Vartan Arachelian

SCANTE!A VINE

DE tA MOSCOUA

I

tfr

CUPRINS

Nota autorului................ ............7

ix rn la DUMNEAvoasrn.i.REVOTUTTA $r PERSONAIELE SALE ............................ e

SCANTEIA VINEDE LA MOSCOVA ...............11

Convortirea intti:Europa Liberd sau inamicul

numirul unu.............. ..,.......27

Convorbirea a doua:Daci n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat.........................72

Convorbirea a treia:Istoria unui complot anticeaugist .....................................93

Convorbirea a patra:CAnd incepe si se imprigtie ceafa...... .......122

Convorbirea a cincea:Securitatea qi paternitatea denumirii Frontul

Salvirii Nalionale ....................................155

510 VARIANARACHELIAN

Convorbirea a gasea:

Evanescenla terorismului decembrist .......189

Convorbirea a qaptea:

Eminen{a cenugie a Frontului gi Securitate a.................216

Convorbirea a opta:

Asasin sau erou? .....................24I

Convorbirea a noua:

Durere gi eroism, sau grea{a de dupl victorie....... ........270

Convorbiret a zeceti

CADA sau un personaj colectiv

in ciutarea autorului ........298

Convorbirea a unsprezecea:

S[ fie acesta gustul victoriei!?... ..................326

Convorbirea a douispre zecear

Procesul unui proces de Criciun.. .............356

Convorbirea a treisprezecea:

Puterea qi adevirul, sau cum se face ci: cine

vine la putere intri in conflict cu adev1ru1...............383

Convorbirea a paisprezecea:

Recursul la morali.... ..............415

SCAI\TTEIAVINEDELAMOSCOVA 5II

Convorbirea a cincispre zecetr

Requiem pentru invingitori. .......,..............446

in loc de epilog:

Observa{iile unui istoric

acad. prof. dr. Florin CONSTANTINIU .......................502

scAlrrrra yINEDE LA MOSCOVA

Ce gtim din culisele unde s-a pus la cale ciderea comu-nismului din Rominia? Dar mai intAi ce a fost Revoluliaromini? Ci ea a fogt opera revoltei populare care l-a adus laputere pe Ion lliescu, impreuni cu ciliva dintre cei rimagide cirugi din garda dejisti, marginalizafi de citre NicolaeCeaugescu. Unul dintre ei, care a interpretat o partituri im-portanti atit inainte de decembrie 1989, dar 9i in prime-le siptimdni de dupi luarea puterii, a fost Silviu Brucan.Se qtie ci un nucleu de complotigti s-a constituit in jurulacestuia. Poate de aceea s-a dovedit mai disponibil mirtu-risirilor, sau poate temperamentul slu de autentic gazetarl-a fbcut atit de transParent, spre deosebire de Iliescu, unactivist ermetic, aparatcik suti la sut6, format gi deformatde cerin[ele nomenclaturii comuniste! Si m[ inqel oare inprivinfa caracterului mai sincer al lui Silviu Brucan decital celorlalli complotigti? Nu cred. Poate 9i virsta, negres,it sistatutul pe care a gtiut si qi-l creeze dupd., acela de guru altranzifiei, l-au ftcut mai sincer gi mai onest decit Ion llies-cu. S-a vizut inci din primele luni de dupi luarea puterii citde deosebite aveau si frefoilelor deparcurs. Pe cind Brucans-a sustras repede din lupta politici revenind la vechea saformafie jurnalistici, dar intr-o posturi neobignuitd inciin Rominia pentru consumatorul de gazetirie politici -analist gi comentator -,Ion Iliescu a rimas fidel formalieisale de activist pentru care sinceritatea e printre ultimele

12 VARIANARACHELIANscrupule pe care qi le poate permite un politician. Indife_rent, dupi cum s-a vdzut, de regimul politic in care evo_lueazl; daci cineva ar avea ribdarea si Lunzireascl micaruna din cirfile publicate de Iliescu intr-un sfert de secol _anul gi cartea! - ar constata cI ele sunt gdndite pe convin_gerea ci o schemd mincinoasi repetatd p6ni la satietate vasfirqi prin a se impune ca un adevir posibil! Nu degeabas-a spus cI adevirul se scrie, nu se cunoa$te! ,,Cazul Sil_viu Brucan'e mult mai complex. Ci a supt /a doud maici,cum zicea bitrAnul cronicar, adicl la mai multe serviciisecrete striine, nu incape indoiali. Firi umbrelalor il ter-minau de mult serviciile lui ceaugescu. El s-a lisat umbritdin doui locuri: de la Moscova gi de la Washington. Maiintdi a fost in capitala americani, gi aga cum s_a intdmplatcu delegafii romini plecafi pe qest la Cairo ca si tratezeiegirea Romdniei din rizboi, iar Aliafii i_au ghidonat sIcaute pacea la Kremlin, la Stalin, aga gi acum americaniii-au aritat Risiritul lui Brucan. La Moscova Gorbaciov i_aspus da, dar... Ccau;esc-u lichidat, comunismul niet. Cuflerul siu politic indiscutabil, qi-a dat seama ci nu e deglumit cu reacfia de revolti a mulEimii, adunati spontan infap balconului CC (Comitetului Central) in dupl_amia-zazileide22 decembrie 19g9, apostrofindu_i catlgoric pecei care-i luaseri locul lui Ceaugescu. Vi amintifi

", i_u

strigat mulqimea lui Iliescu atunci cdnd acesta, in av6n_tul lui spre virful puterii, i s-a adresat cl tovard;i? Era lacAteva ore de cind Ceauqescu cunoscuse furia mul$mii!Porunca, scandatl la unison, -fdrd comunigti! _l_o f,con_vins, probabil, pe Brucan si uite dorinfa lui Gorbaciov dea incerca si scoati partidul Comunist din coma in careintrase. Apoi tinerefea sa de la Scinteia, prea incircati de pi-cate, cdnd cerea execu(ii capitale impotriva liderilor par_tidelor democratice, iegifi acum la lumina zilei,l_aficuis_ocoteasci spre societatea civili. (pufini gtiu insi de o pos_turi neobignuiti in care s-a situat Brucan la pu{ini vreme

SCANTEIAVINEDELAMOSCOVA 13

dupi Revolulie. intdmplarea a f[cut s[ fim la sfrrqitul anului1990 in faponia, invitafi de Ministerul de Externe. Eram im-preuni cu Tia $erbinescu qi Radu Budeanu. De la insofitoa-rea noastr6, o romdnci, sedusi gi abandonati de un local-nic, am aflat c|Brucan ne precedase, venind si puni la calede la Tokyo de-o dislocare a lui Kim Ir Sen. Ce credefi ci i-adat prin cap? Redactarea unei scrisori - o copie, probabil,dupi ,,scrisoarea celor gase", epistola compusi impotrivalui Ceaugescu, pe care numai el o semnase! Un Che Gue-vara flri pistol, inarmat doar cu pix gi mirci poqtale, pornitsi-l alunge pe satrapul Coreei de Nord ofensindu-l prin...pogti! De-ar fi reuqit atunci, sigur ci victima ar fi fost uitatide lume pdni acum; Coreea ar fi fost unificati 9i dinastiaKim ar fi fost de mult in istorie tocmai buni de lada ei degunoi!)

Calculele gi misiunea sa iniliali l-au flcut si-l promo-yeze pe Ion lliescu la putere, singurul capabil si conduciprocesul de refofmi gorbaciovisti in Rominia. AEa vedea elviitorul politic al Rominiei - monopartinic -, dar cu un Par-tid Comunist deschis dezbaterilor Ei, implicit, unor curentepro gi contra, ceva ca halimaua din Congresul Poporului de

la Moscova. Poate cu acest scop a qi inventat qi a sponsori-

zat la inceput Grupul pentru Dialog Social. inzestrindu-lcu sediu qi fonduri. Tot el a condus transformarea Frontului

Salvirii Nafionale ln partid politic, incilcAnd promisiunileinifiale, iar la ziarul Scinteia, rebotezat Adevdrul, dupi cein doui numere redacfia incercase busuiocul numind zia-ru' lu' Nea Nicu Scinteia Poporului,l-a adus director peDarie Noviceanu, un furibund inamic al fragilei opozifiianticomuniste. Cam astea au fost antecedentele sale revo-

lulionare inainte de a deveni LLn guru al democraliei dinRominia. E de pomini cum apirea el in somptuoasa sa15 derecepfie de la Intercontinental, la conferin[ele de presl cujurnaliqti din toati lumea! Gardat de iur imprejur de patruhaidamaci in haine militare qi inarmali cu Kalagnicovuri,

14 VARTANARACHELIANpurtdnd pe cap o casci asemeni zidarlor de binale, mic qiindesat, era ca un celebru personaj din desenele animate,Calimero parci-i spunea. Dupi ce ne-a umplut de furiepunindu-ne diagnosticul - cu indulgenfa medicului care avizut multe - ci vom fi stupid people pdnlazi, a pus umirulca Rominia si lase baltl gorbaciovismul gi si aibi parte deo democrafie pluripartinici. E adevirat ci gi Gorbaiiov erape tobogan, cind s-a hotirit si o dea pe dreapta! Se dovedeaincl o datd mai iute la minte decAt pupila sa; in timp ce Iliescuorbeciia clutind sI afle cine define puterea la Moscova, in-tuilia infailibili a rasei l-a ajutat pe Silviu Brucan si puni. co-munismului de stat dtagnosticul de moarte clinici.

Dar si ne intoarcem la disidenla din timpul luiCeauqescu. Ea a inceput inci de la venirea acestuia la pute_re. Aflat in misiune diplomatici in SUA, Silviu Brucan s.aconvins cI ln posibila confruntare militarl victoria nu va fi aMoscovei. Mi-amintesc ctt de surprins am fost, participindca student in an terminal la Filologie, in ianuarie t96S, lao intilnire in sala de consiliu a facultilii, cu ambasadorulnostru rechemat de la ONU. Pe o tabll Brucan a defalcat,mai intdi, pe doui coloane inzestrarea militari a celor douisuperputeri, trecdnd apoi la comentarea seaci, matematicda gurilor de foc. Era nu doar o demonstratie lipsiti completde sos propagandistic, dar qi o dovadi cn, dace in Americase dusese cu ideile pe care le prestase cdndva la Scinteia, seintorcea in Romdnia cu valorile lumii libere. Chiar ne luasecomplici mirturisindu.ne ci,.deqi nu mai era de mult gaze_tar, obsesiile meseriei nuJ plrisiseri; se scula cu roupi"u-r,cap, asculta gtirile la radio gi apoi scria comentarii. Chiardaci nu i le cerea nimeni!, SI-i fi produs morbul gazetdrieianticorpii care l-au ferit mai tArziu de responsabilitililevinovate de care Iliescu nu e inci descircat? Micar juri_dic! Recitesc cele scrise pAni acum gi m6 mir ci, degi i-amcombitut cu vehemen{a timpului isteric in care am triit lainceputul anilor noutrzeci, ajung acum, c6nd Silviu Brucan

SCANTEIAVINEDELAMOSCOVA 15

nu mai e de multi weme printre noi, si-i gisesc merite! $i,colac peste pupizi, dupi douizeci de ani, Ion Iliescu i'afurat meseria de guru. Dar al stdngii; din aceasti pozilieel garartteazi, continui sI garanteze candidatul stdngii laPreqedinfie! Aqa cum avea s[ sprijine Ei candidatura ,,libe-ralului" Crin Antonescu! De aia merg lucrurile cum mergin Rominia!

... In 1988, continuind acroba[ia pe sirml cu auto-ritifile lui Ceauqescu gi mai ales cu temuta Securitate, SilviuBrucan a reuqit si-l picileasci pe Iulian Mad gi si primeascipagaportul pentru a pleca legal la Washington. Poate c|pa-qaportul i s-a dat cu speran{a ci Tovardgul Take, numelelui de ilegalist Ei apelativul colocvial de pe culoarele de laScinteia,va pleca aiurea. Si-qi fi pus Securitatea speranfa ciBrucan va cere azil politic? Sau Ceaugescu nu auzise vorbatovard;ilor mongoli? (Decit si dai duqmanu' afari din iurtica si se p... pe cort, mai bine-l $i cu lucalu-niuntru?!) Aflatla Washington, Silviu Brucan ii va acorda lui Horia Pugcaquun lung interviu pentru Vocea Americii. El avea si fie pre-luat de publicalia Universul (director Aristide Buhoiu) inoctombrie 1988 sub titlul: ,,sPoyEDANIA UNUMCHIM ARXI ST. SI LV I U B RU C AN iN S TATETE U N IT E: CiNC VAface o monografie Silviu Brucan trebuie, neapirat, si par-curgi acest interviul Iati un citat semnificativ: Trebuie sdrecunosc in mod cinstit cd in anii de dupd rdzboi qi eu am

fost lovit de boala sectarismului. Cdnd recitesc unele articolepe care le-am scris atunci md ingrozesc. (...) In strdindtate nuvreau sd critic guvernul romdn, chnd am vrut sd-i spun ceva,am fdcut-o in {ard! Niciun disident romin care inten{ionasi revini acasi n-avea si aibi curajul s[u! Brucan va sfidaautoritilile romAne nu numai din striinitate, dar qi, apoi,din [ari!

PAni atunci, va face vizite succesive la Departamentulde Stat, la Londra, la Foreign Office, gi apoi la Moscova.Cine nu qtia ci pericolul pentru Ceaugescu venea de acolo?

16 VAITTANAIL{CTIELIAN

$i mai ales dupi ce la Kremlin se instalase Gorbaciov, untdnir lider care, degi detesta befiile, se imbita cu ideea cipoate face imposibilul si reformeze comunismul! O vizitila Moscova echivala cu un gest sinucigag. Brucan gi-a asu-mat riscul. Ca qi in primivara anului cdnd in Europa mijeauzofilepi,cii,iati qi acum,la sfAr$itul Rizboiului Rece, soartaRominiei tot la Moscova se decidea. Aceasti certitudine ova avea Brucan dupi intrevederea cu Gorbaciov, care a luatcunogtinli de grupul complotigtilor de la Bucuregti gi ,,afostde acord (cu rdsturnarea lui CeauSescu) cu o singurd con-dilie: sd rdmhnd la putere Partidul Comunisf i E o dovadi inplus ci ,,strategia Sinatra", My way, de care flceau caz con-silierii preqedintelui sovietic, era doar pentru uzul propa-gitului gi ci in niciun caz Kremlinul nu avea si accepte cala Praga, Berlin sau Sofia qlagirul lui Frank Sinatra si fiecdntatldansaf altfel decit rusegte. Iati de ce cred ci aceiacare-l alituri pe Mihail Gorbaciov Papei Ioan paul al Il-lea,lui Lech Walesa qi lui Ronald Regan, galeria de personalitilicare au ficut posibill ciderea comunismului, ar trebui sifie mai prudenfi; naivitatea de care a dat dovadi Gorbaciov,crezdnd ci poate reforma comunismul de stat, nu-i poateconferi statutul de erou, ci mai degrabi, de... ageamiu poli-tic! Spre norocul nostru, Dumnezeu ii luase minfile!

Nu numai in 1988 Mihail Gorbaciov credea ci regimulcomunist poate fi ,,umanizat", dar chiar gi in decembrie1989, la istorica intilnire de la Malta cu George Bush, liderulsovietic dovedise ci n-a iegit din inlepeneala lui de komso-molist! Dar nu iluzia domnului Gorbaciov ne intereseaziaici, ci faptul ci pregedintele Bush, dupi ce-i va aminti luiGorbaciov, la intilnirea din 2 decembrie de pe vasul Ma-xim Gorki, cd ,,Afi observat cd in timpul schimbdrilor dinEuropa de Est, Statele Unite n-au fdcut declara{ii arogante,care ar fi putut aduce prejudicii tlniunii Swietice!'l a doua zipe 3 decembrie, el va reformula - mai explicit - rolul pe careWashingtonul il conferi Moscovei in gestionarea schimblrilor

SCANTEIAVINE DE LAMOSCOVA 17

din zonaei de influenld: ,,Doresc sd accentuez tn m'od deose-

bit cd dumneavoastrd sunteli catalizatorul schimbdrilor din

Europa, care sunt constructiYe".

Gorbaciov avea gi pani atunci suficiente dovezi ci Bushnu se amesteca in treburile Estului. Printre ele se afla, in-discutabil, gi ghidonarea spre Moscova a gefului disidenfi-

lor comunigti de la Bucuregti, Silviu Brucan. Atitudineapregedintelui american se explici atit prin dorinla de a nuingreuna pozi{ia de acasi a lui Gorbaciov - din ce in ce maicontestati -, cdt gi, in egal6 mflsuri, prin expertiza pe careUniunea Sovietici o avea qi o dovedise deja in schimbdri-le la virf din sistemul comunist. ,,Rebela Romdnie" ince-tase de mult si mai intereseze Statele Unite. $i chiar dacin-ar fi fost aga, Bush gtia foarte bine ci propriile servicii nupot concura cu cele sovietice, chiar qi in cazul Romdniei de

unde acestea fuseseri ostracizatel Cunoqtea insuccesul pe

care GRU, serviciul secret al Armatei Sovietice, il inregis-trase in 1983 prin puciul instrumentat qi conspirat de cili-va generali romini de a-l lnlitura pe Ceaugescu. Cu atdtmai minufios va fi pregititi revanqa serviciilor secrete laBucuregti! Acum, in decembrie 1989, nu mai era un secretpentru nimeni ci schimbirile produse deja in conducerilecomuniste - precedate de vizitele lui Gorbaciov - fuseseriminu[ios puse la Punct qi efectuate sub conducerea agen-

turilor sovietice. Bush, ca orice lider de fari democratici,iubea democra[ia, dar asta nu-l ftcea mai pufin gelos pe li-derii sovietici care nu depind de votul alegitorilor, n-au in

coaste o opozilie structurati legal qi, ln plus, sunt liberi siintervini in lirile pe care le controleazl, si le schimbe lide-rii, combinAnd ciile politice cu cele conspiralioniste, atunci

cind cer interesele ProPrii.Dependente economic, dar qi militar, legate prin cor-

donul ombilical de Moscola, conducerile {6rilor comunis-

te continuau si exerseze mimetismul fali de URSS, chiardacl era depiqiti perioada cind, daci ploua in Pia{a Roqie'

18 VARTANAIL{CHELIANconducitorii bulgari deschideau umbrela la Sofia. Degieram in 1989, octogenarul lider comunist bulgar |ivkov,trlind de mult in trecut, a crentt ci va fi suficient, ca pevremea lui Stalin sau Brejnev, si adopte limbajul reformistal lui Gorbaciov pentru a nu fi descilecat. N-avea si fie aga;noul lidet continudnd si creadl in utopia reformirii, aveasi respingi onctuoasa subordonare a lui |ivkov, incura-jdnd ,junii bulgari" si.l mazileasci pe grddinarul lagiru-lui, care incercase sI-i vindi Moscovei castravefi veqtejifidrept trufandale. Felul in care va fi pus pe frrag |ivkov aveasiJ convingi pe Ceaugescu de faptul ci n-are nicio cale denegociere cu Gorbaciov. ,,Scdnteia" care a produs schimba_rea la Sofia s-a chemat Mladenov, un om de paie al Krem-linului. Va putea produce egalonul superior de la Bucuregtiun erzatz al siu, al Conducdtorului? Se va vedea ci aceastiintrebare il obseda pe Ceaugescu, atunci cAnd, mimind oiegire spectaculoasi din sala de unde dispecera potolirearevoltei din stradi, va incerca si forleze ieqirea la vedere aUzurpatorului.Dupitcum se gtie, n-a decart4t nimeni; dim-potrivi, Ceaugescu a fost rugat si revini. Altfel, probabil,am mai fi luat cunogtinfi gi de o alti ,,sinucidere..!

Indiscutabil ci qi Rominia figura in figierele serviciilorsecrete moscovite cu o distribulie av6nd un grad de pro_babilitate diferit de celelalte [iri, deoarece veleitiqile la co_manda Romdniei erau inibugite din fagi, iar Ceauqescu nuimpirlea autoritatea decdt cu sofia. Atdt de prepuelnic de_venise Conducltorul in relafiile cu Moscova incdt redusesela minimum contactele, iar cei din anturajul lui, autorizalisi intilneasci omologii sovietici, se numdrau pe degete;seleclionafi in funcfie- de fidelitate, erau gi incadraEi strict,securistic, interzicAndu-li-se intdlniri ftri martori. Totugi,degi visa la inchiderea etangi a Romdniei, ca gi cum lara ar fio cutie de conserve, era constrins si aprobe contacte cu so_vieticii. Mai ales pe probleme militare, unde intAlnirile dincadrul Tiatatului de la Varqovia erau obligatorii. Dar cine-i

SCANTEIAVINE DE LAMOSCOVA 19

putea garanta ci generalul Stinculescu, bunioari, intimal clubului select al negulitorilor de arme, nu are qi intdl-niri neautorizate? Inclusiv cu sovieticii. Se gtia de pilaniaserviciilor secrete cehoslovace care se confesaseri in timpulPrimdverii de la Praga unor kaghebigti veni[i in Cehoslo-vacia ca turigti sau ziariqti occidentali, ludndu-i drept ad-versari ai Moscovei. Da, un alt alibi pentru contacte oculteale militarilor romini cu serviciile secrete moscovite puteafi clubul - extrem de sever selec[ionat - al participan{ilorla comerlul cu arme; dupi URSS gi Cehoslovacia, Rominiaera al treilea exportator de arme din Est gi al nouilea dinlume. Probabil c[ una sau chiar ambele canale au fost fruc-tificate de cltre Moscova din moment ce in februarie 1990,intr-o emisiune tv sovietic[, geful Direcliei de informaliiexterne din KGB, generalul Leonid Scerbaqin, citat de citreagenfia sovieticl de qtiri, declara: ,,Noi am Putut prevedeatoate componentele care au generat (...) criza din Romdnia

Si am putut prevedea ceea ce s-a intdmplat in Germania".Faptul ,,cd evenirnentele din Romdnia n-au constituit o sur-prizd" nu ne miri, insl nu qtim care sunt componentele ceau putut fi previLzute ,de serviciile secrete sovietice". Fuga cuajutorul unui comando a Nadiei Comdneci chiar in timpulintAlnirii Bush-Gorbaciov de la Malta? Spectacolul oferitde Mililie cu arestarea pastorului Tok6s la Timiqoara undedoar Televiziunea lipsea pentru ca totul si pari ci RomAniaera, cel pufin in privin[a arestirilor, o societate deschisd?Despirlirea cuplului Ceauqescu pentru vizita lui Nicolae laTeheran, ca s[ i se tragi mai ugor cuplului dictatorial covorulde sub picioare? Programarea mitingului din 21 decembriecare a echivalat cu impingerea Ceauqegtilor pe toboganulistoriei? Tot o componenti poate fi qi mitingul avortatdin 22 decembrie dimineafal prin complicitatea redaclieide politici interni a TVR; condusi de Brateg? Desigur ciafirmafia generalului sovietic e esenfiali, dar ea - normal - eevaziyi. Nu-i poli cere unui demnitar rus, care are in spate

20 VARTANARACHELIANo tradifie seculare de tiinuire a inten{iilor, ceea ce n-amreugit si facem mlcar cu un novice in serviciile secrete - cumse liuda domnul Migureanu ci e, plitit din bani romd-neqti -, si pronunfe cuvintul care spune adevirul despreculisele Revolu{iei!

Pini una, alta, scriam intr-o revisti de istorie la ani-versarea/comemorarea unui deceniu de la evenimente, cie folositor si apellm la situa{ii similare celei din Romi-nia. Mi refeream la dezviluirile ftcute despre implica-rea serviciilor secrete moscovite in ceea ce - spre noroculpraghezilor - avea sL fie revolu[ia de catifea. Miercuri, 30mai 1990, extrem de scrupulosul canal de televiziune BBCavea si difuzeze un documentar despre complotul pus lacale de KGB. Serviciile secrete sovietice, lmpreuni cu celecehoslovace, puseseri la cale scenariul inlocuirii echipeiconservatoare cu una gorbaciovisti. Pentru aceasta, Militiaa primit ordin si reprime cuviolen{i manifestalia &n 17 no-iembrie 1989. $i Mili[ia s-a conformat; peste cinci sute derinili au fost inregistrali in acea zi. Printre ei, gi un mort. Untinit Martin Smidt, student la Facultatea de Matematici qiFizicir. Acoperit cu o pituri, cadawul a fost transportat cu oambulan(i. Cdnd manifestanfii, adunafi in Piafa Wenceslaspentru a comemora 50 de ani de la asasinarea altui studentde citre trupele germane de ocupafie in timpul cel de-alDoilea Rlzboi Mondial, au aflat de la o tAniri femeie cia fost omorit un student in ambuscada cu Mililia, emofiamulgmii a devenit explozivi. Unul dintre semnatarii cele-brului Manifest 77, informat de tdnira femeie, a acuzatputerea condusd' de conservatorii ]akeq gi Miroslav Stepanci trage in propriul po.por. Ancheta des{Iqurati a demon-strat ci adeviratul Martin Smidt, intr-adevir student,lipseadin Praga in aceeagi zi, gi a fost substituit de Ludek Zivak,locotenent de mililie, pus sd joace rolul unui... mort, inincercarea de a destabiliza situa[ia. Documentarul BBC ademonstrat, punct cu punct, sprijinindu-se pe cercetirile unei

SCANTEIAVINEDELAMOSCOVA 2I

comisii parlamentare pragheze, planul elaborat de qefulpoli$ei politice cehoslovace, generalul Alois Lorencz, im-preuni cu generalul Victor Gruqco, unul dintre adjunc{iiKGB-ului.

Destabilizarea urmiriti de cei doi ar fi avut ca efectaducerea la putere aLui Zdenek Mlynar, un disident refu-giat la Viena. Planurile generalilor din serviciile secrete aufost dejucate de un... locotenent, care a denun{at la televi-ziune rolul ce i se rezervase de citre qefii sii. De remarcatin scenariul de la Praga e gi faptul ci Mililia, dupl primareaclie de reprimare violenti a demonstranfilor, a plrisitsubit scena, lisind institu[iile Puterii in voia mulgmii. $iinci un fapt relevant pentru ceea ce - probabil - s-a intdm-plat gi la Bucuregti e ci ofilerii Spetsnaz, serviciu special iniliat de Stalin pentru pedepsirea, prin lichidare, a ofilerilordezertori gi destinat apoi, in anii postbelici, instrumentiriiloviturilor de stat in striinitate, au pdLrlsit discret - tot agacum qi veniserl, la bordul unor avioane sovietice - Praga,oragul in care reyolu{ia de catifea..' fusese implementati.Tot pe fondul unei uriage revolte populare! Au existat astfel

de proiecte la Timiqoara sau Bucuregti? Greu de spus, deqi

faptele nu par a fi coincidenle intAmplitoare. Cum nu poa-

te fi intimplitor nici faptul ci prima intervenlie televizatia echipei ciqtigitoare a fost jurlmAntul de credingi fafd de

,,idealurile intinate ale comunismului". ,,Ca sd fiu cinstit - nedeclara Silviu Brucan - un timp am fost Si eu gorbaciovist.De fapt, dacd analizdm suisoarea celor ;ase, ea este pdtrun-

sd de spiritul gorbaciovist. Evenimentele din decembrie aurdsturnat complet datele problemei, atunci mi-am dat seama

cd avem de-aface cu o revolu{ienunumai anti-ceau;istd, ci;ianti-comunistd. Cd trebuie sd schimbdm cu 180 de grade to-

tut. $i aici am avut primele ciocniri cu lliescu, 9i am ince-put sd-mi dau seama cd solu{ia Frontului Salvdrii Nafionale,

adicd o solufie de centru-stdnga, nu este potrivitd."