SĂRBĂTOAREA SĂRBĂTOAREA PAŞTELUIPAŞTELUI

ISTORICISTORIC

Paştele este cea mai Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a importantă sărbătoare creştină a anului. De Paşti se sărbătoreşte anului. De Paşti se sărbătoreşte învierea lui Iisus, fiul lui învierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu.

Biblia spune că la două zile Biblia spune că la două zile după moartea lui Iisus, după moartea lui Iisus, mormântul Lui a fost găsit gol. mormântul Lui a fost găsit gol. Curând, discipolii Lui au început Curând, discipolii Lui au început să-L întâlnească.să-L întâlnească.

Creştinii cred că învierea lui Creştinii cred că învierea lui Iisus înseamnă că şi ei pot primi Iisus înseamnă că şi ei pot primi o nouă viaţă după moarte. o nouă viaţă după moarte. Această credinţă este celebrată Această credinţă este celebrată de Paşti.de Paşti.

Simboluri creştine Simboluri creştine -”Crucea”-”Crucea”

Crucea este simbolul iubirii lui Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus pentru salvarea jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii.omenirii.

Crucea a fost declarată ca simbol Crucea a fost declarată ca simbol al creştinătăţii de către împăratul al creştinătăţii de către împăratul Constantin în cadrul Consiliului de Constantin în cadrul Consiliului de la Nicaea, în anul 325 după Hristos.la Nicaea, în anul 325 după Hristos.

““Mielul”Mielul”

Mielul era sacrificat de către Mielul era sacrificat de către evrei în Templul din Ierusalim evrei în Templul din Ierusalim pentru iertarea păcatelor. Iisus pentru iertarea păcatelor. Iisus este numit “ mielul lui este numit “ mielul lui Dumnezeu” pentru ca El S-a Dumnezeu” pentru ca El S-a sacrificat pentru mântuirea lumii; sacrificat pentru mântuirea lumii; este sacrificiul final şi perfect.este sacrificiul final şi perfect.

După tradiţie, în familiile După tradiţie, în familiile creştine se mănâncă în zilele de creştine se mănâncă în zilele de Paşti carne de miel. Mielul îl Paşti carne de miel. Mielul îl simbolizează pe Mântuitorul simbolizează pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru păcatele lumii şi a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel murit pe cruce ca un miel nevinovat.nevinovat.

““Iepuraşul”Iepuraşul”

Iepuraşul de Paşti nu este o Iepuraşul de Paşti nu este o invenţie modernă. Îşi are originea în invenţie modernă. Îşi are originea în antichitate; este unul dintre cele mai antichitate; este unul dintre cele mai vechi simboluri ale primăverii. În vechi simboluri ale primăverii. În mitologia indo-europeană iepurele mitologia indo-europeană iepurele de câmp este considerat sacru. În de câmp este considerat sacru. În Germania, zeiţa Ostara, zeiţa Germania, zeiţa Ostara, zeiţa primăverii care era celebrată primăverii care era celebrată primăvara, era întotdeauna însoţită primăvara, era întotdeauna însoţită de un iepure de câmp. Ea era de un iepure de câmp. Ea era venerată după acest simbol. În venerată după acest simbol. În Germania, copiii spuneau că Germania, copiii spuneau că iepuraşul de Paşti le aduce oua în iepuraşul de Paşti le aduce oua în timpul Paştelui dacă ei sunt cuminţi. timpul Paştelui dacă ei sunt cuminţi. Pentru prima oara, iepuraşul de Paşti Pentru prima oara, iepuraşul de Paşti este menţionat in Germania in anii este menţionat in Germania in anii 1500.1500.

““Ouăle roşii”Ouăle roşii”

Ouăle sunt un simbol evident al Ouăle sunt un simbol evident al renaşterii. Tradiţia colorării ouălor renaşterii. Tradiţia colorării ouălor de Paşti precede sărbătoarea creştină de Paşti precede sărbătoarea creştină a Paştelui. În unele mitologii (din a Paştelui. În unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune că Egipt, India, China) se spune că lumea s-a născut la început dintr-un lumea s-a născut la început dintr-un ou. Legătura cu sărbătoarea Paştelui ou. Legătura cu sărbătoarea Paştelui este evidentă: ouăle simbolizează este evidentă: ouăle simbolizează naşterea, o nouă viaţă dobândită de naşterea, o nouă viaţă dobândită de creştini prin moartea lui Iisus. creştini prin moartea lui Iisus. Obiceiul de vopsire a ouălor îşi are Obiceiul de vopsire a ouălor îşi are originile în festivalurile egiptenilor originile în festivalurile egiptenilor şi perşilor de sărbătorire a şi perşilor de sărbătorire a primăverii. În trecut, pentru primăverii. În trecut, pentru coloratul ouălor se foloseau numai coloratul ouălor se foloseau numai culori naturale obţinute din plante: culori naturale obţinute din plante: varză roşie, foi de ceapă, petale de varză roşie, foi de ceapă, petale de flori.flori.

““Lumina de Înviere”Lumina de Înviere”

. În noaptea de Înviere mulţime mare . În noaptea de Înviere mulţime mare de popor vine la biserică. Fiecare de popor vine la biserică. Fiecare credincios poartă în mâna o credincios poartă în mâna o lumânare, pe care o va aprinde din lumânare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii, al biruinţei este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului Hristos asupra întunericului păcatului. Mulţi păstrează restul de păcatului. Mulţi păstrează restul de lumânare rămasă nearsă după slujba lumânare rămasă nearsă după slujba şi o aprind în cursul anului în cazul şi o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în casă. La în care au un mare necaz în casă. La sfârşitul slujbei, preotul împarte sfârşitul slujbei, preotul împarte tuturor Sfintele Paşti, adică pâine tuturor Sfintele Paşti, adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi cu sfinţită, stropită cu vin şi cu aghiazmă.aghiazmă.

““Crinii albi”Crinii albi”

Sunt un adaos recent la Sunt un adaos recent la celebrarea sărbătorii Paştilor. În celebrarea sărbătorii Paştilor. În timp a apărut şi o legendă religioasă timp a apărut şi o legendă religioasă cu privire la crini: în seara Joii Mari, cu privire la crini: în seara Joii Mari, când Domnul se afla în Grădina când Domnul se afla în Grădina Ghetsimani, toate florile - cu Ghetsimani, toate florile - cu excepţia semeţului, impunătorului, excepţia semeţului, impunătorului, preafrumosului crin - şi-au aplecat preafrumosului crin - şi-au aplecat capetele de durere, datorită capetele de durere, datorită încercărilor prin care trecea Iisus încercărilor prin care trecea Iisus Hristos. În final, văzând umilinţa şi Hristos. În final, văzând umilinţa şi jertfa Domnului, crinul şi-a aplecat jertfa Domnului, crinul şi-a aplecat capul de ruşine, şi face în mod umil capul de ruşine, şi face în mod umil acelaşi lucru şi în ziua de astăzi.acelaşi lucru şi în ziua de astăzi.

Obiceiuri şi tradiţii Obiceiuri şi tradiţii –”Postul Paştelui”–”Postul Paştelui”

În biserica ortodoxă oamenii se În biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşti prin "postul sărbătorilor de Paşti prin "postul Paştelui" numit şi "Postul Cel Paştelui" numit şi "Postul Cel Mare", post care durează 48 de zile. Mare", post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe după În mod oficial, postul începe după "Duminica iertării", în ziua de luni a "Duminica iertării", în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea săptămânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paşti. sărbătorii de Paşti.

Ultima săptămână din Postul Ultima săptămână din Postul Paştelui se numeşte "Săptămâna Paştelui se numeşte "Săptămâna Patimilor" şi începe în duminica Patimilor" şi începe în duminica Floriilor, duminica în care se Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. "Săptămâna Patimilor" Ierusalim. "Săptămâna Patimilor" comemorează prinderea lui Iisus, comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea Lui. În crucificarea şi moartea Lui. În această ultimă săptămână, multe această ultimă săptămână, multe biserici ţin slujbe în fiecare seară, biserici ţin slujbe în fiecare seară, slujbe numite "Denie". De luni pâna slujbe numite "Denie". De luni pâna joi se comemorează ultima masă, joi se comemorează ultima masă, prinderea şi închiderea lui Iisus. prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeşte "Joia Mare". Ziua de joi se numeşte "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemorează crucificarea şi comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce. În această moartea lui Iisus pe cruce. În această zi, se ţine "post negru", adică nu se zi, se ţine "post negru", adică nu se mănâncă nimic.mănâncă nimic.

““Urările de Paşti”Urările de Paşti”

Urările tradiţionale de Paşti ale Urările tradiţionale de Paşti ale creştinilor ortodocşi sunt "Hristos a creştinilor ortodocşi sunt "Hristos a înviat", iar răspunsul este "Adevărat înviat", iar răspunsul este "Adevărat a înviat". Aceste urări sunt adresate a înviat". Aceste urări sunt adresate 40 de zile după Paşti, până la 40 de zile după Paşti, până la sărbătoarea “Înălţării la cer" a lui sărbătoarea “Înălţării la cer" a lui Iisus. De asemenea, aceste urări se Iisus. De asemenea, aceste urări se rostesc atunci când are loc rostesc atunci când are loc tradiţionala ciocnire a ouălor. În tradiţionala ciocnire a ouălor. În timpul Paştelui creştin, tradiţional timpul Paştelui creştin, tradiţional este ca ouăle să fie colorate în Joia este ca ouăle să fie colorate în Joia Mare, după Liturghie şi numai în Mare, după Liturghie şi numai în culoarea roşie pentru că roşu culoarea roşie pentru că roşu semnifică sângele lui Iisus vărsat semnifică sângele lui Iisus vărsat pentru salvarea omenirii.pentru salvarea omenirii.

““Pasca”Pasca”

Gospodinele coc, o singură dată Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paşti, pasca. pe an, de Sfintele Paşti, pasca. Aceasta are o forma rotundă, pentru Aceasta are o forma rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit.margini cu aluat împletit.

Când se sărbătoreşte Când se sărbătoreşte PaştelePaştele

Majoritatea creştinilor sărbătoresc Paştele în prima duminică de după prima lună Majoritatea creştinilor sărbătoresc Paştele în prima duminică de după prima lună plina care urmează echinocţiului de primăvară. Paştele este o sărbătoare fără o dată plina care urmează echinocţiului de primăvară. Paştele este o sărbătoare fără o dată fixă, dar se sărbătoreşte întotdeauna între 22 martie şi 25 aprilie în toate bisericile, în fixă, dar se sărbătoreşte întotdeauna între 22 martie şi 25 aprilie în toate bisericile, în afară însa de biserica ortodoxă. În biserica ortodoxă, Paştele poate fi sărbătorit chiar afară însa de biserica ortodoxă. În biserica ortodoxă, Paştele poate fi sărbătorit chiar mai târziu de 25 aprilie pentru că această biserică foloseşte şi alţi factori în mai târziu de 25 aprilie pentru că această biserică foloseşte şi alţi factori în calcularea acestei date, cum ar fi grija ca Paştele creştin să nu fie sărbătorit în calcularea acestei date, cum ar fi grija ca Paştele creştin să nu fie sărbătorit în aceeaşi zi cu Paştele evreiesc. Paştele este oricum întotdeauna primăvara, după aceeaşi zi cu Paştele evreiesc. Paştele este oricum întotdeauna primăvara, după echinocţiul de primăvară când întreaga natură se trezeşte la viaţă. Echinocţiul de echinocţiul de primăvară când întreaga natură se trezeşte la viaţă. Echinocţiul de primăvară este acel moment în care ziua şi noaptea au aceeaşi durată.primăvară este acel moment în care ziua şi noaptea au aceeaşi durată.