1 7 2 1\RTELE FRU/'\01\SE

ARHITECTURA NOASTRĂ DE AZI L a sfâ rşitul anului ş i a unei

c;�mpanii d e lucru bogata In tot fel u l de cladiri , putem spune c::t arhitectura noastra de azi, este pornita pc o cale sanatoasa, aceia

---

r a ace>.tui icle;�l, care se pierde cu atat mai mult In zarile senine ale a rtei pure, cu cat sp iri tu l v remei - printr 'un m ercanti l ism feroce - ne a pasa cu grcut::tţ i de

sa crede m ş i să speram ca torţa aprias<1 ele o generaţie, trece mai depa rte d i n mâna In mnna şi din generaţie In ge neraţ ie , .va fi dusa pana la capat, unde abia se In-

C�sa t\a11rodin, str. Poţu de piatr�. de arh . P. 1\ntonesco.

a tradiţ iunei pamântene, cu bu­nele intenţiuni de a cr istal iza din ce In ce mai v iguros un stil na· ţional romanesc.

· Dar, cu toata bunavoinţa noas­t ra, t rebue sa recunoaştem c� I nca suntem departe de realiza-

plumb, spre preocupari mai mult materiale, cele a rtistice caza nd pe p lanu l din u rma.

Totuşi, acolo unde Imprejura­r i le au fost priel nice, s'au putut vedea scânteeri şi real iza ri feri­cite de st i l , c;�ri ne dau dreptul

t rezareşte apogeul unei renaşteri. Dar, pentru a t ingerea acestei

n a zu in ţe trebue munca Incordata şi persevere11(ă dusa pana la fa· 11at/sm.

Graţie acestor egal i ta ţ i sufle· teşti ale naţiunei noastre, noi cei

1\HTI t o l • 1 Cll'\lJ 1

Biserica din c•Jmuna Ro�iuta. Jud. r\chcdinp, arhitect SI. Ciorlan.

1 7

d . L t t , put 111 1 t t t' l • t t ur nt ' u 1 ,. " '\ndn , ,\ .1111 I u t i 1 ' 1 1 te 1 1 1 1 1

t r,1 t t 1 1 ! 1 lll . tr i , t i t n t unu l u i ''" tt u u robtt ti l.l l l ! ur i h 1 c ul.n · , �pr . t-o;; i croi ' ' Vt.t \ :1 1 1 u:t l t lwt ,l potri\'Ît cu ftr .t lu i ':'Î cu d<t t in Il:

t rn mo':'<'':'t i . cum, dup;t 1\·

, z.1rca neamul ui no tru pc vech ile lu i temel i i i to ­r ice, datoria on­şt i inţei profesio­nale şi romnnc­, t i ne chiamtt In cercul rcstr!l n ·

a 1 111 i i u n c i ce ne-am l uat, ue a duce mai de­parte firul tradi­ţiei In arta de toate zilele, c:tu. tând sa Impaca m ue'i_ooile timpului cu acelea a l e a r­h itecturei roma­ne t i .

Trebue sa re� cunoa�tem ca as­taz i, greaua noa­stra misiune este cu m u l t mai u -

urata d e cei ce apeleaza la ser­viciul arh itectu­rei, cer<l n d cu i n­sistenţă ca a t�\ t exteriorul c â t ş i iuteriorul casei, sa fie In sM 1"0·

Cnsn Ionescu, str. 1\cademiei, de nrh. D. Hcrjeu.

mâ11esc. Conştiinţa românească a ma·

relui public, pare a se fi t rezit şi de aceasta parte, dupa o lunga şi Intunecata letargie, In care tol

azi lnţeles .;i guatat de aproape toata lumea !nţelegatoare.

Dintre toate I nsa casa este fa­tal legata_ de via(lî ;<i de sufletul

-.e cen , ;a r rnancasc:t, rnc.l4. l icr, tablc;un < !>ubicctc r Q m a. nc-;;t i , c rJ \' Q a r scul ptura, muz ' ca , tcatru,�litr ra­tura, şi tot u

poate lmbrat ;� In treaga viata r<. m<i nea că.

D e c i, atmo·­fera este p r ie!­n ica.

Suntem datori sa corespundem acestor chemari, punând In j o c toata p 11 terea. de Jll1tllcă, tot tJt· /u;;iasmrtl u n e i

arte rechematela

viaţa ei fireasca .

pentru-ca ea _a prinda radacini

cât mai adanci,

iar aceasta în· clinare sufleteas­

ca a marelui pu­blic spre arta ro·

mâneasca să 1111

cadă îu păcatul tmei 111ode trccâ· !oare.

* * * Se zice şi se citeşte a deseori

ca arta nu are patrie. PMa la ce

l imita, poate fi Jndrc!Jta ţ · t st� zica toa re ?

1 a acea.

Credem, ca arta n u a re patn atâta vreme ca t ea lnb . e,

a pect e geno-a/e d ' · ra ţ lşeaza

. m VIa ţa o neasca, can, deşi au cut

me .

' . ' . . . oart•a /o ratcl a u l n1 unde ea. s 'a p .

-' odus,

AI<Tf.Lf. fl't(lf1ril\ rah· ca . .

f. - n ' 1 llolflln u r Inal ta civiliz '

1 Jr ur d toa re

. -<��le , 1 unrJr forte cr can at rng c 1 omen esc.

u 111 •a gcniul ur

A rtele pl<t,t icr mai al<: . · /.

· ' dmtrc l'lc " ar ll!t·rtltra 11/Cil/e 11a /io, �

c tc rnu na-• la a, caci ta ra rn[t rK

1 7

CMa .'1a11roclfn, :str. Boteano, cle nrh. D. Herjeo.

totu;;1 mtere eaza deopotriva pri n

genera liza rea sen timentelor, a u

pasiunilor strict omeneşti, rasco·

lite de Jn a .i opera art i tica .

Acea ta considera ţ ie 'a r aplica

poat<; operi l(Jr /ilrrnrc au IJIIt=i·

dca pururi o mart urie a vieţii tra­

itc de un popor, cu credinţa, cu

datinele, cu caracteristica lui.

A rtele p last ice ale popoarelor

a n t ice, de şi-au emigrat d in ţarile

de ba , tina graţie voiajurilor, tar-

nesc care se gaseşte In plma

desvoltare . i refacere, mai ale

acum dupa rasboiu, este dator

sa-�i culti,·e arta lui nationala cu

cea mai mare staruinta, pentru

ca nu cumva noile şi ,·ariatele

1 16

curente ce vin d i n atara, a- i n l · tercze şi â - i tntunecc propria-i per onal itatc.

. , i acea ta, n u d intr'un orgo­bu naţional, c i dintr'o trebuin ta

sufleteasca firea ca, a nu rupa contactul cu trecutul, sub impul·

1\RTEI.f. FRUI'\01\ F

cari fac taria . i mlndria unui po­

por c n)ticnt ele forţele sn lc vi­

talc. .1\ r h itcctura noastra veche ne

da tot dreptul la aceste aspira­ţiuni, caci, cle?l c resimte de in­fl uenta bizantina - mai ales cea

.: i daca v ia ţ a stramoşilor 110 t •

de odin ioara era alta decât r� noastra ; deci casele l(Jr nu ma pot satisface nevoii noa trc, ajJI): sa luam dela ele, ceeace poat. fi de folos mai cu seama tn in. terior - p a m int indu-ne C[tt de J!'

Casa 1'\lhall Stere. Str. Prelungi rea Berzei, de arh. Balosin.

siunea t impurilor de azi . Continuitatea unei arte tradiţ io­

nale adaptate nevoilor prezentu·

lui sau viitorului, asigura o des­

voltare train ica şi o civil izaţi

proprie, originala, pe temelii so­

l ide, şi un patrimoniu naţ ional,

bisericeasca - totuşi i n casa ba­crească sau ftirăncască , de pc Ia oraşe şi de la ţara , sunt destule

lemente organice şi decorahve, din care se poate inspira arti?ti i noştri cu titlul de ducumeute pre­ţ ioa e.

-

departe viaţa lor t ihnita, simpla,

patriarhala . Cat priveşte a l"hitectura faţa·

dclor şi interioarelor, elementele

vech i romaneşti, pot fi interpre· tate şi util iza te cu destul succes tn casele el · pela oraşe sau co·

.. .. *

1 { 11 1\R 1'1 1 f' 1 I<!Jt\C)/\ f'

Casa arhitcclului Rcicrendaro, str. FnmlO as�.

strainatate, venind In ţara, cul­t iva st ilul naţional_ i nterprctan­du- 1 sau util izandu-1 In cladirile cele noui.

Pentru arta noastra tanară, este o menţiune onorabila, o i::bâ11dă.

* • *

Pacatul cel mare c te Insa, ca cei ce sunt chemaţi sau !şi pro­p u n sa. faca stil romanesc, sau ca n u-l cunosc In deajuns, sau ca 11 trateaza cu prea mare uşurinţa dand la lumina compoziţiuni de faţade care com promit mai cu seam a pe autor şi I ntr'o masura oarecar e lnsuşi sti lul Jntrebuinţat.

Este adevarat ca In practica arhitectu ra este mai mult legatii

de matert'e de cat celelalte arte plastice, caci de multe ori din spirit de economic se sacrifica proectele Intocmitc de arh itect, mutilandu-se proporţiunile de IMI· ţime şi decoraţiunile, ca lucrarea sa coste cat mai ieftin.

De asemenea lntrebuinţarea ma· terialelor de calitate inferioara compromite splendoarea unei con:. poziţiun i arhitectura le.

De asemenea a b s c n ţ a d e scrupule profesionale, dandu-se la lumina l ucrari insufiicent stu­d iate, de multe ori de către cei ce nu au pregatirea necesara, cari, din l ipsa unui control eficace se erijează tn arhitccţi, claborand planuri con tra unui onorariu""'r i-

Jit:ul, pe11 l 1 u 11 1 1 art i t um tu •

("!() •

C:\ci, daca In cddalt m1 pictura, sculptura, arl('lc dccrJra. t ive, muzica, pot.zia, Plc., -Un a matori care cttteodata rau;c , sa faca lucruri acceptabile, �p<Jr i11 arhitecturlf, amatorul es'e 1111 factor primejdios care pe l�nga ca strica gu."tul publicului prin lucruri care raman ln vazul tu. turor pe strazi , apoi mai poate periclita sănătatea şi chiar viaţa celor cari d in bunii credinţei ape· leaza la serviciul sau.

Arhitectura este o arta şi o ştiinfă.

A rta de a cladl train ic şi frumos :

In repaos

Scolpturll de� Spiridon Georgesca

J·, li' :t r l: t d i· · t tm 1 1 1 11 •1 . 1 . t " fi 1}. Jik ei r/olr r, . '-,j d ;l l 1\ 1 1 Lt'!ul litii11t1·;, . ' . . • ' " ,. , I t

gt l . ' " ' ' 7' t i: I C':) /1'1111/1 1 . J\/( 1111/ vcnal a rt· It� 1dt• It li 1 Jlf ·

•

1 Jl l /1 " /11051/l I I J I 1 1 : 1 1 I I I jrn 11/f! 1 • 'JIIItt lln/i ar · 1 ·gi l t· l u i . •

A t l''ilt• l c�J< Î ..,1• I'UI ItJ c; • . , dr:pri l ld I n l t 1 1 tvi a 1 1 i d1• '- l i ·1' ' 1 • • ·> JC I I I 1 de c·xpc n ·n� . i c ·;"l 1 1d ft. . · .

. • . tp 11 :'\ In VI: J ţ; , dt· l t J . t l t - .t.dt I t· t t 1 1 . • . , 1. li mat, Wl l']l11 · 1 1 L de· 1 1 t i.,; 1 1 1 1 . . 1 1 , • I I I oua la , lremurrt 1 , � id1- 1 . -1 1 .., t . ' " f lll : l . da 0 StJfU ţ Îe; .1{1 '';>Î ll\ 1 , j l f i 1 J J J I'(<,(I • tnl l11 '';\li' d i n wr·u, ' i 1 1 1 P,n 1 1

. , · hotar:t-;.tc: <; :t c: IJ f JJ 'il '> a la , ,

idrr C':1 r • pCJ:t l • li a p l i ·ati! . 't�nd ace; te: '!Cru pul t · proft ''> Î I J·

nal de· 1 1 Ina l ti! lt1ora l i tat · , VIJI li r . ..,pc·r tat c · d · ·c · i I t • Jnaţi , : qwi ma rci · puhl i • VOI '>frl r>l p r i 1 1 a 1 1 1 l 'fl:${1!, :1 l''>l ' ş i I I I f t JI I J..,ul '>1\ 1 1 �i In f(JIO�u l j.(c:nc·r:d l lttPrm: l l , d a dcc:> ·!Jl llinde d • rdu 1 1 1 ma­t ·ri dr· arl:t r(Jrnan ·:t :t .

I o n O . Traj:wcacu .

" ' 1 1 1 1 1 1 Jf\1 ' 1 1 19

M I ŞC A R EA A R T I STIC A Şl rar,u l rniln i f •!ft� r i l o r <Hlis­

ticc din luna t r · c ută, d e5tu l de m a r · , a fost int r'o 1 1 a lta m�s J r� 'Stăpân i t d · p ·r on a l i ta t •a u ­nuia d i 1 1 c · i m a i m a r i a rtişti t1 i I I ()Ştr l : Octav Bănci lli .

llnt11•r 11�1 1� m•1n111n�ntul .1\�MI• i l l�rt l " d 1 Ut��r.

.. , •. .

l r t tâi u l stră lu c i t 1ntru păt(Jr a l l u m i i muncitoare d e la o raşe, 111 o p e r • d • a rtă de rnar • v(l loa re , s'a p resc n tat şi de data accflsta

1 1 a eiaşi prepondcr ·nţă, c u a ceiaşi st ră l u c i re a u ne i p · r­sol l a l ită(i vigu roase , ln f icc; t r • d i 1 1 r1p • r ·1 · · x p use.

Cr ·d i n c i ()S l oz i 1 1cc i a rt ist i c e C t l c a r • ş i - r' 1 1 1 • p ut d i n c a p u l

loc u l u i a c t i v itatea, marc i · p i c ·

t or '.yrl l l a v e n i t c u o sc:i e _d e I I O I I Î m i l l \ l l lllle i l t C ile.'(c 1'1 [)!(.: · t u r a i ·, 1n a r · v iaţa fH.l • v , ratli

o . i mţ i puls nd pest • tot.

V i gotl r •a t l l t l l i p ' l t c l , d • m u l ţ r · d u t a b i l , u m şi ă l d u r:t u 1 1 c l

pa lf'l • d • rn 1 1 1 1 1 tot 1 1 l d • I J II

�t scmenca i lustru reprezentant a l p i ct11rci n oastre, insuşiri l · acest ·a i n st i n ct iv • n u sânt în­tr •c ute 1n orice op r� a lu i IHl n ci lă, de câl de forta u n u i d ·sen făr'i sea m ă n , c a şi de p u ­terea c u c a re a rtistu l ş t i e să a rmoniz ·ze totu l l 1 1 com pozit i i ! · sa i · .

Co m p ozit ia est • g · n u 1 ln c a re marc i • a rtist a dat atâtca l u c ră ri d • seamă, 1nbogăţ i n d c o l cţ i i le d · artă ş i ga l ri i lc de p i cturii din ţara n oastră u o p · r • 1 1 • p · r i toare, ş i , fi r ·şte că şi 1n e x poziţ ia a c tuală a avut ·flt ·va pilt lzc i m porta n te ln : tu• lf! Ş g ' I l .