Domnilor profesori,

Viaţa mi-a oferit o mulţime de surprize plăcute, una dintre ele a fost colectivul din care am avut şansa să fac parte, timp de patru ani de zile. Pe drumul formării mele profesionale, dar şi ca om am avut

alături oameni minunaţi şi înţelegători care m-au învăţat şi mi-au dat sfaturi, ce pe viitor vor cântări mai mult decât o definiţie sau o trecătoare formulă. Aceştia sunt profesorii pe care cu regret în suflet

îi părăsesc, pentru ca îmi iau viaţa în propriile mâini, o viaţă construită în urma alegerilor mele fundamentate pe sfaturile lor, căci mi-au fost alături în patru ani de zile mai mult ca proprii

părinţi.Sunt ultimele săptămâni de şcoală… plouă… atât afară cât şi în sufletul meu. Amintirile îmi apar în faţă consecutiv precum un filmuluţ de scurt metraj, cu toate întâmplările frumoase, hazlii dar şi conflictele dintre colegi, de mult… uitate.Orele de română pline de imaginaţie, trăite cu intensitate

în interiorul fiecărui roman,, orele de matematică în care mă chinuiam să învăţ formule şi debusolarea fiecăruia în faţa unui exerci ţiu la tablă ,orele de religie pline de pilde şi sfaturi despre viaţă ce au fost sădite adânc în sufletul meu.În aceste ultime rânduri doresc să mulţumesc tuturor

profesorilor cu care am avut plăcerea să fiu în aceşti ani de liceu şi promit să fiu la fel de conştiincioasă şi munctoare pe viitor.

CU MULT Ă STIM Ă ŞI RESPECT,Sava Madalina

Dear Teachers,

Life has offered me a lot of surprises, one of them was my collective of which I was fortunate to be a part for four years. On the way to my professional training, but also as a person I had met wonderful and understanding people, who taught me and gave me advice, which on the future will weigh more than a fleeting definition or formula. Those are the teachers which I had to leave, with deeply regret in my soul, because I have to take life in my own hands now, a life built after my choices based on their advice and they had been by my side more than own my parents. Here are the last weeks of school ... it’s raining ... both outside and in my soul. Memories are flashing like a short film in my head, with all the beautiful, funny adventures and even the conflicts between colleagues, now long- forgotten. The romanian classes lived with intensity within each novel, the math classes where I was struggling to learn the formulas and the dizziness everyone had in front of a blackboard, religion classes full of examples and advice about life, they are all planted deep in my soul .In these last lines I want to thank all the teachers with whom I had the pleasure to meet in these years of high school and I promise to be as conscientious and hard working in the future as I am now.

Yours faithfully,

Sava Madalina