sĂrbĂtoarea paŞtelui la evrei Şi romÂni

21
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI EVREI ŞI ROMÂNI

Upload: essien

Post on 19-Jan-2016

60 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI. CUPRINS CAP. I Istoricul sărbătorii de Paşti CAP. II Paştele la poporul evreu CAP. III Paştele la poporul român Concluzii Glosar Studiu sociologic Bibliografie. ARGUMENT - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNIEVREI ŞI ROMÂNI

Page 2: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

CUPRINSCUPRINSCAP.CAP. II

Istoricul sărbătorii de PaştiIstoricul sărbătorii de PaştiCAP.CAP. IIII

Paştele la poporul evreuPaştele la poporul evreuCAP.CAP. IIIIII

Paştele la poporul românPaştele la poporul românConcluziiConcluziiGlosarGlosarStudiuStudiu sociologicsociologicBibliografieBibliografie

Page 3: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

ARGUMENTARGUMENT Aşa cum o candelă aşezată într-o odaie Aşa cum o candelă aşezată într-o odaie

întunecoasă, o luminează, tot astfel şi întunecoasă, o luminează, tot astfel şi frica lui Dumnezeu când se sălăşluieşte frica lui Dumnezeu când se sălăşluieşte în inima omului, o luminează tot şi o în inima omului, o luminează tot şi o învaţă toate virtuţile şi poruncile lui învaţă toate virtuţile şi poruncile lui Dumnezeu.Dumnezeu.

Lucrarea Lucrarea îşi propune tratarea interetnică a îşi propune tratarea interetnică a sărbătorii creştine – PAŞTELE – la cele sărbătorii creştine – PAŞTELE – la cele două popoare: evreu şi român.două popoare: evreu şi român.

Lucrarea este un studiu de caz ea Lucrarea este un studiu de caz ea nereuşind să trateze în totalitate această nereuşind să trateze în totalitate această problemă vastă.problemă vastă.

Page 4: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

De ce această temă?De ce această temă?

Nu de puţine ori în istorie cele două popoare Nu de puţine ori în istorie cele două popoare creştine au avut de suferit de pe urma creştine au avut de suferit de pe urma atrocităţilor impuse de atrocităţilor impuse de mersul mai puţin firescmersul mai puţin firesc al evenimentelor: alungarea din Egipt şi al evenimentelor: alungarea din Egipt şi Holocaustul în cazul evreilorHolocaustul în cazul evreilor,, iar la români iar la români dominaţia străină şi regimul comunist care şidominaţia străină şi regimul comunist care şi--a lăsat urme adânci începând cu a doua a lăsat urme adânci începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea.jumătate a secolului al XX-lea.

Migraţia, plecarea peste hotare, pune tot mai Migraţia, plecarea peste hotare, pune tot mai mult în pericol păstrarea şi conservarea mult în pericol păstrarea şi conservarea tradiţiilor, îndepărtarea de ceea ce este vechi tradiţiilor, îndepărtarea de ceea ce este vechi şi adaptarea la nou.şi adaptarea la nou.

Page 5: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Istoricul sărbătorii de PaşteIstoricul sărbătorii de PaştePentru că Paştele este cea mai mare sărbătoare Pentru că Paştele este cea mai mare sărbătoare creştină, vrem să-i dăm importanţa cuvenită şi creştină, vrem să-i dăm importanţa cuvenită şi să vă reamintim istoria lui îndelungată. să vă reamintim istoria lui îndelungată. Sărbătoarea se intinde pe durata a trei zile şi Sărbătoarea se intinde pe durata a trei zile şi comemorează Învierea din morţi a lui Iisus comemorează Învierea din morţi a lui Iisus Hristos. Învierea este precedată de un post de Hristos. Învierea este precedată de un post de şapte săptămâni, în ultima dintre ele şapte săptămâni, în ultima dintre ele comemorându-se comemorându-se Cina cea de TainăCina cea de Taină, vinderea , vinderea lui Hristos, patimile şi moartea sa pe cruce.lui Hristos, patimile şi moartea sa pe cruce.Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din ţara Domnului, pentru că atunci i-a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie păznuită în Egiptului; noaptea aceea trebuie păznuită în cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lorurmaşii lor..

Page 6: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Paştele (Pesah) la poporul evreuPaştele (Pesah) la poporul evreu

Pesah este celebrat timp de opt zile în diaspora, Pesah este celebrat timp de opt zile în diaspora, şapte zile în Israel şi la evreii reformaţi, începând şapte zile în Israel şi la evreii reformaţi, începând din 15 Nisan. În diaspora, primele şi ultimele din 15 Nisan. În diaspora, primele şi ultimele două zile sunt zile de sărbătoare propriu-zise, în două zile sunt zile de sărbătoare propriu-zise, în vreme ce celelalte patru sunt vreme ce celelalte patru sunt hol ha-moedhol ha-moed, zile , zile lucrătoare intermediare.lucrătoare intermediare.

Ca şi celelalte două sărbători de pelerinaj, Pesah Ca şi celelalte două sărbători de pelerinaj, Pesah are rădăcini istorice şi agrare deopotrivă. are rădăcini istorice şi agrare deopotrivă. Istoriceşte, ea comemorează Exodul israeliţilor, Istoriceşte, ea comemorează Exodul israeliţilor, sfarşitul robiei din Egipt. Semnificaţia sa agrară sfarşitul robiei din Egipt. Semnificaţia sa agrară este de celebrare a primăverii la începutul este de celebrare a primăverii la începutul secerişului de orz.secerişului de orz.

Page 7: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Nicio altă sărbătoare nu Nicio altă sărbătoare nu implică pregătiri atât implică pregătiri atât de ample. Întemeiată de ample. Întemeiată pe interdicţia de a pe interdicţia de a avea în locuinţă, din avea în locuinţă, din ajun şi până la ajun şi până la terminarea sărbătorii, terminarea sărbătorii, alimente pe bază de alimente pe bază de aluat dospitaluat dospit, , legea legea evreiască subliniază evreiască subliniază că trebuie eliminată că trebuie eliminată până şi cea mai până şi cea mai neînsemnată fărâmă neînsemnată fărâmă de drojdie. de drojdie.

Page 8: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Legile rabinice interzic, de asemenea, folosirea Legile rabinice interzic, de asemenea, folosirea tuturor ustensilelor casnice, oalelor şi cuţitelor, tuturor ustensilelor casnice, oalelor şi cuţitelor,

utilizate în mod curent la prepararea alimentelor, utilizate în mod curent la prepararea alimentelor, deoarece acestea, în special cele de lut,deoarece acestea, în special cele de lut, riscriscăă să mai să mai conţină în porii lor particule de conţină în porii lor particule de hameţ. hameţ. Oamenii au de Oamenii au de

obicei în casă o veselă specială, pusă deoparte obicei în casă o veselă specială, pusă deoparte numai pentru Pesah.numai pentru Pesah.

Page 9: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Diferitele denumiri ale sărbătorii Diferitele denumiri ale sărbătorii indică multitudinea aspectelor indică multitudinea aspectelor

salesale

11. . Hag ha-maţotHag ha-maţot, “, “sărbătoarea sărbătoarea azimelor”. azimelor”.

2. 2. PesahPesah “ sărbătoarea trecerii “ sărbătoarea trecerii deasupra”. deasupra”.

3. 3. Zeman herutenuZeman herutenu “vremea libertăţii “vremea libertăţii noastre”. noastre”.

4. 4. Hag ha–avivHag ha–aviv “sărbătoarea primăverii”. “sărbătoarea primăverii”.

Page 10: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Sederul Sederul reprezintă ordinea ceremoniei reprezintă ordinea ceremoniei casnice care are loc în primele două seri de casnice care are loc în primele două seri de Pesah în Diaspora, sau doar în prima noapte Pesah în Diaspora, sau doar în prima noapte în Israel şi la evreii reformaţi. în Israel şi la evreii reformaţi. Sederul Sederul este este unul dintre ritualurile cele mai respectate de unul dintre ritualurile cele mai respectate de poporul evreu şi unul dintre cele mai poporul evreu şi unul dintre cele mai importante din punct de vedere simbolic. El importante din punct de vedere simbolic. El comemorează în mod solemn robia şi comemorează în mod solemn robia şi Exodul printr-o serie de simboluri, lecturi şi Exodul printr-o serie de simboluri, lecturi şi imnuri speciale.imnuri speciale.Ca o trăsătură distinctivă a serviciului de Ca o trăsătură distinctivă a serviciului de Pesah, rugăciunea pentru rouă se recită Pesah, rugăciunea pentru rouă se recită înaintea serviciului religios suplimentar din înaintea serviciului religios suplimentar din prima zi. prima zi.

Page 11: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Vinul este băutura care nu lipseşte de pe Vinul este băutura care nu lipseşte de pe masa de Seder şi are un rol foarte masa de Seder şi are un rol foarte important. Cel mai bun vin este important. Cel mai bun vin este Carmelul.Carmelul.Pesahul este una dintre cele mai Pesahul este una dintre cele mai importante sărbători şi are o „tradiţie importante sărbători şi are o „tradiţie exactă şi strictă”.exactă şi strictă”.Prepararea bucatelor este o rutină Prepararea bucatelor este o rutină asemănătoare cu plecarea fiilor lui asemănătoare cu plecarea fiilor lui Israel, din Egipt. Pregătirea bucatelor de Israel, din Egipt. Pregătirea bucatelor de drum, a evreilor, simbolizează masa de drum, a evreilor, simbolizează masa de Seder. De aceea carnea nu se fierbe ci Seder. De aceea carnea nu se fierbe ci este prajită. Femeile nu au avut timp să este prajită. Femeile nu au avut timp să aştepte fierberea cărnii şi dospirea aştepte fierberea cărnii şi dospirea aluatului, pentru că trebuiau să fugă.aluatului, pentru că trebuiau să fugă.Ingredientul specific şi principal pentru Ingredientul specific şi principal pentru masa de Seder este Azima sau Pasca. masa de Seder este Azima sau Pasca. Azima se prepară dintr-o făină specială; Azima se prepară dintr-o făină specială; grâul este cules înainte să fie atins de grâul este cules înainte să fie atins de ploaie, este pur, apoi se amestecă cu ploaie, este pur, apoi se amestecă cu apă, fară sare.apă, fară sare.

Page 12: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Paştele la poporul românPaştele la poporul român Sfânta sărbătoare a Paştelui Sfânta sărbătoare a Paştelui

semnifică Învierea Mântuitorului semnifică Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, biruitorul morţii nostru Iisus Hristos, biruitorul morţii celei veşnice, care a fost batjocorit celei veşnice, care a fost batjocorit şi răstignit pe cruce pentru a scăpa şi răstignit pe cruce pentru a scăpa lumea de păcatele grele ce se lumea de păcatele grele ce se abăteau tot mai des asupra abăteau tot mai des asupra acesteia. Poate şi acesta este unul acesteia. Poate şi acesta este unul dintre motivele pentru care, tot mai dintre motivele pentru care, tot mai mulţi creştini postesc, deoarece mulţi creştini postesc, deoarece Tatăl ceresc se află în fiecare dintre Tatăl ceresc se află în fiecare dintre noi dar cel mai mult, contează noi dar cel mai mult, contează faptul că, îşi mărturisesc păcatele faptul că, îşi mărturisesc păcatele prin Sfânta Taină a Spovedaniei, prin Sfânta Taină a Spovedaniei, urmată de împărtăşirea cu Trupul şi urmată de împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului.Sângele Mântuitorului.

Page 13: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Scopul acestei sărbători sfinte, este acela de a-l Scopul acestei sărbători sfinte, este acela de a-l face pe creştin să conştientizeze faptul că, face pe creştin să conştientizeze faptul că, Dumnezeu Tatăl, ne iubeşte atât de mult încât ne-a Dumnezeu Tatăl, ne iubeşte atât de mult încât ne-a oferit Unicul Său Fiu în lume pentru a îndura oferit Unicul Său Fiu în lume pentru a îndura suferinţele provocate de nelegiuirile oamenilor suferinţele provocate de nelegiuirile oamenilor (datorită nerespectării legilor Vechiului Testament (datorită nerespectării legilor Vechiului Testament cât şi a Noului Testament) cât şi pentru a scoate cât şi a Noului Testament) cât şi pentru a scoate lumea din păcat jertfindu-se pe Sine.lumea din păcat jertfindu-se pe Sine.Când ne moare cineva drag plângem şi suferim Când ne moare cineva drag plângem şi suferim enorm dar trebuie să ne gândim că şi Maica enorm dar trebuie să ne gândim că şi Maica Domnului a suferit enorm văzându-şi Fiul răstignit Domnului a suferit enorm văzându-şi Fiul răstignit pe cruce care este considerată de către ortodocşi pe cruce care este considerată de către ortodocşi altarul de jertfă al Mântuitorului şi semn de biruinţă altarul de jertfă al Mântuitorului şi semn de biruinţă împotriva duhurilor rele, având o putere deosebită împotriva duhurilor rele, având o putere deosebită asupra lor. asupra lor. „„Dacă voieşte cineva să vină la Mine, să se lepede Dacă voieşte cineva să vină la Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie.” de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie.” (Luca 9, 23 )(Luca 9, 23 )

Page 14: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Înainte de începerea Înainte de începerea slujbei de Înviere se bate slujbei de Înviere se bate toaca de către diferiţi toaca de către diferiţi feciori din sat, pentru a feciori din sat, pentru a anunţa această minunată anunţa această minunată sărbătoare, care reuşeşte sărbătoare, care reuşeşte să adune mulţi tineri la să adune mulţi tineri la Sfânta Casă a Domnului, Sfânta Casă a Domnului, adică Sfânta Biserică adică Sfânta Biserică pentru a asculta cuvântul pentru a asculta cuvântul Domnului, care, dacă e Domnului, care, dacă e ascultat cu atenţie şi se ascultat cu atenţie şi se respectă, necazurile şi respectă, necazurile şi păcatele sunt învinse cu păcatele sunt învinse cu o mai mare uşurinţă.o mai mare uşurinţă.

Iisus a zis: „Iisus a zis: „Eu sunt Eu sunt păstorul cel bun. păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru pune sufletul pentru oile sale” (Ioan 10, 11). oile sale” (Ioan 10, 11). Mielul este considerat Mielul este considerat un animal curat un animal curat deoarece mănâncă în deoarece mănâncă în deoseb ierburi iar deoseb ierburi iar caracteristica principală caracteristica principală pentru care este ales pentru care este ales acesta de creştini şi de acesta de creştini şi de Mântuitor ca şi dar Mântuitor ca şi dar pentru jertfă este pentru jertfă este blândeţea deosebită de blândeţea deosebită de care dă dovadă.care dă dovadă.

Page 15: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

În noaptea de Înviere după ora 12 În noaptea de Înviere după ora 12 noaptea toţi creştinii, cu preoţii în noaptea toţi creştinii, cu preoţii în frunte, înconjoară Sfânta Biserică de frunte, înconjoară Sfânta Biserică de trei ori fiecare având câte o lumânare în trei ori fiecare având câte o lumânare în mână. Cu această ocazie, se citesc mână. Cu această ocazie, se citesc toate pildele de peste an, se roagă cu toate pildele de peste an, se roagă cu toţii atât pentru cei vii cât şi pentru cei toţii atât pentru cei vii cât şi pentru cei morţi, se cântă „morţi, se cântă „Hristos a înviat din Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.......”le.......”. .

Page 16: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

În general de Paşte creştinii consumă: drob de În general de Paşte creştinii consumă: drob de miel sau carne de miel perparată după gustul miel sau carne de miel perparată după gustul fiecăruia, ouă, cozonaci, păştiţe cu vinfiecăruia, ouă, cozonaci, păştiţe cu vin,, sarmale sarmale sau alte diverse feluri de mâncare in funcţie de sau alte diverse feluri de mâncare in funcţie de gusturile fiecărei familii.gusturile fiecărei familii. Bucăţi de anaforă aduse de la biserică după Bucăţi de anaforă aduse de la biserică după slujba de Înviere, la care se mai adaugă câteva slujba de Înviere, la care se mai adaugă câteva bucăţi mici de pâine şi vin semnificând Trupul şi bucăţi mici de pâine şi vin semnificând Trupul şi Sângele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos; uneori Sângele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos; uneori se adaugă şi puţină apă deoarece atunci când se adaugă şi puţină apă deoarece atunci când Mântuitorul Iisus a fost împuns cu suliţele de Mântuitorul Iisus a fost împuns cu suliţele de către păgânii romani în coaste, a ieşit apă.către păgânii romani în coaste, a ieşit apă.La finalul slujbei toţi credincioşii sunt invitaţi să-şi La finalul slujbei toţi credincioşii sunt invitaţi să-şi ia anaforă înmuiată în vin semnificând Trupul şi ia anaforă înmuiată în vin semnificând Trupul şi Sângele Mântuitorului şi sunt unşi cu mir pe Sângele Mântuitorului şi sunt unşi cu mir pe frunte.frunte.

Page 17: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Conform tradiţiei creştine, ouăle sunt Conform tradiţiei creştine, ouăle sunt roşii, pentru că simbolizează roşii, pentru că simbolizează sacrificiul lui Iisus Hristos şi sacrificiul lui Iisus Hristos şi miracolul învierii Sale.miracolul învierii Sale.

Vopsirea ouălelor în albastru, verde, Vopsirea ouălelor în albastru, verde, mov sau alte culori este o expresie mov sau alte culori este o expresie a decadenţei: a transformării unui a decadenţei: a transformării unui ritual într-o festivitate, într-o ritual într-o festivitate, într-o petrecere. petrecere.

Practica derutează pentru că nu are Practica derutează pentru că nu are legatură cu tradiţia şi nu comunică legatură cu tradiţia şi nu comunică sensul sărbătorii. Puţini ştiu că sensul sărbătorii. Puţini ştiu că este interzisă aruncarea cojilor de este interzisă aruncarea cojilor de ouă roşii la întâmplare sau la ouă roşii la întâmplare sau la gunoi. gunoi.

Cojilor li se dă drumul pe o apă Cojilor li se dă drumul pe o apă curgătoare, anunţându-se astfel curgătoare, anunţându-se astfel că, la o săptămână după Paştele că, la o săptămână după Paştele creştinilor, va sosi şi Paştele creştinilor, va sosi şi Paştele blajinilor.blajinilor.

Page 18: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

ConcluConcluziiziiPentru români sărbătoarea Sfintelor Paşti are un Pentru români sărbătoarea Sfintelor Paşti are un puternic caracter religios, aceasta comemorând puternic caracter religios, aceasta comemorând Învierea lui Iisus Hristos după cele 3 zile de la Învierea lui Iisus Hristos după cele 3 zile de la răstignire.răstignire.Pentru evrei Paştele are o cu totul şi cu totul altă Pentru evrei Paştele are o cu totul şi cu totul altă semnificaţie, şi anume sfârşitul robiei din Egipt.semnificaţie, şi anume sfârşitul robiei din Egipt.Poporul evreu aşteaptă în continuare venire pe Poporul evreu aşteaptă în continuare venire pe pământ a lui Iisus, pe când românii îl preamăresc şi îi pământ a lui Iisus, pe când românii îl preamăresc şi îi mulţumesc pentru sacrificiul său.mulţumesc pentru sacrificiul său.O asemănare, privind în mod vag simbolistica O asemănare, privind în mod vag simbolistica Paştelui, ar fi aceea că, atât pentru români cât şi Paştelui, ar fi aceea că, atât pentru români cât şi pentru evrei, Paştele este o sărbătoare a purificării pentru evrei, Paştele este o sărbătoare a purificării sufleteşti şi trupeşti, în ambele cazuri fiind prezente sufleteşti şi trupeşti, în ambele cazuri fiind prezente anumite restricţii în ceea ce priveşte alimentaţia şi anumite restricţii în ceea ce priveşte alimentaţia şi munca.munca.

Page 19: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Dacă pentru evrei Paştele îşi păstreaza Dacă pentru evrei Paştele îşi păstreaza caracterul, nu este interpretat altfel odată caracterul, nu este interpretat altfel odată cu trecerea timpuluicu trecerea timpului iar iar importanţa sa importanţa sa rămâne aceeaşi, la români caracterul rămâne aceeaşi, la români caracterul acestei sărbători se pierde, acestei sărbători se pierde, deoarece deoarece pentru români Paştele a devenit mai mult pentru români Paştele a devenit mai mult o festivitateo festivitate, o petrecere., o petrecere.

ViVinul roşu băut la masa de Paşte cu nul roşu băut la masa de Paşte cu familia este tot mai mult înlocuit cu alte familia este tot mai mult înlocuit cu alte băuturi precum: bere, vin alb, etc..băuturi precum: bere, vin alb, etc..

Page 20: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

STUDIU SOCIOLOGICSTUDIU SOCIOLOGICAcest chestionar a fost aplicat pe un eşantion Acest chestionar a fost aplicat pe un eşantion de 100 persoane. Persoanele care a răspuns de 100 persoane. Persoanele care a răspuns întrebărilor din chestionar sunt profesori şi întrebărilor din chestionar sunt profesori şi elevi ai Liceul Teoretic. „Aurel Lazăr”. elevi ai Liceul Teoretic. „Aurel Lazăr”.

Din cele 100 de persoane chestionate 80 Din cele 100 de persoane chestionate 80 sunt elevi, iar 20 sunt profesori, dintre care sunt elevi, iar 20 sunt profesori, dintre care 63 sunt de sex feminin şi 37 de sex masculin. 63 sunt de sex feminin şi 37 de sex masculin.

Eşantionul s-a făcut ţinând cont de numărul Eşantionul s-a făcut ţinând cont de numărul de elevi din fiecare clasă. Au fost chestionaţi de elevi din fiecare clasă. Au fost chestionaţi elevi din clasele IX – XII.elevi din clasele IX – XII.

Page 21: SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA EVREI ŞI ROMÂNI

Vârstele persoanelor chestionate, sunt Vârstele persoanelor chestionate, sunt încadrate între 16 - 49 ani.încadrate între 16 - 49 ani.

Dintre persoanele carora li s-a aplicat Dintre persoanele carora li s-a aplicat acest chestionar 63 % sunt femei, iar 37 % acest chestionar 63 % sunt femei, iar 37 % bărbaţi.bărbaţi.

Naţionalitatea persoanelor chestionate Naţionalitatea persoanelor chestionate este următoarea : 85 % români, 15 % este următoarea : 85 % români, 15 % maghiari .maghiari .