sanatate publ cs

7/23/2019 Sanatate Publ CS

http://slidepdf.com/reader/full/sanatate-publ-cs 1/13

1. Ordinea principalelor categorii de factori care conditioneaza starea desanatate in cele mai multe tari europene este:

a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate, mediul fizic si social

b. mediul fizic si social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate

c. serviciile de sanatate, comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici

d. comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici, serviciile de sanatate

e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic si social, serviciile de sanatate

1=e

2. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea ratelor demortalitate:

a. precoce + postneonatala

b. neonatala + postneonatala

c. precoce + neonatala + postneonatalad. mortinatalitate + neonatala + postneonatala

e. perinatala + neonatala + postneonatala

2=b

3. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:a. rata de mortalitate la o populatie de 100.000 locuitori

b. rata de mortalitate specifica datorata bolii

c. un rezultat fatal al oricarei bolid. frecventa deceselor printre cazurile de boala

e. proportia deceselor datorate bolii din totalul deceselor

3=d

4. Identificati mecanismul principal al îmbatrânirii populatiei în România:

a. scaderea mortalitatii infantile

b. scaderea mortalitatii specifice pe grupe de vârsta

c. scaderea mortalitatii generale

d. scaderea natalitatiie. scaderea mortalitatii prin boli infecto-parazitare

=d

. !e baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare aledecesului se poate calcula:

1



a. probabilitatea de deces prin !" #

b. mortalitatea specifica la medici

c. mortalitatea propotionala prin "$%

d. speranta de viata la nastere

e. mortalitatea prin cancer la barbate

&=c

. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt folosite pentru a:a. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de 'nregistrarea incorecta a vârstei

la deces

b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de vârsta

c. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de vârsta

la deces

d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de vârstae. elimina efectul diferentelor de structura pe grupe de vârsta la compararea ratelor

mortalitatii

(=e

#. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de deces dupa primaluna de $iata%a. da, pentru ca se raporteaza la nascutii vii

b. nu, pentru ca nu se raporteaza la decesele 0-1 luna

c. nu, pentru ca nu se raporteaza la supravietuitorii 'n vârsta de 1 luna

d. da, pentru ca incidenta si riscul masoara evenimentele noi care apar dupa nastere

e. da, pentru ca amândoi se refera la decesele sugarilor 'n vârsta de peste o luna

)=c

&. 'pidemie înseamna:

a. o boala care are o rata scazuta de aparitie dar care este constant prezenta 'ntr-o

comunitate sau regiune

b. o incidenta mai mare de 10 la 1000 locuitoric. aparitia bolii 'n e*ces fata de rata asteptata pentru acea populatie

d. bolile respiratorii care apar 'n mod sezonier

e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori

=c

2



(. )ntr*un studiu prospecti$ asupra unei boli+ co,orta selectata initial a constatdin:a. persoane care au boala

b. persoane fara boala

c. persoane cu factorul care face obiectul studiului

d. persoane cu un istoric de familie al bolii

e. persoane fara factorul care face obiectul studiului

=b

-. /n mare deza$anta0 al studiilor retrospecti$e comparati$ cu celeprospecti$e este ca:a. studiile retrospective costa mai mult si iau mai mult timp

b. e*ista o anume tendinta 'n determinarea prezentei sau absentei factorului

suspectatc. e*ista o anume tendinta 'n determinarea prezentei sau absentei bolii rezultante

d. este mai dificil de a obtine martori

e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor si a martorilor

10=d

--. Forta unei asociatii între un factor si o boala este cel mai bine masurataprin:a. perioada de incubatie

b. incidenta bolii 'n populatia totala

c. prevalenta factorului

d. riscul atribuibil

e. riscul relativ

11=e

-2. !entru determinarea relatiei dintre ni$elul seric al sodiului si ,ormonulantidiuretic 15 la pacientii cu meningita+ cel mai adec$at proiect de studiu

trebuie:a. sa masoare 'n mod repetat sodiul si #! la un pacient

b. sa masoare sodiul si #! la o serie de pacienti

c. sa masoare sodiul la o serie de pacienti si #! la o serie diferita de pacienti

d. sa masoare #! la o serie de pacienti si la un grup martor

e. nici unul din cele de mai sus

3



12=e,

-3. 6are dintre urmatorii indicatori de e$aluare a unui test screening sedefineste ca proportie a persoanelor bolna$e din populatia supusa testuluiidentificate corect ca fiind bolna$e:

a. sensibilitatea

b. specificitatea

c. valoarea predictiva pozitiva

d. valoarea predictiva negativa

e. prevalenta

13=a

-4. plicarea unui tratament nou care pre$ine decesul dar care nu determina

recuperarea+ are drept consecinta:a. scaderea prevalentei bolii

b. cresterea incidentei bolii

c. cresterea prevalentei bolii

d. scaderea incidentei bolii

e. scaderea incidentei si prevalentei bolii

1=c

-. 7copul final al medicinii pre$enti$e este:a. sa creasca probabilitatea de supravietiure la toate vârstele

b. sa creasca durata medie a vietii

c. sa reduca incapacitatea

d. sa creasca speranta de viata la nastere fara incapacitate

e. sa creasca anii potentiali de viata

1&= d

-. )n urma acumularii unor cunostinte prin educatie pentru sanatate serealizeaza:

a. modificarea eventuala a comportamentului b. modificarea obligatorie a comportamentului

c. cresterea incidentei

d. o mai buna cunoastere a starii de sanatate a colectivitatii

e. nici unul dintre aceste raspunsuri

1(=a

4



-#. Rata incidentei unei boli este:a. rata mortalitatii daca boala duce rapid la deces

b. proportia paturilor de spital ocupate de pacienti cu acea boala

c. proportia persoanelor cu acea boala dintr-o populatie

d. numarul cazurilor noi de boala pe an dintr-o populatie

e. numarul cazurilor noi din fiecare grupa de vârsta spitalizate 'ntr-un an

1)=d

-&. Indicatorul care masoara într*o serie de $ariatie dispersia $alorilorindi$iduale fata de media lor se numeste:a. coeficient de regresie

b. eroare standard a mediei

c. deviatie / abatere standardd. amplitudine

e. coeficient de corelatie

1= c

-(. 7ursa de înregistrare cea mai de încredere în ceea ce pri$este incidentaI8 este:a. 'nregistrarea cazurilor de boala la irectia anitara

b. certificatele de deces

c. absenteismul de la locul de munca

d. 'nregistrarea cazurilor cronice de boala

e. 'nregistrarea de la spitale

1=e

2. elegarea autoritatii presupune si:a. delegarea totala a responsabilitatii

b. delegarea partiala a responsabilitatiic. pastrarea totala a responsabilitatii

d. pastrarea partiala a responsabilitatii

e. nici unul din aceste raspunsuri

20=a

5



2-. 7istemul de sanatate este integral pri$at în tarile:a. #

b. landa

c. 4area $ritanie

d. 5ermania

e. 6ici unul din aceste raspunsuri

21=e

22. in cele componente ale sistemului de sanatate+ care influenteaza cel maimult natura sistemului%a. producerea si dezvoltarea de resurse

b. elaborarea de programe

c. finantarea

d. managementule. acordarea de servicii

22=c

23. 6are dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu pentru alegerea boliicare sa faca obiectul unui screening :a. testul de screening sa fie cât mai valid si reproductibil

b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilitatile necesare

c. boala sa fie decelabila 'n stadiu subclinicd. boala sa fie frecventa si7sau grava

e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate

23=a

24. O $aloare mare a riscului atribuibil în populatie obtinuta în urma uneianc,ete de co,orta poate ser$i pentru:a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice

b. sustinerea unei relatii cauzale 'ntre factorul studiat si efectul observatc. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului

respectiv

d. aprecierea efectului e*punerii la nivel individual

e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic 'ntre riscul bolii la e*pusi si

none*pusi

6



2=c

2. O $aloare mare a riscului relati$ obtinuta într*o anc,eta epidemiologica

analitica poate ser$i+independent de frec$enta bolii si a factorului de risc+ pentru:a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice

b. sustinerea unei relatii cauzale 'ntre factorul studiat si efectul observat

c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului

respectiv

d. aprecierea efectului e*punerii la nivel individual

e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic 'ntre riscul bolii la e*pusi si

none*pusi

2&=a

2. 9radele de trecere de la sanatate la boala sunt+ cu eceptia:a. disconfort

b. boala

c. incapacitate

d. invaliditate

e. deces

1=e

2#. 8edicina sociala 6 foloseste ca metoda:a. depistarea bolilor 'n masa

b. biostatistica

c. masurarea prognosticului

d. educatia pentru sanatate

e. masurarea asociatiilor epidemiologice

2#; c

2&. <i$elul natalitatii este influentat de:

a. structura pe grupe de vârsta a populatiei b. fecunditate

c. nivelul de instruire a mamei

d. venitul mediu pe membru al familiei

e. toate de mai sus

2=e

7



2(. )n interpretarea e$olutiei în timp a mortalitatii printr*o anumita localizarea cancerului+ într*o populatie data+ </ este necesar sa se ia în considerare:

a. evolutia fatalitatii

b. evolutia te8nicilor de diagnostic

c. 'nregistrarea informatiilor

d. evolutia structurii pe vârste a populatiei

e. variatiile 'n e*punerea la factorii de risc

2=a

3. sociatiile epidemiologice la ni$elul indi$izilor </ pot fi studiate prinanc,ete:a. transversale de tip screening

b. longitudinale prospective

c. longitudinale retrospectived. de tip cazuri-control

e. descriptive

30=e

Intrebari 6omplement multiplu

-. /rmatorii indicatori masoara ni$elul starii de sanatate a populatiei carezultat al factorilor care o conditioneaza:

a. fertilitatea

b. asigurarea populatiei cu medici

c.speranta de viata fara incapacitate

d. incidenta

e. nivelul de cultura generala

1=a,c,d

2. !rima etapa a tranzitiei demografice se caracterizeaza prin:a. natalitate mare

b. natalitate mica

c. mortalitate mare

d. mortalitate mica

e. cresterea rapida a populatiei

8



2=ac

3. !iramida $ârstelor in forma de urna eprima:

a. natalitate mare

b. natalitate mica

c. longevitate mare

d. longevitate mica

e. mortalitate mare

3=bc

. !entru calculul raportului standardizat al mortalitatii sunt necesareurmatoarele informatii:a. distributia pe grupe de vârsta a populatiei

b. mortalitatea pe grupe de vârsta din populatia respectivac. mortalitatea standard pe grupe de vârsta

d. numarul de decese observate 'n populatia respectiva

e. structura pe grupe de vârsta a populatiei standard

=acd

. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare ale nasteriipermit calculul:a. ratei natalitatii

b. ratei de fertilitate generala

c. mortalitatii perinatale

d. vârstei mediane la nastere

e. rangului mediu al noului nascut

&=de

. efinitia nascutului $iu acceptata de O87 include drept criterii:a. durata gestatiei

b. greutatea la nasterec. lungimea la nastere

d. prezenta respiratiei

e. prezenta batailor cordului

(=de

9



-. !entru calculul ratei standardizate a mortalitatii prin metoda directa suntnecesare urmatoarele informatii:a. distributia pe grupe de vârsta a populatiei

b. mortalitatea pe grupe de vârsta din populatia respectiva

c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta

d. numarul de decese observate 'n populatia respectiva

e. structura pe grupe de vârsta a populatiei standard

10=be

12. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permitcalculul:a. letalitatii prin tumori

b. mortinatalitatiic. vârstei medii de deces

d. ratei brute a mortalitatii

e. ratei mortalitatii specifice pe cause

12=ac

-3. )n raport cu un studiu cazuri*control un studiu prospecti$:

a. costa mai mult

b. este adecvat studiului unei boli rare

c. se bazeaza mai putin pe memoria subiectilor

d. permite calculul direct al riscului relativ

e. poate 'nregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiu

13=acde

-. rgumente pentru ca un factor sa fie considerat "factor cauzal" pentru oboala sunt:

a. eliminarea factorului sa reduca riscul de boala b. factorul sa fie prezent la toate cazurile de boala

c. plauzibilitatea relatiei

d. e*punerea la factor trebuie sa preceada aparitia bolii

e. factorul sa fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi

1&=acde,

10



-. =aliditatea unui indicator de morbiditate eprima capacitatea sa de :a. a masura corect frecventa reala a bolii

b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai multi investigatori

c. a masura corect frecventa reala a absentei bolii

d. a masura corect gravitatea bolii

e. a masura probabilitatea de aparitie a bolii

1(=ac

-#. 7creeningul are a$anta0ele:a. stabileste diagnosticul de certitudine al bolilor 'n fazele oligosimptomatice

b. este ieftin

c. se poate utiliza 'n scop prescriptiv

d. este bine acceptat de populatiee. este aplicabil la boli cu prevalenta foarte mica

1)=bce

-&. /n test de screening are o specificitate teoretica de ->. ceasta înseamna ca oricare ar fisensibilitatea:a. valoarea predictiva pozitiva este egala cu 1

b. toate persoanele depistate sunt 'ntr-adevar bolnave

c. nu sunt falsi negativi

d. toti bolnavii sunt depistati

e. nu sunt falsi pozitivi

1=abc

-(. 6riterii pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui screening sunt:a. testul de screening sa fie cât mai valid si reproductibil

b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilitatile necesare

c. boala sa fie decelabila 'n stadiu subclinicd. boala sa fie frecventa si7sau grava

e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate

1=bcde

2. !rofilaia primara urmareste:

11



a. sa evite aparitia bolii la individ

b. sa reduca incidenta bolii 'n populatie

c. sa sc8imbe distributia factorilor de risc 'n populatie

d. sa evite agravarea bolilor incipiente

e. sa creasca rezistenta specifica si nespecifica de boala

20=abc

2-.Interesul actual fata de profilaie a fost stimulat de :a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofila*iei specifice

b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorarii starii de sanatate

c. concordanta dintre c8eltuielile si ameliorarea starii de sanatate

d. rolul factorilor comportamentali 'n e*plicarea modelului actual al morbiditatii

e. cunoasterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice

21=ad

22. !re$enirea si combaterea unei boli la ni$elul populatiei presupune:a. cunoasterea riscurilor asociate unor factori

b. cunoasterea etiologiei bolii

c. cunoasterea prevalentei factorilor de risc

d. e*istenta unor resurse disponibile

e. e*istenta unor te8nologii preventive7curative

22=acde

23. )n $ederea combaterii îmbolna$irilor prin ?@6 care din urmatoarelemasuri reprezinta actiunide pre$entie primara:a. combaterea fumatului

b. c8imioprofila*ie specifica

c. vaccinare $%5

d. educatie pentru sanatate

e. depistare precoce

23=abcd

24. !rincipalele strategii pre$enti$e în sanatate publica sunt:a. strategii bazate pe grupele la risc 'nalt

b. strategii bazate pe nivele de prevenire /9, 99, 999

12



c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli

d. strategii bazate pe populatia generala

e. strategii orientate pe grupe de vârsta

2=abcde,

2. 7trategiile bazate pe populatii la risc înalt au ca a$anta0e:a. motivatia crescuta a individului

b. beneficiile pentru populatie sunt foarte mari

c. raport cost7eficacitate favorabil

d. sc8imba distributia factorului de risc 'n populatie

e. raport beneficiu7risc favorabil

2&=ace

13

sanatate publ cs

Documents