Anul al 100-lea Nr. 18 NUMĂRUL 2 U i Braşov Joi 4 Martie 1937

6 f l Z E T f l « S I É N I E I

Semnul electoral al

»Frontului Roir ânesc*

M D AC ŢIA ţi ADMINISTBAŢIA SBAŞOV, STRADA LUNGA Nr. 5.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Psfitru streinătate 500 lei. Pentru autorităţi, iBstiluţii şi

întreprinderi B00 lei Anunţuri, reclame, după tavif

JH. S. Regele despre agricultureCuvântarea Suveranului la congresul agricol.

Domnilor,

Am saiulat cu o vie bucurie Iniţiativa de a se întruni din nou acesl congres al agrono­milor; dar bucuria Mea a fost mult mei vie în clipa în care am priceput, că ace^t congres nu este un simplu congres al unor profesionişti ai agriculturii, ci este o colaborare a tuturor elementelor, care eu la inimă şi au interes ca această ramură, cea mai importantă a econo­miei naţionale, să se dezvolte pe un teren sănălos şi mai ales pe un teren productiv. (Aplauze).

Agricultura, despre care a da* venit o lozincă ia noi să se spună că este ocupaţiunea prin­cipală a Românilor — am spus-o şi Eu — din nenorocire, dacă este ocupaţiunea ‘manuală prin­cipală a Românului, nu este tot­deauna şi ocupaţiunea lui min­tală.

Acest congres are tocmai a- cest scop, de a face ca toţi să se gândească şi să-şi unifice sufletele pentru progresul stă­ruitor al acestei romuri a eco­nomiei naţionale.

Agricultura nu trebue să fie privilegiul unei caste sau al u- nei clase; agricultura trebue să fie, la noi în ţară, colaborarea strânsă şi inimoasă a tuturor factorilor de producţiune şi a tuturor îndrumătorilor.

Nu vreau, spunând acestea, să diminuez importanta celor­lalţi factori de economie. Sunt Industrii, cari sunt neapărat ne­cesare pentru viaţa şi chiar pentru apărarea acestei teri, — şi această apărare este şi a agriculturii, căci este apărarea solului românesc.

Mă bucură colaborarea de aci, fiir.dcă sper să văd, că din dezbaterile Domniilor Voastre, nu vor eşi hotărîri teoretice, ci ▼or eşi hotărîri practice.

In anii din urmă, de când a Început să pătrundă ceva mai mult în sufletul fiecăruia rece* site te a sporirii produc)iunii a* griculturii noastre, au început să mişune fel de tel de teorii,— teorii frumoase, teorii aduse unele de peste graniţe, altele născute în tara noastră, dar cari lot teorii au rămas. Ceeace fre- bue să facem este ca aceste teorii să iasă din cadrul spe­culaţi unilor minte le şi să intre ca o sămânţă în brazda pă­mântului.

Una din problemele de căpe­tenie este sporirea cantitatiuă şi calitotioă a producţiunii noas­tre agricole.

îndrăznesc, în fata cama- ra z ilo r agricu ltori, să spun efi este o ruşine a tării noas­tre faptul că la hectar, n o i suntem ţara agrico lă care p iod u cem cel mai puţin şi fie cea mai slabă calitate. A ci, Intre noi, avem dreptul şi datoria de a spune ade­vărul.

D eaceea, lucrările Dom nii* lor V castre trebue să lindă, în prim ul iâ r d spre r id ică ­r i a aceste i prcducţiuni, atât

din punct de ved ere al ca li­tăţii. cât şi al cantităţii.

In această privinţă, se cere sfrânsa colaborare a elemente* lor de ştiinţă, intelectuale, dar şi a elementelor de brate; cari să ducă la executiune în mod real şi practic, cele ce se în* vată pe băncile şcoelei.

In al doilea rând — şi acesta este un punct la care fin foarte mult — este chestiunea învăţă­mântului.

Felul în care a fost priceput până acum la noi învăţământul agricol, cred, că a fost complet fals. Să Mă erte d-nii ingineri agronomi că spun acest lucru tocmai în congresul lor.

învăţământul agrico l, după M ine, nu are scopu l de a p roduce agronom i, c i de a p roduce agricu ltori. Ş i este trist de a vedea, că din nu­mărul c e lo r cari urm ează cursurile ş coa le lo r m edii şi su perioare de agricultură dela no i din ţară, nu vo r să iasă decât funcţionari şi că nu urm ează aceste cursuri acei cari ar trebui să aibă m ai mult la inimă — şi am putea zice, ş i la pungă —

dezvo ltarea agricu lturii noas­tre. (Aplauze puternice).

Am nădejdea, că în această caldă colaborare, care trebue să existe în acest congres, o mulţime din aceste probleme vor putea fi puse la punct şi că, prin bunăvoinţa şi dragostea pe care fiecare dintre Domniile Voastre trebue s’o aibă pentru propăşirea ramurii cere vă inte­resează în deosebi, prin dez­voltarea raţională şi hotărîtoare a agriculturii ţării româneşti, se va ajunge la propăşirea întregii ţări. (Aplauze).

Problema aceasta M’a pasio­nat pe Mine de ani de zile şi, pe cât am putut, am dat tot­deauna sprijinul Meu agricul­turii româneşti.

In fata agricu ltorilor, adu­naţi astăzi aci, îm i iau din nou angajamentul, de a sta de veghe ca această ramură a econ om ie i nationale, ra­mură de căpeten ie a propă­ş ir ii fării, să se îndrepte spre ca lea cea bună printr’un p rogres vădit şi real.

C er, deci, tuturor c e lo r întruniţi în acest congres, să aibă în credere în M ine şi să-M i dea ce l mai neprecu­peţit concurs, pentru aduce­rea la îndep lin ire a acestui deziderat, care trebue să fie un deziderat cald şi impe­r io s al tuturor Rom ânilor.

Datoria muncitorilor româniAvem un minister al muncii,

dar n’avem protecţia muncitoru­lui român. Acest muncitor e lă­sat pe mâna tuturor străinilor, cari îl jefuesc pur şi simplu, îi fură munca făcută cu trudă. Şi în timp ce muncitorul român trăeşte mai rău ca un câine hu­lit, străinul e plătit împărăteşte, are casa lui, mesa lui, ba şi destule economii pentru zile grele, Aşa se poartă patronii marilor şi micilor întreprinderi dela noi, când sunt străini de sufletul neamului românesc* Aşa îşi facă la noi în ţară milioane nenumărate, ca apoi să între­buinţeze eurul ăsta, tot contra noastră.

Dar mai sunt patroni, cari nici nu vor să primească în între­prinderile lor muncitori români. Adică, primesc doi, trei, ca mă­turători şi servitori, ca să nu fie în conflict cu legea care „pro­tejează“ munca naţionelă. Mai mulţi nu primesc, aşa că vedem cu durere în suflet cum braţe româneşti, ieşite din glia acestui scump pământ, se ofilesc cerşind ejutoere şi căutând locuri cât de mizerabil plătite. Aşa ni se degenereeză neamul, eşa se co­boară munca sfântă şi cinstită la cel mai josnic nivel. Aşa ne tratează străinii ejunşi mari şi tari ia noi în ţara, pe spinarea noastră.

Deaceia , a sosit ceasul ca toţi muncii or ii români să ivpă jugul străinilor Şi aceasta nu se face plângând şi văetând ca babele neputincioase. Ci, scăparea de tiian ia străinului şi p regăti­rea unei v ie fi mai bune, se face alăturându-se, în treaga m uncitorim e, Rom ânilor cari

luptă din toate puterile pen­tru scoaterea Ţării din ghia- re le străinilor. Adică : mun­citorii români din orice întreprin­deri să se unească pentru binele lor şi să vină în rândurile bărbaţilor cari luptă pentru Rom ânia Rom ânilor. Aceşti muncitori trebue să ştie azi, că numai dacă se mişcă spre rân­durile Românilor adevăraţi, nu­mai dacă luptă alături de aceştia pentru curăţirea pământului de străini, vor avea zile mai bune.

Nu mai e timp de aşteptat. Nu mei pot aştepta muncitorii români fă le dea străinul o a- merâtă bucată de pâine, Nu trebue să mai aştepte, că orice aşteptare va aduce muncitorimii române numai pagubă şi foame. Conducătorii adevăraţi ai ro­mânismului îi vor primi cu bra­ţele deschise şi îi vor îndruma pe calea binelui lor.

Muncitorii români cari nu*şi înţeleg interesul aceste, cari nu vin azi cât mai de grabă în lupta aceasta pentru mântuirea neamului, vor evea mâine şi mai multe suferinţe şi mai multe ne­ajunsuri. Să nu uite aceste ede- văruri. Ven irea lo r în m ijlocu l luptătorilor pentru dreptatea rom ânească le va aduce lo ­cul s igu r de muncă rom â­nească, deci garenţia pâinei româneşti, gerenţia viitorului pen­tru ei şi urmaşii lor. Deci fără în târziere : la luptă românea­scă alôturi de întregul neam rcmâmsc.

Ioan C. D ogaru .

Legătura între generaţii este chezăşia ce consolidare şi propăşire a neamului.

Oamenii sunt trecători, faptele lor chiar sunt trecătoare, iar gândirea lor rămâne veşnic ca o pe­cete a timpurilor.

M. S. Regele Carol II.

Al XIII-Iea congres agricolîn ţara Româneasca

In prezenta M. Sale Regelui s’a deschis Duminecă, îa amfi­teatrul »Academiei de înalte sudll comerciale* din Bucureşt*, al XIIMea congres egrico1, or genizat sub auspiciile »Socie­tăţii inginerilor egronoml din România*.

Au fost întruniţi şi şi au spus cuvântul cu acest prilej, expo neri fii autorizaţi ai pugărlmii noastre întreg’, desbătând as pectele şi nevoile mai Impor­tante ele problemei egri culturii.

Prezenta M. Sale Regelui la ecest congres, la care pe iângS ministrul egriculturil au luat cu vântul şi o mulţime de alfl re prezen'enţi ai vieţii pgricole.es plică pe deplin Isporfatţa deo se bit ă ce trebue să se dea acestei ramuri de viată, care formează ocupaţiunea principală a populaţiei ţării nocsire.

In vorbirea Sa, Suveranul a arătat calea greşită, pe c^re a fost îndrumată până acum agri­cultura tării noastre, exprimfin- du şl speranţa că desbelcrile congresului vor duce la desvol- terea r a {ionelă şi hotărâtoere a agriculturii tării româneşti, prin care se va e junge la propăşirea întregel ţăr.

In acest scop au fast luate în discute şi desbituie pe lerg problemele, cari poi aduce o îndreptare a vieţii agricole ia tara noastră : technica agricolă, valorificarea producţiei egHcole şi organizarea şi îndrumarea agriculturii, — probleme de la- dreptare simţite şi espnmate chiar de M Sa în discursul ro a*iii la acest congre», (in alia parte a zierului publicăm discursul M„ Seie Regelui).

Se face lumină

Despre revizionismul maghiarUn prof. univ. maghiar condamnă acţiunea revizionistă

Budapesta (Ceps). S;tu*ţia din Ungaria e aşa de grea încât re­percusiunile ei se simt şi în tabăra revizioniştilor, a căror ec* ţiune a început de mult să pă­gubească opera de pacificare a guvernului. Z'lele trecute profe­sorul losef Gelei dela Srgedif», a luat taurul de coarne, spur ând adevărul.

Profesorul nughiar a publicat ?n zierul budepest n »Magyars ág* un articol în, cere erată că mi* noritatea me^heră de peste ho* tare, mai ales ungi rii din Tran­silvanie, au cerut celor dela Bu­dapesta să înceteze cu campa* nia revizionistă, deoerece acţi­unea e ceasta nu e în folosul nimănui. Ungaria va trebui să fie prudentă în acţiunile saie fejă de statele vecine. Minori* tatea ungară din jurul statului meghiar, are destule griji şi fără it terve njia necorccifă a Buda pestei. Profesorul Celei spune textual : » Politica oficială ma­ghiară cr f i făcut mai bine să tocă“.

Prof. Gelel mai arată că po* litica ungară dela Geneva, cere s’a tot plâns cont'nuu de perse­cuţiile vecinilor, a fost făcută fără nici un rest. Pe de altă perte şi*a cultivat neînţelegerea sa în chcsiiunile revizioniste. Gelel condemnă felul în care eu reacţionat maghiarii fe|ă de ultimul discurs al d-lui Mussolin*, de la Mlleno şi feţă de decis* rafiile lordului Eden, ambele privitoare la problema revizioni­stă. Răul cel mare îşi are ori­gina în faptul că guvernul Go* emboes imediat după venirea la putere şi a înscris In pregrem revizuirea tratatului de la Tria- ton. «Totul s’ar fi puht realiza piinir’o tăcere seu aştepte re în ţeleeptă,*— scrie Geleî,

Profesorul de la Seghcdln cere ca Ucgaria să nu facă greutăţi statelor vecine, mai a-es R o­

mâniei. Autorul maghiar declară că strigătul revizionist al Un» gariei înfrânge tér ia statelcr vecine de a lupta contra comu­nismului şi are rezultate rele mai ales în România,

Constatările acestui profesor eu dc svăluit realitatea cere carac­terizează Ungaria l e azi. Fără îndoială că Budapesta revizio- nistă ajută la tulbirarea si l na­ţiei Internaţionele. Se pune în imposibilitate colaborare^ state­lor şi se înrăutăţeşte situaţia economică. Realitatea aceesta e escunsă de minciuni’e Unga­riei, care strigă că stâtde vccine au fo it inundate de bolşevism.

La Budapesta se spune că articolul pref. Gelei a provocat temeri in cercurile itelofile. Până accm nici un publicist meghiar n'a lămurit în acest fel discursul Ducelui, de la Milano. Şi faptul e cu etât mai interesant cu cât ziarul »Magyarság* vorbeşte în numele dreptei, ecuzetă de ger- mencflism.

P ro tecţia muncii nationale. Comisia pentru protecţia murcif nationale a început să centrali­zeze teblourile trimise de in* spectoratele celor Í2 reg’uni In­dustriale relative la utilizarea personelulti ronânesc în toete întreprinde r le comerciale şi in­dustriale din tară.

După datele culese sunt peste 270 mii de întreprinderi cari vor fi verificate spre a se vedea cum eu aplicat legea pentru întrebu­inţarea personaluiui românesc.

Prelu ngirea depunerii de* c lara fiilo r de im punere. 1ermi nul pentru depw erea deda raţiiler de impunere pentru unui 1937—1938, care expiră con■ form ultimelor dispozifiuni ale ministerului de finanţe la 31 Martie, va f i prelungit încă ca15 zile.

Pagina % OAZBTA TRANSILVANIEI Nr. 18 - i* 5 f

Din împărăţia satanei iudaice — ^ % Rostul femeii

în m işcarea naţionalistăIn ultimui t’mp bolşevicii ruşi

şl tovarăşii lor din Europă răs­pândesc cu insistentă svonul, că în Rusia Soviet'cS a încetat prlgoena contra reiglef, că slu­jitorii cultului religios nu mei sunt urmăriţi ş! nici biserici nu se mal închid etc... Dar se naşte o întrebare : côte biserici au mai rămas în f intă netrans formate în cinematcg afe. cefe nele, magazii şi grajduri ? I.« Se mai vorbeşte de «renumita* con* stitufie nouă sovietică a lui Sta­lin, care * garantează* libertatea cultului religios,,.

Muifi neivî nu vor s l înţeleagă nici azî, că ia iude o comuniştii din U R. S S. vorbele nu cu- rcspund cu faptele lor. Nici ru s'a potolit încă sgomotul ce au fScut Sovietele ruseşti prin presă şi prin radio despre tot felul de „libertăţi,* între csre şi „liberta- tea* cultului rel g os, acordate de noua constituţie a Iu! Stalin, cônd s’a şi dat ordinul .de Ko* minte'n pentru organizarea con* greşului mondial ateist la Mos- covs, In cursul lunei Februarie, pentru care au şi fost invitaţi reprt z?ntanţfi a 45 state,

IudrO>comun!şti nu vor să lase tn pace această rază de lumină, cum este ortodoxig grsţie că* reia s’a întărit şi s’a menţinut de atâtea veacuri Rusia prevo* slavniiă de odinioară şi sub aripei a căreia s’a creîat acea autoritate puternica, care a ocro­tit toite cultele religioase pâsă la izbucnirea revoluţiei bolşe­vice. De aci şi ura înverşunată a iudaismului faţă de ortodoxie în special.

Congresul ateiştilor de te M 3* scova are de scop, ca într’un cadru mondial, sâ elsboreze măsuri eficace pentru combate* rca religiei. Nu*ii este suficient batjocurirea re l/g ei în Rusia so­vietică şl îa Spania, ei vor să se lupte cu religiile creştine din fostă iumes. Acesta este scopul congresului ateifiilor dela Mos*

C0V8. In tendinţele lor diabolice ateiştii ludaizajl vor să scoată din oameni totul ce este mai omeno*, ca să*i poată exploata pe urmă ca pe nişte obiecte fără sufet şi fără frica lui Dumnezeu.

Iudeo-comuniştii ştiu foarte bl ne, că creştinismul şi mal ales ortodoxismul este un ultim rea* zem al omeniréi contimporane, contra căruia s’a şl constituit conspirafia roşie mondială. Fa- bricanţii revoluţiilor cunosc prea bine istoria şl nu pot să uite, că tocmai pe baza creştinătăţii s’a clădit cultura contimporană cu recunoaşterea libertăţilor o meneşti şi cu negarea oricărei exploatări neomenoase. Kogano vicii şi neamul lor vor cu orice preţ sS sugrume această veşnică piedică a revoluţiei.

Dar nu numai creştinătatea este ameninţată de iudeo comu­nişti, ei au declarat război şi tuturor celorlalte religii.

Cine poate să mai creadă în cuvântul comuniştilor şi în litera »legilor* sovietice? In decursul enuiui trecut când „iubitul* şi „genialul* condu :ător al m?se* lor, tovarăşul Stslfn, s'a străduit să elaboreze „noua constituţie sovietică* ca să fericească po* porul rusesc cu tot falul de „ l i ­bertăţi,* între care şi libertatea cultului religios, guvernul sovie» tic a recurs la următoarele acte de vandalism faţă de biserica creştină :

In oraşul Novgorod au fost distruse prin explozie catedrei a oraşului şi o biserică catolică şl fn tot oraşul r/a mei rămas nici o biserică creştină ; In o- raşul J iomir a rămas desch’să numai biserica d n cimitir ; în oraşul Blago rescesk a fost în chilă ultima biserică (catedrala oraşului) şi transformată îa ci* ffiemetograf ; în Volcian'k (ângă Harco1») a fost închisă ultimi biserică. Astfel s'ar putea nu­miră sute şi mii de biserici îa*

chtse şl transformate tn (Impui din urmă în cinematografe, lo* caluHI de petrecere, magazii şl grajduri.

In lagărul de concentrare pen­tru munca forţată din Bamlag (Siberia de răsărit) au fost In­ternaţi peste 500 de preo|i or- todoxş*. Din 200 de preofi pro* testanţl au rămas, în Iunie 1936, numai 8. In anul 1933 ei au mal fost tn număr de 40, în 1935 s’au redus la 14 şi în 1936 au rămas opt. In 1936 a fost ares­tat la Odesa ultimul opiscop catolic Li mir Pomino

In multe cazuri, închizând bi­serici, bolşevicii au căutat să-şi bală foc de sfintei? locaşuri, transformftndu le în închisori, grajduri, cinematografe, dancin* g ir i şi chiar îa closete publice. ; Această din urmă soartă au | avut o ceoeia Sf T hon dela Ar bat din Moscova şi biserca ve­che Sf. Viasie din oraşul Iarc- siavli.

Toate aceste nelegiuiri s’au petrecut în tm?u\ când de ochii lumii, dictatorul roşu Stelln a lucrat la desăvârşirea *constitu- tiei* sovietice cu toate „libertă­ţile* msi sus amintite.

Acuma, când sub oblăduirea autorităţilor sovift;ce, s’a con­vocat congresul ateiştilor I \ Mos cova pentru a elabora rrăsur le de luptă contra reîig’el îa ce­drul univers J, se poet ' to g e o concluzie justă asupra scopuri­lor urmărite de consp raţia iu- deo-comunistă Ricmd aiă şi asu­pra valoarei „libertăţilor* din Ualunea Sovietică.

A sos’t timpul cân i foţi ere* dindoşi; creştini trebue să se deştepta din somnul letargic de până ecum şl să pornească ia luptă in contra antichristu’ui, care ameninţă cu distrugerea celui msi bon şi scump ideal al ro - ; stru : re Igla pe c> re em n oş­tenii o dela strămoşii noştri.

Justin 1, Stan

A l 121ea iâ rg internaţional dela Salon ic se va d«schi ie la 5 Septembrie f i va dura pâna ia 26 Septemvrie a c,

mSÊÊÊt ■ —a— i— büjiiiii i—iilm

La cercul de studii al „Fron­tului Românesc“ din Cap-tală d ns Smaralda Tăslăuanu a ţinut zilele trecute o interesantă con­ferinţă despre „Rostul femeii în mişcarea naţionalistă *

Mişcarea naţionalist! — a spus d-sa, — este reacţlunea spontană a poporului românesc împotriva atentatului pregătit de mii de ani de străinii cari vor să ne ro­bească definita, după ce ne vor fi captat toate bogăţiile, după ce ne vor f otrăvit sufletul, ne vor fi fals’ficat mentalitatea, istovin du ne apoi printr’un război civil, datorit ideilor comuniste infiltrate tot de ei.

Dacă în desrobirea economică ce se va înfăptui prin legi, ea are un rol mai puţin important, în reînvierea morală şi’n creia- rea unei noi menf jlitâfi, Jemeia are un ro l couâ'şitor. Na se poate înfăptui operă temeinică în această direcţie firă pârtiei* parca ei conştientă.

D*sa a arătat opoi îndatoririle ce şi le asumi femeia î i pro­tecţia negoţului române s?, in asistenţa socială, în combaterea Itxilu i exagerat, propovăduindo întoarcere spre gospodărie şi mai multă grija de naîsliMe.

Mai vorb»şie despre roiul fe­meii în literatură şi arta şi ana­lizează directivele ce frebue să ie urmeze în ro'ul cel m*i im­portant al *! da educatoare a noilor generalii, tn care t?€bue ; se sădească dregistea fatistică j de n^am, credinţi &irărooşees-§, ®

cultul familiei, el onoare! şi • muncii.

La sfârşit a făcut o enalizi între rostul femeii în mişcares femin'stă şi m'şcarea naţiona­listă.

D l prof. univ. Dr, Jianu, pre­şedintele Cercului de st idii, a mu'ţumit conferenţiarei pentru interesanta expunere insistând asupra rolului important el fe­meii române în mişcarea naţio­nalistă.

D l C. Anghelescu, preşedin­tele organizaţiei Capitalei, a o- magiat deasemene» pe distinsa co ferenţieră spunând între al­fele :

Nii am chemat pe f?me! In „Frontul Românesc* spre a spori numărul voturilor noastre, ci pe&tru ca naţia întreagă să sim­tă că baza hotei nafonale it« cepe dela familie şi baza fa • miliei este fsmeia, care în ace- , i^ş timp reprezintă şi p? ade~ văreti păstrătoare a tezaurului de tradijte şi credinţă slrăito şeescă.

Pentru operaţiun ile de r e ­crutare ale c lasei 1938 au fos! nu itfţi preşedinţii consiliilor de rgerut ire şi înlocuitorii aces­tor?. La Consi/iu! de recrutare Braşou a fost uu-nit preşedinte d 1 colonel loan Urzică, înlocui­tor d i colonel Nicolae S tra t h csasiliui de rfcratere Treh scaune d i col. Nic jh-sc« Dumi­tru şl îtilocuilor d l colonel loan Pieşoiami.

Jucaţi cu încredere la LO TER IA de S TA T

COIECTURA OFIC IALASediul central

CLUJ, Strada Regina Maria Nr. 46.

Din trecutul Românilor din Schei

Hrisoavesau cărfi domneşti de milă şi aşezământ, prin care se acordă Scheailor dela Cetatea Braşo­

vului unele scutiri şi reduceri de dăripublicate de Or. S terie Stinghe profesor,

— Continuare —

VI.

7202 (1694) Martie 28,

Constantin Basarsb*) scuteşte pe Braşwenii, cari se hrănesc cu negoţ braşcuenesc în târgul dom­niei sale, în Bucureşti şi pr n alfe târguri, cu p^aoălii şi cu altă hrană afară pe a sct*, de loc te dăjdiile câte ar ieşi dela oistieria domniei safe, p^ste an în fără, precum au cirjt ei ruptoare dela toţi domnii de mai dinainte vreme, având să dea — caşi m ii nainte vreme — numai ruptoarea lor de ug. 500 şi anume în trei rate : ug, 100 la vremea hiracialui, ug. 100 la Sf, Ghsorghe, iar ug, 100 la Sj.Dimlt ie. (copie).

Mltîiu Io Constantin ßasarab voevod: i gsdnu vaoe zemie Ucg o^ah^coe davat gsdtml : ale poveienie gsdvmi. Tuturor Braşovaniilor, carii s i hrănescu cu negoţ biaşovsnescu «ici în târgul dîm* siei me ale în Bucureşti şl prkiraife târguri cu pră­vălii şi cu alfă hrană ef^rfi pre ia sete în t^'â dam* nie! roeale, ce să fie în p ice şi eitaţ^ carii unie să vor tămpla llcuitori, au prin t&rgur̂ , au la sate şi vor fi oameni streini Bra?o?eeEi, tofl să aibă pace de bir siujtorescu şi de alt i randuilale, ce se pun pe |ară, de schimbul banilor, de fum, de pfăvălil, de co* trie, de covosră, de răşf, de pahară, de sursaturi, de haraci, de cară de oaste, de blru oştii, de birul lefi­lor, de seama a dao şi a treia, de lip3a hiracilui, de ploconul hanului şi ai sultanului, de cai domneşti şi împărăteşti, de cai de olac de rlnduiala vacilor şi a oilor, de poivoade, de meit ce, de conace, şi de către st ar ost ea da neguţtori şi de către Judeţul de aici den tărgu, pentru împrumutări şi alte chsltuiale ce dau neguţtori şi pentru randáidé şi satarale ce să pun aici pe mahalale şi pre aite tărgurlşi sate şl peitru toate dăjdiile câte ar eşi dela vistieria dom­niei meale peste an în tară. De nici unele nici un

•) CONSTANTIN BUâNCOYEA-NU, Domn al Ţării Ro­mâneşti (9 Novembre 1688—April 1714),

val şi nici o bă&tuială să nalbă, penisu că aceşti Braşovean! ei fiind oameni streini den ţara ungu rească dela cetst^a Braşovului şi fiindu>le hrana aici în fără domniei meale cu gr*u şi cu nevoe de aduc negoţ braşovânescu cu chirie preste manţi aici în ţară şl având ei ruptoare dala toţi domnii mai d ina­inte vream sa de li sau ştiut dajdea lor osebită de către uiţi neguţtori şi către sită ţară şi cu cărţi domneşti de milă şi eşăzămănt, iar apoi amestecăa* du i şi pe dăsşli îa răn iueltle ţSrăi şl cu alfi neguţ* lori la dajdl, cure săatu cass şl cu moşii şăzători aici !a l§rl, scoţ^ndu i afară d?n ruptoirea lor şi îl* căndu ii se nedreptate peu zilele räposst^iül Şărbin vod, iar după ca rn̂ au dăruiut Damnul Dumnezeu pre domnia mea cu domnia old In ţari le cinstit scaunul strămoşilor domniei meale, iar aceşti oameni streini Braşoveni ei foţi au venit eu jalbă înaintea domniei meale, zicând că ei elci Iti fără altă hrana ii au, nici aşăzămănt cu case şi cîi my|ii, fără decăt numai hrana lor de aduc nşgo| breşov^nescu şi ţ a păvăiii aici cu chirii şi cu cheltuiala şl le iade cu strămbul a trsgé dăjdl ca dbliă ţâri şl ca alalţi negaţiori şă> zătorl, deci domnia mea dnp@ jsiba lor ieavn fast făcut domnia mea aşinâmlfii şi cu hrisov domniei meale cu rumpoare să dea na mai într*un an odată, le vrea mea h aradului ug. 300 şi au tras adastă rum* poare pină acuæ, deci cindu au fost acum iar au venit Braşoveanii cu jalbă ia domnia mee, zicănd cum că şl ëco Io la Braşov au căzut neamţii pre ca* seie lor de i*au prădat şl i-au sărăcit şi aici In tară fnfămplăndu se multă pradă şi răutăţi ei încă au că> zut ia lipsă ş! la sărăcie şi unii au murit, e lfi au fugii pă unde au putut, şi ia rumpoarea lor ce team făcu! domnia mea nu i au lăsat ca s i dea numai în> tr u an odată precum Ie sede hrisov domniei meale, ci i*au amestecat şi pre dăuşii la toste orănduialele de au dat ca alalţi neguţtori şi aiaîta ţară fără de ştirea domniei meale şi pentru nedreptatea ce au avut au fugit, a!ţii s’au scris la cămărăşăi şi la alte breasle şi au rămas puţini şi săraci, care n au ei puteare a trage ruptoarea lor ce leam fost făcut domnia mea, ci poftind dela domnia mea voe căţi să e flî aici în tars domniei meale să să scrîe la alte breasle şi să*ş ia fieştec^re bir dupe putearea lor, tntr aceafa domnia mea văzănd ciata aciesta a lor făcută şi aşăzată de alţi domni mai denainie vreame, n am pohUt nici domnia mea a o strica, Iar pentru jalba şi neputinţa lor domnia mea m-am milostivit de leam făcut aşăzămănt de acum înainte să nu m&i fie amestecaţi la nici o rănduială căte ar eşi dela vis* tierla domniei meale pre alti neguţători şi pre altă |ară, ci să fie In pace de toate cum scrie mal sus,

fSră decăt numaf să albă aş da rampoarsa lor ce ledin facai domnia mea mai natals ug, 303 şî aceşti baai sä albi aî darea in<r-:m an d<ţ tr«! ori, la vrea- mea haracilui ug. 100 şi k Si). G ieorghie iar ug, 100. şl ia Sti Dhïrifîsï ia? ug. 100, la? sfar d?n rum* psarea lo* ce le aru făcut da-«nia mea la îiîcî o răn* dalală măcsr un ban să au dè§, îărS decât mmai ia scama cea marc când dm I .{ câţ sS e flî aicea îa ţară presam vor da ş! elţi oameni si. ei ni de&te-aUe ţâri vo? da şi ei, iar mai muiî altă biniuială d i că*

j trs nîmsni să a ăîM, şi după a^azămăniul ce lean j făcut domnia mea am căaiât şi ia c^t-isiJul cămiră* j şăilor şi ia u afld scrişî d ji Bra^oveaal, OMins : I Constând in şi Caloiu şl iam scos domnia mea dela I câicără^ăl şi li s-au iuai ccirţile donnai! meale, ce au J avat la mina lor şl îam dat la c ah ior la Braşo* ! veaai ca să să ajutî m toţ’, şl am dat donnia mea

voe tuturor Bra^ofeanilor pre care o n vor öfla hră- niniu-se eicl î-s ţu=i d-jmatâi m^ai-a cu aegof braşo» veaeasü, mă sar varca om ar fi p?e toii s ă i apuce să dea cu ei ia ru mp 9 are* sclasta ce kam făcut

! domnia mea la ?reainea cum scrie mn sas, măcarI v<2d unde ia r afli, au prin safe domneşti, au boe*

re şti, au calugireşîf, su prin tagarf, pz toţi să i a- puce s l dea pe puitar^a ior. ia? de acum înainte cine i a? mai amesteca mai muit âe* ruptoarea ce leam făcui domnia mea şl tar răndui veri ia ce dajde făr da ştirea şi far de por as ca domniei msale, cine iar puae în cislă acela s§ ! plăteas m, aşl| ierea po* ruicescu domnia mea şi damneavo^snă ooiarl, carii ve| fi cislaş ver d i ce dă]di « i j î in B^cur^şd sau la aite târguri, eu la ţâră şi altor slugi ale domniei meale, daca veţ ved>ja aciasta carte a domniei m ale, voi toţi să vă feriţi d@ aceşti oameni stra n* Braşo* veani de toaie cun scrie mai sui. Că cine să va ispiti a le face vre ua vai ver dă ce peste rump* ioarea ior certare şl scărbă vor avea de către donnia mea in e ot co gojiom nepocoieabim pore* zem gsdvmi seje ubo sve : .det n postavleaem gsdvmi : pan vel ban, p&n Alexandra veliog., I pan Diicui Radeanul vai log., i pan Mihai Cantacozno vel spat, i pan Şărban vel vistiiar, ipan Costandin vel clu:f, I psn Dumitraşco vel p ist, ipan Cornea Brăiloiul vel pah, i pan Mih Acea Căndescul vel stolnic, i pan Şărbin Caitacuzino vd om es, i pan Costandin vei siugiear, i pan Barbut Făr că şart vel pit., i Tona Cantacozno vel log, i napisah az Mihai sinu Stan logoi. ot Târgovişte vă nastoi u Bu* cureşli Mat, a Martie 28. ot Adama dejdoinaea te ce* nie ieatom 7202. — Va urma —

*) Lipseşte numele.

Nr. » «—«W OAZETA TRANSILVANIEI P iÿ sc S

A începutLOTERIA de STAT

L O T E R I A

13A început

LOTERIA NOROCULUIUn record : Un record :

In loteria trecută aii fost 77917 câştiguri în valoare de Lei 289.132.196.

In loteria aceasta vor fi:167112 câştiguri în valoare de Lei 429.070.200

Intraţi Ia Colectura Dvs. şi cumpăraţi lozuri, care vă vor aduce noroc.

l'îS l - l

P R I M A R I A M U N I C I P I U L U I B R A Ş O V .

Nr, 5.469—1937 Ser?, st. civ,

Recenzâmântnl şomerilor intelectuali.I Se aduce la cunoşt'nţa gene*

orală, că Recenzămăntul şomerfr 4or intelectuali se va face în Jz'ua ds 7 Mártid a, c,

In conformitate cu ordinea şl : instrucţiunile primite dela Mi* [ misterul de laterna prin Institu-

Iul Central de Shtislică în ca ! tegsria şomerilor intelectuali cad

acele persoane cad are o pre* gătire de cel puţin patra clase secundare, profesionale seu echi* ? ahnte şî cari se consideră cs

["fiind utilizabile mumi penfri [ lucrări de birou sau lucrări si [ milare, cel ceri fără a îndeplini içon di (lunile de stadii ârfit-t , sunt pregătlfi siu au avut o ac- tivitate recunoBSuiă In domaniul artistic şî cari la d it a recenză- mâiitu’ul se găsesc în una din următoarele situaţ i: e ) un an aici o activitate sau ocupat'une care să readucă un câştig; b) sunt bolnavi sau Infirmi, deci Incapabili să muncească şl a- vând totuşi sarcini familBr<; c) nu au asigurat traiul in viilor, iar in prezent sunt întreţinuţi provizoriu

Dâasemenea femeile văduve «au divorţate, a că-or bărbaţi -ar intra în una dia categoriile «rătate mai sus şi care au su «asigurat strictul necesar psnt u ele şi copii ior.

Tofi cel vizaţi prin prezenta ipublicaţiuue S3 vor prezenta personal l i ziua de ó M -*11*? 8. c., între oreie 8 —15 şi i6 —18 la Serviciul S?ărU Ci file al Mu aicipiuiui din iocaiui Primăriei Str, Regele Cürol No. 65. E îij 2, Camerà N.?, 6 pentru a ridica formularele ş! a primi instruc ţiunile necesare ccmpbctării lor,

Formular*la compleJ «te se vor prâda tot persana) şi In a cela? ioc Du iiinecă 7 Mart e «. c.f între orele 8 —13 şî 16 -18— primind In schimb o »D o vadă* care va servi ca act jus­tificau? pentr i înscriere la re* cenzământ şi se va prezenta ia orice cerere de numire în funcţiune.

Pentru complecta lămurire a populaţiei Municipiului Braşov— ţinem s ! predzăm ca şi în pnblicatiunile noastre ant j.ri* oare că :

1. Recenzămâr.tul are caracter oficial, garântându*se discreţie absolută.

2. Dschratiunüe făcute nu pot lace do ? a dă in fata organelor adecătoreştl, fiscale sau admi* ilustrative.5, Chestionarul se va con­

necta şl ssnuii persanii de

şom ir închizând j se de acesta prin lipirea marginilor înainte de a-1 preda recenzorului asi- gurăndu*se astfel caracterul con fldenflel al declarapunilor.

4 Munsa obligatorie se re* feră i i tinerii p*emilitari şi nw mai la ce i de sex mas wlin. Pa când şomajul intelectual S9 o-

cupă exolusio de majori bărbaţi şi fem ei deopotrivă, D ec i nu există n ici o legătură între o rgan izarea m uncii ob liga ­to r ie ş i re zo lva rea p rob le ­m ei şom ajulu i intelectual.

Braşov, la 27 Febr, 1937, Comisia Interimară,

Preşedinte :Dr, T, Prişcu .

p. Secretar genere!Şeful Serviciului :

D. Mareea.In conformiste cu originalul :

Ex i e i*ti?r R uiner

I I■■■ I

I

Adânc îndureraţi fică şi fiu, soră, cumaat, nepoţi şi nepoate, precum şi cei cari I au cunos* eut şi iubit, anunţă pierderea prea scumpului lor

I O A N S U C I UINSTITUTO R PE MS.

de 87 ani, decedat îa dimineaţa zilei de 3 Mar­tie 1937, ora l 25, în urma unei scurte dar grele suferinţe.

înmormântarea va avea loc Vineri, 5 Martie 1937, ora 3 d. m., în cimitirul Bisericii Sf. Treime, Braşov-Tocile, cortegiuI porniei dia pa­raclisul Bisericii Sf. Nisoîae din Prund.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!B r a ş o v , 3 Martie 1637.

Văd. M aria R, D ogariu b. Suciu fică, Farmacist Lt, Eugen Suciu fiu, A n ge la S jc íu «oră. V erona Suciu

soră. Farmacist V ictor P op p cuscru precum şl fiimfi ile înrudite. I

Deschiderea unei noi prăvălii

Subsemnatul cu onoare educ ia cunoştifită oa. public« că m’am despărţit de firma Lexen şi S:hw3cht şi am deschis tot pe piaţa locală, la $1 M srtîe 1937, o magazie de vopsele în Strada Murăşenilor Nr. 3 sub firma

Eduard SchwächtRog onor. public să bine*

voia 3 că a-mi da şi mai departe binevoitorul concurs de care m>am bucurat şi până în prezent.

Cu deosebită stimăE d u a r d S c h w e c h t

Magazin de lacuri şi vopsele, Str. Murăşenilor Nr. 3.

(fost Str, O/fanilor)160 1 - 1

R o m â n i a Camera de Comerţ şi Industrie

Braşo?

a i Nr. 682/937

M ie electorale ale Ca­merei ie Sóiért i Msstrie

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa gene*

rslă, că listele electorale ale Camerei de comcrj şi de In duitrie din Braşov, afişate cu ocazia revizuirii din acest an la Cameră, Prefecturi şi Primăriile oraşelor din circumscripţia Ca merei (fudetele Braşav, Târnava Mare, Făgăraş şî Trei Scause) sunt puse i i dispoziţia piblicu lui în birourile Camerei, (Bule vardul Regele Ferdinand), unde pot fi consultate între orele 10—12 a. m.

fabrica de ciorapi /! tricotaje

C e r n ă u f isucursala

BRAŞOV, Strada Regele Carol 26(fost Strada Porţii)

de Luni, 1 Martie, până Sâmbătă 6 Martie inclusiv

preţuri senzaţionaleCiorapi bărbăteşti Lei 9, 14» 18Ciorapi de mătase pt. doamne Lei 29,39, 49, 59, 69, 79

Ciorapi din fil d’Ecosse pentru doamne Lei 29, 39, 49

Ciorapi de lână i a calitate Lei 89, 99

Chiloţi de damă de macco Lei 29, 34, 39

Chiloţi de damă din macco mătăsos,

calitate solidă, Lei 49, 54, 59, 79, 89, 99Chiloţi de copil din macco

Chiloţi de damă din mătase cal.

Cămăşi bărbăteşti pentru sport

Cămăşi de copii pentru sport Pulovere de damă lână pură

Jachete de damă lână pură

Lei 9, 12, 16

Lei 59, 69, 79

Lei 49, 59, 69

Lei 39, 44, 49 Lei 149, 169, 199

Lei 199, 249, 299

Deosebit desfacem jachete de damă, bluze de damă din mătasă, costume sky, pantalon?, jam­biere, flanele şi pantaloni de lână bărbăteşti, dame şi copii, combinizoane şi cămăşi de noapte de mătase şi alte piese desortate cu preturi — :— mult reduse — :—2 2

Potrivit dispozţiunflor art. 4 elin. 22 din regulamentul pentru *ieg*rea ŞÎ construirea consilii­lor Camerelor de ccmerj şi de ;fîiustrie, întocmit ta baza legii ( irt 25) pentru Iftf inţarea Con- «itiului superior economic şi or* g^nizsres Camerelor profesio- n le iin 29 Aprilie 1936, even> tualele coatsstiţit referitor la In­se k rea în liste a celor ce eu căpătat dreptul şi ştergerea ; I r ceri l’au pierdut, se vor

înainta Camerei de către cei în dr*pt tn intervalul termenului i h 23 Februarie până la iO M rtie a. c.

Rezolvarea contestaţiilor se va face de şatre Cameră In timpul dela 10-25 Martie e.c inclusiv. Ia contra h>tădfii Camerei cei ne* mulţumiţi pot face recurs la Tri­bunalul judcfului, unde alegăto* rifi î$i are domiciliul, în int i f ia ul de 10 z ’le.

Braşov, In Februarie 1937, Vicepreşedinte, Ing, l. Ionică

Prim secretar, Dr, E. Tmdler 163 1— 1

iifliat » o “ ’57 camere, una p â ôiia cu ac cesorii, — vad ban. laformstiuni Str. Primăvara Nr. 6,

115 2— 3

larii bine introdusă centra oraş, caută chiriaş,

nő iest sau preluare complectă. I iior maţ luni la ziar.

151 2— 2

m l({ angijază jjwuii uiui fítá t ia e '

re cu salir lunar. Informijiuni Str. SL loan Nr. 2,

157 1—1

ROMANIA Prefectura judeţului Braşov

Serviciu Fin. şi Cont ab.

Nr. 1916 -937

PubiicafiuneSe aduce la cenoştisfă că, în

ziua de 16 Martie 1937, ora l t * se va t«ne în localul Prefecturii judeţului Braşov, camera 44, l i ­citaţie publici, cu oferte închise*- pentru asigurarea imprimării Bu ietinului O îeial a! judeţului, pe anul f n^nciar 1937—38.

Licitaţia se va {«ne în confoi^ mltate cu dispoziţianile art. 88— 110 dia L. C. P. şl a regularaes* iáiul oficiului central de licitaţi.

G ranţia este de 5000 Iei au< merar sau cf^cte de stat

Caetul de sarcini se post» vedea la decursul orelor de ser* viciu la Prefectura jukţu liU eief II. camera 44.

Braşov, 12 Februarie 1937. p. Prefect,L M ircea.

p, Şef. Serviciului, Taus,

Cinema CapitolIn zilele de 3— 4—5 Martie

va rula faimoasa dramă aviatici

IADUL VERDECâmpul morţii din Paraguay şi

Bolivia. Cu H C K HOLDJjrnal Paramont, Mi ky Maus»

S l y Symfoaie.

Ea 10 Mirtie premiera

Insula üroazei

O A ZETA TRANSILVANIEI Kr, 18—1937

Acţiunea „Frontului Românesc“'BraşovOrganizaţia Tohanul ve chiu.

Putt mica organizaţie a »Fr, Horo." din fruntaşa noastră co* m aci Johcnul vechiu a ţ'nut în 2 Febr. a. c. o întrunire populată, în care s’a ales noua conducere. Au fost aleşi cu unenimitate î

Preşedinte de onoare: prea fa] M ircea 7 o mas.

Preşedinte activ: Gheorghe N. S . P c pa.

Vicepreşedinţi: !• Nistor Fopa şi Ion S, Scurfu.

Secretar: Gheorghe G. Bo• binco învăţător.

Casier: Gheorghe G, Rozorea comersant.

Membrii în comitet: losif Vodă, Cheorghe Avram Rusu, Ioan Iosif Radu, Ioen I. Pendree, Spi ridon Bălăşcău, Con st. Nemeşiu, Ion L N. Aldlcp, Spirfdon Gh. Pc pa, loen I. Cebaşiu, Nie Fere» Gh. N. Moise Popa, Eugen A. Mucea, Nicolae Gh. Rad, Nico* lae N. Nemeşiu, loen D. Ungur, loen Tudor şi Ilisiu Musclu.

•

Vineri seara, In 5 Martie, are loc convenirea colegială a Fr. Rom. din Braşov in R« staurentul Luther (subso)). Coriţtli să se prezinte la ora 7 seara.

Un capitol de oprimare maghiaraln privinţa politicei de opr ­

imi re maghiară, de pe vremuri ne furnizează dete precise şi in* feresente d AUx Blrbat, în b r » ş ira » Politica economică ungu­rească şi desvo\ to rea burgheziei române din Ardeal Astfel din broşura d*Iui Băibet desprindem :

La Făgăraş, în 172*, din to* laiul de 34 negustori, nu anei 5 sui^t străini, ier restul sunt români ş i g eci românizali, mai departe, fai 1747 găsim în aceleş oraş 92 negustori şi seri aş! români. La Braşov In 1844 din 139 sunt 118 români şi numai 21 saşi.

După o altă lucrare, a d*lui Meteş, 9Sitvcpa economică a Rom âni'or din Ţara Făgăraşului," dia 184 Je contribuabili 116 sunt segustori şi meseriaşi, ce*ace dă un procent de 68 la sută rc- xnâni cu ocupaţiurii caracteristic urbane.

O situaţie şi mai cîeră o gă­sim în Braşov ia ţfârşitul vea* cuiul XViii ka, din 709 meseriaşi neííirí gm er tiji în bresle, a* p ioape 600 erau români din Schein, a carcr producţie este dem ni de reievtt. Iată câteva cifre edficatoare din producţia lor medie anuaă.

Românii preparau 70 000 de pături în vdloare de 345.000 fi ; găitane In voloare de 124 800 fi, Tot ei torceau 325.000 kg. bu n- bac, 26 legături îîî, 2000 legături cânepă şt aproape 1 milion juni, metil pânză. Acestea trebuesc judece te evident In conformitate cu situaţiunea politică de atunci, exodu* papulatiunii rurale spre oraşe era împiedicat astfel că

*'Ml>roctntul românilor era de 25 ln sută feţă de populaţiunea oraşelor, deci numărul lor minim su derivă dn in conformas^ spirituală pentru o viaţă citadină, ci din măsurile luate de către stlpdnire.

Deşi se creiase un început de burghezie română In Ardea , da iorită deci re stric ţiuiţilor perma M i l e şi politicei de opresiune, s’au irost şi aceste sie be orga* nizaţiuni de breaslă, cari au fost con&itu'te de meseriaşii români Interesul statului maghiar a fost ca poptlaţiun?a românească să

nu albe o situaţie economică mulţumi'oare, 1» acest scop au fost toate încercările de a ţine departe pe româdi di la oraşe şi lansarea prejudecăţii că noi suntem slabi comercianţi şi me* serieşi. Cifrele arătate dovedesc contrariul.

Dacă populaţiunea românea* scă n’er fi fost pusă în inferiori­tate, ci într’o situ & fie egală cu celelalte neţiuni din Ardea), In virtutea căluţilor sale er fi for­mat clasa aceea de burghezie, lipsa căreia se si mp te atât de dureros estlzi. Nu inferiorităţii, cum tendenţios a fost pusă ches tiunea atâta vreme, ci opresiunii maghiare se detoreşie inexis­tenta burgheziei române. Dacă numai sporadic şi incidental, ceeace nu este cazul, a putut ca 68 la sută d n populafiune să aibe ocu?aţ!ur<i citadine, în* seemnă că această pupukţîe este demnă şi pregătită pexttru viata de oraş. Observator

Snletinîl Politiei.Furturi. Mihăiiă Alexandru din

Predeal a reclamat la Chestură pe Nuta Leon din str. Locul Spi­talului Militar nr. 19 pentru fur­tul sumei de lei 1500. Se fac cercetări de circ. Ii-a.

— In sesra zilei de 2 Martie, între erele 19—20, autori necu noscuţi s’au introdus fn locuinţa prostituatei Turc Carolina din Str. I. C. Brstianu Nr. 54, de unde au furat suma de lei 21.000 şi haine.

E lev dispărut. Eievul Traian Bureţea din cl. V liceul real »Dr. Ioan Meşotă", a dispărut dela casa părintească, luând di recţia Bucureşti cu frenul Nr 5012. S a Intervenit telefonic la Poilfia Gărei Bucureşti pentru prinderea Iu?.

Imnul national spaniol. A ' genţia Havas anun ă cé, prir.tr un decret al generalului Franco, vechiul marş regel, cere a fost imn national până la Aprilie 1931, este decl&r&t imn neficnal spa­niol.

C I N E M A . A S T R a

Dela 4 MARTIE

TRUX

C u

Spectacol excepţionalA s o s i i

Atractiunea cea mare Idealul tuturor :

Regele dansatorilor pe s â r m ă

Senzaţia varieteurilor

Viaţa, lupta, dragostea şl reuşita marelui artist

international

Hannes Stelzer Laier,umila dansatoare internaţicanlă

T R U X A

]ana

î n F O R M A Ţ I U N ISenatul a votat Sâmbătă pro*

ectele de legi militare, depuse de d-l general Paul Angelescu, ministrul apărării nationale, — printre cere şl chemarea sub orme a contingentului 1937.

•

A u dispărut 2 e lev i de liceu din Braşov. Unul e elevul sas Helmuth Rath, In etate de 17 en*, ln clasa 5 liceală, Iar celă lait George Gărbacea, elev al şco&lei comerciale superioare române. Poliţia pornind cerce* tărf, a avizi t toate poliţiile de frontieră.'

•

O nouă exped iţie a am i­ralului Byrd la Polu l Sud. Agenţia americană „Asociated Press* anunţă, că amiralul Byrd a decis să întreprindă o nouă expediţie la Polul sud pentru a eli bera o hartă a continenfului descoperit şi a legaliza stăpâ­nirea Statelor Unite asupra tutu* ror teritoriilor explorate de el In regiunile polare de sud.•

Farm acii de serviciu . Dela 27 Februarie până la 13 Martie, vor fece ser viciu, în Duminici, sărbători şi peste amiazi, farma­ciile : ‘ Sf. Maria" G. Tuliiu, Piaţa Libertăţii nr. 1, (fost Tg Grâului) şi »Crucea de Aur,* T. Lucas, str. Iuliu Maniu 20 e.

•

D ela Soc. d e patinaj bra* şoveană. Cei cari au avutabo* nete dulepuri pentru petine, sunt rugaţi ca până la 15 1. c. să-şi ridice patinele, pe baza hârtiei de dovadă, căci după acest termen Societatea de petînej nu mai ia răspunderea pentru pa­li ie le neridic&te. í6 l 1— 1

•

Ca e levă de 13 ani am su­ferii foarte mult de o răceală de cep. Tcgal mia ajutat în mod uimitor 1 Foarte eficace a fost şi la durerile reumaţice, de cari suferea tatăl meu. Tabletele To­gal sunt de neîn’ocuit

Ma lip irii P. F. M. Biasoî

Prfn inefrur ţiunile de recru tare Nr. 22700 din 1 Februarie 1937, la pagina 3 aliniatul b. se prevăd condiţlunile de observai In uRepartiţia pe 3 ani*.

Consiliile de recrute re vor da, In primul rând, la arme pe 3 ani pe tinerii excluşi dela pre* gătirea premlliteră (conf. ert, 20 L. P. P. şi 68 I L. P. P .) pe baza ordinului Inspectoratului P. P. chiar decă ar cere a fi reper(iza{t Ia tiupe cu schimbul călere.

De asemenea şl pe acei, cari cu eu urmat deioc pregătirea premlliteră (fără a fi fost seu* fiţi sau cmânati) ca şi pe cei cari eu avut în fiecere an de pregătire premlliteră mei mult de 12 absenţe ne justifier te, fiind consideraţi conf. art. 17 L P. P. el, c. fără pregătirea pre mi­litară.

Pentru ca consiliile de recru* tsre să fie in măsură să ep ice aceste măsuri, Inspectoratele şi Subfnspectoratele p. p. ror co muni ca Cercurilor sau Consilii lor de recrutare numele tineri lor din categoriile prevăzute In instrucţiunile amint te mal sus.

Pentru orice alte lămuri cei în cauză se pot prezenta fn ori ce zi de lucru întie orele 9— 12 dimineaţa, la reşedinţa Inspec­toratului, Strada Libertăţii (fostul local *1 Chesturet de Poliţie),

perfect germene, Româna, origină etnică româr ă ser viciul mi liter satisfăcut, caută spre imediată ar gejaremare întreprindere industrială.

Oferte detaiiete sub»Dactilogref" transmite Rudolf Mosse S. A. Bucureşti 1, B-dul Bretianu 22.

164 1— 2

Hotărârile Consiliului de miniştri9

— închiderea Universităţilor. — Desfiinţarea franc­masoneriei şi a asociaţiilor secrete. —

Consiliul de miniştri, întrunit alaităerf, a hotărât :Aprobă închiderea vremelnică a tuturor Universităţilor şi că*

minurilor studenţi şti din ţarăt Universităţile vor fi redeschise dupl reorganizarea lor, potrivit nouei legi pentru învăţământul univer* siter,

Aprobă ca în legea depusă la Senat să se însereze un nou articol, potrivit căruia se interzice studenţilor, sub sacţiunna ex matriculării, să facă parte din vre-un partid politic seu să parti« clpe la manifestări politice, — obţinându-se astlel des politici ani1 zerea siudenţlmei universitare.

Aprobă modificarea textului referitor la preh bîrea portului uniformelor politice, în sensul unei mai complete dtfiniţiuni a de* lictului.

Aprobă demersul ministerului cultelor, făcut In numele gu< vernului către I. P. 5, Patriarh, s p e a sancţiona participarea pre- oţilor la campaniile de ură şi învrăjbire şi care transformă biserica în armă de luptă politic?. Autoriză pe ministrul cultelor a aviza la măsurile pentru prevenirea acestor fapte.

Autoriză ministerul ds interne să procedeze imediat la des* fiinţarea tuturor lojilor şi a tuturor asociaţiilor secrete de orice caracter.

Aprobă propunerile ministrului industriei şi comerţului spre a face mai eficace ocrotirea muncii româneşti.

Aprobă irisurile elaborate de acelaş minister pentru contro» larea trusturilor şi cartelurilor şi pentru împiedecarea abuzurilor lor în producţia industrială. y

Ministerul educaţiei naţionale a comunicat tuturor universită­ţilor şi şcolilor de învăţământ superior că s'a dispus închiderea imed ată a cursurilor.

Se vor închide şi evacua toate căm ilele studenţeşti, de orice categorie.

Studenţii din provincie vor fi obligaţi să părăsească de în< dată centrele universitare.

Atentat contra rectoruluiuniversităţii din laşi

Un atentat a fost săvârşit Luni contra d*lui prof. Traian Bratu rectorul universităţii mihăilene din Iaşi,

Seart, pe la ora 9, pe când mergea dela Universitate spre casă, în Str. Toma Cosma, a fost surprins din urmă de trei indi* vizi, dinire cari unul la apuc&t de gul rul paltonului, strângându J( ca să nu postă striga, ier ceilalţi doi eu început să 1 lovească cu cuţitele. D*1 prof, Britu a primit mai mu ta lovituri de cuţit ia cap şi ceafă, o împunsătură mai adâncă în spate şl s*a ales şi cu o ureche rupiă.

Victima a fost transportară la locuinţă, unde i s eu dai pri< mele ajutoare. Dacă nu se vor ivi complicaţii — spuQ medicii — e in afară de crice pericol. *

Deoarece se presupune că etentatcrli ar fi studenţi, aparţKr nând partidului »Totul pentru ţară44, sediul căminului studenţesc dela Râpa Galbenă a fost înconjurat de poliţişti şi jandarmi. Au fost arestt.ti mai mulţi bănuiţi, între cari avocatul Teodor Tudose* fost preşedinte al centrului studenţesc Iaşi, Nicola Sguroiu actua- iui preşedinte şi Vasile Carciu, un fruntaş al studenţimei.

A'ât la Cameră cât şi la Senat a fost inferată fapta odi« oasă dela laşi.

!■!

Scum pirea ta rife lor c. f. r. In »Monitorul OficiaiM nr. 46 de Joi, a apărut decizia cons. de miniştri conform căreia se ma­jorează toate tarifele c. f. r. de mărfuri, mesagerii şi bagaje cu 15 la sută şi toete tarifele de călători cu 10 la sută.

Nu intră în dispoziţiunile de mei sus:

Călătorii din cl. III în cuprin­sul aceluiaş judeţ.

Sumele provenite din această majorare de tarife vor fi între­buinţate cu avizul marelui stat major, numai pentru executarea lucrărilor de consolidări, cons trucţii şi dublări de linii, sporiri şi înfinţări de staţii, construcţii şi consolidări de poduri, ame* liorări şi sporiri ale parcului de materiei rulant, în legătură cu apărarea naţională.

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 460-1937.Serv. economic,

FÉMCmt lg BigIn ziua de 18 Martie 1937,

ora 12, se va ţine la Primăria Municipiului Braşov, o liciteţie publică cu oferte sigilate — în conformité te cu dispozlţiunile le­gii contabilităţii publice Art, 88- 110 — pentru cumpărerea a 3 şasiuri de autc buze echipate cu motor » Diesel*t nec ese re pentru Serviciul Autobuzelor Comunale.

Odată cu oferta se va depune garanţia de 5°/0 din valoarea ofertei.

InformaJiuni detailate şi cale» tul de sarcini se pot primi la Serviciuf întreprinderilor Comu­nale.

Braşov, la 8 Februarie 1937t* Comisia Interimară,

p. Preşedinte :Dr. N. Stinghe,

Secretar generrlt Dr. Virgil Voicu

Primăria Municipiului braşov

No. 3309/1937.Serv, economic.

licitat!Pentru aprovizionarea oficii lor j

Primăriei cu imprimatele nece, sare pe anul bugeter 1937/1938« se va ţine în ziua de 17 Martie 1937, ora 12, la Primăria Braşov o licitaţie publică cu tierte In* chise, timbrate şi slgilete (oferte cu câte 2 copii) în conformitate cu Legaa Contabilităţii Publice art. 88— 110 şi a dispcziţiunilor prevăzute în Monitorul Oficial nr. 127 şl 183 din anul 1931.

O iktă cu oferta se va depune o garantie de 5% In numerar sau efecte de stat, din preţul oferit.

Informaţluni dc tailete şi tabloul aproximat V de imprimate, pre­cum şi caetul de sarcini se pot primi ia Serviciul economic al Primăriei.

Breşov, la 8 Februarie 19371 Comisia Interimară,

Preşedinte sDr. T. Prişcu. f

Secreter generali D r. Virgil Voicuu

fip®pA fIa fe t t ig . «— ft*»;««»!, . lip o s u lto Viele» B r»»»»«* Bveşov* Reda«(or*şel şl giranţi Victor Hrănit««