicultură şi pescuit -17,19 5,45 46,15 0,12 -0,37

Industria prelucrătoare 4,34 32,87 -21,23 -1,55 -0,20 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 6,87 36,09 -33,26 -1,09 -0,21 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare -14,78 8,52 22,13 0,38 -0,67

Construcţii -19,85 2,06 18,66 0,11 -1,06 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor -21,90 -0,55 -2,19 0,25 10,01

Transport şi depozitare -20,05 1,81 2,41 0,75 -8,30

Hoteluri şi restaurante -12,58 11,32 72,40 0,16 -0,17

Informaţii şi comunicaţii -24,12 -3,38 -1,15 2,93 20,91

Intermedieri financiare şi asigurări -25,27 -4,84 -28,45 0,17 0,89

Tranzacţii imobiliare -10,12 14,45 8,24 1,75 -1,23 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice -26,20 -6,02 -27,50 0,22 0,95 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport -10,95 13,40 21,99 0,61 -0,50 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public -30,88 -11,98 -8,13 1,47 3,80

Învăţământ -29,37 -10,06 5,05 -1,99 -5,81

Sănătate şi asistenţă socială -21,04 0,54 -7,00 -0,08 3,00 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative -28,66 -9,16 74,27 -0,12 -0,39

te activităţi de servicii 7,82 37,30 70,21 0,53 0,11

45

6. Analiza bugetului local

6.1. Autonomie financiară

Din analiza efectuată asupra bugetului local se constată un grad ridicat de dependență de

alocările de la nivel central – peste 44% din veniturile totale provin din alocări guvernamentale -

subvenții, transferuri și sume defalcate. Ca și comparație, același indicator are valoarea medie de

34% în cazul municipiilor.

În ceea ce privește autonomia financiară – sau măsura în care administrația locală își poate

acoperi cheltuielile din resurse proprii, un indicator potrivit pentru a măsura aceasta variabilă este

Gradul de autofinanțare - gradul de acoperire a cheltuielilor totale din venituri proprii. Acest

indicator reflectă credibilitatea financiară unității adiminstrativ-teritoriale, gradul de autonomie

financiară și calitatea managementului financiar al acesteia.

Tabel 2.7 – Gradul de autofinanțare

Gradul de autofinanțare (%) 2009 2011 2012 2013

Zalău 53,44 59,30 50,95 49,99

Total Orașe 68,72 68,61 61,88 63,78

Gradul de autofinanțare al municipiului Zalău este unul redus comparativ cu media

municipiilor din Romînia. Acest lucru ridică probleme în ceea ce privește capacitatea economiei

locale de a furniza suficiente venituri care să acopere nivelul cererii de bunuri și servicii publice.

Evoluția indicatorului arată o capacitate în scădere a administrației de a susține cheltuielile pe baza

surselor proprii.

Veniturile proprii sunt un alt indicator al capacității comunității de a se susține. Nivelul

veniturilor proprii este unul redus – reliefat de pondera acestora în totalul veniturilor municipului.

Tabel 2.8 – Ponderea veniturilor proprii în total venituri

Ponderea veniturilor proprii/total venituri 2010 2011 2012 2013

Zalău (%) 52,36 58,34 51,79 46,62

Toatal municipii (%) 65,11 67,44 63,55 62,78

Procentele în judul valorii de 50% (+,-) sunt reduse – comparația cu media înregistrată la

nivelul tuturor municipiilor arată diferențe constante de aproximativ 12-13% - în condițiile în care

cele mai performante autorități locale generează valori de 70% ale indicatorului.

6.2. Venituri

Figura 2.2 – Evoluția veniturilor totale

46

Veniturile totale (figura de mai sus) au cunoscut o evoluție în perioada de criză. Odată cu

2013 se observă o creștere seminifcativă a veniturilor, generată în cea mai mare parte de venituri

provenite de la nivelul central – subvenții și sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor

descentralizate – dar și și din sume primite de la Uniunea Europeană.

Remarcăm evoluția veniturilor din sume primită de la Uniunea Europeană (peste 12 milioane

lei în 2013), o dublare a sumei în 2013 față de 2012 și aproape de 6 ori mai mare față de 2011. Acesta

este un indicator al calității managementului financiar al autorității locale care reușește să atragă

venituri importante din fonduri nerambursabile -9% din totalul bugetului municipiului pe ultimul an,

față de 5% media în cazul tuturor municipiilor.

Figura 2.3 – Evoluția comparativă a veniturilor totale – an de bază 2009

Evoluția comparativă nominală a veniturilor totale ale municipiului Zalău comparativ cu

evoluția veniturilor municipiilor din România, avînd ca bază anul 2010, arată trenduri relativ similare,

cu excepția anului 2013.

Evoluția nivelului veniturilor proprii arată un trend crescător, cu procente peste media

evoluției municipiilor, cu o valoare importană înregistrsată în 2013.

Figura 2.4 – Evoluția comparativă a veniturilor proprii – an de bază 2010

103,053,537 100,723,661 111,190,048

134,359,316

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

140,000,000

160,000,000

2010 2011 2012 2013

Zalău- venituri totale

-10.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

2010 2011 2012 2013

Evoluția procentuală a veniturilor - an de bază 2010 (termeni nominali)

Zalău

Total municipii

47

Gradul de colectare a veniturilor proprii reprezintă nivelul încasării veniturilor proprii la o

anumită perioadă, comparativ cu prevederile bugetare ale perioadei corespunzătoare. Acest

indicator reflectă capacitatea autorităților locale de a colecta și stabili corect veniturile proprii. Când

indicatorul tinde spre 100% se poate aprecia că gradul de colectare a veniturilor proprii este optim.

Cu cât este mai mare gradul de colectare a veniturilor proprii, cu atât managementul financiar este

considerat a fi mai eficient.

Tabel 2.9 – Gradul de colectare al veniturilor

Grad de colectare % 2010 2011 2012 2013

Zalău 78,3 100 97,77 75,4

Total autorități locale România 83,8 85,8 83,98 85,38

Datele pe ultimii 5 ani arată o eficiență medie a autorităților locale în colectarea veniturilor

proprii, cu o scădere a valorilor indicatorului în ultimii 2 ani.

Veniturile proprii/cap de locuitor

Tabel 2.10 – Venituri proprii / locuitor

Venituri proprii/locuitor 2010 2011 2012 2013

Zalău 849,7 925,4 906,8 986,5

Sfântu Gheorghe 913.59 851.79 889.35 997,7

Nivelul veniturilor proprii a cunoscut o creștere în termeni nominali în 2013 față de 2010.

Evoluția a fost în general cerscătoare, cu o excepție în 2012 când s-au înregistrat valori mai mici față

de anul anterior

Un indicator important al activității economice a orașului este Impozitul pe venit. Impozitul

pe venit/cap de locuitor reprezintă raportul dintre cota defalcată din impozitul pe venit realizat în

unitatea administrativ-teritorială și numărul de locuitori al acesteia.

Tabel 2.11 – Cote defalcate din impozit pe venit / locuitor

Impozitul pe venit/cap de loc. 2010 2011 2012 2013

Zalău 477,7 461,72 461,85 489,8

8.91% 6.71%

16.09%

3.51%

0.18%

4.13%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

2010 2011 2012 2013

Evoluția procentuală a veniturilor proprii - an de bază 2010 (termeni nominali)

Zalău

Total municipii

48

Sfântu Gheorghe 543.70 482.70 510.02 545.2

La fel ca și în cazul indicatorului anterior, valorile înregistrate ale acestui indicator sunt în

creștere, e drept modestă de la an la an începând cu 2011. Menționăm ca utilizăm valori nominale,

valorile actualizate cu inflația expun o evoluție descrescătoare a veniturilor reale din aceste surse..

Am ales să prezentăm datele acestor 2 indicatori comparativ cu cele realizate în cazul

municipiului Sfântu Gheorghe. Motivele comparașiei sunt oarecum similare – popuțație între 55.000

și 65.000 locuitori, ambele municipii sunt reședință de județ ale unor județe cu grad de dezvoltare nu

aproximativ egal. Dacă la nivelul vieniturilor proprii/locuitor Zalăul stă mai bine, în schimb la

indicatorul impozitului pe venit valorile sunt sub ale reședinței județului Covasna.

Acest lucru indică un nivel mai redus al veniturilor populației în condițile unei baze de

impozitare relativ asemănătoare ca structură și valoare per capita.

6.3. Cheltuieli

Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli.

Tabel 2.12 – Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli

Ponderea cheltuielilor cu

învățămantul in total cheltuieli (%) 2010 2011 2012 2013

Zalău 52,6 49,7 45,2 45,8

Medie total municipii 28,6 25,2 25,4 28

Valorile acestui indicator arată că aproape jumătate din bugetul administrației locale este

alocat cheltuielilor cu învățământul, cea mai importantă categorie de cheltuieli a bugetului locale.

Comparativ cu valorile medii înregistrate la nivel național în cazul municipiilor, observăm procente

mult mai mari - acest lucru este explicabil prin prisma veniturilor proprii reduse la nivelul comunității

locale și faptului că mare parte din cheltuielile cu educația sunt suportate din transferuri venite de la

nivelul central.

Ponderea cheltuielilor de personal în total cheltuieli

Tabel 2.13 – Ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli

Ponderea cheltuielilor de

personal (%) 2010 2011 2012 2013

Zalău 48,2 42,5 39,3 40,8

Medie total municipii 30,9 24,8 24,4 27,8

Analizând gruparea administrativă, se observă că Cheltuielilor de personalul li se alocă cea

mai mare pondere a bugetului local. Această categorie este influențată de cheltuielile ridicate cu

Învătământul, mare parte a acelor alocări sunt cheltuieli de personal.

Media națioanlă pe municipii a acestui tip de cheltuieli se situează mult sub nivelul

municipiului Zalău.

49

Acesta este un indicator al rigidității cheltuielilor publice, iar valorile acestuia arată faptul că

administrația locală are autonomie decizională limitată în prioritizarea cheltuielilor (datorită faptului

că acest tip de cheltuială este una de funcționare).

Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli

Tabel 2.14 – Ponderea cheltuielilor de capital în total cheltuieli


capital (%) 2010 2011 2012 2013

Zalău 1,36 3,39 2,45 2,90


Ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor municipalității este una extrem de

redusă. Capacitatea de investire a municipiului este afectată și de gradul de rigiditate al cheltuielilor

dar și de deciziile de autorităților locale.

Ponderea cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile

Tabel 2.15 – Ponderea cheltuielilor cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile în total cheltuieli


capital (%) 2010 2011 2012 2013

Zalău 2,89 3,82 13,01 12,04


Cheltuielile cu proiecte finanțate din fonduri nerambursabile au cunoscut o evoluție

spectaculoasă în ultimii 2 ani, înregistrând valori aproape duble față de media municipiilor din

România.

Faptul că acest tip de cheltuieli are o pondere atât de ridicată în buget arată calitatea

managementului acestui tip de activitate – identificarea de surse de finanțare și implementarea

proiectelor, atât din perspectiva eficacității cât și a eficienței.

50

III. Analiz SWOT a economiei municipiului Zalău Puncte tari Puncte slabe

profilul industrial: tradiție, experiență, bază materială și resursă umană calificată în industria prelucrătoare; iImplicarea mediului de afaceri în acțiuni de CSR;

ponderea populației active în totalul populației este peste media națională: 24,45% în Zalău față de 13,76% la nivel național;

ponderea salariaților din sectorul privat în total populație (24,45%) este peste media națională (13,76%) și europeană;

ponderea angajaților IMM-urilor reprezintă peste 50% din totalul angajaților întreprinderilor înregistrate în municipiul Zalău;

doar 5% din forța de muncă este angajată în sectoare aflate în declin;

rata de dependență a vârstinicilor (raportul între populația cu vârsta peste 65 de ani și populația în vârstă de muncă – 15- 64 de ani) este semnificativ mai mică față de cea înregistrată la nivel național (Zalău în 2011 -9%, nivel național în 2012 - 26,8%);

populația tânără: 14,1% din populația municipiului sunt copii sub 15 ani, valoarea fiind peste media națională (13,7%);

gradul redus de îmbătrânire a populației;

potențial bun de înlocuire a generațiilor: copii cu vârsta între 1 și 15 ani reprezintă 14,1% din populația totală, iar persoanele vârstince (peste 65 de ani) reprezintă 6,1% din populația totală;

63% % din salariații municipiului activează în domenii cu un coeficient locațional supraunitar (sectoarele respective produc şi pentru alte zone, nu doar pentru nivelul local);

pol de atracție și dezvoltare zonală;

potențialul ridicat al industriei alimentare;

creșterea continuă a productivității în industria prelucrătoare;

trendul pozitiv al numărului de înnoptărilor în unitățile de cazare turistică și al numărului de unități turistice;

prezența și creșterea continuă a investițiilor străine/capitalului străin;

capacitate însemnată de absorție a fondurilor europene/valoarea însemnată și

scăderea numărului de angajați, cu precădere în industria prelucrătoare;

scăderea semnificativă a puterii de cumărare, deși în valori nominale, salariul a crescut;

nivelul salariului real a crescut doar în trei sectoare: Industria prelucrătoare, Producția și furnizare de energie și Alte activități de servicii și în aceste sectoare, creșterile fiind mici/nesemnificative;

cele mai mari salarii (peste media veniturilor salariale la nivel național) se înregistrează în Administrație publică și apărare;

doar 9% dintre salariați activează în domenii în care salariul este mai mare decât media veniturilor salariale la nivel național;

Indexul prosperității înregistrează valori mici;

infrastructura de transport inadecvată;

lipsa infrastructurii de afaceri/a unui incubator de afaceri;

venituri salariale sub media națională - peste 90% din forța de muncă este angajată în sectoare cu media veniturilor sub cea de la nivel național;

Industria concentrază o parte mare a angajaților, dar nivelul mediu al salariului sectorului este redus;

scăderea numărului și calității absolvenților de școli profesionale, respectiv a calității educației tehnice;

procentul salariaților în totalul populației este unul redus, aproximativ 1 salariat la 2 persoane nesalariate;

rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (48,2%) este semnificativ mai mică față de rata de ocupare a populației în vârstă de muncă de la nivel național –(58,5%);

materia primă utilizată de către lideri mondiali de pe piața locală (Silcotub Tenaris și Michelin) provine din import, nu de pe plan local;

IMM-urile locale sunt necompetitive;

ponderea redusă a IMM-urilor în economia locală;

transportul în comun deficitar;

servicii de sănătate de slabă calitate;

51

creșterea continuă și accentuată a acesteia a veniturilor provenite din fonduri europene;

evoluția nivelului veniturilor proprii arată un trend crescător, cu procente peste media evoluției municipiilor;

Gradul de colectare a veniturilor proprii peste media municipiilor;

ponderea mare a angajaților companiilor multinaționale în totalul salariaților din municipiu;

declinul sectorului Intermedieri financiare;

gradul de autofinanțare al orașului (bugetul local) este sub media națională a orașelor;

nivelul redus al veniturilor proprii în totalul veniturilor municipiului;

ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor municipiului este peste media națională, astfel administrația locală are autonomie decizională limitată în prioritizarea cheltuielilor;

ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor municipalității este una extrem de redusă;

Oportunități Amenințări

fonduri europene pentru: cursuri de specializare tehnică pentru elevi, pentru firmele locale în vederea creșterii competitivității acestora, pentru start-up, pentru sprijinirea antreprenoriatului;

finalizarea tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Borș;

apropierea de Cluj-Napoca și posibilitatea delocalizării/relocării unor linii de producție din Cluj-Napoca în Zalău;

potențialul turistic al Castrului Roman de la Porolissum

Delocalizarea celor doi lideri mondiali de pe piața locală (Silcotub Tenaris și Michelin);

Emigrarea tinerilor și a resursei umane calificate;

Dezvoltarea mai accelerată a orașelor învecinate în raport cu dezvoltarea municipiului Zalău;

Concluzii

Analiza de ansamblu a economiei locale a municipiului relvă principalele probleme, punctele

slabe, vulnerabilitățile, dar și punctele tari, atuurile și oportunitățile municipiului Zaluă din punct de

vedere economic. Definirea și analiza de fond a acestora este absolut necesară pentru a putea stabili

problemele strategice cheie, factorii strategici cheie și pe baza acestora, prioritățile și modul în care

municipiul se poate dezvolta durabil, facilitând-se astfel creștere calității vieții a locuitorilor săi.

Puncte slabe și vulnerabilități

Deși industria prelucrătoare reprezintă principalul (ca cifră de afaceri și număr de salariați)

sector al economiei locale, diminuarea numărului de angajați față de perioada pre-criză cu 20% în

acest sector și cu 6% per total, indică un trend negativ și o afectare semnificativă a peței locurilor de

muncă pe plan local. Scăderea nivelului salarial real mediu la nivelul economiei (cu peste 15% față de

perioada pre-criză), reprezintă un alt punct slab, care cumulat cu cel anterior indică un punct slab și o

vlulnerabilitate strategică a economiei locale.

Mediul de afaceri local, în special cele două companii mari – Silcotub Tenaris și Michelin - din

industria prelucrătoare reclamă lipsa infrastucturii de transport adecvate care să faciliteze

52

transportul materiilor prime spre uzinele fabricilor din zona industrială a orașului, dar și a produselor

finite spre piețele de desfacere din afara acestuia și care totodată să reducă riscul de distrugere

produs de șocurile mecanice și de vibrațiile cauzate de actuala infrastructură. Este vorba despre lipsa

centurii ocolitoare a orașului și lipsa/neterminarea Autostrăzii Transilvania, mai exact a tronsonului

Câmpia Turzii – Borș. Finalizarea acestui tronson (Suplacu de Barcău Borș este construit în proporție

de 52%) ar facilita în mod semnificativ accesul rutier al materiilor prime spre fabricile din Zalău și a

produselor finite spre piețele de desfacere.

Lipsa infrastructurii de afaceri (deex. a unui incubator de afaceri) în oraș este o altă

deficiență a municipiului Zalău. O infrastructură adecvată ar facilita și stimula atât agenții economici

existenți, cât și înființarea/apaiția altora noi.

Venituri salariale sub media națională - peste 90% din forța de muncă este angajată în

sectoare cu media veniturilor sub cea de la nivel național – concentrarea salariaților în sectoare cu

venituri reduse (industrie) sunt alți indicatori de natura a îngrijora în privința stadiului,

competitivității și evoluției economiei locale. Nivelul redus al veniturilor are un efect important

asupra consumului și implicit asupra activităților comericiale – în special asupra comerțului cu

amănuntul al produselor de larg consum.

Evidentă și din datele statistice, dar și din răspunsurile reprezentanților agenților economici

din municipiu, scăderea numărului și calității absolvenților de școli profesionale, respectiv a calității

educației tehnice reprezintă, având în vedere profilul industrial al orașului, constituie o deficiență

majoră pentru mediul economic local. Conștiente de pericolul lipsei personalului calificat/ a

populației de personal calificat din cadrul căria să-și recruteze și selecteze angajații, companiile

locale, în special cele mari au început să investească/susțină școlile profesionale desfințate de

Ministerul Educației Naționale în 2009 și reînfințate în 2014. Merită menționată în acest caz

compania Silcotub Tenaris care a finanțat înființarea și dotarea unui un Centru de instruire tehnică în

valoare de 12 mil euro, centru în cadrul căruia sunt pregătiți și instruiți angajații și vitorii angajați ai

companiei. De asemenea, compania colaborează cu 4 universități cu profil tehnic din România pentru

recrutarea și instruirea inginerilor.

Un punct slab pentru economia locală îl reprezintă și faptul că cei doi lideri mondiali de pe

piața locală (Silcotub Tenaris și Michelin), prin specificul lor, nu utilizează/valorifică și alte resurse

locale, cu excepția resursei umane/forței de muncă.

Deși în mod normal reprezintă motorul unei economii, întreprinderile mici și mijlocii suferă

la capitolul competitivitate și pondere în economia locală.

O altă problemă a municipiului o constituie transportul în comun deficitar (pentru angajați),

atât în oraș, cât și din localitățile învecinate înspre oraș. Dacă pentru transportul în comun în oraș,

rezolvarea problemei este de competența administrației locale a municipiului, pentru transportul în

53

comun dinspre și înspre localitățile învecinate singura soluție ar fi înființarea unei asociații a

comunităților sau, cel mai bine, a unei zone metropolitane.

Calitatea serviciilor de sănătate reprezintă o altă problemă a angajatorilor din municipiu și

un numai, unitățile sanitare și spitalicești locale neputând oferi servicii la standarde minime pentru

angajați. Astfel, mulți dintre angajați sunt nevoiți să meargă la Cluj-Napoca pentru astfel de servicii.

Ponderea mare a angajaților companiilor multinaționale în totalul salariaților din

municipiu poate reprezenta o vulnerabilitate în cazul unei recesiuni (a se vedea cazul companiei

Michelin care la finalul anului 2008 a trimis angajații în șomaj tehnic) sau în cazul renunțării la

punctele de lucru locale în favoarea altora (cu costuri mai reduse).

Declinul sectorului financiar indică o vulnerabilitate și o lipsă de sustenabilitate a economiei

locale.

Puncte tari și atuuri

Profilul industrial reprezintă principalul atuu al orașului, atât prin cantitatea și calitatea

resursei umane (calificarea angajaților/personalului agenților economici) din domeniul industriei

prelucrătoare, cât și prin baza materială (și tehnică) existentă la nivel local.

Implicarea mediului de afaceri local în acțiuni de responsabilitate socială (Comunity Social

Responsability - CSR). Deex. asocierea Tenaris-Inspectoratul Școlar-Primărie reprezintă un exemplu

de succes, a cărui rezultat este construirea a două laboaratoare performante/moderne pentru elevi.

Tenaris a subvenționat și acreditarea a două specializări tehnice noi. Un alt exemplu este cel al

implicării companiei Michelin alături de Polița Rutiere și de școlile din oraș în proiecte ce vizează

siguranța ruiteră.

Potențialul turistic (istoric, industrial și de agrement) reprezintă una alt atuu al economiei

locale.

Gradul redus de îmbătrânire a populației (ponderea populației cu vâtrsta peste 65 de ani în

totalul populației) - de 6,19 %, coroborat cu ponderea mare a copiilor sub 15 ani în totalul populației

sunt de asemenea puncte tari.

Oportunități

Din punct de vedere economic, principalele oportunități ale municipiului Zalău sunt:

fonduri europene sau guvernamentale pentru finalizarea centurii ocolitoare a municipiului;

fonduri europene pentru constuirea unui parc industrial, a unui incubator de afaceri, pentru

cursuri de specializare (separate de cele obligatorii/din curriculă) tehnică pentru elevi,

firmele locale în vederea creșterii competitivității acestora;

finalizarea tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Borș.

54

IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU

1. Factori strategici cheie Acesti factori au capacitatea de a influența profilul strategic al comunității pe termen lung (mult

peste perioada de planificare actuală). Construcția profilului strategic este în mod normal relaționată

cu principalele zone de dezvoltare la nivelul municipiului. În cazul acestei analize limitate la zone

economică ei se referă în principal la:

Diversificarea profilului economic al comunitatii - consolidarea „ marilor jucatori” existenti

deja pe piata locală, dar și dezvoltarea unui sector IMM mult mai puternic și diversificat,

atașat de comunitate și capabil să speculeze atuurile locale.

Asumarea strategică a rolului de coordonare metropolitană; dezvoltarea pe termen lung nu

poate fi concepută în afara unei zone de dezvoltare care sa depășească limitele orașului

Zalău. Un factor cheie este reprezentat de poziționarea strategică inteligentă a municipiului

în cadrul național, regional și județean. Corelarea strategiilor la nivel de oraș și județ este

esențială.

Specularea unui avantaj competitiv unic la nivel internațional : existența în imediata

apropiere a unei zone cu potențial de atracție turistică excepționala (Castrul Roman de la

Porolisum); Zalău poate deveni punctul cheie într-o zonă mai largă care să includă și alte

puncte de interes turistic corelate.

Calitatea vieții la nivelul comunității trebuie să fie o zona de interes prioritar la nivelul

administrației locale. Dezvoltarea economică a zonelor active din apropiere (precum Cluj -

Napoca) poate duce la relocări semnificative de actori economici dacă orașul poate oferi

calitate la nivelul indicatorilor specifici. Pentru municipiul Zalau analiza strategică a mediului

economic este la fel de importantp precum analiza la nivelul comunității- se poate profita de

factori care modifică elementele cheie la nivel regional printr-o pozitionare inteligentă.

2. Probleme strategice cheie

Diminuarea numărului de angajați față de perioada pre-criză cu 20% în industrie și 6%

per total;

Scăderea nivelului salarial real mediu la nivelul economiei (cu peste 15% față de perioada

pre-criză);

Venituri salariale sub media națională - peste 90% din forța de muncă este angajată în

sectoare cu media veniturilor sub cea de la nivel național – concentrarea salariaților în

sectoare cu venituri reduse (industrie) – în contextul în care unele dintr efirme au avut

evoluții pozitive chiar și în perioada de criză

55

Nivelul redus al veniturilor are un efect important asupra consumului și implicit asupra

activităților comericiale – în special asupra comerțului cu amănuntul al produselor de larg

consum;

Lipsa infrastucturii de transport și a infrastructurii de afaceri adecvate;

Scăderea numărului și calității absolvenților de școli profesionale, respectiv a calității

educației tehnice;

Întreprinderile mici și mijlocii suferă la capitolul competitivitate și pondere în economia

locală;

Sector financiar în declin.

3. Direcții strategice

1. Diversificarea profilului economic prin dezvoltarea unui parc industrial a industrial din

fonduri europene sau, în cazul neaccesării acestora, din fonduri proprii; datorită lipsei unui

astfel de parc, municipiul a pierdut o serie de investitori care ar fi dorit să investească în

Zalău; Terenul a fost deja identificat în zona centurii ocolitoare, respectiv a fostului aeroport;

2. Dezvoltarea conectivității orașului prin finalizarea centurii ocolitoare a orașului, dezvoltarea

zonei metropolitane;

3. Externalizarea activităților care nu constituie activitatea de bază a companiilor mari (deex.

Silcotub Tenaris și Michelin);

4. Creșterea calității învățământului preuniversitar (tehnic) și oferirea serviciilor de consiliere și

orientare în carieră pentru elevi, precum identificarea/amenajarea unor ateliere/laboratoare

pentru formarea practică a elevilor din școlile profesionale;

5. Scutirea de impozitare pentru o perioadă de timp a construcțiilor noi în vederea stimulării

sectorului construcțiilor;

6. Valorificarea obiectivelor turistice (Casrtul Roman, Grădina Botanică, vechea platformă

industrială);

7. Stimularea și sprijinirea agenților economici care valorifică resursele locale;

8. Prelucrarea produselor agricole provenite din localitățile (rurale) învecinate;

9. Actualizarea PUG, PUZ , introducerea utilităților;

4. Obiectiv strategic și obiective specifice Din punct de vedere al dezvoltării economice, obiectivul strategic al Municipiului Zalău pentru

perioada 2015-2020 este creșterea nivelului de bunăstare al membrilor comunității prin creșterea

competitivității companiilor zălăuane și a nivelului veniturilor angajaților cu 20% în termeni reali

într-o perioadă de 7 ani

Obiective specifice:

56

1.1 Dezvoltarea unei administrații eficiente care să răspundă nevoilor mediului economic

Măsuri:

- Dezvoltarea de servicii specifice dedicate mediului de afaceri la nivelul adminstrației locale –

birou, website prin care se pun la dispoziția celor interesați informații despre oportunitățile de

afaceri;

- Crearea unei zone de dezvoltare economică gen zonă metropolitană având ca pol municipiul;

- Realizarea unui parteneriat permanent între administrație și mediul de afaceri.

1.2 Creșterea competitivității firmelor mici și mijlocii

Măsuri:

- Susținerea antreprenoriatului prin realizarea unui incubator de afaceri;

- Sprijinirea inițiativelor asociative.

1.3 Clusterizarea activităților economiei locale și funcționalizarea relațiilor între agenții economici

Măsuri:

- Realizarea unui studiu al potențialului de clusterizare - Identificarea și favorizarea relațiilor

furnizor-cumpărător între agenții economici locali;

- Sprijinirea inițiativelor private de asociere;

- Realizarea unui parc industrial.

1.4 Dezvoltarea infrastructurii pentru a crește conectivitatea cu piețele materii prime și cu cele de

desfacere

Măsuri:

- finalizarea centurii ocolitoare a orașului;

- modernizarea principalelor căi rutiere din oraș.

1.5 Creșterea calității resursei umane

Măsuri:

- susținerea unor programe educaționale comune cu mediul de afaceri;

- crearea de noi specializări în cadrul școlilor profesionale;

- Calificarea și recalificarea continuă a resursei umane (învățarea pe tot parcursul vieții);

- reabilitarea și modernizare unităților de învățământ.

1.6 Dezvoltarea urbană durabilă

Măsuri :

- actualizarea PUG, PUZ;

- regenerarea urbană a centrului civic, reabilitarea clădirilor de interes public etc.

1.7 Îmbunătățirea și dezvoltarea transportului în comun în oraș și înnspre-dinspre localitățile din

împrejurime

Măsuri :

57

- eficientizarea sistemului de transport;

- crearea unei zone metropolitane.

58

V. PLAN OPERAȚIONAL PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI ZALĂU ÎN PERIOADA 2015 – 2020

DENUMIRE PROIECT BENEFICIAR LOCALIZARE STADIU

in 2014 BUGET

ESTIMATIV Euro

PERIOADA DE

IMPLEMENTARE

SURSA DE FINANTARE OBS.

Nr. TITLU/DESCRIERE LIDER PARTENERI LOCALITATI (la nivel de UAT)

(FP,SF,DALI,PT)

2014-2018 Buget local - %

Alta sursa - %

Obiectiv specific - Dezvoltarea infrastructurii pentru a crește conectivitatea cu piețele materii prime și cu cele de desfacere

1 Construcţia tronsonului II al centurii municipiului Zalău, inclusiv amenajarea de accese şi drumuri colectoare

Municipiul Zalau

ADRNV CNADCNR

Zalau, Aghires DALI partial 25.000.000 2015-2018 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

2 Reabilitarea Bulevardului Mihai Viteazul din mun. Zalau, principala cale rutiera din mun. Zalau

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau DALI partial 9.500.000 2015-2018 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

3 Reabilitarea Str. C. Coposu din mun. Zalau

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau DALI partial 3.000.000 2018-2020 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

4 Reabilitarea Str. 22 Decembrie 1989 din mun.

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau DALI partial 4.700.000 2018-2020 POR, AP 6. Imbunătățirea

59

Zalau infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

5 Reabilitarea Str. Gh. Doja din mun. Zalau

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 2.200.000 2015-2018 POR, AP 6. Imbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

Obiectiv specific - Clusterizarea activităților economiei locale și funcționalizarea relațiilor între agenții economici

1 Construirea unui Parc Industrial in Zalau

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 5.000.000 2015-2018 POR, AP 2. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

2 Sprijinirea clusterizarii Municipiul Zalau

Camera de Comert si Industrie Salaj, asociaíile de afaceri/agentilor economici

Zalau FP 20.000 2016 100% Realizarea unui studiu al potențialului de clusterizare - Identificarea și favorizarea relațiilor furnizor-cumpărător între agenții economici locali

Obiectiv specific - Creșterea competitivității firmelor mici și mijlocii

1 Înființarea unui incubator de afaceri în zona (prelucrarea lemnului, colectarea și procesarea produselor agricole a plantelor și a fructelor)

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 2.000.000 2015-2018 POR, AP 2. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

60

2 Incurajarea, sprijinirea si promovarea brandurilor locale

Camera de Comert si Industrie Salaj, asociatile de afaceri/agentilor economici

Municipiul Zalau

Zalau FP 500.000 2016-2018 2% POC

Obiectiv specific - Dezvoltarea unei administrații eficiente care să răspundă nevoilor mediului economic

1 Program de atragere și sprijinire a investitorilor

Municipiul Zalau

Consiliul Local Zalau, asociaíile agentilor economici

Zalau FP 500.000 2016-2020 100% 100.000 euro anual; Programul include: constituirea unei baze de date online cu informaţii generale (cu toate terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de viabilizare etc.), folositoare posibililor investitori; - pachet de facilităţi si stimulente pentru investitori prin intermediul sistemului de impozite și taxe locale; - susţinerea dezvoltării asociaţiilor de

61

afaceri – implicarea autorităților locale în planificarea și desfășurarea unor întâlniri periodice cu mediul de afaceri

2 Derularea unui program/scheme de minimis bazat pe competițe de proiecte pentru agenții economici locali

Municipiul Zalau

Zalau FP 1.250.000 2016-2020 100% 250.000 Euro anual

3 Înființarea unui oficiu pentru susținerea antreprenoriatului local, având și rol de informare în domeniul fondurilor europene

Municipiul Zalau


Zalau FP 100.000 2016-2020 50% Camera de Comert si Industrie Salaj 25%, asociaíile de afecri/agentilor economici-25%

Costul annual este de 20.000 euro

4 Consultarea periodică (semestriala) a mediului de afaceri pe probleme de dezvoltare economică

Municipiul Zalau


Zalau FP 0 2.015 - -

5 Finanțarea anuală a unui proiect de antreprenoriat social

Municipiul Zalau

Zalau FP 100.000 2016-2020 100% Costul annual este de 20.000 euro

Obiectiv specific - Creșterea calității resursei umane

62

1 Adaptarea institutiilor de invatamant/specializarilor la cerintele pietei muncii

Municipiul Zalau

Inspectoratul Scolar Judetan, Camera de Comert si Industrie Salaj, asociatile de afaceri/agentilor economici

Zalau FP 25.000 2016 100% Realizarea unui studiu privind noi specializări în cadrul școlilor de arte si meserii si a liceelor de profil

2 Proiect privind reconversia profesională, recalificarea și perfecționarea/învațarea pe tot parcursul vieții

AJOFM Salaj

Municipiul Zalau

Zalau FP 3.000.000 2016-2019 2% POCU

3 Reabilitarea Campusului Liceului Tehnologic "Voievod Gelu"

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 8.500.000 2015-2018 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

4 Reabilitare Liceul de Artă “Ioan Sima”

Municipiul Zalau

Inspectoratul Scolar Judetan

Zalau PT 2.100.000 2015 -

5 Constuirea unui campus şcolar la Liceul pedagogic „Gheorghe Şincai” din municipiul Zalău

Municipiul Zalau


Zalau PT 7.500.000 2016-2017 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

6 Reabilitare Liceu Tehnologic Voievod Gelu din Zalau (Sali de clasa, cantina, sala de sport, internat)

Municipiul Zalau


Zalau FP Necesar DALI 2016-2017 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

63

7 Reabilitare Grup Scolar Mihai Viteazul din mun. Zalau (Sali de clasa, cantina, sala de sport, internat)

Municipiul Zalau


Zalau FP Necesar DALI 2016-2017 POR, AP10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

8 Reabilitare Colegiul National SILVANIA din Zalau

Municipiul Zalau


Zalau PT Necesar DALI 2.015

9 Reabilitare Liceu Sportiv "Avram Iancu" din mun. Zalau

Municipiul Zalau


Zalau FP Necesar DALI 2016-2017

10 ReabilitareLiceul Reformat "Wesseleny" din Zalau

Municipiul Zalau



11 Reabilitare si Liceul Ortodox "Sf. Nicolae" din mun. Zalau

Municipiul Zalau



Obiectiv specific – Dezvoltarea urbană durabilă

1 Regenerarea urbană a Centrului Civic şi Istoric al Municipiului Zalau

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 12.000.000 2018-2020 POR, AP5.Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

2 Reabilitarea cladirii de patrimoniu istoric - clad. Primariei

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau PT 1.700.000,00 2016-2017 POR, AP5.Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

3 Modernizarea Centrului Cultural SCALA

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau SF 3.500.000 2015 XX

64

4 Reabilitarea termica a cladirilor de interes public din mun. Zalau -

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 6.700.000 2015-2018 POR, AP 3. Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice

5 Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte

Municipiul Zalau

Asociatiile de proprietari

Zalau FP 9.000.000 2015-2020 30% Programul national privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte -50% Asociațiile de proprietari – 20%

Obiectiv specific - Îmbunătățirea și dezvoltarea transportului în comun în oraș și înspre-dinspre localitățile din împrejurime

1 Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de transport urban

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 9.400.000 2018-2020 POR, AP 4. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune

2 Crearea unei zone de dezvoltare economică/zonă metropolitană

Municipiul Zalau

Comunele invecinate

Zalau FP 0 2015-2018 0% - -

Obiectiv specific – Creșterea calității serviciilor furnizate de sectorul public (acesta nu tine neaparat de componenta economică a strategiei)

1 Constructia si reabilitarea locuintelor sociale

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau DALI partial 3.500.000 2018-2020 POR, AP 8. Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

65

2 Modernizarea sistemului de iluminat public stradal, pietonal, ornamental si arhitectural in mun. Zalau si a iluminatului din cladiri publice aflate in proprietatea Municipiului Zalau-

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 10.000.000 2015-2018 POR, AP 3. Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice

35 Amenajare parcare in zona Spitalului Judetean Salaj

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau FP 6.000.000 2018-2020 POR, AP 8. Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

36 Reabilitare centru de transfuzii

Municipiul Zalau

ADRNV Zalau PT 300.000 2015

37 Regularizarea Vaii Sarmas Municipiul Zalau

APM Salaj Zalau PT 2.300.00 2015 POS Mediu

38 Reabilitare sistem de transport si distributie agent termic in mun. Zalau

Municipiul Zalau

Zalau FP Necesită SF 2016-2017 30%

secțiunea dezvoltare economică din cadrul strategiei de...

Documents