FACULTATEA DE SILVICULTUR Ă SUCEAVA

Salmonicultură

- suport electronic de curs -

Notă Acest material reprezintă un suport de curs destinat exclusiv asigurării pregătirii studen ţilor la disciplina bdquoSalmonicultur ărdquo Icircn nici un caz materialul nu este destinat publicării sau distribuirii in acest format deoarece nu s-ar respecta prevederile referitoare la drepturile de autor

Scurt istoric

Creșterea peștilor reprezintă o preocupare foarte veche a comunităților umane și a apărut ca urmare a necesității de a păstra proaspăt surplusul de captură icircn vederea consumului ulterior Primele consemnări documentare datează din anul 473 Icirc Ch icircn China antică unde peștii prinși din racircuri erau eliberați icircn bazine amenajate sumar pentru a crește icircn dimensiuni

Creșterea artificială a păstrăvului a apărut icircn Europa icircn jurul anului 1500 icircn Franța la Mănăstirea Monbard la ideea călugărului Don Pichon care a făcut primele icircncercări de reproducere a salmonidelor icircn captivitate

După anul 1750 Ludwig Iakobi realizează primele experiențe de fecundație artificială a păstrăvului indigen cu rezultate foarte bune reușind să crească și să vacircndă peștii obținuți icircn acest fel

Sub icircndrumarea a doi cercetători francezi M Milne-Edwards și M Coste icircn 1852 cu sprijinul financiar al guvernului francez este icircnființată prima stațiune salmonicolă la Huningen icircn Alsacia

Prima societate de pescuit a fost icircnființată icircn anul 1837 la Edinburg Această organizație a realizat primele populări cu păstrăv icircn unele racircuri din Scoția

Prima păstrăvărie din Romacircnia a fost icircnființată icircn anul 1890 icircn timpul domniei lui Carol I la Valea Putnei pe domeniul regal sub masivul Giumalău Icircn prezent această stațiune este administrată de Direcția silvică Suceava prin Ocolul silvic Pojoracircta Au urmat apoi păstrăvăria de la Barnar icircn 1902 și cele de la Gudea și Finiș icircn 1928

Icircn perioada 1948 ndash 1990 păstrăvăriile au fost gestionate de ocoalele silvice iar cercetările icircn acest domeniu s-au desfășurat cu sprijinul Ministerului Silviculturii

După anul 1990 o parte dintre stațiunile salmonicole au rămas icircn gestiunea direcțiilor silvice iar o parte au fost privatizate vacircndute sau trecute icircn gestiunea altor instituții

Icircn momentul de față există numeroase păstrăvării ale diferitelor persoane juridice de dimensiuni variabile de la o suprafață de cacircteva zeci de metri pătrați pacircnă la cacircteva hectare de luciu de apă Creşterea păstrăvului de consum icircn păstrăvării de mici dimensiuni mai puțin pretențioase este tot mai des icircntacirclnită icircn zona premontană și montană din Romacircnia Modul de creștere este unul intensiv și presupune densităţi relativ mari de pești cu administrare de hrană artificială Trebuie remarcat faptul că de cele mai multe ori icircn afară de salmonide (păstrăvi) sunt crescute icircn bazine separate și specii de ciprinide (crapi) siluride (somni) etc

Salmonicultura reprezintă o ramură a acvaculturii care are ca obiect creșterea și valorificarea peștilor din familia Salmonidae

Cap 1 Caracteristicile ecosistemelor apelor de munte

Icircn grupa apelor de munte sunt cuprinse izvoarele pacircraiele racircurile lacurile și iezerele din regiunea montană și submontană După Petre M Bănărescu (1964) apele curgătoare din Romacircnia se icircmpart din punct de vedere altitudinal și din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice și biologice icircn zona păstrăvului zona lipanului și moioagei zona scobarului zona mrenei zona crapului zona cleanului și zona bibanului Peștii din familia Salmonidae se icircntacirclnesc icircn primele trei zone la altitudini cuprinse icircntre 500 și 1500 m

După Negruțiu (1983) aproximativ 15 din rețeaua apelor curgătoare este favorabilă pentru dezvoltarea salmonidelor Icircn afară de acestea lacurile de acumulare și cele alpine oferă condiții optime pentru dezvoltarea speciilor de păstrăv

Ecosistemul apelor de munte este format de totalitatea relațiilor care se stabilesc icircntre organismele vegetale și animale adaptate vieții icircn acest mediu acvatic sau icircn proximitatea sa și factorii abiotici care caracterizează cursurile de apă reprezentați de caracteristicile chimice și fizice ale apei

11 Principalele caracteristici fizice și chimice ale apelor de munte

Mediul de viață a păstrăvilor este apa a cărei proprietăți influențează decisiv existența și dezvoltarea speciilor de pești insecte și plante acvatice Calitatea apei este dată de valorile următoarelor caracteristici principale debitul temperatura oxigenul dizolvat icircn apă turbiditatea lumina Ph-ul curenții apei Debitul reprezintă factorul determinant icircn asigurarea condițiilor de viață icircn ecosistemul apelor de munte Modul de variație a debitului este esențial pentru a garanta dezvoltarea firească a organismelor vegetale și animale Se poate distinge o variație zilnică sezonieră și anuală a debitului unei ape de munte Variația zilnică se remarcă de obicei vara ca urmare a unor averse care pot crește pentru scurt timp cantitatea de apă prin mărirea temporară a scurgerilor icircn aval Variația sezonieră se evidențiază spre sfacircrșitul verii și toamna cacircnd se observă o reducere semnificativă a debitelor ca urmare a precipitațiilor mai reduse combinate cu temperaturi ridicate Debitul icircnregistrează cele mai ridicate valori primăvara urmate de o reducere toamna și iarna după care ciclul se reia O calitate ridicată a apei este dată de amplitudini mici ale debitului Practic debitul trebuie să fie cacirct mai constant icircn timp fără variații bruște scăderile sau creșterile periodice să fie moderate de la un anotimp la altul Este esențial ca debitul unei ape de munte să nu scadă sub o anumită valoare care nu mai oferă garanția susținerii vieții Modul de variație a debitului depinde de relief cuantumul precipitațiilor și de gradul de icircmpădurire a bazinului hidrografic respectiv Un grad ridicat de icircmpădurire oferă garanția unei retenții și infiltrații superioare și a scurgerilor treptate cu cantități echilibrate Relația utilizată pentru calculul debitului este D=085 S V icircn care

bull D ndash debitul bull S ndash suprafața secțiunii udate bull V ndash viteza apei la suprafață

Viteza se poate determina ușor stabilind o porțiune de albie cu secțiunea aproximativ constantă căreia i se măsoară lungimea Utilizacircnd un flotor și cronometracircnd timpul parcurs de acesta pentru a parcurge lungimea de albie măsurată se determină viteza

Peștii sunt animale poikiloterme a căror temperatură este egală cu a mediului icircn care trăiesc Din acest motiv temperatura apei este esențială icircn ciclurile de dezvoltare a salmonidelor Hrănirea mișcarea și reproducerea sunt influențate de valoarea temperaturii apei Icircn stracircnsă legătură cu temperatura este cantitatea de oxigen dizolvată icircn apă ndash factor limitativ pentru păstrăvi Aceste

două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci Pentru exemplificare la 00C apele de munte conțin cca 10cm3l iar la 200C conțin cca 6cm3l (Negruțiu 1983)

Temperaturile optime de hrănire pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei 2001) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce păstrăvul curcubeu le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Păstrăvul indigen nu se mai hrănește la temperaturi mai mici de 2-30C și peste 200C comparativ cu păstrăvul curcubeu care se hrănește icircn intervalul 00 ndash 240C La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţiei icircn perioadele critice mai ales vara icircn perioadele de caniculă Variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Scăderea constantă a temperaturii apei pacircnă la 6-80C icircn septembrie induce instinctele de reproducere Păstrăvii urcă icircnspre amonte spre izvoare către zone cu apă mai limpede mai liniștită mai rece și mai bogată icircn oxigen pentru a depune icrele Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Păstrăvul indigen este mai pretențios la cantitatea de oxigen dizolvată comparativ cu păstrăvul curcubeu și cu lipanul Distribuția salmonidelor icircn lungul unui curs de apă de munte dă indicații cu privire la bogăția icircn oxigen și la toleranța speciilor la acest factor Indigenul va fi icircntacirclnit icircn amonte mai icircn aval păstrăvul curcubeu urmat de lipan și de lostriță Icircn acest sens cantitatea de oxigen dizolvat este un factor limitativ pentru mărimea arealului de răspacircndire a unei specii de salmonide Cantitatea de oxigen este influențată și de presiunea atmosferică dar modificările date de aceasta sunt reduse comparativ cu cele induse de temperatură

Conţinutul de oxigen dizolvat se determină prin diferite metode cele mai vechi fiind metoda Hofer şi metoda Winkler utilizate icircn mod curent icircn practică

Metoda Hofer Pentru determinarea conţinutului de oxigen cu această metodă este nevoie de o sticlă cu dop şlefuit şi două pipete de sticlă Reactivii folosiţi sunt soluţiile Hofer A (soluţie de clorură de mangan MnCl2) şi Hofer B (soluţie de iodură de potasiu icircn hidrat de sodiu IK+NaOH) Sticluţa cu dop şlefuit se introduce icircn apă cu gura icircn jos şi apoi se icircntoarce icircn aşa fel icircncacirct apa să pătrundă icircn sticlă Se astupă sticla cu dopul şlefuit sub apă După ce se scoate afară se introduc icircn sticlă cu ajutorul celor două pipete cacircte 1 cm3 din fiecare din cele două soluţii avacircndu-se grijă ca vacircrfurile pipetelor să atingă fundul sticlei apoi se dă drumul soluţiilor să pătrundă icircn apă Se astupă din nou sticla şi se agită bine Icircn interiorul sticlei se va forma un precipitat a cărui culoare variază icircn funcţie de cantitatea de oxigen dizolvat Se compară culoarea precipitatului cu scara de culori

Scara de culori după Hofer

Metoda Hofer nu este riguros exactă dar este practică putacircndu-se aplica icircn totalitate pe teren Metoda Winkler Prin aplicarea acestei metode se determină cu exactitate cantitatea de oxigen dizolvat Icircn prima parte fixarea oxigenului adică producerea precipitatului galben-cafeniu se efectuează pe teren iar restul analizei se continuă icircn laborator Partea de teren urmează aceleaşi etape ca şi metoda Hofer Fixarea oxigenului are loc conform formulelor

MnCl2 + 2NaOH = Mn(OH)2 + 2NaCl 4Mn(OH)3 + O2 + 2H2O = 4Mn(OH)3

Icircn continuare se dizolvă precipitatul manganos format prin adăugarea cacirctorva cm3 de acid clorhidric concentrat şi are loc reacţia 4Mn(OH)3 + 12HCl + 4KI = 2I2 + 4KCl + 4MnCl2 + 12H2O Se va obţine o soluţie limpede cafeniu-roşcată din cauza iodului pus icircn libertate Următoarea etapă presupune titrarea iodului cu tiosulfat de sodiu n100 pacircnă se obţine o coloraţie gălbuie Se adaugă cacircteva picături de soluţie de amidon pentru a colora iodul rămas netitrat icircn albastru şi se continuă titrarea pacircnă la dispariţia culorii albastre Pentru calculul cantităţii de O2 se utilizează relaţiile 80 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = mg de O2 la litru V ndash v 56 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = cm3 de O2 la litru V ndash v icircn care - 80 reprezintă cantitatea de O2 icircn mg corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - 56 reprezintă cantitatea de O2 icircn cm3 corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - N ndash numărul de cm3 de tiosulfat n100 utilizaţi la titrare - V ndash volumul sticlei icircn care s-a luat proba de apă - v ndash numărul de cm3 de reactiv Hofer A şi B necesari pentru obţinerea precipitatului manganos Pentru determinări exacte se vor trimite probele de apă la laboratoare specializate

Icircn prezent există aparate speciale ndash oxigenometre ndash care dau instantaneu valoarea parametrului de determinat

3

3

3

3

3

Oxigenometre

Regimul termic al apei şi cantitatea de oxigen dizolvat trebuie studiate cel puţin 12 luni

pentru a avea siguranţa unei calităţi corespunzătoare a apei Lumina reprezintă un alt factor care afectează viața peștilor prin impunerea unui anumit

ritm biologic care este compus dintr-un ritm diurn unul sezonier lunar sau solunar Cercetările realizate au evidențiat o activitate mult mai intensă a animalelor icircn perioadele cu lună plină sau lună nouă icircntre anumite ore ale zilei icircn funcție de poziția lunii față de Pămacircnt

Lumina are influență directă asupra intensității hrănirii a reproducerii a modului de apărare etc

Colorația diverselor organisme care trăiesc icircn mediul acvatic este influențată de intensitatea luminii care pătrunde icircn zona icircn care aceste vietăți se adăpostesc Păstrăvii din apele expuse unei radiații luminoase mai intense sunt mai deschiși la culoare comparativ cu cei care trăiesc sub malurile pacircraielor icircn zone mai icircntunecate care sunt mai pigmentați Aceștia au tegumentul mai colorat cu evidențierea mai puternică a punctelor negre și roșii bordurate cu alb

Profitacircnd de atracția peștilor față de o sursă de lumină pescarii din icircntreaga lume dobacircndesc capturi facile icircn mod legal sau nu Acest mod de a pescui este practicat din cele mai vechi timpuri

Turbiditatea apei (limpezimea) este o altă calitate deosebit de importantă păstrăvul suportacircnd doar pentru scurt timp apa tulbure Transparența apei este dată de cantitatea de material icircn suspensie dar și de densitatea viețuitoarelor planctonice Icrele şi alevinii din primele săptămacircni de viaţă sunt deosebit de pretenţioase faţă de limpezimea apei Suspensiile din apă pot acoperi orificiul de respiraţie al icrelor acestea murind prin asfixiere Turbiditatea de lungă durată afectează respirația adulților icircmpiedică reproducerea și icircngreunează hrănirea Aprecierea turbidităţii se face folosind o scară a gradului de limpezime sau de transparenţă Determinarea transparenței se face utilizacircnd rdquodiscul Secchirdquo dar această metodă se utilizează cu precădere pentru studiul lacurilor din zona alpină Gradul de turbiditate se determină cu exactitate folosind un spectrofotometru cu radiaţii din domeniul vizibil Icircn general după o ploaie de vară o apă care se limpezeşte după 24 de ore are o calitate corespunzătoare pentru alimentarea unei păstrăvării

Reacţia apei (pH-ul) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen din apă respectiv alcalinitatea sau aciditatea ei

Pentru o dezvoltare normală a păstrăvilor pH-ul trebuie să fie cuprins icircntre 6 şi 8 optimul fiind un pH neutru (7)

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Scurt istoric

Creșterea peștilor reprezintă o preocupare foarte veche a comunităților umane și a apărut ca urmare a necesității de a păstra proaspăt surplusul de captură icircn vederea consumului ulterior Primele consemnări documentare datează din anul 473 Icirc Ch icircn China antică unde peștii prinși din racircuri erau eliberați icircn bazine amenajate sumar pentru a crește icircn dimensiuni

Creșterea artificială a păstrăvului a apărut icircn Europa icircn jurul anului 1500 icircn Franța la Mănăstirea Monbard la ideea călugărului Don Pichon care a făcut primele icircncercări de reproducere a salmonidelor icircn captivitate

După anul 1750 Ludwig Iakobi realizează primele experiențe de fecundație artificială a păstrăvului indigen cu rezultate foarte bune reușind să crească și să vacircndă peștii obținuți icircn acest fel

Sub icircndrumarea a doi cercetători francezi M Milne-Edwards și M Coste icircn 1852 cu sprijinul financiar al guvernului francez este icircnființată prima stațiune salmonicolă la Huningen icircn Alsacia

Prima societate de pescuit a fost icircnființată icircn anul 1837 la Edinburg Această organizație a realizat primele populări cu păstrăv icircn unele racircuri din Scoția

Prima păstrăvărie din Romacircnia a fost icircnființată icircn anul 1890 icircn timpul domniei lui Carol I la Valea Putnei pe domeniul regal sub masivul Giumalău Icircn prezent această stațiune este administrată de Direcția silvică Suceava prin Ocolul silvic Pojoracircta Au urmat apoi păstrăvăria de la Barnar icircn 1902 și cele de la Gudea și Finiș icircn 1928

Icircn perioada 1948 ndash 1990 păstrăvăriile au fost gestionate de ocoalele silvice iar cercetările icircn acest domeniu s-au desfășurat cu sprijinul Ministerului Silviculturii

După anul 1990 o parte dintre stațiunile salmonicole au rămas icircn gestiunea direcțiilor silvice iar o parte au fost privatizate vacircndute sau trecute icircn gestiunea altor instituții

Icircn momentul de față există numeroase păstrăvării ale diferitelor persoane juridice de dimensiuni variabile de la o suprafață de cacircteva zeci de metri pătrați pacircnă la cacircteva hectare de luciu de apă Creşterea păstrăvului de consum icircn păstrăvării de mici dimensiuni mai puțin pretențioase este tot mai des icircntacirclnită icircn zona premontană și montană din Romacircnia Modul de creștere este unul intensiv și presupune densităţi relativ mari de pești cu administrare de hrană artificială Trebuie remarcat faptul că de cele mai multe ori icircn afară de salmonide (păstrăvi) sunt crescute icircn bazine separate și specii de ciprinide (crapi) siluride (somni) etc

Salmonicultura reprezintă o ramură a acvaculturii care are ca obiect creșterea și valorificarea peștilor din familia Salmonidae

Cap 1 Caracteristicile ecosistemelor apelor de munte

Icircn grupa apelor de munte sunt cuprinse izvoarele pacircraiele racircurile lacurile și iezerele din regiunea montană și submontană După Petre M Bănărescu (1964) apele curgătoare din Romacircnia se icircmpart din punct de vedere altitudinal și din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice și biologice icircn zona păstrăvului zona lipanului și moioagei zona scobarului zona mrenei zona crapului zona cleanului și zona bibanului Peștii din familia Salmonidae se icircntacirclnesc icircn primele trei zone la altitudini cuprinse icircntre 500 și 1500 m

După Negruțiu (1983) aproximativ 15 din rețeaua apelor curgătoare este favorabilă pentru dezvoltarea salmonidelor Icircn afară de acestea lacurile de acumulare și cele alpine oferă condiții optime pentru dezvoltarea speciilor de păstrăv

Ecosistemul apelor de munte este format de totalitatea relațiilor care se stabilesc icircntre organismele vegetale și animale adaptate vieții icircn acest mediu acvatic sau icircn proximitatea sa și factorii abiotici care caracterizează cursurile de apă reprezentați de caracteristicile chimice și fizice ale apei

11 Principalele caracteristici fizice și chimice ale apelor de munte

Mediul de viață a păstrăvilor este apa a cărei proprietăți influențează decisiv existența și dezvoltarea speciilor de pești insecte și plante acvatice Calitatea apei este dată de valorile următoarelor caracteristici principale debitul temperatura oxigenul dizolvat icircn apă turbiditatea lumina Ph-ul curenții apei Debitul reprezintă factorul determinant icircn asigurarea condițiilor de viață icircn ecosistemul apelor de munte Modul de variație a debitului este esențial pentru a garanta dezvoltarea firească a organismelor vegetale și animale Se poate distinge o variație zilnică sezonieră și anuală a debitului unei ape de munte Variația zilnică se remarcă de obicei vara ca urmare a unor averse care pot crește pentru scurt timp cantitatea de apă prin mărirea temporară a scurgerilor icircn aval Variația sezonieră se evidențiază spre sfacircrșitul verii și toamna cacircnd se observă o reducere semnificativă a debitelor ca urmare a precipitațiilor mai reduse combinate cu temperaturi ridicate Debitul icircnregistrează cele mai ridicate valori primăvara urmate de o reducere toamna și iarna după care ciclul se reia O calitate ridicată a apei este dată de amplitudini mici ale debitului Practic debitul trebuie să fie cacirct mai constant icircn timp fără variații bruște scăderile sau creșterile periodice să fie moderate de la un anotimp la altul Este esențial ca debitul unei ape de munte să nu scadă sub o anumită valoare care nu mai oferă garanția susținerii vieții Modul de variație a debitului depinde de relief cuantumul precipitațiilor și de gradul de icircmpădurire a bazinului hidrografic respectiv Un grad ridicat de icircmpădurire oferă garanția unei retenții și infiltrații superioare și a scurgerilor treptate cu cantități echilibrate Relația utilizată pentru calculul debitului este D=085 S V icircn care

bull D ndash debitul bull S ndash suprafața secțiunii udate bull V ndash viteza apei la suprafață

Viteza se poate determina ușor stabilind o porțiune de albie cu secțiunea aproximativ constantă căreia i se măsoară lungimea Utilizacircnd un flotor și cronometracircnd timpul parcurs de acesta pentru a parcurge lungimea de albie măsurată se determină viteza

Peștii sunt animale poikiloterme a căror temperatură este egală cu a mediului icircn care trăiesc Din acest motiv temperatura apei este esențială icircn ciclurile de dezvoltare a salmonidelor Hrănirea mișcarea și reproducerea sunt influențate de valoarea temperaturii apei Icircn stracircnsă legătură cu temperatura este cantitatea de oxigen dizolvată icircn apă ndash factor limitativ pentru păstrăvi Aceste

două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci Pentru exemplificare la 00C apele de munte conțin cca 10cm3l iar la 200C conțin cca 6cm3l (Negruțiu 1983)

Temperaturile optime de hrănire pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei 2001) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce păstrăvul curcubeu le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Păstrăvul indigen nu se mai hrănește la temperaturi mai mici de 2-30C și peste 200C comparativ cu păstrăvul curcubeu care se hrănește icircn intervalul 00 ndash 240C La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţiei icircn perioadele critice mai ales vara icircn perioadele de caniculă Variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Scăderea constantă a temperaturii apei pacircnă la 6-80C icircn septembrie induce instinctele de reproducere Păstrăvii urcă icircnspre amonte spre izvoare către zone cu apă mai limpede mai liniștită mai rece și mai bogată icircn oxigen pentru a depune icrele Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Păstrăvul indigen este mai pretențios la cantitatea de oxigen dizolvată comparativ cu păstrăvul curcubeu și cu lipanul Distribuția salmonidelor icircn lungul unui curs de apă de munte dă indicații cu privire la bogăția icircn oxigen și la toleranța speciilor la acest factor Indigenul va fi icircntacirclnit icircn amonte mai icircn aval păstrăvul curcubeu urmat de lipan și de lostriță Icircn acest sens cantitatea de oxigen dizolvat este un factor limitativ pentru mărimea arealului de răspacircndire a unei specii de salmonide Cantitatea de oxigen este influențată și de presiunea atmosferică dar modificările date de aceasta sunt reduse comparativ cu cele induse de temperatură

Conţinutul de oxigen dizolvat se determină prin diferite metode cele mai vechi fiind metoda Hofer şi metoda Winkler utilizate icircn mod curent icircn practică

Metoda Hofer Pentru determinarea conţinutului de oxigen cu această metodă este nevoie de o sticlă cu dop şlefuit şi două pipete de sticlă Reactivii folosiţi sunt soluţiile Hofer A (soluţie de clorură de mangan MnCl2) şi Hofer B (soluţie de iodură de potasiu icircn hidrat de sodiu IK+NaOH) Sticluţa cu dop şlefuit se introduce icircn apă cu gura icircn jos şi apoi se icircntoarce icircn aşa fel icircncacirct apa să pătrundă icircn sticlă Se astupă sticla cu dopul şlefuit sub apă După ce se scoate afară se introduc icircn sticlă cu ajutorul celor două pipete cacircte 1 cm3 din fiecare din cele două soluţii avacircndu-se grijă ca vacircrfurile pipetelor să atingă fundul sticlei apoi se dă drumul soluţiilor să pătrundă icircn apă Se astupă din nou sticla şi se agită bine Icircn interiorul sticlei se va forma un precipitat a cărui culoare variază icircn funcţie de cantitatea de oxigen dizolvat Se compară culoarea precipitatului cu scara de culori

Scara de culori după Hofer

Metoda Hofer nu este riguros exactă dar este practică putacircndu-se aplica icircn totalitate pe teren Metoda Winkler Prin aplicarea acestei metode se determină cu exactitate cantitatea de oxigen dizolvat Icircn prima parte fixarea oxigenului adică producerea precipitatului galben-cafeniu se efectuează pe teren iar restul analizei se continuă icircn laborator Partea de teren urmează aceleaşi etape ca şi metoda Hofer Fixarea oxigenului are loc conform formulelor

MnCl2 + 2NaOH = Mn(OH)2 + 2NaCl 4Mn(OH)3 + O2 + 2H2O = 4Mn(OH)3

Icircn continuare se dizolvă precipitatul manganos format prin adăugarea cacirctorva cm3 de acid clorhidric concentrat şi are loc reacţia 4Mn(OH)3 + 12HCl + 4KI = 2I2 + 4KCl + 4MnCl2 + 12H2O Se va obţine o soluţie limpede cafeniu-roşcată din cauza iodului pus icircn libertate Următoarea etapă presupune titrarea iodului cu tiosulfat de sodiu n100 pacircnă se obţine o coloraţie gălbuie Se adaugă cacircteva picături de soluţie de amidon pentru a colora iodul rămas netitrat icircn albastru şi se continuă titrarea pacircnă la dispariţia culorii albastre Pentru calculul cantităţii de O2 se utilizează relaţiile 80 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = mg de O2 la litru V ndash v 56 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = cm3 de O2 la litru V ndash v icircn care - 80 reprezintă cantitatea de O2 icircn mg corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - 56 reprezintă cantitatea de O2 icircn cm3 corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - N ndash numărul de cm3 de tiosulfat n100 utilizaţi la titrare - V ndash volumul sticlei icircn care s-a luat proba de apă - v ndash numărul de cm3 de reactiv Hofer A şi B necesari pentru obţinerea precipitatului manganos Pentru determinări exacte se vor trimite probele de apă la laboratoare specializate

Icircn prezent există aparate speciale ndash oxigenometre ndash care dau instantaneu valoarea parametrului de determinat

3

3

3

3

3

Oxigenometre

Regimul termic al apei şi cantitatea de oxigen dizolvat trebuie studiate cel puţin 12 luni

pentru a avea siguranţa unei calităţi corespunzătoare a apei Lumina reprezintă un alt factor care afectează viața peștilor prin impunerea unui anumit

ritm biologic care este compus dintr-un ritm diurn unul sezonier lunar sau solunar Cercetările realizate au evidențiat o activitate mult mai intensă a animalelor icircn perioadele cu lună plină sau lună nouă icircntre anumite ore ale zilei icircn funcție de poziția lunii față de Pămacircnt

Lumina are influență directă asupra intensității hrănirii a reproducerii a modului de apărare etc

Colorația diverselor organisme care trăiesc icircn mediul acvatic este influențată de intensitatea luminii care pătrunde icircn zona icircn care aceste vietăți se adăpostesc Păstrăvii din apele expuse unei radiații luminoase mai intense sunt mai deschiși la culoare comparativ cu cei care trăiesc sub malurile pacircraielor icircn zone mai icircntunecate care sunt mai pigmentați Aceștia au tegumentul mai colorat cu evidențierea mai puternică a punctelor negre și roșii bordurate cu alb

Profitacircnd de atracția peștilor față de o sursă de lumină pescarii din icircntreaga lume dobacircndesc capturi facile icircn mod legal sau nu Acest mod de a pescui este practicat din cele mai vechi timpuri

Turbiditatea apei (limpezimea) este o altă calitate deosebit de importantă păstrăvul suportacircnd doar pentru scurt timp apa tulbure Transparența apei este dată de cantitatea de material icircn suspensie dar și de densitatea viețuitoarelor planctonice Icrele şi alevinii din primele săptămacircni de viaţă sunt deosebit de pretenţioase faţă de limpezimea apei Suspensiile din apă pot acoperi orificiul de respiraţie al icrelor acestea murind prin asfixiere Turbiditatea de lungă durată afectează respirația adulților icircmpiedică reproducerea și icircngreunează hrănirea Aprecierea turbidităţii se face folosind o scară a gradului de limpezime sau de transparenţă Determinarea transparenței se face utilizacircnd rdquodiscul Secchirdquo dar această metodă se utilizează cu precădere pentru studiul lacurilor din zona alpină Gradul de turbiditate se determină cu exactitate folosind un spectrofotometru cu radiaţii din domeniul vizibil Icircn general după o ploaie de vară o apă care se limpezeşte după 24 de ore are o calitate corespunzătoare pentru alimentarea unei păstrăvării

Reacţia apei (pH-ul) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen din apă respectiv alcalinitatea sau aciditatea ei

Pentru o dezvoltare normală a păstrăvilor pH-ul trebuie să fie cuprins icircntre 6 şi 8 optimul fiind un pH neutru (7)

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cap 1 Caracteristicile ecosistemelor apelor de munte

Icircn grupa apelor de munte sunt cuprinse izvoarele pacircraiele racircurile lacurile și iezerele din regiunea montană și submontană După Petre M Bănărescu (1964) apele curgătoare din Romacircnia se icircmpart din punct de vedere altitudinal și din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice și biologice icircn zona păstrăvului zona lipanului și moioagei zona scobarului zona mrenei zona crapului zona cleanului și zona bibanului Peștii din familia Salmonidae se icircntacirclnesc icircn primele trei zone la altitudini cuprinse icircntre 500 și 1500 m

După Negruțiu (1983) aproximativ 15 din rețeaua apelor curgătoare este favorabilă pentru dezvoltarea salmonidelor Icircn afară de acestea lacurile de acumulare și cele alpine oferă condiții optime pentru dezvoltarea speciilor de păstrăv

Ecosistemul apelor de munte este format de totalitatea relațiilor care se stabilesc icircntre organismele vegetale și animale adaptate vieții icircn acest mediu acvatic sau icircn proximitatea sa și factorii abiotici care caracterizează cursurile de apă reprezentați de caracteristicile chimice și fizice ale apei

11 Principalele caracteristici fizice și chimice ale apelor de munte

Mediul de viață a păstrăvilor este apa a cărei proprietăți influențează decisiv existența și dezvoltarea speciilor de pești insecte și plante acvatice Calitatea apei este dată de valorile următoarelor caracteristici principale debitul temperatura oxigenul dizolvat icircn apă turbiditatea lumina Ph-ul curenții apei Debitul reprezintă factorul determinant icircn asigurarea condițiilor de viață icircn ecosistemul apelor de munte Modul de variație a debitului este esențial pentru a garanta dezvoltarea firească a organismelor vegetale și animale Se poate distinge o variație zilnică sezonieră și anuală a debitului unei ape de munte Variația zilnică se remarcă de obicei vara ca urmare a unor averse care pot crește pentru scurt timp cantitatea de apă prin mărirea temporară a scurgerilor icircn aval Variația sezonieră se evidențiază spre sfacircrșitul verii și toamna cacircnd se observă o reducere semnificativă a debitelor ca urmare a precipitațiilor mai reduse combinate cu temperaturi ridicate Debitul icircnregistrează cele mai ridicate valori primăvara urmate de o reducere toamna și iarna după care ciclul se reia O calitate ridicată a apei este dată de amplitudini mici ale debitului Practic debitul trebuie să fie cacirct mai constant icircn timp fără variații bruște scăderile sau creșterile periodice să fie moderate de la un anotimp la altul Este esențial ca debitul unei ape de munte să nu scadă sub o anumită valoare care nu mai oferă garanția susținerii vieții Modul de variație a debitului depinde de relief cuantumul precipitațiilor și de gradul de icircmpădurire a bazinului hidrografic respectiv Un grad ridicat de icircmpădurire oferă garanția unei retenții și infiltrații superioare și a scurgerilor treptate cu cantități echilibrate Relația utilizată pentru calculul debitului este D=085 S V icircn care

bull D ndash debitul bull S ndash suprafața secțiunii udate bull V ndash viteza apei la suprafață

Viteza se poate determina ușor stabilind o porțiune de albie cu secțiunea aproximativ constantă căreia i se măsoară lungimea Utilizacircnd un flotor și cronometracircnd timpul parcurs de acesta pentru a parcurge lungimea de albie măsurată se determină viteza

Peștii sunt animale poikiloterme a căror temperatură este egală cu a mediului icircn care trăiesc Din acest motiv temperatura apei este esențială icircn ciclurile de dezvoltare a salmonidelor Hrănirea mișcarea și reproducerea sunt influențate de valoarea temperaturii apei Icircn stracircnsă legătură cu temperatura este cantitatea de oxigen dizolvată icircn apă ndash factor limitativ pentru păstrăvi Aceste

două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci Pentru exemplificare la 00C apele de munte conțin cca 10cm3l iar la 200C conțin cca 6cm3l (Negruțiu 1983)

Temperaturile optime de hrănire pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei 2001) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce păstrăvul curcubeu le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Păstrăvul indigen nu se mai hrănește la temperaturi mai mici de 2-30C și peste 200C comparativ cu păstrăvul curcubeu care se hrănește icircn intervalul 00 ndash 240C La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţiei icircn perioadele critice mai ales vara icircn perioadele de caniculă Variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Scăderea constantă a temperaturii apei pacircnă la 6-80C icircn septembrie induce instinctele de reproducere Păstrăvii urcă icircnspre amonte spre izvoare către zone cu apă mai limpede mai liniștită mai rece și mai bogată icircn oxigen pentru a depune icrele Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Păstrăvul indigen este mai pretențios la cantitatea de oxigen dizolvată comparativ cu păstrăvul curcubeu și cu lipanul Distribuția salmonidelor icircn lungul unui curs de apă de munte dă indicații cu privire la bogăția icircn oxigen și la toleranța speciilor la acest factor Indigenul va fi icircntacirclnit icircn amonte mai icircn aval păstrăvul curcubeu urmat de lipan și de lostriță Icircn acest sens cantitatea de oxigen dizolvat este un factor limitativ pentru mărimea arealului de răspacircndire a unei specii de salmonide Cantitatea de oxigen este influențată și de presiunea atmosferică dar modificările date de aceasta sunt reduse comparativ cu cele induse de temperatură

Conţinutul de oxigen dizolvat se determină prin diferite metode cele mai vechi fiind metoda Hofer şi metoda Winkler utilizate icircn mod curent icircn practică

Metoda Hofer Pentru determinarea conţinutului de oxigen cu această metodă este nevoie de o sticlă cu dop şlefuit şi două pipete de sticlă Reactivii folosiţi sunt soluţiile Hofer A (soluţie de clorură de mangan MnCl2) şi Hofer B (soluţie de iodură de potasiu icircn hidrat de sodiu IK+NaOH) Sticluţa cu dop şlefuit se introduce icircn apă cu gura icircn jos şi apoi se icircntoarce icircn aşa fel icircncacirct apa să pătrundă icircn sticlă Se astupă sticla cu dopul şlefuit sub apă După ce se scoate afară se introduc icircn sticlă cu ajutorul celor două pipete cacircte 1 cm3 din fiecare din cele două soluţii avacircndu-se grijă ca vacircrfurile pipetelor să atingă fundul sticlei apoi se dă drumul soluţiilor să pătrundă icircn apă Se astupă din nou sticla şi se agită bine Icircn interiorul sticlei se va forma un precipitat a cărui culoare variază icircn funcţie de cantitatea de oxigen dizolvat Se compară culoarea precipitatului cu scara de culori

Scara de culori după Hofer

Metoda Hofer nu este riguros exactă dar este practică putacircndu-se aplica icircn totalitate pe teren Metoda Winkler Prin aplicarea acestei metode se determină cu exactitate cantitatea de oxigen dizolvat Icircn prima parte fixarea oxigenului adică producerea precipitatului galben-cafeniu se efectuează pe teren iar restul analizei se continuă icircn laborator Partea de teren urmează aceleaşi etape ca şi metoda Hofer Fixarea oxigenului are loc conform formulelor

MnCl2 + 2NaOH = Mn(OH)2 + 2NaCl 4Mn(OH)3 + O2 + 2H2O = 4Mn(OH)3

Icircn continuare se dizolvă precipitatul manganos format prin adăugarea cacirctorva cm3 de acid clorhidric concentrat şi are loc reacţia 4Mn(OH)3 + 12HCl + 4KI = 2I2 + 4KCl + 4MnCl2 + 12H2O Se va obţine o soluţie limpede cafeniu-roşcată din cauza iodului pus icircn libertate Următoarea etapă presupune titrarea iodului cu tiosulfat de sodiu n100 pacircnă se obţine o coloraţie gălbuie Se adaugă cacircteva picături de soluţie de amidon pentru a colora iodul rămas netitrat icircn albastru şi se continuă titrarea pacircnă la dispariţia culorii albastre Pentru calculul cantităţii de O2 se utilizează relaţiile 80 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = mg de O2 la litru V ndash v 56 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = cm3 de O2 la litru V ndash v icircn care - 80 reprezintă cantitatea de O2 icircn mg corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - 56 reprezintă cantitatea de O2 icircn cm3 corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - N ndash numărul de cm3 de tiosulfat n100 utilizaţi la titrare - V ndash volumul sticlei icircn care s-a luat proba de apă - v ndash numărul de cm3 de reactiv Hofer A şi B necesari pentru obţinerea precipitatului manganos Pentru determinări exacte se vor trimite probele de apă la laboratoare specializate

Icircn prezent există aparate speciale ndash oxigenometre ndash care dau instantaneu valoarea parametrului de determinat

3

3

3

3

3

Oxigenometre

Regimul termic al apei şi cantitatea de oxigen dizolvat trebuie studiate cel puţin 12 luni

pentru a avea siguranţa unei calităţi corespunzătoare a apei Lumina reprezintă un alt factor care afectează viața peștilor prin impunerea unui anumit

ritm biologic care este compus dintr-un ritm diurn unul sezonier lunar sau solunar Cercetările realizate au evidențiat o activitate mult mai intensă a animalelor icircn perioadele cu lună plină sau lună nouă icircntre anumite ore ale zilei icircn funcție de poziția lunii față de Pămacircnt

Lumina are influență directă asupra intensității hrănirii a reproducerii a modului de apărare etc

Colorația diverselor organisme care trăiesc icircn mediul acvatic este influențată de intensitatea luminii care pătrunde icircn zona icircn care aceste vietăți se adăpostesc Păstrăvii din apele expuse unei radiații luminoase mai intense sunt mai deschiși la culoare comparativ cu cei care trăiesc sub malurile pacircraielor icircn zone mai icircntunecate care sunt mai pigmentați Aceștia au tegumentul mai colorat cu evidențierea mai puternică a punctelor negre și roșii bordurate cu alb

Profitacircnd de atracția peștilor față de o sursă de lumină pescarii din icircntreaga lume dobacircndesc capturi facile icircn mod legal sau nu Acest mod de a pescui este practicat din cele mai vechi timpuri

Turbiditatea apei (limpezimea) este o altă calitate deosebit de importantă păstrăvul suportacircnd doar pentru scurt timp apa tulbure Transparența apei este dată de cantitatea de material icircn suspensie dar și de densitatea viețuitoarelor planctonice Icrele şi alevinii din primele săptămacircni de viaţă sunt deosebit de pretenţioase faţă de limpezimea apei Suspensiile din apă pot acoperi orificiul de respiraţie al icrelor acestea murind prin asfixiere Turbiditatea de lungă durată afectează respirația adulților icircmpiedică reproducerea și icircngreunează hrănirea Aprecierea turbidităţii se face folosind o scară a gradului de limpezime sau de transparenţă Determinarea transparenței se face utilizacircnd rdquodiscul Secchirdquo dar această metodă se utilizează cu precădere pentru studiul lacurilor din zona alpină Gradul de turbiditate se determină cu exactitate folosind un spectrofotometru cu radiaţii din domeniul vizibil Icircn general după o ploaie de vară o apă care se limpezeşte după 24 de ore are o calitate corespunzătoare pentru alimentarea unei păstrăvării

Reacţia apei (pH-ul) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen din apă respectiv alcalinitatea sau aciditatea ei

Pentru o dezvoltare normală a păstrăvilor pH-ul trebuie să fie cuprins icircntre 6 şi 8 optimul fiind un pH neutru (7)

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci Pentru exemplificare la 00C apele de munte conțin cca 10cm3l iar la 200C conțin cca 6cm3l (Negruțiu 1983)

Temperaturile optime de hrănire pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei 2001) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce păstrăvul curcubeu le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Păstrăvul indigen nu se mai hrănește la temperaturi mai mici de 2-30C și peste 200C comparativ cu păstrăvul curcubeu care se hrănește icircn intervalul 00 ndash 240C La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţiei icircn perioadele critice mai ales vara icircn perioadele de caniculă Variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Scăderea constantă a temperaturii apei pacircnă la 6-80C icircn septembrie induce instinctele de reproducere Păstrăvii urcă icircnspre amonte spre izvoare către zone cu apă mai limpede mai liniștită mai rece și mai bogată icircn oxigen pentru a depune icrele Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Păstrăvul indigen este mai pretențios la cantitatea de oxigen dizolvată comparativ cu păstrăvul curcubeu și cu lipanul Distribuția salmonidelor icircn lungul unui curs de apă de munte dă indicații cu privire la bogăția icircn oxigen și la toleranța speciilor la acest factor Indigenul va fi icircntacirclnit icircn amonte mai icircn aval păstrăvul curcubeu urmat de lipan și de lostriță Icircn acest sens cantitatea de oxigen dizolvat este un factor limitativ pentru mărimea arealului de răspacircndire a unei specii de salmonide Cantitatea de oxigen este influențată și de presiunea atmosferică dar modificările date de aceasta sunt reduse comparativ cu cele induse de temperatură

Conţinutul de oxigen dizolvat se determină prin diferite metode cele mai vechi fiind metoda Hofer şi metoda Winkler utilizate icircn mod curent icircn practică

Metoda Hofer Pentru determinarea conţinutului de oxigen cu această metodă este nevoie de o sticlă cu dop şlefuit şi două pipete de sticlă Reactivii folosiţi sunt soluţiile Hofer A (soluţie de clorură de mangan MnCl2) şi Hofer B (soluţie de iodură de potasiu icircn hidrat de sodiu IK+NaOH) Sticluţa cu dop şlefuit se introduce icircn apă cu gura icircn jos şi apoi se icircntoarce icircn aşa fel icircncacirct apa să pătrundă icircn sticlă Se astupă sticla cu dopul şlefuit sub apă După ce se scoate afară se introduc icircn sticlă cu ajutorul celor două pipete cacircte 1 cm3 din fiecare din cele două soluţii avacircndu-se grijă ca vacircrfurile pipetelor să atingă fundul sticlei apoi se dă drumul soluţiilor să pătrundă icircn apă Se astupă din nou sticla şi se agită bine Icircn interiorul sticlei se va forma un precipitat a cărui culoare variază icircn funcţie de cantitatea de oxigen dizolvat Se compară culoarea precipitatului cu scara de culori

Scara de culori după Hofer

Metoda Hofer nu este riguros exactă dar este practică putacircndu-se aplica icircn totalitate pe teren Metoda Winkler Prin aplicarea acestei metode se determină cu exactitate cantitatea de oxigen dizolvat Icircn prima parte fixarea oxigenului adică producerea precipitatului galben-cafeniu se efectuează pe teren iar restul analizei se continuă icircn laborator Partea de teren urmează aceleaşi etape ca şi metoda Hofer Fixarea oxigenului are loc conform formulelor

MnCl2 + 2NaOH = Mn(OH)2 + 2NaCl 4Mn(OH)3 + O2 + 2H2O = 4Mn(OH)3

Icircn continuare se dizolvă precipitatul manganos format prin adăugarea cacirctorva cm3 de acid clorhidric concentrat şi are loc reacţia 4Mn(OH)3 + 12HCl + 4KI = 2I2 + 4KCl + 4MnCl2 + 12H2O Se va obţine o soluţie limpede cafeniu-roşcată din cauza iodului pus icircn libertate Următoarea etapă presupune titrarea iodului cu tiosulfat de sodiu n100 pacircnă se obţine o coloraţie gălbuie Se adaugă cacircteva picături de soluţie de amidon pentru a colora iodul rămas netitrat icircn albastru şi se continuă titrarea pacircnă la dispariţia culorii albastre Pentru calculul cantităţii de O2 se utilizează relaţiile 80 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = mg de O2 la litru V ndash v 56 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = cm3 de O2 la litru V ndash v icircn care - 80 reprezintă cantitatea de O2 icircn mg corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - 56 reprezintă cantitatea de O2 icircn cm3 corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - N ndash numărul de cm3 de tiosulfat n100 utilizaţi la titrare - V ndash volumul sticlei icircn care s-a luat proba de apă - v ndash numărul de cm3 de reactiv Hofer A şi B necesari pentru obţinerea precipitatului manganos Pentru determinări exacte se vor trimite probele de apă la laboratoare specializate

Icircn prezent există aparate speciale ndash oxigenometre ndash care dau instantaneu valoarea parametrului de determinat

3

3

3

3

3

Oxigenometre

Regimul termic al apei şi cantitatea de oxigen dizolvat trebuie studiate cel puţin 12 luni

pentru a avea siguranţa unei calităţi corespunzătoare a apei Lumina reprezintă un alt factor care afectează viața peștilor prin impunerea unui anumit

ritm biologic care este compus dintr-un ritm diurn unul sezonier lunar sau solunar Cercetările realizate au evidențiat o activitate mult mai intensă a animalelor icircn perioadele cu lună plină sau lună nouă icircntre anumite ore ale zilei icircn funcție de poziția lunii față de Pămacircnt

Lumina are influență directă asupra intensității hrănirii a reproducerii a modului de apărare etc

Colorația diverselor organisme care trăiesc icircn mediul acvatic este influențată de intensitatea luminii care pătrunde icircn zona icircn care aceste vietăți se adăpostesc Păstrăvii din apele expuse unei radiații luminoase mai intense sunt mai deschiși la culoare comparativ cu cei care trăiesc sub malurile pacircraielor icircn zone mai icircntunecate care sunt mai pigmentați Aceștia au tegumentul mai colorat cu evidențierea mai puternică a punctelor negre și roșii bordurate cu alb

Profitacircnd de atracția peștilor față de o sursă de lumină pescarii din icircntreaga lume dobacircndesc capturi facile icircn mod legal sau nu Acest mod de a pescui este practicat din cele mai vechi timpuri

Turbiditatea apei (limpezimea) este o altă calitate deosebit de importantă păstrăvul suportacircnd doar pentru scurt timp apa tulbure Transparența apei este dată de cantitatea de material icircn suspensie dar și de densitatea viețuitoarelor planctonice Icrele şi alevinii din primele săptămacircni de viaţă sunt deosebit de pretenţioase faţă de limpezimea apei Suspensiile din apă pot acoperi orificiul de respiraţie al icrelor acestea murind prin asfixiere Turbiditatea de lungă durată afectează respirația adulților icircmpiedică reproducerea și icircngreunează hrănirea Aprecierea turbidităţii se face folosind o scară a gradului de limpezime sau de transparenţă Determinarea transparenței se face utilizacircnd rdquodiscul Secchirdquo dar această metodă se utilizează cu precădere pentru studiul lacurilor din zona alpină Gradul de turbiditate se determină cu exactitate folosind un spectrofotometru cu radiaţii din domeniul vizibil Icircn general după o ploaie de vară o apă care se limpezeşte după 24 de ore are o calitate corespunzătoare pentru alimentarea unei păstrăvării

Reacţia apei (pH-ul) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen din apă respectiv alcalinitatea sau aciditatea ei

Pentru o dezvoltare normală a păstrăvilor pH-ul trebuie să fie cuprins icircntre 6 şi 8 optimul fiind un pH neutru (7)

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Scara de culori după Hofer

Metoda Hofer nu este riguros exactă dar este practică putacircndu-se aplica icircn totalitate pe teren Metoda Winkler Prin aplicarea acestei metode se determină cu exactitate cantitatea de oxigen dizolvat Icircn prima parte fixarea oxigenului adică producerea precipitatului galben-cafeniu se efectuează pe teren iar restul analizei se continuă icircn laborator Partea de teren urmează aceleaşi etape ca şi metoda Hofer Fixarea oxigenului are loc conform formulelor

MnCl2 + 2NaOH = Mn(OH)2 + 2NaCl 4Mn(OH)3 + O2 + 2H2O = 4Mn(OH)3

Icircn continuare se dizolvă precipitatul manganos format prin adăugarea cacirctorva cm3 de acid clorhidric concentrat şi are loc reacţia 4Mn(OH)3 + 12HCl + 4KI = 2I2 + 4KCl + 4MnCl2 + 12H2O Se va obţine o soluţie limpede cafeniu-roşcată din cauza iodului pus icircn libertate Următoarea etapă presupune titrarea iodului cu tiosulfat de sodiu n100 pacircnă se obţine o coloraţie gălbuie Se adaugă cacircteva picături de soluţie de amidon pentru a colora iodul rămas netitrat icircn albastru şi se continuă titrarea pacircnă la dispariţia culorii albastre Pentru calculul cantităţii de O2 se utilizează relaţiile 80 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = mg de O2 la litru V ndash v 56 x N cm3 de tiosulfat n100 icircntrebuinţaţi la titrare = cm3 de O2 la litru V ndash v icircn care - 80 reprezintă cantitatea de O2 icircn mg corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - 56 reprezintă cantitatea de O2 icircn cm3 corespunzătoare la 1000 cm3 de tiosulfat n100 - N ndash numărul de cm3 de tiosulfat n100 utilizaţi la titrare - V ndash volumul sticlei icircn care s-a luat proba de apă - v ndash numărul de cm3 de reactiv Hofer A şi B necesari pentru obţinerea precipitatului manganos Pentru determinări exacte se vor trimite probele de apă la laboratoare specializate

Icircn prezent există aparate speciale ndash oxigenometre ndash care dau instantaneu valoarea parametrului de determinat

3

3

3

3

3

Oxigenometre

Regimul termic al apei şi cantitatea de oxigen dizolvat trebuie studiate cel puţin 12 luni

pentru a avea siguranţa unei calităţi corespunzătoare a apei Lumina reprezintă un alt factor care afectează viața peștilor prin impunerea unui anumit

ritm biologic care este compus dintr-un ritm diurn unul sezonier lunar sau solunar Cercetările realizate au evidențiat o activitate mult mai intensă a animalelor icircn perioadele cu lună plină sau lună nouă icircntre anumite ore ale zilei icircn funcție de poziția lunii față de Pămacircnt

Lumina are influență directă asupra intensității hrănirii a reproducerii a modului de apărare etc

Colorația diverselor organisme care trăiesc icircn mediul acvatic este influențată de intensitatea luminii care pătrunde icircn zona icircn care aceste vietăți se adăpostesc Păstrăvii din apele expuse unei radiații luminoase mai intense sunt mai deschiși la culoare comparativ cu cei care trăiesc sub malurile pacircraielor icircn zone mai icircntunecate care sunt mai pigmentați Aceștia au tegumentul mai colorat cu evidențierea mai puternică a punctelor negre și roșii bordurate cu alb

Profitacircnd de atracția peștilor față de o sursă de lumină pescarii din icircntreaga lume dobacircndesc capturi facile icircn mod legal sau nu Acest mod de a pescui este practicat din cele mai vechi timpuri

Turbiditatea apei (limpezimea) este o altă calitate deosebit de importantă păstrăvul suportacircnd doar pentru scurt timp apa tulbure Transparența apei este dată de cantitatea de material icircn suspensie dar și de densitatea viețuitoarelor planctonice Icrele şi alevinii din primele săptămacircni de viaţă sunt deosebit de pretenţioase faţă de limpezimea apei Suspensiile din apă pot acoperi orificiul de respiraţie al icrelor acestea murind prin asfixiere Turbiditatea de lungă durată afectează respirația adulților icircmpiedică reproducerea și icircngreunează hrănirea Aprecierea turbidităţii se face folosind o scară a gradului de limpezime sau de transparenţă Determinarea transparenței se face utilizacircnd rdquodiscul Secchirdquo dar această metodă se utilizează cu precădere pentru studiul lacurilor din zona alpină Gradul de turbiditate se determină cu exactitate folosind un spectrofotometru cu radiaţii din domeniul vizibil Icircn general după o ploaie de vară o apă care se limpezeşte după 24 de ore are o calitate corespunzătoare pentru alimentarea unei păstrăvării

Reacţia apei (pH-ul) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen din apă respectiv alcalinitatea sau aciditatea ei

Pentru o dezvoltare normală a păstrăvilor pH-ul trebuie să fie cuprins icircntre 6 şi 8 optimul fiind un pH neutru (7)

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Oxigenometre

Regimul termic al apei şi cantitatea de oxigen dizolvat trebuie studiate cel puţin 12 luni

pentru a avea siguranţa unei calităţi corespunzătoare a apei Lumina reprezintă un alt factor care afectează viața peștilor prin impunerea unui anumit

ritm biologic care este compus dintr-un ritm diurn unul sezonier lunar sau solunar Cercetările realizate au evidențiat o activitate mult mai intensă a animalelor icircn perioadele cu lună plină sau lună nouă icircntre anumite ore ale zilei icircn funcție de poziția lunii față de Pămacircnt

Lumina are influență directă asupra intensității hrănirii a reproducerii a modului de apărare etc

Colorația diverselor organisme care trăiesc icircn mediul acvatic este influențată de intensitatea luminii care pătrunde icircn zona icircn care aceste vietăți se adăpostesc Păstrăvii din apele expuse unei radiații luminoase mai intense sunt mai deschiși la culoare comparativ cu cei care trăiesc sub malurile pacircraielor icircn zone mai icircntunecate care sunt mai pigmentați Aceștia au tegumentul mai colorat cu evidențierea mai puternică a punctelor negre și roșii bordurate cu alb

Profitacircnd de atracția peștilor față de o sursă de lumină pescarii din icircntreaga lume dobacircndesc capturi facile icircn mod legal sau nu Acest mod de a pescui este practicat din cele mai vechi timpuri

Turbiditatea apei (limpezimea) este o altă calitate deosebit de importantă păstrăvul suportacircnd doar pentru scurt timp apa tulbure Transparența apei este dată de cantitatea de material icircn suspensie dar și de densitatea viețuitoarelor planctonice Icrele şi alevinii din primele săptămacircni de viaţă sunt deosebit de pretenţioase faţă de limpezimea apei Suspensiile din apă pot acoperi orificiul de respiraţie al icrelor acestea murind prin asfixiere Turbiditatea de lungă durată afectează respirația adulților icircmpiedică reproducerea și icircngreunează hrănirea Aprecierea turbidităţii se face folosind o scară a gradului de limpezime sau de transparenţă Determinarea transparenței se face utilizacircnd rdquodiscul Secchirdquo dar această metodă se utilizează cu precădere pentru studiul lacurilor din zona alpină Gradul de turbiditate se determină cu exactitate folosind un spectrofotometru cu radiaţii din domeniul vizibil Icircn general după o ploaie de vară o apă care se limpezeşte după 24 de ore are o calitate corespunzătoare pentru alimentarea unei păstrăvării

Reacţia apei (pH-ul) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen din apă respectiv alcalinitatea sau aciditatea ei

Pentru o dezvoltare normală a păstrăvilor pH-ul trebuie să fie cuprins icircntre 6 şi 8 optimul fiind un pH neutru (7)

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Pehametre

Aciditatea ridicată are ca efect decalcifierea oaselor iar alcalinitatea ridicată nu este

suportată de salmonide Natura rocilor rdquospălaterdquo de apele curgătoare influențează reacția naturală a apei Activitățile umane din zona montană pot influența pH-ul apei prin reziduurile netratate corespunzător care intră direct icircn izvoare sau trec icircn pacircnza freatică Acestea pot determina decisiv evoluția ecosistemului acvatic din aval Pentru determinarea reacţiei se pot folosi diferite metode Dintre acestea au fost mult utilizate metoda hacircrtiei de turnesol şi metoda colorimetrică

Icircn momentul de față pentru lucrări de teren se utilizează pehametre de diferite tipuri electronice digitale etc Acestea din urmă dau valoarea pH-ului prin simpla introducere icircn apă a unui electrod legat la aparat

Pentru cercetări de mare precizie se utilizează metode chimice de laborator Intensitatea curenților apei determină modificări icircn cantitatea de oxigen dizolvat a temperaturii icircn adacircncime și a turbidității Asemenea transformări sensibile pot avea ca efect unele schimbări morfologice sau de comportament ale organismelor acvatice (schimbarea locului de trai creșterea sau scăderea intensității hrănirii creșterea sau scăderea raportului dintre greutate și lungime etc)

Toate aceste caracteristici ale apei se pot compensa icircntre ele icircn anumite limite dar fiecare trebuie să se icircncadreze icircntre anumite valori pentru a permite dezvoltarea normală a speciilor de pești icircntr-un mediu dat

12 Caracteristicile biologice ale apelor de munte Fitocenoza și zoocenoza apelor de munte este relativ săracă comparativ cu alte sisteme

acvatice deoarece apele sunt reci cu debite mici curenții puternici și cu viituri frecvente iar solurile sărace Piramida trofică a acestor ecosisteme are la bază o anumită floră și faună care constituie hrana peștilor din aceste ape

Icircn funcție de natura hranei consumate peștii pot fi fitofagi carnivori sau omnivori Modul de hrănire se poate schimba icircn timpul dezvoltării individuale Puieții pot fi fitofagi sau omnivori iar adulții exclusiv carnivori

După cantitatea de hrană consumată de către păstrăvi se poate remarca - hrană principală ndash este consumată cel mai frecvent icircn cantități mari de către pești (moluște

crustacee viermi insecte) - hrană secundară ndash este consumată frecvent dar icircn cantități mici (boișteni puieți ai diferitor

specii grindele etc) - hrană icircntacircmplătoare ndash este consumată rareori doar icircn lipsa hranei principale sau secundare

(resturi de carne transportate de apă) Fitocenoza apelor de munte este compusă dintr-un număr redus de specii Din cauza curenților repezi care spală icircn permanență albia pacircraielor de munte relativ puține specii s-au adaptat la acest mediu

Cele mai multe sunt plante inferioare microscopice reprezentate de alge care fac parte din ordinele Diatomea (specii comune de fitoplancton) Cyanophyta (alge albastre-verzi) Rhodophyta (alge roșii) Acestea icircmbracă pietrele de pe fundul albiei icircntr-un strat mai mult sau mai puțin gros

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

continuu sau nu icircn funcție de viteza curentului sau de poziția pietrelor icircn secțiunea transversală a albiei etc

Alge icircn lungul unui ape de munte Mușchi icircn albia unui pacircracircu Dintre Bryophyte (mușchi) se icircntacirclnesc frecvent Fontinalis antipyretica Limnobium

palustre Bryium albicans Gynoclidotus aquaticus etc Plantele fanerogame (plante care fac flori și se icircnmulțesc prin semințe) adaptate acestui

mediu au reprezentanți din familiile Ranunculaceae Plantaginaceae Cruciferae Cyperaceae Typhaceae Umbelliferae etc Acestea se dezvoltă cu precădere către malurile albiei icircn zonele cu apă mai liniștită cu strat de aluviuni bogat icircn substanțe nutritive și care le permite fixarea rădăcinilor Vegetația specifică reprezintă producătorii primari ai ecosistemului apelor de munte și icircndeplinește două roluri

- formează mediul propice pentru dezvoltarea de microorganisme și organisme animale care constituie hrana peștilor

- icircmbogățește conținutul de oxigen dizolvat prin schimburile de gaze specifice fotosintezei Zoocenoza apelor de munte se poate clasifica astfel (G D Vasiliu 1943)

- fauna izvoarelor (crenofilă) - fauna pacircraielor și racircurilor de munte (reofilă) - fauna lacurilor și apelor slab curgătoare (limnofilă) Icircn funcție de localizarea icircn mediul acvatic se pot distinge - faună lithofil ă care se dezvoltă la suprafața pietrelor pe trunchiuri de arbori crengi frunze uscate - faună fitofil ă care se dezvoltă pe vegetație - faună limicolă care se dezvoltă icircn macircl și detritus - fauna nectonică care icircnoată activ (pești) Fauna lithofilă fitofil ă și limicolă (macrofauna) cuprinde o varietate mare de organisme care

constituie hrana principală a peștilor Unele specii trăiesc doar icircn mediul acvatic icircn toate stadiile de dezvoltare altele trăiesc icircn proximitatea apelor curgătoare altele depind de mediul acvatic doar icircn anumite stadii din ciclul de dezvoltare dar toate reprezintă hrană pentru pești Fără a avea pretenția de a enumera toate formele de viață ale acestui mic univers amintim următoarele grupe de viețuitoare și cacircteva specii reprezentative Viermi Lumbricus terrestris Planaria alpina P gonocephala Gordius aquaticus

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Lumbricus terrestris

(după rowikipediaorg) Planaria alpina

(după mybelojardimcom) Moluște Radix ovata Ancylus fluviatilis

Radix ovata

(după onderwaterwereldorg) Ancylus fluviatilis (după biolibcz)

Efemeridae Ecdyonurus venosus E helveticus Rhithorogena alpestris Baetis pumilus

Ecdyonurus venosus

( după trofeobisenziopratomoscaclubit) Rhithorogena alpestris

(după v2boldsystemsorg) Baetis pumilus

(după pescatorimoscalodiit) Plecoptere Perlodes dispar P microcephala

Perlodes dispar

(după silwood-geekswikispacescom) Glossoma boltoni (carabeți)

Atherix

(după rowikipediaorg)

Trichoptere (carabeți) Glossoma boltoni Hydropsyche sp Silo sp Diptere Simulium sp Liponeura sp Atherix sp

Coleoptere Hydraena sp Helmis sp Limnius sp Zooplanctonul (microfauna) din apele de munte este mai sărac icircn viețuitoare comparativ cu alte ecosisteme acvatice Este alcătuit din crustacee mici (03-4 mm) cladocere și capopode Acestea icircmpreună cu fitoplanctonul formează planctonul ce reprezintă hrana puieților speciilor de pești

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Speciile de pești care pot fi icircntacirclnite icircn apele de munte din Romacircnia vor fi prezentați icircntr-o secțiune separată

13 Capacitatea biogenică a ecosistemelor acvatice de munte Capacitatea biogenică reprezintă suma condițiilor oferite de ecosistemul acvatic pentru a asigura perenitatea florei și faunei specifice Practic icircnseamnă capacitatea de nutriție pe care o oferă un curs de apă sau un lac tuturor viețuitoarelor vegetale și animale ce populează mediul respectiv Hrana consumată de peștii apelor de munte poate fi de natură vegetală sau animală Hrana vegetală este consumată de speciile fitofage iar hrana animală de speciile carnivore (păstrăvi) Hrana animală poate fi

- endogenă (autohtonă) formată din micile viețuitoare care trăiesc icircn apă La racircndul ei aceasta poate fi - hrană bentonică (rdquobentosrdquo = ansamblu al organismelor vii plante și animale care trăiesc pe fundul unui bazin) - hrană pelagică (rdquopelagicrdquo = totalitatea apelor situate deasupra zonelor de fund)

- exogenă (alohtonă) formată din insecte larve viermi care cad icircn apă de pe maluri din frunzișul arborilor din luncă aduse de vacircnt etc

Cea mai cunoscută metodă pentru determinarea capacității biogenice a apelor de munte a fost icircntocmită de Claude Louis Leger care conceput o scară cu 10 trepte de bonitate astfel

- pacircraie de la altitudini superioare - ape sărace - cu fundul albiei stacircncos sau pietros curenți puternici vegetație acvatică slab reprezentată păstrăvi cu dimensiuni reduse (treptele I II și III Leger)

- partea din amonte a racircurilor de munte - ape mijlocii - cu fundul albiei stabilizat curenți cu viteză mai mică vegetație constituită din mușchi și alge specii mai numeroase de pești (apare boișteanul și zglăvoaca)

- partea din aval a apelor de munte ndash ape bogate ndash albia acoperită cu pietriș și macircl vegetație bogată numeroase specii de viermi moluște insecte număr crescut de specii de pești (treptele VII VIII și IX Leger pe zone restracircnse treapta a X-a)

O metodă care cuantifică capacitatea biogenică a fost stabilită de Fulton și se bazează pe relația

K = W100L3 icircn care K ndash coeficientul lui Fulton W ndash greutatea peștelui icircn g L ndash lungimea peștelui icircn cm După recoltarea unui număr prestabilit de pești din zone diferite ale racircului se efectuează măsurătorile se realizează media aritmetică iar rezultatele se compară cu valorile care exprimă capacitatea biogenică

Valorile coeficientului K și corespondența cu scara Leger (după Negruțiu 1983)

Nr crt

Coeficientul lui Fulton (gcm3) Capacitatea biogenică Corespondența cu scara Leger

1 07 Ape sărace I - III 2 08 Ape mijlocii IV ndash VI 3 09 Ape bogate VII - IX 4 10 Ape foarte bogate X

Icircn mod practic această metodă oferă o imagine a acumulărilor icircn greutate a peștilor la aceeași lungimevacircrstă ceea ce reflectă bogăția icircn hrană a tronsonului de apă din care au fost capturați 14 Zonarea apelor curgătoare cu interes salmonicol Icircn lucrările de specialitate este acceptată clasificarea apelor din Romacircnia realizată de Petre Bănărescu (1964) care distinge următoarele trei zone de interes salmonicol zona păstrăvului zona lipanului și moioagei și zona scobarului

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Zona păstrăvului cuprinde zona pacircraielor de munte cum ar fi de exemplu partea superioară a racircului Bistrița icircntre izvoare și Vatra Dornei și afluenții săi Dornele Neagra Șarului Neagra Broștenilor Bistricioara Bicazul și Tarcăul Ihtiofauna este reprezentată de păstrăvul de munte icircnsoțit de zglăvoacă și boiștean Se mai icircntacirclnesc grindelul și păstrăvul facircntacircnel (Surugiu 2005)

Această zonă se caracterizează prin izvoare reci situate la altitudini icircntre 700 și 2000 m altitudine Albia este instabilă cu lățime și adacircncime mici și datorită numeroaselor praguri și micilor cascade apa are mult oxigen dizolvat

Amplitudinile termice sunt mai reduse variind de la vară la iarnă de la circa 9-10 la 16-170C Vegetația și fauna acvatică este săracă din cauza curentului și fundului albiei stacircncos fiind reprezentată de alge mușchi și cacircteva specii de insecte

Icircn ultimii ani zona păstrăvului a fost invadată de unele specii de pești albi care fac concurență păstrăvului alături de alți factori nefavorabili (Malschi 2006) Zona lipanului corespunde zonei racircurilor de munte mai mari (de exemplu Bistrița dintre Vatra Dornei și Broșteni) Speciile de pești caracteristice sunt lipanul lostrița și mreana vacircnătă (moiaoga) Din zona superioară pătrunde păstrăvul de racircu facircntacircnelul boișteanul grindelul iar din zona inferioară cleanul și mreana Albia acestor porțiuni de racircu are oarecare stabilitate prezintă o lățime mai mare și mai adacircncă Viteza apei este mai scăzută și un conținut mai mic icircn oxigen dizolvat Temperatura alei prezintă variații mai mari de 14 pacircnă la 200C Fauna și vegetația bentonică este mai bine reprezentată datorită stabilității albiei Zona scobarului este cuprinsă icircn zona colinară a racircurilor (Bistrița icircntre Broșteni și Piatra Neamț) Această zonă este dominată de prezența scobarului cleanului mreanei dar se icircntacirclnește și păstrăvul lostrița mihalțul Practic zona cuprinde partea inferioară a racircurilor de munte cu panta lină și fundul albiei nisipos Malurile se caracterizează prin prezența unei vegetații bogate reprezentată de aninișuri și sălcete

Temperatura poate ajunge vara la 230C cu o amplitudine de 18-250C de la iarnă la vară

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cap 2 Peștii din apele de munte

21 Noțiuni de biologia peștilor Peștii sunt animale poikiloterme adaptate la mediul acvatic cu corpul de obicei alungit cu

pielea acoperită cu solzi și bogată icircn secreții mucoase cu membrele transformate icircn icircnotătoare și cu respirație branhială Icircn cele ce urmează vom face referire la biologia peștilor din apele de munte icircn principal la salmonide

Fig Elemente morfologice ale salmonidelor Aspecte morfologice Corpul peștilor este alcătuit din cap trunchi și coadă Capul se termină cu fanta branhială protejată de opercul De la opercul pacircnă la orificiul anal este demarcat trunchiul și icircn continuare coada Pe trunchi sunt icircnserate icircnotătoarele care pot fi diferențiate astfel - icircnotătoare perechi aripioare pectorale aripioare ventrale - icircnotătoare neperechi aripioara dorsală aripioara adipoasă sau nodacirclcă (specifică salmonidelor) aripioara anală și aripioara caudală Icircnotătoarele sunt formate din radii (formațiuni osoase sau cartilaginoase) unite icircntre ele print-un tegument Icircn lungul trunchiului se remarcă linia laterală care reprezintă un organ caracteristic peștilor de forma unui canal umplut cu o masă gelatinoasă formată din celule senzoriale cu rol de percepție a curenților a vibrațiilor și a obstacolelor Corpul este acoperit de solzi al căror număr icircnsumat icircn lungul liniei laterale oferă indicii pentru identificarea speciei Solzii au o creștere icircnsemnată icircn perioada icircn care peștele se hrănește abundent (mai-septembrie) și o creștere redusă icircn sezonul rece Prin tratarea solzilor 5-10 minute cu soluție slab concentrată de amoniac se pun icircn evidență rdquoinele de creștererdquo și se determină vacircrsta peștelui Pentru descrierea morfologică a peștilor se utilizează caractere - plastice (măsurabile) ndash lungimea totală lungimea mică (standard) icircnălțimea mare icircn dreptul icircnotătoarei dorsale icircnălțimea cea mai mică la baza cozii greutatea lățimea spatelui - meristice (numerice) ndash numărul de solzi din lungul liniei laterale numărul de creșteri ale solzilor numărul de radii de la anumite tipuri de icircnotătoare Aspecte anatomice Majoritatea peștilor au schelet osos care susține sistemul muscular bine dezvoltat ambele participacircnd la locomoție Sistemul osos este complex fiind alcătuit din oase late oase scurte și oase aciculare Oasele late intră icircn componența craniului care adăpostește creierul și protejează branhiile Coloana vertebrală este unită direct de cutia craniană și este alcătuită din 36-37 de vertebre pe care sunt

Aripioara Aripioara Aripioara caudală adipoasă dorsală Icircnălțime Opercul

Aripioara anală Linia lateral ă

Aripioare Aripioare ventrale pectorale

Lungimea scurtă

(tehnică) Lungimea totală

Cap

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

icircnserate coastele Icircnotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului prin centura scapulară și cea pelviană Icircnotătoarea dorsală și caudală sunt legate de apofizele coloanei vertebrale iar cea anală este prinsă prin piele și mușchi Sistemul muscular cuprinde mușchii din zona capului a trunchiului și mușchii icircnotătoarelor Cei mai dezvoltați sunt mușchii trunchiului care sunt așezați de o parte și de alta a coloanei vertebrale icircn patru facircșii distincte Aceștia asigură flexibilitatea corpului Aparatul digestiv este alcătuit din cavitatea buco-faringiană esofag stomac și intestin mijlociu și intestin terminal Glandele anexe sunt ficatul și pancreasul Aparatul excretor este alcătuit din rinichi iar excreția se realizează prin canalul urinar ce se deschide icircnapoia orificiului anal Icircntre intestin și rinichi se află vezica aeriană o formațiune umplută cu gaze cu rol icircn menținerea echilibrului și la deplasarea pe verticală (rol hidrostatic) Prin umplerea sau eliminarea gazelor are loc o schimbare a greutății specifice a peștelui Aparatul respirator este format din patru perechi de branhii protejate de opercule La nivelul branhiilor oxigenul dizolvat icircn apă trece prin osmoză icircn vasele de sacircnge eliminacircnd icircn același timp dioxidul de carbon Aparatul circulator este alcătuit dintr-o inimă bicamerală aorta dorsală care transportă sacircngele oxigenat icircn tot corpul și artera brahială care transportă sacircngele cu dioxid de carbon la branhii Sistemul nervos este constituit din encefal și măduva spinării Percepția mediului exterior se realizează prin intermediul liniei laterale și prin văz Auzul este relativ slab dezvoltat peștii sesizacircnd icircn principal vibrațiile din apă Pentru miros și gust există receptori icircn zona cavității bucale iar pentru simțul tactil există receptori răspacircndiți icircn piele mai numeroși icircn zona capului Reproducerea Peștii sunt animale unisexuate la care reproducerea este de tip sexuat iar fecundația este externă (la majoritatea speciilor) Celulele sexuale femele se numesc icre iar cele mascule se numesc lapți și sunt produse de glandele de reproducere numite gonade (ovare și testicule) Icrele au mărimi diferite de la specie la specie dimensiunea variind de la 1 la 6 mm Prolificitatea se exprimă icircn numărul de icre la kilogram corp și reprezintă o caracteristică a speciei Peștii ating maturitatea sexuală la o vacircrstă care depinde de specie și de cantitatea de hrană de obicei mai devreme la masculi și mai tacircrziu la femele Procesul de icircnmulțire (perioada de depunere a icrelor și a lapților) se cunoaște sub denumirea de boiște (bătaie) Aceasta are loc o dată pe an primăvara (lipan păstrăv curcubeu crap) toamna (păstrăv indigen păstrăv facircntacircnel) sau iarna (știucă mihalț) Declanșarea reproducerii este indusă de atingerea unei anumite valori a temperaturii apei Icircn perioada boiștei peștii se adună icircn grupuri sau perechi icircn anumite locuri caracteristice fiecărei specii Femelele depun icrele pe un anumit substrat de obicei pe icircn nisip sau pietriș iar masculii icircmprăștie lapții deasupra icrelor Salmonidele au obiceiul de a proteja icrele cu un strat de nisip sau pietriș fin prin mișcări laterale ale cozii Icircn această perioadă masculii anumitor specii pot avea unele transformări morfologice - colorație mai intensă la păstrăv mici proeminențe pe cap (butoni nupțiali) la scobar etc Icircntre masculii de păstrăv se dau lupte pentru păstrarea femelelor După depunere și fecundare icrele trec prin perioada de incubație pacircnă la ecloziune Durata acestei perioade se măsoară icircn grade-zile (suma temperaturilor medii zilnice) și trebuie să atingă o anumită valoare pentru a se declanșa ecloziunea Ex Icircn urma măsurătorilor la păstrăvăria Ceahlău icrele de păstrăv indigen eclozează după 155 de zile calendaristice respectiv 330 grade zile (după circa 5 luni cu o valoare medie a temperaturilor zilnice de cca 20C) (Decei 2001) Icrele sunt constituite dintr-o membrană primară (membrană vitelină) și una secundară respectiv dintr-un pol animal unde se formează embrionul și un pol vegetativ unde se găsește vitelusul Dezvoltarea icrelor comportă trei stadii

- de la fecundare la apariția coloanei vertebrale

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

- de la formarea coloanei vertebrale la apariția ochilor - de la apariția ochilor pacircnă la ecloziune După ecloziune peștele trece prin stadiul larvar (alevin) care durează pacircnă la apariția

solzilor Alevinii sunt rdquodotațirdquo cu o pungă vitelină din care se hrănesc o perioadă care depinde de specie (6 săptămacircni la indigen 4 săptămacircni la curcubeu) După resorbția pungii viteline icircncepe stadiul de puiet ce durează pacircnă la maturitatea sexuală

22 Pești principali din apele de munte Familia Salmonidae cuprinde specii de pești răspacircndiți icircn toată Emisfera nordică Sunt pești

răpitori care au corpul acoperit cu solzi mici și deși o icircnotătoare adipoase (nodacirclcă) oviducte scurte sau lipsă Aceasta permite rdquomulgereardquo lor și icircnmulțirea artificială Cuprinde 10 genuri cu 190 de specii dintre care la noi doar trei specii sunt autohtone

Păstrăvul indigen (Salmo trutta fario L ) denumit şi păstrăv de racircu sau păstrăv comun este salmonidul cel mai răspacircndit icircn apele noastre de munte fiind preponderent icircn zona care icirci poartă numele dar şi icircn lacurile alpine şi de baraj putacircnd fi icircntacirclnit de la o altitudine de 200 m (Cerna) pacircnă icircn golul alpin la 2260 m (Tăul Porţii)

Păstrăvul indigen are corpul icircn formă de fus puţin turtit lateral Solzii sunt mărunţi şi acoperă corpul icircn mod uniform Icircn lungul liniei laterale puţin pronunţate are 110 pacircnă la 125 de solzi (Decei 2001)

Are maxilarele puternice prevăzute cu numeroşi dinţi recurbaţi icircnăuntru ceea ce indică aptitudini de bun răpitor Exemplarele bătracircne şi uneori masculii icircn perioada boiştei au maxilarul inferior mai lung şi curbat icircn sus Corpul este deosebit de frumos colorat fiind brun pe spate şi alb-murdar pe flancuri şi pe burtă Spatele şi flancurile sunt presărate cu puncte negre sau brun icircnchis amestecate cu steluţe roşii icircnconjurate cu inele alb-gălbui puncte roşii găsindu-se şi pe nodacirclcă Icircn general coloraţia variază icircn funcţie de locul de trai Icirci sunt caracteristice frica şi voracitatea Păstrăvul indigen este un peşte de apă rece şi din acest motiv icircl găsim icircn ape cu temperatura de 12 - 160 C vara şi de 1 - 30 C iarna Are nevoie de apă limpede cu mult oxigen dizolvat (9 ndash 12 mgl) dar suportă pentru scurt timp şi apa tulbure

Foarte important pentru păstrăvul indigen este locul de ascunziş pe de o parte datorită faptului că apa mică şi limpede face să fie zărit uşor iar pe de altă parte fiind un peşte răpitor icirci trebuie un loc de pacircndă

Hrana foarte variată constă icircn insecte icircn diferite stadii de dezvoltare dar şi peşti care au talia mai mică iar temperatura optimă pentru hrănire este cuprinsă icircntre 14 ndash 160 C La temperaturi mai mici de 30 C hrănirea icircncetează

Păstrăvul indigen trăieşte maxim pacircnă la 10 ndash 12 ani şi poate atinge o greutate de maxim 45 kg (lacul Vidraru)

Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani masculii mai repede decacirct femelele Icircmperecherea (boişte bătaie) are loc icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd temperatura apei ajunge la 7 ndash 80 C Femela urmată de unul ndash doi masculi icircşi de pune icrele icircn locurile de bătaie curăţite de macircl frecacircndu-şi abdomenul de pietriş iar masculii le stropesc cu lapţi După aceea femela acoperă icrele cu ajutorul cozii cu un strat subţire de pietriş fin Icrele au o culoare portocalie ndash galbenă de dimensiuni mari cu un diametru de 3 ndash 6 mm fiind un număr de circa 2200 ndash 4500 la kilogram corp Pentru ca puietul să iasă din icre este nevoie de 330 ndash 380 zile grad (140 ndash 180 de zile de la depunere) acesta avacircnd loc pe la mijlocul lunii martie ndash icircnceputul lunii aprilie

Icircn Romacircnia sunt cunoscute două varietăţi de păstrăv indigen una pe racircul Barcău (Salmo trutta linneus) căreia icirci lipsesc punctele roşii şi alta icircn racircul Barnar care se presupune a fi rezultatul icircncrucişării indigenului cu păstrăvul facircntacircnel

Păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richardson) este originar din America de Nord la noi fiind introdus la icircnceputul secolului XX

Se poate aprecia că este mai puţin frumos decacirct semenii săi avacircnd o culoare verde ndash cenuşie pe spate argintiu pe flancuri iar icircn lungul liniei laterale are o dungă cu irizaţii icircn culorile

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

curcubeului Forma corpului este asemănătoare cu a indigenului dar are solzi mai mari şi mai uşor caduci (120 ndash 150 icircn lungul liniei laterale)

Salmo gairdneri (după B J Muus 1991)

Flancurile şi spatele sunt presărate cu numeroase puncte mici negre Nu are puncte roşii

Păstrăv curcubeu din crescătorie Păstrăv curcubeu

Este mai puţin pretenţios la condiţiile fizico-chimice ale apei faţă de ceilalţi păstrăvi

suportacircnd bine tulbureala şi mulţumindu-se cu un conţinut scăzut de oxigen dizolvat (6 ndash 7 mgl) Optimul de hrănire icircl icircnregistrează la temperaturi ale apei de 15 ndash 190 C dar consumă hrana şi la 10 C Preferă apă mai adacircncă şi este mai puţin pretenţios icircn ceea ce priveşte adăpostul

Greutatea maximă de 57 kg a fost icircnregistrată icircn lacul de acumulare Văsălatu pe Racircul Doamnei icircn 1977 icircn urma unui pescuit experimental

Maturitatea sexuală este atinsă la 2 ani de masculi şi la 3 ani de femele care depun icrele primăvara icircncepacircnd cu luna martie şi sfacircrşind cu luna aprilie dar nu icircn racircurile naturale La un kilogram corp se obţin 2300 ndash 4000 icre galben-portocalii cu diametrul de 4 ndash 6 mm care vor ecloza după 330 ndash 390 zile grad (după 30 ndash 60 de zile de la depunere icircn funcţie de temperatură)

La noi păstrăvul curcubeu face obiectul creşterii artificiale icircn scopul valorificării lui ca peşte de consum

Păstrăvul facircntacircnel (Salvelinus fontinalis Mitchil ) cunoscut şi sub denumirea de păstrăv de izvor sau de şipot a fost introdus la noi la icircnceputul secolului XX fiind originar din America de Nord

Este socotit cel mai frumos peşte de la noi datorită armoniei culorilor care icirci conferă o frumuseţe deosebită Are spatele brăzdat cu dungi şerpuitoare portocalii pe un fond verde-măsliniu iar flancurile au tente galben-portocalii spre roşu şi sunt presărate cu numeroase steluţe roşii

Corpul este mai icircndesat decacirct al indigenului icircn lungul liniei laterale avacircnd 109 ndash 130 de solzi mărunţi

Păstrăv facircntacircnel din crescătorie

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Are nevoie de temperaturi mai scăzute ale apei decacirct păstrăvul indigen optimul de hrănire

icircnregistracircndu-se la 12 ndash 140 C iar sub 40 C nu se mai hrăneşte deloc Creşterea temperaturii apei icircl determină să migreze spre izvoare

Facircntacircnelul are creşteri mai rapide icircn greutate faţă de păstrăvul comun putacircnd ajunge la 10 kg icircn păstrăvării

Reproducerea are loc toamna icircn lunile octombrie ndash noiembrie cacircnd femelele depun 2500 ndash 5000 de icre pe kilogram corp Maturitatea sexuală o atinge la 2 ndash 3 ani iar boiştea se desfăşoară icircn acelaşi mod cala păstrăvul indigen Puieţii ies din icre după 350 ndash 400 zile grad Din icircncrucişarea cu indigenul rezultă aşa numiţii păstrăvi tigru care sunt sterili

Este cel mai sensibil la boli poluare suspensii din apă etc Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris L) este o formă a păstrăvului de racircu adaptat la

viaţa lacustră fiind răspacircndit icircn lacurile din Alpi pacircnă icircn lacurile alpine ale Peninsulei Scandinave iar la noi este frecvent icircn Bicaz Vidraru Lacul Roşu Vidra Leşu etc

Corpul este mult lăţit acoperit cu solzi mari uşor caduci Are o culoare verzuie pe spate argintie pe flancuri şi burtă prezentacircnd pete mari icircn formă de X de culoare neagră Dorsala are puncte negre rotunde dispuse icircn racircnduri paralele La unele exemplare apar accidental puncte roşii

Icircntr-o permanentă căutare de hrană poate coboricirc pacircnă la 40 m adacircncime adultul hrănindu-se exclusiv cu peşti mai mici inclusiv păstrăvi

Păstrăvul de lac poate trăi 20 de ani ajungacircnd la o greutate de 30 kg Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani de masculi şi la 4 ani de femele Boiştea are loc mai

timpuriu decacirct la păstrăvul indigen iar femela depune aproximativ 2000 de icre la kilogram corp Păstrăvul de lac este sensibil la creşterea icircn captivitate dacă nu a fost ţinut icircn aceste condiţii

icircncă din stadiul de puiet Lostri ţa (Hucho Hucho L) denumită şi lostucă este cel mai mare peşte al apelor noastre

de munte Este o specie endemică a bazinului dunărean şi se găseşte cantonată icircn regiunea superioară a Dunării şi icircn majoritatea afluenţilor mari ai săi din Germania Austria Cehia Polonia Iugoslavia şi Ucraina La noi mai există icircn Bistriţa Vişeu Tisa şi lacul Bicaz

Corpul este aproape cilindric spatele avacircnd culoarea cenuşiu-verzuie cu flancuri cenuşii-argintii iar abdomenul este presărat cu numeroase puncte mici şi negre Exemplarele bătracircne au o culoare ruginie

Hucho hucho (după B J Muus 1991)

Are nevoie de apă adacircncă debit mare dar nu este pretenţioasă faţă de oxigenul dizolvat de

limpezime şi faţă de temperatură Poate ajunge la 65 kg la vacircrsta de patru ani Lostriţa devine matură sexual la 5 ani masculul şi la 6 ani femela Icrele sunt galben

portocalii mai mici decacirct ale păstrăvului indigen iar numărul lor variază de la 2100 la 3250 bucăţi la kilogram corp Depunerea icrelor are loc spre mijlocul lunii aprilie cacircnd femela urcă icircmpreună cu doi ndash trei masculi la gura afluenţilor unde icrele vor fi stropite de lapţii unui singur mascul Perioada de bătaie durează doar 3 ndash 4 zile Puieţii ies din icre după 25 ndash 35 de zile de la depunere (250 ndash 300 zile grad)

Este indicat a se introduce icircn racircurile de munte icircn zona lipanului care a fost invadată de peşti albi aici avacircnd hrană din belşug

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Subfamilia Thymallidae Lipanul ( Thymallus thymallus L) este singurul salmonid de la noi care nu poate fi

considerat răpitor Icircn Romacircnia el populează a zecea parte din totalul fondurilor de pescuit ale apele de munte

Are corpul alungit mai lat decacirct al păstrăvilor acoperit cu solzi mari argintii Culoarea generală este verzuie-metalic-purpurie cu numeroase puncte negre pe spate la exemplarele tinere La adulţi punctele negre sunt grupate pe flancuri icircn apropierea capului

Lipan

Trăieşte icircntr-o zonă inferioară celei a păstrăvului comun preferacircnd o apă mai adacircncă debit

mai mare şi curent mai slab Optimul de hrănire se icircnregistrează la o temperatură a apei de 16 ndash 180 C macircncacircnd insecte icircn diferite stadii de dezvoltare rareori consumacircnd peşti mici sau icre

Poate atinge o greutate maximă de 20 kg Femela ajunge la maturitate la vacircrsta de 3 ani iar masculul la 2 ani boiştea avacircnd loc icircn

lunile aprilie ndash mai icircn funcţie de temperatura apei Numărul icrelor este foarte mare din cauza diametrului mic 10000 ndash 13000 la kilogram corp şi sunt lipicioase incubaţia lor duracircnd 20 ndash 25 de zile de la depunere (180 ndash 230 zile grad)

Se apreciază că lipanul are cea mai bună carne de peşte de la noi avacircnd un uşor miros de cimbru de unde i se trage şi numele ştiinţific

Creşterea icircn păstrăvării este dificilă 23 Pești secundari (icircnsoțitori) din apele de munte

Zglăvoaca (Cottus gobio L) este denumită popular și babă babușcă moacă și trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului putacircnd fi icircntacirclnită către izvoare

Este un pește mic cu dimensiuni obișnuite de circa 11 cm de culoare brună mai icircnchisă sau mai deschisă icircn funcție de zona icircn care trăiește

Zglăvoacă (după httpwwwvendula-slechtovadeTheseshtm)

Are un cap mare asemănător cu al broaștei turtit dorso-ventral cu ochii plasați deasupra

Corpul este lipsit de solzi Reproducerea are loc icircn martie-aprilie cacircnd depune pacircnă la 1000 de icre păzite de mascul

Este o specie care trăiește printre pietre de unde pacircndește eventuala pradă Hrănirea este exclusiv carnivoră și consumă viermi larve insecte pe care le găsește pe fundul albiei Consumă și icre și puieți de păstrăv dar la racircndul ei este consumată de păstrăvii adulți

Carnea este foarte gustoasă fără oase apreciată de cunoscători

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Prezența zglăvocii icircntr-o apă de munte indică o calitate corespunzătoare a acesteia pentru păstrăvul indigen Boișteanul (Phoxinus phoxinus L) trăiește icircn apele de munte icircn zona păstrăvului și lipanului dar nu urcă spre izvoare Este un pește mic foarte mobil și are cu dimensiuni medii de circa 10 cm Aspectul corpului este cilindric viu colorat cu nuanțe de cenușiu ndash galben ndash verde cu pete mai icircnchise pe flancuri Trăiește icircn cacircrduri mai mari sau mai mici icircn zone cu bulboane sau acolo unde apa are curenți mai slabi

Boiștean

Reproducerea poate avea loc icircncepacircnd din aprilie pacircnă icircn iunie cacircnd masculii devin mai viu

colorați cu nuanțe de roșu aprins pe burtă și cu mici proeminențe albe pe cap Femela depune pacircnă la 1000 de icre foarte mici pe pietre sau pe plantele din apă

Se hrănește omnivor cu orice cade pe suprafața apei insecte viermi larve Reprezintă o parte din hrana preferată a păstrăvilor Grindelul ( Nemachilus barbatulus L) denumit și facircță se poate icircntacirclni icircn toate apele cu

păstrăv fiind mult mai rar decacirct boișteanul Dimensiunile medii sunt de circa 10-11 cm are corpul cilindric iar capul este turtit

dorsoventral și prevăzut cu mustăți Trăiește pe fundul albiei icircn zone cu nisip sau pietriș și are o activitate preponderent nocturnă Culoarea spatelui și a flancurilor este uniformă verzui-gălbuie-cafenie confundacircndu-se cu cea a nisipului Pe burtă are o colorație cenușiu-deschisă

Grindel (hwwwinternet-fishingru)

Reproducerea are loc primăvara cacircnd depune icircn mai multe racircnduri cacircteva mii de icre

galbene care se lipesc de pietre sau plante Hrana este constituită din micile vietăți de pe fundul albiei Face parte din dieta păstrăvului Moioaga (Barbus meridionalis-petenyi Heck) este denumită icircn multe zone și mreană sau

mreană vacircnătă fiind foarte asemănătoare cu aceasta dar mult mai mică Este icircntacirclnită icircn zona lipanului și icircn partea inferioară a zonei păstrăvului

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Păstrăv din Lacul Bicaz și două moioage

Forma corpului este aproape cilindrică cu lungimi de pacircnă la 20-25 cm iar gura este plasată

inferior avacircnd buze mari dotate cu mustăți Corpul este acoperit cu solzi și cu mucus bogat Culoarea este cenușiu-vineție

Icircnmulțirea are loc icircn lunile mai-iunie Unii autori consideră că icrele sunt toxice la fel ca la mreana mare Icircn timpul icircmperecherii pe cap apar butoni albi

Trăiește icircn cacircrduri mai mult pe fundul albiei hrănindu-se omnivor Este o specie invazivă icircn apele de munte iar prezența sa este remarcată din ce icircn ce mai icircn

amonte icircn zona păstrăvului Cleanul (Leuscius cephalus L) este icircntacirclnit icircn zona icircn care trăiește moioaga și alături de

aceasta urcă tot mai sus icircn zona păstrăvului Face parte din familia crapului (ciprinide) și este o specie comună din zona apelor colinare pacircnă icircn zona montană inferioară Nu este foarte sensibil la calitatea apei

Corpul este alungit gros cu solzi mari de culoare măslinie pe spate și flancuri argintii Atinge dimensiuni relativ mari de peste 30 cm drept pentru care este foarte căutat de pescari Carnea este gustoasă

Clean

Cleanul are perioada de reproducere icircncepacircnd cu luna mai cacircnd femelele depun cacircteva zeci

de mii de icre Boiștea durează pacircnă la icircnceputul verii Icircn stadiile de tineret se hrănește omnivor dar ca adult consumă pești mai mici broaște

melci fiind un concurent serios la hrana păstrăvului

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Beldița (Alburnoides bipunctatus Bloch) este un pește mic care nu urcă mai sus de zona lipanului Are corpul scurt și lățit de circa 9-11 cm frumos colorat cu nuanțe de verde-albăstrui pe spate și argintii pe flancurile ce sunt marcate de linii negre

Hrana constă din viermișori și insecte pe care le culege de pe suprafața apei Trăiește icircn cacircrduri mici iar icircnmulțirea are loc la icircnceputul verii pacircnă icircn iulie

Scobarul (Chondrostoma nasus L) este specific pentru apele cu debit mare din zona lipanului La forma corpului seamănă cu lipanul și cleanul dar are capul mic și gura mică dispusă inferior

Culoarea este verde-brunie pe spate cu flancuri argintii și burta albă Dimensiunile medii ale scobarului sunt icircn jur de 30 cm

Icircn luna mai urcă icircn cacircrduri către amonte icircn locuri de boiște unde femelele depun cacircteva zeci de mii de icre icircn zone cu apă mică

Specie fitofagă icircn principal se hrănește pe fundul albiei dar consumă și viermișori sau icrele altor specii de pești

Icircn ultimul timp este considerată specie invazivă nefiind dorită icircn zona păstrăvului Chișcarul (Dudontomyzon danfordi Regan) are aspectul unui șarpe și este icircntacirclnit icircn toate

apele populate de păstrăvi Lungimea medie este de circa 20-30 cm cu o culoare albăstriu-cenușiu-brun pe spate cu

burta cenușiu deschis Capul nu se diferențiază de corp și este prevăzut cu o gură de forma unei ventuze prevăzută cu dinți cornoși cu care se fixează de alți pești

Chișcar (după B J Muus 1991)

Hrana este reprezentată de alte organisme acvatice cadavre și atacă peștii vii ce au solzi

mărunți Este socotit o adevărată calamitate pentru salmonide acolo unde există icircn număr mare Iernează icircn macirclul de pe fundul albiei

Mreana (Barbus barbus) se poate icircntacirclni din Delta Dunării pacircnă icircn zona lipanului Este un pește care atinge dimensiuni mai mari de 50 cm sau mai mult Capul este alungit iar gura prevăzută cu mustăți este dispusă inferior specific peștilor care se hrănesc pe fundul albiei Culoarea este cenușiu măslinie pe spate cu flancuri gălbui Depune cacircteva mii de icre toxice icircn mai-iunie Mihal țul (Lota lota L) este mai rar icircntacirclnit și numai icircn racircurile de munte cu apă rece și oxigenată Are activitate nocturnă cacircnd vacircnează alte viețuitoare din apă inclusiv pești Aripioarele dorsale și anală sunt mult alungite iar culoarea generală este verzui-negricioasă marmorată Icircnmulțirea are loc iarna icircn decembrie ndash ianuarie

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cap 3 Organizarea păstrăvăriilor 31 Generalităţi Clasificarea păstrăvăriilor

Creşterea păstrăvului se poate face extensiv sau intensiv Modul de creştere extensiv se face pentru a produce puiet de o vară icircn topliţe unde este hrănit natural utilizacircnd densităţi mici ale peştilor Tot icircn mod extensiv se poate realiza creşterea reproducătorilor icircn bazine mari folosind hrană naturală suplimentată artificial după necesităţi Creşterea păstrăvului de consum icircn mod intensiv (densităţi mari şi cu administrare de hrană artificială) se poate face icircn trei tipuri de păstrăvării

bull păstrăvării pentru repopulare care au scopul de a produce icre şi puiet necesar repopulării apelor de munte Păstrăvăriile de repopulare sunt de două tipuri permanente şi volante Cele permanente sunt prevăzute cu o casă a incubatoarelor şi cu bazine pentru creşterea puieţilor şi reproducătorilor Cele volante sunt constituite dintr-o staţie de incubare sau două bazine pentru parcarea reproducătorilor Icircn cazul păstrăvăriilor volante reproducătorii sunt capturaţi toamna din racircu iar după mulgere sunt eliberaţi Icrele fecundate prin amestecare cu lapţii de la masculi sunt aşezate la incubare icircn dispozitive speciale grupate icircn casa incubatoarelor Din icrele incubate puietul iese icircn martie-aprilie astfel că păstrăvăria funcţionează din primăvară pacircnă icircn toamnă Asemenea păstrăvării se amplasează icircn zona superioară a apelor de munte de regulă lacircngă cantoane silvice fiind deservite de personalul silvic doar icircn perioada de incubare a icrelor

bull păstrăvării pentru producerea păstrăvului de consum au ca scop creşterea anumitor specii de salmonide din stadiul de icre pacircnă icircn momentul valorificării Aceste păstrăvării sunt unităţi complexe dotate cu instalaţii specifice (priza de apă canale de alimentare canale de evacuare casa incubatoarelor bazin de decantare şi de distribuţie bazine pentru puieţi pentru reproducători şi pentru consum instalaţii anexe) bucătărie magazie şi diferite alte utilităţi Icircn acest caz producţia de păstrăv la unitatea de suprafaţă este mai mare iar păstrăvăria are activitate icircn tot cursul anului bull păstrăvăriile mixte prezintă toate caracteristicile celor două tipuri de mai sus

32 Condiţiile necesare amplasării unei păstrăvării mixte

a) Calitatea sursei de apă Apa este factorul determinant pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ea influenţacircnd icircntregul proces de producţie Pentru icircnfiinţare unei păstrăvării este necesar ca sursa de apă să asigure un debit relativ constant iar apa să aibă anumite calităţi puritate temperatură cu variaţii reduse oxigen dizolvat icircn cantitate optimă şi săruri minerale icircn diluţie cacirct mai mici Aceste calităţi sunt realizate de regulă de apele de munte care au bazinele cu un procent mare de icircmpădurire şi nu prezintă fenomene de torenţialitate Se urmăreşte să se asigure o cantitate cacirct mai mare de apă rece şi cu temperatura constantă bogată icircn oxigen curată izvoracircnd dintr-un bazin icircmpădurit şi care să conţină icircn diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor Debitul de apă necesar păstrăvăriei se determină icircn funcţie de suprafaţa de luciu de apă care la racircndul ei depinde de capacitatea păstrăvăriei (stabilită prin tema de proiectare) Determinarea suprafeţei luciului de apă şi a necesarului de bazine din păstrăvărie se face icircn funcţie de capacitatea proiectată a acesteia Icircn mod obişnuit capacitatea păstrăvăriei se exprimă prin numărul de icre incubate anual ndash Ni

Numărul de incubatoare se stabileşte icircn funcţie de tipul şi de capacitatea acestora n = NiCin

Suprafaţa de luciu de apă pentru troci se determină astfel -capacitatea unitară medie (1 m2) a trocilor este de circa 10000 de puieţi ndash Np=10000 -suprafaţa de luciu totală pentru troci este Slt=NiNp -se adoptă dimensiunile pentru o troacă şi se determină suprafaţa unitară de luciu notată St -se calculează numărul de troci cu relaţia Nt=SltSt (cifra obţinută se rotunjeşte icircn plus) -cu valoarea rotunjită se calculează suprafaţa reală de luciu de apă pentru troci

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Suprafaţa de luciu de apă pentru bazine (pentru puieţi reproducători şi de consum) se determină urmacircnd aceleaşi etape La determinarea suprafeţei de luciu de apă pentru bazine se ţine cont de următorii indicatori medii -numărul de puieţi la metrul pătrat de luciu de apă se stabileşte icircntre 200 pacircnă la 1000 icircn funcţie de debitul şi calitatea apei şi a hranei -la reproducătorii de păstrăv indigen sunt necesari 1 ndash 2 m2 de luciu de apă la kilogram corp -numărul de reproducători se determină icircn funcţie de specie -suprafaţa bazinelor pentru păstrăvul de consum trebuie să reprezinte 50 ndash 60 din suprafaţa totală de luciu de apă -suprafaţa bazinelor de carantină şi de pescuit sportiv se adoptă constructiv -pentru calculul debitului suprafaţa reală a luciului de apă se majorează cu 10 din valoarea obţinută astfel ca să existe o rezervă icircn caz de secetă La determinare se ia icircn calcul că pentru 1 ha luciu de apă sunt necesari 500 ndash 1000 ls adică 05 ndash 10 m3s După determinarea debitului necesar păstrăvăriei se verifică dacă debitul emitentului este suficient de mare ca să acopere debitul prelevat astfel icircncacirct ecosistemul apei de munte din aval de păstrăvărie să nu fie afectat Relaţia de calcul pentru debit este

Q=085vS (m3s) icircn care - Q reprezintă debitul - v ndash viteza apei la suprafaţă - S ndash aria secţiunii udate

Viteza se poate determina cu un flotor măsuracircnd timpul necesar pentru ca acesta să parcurgă o anumită distanţă prestabilită Pentru a elimina cacirct mai mulţi din factorii care pot influenţa măsurătorile este necesar să se folosească aceeaşi secţiune de albie (cu profil constant) distanţa pe care se măsoară timpul să fie aceeaşi la fiecare măsurătoare (eventual marcată cu picheţi) acelaşi flotor aceeaşi oră a zilei etc

Temperatura apei şi oxigenul dizolvat icircn apă Aceste două caracteristici ale apei sunt esenţiale pentru icircnfiinţarea unei păstrăvării ştiut

fiind faptul că păstrăvii sunt peşti pretenţioşi faţă de temperatură şi conţinutul icircn oxigen al apei De altfel există o stracircnsă corelaţie icircntre temperatura apei şi cantitatea de oxigen dizolvat Astfel odată cu creşterea temperaturii apei scade cantitatea de oxigen dizolvat Pe de altă parte metabolismul peştilor se intensifică odată cu creşterea temperaturii şi determină o creştere a consumului de oxigen Din acest motiv salmonidele au nevoie de ape reci

Temperaturile optime de dezvoltare pentru diferite specii de păstrăvi stabilite prin studii ştiinţifice (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) sunt

- pentru păstrăvul facircntacircnel 12 ndash 14˚C - pentru păstrăvul indigen 14 - 16˚C - pentru păstrăvul curcubeu 15 - 19˚C

Păstrăvul indigen suportă mai bine temperaturile scăzute icircn timp ce curcubeul le suportă mai bine pe cele ridicate dar cu condiţia ca apa să se primenească continuu Icircn general pentru producerea păstrăvului indigen destinat repopulării păstrăvăria trebuie să fie alimentată cu apă care are temperatura mai mică de 18˚C vara iar pentru producerea păstrăvului de consum ea nu trebuie să depăşească 22˚C vara La determinarea temperaturii apei se are icircn vedere dinamica zilnică a variaţie icircn perioadele critice Se cunoaşte că variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor mai ales pentru puieţii cu vacircrsta de pacircnă la 5 luni care mor cacircnd temperatura apei se schimbă brusc cu 3 ndash 4˚C Adulţii suportă relativ mai bine aceste schimbări rezistacircnd la diferenţe bruşte ale temperaturii de maxim 7 ndash 10˚C Din acest motiv este indicat ca trocile şi casa incubatoarelor să fie alimentate de la două surse de apă cu temperaturi diferite (izvor ndash pacircracircu izvor ndash racircu) putacircnd realiza prin reglarea debitelor aferente celor două surse un control asupra temperaturii

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Sub aspectul conţinutului de oxigen dizolvat apele de munte din Romacircnia sunt icircn general corespunzătoare pentru creşterea salmonidelor Nivelul acestui parametru nu trebuie să scadă sub 9 mgl pentru ca păstrăvii să aibă o dezvoltare normală Pentru mărirea cantităţii de oxigen dizolvat se pot amenaja icircn amonte de păstrăvărie cascade podite sau diferite alte obstacole care determină oxigenarea prin căderea apei b) Amplasamentul păstrăvăriei La amplasarea unei păstrăvării lacircngă cursul natural al unui racircu de munte trebuie avut icircn vedere icircn primul racircnd riscul unor viituri cu caracter torenţial Din acest motiv trebuie studiate toate datele existente cu privire la pagubele făcute de revărsarea periodică a cursului de apă care alimentează păstrăvăria Dacă nu există o staţie hidrologică icircn apropierea amplasamentului viitoarei păstrăvării care să ofere informaţii exacte privind debitele maxime ale racircului trebuie cercetate arhivele primăriei sau alte altor instituţii din zonă Informaţii deosebit de importante pot fi preluate de la localnici Icircn cazul obţinerii unor date precise se va determina dacă profilul transversal al albiei poate transporta debitul maxim icircnregistrat fără riscul inundării păstrăvăriei Icircn caz contrar este necesar să fie prevăzute lucrări de consolidare a albiei dacă preţul investiţiei este justificat economic

Aspect general dintr-o păstrăvărie care deservește o zonă turistică

Terenul ales pentru amplasarea construcţiilor din păstrăvărie trebuie să aibă panta de maxim 3 astfel icircncacirct să asigure scurgerea naturală a apei din precipitaţii şi să uşureze executarea canalelor de alimentare şi evacuare Se vor evita terenurile umbrite Natura solului trebuie să permită o uşoară execuţie a lucrărilor iar roca să fie cacirct mai puţin penetrabilă (argilă) astfel icircncacirct să permită construcţia bazinelor icircn sol natural

Icircn acelaşi timp din motive practice şi economice se va urmări gruparea lucrărilor pe un spaţiu cacirct mai redus

Din raţiuni lesne de icircnţeles amplasamentul păstrăvăriei trebuie ales icircn aşa fel icircncacirct să permită o uşoară accesibilitate rutieră racordarea la reţeaua electrică valorificarea potenţialului turistic şa Prin urmare se va opta pentru un teren amplasat cacirct mai aproape de centre locuite prin aceasta asiguracircndu-se şi forţa de muncă necesară

33 Principalele instalaţii ale unei păstrăvării Priza de apă este destinată asigurării alimentării cu apă a păstrăvăriei chiar icircn condiţii de secetă sau icircn cazul unor viituri naturale Ea poate fi realizată printr-o căsoaie de lemn un baraj de zidărie de piatră sau mai sigur de un baraj (prag) din beton

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

O păstrăvărie mixtă constituie o lucrare de anvergură care necesită costuri ridicate Din acest motiv este indicată folosirea unui prag de beton care este o construcţie solidă neputacircnd fi dislocată de cele mai mari viituri De asemeni se va putea asigura debitul necesar icircn păstrăvărie şi icircn caz de secetă Pe de altă parte o asemenea lucrare are un rol benefic icircn consolidarea albiei pacircracircului iar preţurile nu sunt foarte mari ţinacircnd cont că icircnălţimea icircn deversor nu are rost să depăşească 20 m Pentru captarea apei icircn spatele barajului se execută o fosă de decantare primară cu secţiunea dreptunghiulară sau circulară Adacircncimea se adoptă icircn aşa fel icircncacirct apa icircnainte de a intra icircn canalul de aducţiune să treacă printr-o zonă de liniştire şi de decantare Aşa cum reiese din schiţă puţul este prevăzut cu un grătar Icircn cazul unor viituri sau cacircnd puţul se curăţă de aluviuni intrarea apei icircn canalul sau tubul de aducţiune se opreşte folosind o vanetă Gura canalului este prevăzută cu o sită iar puţul este acoperit cu un capac Soluţiile tehnice adoptate pot diferi de la caz la caz

Canalul de aducţiune porneşte de la puţul din priza de apă şi conduce apa pacircnă la bazinul de distribuţie şi la cel de decantare Icircn funcţie de natura şi specificul terenului canalul poate avea diferite forme icircn secţiune transversală Trebuie verificat dacă aducţiunea poate transporta debitul necesar icircn păstrăvărie

Materialele utilizate la construcţia canalului pot fi dulapi de lemn tuburi premo sau tuburi de fontă după necesităţi Panta lui nu trebuie să fie mai mică de 05 Se vor adopta toate soluţiile necesare pentru ca apa care ajunge la bazine să fie de cea mai bună calitate Din acest considerent se pot executa la schimbările de direcţie sau la fiecare 100 m mici bazine de control care pot funcţiona şi ca bazine de decantare

Canalul de aducţiune este construit icircn debleu şi trebuie acoperit cu dale de beton peste care se aşterne un strat de pămacircnt gros de cel puţin 50 cm pentru a se evita icircngheţul pe timpul iernii

Bazinul de distribuţie are formă paralelipipedică fiind instalat la capătul canalului de aducţiune de la el apa este dirijată cu debite reglate către diferitele sectoare ale păstrăvăriei Tot icircn bazinul de distribuţie se face amestecul apei de racircu cu apa de izvor Acest lucru este necesar pentru a ridica temperatura apei care intră icircn casa incubatoarelor pe timpul iernii iar vara pentru a o scădea pe cea din bazine De la bazinul de distribuţie apa este dirijată spre bazinul de decantare şi prin canalul de alimentare spre bazinele pentru puieţi reproducători şi de producţie Dacă este necesar pot fi construite mai multe astfel de bazine de distribuţie Dimensiunile bazinului de distribuţie se adoptă constructiv

Bazinul de decantare trebuie construit icircn toate păstrăvăriile icircn care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apă de pacircracircu Are rolul de a linişti apa care vine de la bazinul de distribuţie icircn acest fel impurităţile se vor depune pe fundul bazinului Apa de izvor care urmează să alimenteze casa incubatoarelor şi apa de pacircracircu care alimentează bazinele de producţie icircn mod obişnuit nu se decantează Pe durata iernii apa de pacircracircu fiind limpede nu se impune decantarea ei

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Din acest motiv bazinul de decantare va fi utilat cu două vanete atacirct la admisie cacirct şi la evacuare apa trecacircnd direct spre casa incubatoarelor printr-un canal separat Se apreciază că un bazin de decantare cu dimensiunile de 100x 100x10 m este suficient de mare pentru a decanta apa necesară la circa 500000 de icre Pentru o mai bună decantare a apei bazinul poate fi compartimentat pentru ca apa să parcurgă un drum cacirct mai lung Canalul de alimentare porneşte de la bazinul de distribuţie apa care trece prin el alimentacircnd bazinele pentru puieţi pentru reproducători de producţie de carantină şi de pescuit sportiv Ţinacircnd cont de faptul că debitul de apă consumat de casa incubatoarelor şi de troci este foarte mic se poate aproxima că debitul care trece prin el este aproximativ acelaşi cu cel din canalul de aducţiune Modul de calcul al secţiunii este identic cu al canalului de aducţiune iar elementele constructive se adoptă sau se proiectează icircn mod asemănător Şi acest canal trebuie izolat pentru a evita icircngheţarea apei iarna Canalele de admisie preiau apa din canalul de alimentare şi o deversează icircn bazine Jgheaburile de alimentare sunt inserate la canalul de alimentare prin intermediul unui mic bazin pentru a putea regla mai uşor debitul Bazinaşul poate avea fundul la acelaşi nivel cu al canalului de alimentare sau mai jos Aproape de zona de inserţie canalul va fi prevăzut cu un şuber necesar reglării debitului Pentru a uşura controlul el se acoperă cu un capac din lemn sau din alte materiale după posibilităţi Icircn figură se prezintă o soluţie constructivă pentru canalele de admisie Pentru calculul secţiunii canalului de admisie se va ţine cont că este necesar un debit de 1-2 lmin pentru un kilogram corp de păstrăv de consum icircn condiţii extreme (icircn acest fel calculul este acoperitor) Calculul secţiunii urmăreşte aceleaşi etape ca la canalul de aducţiune

Canal de alimentare din țeavă PVC Bazin pentru păstrăv de consum cu pereții din dulapi

de lemn O condiţie importantă care trebuie respectată la proiectarea canalelor de admisie este ca ele să asigure o cădere a apei de cel puţin 05 m Icircn acest fel se asigură oxigenarea şi se evită icircngheţarea apei pe timpul iernii Tot pentru oxigenare dar şi pentru a icircmpiedica urcarea peştilor icircn canale se recomandă construcţia unei mici platforme icircnclinate sub firul de apă aşa cum reiese din schiţa Bazinele pentru puieţi pot fi executate din pămacircnt icircn cazul icircn care natura solului o permite (sol argilos) Cel mai adesea icircnsă ele se construiesc icircn totalitate din beton pentru a se asigura o mai bună icircngrijire a puieţilor Lungimea şi lăţimea acestor bazine se adoptă constructiv icircn aşa fel icircncacirct raportul Ll să fie de aproximativ 101 iar suprafaţa unui bazin să nu fie mai mică de 20 m2 şi mai mare de 60 m2 Icircn funcţie de temperatura apei adacircncimea ei se va adopta icircntre 030 ndash 050 m la admisie şi icircntre 075 ndash 100 m la evacuare Se utilizează şi bazine de formă circulară cu diametrul de 3 ndash 5 m şi adacircncimea crescacircnd de la 040 m la periferie la 050 m icircn centru Forma circulară oferă avantajul unui curent de apă uniform pe toată suprafaţa dar şi o curăţire mai uşoară suspensiile depunacircndu-se icircn centru Panta fundului bazinului va fi de cel mult 3 pentru o scurgere lină a apei Bazinele pentru reproducători pot fi construite din pămacircnt natural dacă natura solului o permite sau din beton caz icircn care necesită lucrări de icircntreţinere mai puţine şi mai uşor de executat

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

ocupă o suprafaţă mai mică şi adacircncimea necesară a apei este mai redusă Icircn ambele situaţii fundul bazinelor va fi din sol natural acoperit cu un strat de pietriş Icircntre bazinele de pămacircnt vor exista diguri despărţitoare cu lăţimea coronamentului de maxim 20 m iar pentru bazinele din beton această mărime nu va fi mai mare de 040 m Icircn cazul bazinelor din sol natural panta taluzului se adoptă de 11 Dimensiunile acestor bazine se adoptă constructiv respectacircnd condiţiile

- raportul laturilor să fie de aproximativ 102 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 100 şi 200 m2

Adacircncimea apei la admisie se adoptă de 10 ndash 120 m şi de 150 ndash 20 m la evacuare pentru bazinele din pămacircnt icircn cazul celor din beton aceste valori putacircnd fi mai mici Icircn afară de panta necesară scurgerii liniştite a apei spre evacuare mai trebuie prevăzută o pantă către axa longitudinală a bazinului de aproximativ 130 Modul de calcul a digului de evacuare se face icircn mod analog cu cel de la bazinul de puieţi Pentru reproducători se pot executa şi bazine circulare Avacircnd o icircnclinare de 18 de la periferie spre centru alimentare perimetrală ce creează un curent circular şi evacuare centrală ele se dovedesc foarte eficiente Diametrele acestui tip de bazine variază de la 8 la 18 m icircn funcţie de mărimea speciei pentru care se folosesc Din acelaşi motiv adacircncimea apei poate fi cuprinsă icircntre 07 şi 10 m Pe margine sunt prevăzute cu plasă de sacircrmă pentru a icircmpiedica sărirea peştilor Bazinele circulare sunt executate din beton armat Bazinele pentru păstrăvul de consum au acelaşi mod de execuţie ca şi cele prezentate anterior respectacircnd următoarele cerinţe

- raportul icircntre laturi se ia 104 ndash 105 - suprafaţa unui bazin să fie cuprinsă icircntre 200 şi 500 m2 - adacircncimea apei se adoptă la fel ca la bazinele de reproducători - atacirct panta longitudinală cacirct şi cea transversală să fie de aproximativ 3

Secţiunea longitudinală şi modul de calcul sunt identice cu cele de la bazinele de reproducători Bazinele de carantină vor fi executate icircn icircntregime din beton pentru a putea fi uşor dezinfectate Ele sunt utilizate pentru parcarea peştilor aduşi de la alte păstrăvării evitacircnd icircn acest fel introducerea unor boli sau paraziţi De asemeni icircn cazul unor epidemii peştii se pot izola şi trata icircn aceste bazine şi din acest motiv ele trebuie alimentate cu apă separat Un număr de 2 ndash 3 bazine de carantină se consideră suficient pentru o păstrăvărie iar dimensiunile se adoptă constructiv Bazinele de experimentare sunt necesare icircn fiecare păstrăvărie de producţie pentru diferite experienţe ndash reţete de hrană reţete de tratare etc Au o construcţie paralelipipedică dimensiuni reduse (de exemplu 10x30x075 m) fiind executate din beton Bazinul (bazinele) de pescuit sportiv pot avea diferite forme constructive şi servesc pentru agrement Este executat din pămacircnt icircntr-o parte mai izolată a păstrăvăriei

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Alte indicaţii generale cu privire la construcţia bazinelor cuprind

- se va urmări construcţia bazinelor din pămacircnt (mai puţin cele la care folosirea betonului este obligatorie) Chiar dacă pămacircntul este permeabil se poate asigura impermeabilitatea bazinelor prin folosirea unui strat de argilă icircn interiorul digurilor

- digul de evacuare se va executa din beton armat - toate bazinele vor fi prevăzute cu platforme submerse de lemn (la circa 50 cm deasupra

fundului bazinului) pentru a oferi adăpost păstrăvilor icircmpotriva razelor solare dar şi pentru a uşura evacuarea resturilor de hrană neconsumată Aceste platforme trebuie să ocupe cel puţin 1 din suprafaţa bazinelor dar nu mai mult de 5 Groapa de pescuit este prevăzută doar pentru bazinele cu reproducători la cele cu păstrăv de consum şi la cele pentru carantină Ele au menirea de a uşura munca operatorilor la evacuarea efectivului piscicol din bazine evitacircnd rănirile peştilor ce pot apare la această operaţie Groapa de pescuit se poate executa icircn interiorul sau la exteriorul bazinului Această amenajare este situată lacircngă digul de evacuare avacircnd o secţiune pătrată cu latura de 050 ndash 075 m şi adacircncimea de maxim 050 m La jumătatea icircnălţimii este prevăzut un grătar de oţel de pe acesta peştii fiind luaţi cu minciocul La evacuarea efectivului piscicol din bazinele pentru puieţi se renunţă la groapa de pescuit fiind mai comod a se utiliza o ladă de pescuit care se introduce sub călugărul orizontal icircn canalul de evacuare Călugărul reprezintă acea amenajare a tuturor bazinelor din păstrăvărie care se utilizează pentru reglarea nivelului şi temperaturii apei din bazine şi la evacuare acesteia Indiferent de tipul său constructiv călugărul are două părţi una orizontală care pleacă de la fundul bazinului şi iese pe sub digul de evacuare icircn afara lui şi o parte verticală fixată icircn interiorul bazinului Călugărul vertical poate fi executat icircn interiorul bazinului icircn imediata apropiere a digului de evacuare construit din pămacircnt natural sau poate face corp comun cu digul icircn cazul construirii acestuia din beton Partea verticală este prevăzută pe toată suprafaţa ei dinspre bazin cu sită şi grătar pentru a permite intrarea apei icircn călugăr şi reţinerea peştilor Icircn interior are două vanete care prin coboracircre sau ridicare permit reglarea nivelului apei Dimensiunile secţiunii transversale ale călugărului sunt icircn mod obişnuit următoarele - pentru bazinele cu puieţi - secţiunea călugărului vertical este de 015 x 015 m - secţiunea călugărului orizontal este de 015 x 030 m - pentru bazinele de reproducători şi pentru consum - secţiunea călugărului vertical este de 020 x 020 m - secţiunea călugărului orizontal este de 020 x 040 m

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Călugării pot fi executaţi din lemn (dulapi de brad sau de stejar) sau din beton armat aceştia din urmă fiind mult mai rezistenţi şi icircmpiedicacircnd deşosarea lor icircn timpul icircngheţului din iarnă Apa intră icircn călugăr prin grătar pe toată adacircncimea ei Cacircnd vaneta V1 este lăsată icircn jos se evacuează apa de la suprafaţă Acest lucru se face vara pentru a elimina apa caldă şi cu oxigen dizolvat icircn cantitate mică Dacă prima vanetă este ridicată şi a doua coboracirctă se elimină apa de la fundul bazinului icircn acest mod procedacircndu-se pe timpul iernii Pentru evacuarea totală se ridică ambele vanete Icircn acest mod se asigură o continuă circulaţie şi primenire a apei din bazine Canalul de evacuare are ca scop colectarea apei utilizată icircn păstrăvărie şi dirijarea ei către pacircracircu Modul său de proiectare este identic cu al canalului de alimentare deoarece debitul condus prin el este acelaşi Casa incubatoarelor Pentru o păstrăvărie permanentă casa incubatoarelor este reprezentată printr-o clădire cu sau fără locuinţă la etaj fiind necesară pentru incubarea icrelor din care se vor obţine puieţii necesari pentru repopulare pentru creşterea reproducătorilor şi a păstrăvului de consum

Casa incubatoarelor trebuie construită icircn demisol adacircncimea de execuţie fiind astfel aleasă icircncacirct să nu permită icircngheţarea apei pe timpul iernii Se construieşte din piatră cu mortar de ciment utilizarea lemnului nefiind indicată din cauza durabilităţii scăzute Din acelaşi motiv podeaua şi postamentele pentru incubatoare vor fi executate din beton prevăzacircndu-se instalaţii pentru scurgerea apei Ferestrele trebuie asigurate cu obloane pentru a putea doza sau opri la nevoie pătrunderea luminii directe la icre Cel mai folosit mod de construcţie a casei incubatoarelor prevede existenţa a două icircncăperi Prima este compusă din trei spaţii un antreu o mică incintă necesară parcării reproducătorilor icircn timpul mulgerii şi un spaţiu ceva mai larg amenajat ca laborator şi magazie A doua icircncăpere este camera propriu-zisă de incubare Dimensiunile acestei clădiri se vor adopta constructiv icircn funcţie de capacitatea proiectată a păstrăvăriei Icircn urma studiilor de specialitate (Decei P ndash Creşterea păstrăvului) se consideră următoarele debite de apă necesare icircn casa incubatoarelor pentru fiecare 10000 de icre

- 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin de la embrionare la ecloziune - 7 ndash 15 lmin pentru 10000 de puieţi ţinuţi icircn incubatoare

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cunoscacircnd aceste valori se calculează debitul necesar alimentării casei incubatoarelor utilizacircnd relaţiile specifice Casa incubatoarelor trebuie astfel amenajată icircncacirct interiorul său să fie cacirct mai uscat Din acest motiv distanţele icircntre ulucurile de alimentare incubatoare şi ulucurile de evacuare trebuie alese astfel icircncacirct să se evite stropirea apei De asemeni pereţii trebuie vopsiţi iar pardoseala va fi acoperită cu grătare de lemn Pentru a crea un climat de lucru cacirct mai sănătos pentru personalul care deserveşte casa incubatoarelor trebuie prevăzute sobe sau alt mod de icircncălzire Pentru o păstrăvărie de producţie trebuie urmărit ca temperatura apei să nu fie mai mică de 50C (mai ales pentru icrele de păstrăv curcubeu) dar să nu aibă mai mult de 150C Apa care alimentează casa incubatoarelor trebuie să aibă o calitate superioară apei care alimentează bazinele aceasta fiind o altă condiţie deosebit de importantă pentru reuşita proiectului Casa incubatoarelor este utilată cu o serie de instalaţii menite să asigure desfăşurarea normală a procesului de incubare a icrelor şi anume filtrul ulucurile de distribuţie ulucurile de evacuare postamentul şi incubatoarele a) Filtrul este o instalaţie din beton armat care are rolul de a curăţi de impurităţi apa venită de la bazinul de decantare

De-a lungul timpului au fost construite diferite tipuri de filtre ndash cu stofă icircn butoaie cu garduri de nuiele şi pietriş etc Icircn prezent cel mai bun randament icircn filtrarea apei icircl are aşa numitul filtru dublu pe care icircl prezentăm icircn continuare Filtrul dublu este format din trei spaţii din care două au rol de filtrare iar a treia are rol de distribuire a apei către camerele filtrante Dimensiunile cele mai utilizate ale filtrului sunt

- 10 m lăţime - 30 ndash 40 m lungime icircn funcţie de lăţimea camerei de incubare - 12 m icircnălţime

La capacităţi mari ale camerei de incubare se pot folosi mai multe filtre Pereţii care despart cele două icircncăperi filtrante sunt prevăzuţi la partea de jos cu spaţii de aproximativ 20 cm pentru a permite apei să pătrundă icircn cele două icircncăperi Materialul filtrant este constituit din patru straturi de pietriş de diferite dimensiuni Primul strat este format din pietriş de 7 ndash 8 cm al doilea din pietriş grosier de 4 ndash 5 cm al treilea din pietriş fin 2 ndash 3 cm iar ultimul strat din nisip grosier de 05 ndash 1 cm Primul strat cel cu dimensiunile cele mai mari se aşează direct pe un grătar de lemn care este situat la 20 cm deasupra fundului filtrului Apa pătrunde prin spaţiul din mijloc intră prin spaţiile lăsate icircn pereţi icircn cele două camere filtrante apoi pe principiul vaselor comunicante străbate cele patru straturi de pietriş ajungacircnd icircn cele din urmă icircn jgheaburi (ulucuri) b) Ulucurile de distribuţie se pot construi din lemn sau din beton Ele sunt prevăzute cu robinete icircn dreptul fiecărei cutii incubator icircn parte Dimensiunile secţiunii transversale se

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

calculează din relaţia debitului care a fost folosită şi icircn calculele anterioare Se consideră că o secţiune transversală de 20 x 20 cm este suficientă pentru a alimenta 15 ndash 20 de incubatoare c) Ulucurile de evacuare preiau apa trecută prin incubatoare şi o conduce către tubul de evacuare aflat sub podeaua de ciment Se poate folosi şi un sistem de captare a apei cu tuburi din plastic acesta prezentacircnd avantajul evitării stropirii d) Postamentul este executat din beton sau din zidărie de piatră cu mortar de ciment el fiind suportul pentru incubatoare Icircnălţimea sa trebuie aleasă astfel icircncacirct să permită o comodă manipulare la şi icircn incubatoare e) Incubatoarele sunt necesare pentru păstrarea icrelor de la fecundare pacircnă la ecloziune (un anumit timp se pot păstra şi puieţii) Există mai multe tipuri de incubatoare folosite icircn practica salmonicolă dintre care la noi se utilizează două

- incubatorul Wacek-Universal - incubatorul Zug

Oricare ar fi tipul de incubator ales icircnălţimea apei deasupra icrelor nu trebuie să fie mai mare de 20 cm De asemenea pentru a mări durabilitatea şi pentru o mai bună igienă incubatoarele se vopsesc cu lac sau cu un strat subţire de bitum Vopsirea este obligatorie icircn cazul utilizării icircn construcţia incubatoarelor a tablei de zinc (icircn contact cu apa aceasta se oxidează oxidul de zinc fiind toxic pentru puieţi) Incubatorul Wacek-Universal este cel mai utilizat la noi Are o construcţie simplă fiind format din două cutii aşezate una icircn alta avacircnd următoarele dimensiuni

- cutia exterioară are lungimea de 60 ndash 70 cm lăţimea de 50 ndash 60 cm şi icircnălţimea de 30 cm - cutia interioară are lungimea de 55 ndash 65 cm lăţimea de 48 ndash 58 cm şi icircnălţimea de 25 cm

Cutia exterioară poate fi construită icircn totalitate din lemn sau din beton direct pe postament iar cea interioară din lemn tablă zincată sau material plastic

Imagine din casa incubatoarelor cu incubatoare Wacek-Universal

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cutia interioară are doi pereţi interiori pe lăţime aflaţi la 5 cm distanţă de cei exteriori Peretele interior din zona admisiei are o parte din tablă perforată iar cel de la capătul de evacuare precum şi fundul cutiei interioare sunt icircn totalitate confecţionate din tablă perforată Icircn loc de tablă se poate utiliza sită de zinc Cutia interioară este prevăzută cu aripioare cu care se sprijină pe marginile cutiei exterioare Rămacircne astfel un spaţiu icircntre fundurile celor două cutii necesar circulaţiei apei Icircn funcţie de poziţia cutiei interioare curentul de apă poate avea două direcţii

- curent ascendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii celor două cutii străbate fundul cutiei interioare trece printre icrele aşezate icircn aceasta şi iese prin peretele perforat dinspre evacua

- curent descendent - cacircnd apa pătrunde icircntre pereţii de la admisie a cutiei interioare trece printre icre străbate fundul perforat şi este evacuată printre pereţii anteriori ai celor două cutii

Incubatorul este prevăzut şi cu un capac de lemn care are un orificiu cu diametrul de 10 cm din tablă perforată pentru a permite intrarea luminii şi a icircmpiedica pătrunderea dăunătorilor Capacitatea unui astfel de incubator este 10000 ndash 12500 icre dispuse pe un singur racircnd Incubatorul Zug (Weiss) este reprezentat de un vas de sticlă deschis la ambele capete cu o capacitate de 6 ndash 7 litri Icircnălţimea vasului este de 50 ndash 60 cm diametrul mare de 15 ndash 20 cm şi diametrul mic de maxim 5 cm Apa pătrunde icircn incubator prin partea inferioară printr-un tub fixat icircntr-un dop şi este evacuată pe la partea superioară Aceste incubatoare funcţionează doar icircn curent ascendent icrele fiind menţinute icircn suspensie Din acest motiv sunt utilizate pentru incubarea icrelor care au tendinţa să se lipească icircntre ele La noi se folosesc pentru incubarea icrelor de lipan şi coregon Şopronul pentru troci Puierniţele (trocile) sunt necesare pentru creşterea alevinilor pacircnă icircn stadiul de puiet de circa două luni Trocile se confecţionează din lemn sau beton avacircnd forma unor lăzi cu dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm Pentru a icircmpiedica evadarea puieţilor ele sunt prevăzute cu pereţi interiori din tablă perforată sau sită Capacitatea puierniţelor este de 5000 ndash 10000 de puieţi de 5 ndash 6 săptămacircni pentru 1 m2 de luciu de apă la un debit de 20 ndash 30 lmin

Șopronul pentru troci

Icircn funcţie de capacitatea păstrăvăriei se stabileşte numărul de puieţi necesari apoi suprafaţa de luciu de apă pentru troci şi icircn final numărul lor cunoscacircnd suprafaţa uneia Şopronul este o construcţie simplă cu acoperiş icircn două ape fără pereţi exteriori puierniţele fiind amplasate dedesubt dispuse de o parte şi de alta a unui jgheab de alimentare Fiecare troacă este prevăzută cu un capac care trebuie să acopere jumătate din suprafaţa lor

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Spaţiul pentru locuit trebuie să asigure confortul minim necesar personalului care deserveşte păstrăvăria Trebuie dotat cu bucătărie grup sanitar camere pentru odihnă birou laborator ndash farmacie etc Pentru obţinerea de fonduri suplimentare se poate construi o mică cabană turistică Instalaţii anexe a) Bucătăria de carne este o clădire necesară preparării hranei pentru efectivul piscicol din bazine Icircn general ea este compusă din două camere Icircn prima care are rol de magazie se depozitează cantitatea de hrană ce urmează a fi acordată a doua zi sau după caz se stochează hrana granulată Icircn a doua cameră se prepară efectiv hrana prin fierbere tocare şi dozare a amestecului Din acest motiv a doua icircncăpere este dotată cu instalaţii pentru fierbere ndash cazan prevăzut cu hotă şi instalaţii pentru tocare acţionate electric sau hidraulic Bucătăria este construită din cărămidă sau zidărie de piatră cu mortar de ciment pardoseala ei fiind prevăzută cu instalaţii de scurgere b) Gheţăria este prevăzută cu două icircncăperi prima pentru depozitarea gheţii şi a doua pentru depozitarea alimentelor Gheaţa este necesară pentru transportul icrelor embrionate a puieţilor pentru repopulare sau a păstrăvului destinat consumului Această construcţie se execută icircn pămacircnt din zidărie de piatră cu mortar de ciment acoperişul fiind prevăzut cu un orificiu pentru introducerea gheţii Gheţăria se umple cu gheaţă din pacircracircu sau din bazine icircn timpul iernii Este necesară asigurarea scurgerii apei ce rezultă din topirea gheţii Icircn prezent dacă se justifică economic se pot utiliza instalaţii frigorifice moderne c) Magazia pentru păstrarea hranei uscate trebuie să fie bine aerată şi perfect uscată Aici se păstrează hrana granulată şi făinile vegetale Acestea din urmă se amestecă cu carnea tocată atunci cacircnd se administrează aşa numita hrană umedă De obicei acest spaţiu reprezintă a treia cameră a bucătăriei d) Magazia pentru utilaje este necesară pentru a adăposti instalaţiile care nu se utilizează icircn anumite perioade ndash incubatoarele hidrobioane lădiţe şi alte instalaţii de pescuit etc

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cap 4 Producerea puieţilor de salmonide 41 Alegerea reproducătorilor Alegerea reproducătorilor este operaţia de care depinde cantitatea şi calitatea produselor sexuale (icre şi lapţi) şi deci vigoarea şi rapiditatea de creştere a viitorilor puieţi respectiv a păstrăvilor maturi Reproducători sunt aleşi dintre puieţii cei mai viguroşi crescuţi icircn topliţe sau bazine icircn toamna primului an de viaţă Se va evita păstrarea puieţilor cu malformaţii cu operculi scurţi cei care au o coloraţie nespecifică sau cei la care este evidentă o disproporţie icircntre lungime şi lăţime Icircn cazul păstrăvului indigen este indicată capturarea reproducătorilor din racircu (icircn perioada boiştei) şi după mulgere eliberarea icircn locurile din care au fost prinşi Acest lucru se impune deoarece peştii păstraţi icircn continuare icircn păstrăvărie refuză hrana icircnregistrează creşteri necorespunzătoare şi icircn anul următor dau icre icircn cantitate mică şi de slabă calitate Cel mai important aspect al creşterii reproducătorilor icircl reprezintă modul de hrănire şi de icircngrijire Astfel puieţilor de păstrăv curcubeu trebuie administrată hrană animală umedă alcătuită din splină ficat creier etc icircn amestec cu făină vegetală şi drojdie de bere Puieţii de păstrăv indigen este indicat a se hrăni cu hrană naturală (racircme ouă de furnici melci broaşte etc) tocată şi dată prin sită Cantităţile şi proporţiile diferiţilor compuşi enumeraţi mai sus sunt date pentru diferite reţete icircn literatura de specialitate Reproducătorilor indigeni maturi trebuie acordată icircncepacircnd cu luna iunie hrană naturală compusă din peştişori racircme broaşte etc iar reproducătorilor de păstrăv curcubeu li se va da hrană mai bogată icircn vitamine cu două luni icircnainte de mulgere Icircn cazul lipanului creşterea artificială este mult mai dificilă deoarece trebuie administrată exclusiv hrană naturală iar mediul de trai trebuie să fie asemănător cu cel natural Din acest motiv reproducătorii din această specie sunt capturaţi din racircu iar puieţii rezultaţi după fecundare şi ecloziune sunt folosiţi doar pentru repopulare 42 Recoltarea şi fecundarea icrelor a) Operaţii pregătitoare După terminarea procesului de incubaţie la sfacircrşitul primăverii incubatoarele şi trocile se curăţă de impurităţi se dezinfectează se vopsesc şi se pun la uscat Icircnainte de recoltarea propriu-zisă a icrelor şi a lapţilor (toamna pentru păstrăvul indigen şi primăvara pentru cel curcubeu) trebuie pregătite instalaţiile şi utilajele necesare acestei operaţii Astfel incubatoarele se dezinfectează bazinul de decantare se curăţă de nămol şi se dezinfectează iar materialul filtrant din casa incubatoarelor se icircnlocuieşte icircn icircntregime La icircnceputul lunii septembrie reproducătorii de păstrăv indigen se sortează pe sexe se introduc icircn bazine mai mici de unde vor fi trecuţi icircn bazinele de parcare din casa incubatoarelor la timpul potrivit pentru mulgere Pentru a obţine icre şi lapţi de calitate superioară vacircrsta optimă a reproducătorilor indigeni trebuie să fie cuprinsă icircntre 4 şi 6 ani Icircn cazul păstrăvului curcubeu sortarea pe sexe se face icircn timpul inventarului din toamnă Icircn mod obişnuit peştii sunt pregătiţi pentru boişte primăvara icircn lunile martie ndash aprilie cacircnd temperatura apei atinge valori de 7 ndash 80C Icircn general se recomandă să fie utilizaţi pentru mulgere doar reproducătorii foarte bine conformaţi femelele doi ani iar masculii un singur an după care vor fi comercializaţi Pe toată perioada mulgerii hrănirea salmonidelor icircncetează ea reluacircndu-se ulterior b) Recoltarea produselor sexuale ale salmonidelor este o operaţie care trebuie făcută imediat după maturarea completă a icrelor şi lapţilor Astfel femelele care au icrele bune pentru extragere presate puţin lateral le eliberează cu uşurinţă şi trebuie recoltate icircn cel mult opt zile de la maturare Dacă nu se respectă aceste condiţii se obţin puieţi cu malformaţii masculi numeroşi şi procentul de mortalitate este ridicat Lapţii maturaţi sunt eliminaţi la o uşoară apăsare şi au o culoare albă-vacircscoasă icircn comparaţie cu cei de proastă calitate care sunt apoşi şi zgrunţuroşi c) Procedee de fecundare Există două tipuri de fecundare artificială şi anume - metoda de fecundare umedă (metoda Iacobi) - metoda de fecundare uscată (metoda Wrasskij)

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Metoda Iacobi presupunea mulgerea icrelor icircntr-un vas cu apă unde erau amestecate cu lapţii Icircn urma aplicării acestui procedeu rezulta un număr relativ mare de icre nefecundate (circa 15) şi din acest motiv metoda nu se mai aplică icircn prezent Metoda Wrasskij constă icircn mulgerea icrelor icircntr-un vas uscat şi amestecarea lor cu lapţi fără apă Icircn acest fel pierderea vitalităţii spermatozoizilor icircn apă după 30 ndash 90 de secunde este evitată lapţii recoltaţi fără apă putacircnd fi păstraţi la frigider chiar şi 10 zile Lichidele ovariene care se scurg icircnaintea icrelor contribuie la mărirea mobilităţii spermatozoizilor şi a puterii lor de fecundare din acest motiv practicarea de găuri cu diametre mici icircn fundul vasului nu este indicată Icircn prezent se foloseşte un procedeu mixt de fecundare o combinaţie icircntre metoda uscată şi cea umedă d) Procedeul mulgerii şi fecundării mixte Trebuie pregătite icircn prealabil vase de porţelan sau emailate dezinfectate cu permanganat de potasiu suficient de icircncăpătoare pentru icrele de la 3 ndash 4 femele pene de gacircscă şi cacircte o cană de apă proaspătă pentru fiecare vas icircn parte Fiecare femelă este prinsă cu ajutorul unui prosop şi se şterge cu o cacircrpă uscată Peştele este presat uşor de la aripioarele ventrale către orificiul genital pentru ca icrele să iasă fără forţare Icircn mod asemănător peste icre se mulg lapţii de la 1 ndash 2 masculi Trebuie avut grijă ca icircn timpul mulgerii să nu pătrundă icircn vas corpuri străine sau apă Este bine ca păstrăvii care trebuie mulşi să fie anesteziaţi folosind o substanţă narcotică eter uretan anhidridă carbonică MS 222 etc Aceste substanţe sunt introduse icircn apa din bazinele de parcare icircn diferite concentraţii care depind de numărul de peşti ce urmează a fi anesteziaţi

Mulgere uscată Conţinutul este apoi amestecat cu o pană moale După cacircteva minute se toarnă o cană cu apă proaspătă pregătită icircn prealabil Icircn continuare se introduce vasul cu icre icircn apa din incubator şi se aşteaptă cacircteva zeci de minute pentru egalizarea temperaturilor Icircn final se spală icrele de lapţi şi se aşează lin pe fundul incubatorului icircn unul sau mai multe straturi (maxim cinci) Icircn mod obişnuit o femelă nu depune toate icrele la un singur muls şi din acest motiv operaţiile se repetă de două ndash trei ori după două ndash trei zile dar fără a se depăşi opt zile de la prima mulgere 43 Fazele de dezvoltare şi icircngrijirea icrelor După terminarea procesului de fecundare cacircteva zile icrele sunt mai puţin sensibile la intervenţiile asupra lor icircn funcţie de specie şi de temperatura apei Astfel acest interval este de 10 ndash 15 zile pentru păstrăvul indigen şi de 5 ndash 8 zile pentru păstrăvul curcubeu Icircn această perioadă se scot icrele moarte (icrele nefecundate se albesc) se curăţă macirclul şi suspensiile depuse icircn fiecare incubator Tot acum se echilibrează numărul de icre din incubatoare astfel icircncacirct să nu existe incubatoare prea icircncărcate sau prea goale

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Alevini cu pungă vitelină

După 8 zile pentru păstrăvul curcubeu şi 15 zile pentru cel indigen apare embrionul Acesta se poate vedea avacircnd forma unei virgule fiind pus icircn evidenţă prin introducerea icrei icircn oţet alimentar Intervalul de 8 ndash 15 zile corespunde acumulării a aproximativ 100 de zile-grad Icircn această perioadă icrele sunt foarte sensibile şi se recomandă icircncetarea oricăror manipulări pacircnă la embrionare Icrele sunt considerate embrionate după 150 ndash 200 de zile-grad cacircnd sunt apărute coloana vertebrală şi ochii După depăşirea acestui moment icrele pot fi manipulate cu uşurinţă Ecloziunea icrelor are loc după acumularea a 330 ndash 400 zile-grad adică 30ndash40 zile calendaristice pentru păstrăvul curcubeu şi 100 ndash 200 de zile calendaristice pentru indigen Procesul de ecloziune se desfăşoară mai multe zile icircntr-un mod neuniform icircn funcţie de temperatura apei

Puieți de păstrăv curcubeu

Icircncepacircnd cu a doua zi de la fecundare pacircnă la ecloziune icrele se tratează de două ori pe săptămacircnă cu soluţie de verde de malachit De asemenea pentru a icircmpiedica asfixierea icrelor prin depunerea de suspensii deasupra lor filtrul trebuie curăţat zilnic Pe toată perioada de incubaţie incubatoarele trebuie acoperite cu capace deoarece radiaţiile ultraviolete şi infraroşii pot provoca moartea icrelor Debitul necesar pentru 10000 de icre puse la incubat dat icircn literatura de specialitate pentru diferite faze de dezvoltare este de - 3 ndash 5 lmin pacircnă la embrionare - 5 ndash 7 lmin pacircnă de la embrionare pacircnă la ecloziune

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

- 7 ndash 15 lmin pentru puieţi cacirct timp sunt ţinuţi icircn incubatoare Numărarea icrelor cacirct mai exactă a icrelor se impune pentru a se putea planifica producţia viitoare dar şi pentru efectuarea plăţilor icircn cazul vacircnzării de icre embrionate Există mai multe metode de aproximare a numărului de icre după cum urmează - Metoda suprafeţei porneşte de la premisa că se cunoaşte diametrul icrelor ca fiind de 4 ndash 6 mm ceea ce icircnseamnă că pe un cm2 de incubator icircncap 6 ndash 4 icre Pentru fiecare lot icircn parte se pot număra icrele folosind un cadru pătrat cu laturile de 1 ndash 2 cm Cunoscacircnd suprafaţa incubatorului se calculează numărul de icre dintr-un strat - Metoda cacircntăririi este o metodă expeditivă şi destul de precisă Se cacircntăreşte greutatea a 1000 de icre apoi se cacircntăreşte icircntreaga masă de icre Prin extrapolare se stabileşte numărul aproximativ de icre cacircntărite Această metodă trebuie aplicată pe fiecare lot icircn parte deoarece greutatea icrelor poate diferi la aceeaşi dimensiune - Metoda Schillinger (metodă volumetrică) presupune icircn primul racircnd determinare exactă a numărului de icre care dislocuiesc 10 cm3 de apă Icircn continuare icircntr-un vas gradat cu apă se toarnă atacirctea icre astfel icircncacirct să fie dislocuit un volum mult mai mare notat V (100 cm3 sau mai mult icircn funcţie de capacitatea vasului avut la dispoziţie) Numărul determinat iniţial se multiplică cu raportul V10 Numărarea icrelor cu această metodă trebuie aplicată fiecărui lot icircn parte deoarece mărimile icrelor pot diferi - Metoda cu paletă - Metodele moderne utilizează aparate prevăzute cu celulă fotoelectrică care determină cu exactitate numărul de icre

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Cap 5 Repopularea apelor de munte cu păstrăv indigen După ecloziune timp de 6 ndash 7 săptămacircni puietul de păstrăv indigen se hrăneşte pe seama pungii viteline pacircnă la resorbţia totală a acesteia De la vacircrsta de 4 ndash 5 săptămacircni şi pacircnă la 6 luni alevinii destinaţi repopulării sunt crescuţi icircn topliţe Topliţele sunt amenajări sub forma unor mici lacuri de acumulare construite icircn imediata apropiere a racircului ce trebuie repopulat Ele sunt alimentate cu apă de izvor sau de pacircracircu fiind executate icircn lunca pacircrăului icircn albii părăsite sau pe locul de scurgere a izvoarelor Topliţele sunt prevăzute cu diguri de pămacircnt bine tasat apărate pe margini cu pereţi din bacircrne Digul este prevăzut icircn partea inferioară cu aşa numita poartă de fund ndash un canal din scacircnduri echipat cu o vanetă Acest canal are rolul de a evacua icircntreaga cantitate de apă ce se adună icircn spatele digului La partea superioară aproape de coronament deversorul are aceeaşi formă de canal avacircnd icircn interior o sită cu găuri pentru a icircmpiedica puieţii să evadeze Prin deversor este evacuat debitul de apă care intră icircn topliţă menţinacircnd nivelul apei acesteia constant Pentru cazul icircn care deversorul se obturează cu diferite materiale transportate de apă este prevăzut pe dig un al treilea canal numit preaplin Prin faptul că se păstrează fundul natural al terenului se creează condiţii pentru dezvoltarea unei microfaune bogate care constituie hrana puietului Toamna icircn octombrie topliţele sunt pescuite iar puieţii trebuie număraţi bucată cu bucată reţinacircndu-se ca viitori reproducători pentru păstrăvărie pe cei foarte bine conformaţi Restul puieţilor sunt eliberaţi icircn racircurile de repopulat Transportul puieţilor este o operaţie care trebuie făcută cu multă atenţie datorită sensibilităţii păstrăvilor la această vacircrstă Din acest motiv pentru ca transportul să decurgă icircn cele mai bune condiţii trebuie respectate următoarele reguli - icircnainte de a trece materialul viu icircn vasele alese pentru transport acestea vor fi curăţate spălate dezinfectate şi verificate să nu fie sparte - cu două ndash cinci zile icircnainte de transport (mai puţin primăvara şi mai mult vara icircn funcţie de temperatura apei) se va icircntrerupe administrarea hranei - apa din vas trebuie să aibă o temperatură cacirct mai scăzută (5 ndash 60C) - icircmprospătarea apei din vasul de transport trebuie făcută treptat pentru fiecare 30C diferenţă timpul de primenire este de 30 de minute Atenţie Orice operaţie de schimbare sau primenire a apei se face treptat şi icircn nici un caz brusc indiferent de stadiul de dezvoltare al peştilor - pentru icircmprospătarea apei se va folosi apă de izvor sau din pacircracircu icircn nici un caz cea de facircntacircnă - odată ajunşi la locul ales pentru deversare trebuie făcută egalizarea temperaturii apei din vasul de transport cu temperatura apei pacircracircului - puieţii trebuie să aibă suficient loc şi apă icircn timpul transportului pentru a evita izbirea lor de pereţii vasului Icircn cazul icircn care transportul se face pe distanţe scurte păstrăvărie ndash topliţă sau topliţă ndash racircu se pot utiliza bidoane sau găleţi Pe distanţe mari icircntre păstrăvării sau de la un fond de pescuit la altul transportul poate fi făcut prin diferita metode - transportul fără oxigen - presupune un anumit raport icircntre cantitatea de peşte transportat cantitatea de apă şi temperatura apei - transport cu administrare de oxigen caz icircn care se utilizează vase de transport de capacitate mare (300 ndash 1500 l) numite hidrobioane (figura ) Aceste vase sunt dotate cu tuburi de oxigen şi manometre necesare pentru controlul permanent al presiunii din tub şi al oxigenului care intră icircn hidrobion - transportul icircn pungi de polyetilen cu o capacitate de 25 ndash 30 l şi o grosime de 3 ndash 5 mm Această metodă presupune introducerea icircn pungă a apei şi a peştilor după care se scoate aerul printr-un tub icircn jurul căruia se leagă punga la gură Prin tub se introduce apoi oxigen pacircnă ce punga ia din nou forma plină Pungile astfel umplute se introduc icircn cutii de carton pentru a nu crăpa iar icircn cutie se introduce gheaţă pentru păstrarea unei temperaturi scăzute

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

- transportul cu administrare de oxigen şi anestezic Acesta din urmă scade ritmul respirator al păstrăvului timpul de transport putacircnd creşte de 3 ndash 4 ori faţă de cazul utilizării numai a oxigenului Lansarea puieţilor Locurile de eliberare a puieţilor trebuie să aibă apă puţin adacircncă şi lină cu numeroase adăposturi pentru ca tinerii păstrăvi să aibă timp de adaptare cu noul mediu fără a suferi pierderi Pentru calculul numărului de puieţi ce urmează să se introducă icircntr-o apă de munte se utilizează relaţia lui Leger N = 20BL icircn care - N reprezintă numărul de puieţi icircn vacircrstă de 5 ndash 6 luni ce se introduc la 1 Km curs de apă - 20 ndash coeficient rezultat din calcul - B ndash capacitatea biogenică a apei - L ndash lăţimea medie a apei (m) Dacă se deversează puieţi cu vacircrsta de 3 ndash 4 luni cifra rezultată se icircnmulţeşte cu trei iar dacă puieţii se introduc la 15 ndash 2 luni N se multiplică cu patru Modul de calcul prezentat mai sus este valabil pentru o apă complet secătuită de păstrăv Icircn cazul icircn care icircn racircu există o populaţie oarecare de peşti atunci se aproximează procentul rămas faţă de efectivul normal Diferenţa pacircnă la 100 se icircnmulţeşte cu N şi se obţine numărul real de puieţi care trebuie deversat Repopularea cu ajutorul cutiilor Vibert Această metodă presupune utilizarea unor cutiuţe cu lungimea de 7 cm lăţimea de 2 cm şi icircnălţimea de 9 cm prevăzute pe lateral cu orificii dreptunghiulare de 10 cm lungime şi 03 cm lăţime Icircn cutiile Vibert se introduc cacircte 1000 de icre fecundate icircn păstrăvărie Transportul cutiuţelor se face icircn maxim 24 de ore de la fecundarea icrelor icircn lăzi sau icircn raniţe icircn care s-au aşezat straturi de muşchi umed Locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert trebuie să fie asemănătoare cu locurile naturale de boişte adică să aibă apă limpede cu curent lin iar fundul albiei să fie format din pietriş mărunt şi curat Icircn locurile astfel alese se sapă gropiţe de aproximativ 30 cm adacircncime icircn care se introduc cutiile acoperindu-se apoi cu un strat de pietriş de 20 cm Icircn acest fel icrele parcurg toate stadiile de dezvoltare la icircntuneric fiind alimentate de apa oxigenată a pacircracircului Alevinii ieşiţi din icre trec prin orificiile dreptunghiulare icircn masa de pietriş şi de aici ies icircn apa lină Avantajele metodei sunt evidente - se evită toate greutăţile practice şi economice icircntacircmpinate icircn timpul icircngrijirii icrelor şi puieţilor pacircnă la vacircrsta de 5 ndash 6 luni - transportul este extrem de uşor nefiind nevoie de hidrobioane tuburi de oxigen gheaţă miloace pentru transport etc - locurile alese pentru introducerea cutiilor Vibert pot fi situate icircn locuri inaccesibile mijloacelor de transport Dezavantajele acestui procedeu derivă din faptul că reuşita aplicării lui depinde factorii climatici Astfel icircn urma ploilor de toamnă icrele pot fi icircnnămolite primăvara apele mari pot ucide alevinii iar seceta prelungită sau icircngheţul puternic pot lăsa icrele fără apă ceea ce duce ala asfixierea lor Micii păstrăvi sunt lipsiţi de apărare icircn faţa duşmanilor naturali putacircnd fi consumaţi de păstrăvii mai mari de păsări de apă etc

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Lucr ări curente icircn păstrăvărie

Icircn afara lucrărilor de recoltare şi icircngrijire a icrelor de hrănire şi sortare a efectivelor piscicole precum şi cele asigurarea unor condiţii optime de dezvoltare sunt multe lucrări de evidenţă care se execută periodic de-a lungul unui an de zile calendaristic

Graficul lucrărilor in păstrăvărie

Activitatea luna I II III IV V VI VII VIII IX X X I XII

Registrul păstrăvăriei X X X X X X X X X X X X Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii

X X X X

Inventeriere şi sortare X Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor

X X X X

Hr ănirea peştilor X X X X X X X X X X X X Curăţirea sitelor la călugări

X X X

Inventarierea de control X Inventarierea totală a efectivului piscicol

X

Pregătirea bazinelor pentru iernare

X X

Registrul păstrăvăriei conţine datele privind evidenţa activităţii icircn păstrăvărie

- temperatura apei - sortarea puieţilor - administrarea tratamentelor - administrarea furajului - valorificarea păstrăvului - pierderile existente

Supravegherea instalaţiei pe timpul iernii păstrăvăria este situată icircntr-o zonă muntoasă

unde iernile sunt geroase astfel că apa care alimentează bazinele şi casa incubatorului poate să ne creeze probleme mari datorită icircngheţului

Oprirea alimentării cu apă poate provoca moartea efectivelor de peşte dacă lipsa de apă este de durată mai lungă

Pentru a se evita aceste situaţii se vor lua măsuri ca - la priza de apă se vor lua pe timp de iarnă toate sitele de filtrare - canalul sa fie icircngropat sub adacircncimea de icircngheţ (70-80 cm) pe tot parcursul său sau

de la priză pacircnă icircn dreptul bazinelor - la călugări se vor face icircn permanenţă copci care au dublu rol atacirct pentru aerisirea

apei din bazine cacirct şi pentru a supraveghea circulaţia apei icircn acesta Icircn cazul bazinelor icircngheţate se fac pe suprafaţa acestuia trei copci la intrare la ieşire şi icircn

mijlocul bazinului Dacă peste gheaţă s-a aşternut un strat mai gros de zăpadă aceasta se icircndepărtează pentru a favoriza pătrunderea luminii icircn bazin şi astfel regenerarea oxigenului dizolvat

Icircn cazul iernilor foarte geroase alimentarea cu apă se face şi icircn timpul nopţii şi se taie gheaţa formată care opreşte alimentarea cu apă

Inventariere şi sortare icircn luna aprilie are lor inventarierea icircntregului efectiv piscicol pentru a şti cu ce efectiv plecăm la drum in noul sezon de producţie şi ce mortalităţi s-au icircnregistrat peste iarnă

Inventarierea se face prin numărarea icircntregului efectiv şi cacircntărirea a 10-15 din icircntreaga cantitate

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Curăţirea şi dezinfecţia bazinelor se face icircn acelaşi timp cu inventarierea de primăvară şi de toamnă

Bazinele se curăţă de nămol şi se dezinfectează cu var nestins 025-050 kg la m2 sau cu clorură de var proaspătă de var proaspătă icircntre 300-400 grame pe metru cub şi se lasă goale timp de 3-10 zile timp icircn care se pot face şi eventualele reparaţii

Pereţii bazinelor se spală cu jet de apă icircn prealabil fiind umplute si golite de mai multe ori icircnainte de repopulare (Radulescu I)

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Aspecte legislative cu privire la pescuit și creșterea salmonidelor (După Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 232008 M Of nr 180 din 10

martie 2008) Acestea reglementează conservarea administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

activitatea de acvacultură procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

Semnificaţii

bull acvacultură ndash creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice

bull amenajare piscicolă ndash unitatea de bază a acvaculturii reprezentată de heleşteu iaz vivieră flotabilă staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii

bull captură ndash cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale exprimată icircn kilograme ori icircn număr de exemplare

bull exploatare durabilă ndash exploatarea resurselor acvatice vii astfel icircncacirct să nu fie compromisă viitoarea exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine

bull pescărie ndash ansamblul de activităţi care privesc pescuitul acvacultura procesarea şi comercializarea peştelui Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii

bull pescuit ndash activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale cu respectarea măsurilor pentru protejarea conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii

bull resurse acvatice vii ndash speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman disponibile şi accesibile

bull permis de pescuit ndash documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit bull plasă ndash reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de

gabarit diametrul firului (mm) mărimea laturii ochiului (mm) structura (tex) lungime şi lăţime bull setcă ndash unealta de pescuit de tip reţea formată dintr-un singur perete de plasă care este prevăzută

cu elemente de armare ndash la partea superioară plute iar la partea inferioară plumbi ndash care reţine peştele prin icircncurcare şi agăţare

bull avă ndash reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă cu diferite mărimi ale laturii ochiului

bull setcă monofilament ndash reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir netextil cu diferite mărimi ale laturii ochiurilor de plasă

bull dispozitivaparat electric de pescuit ndash instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric care foloseşte sisteme ce creează unde electrice icircn apă electrocutează resursele acvatice vii aducacircndu-le la suprafaţa apei unde pot fi uşor pescuite

1 Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are responsabilitatea privind definirea şi

implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente icircn apele maritime şi continentale la acvacultură la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti la structurile de pescuit şi acvacultură

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură icircşi exercită atribuţiile icircn teritoriu prin structuri proprii

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific precum şi a măsurilor icircn executarea regulamentelor Uniunii Europene

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

2 Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii Politica privind pescuitul se va realiza prin

bull măsuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor

bull măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii bull reglementări privind pescuitul recreativsportiv bull stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit bull integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate icircn

planurile de management ale ariilor respective Reglementarea pescuitului se face prin

bull limitarea timpului alocat activităţii pescuitului bull stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit bull interdicţia pescuitului

Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic

Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute transbordate descărcate sau comercializate acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor indiferent de starea acestora

Anual la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii

Paza resurselor acvatice vii se face icircn conformitate cu prevederile Legii nr 3332003 privind paza obiectivelor bunurilor valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi completările ulterioare

3 Pescuitul recreativsportiv Prin pescuit icircn scop recreativsportiv se icircnţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta icircn

scop de agrementperformanţă pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

Pescuitul recreativsportiv se exercită icircn amenajările piscicole şi icircn lacurile de acumulare icircn condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora

Icircn scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativsportiv

a) icircn apele curgătoare şi stătătoare din zona montană numai cu o singură undiţă cu maximum două cacircrlige sau cu o lansetă

b) icircn apele din zona colinară şi de şes pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale icircn Delta Dunării cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu cacircte două cacircrlige fiecare

c) pescuitul salmonidelor icircn apele de munte este permis numai cu momeli artificiale d) icircn apele din zona colinară şi de şes pe Dunăre icircn Delta Dunării şi icircn apele maritime un

pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peştezi sau numai un singur peşte dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg

e) icircn apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi icircn total din speciile păstrăv indigen păstrăv curcubeu facircntacircnel lipan şi coregon

4 Acvacultura

Acvacultura se practică icircn bazine amenajate pentru acvacultură icircn instalaţii speciale amplasate pe apă şi pe uscat precum şi icircn viviere flotabile

Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti Icircn subsidiar dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură icircn amenajările piscicole se face cu titlu gratuit cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare

Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei b) icircmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase d) instruirea producătorilor din acvacultură e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale h) protecţia mediului i) dezvoltarea cercetării Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele

scopuri a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare

acvatice corelate cu normele de protecţie a mediului b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole c) icircncurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare

economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii

marine şi continentale icircn condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură icircn special icircn zonele

dependente de pescuit f) icircncurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii precum

şi de furaje specifice folosite icircn acvacultură g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun Introducerea icircn cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi icircn amenajările

piscicole provenite din alte state se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu

5 Pescuitul icircn scop ştiin ţific Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează la cerere o autorizaţie specială de

pescuit icircn scop ştiinţific netransmisibilă instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc care au ca obiective de cercetare

a) cunoaşterea biologiei etologiei şi diversităţii structurii funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către activităţile de pescuit şi acvacultură precum şi de alte activităţi antropice

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de

acordare a autorizaţiei speciale de pescuit icircn scop ştiinţific la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură

Capturile obţinute icircn urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării

6 Fapte pedepsite de legile icircn vigoare Următoarele fapte constituie contravenţie sau infracțiune

bull pescuitul recreativsportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii efectuat fără permis sau autorizaţie icircn apele maritime interioare şi continentale

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

bull neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci cacircnd acestea sunt solicitate de către persoanele icircmputernicite să constate contravenţiileinfracţiunile

bull icircncălcarea condiţiilor de autorizare şisau de licenţiere bull prinderea salmonidelor cu macircna bull pescuitul salmonidelor cu momeli naturale bull pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale icircn apele salmonicole bull reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativsportiv a mai mult de 10

bucăţi icircn total din speciile de păstrăv lipan şi coregon icircn apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte cu excepţia cazului icircn care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg icircn apele domeniului public

bull capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane icircn apele de munte

bull nemarcarea uneltelor de pescuit comercial bull b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti a topliţelor şi a cascadelor

podite dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale bull reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate dacă prin

aceasta se periclitează existenţa faunei piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull distrugerea degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale

bull neasigurarea debitului de apă necesar icircn vederea dezvoltării normale a faunei piscicole icircn aval de o lucrare de barare

bull aruncarea sau depozitarea rumeguşului deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale produse şi substanţe poluante pe malurile racircurilor pacircraielor lacurilor bălţilor şi amenajărilor piscicole

bull pescuitul lostriţei bull prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane icircn racircurile şi icircn lacurile din zona de munte

precum şi icircn racircurile colinare şi de şes cu excepţia Dunării şi Prutului bull pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale bull pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avacircnd ochiul de plasă sub dimensiunile

minime legale bull pescuitul cu ostia suliţa ţepoaica şi cu orice alte unelte icircnţepătoare sau agăţătoare prin

greblare sau harponare bull pescuitul electric deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin

curentare electrocutare pescuitul cu materiale explozive pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate precum şi folosirea armelor de foc icircn scopul omoracircrii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice

Atenție AGENŢIA NAŢIONAL Ă PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTUR Ă ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE MINISTERULUI DE INTERNE MINISTERULUI MUNCII ȘI MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Considerații privind pescuitul sportiv icircn ape de munte

Ecosistemele apelor de munte au un specific aparte icircn pescuit total diferit comparativ cu pescuitul icircn ape stătătoare Pescuitul icircn ape de munte presupune multă mișcare din partea pescarului verificarea unui segment lung de albie etc

Așa cum s-a mai arătat există cacircteva elemente de bază cu rol decisiv icircn pescuit viteza apei transparenţa adacircncimea temperatura pH-ul (reacţia chimică a apei) perioada din zi sau din an etc

a) Locurile de pescuit sunt acelea icircn care există șanse mai mari de a găsi peștii Pentru a intui care sunt aceste locuri trebuie cunoscute noțiunile de ecologia și etologia peștilor dar este foarte importante atacirct experiența cacirct și intuiția pescarului Trebuie ținut cont că salmonidele caută zonele cu apă mai lină dar icircn apropierea șuvoaielor Icircn aceste locuri apa creează mici vacircrtejuri icircn care curentul se icircntoarce către amonte iar prinderea prăzii este mai ușoară Icircn plus consumul energetic al peștilor necesar pentru a icircnvinge viteza șuvoiului este mult mai mic Practic pescarul va insista icircn zonele line de după repezișuri sau icircn lateralul acestora după cascadele naturale sau amenajate la confluența apelor icircn bulboanele de sub maluri după arborii căzuți icircn albie după pietre sau stacircnci etc Trebuie ținut cont și de faptul că peștii sunt orientați de obicei cu capul icircmpotriva curentului așteptacircnd prada adusă de apă Practic se poate pescui icircn orice loc icircn care momeala poate fi condusă șisau urmărită

b) Tehnicile și materialele utilizate sunt diferite icircn funcție de specia vizată Pescuitul icircn ape de munte presupune cel mai adesea utilizarea unor vergi adecvate din

punct de vedere a greutății și echilibrării Modelele existente pe piață au o diversitate extraordinară și nu pot fi icircnșiruite aici Totuși trebuie să se țină seama de faptul că varga și mulineta trebuie să formeze un icircntreg să nu obosească macircna pescarului și să confere precizie lanseurilor Lungimea vergilor poate fi de circa 170-180 m chiar mai mult varga să fie cacirct mai ușoară elastică și rezistentă la vacircrf pentru lanseuri de precizie

La pescuitul la salmonide se utilizează icircn mod frecvent două tipuri generale de momeli artificiale

1 Năluci - rotative (lingurițe) - oscilante - voblere 2 Muște artificiale - propriu-zise - nimfe - streamuri

Pescuitul cu năluci Cele mai utilizate năluci la păstrăv sunt rotativele de mici dimensiuni Aceste sunt alcătuite dint-un ax de sacircrmă icircn jurul căreia se icircnvacircrte o paletă montată pe ax prin intermediul unei mici piese numite rdquocălărețrdquo Pe tijă se pot monta corpi metalici mai grei sau mai ușori colorați sau nu icircn funcție de caracteristicile apei perioada din an adacircncimea de pescuit etc De capătul tijei este prinsă ancora Cea mai importantă calitate a unei rotative este aceea de a se roti imediat ce a atins apa

Oscilantele se utilizează mult mai rar pentru pescuitul păstrăvului fiind mult mai puțin eficiente

Oscilantă

(httpwwwaventurilapescuitro ) Rotativă (după

httpmarelepescarro Voblere

(httpwwwfishshopro)

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Voblerele dau rezultate bune dar mai ales la capturarea exemplarelor mai viguroase deci icircn racircuri mai mari și mai adacircnci

Lanseul de sus (după Țăruș 1986) Lanseul de sub macircnă (după Țăruș 1986) Tehnica lansării nălucilor se deprinde prin multă practică Cele mai folosite sunt lanseurile

de sus sau lanseurile pe sub macircnă Se mai utilizează și lanseul lateral Pescuitul se poate efectua cu deplasare către amonte sau către aval Lansacircnd icircn amonte pescarul are avantajul că poate fi mai greu de observat sau auzit de pești

datorită zgomotului apei Dezavantajul metodei este acela că năluca trebuie recuperată rapid icircn sensul de curgere a curentului deci cu viteză mare și de multe ori peștele este speriat sau pescarul este surprins nepregătit Este indicat ca lanseul să fie făcut sub un anumit unghi față de direcția de curgere a apei

Deplasarea către aval are avantajul unor lanseuri mult mai ușoare și mai comode către malul opus năluca putacircnd fi purtată spre locurile mai bune Dezavantajul principal este eventuala deplasare prin apă care poate tulbura șuvoiul și poate pune icircn alertă peștii din aval

Cel mai adesea pescarii icircmbină cele două metode icircn funcție de specificul locurilor lățimea albiei viteza apei aspectul malurilor vegetația de pe maluri etc

Indiferent de locul de pescuit și de perioadă recuperarea nălucilor trebuie făcută astfel icircncacirct acestea să lucreze icircn permanență fără a se ridica la suprafață Indiferent de condițiile locale sau de perioada anului nălucile trebuie să se deplaseze avacircnd un anumit rdquojocrdquo Pentru ca momeala să aibă o evoluție atrăgătoare pescarul trebuie să icirci imprime anumite mișcări iuți cu schimbări de direcție și de ritm sau mișcări mai lente alternate cu suișuri și coboracircșuri cu rapiditate diferită

Nălucile sunt numerotate icircncepacircnd cu nr 0 care este corespunzător rotativelor cele mai mici Pentru apele de munte se folosesc năluci de maxim nr 3 Icircn funcția de caracteristicile apei (adacircncime viteză) se alege și mărimea linguriței care este cu atacirct mai mare cu cacirct debitul apei este mai mare Pentru pacircraiele mici de 1-2 m lățime se va utiliza nr 0 iar pentru racircurile mari numere mari ale nălucii Mărimea nălucii influențează și distanța de lansare aceasta fiind cu atacirct mai mare cu cacirct greutatea deci mărimea blincherului este mai mare Icircn cazul nălucilor mici pentru a crește distanța de lansare acestea se pot lesta la fața locului cu plumb adăugat direct pe fir icircn fața momelii

Pescuitul cu muște artificiale Datele statistice atestă că salmonidele au cei mai mulți adepți icircn

racircndul pescarilor sportivi Potrivit unei zicale englezești se consideră că pescuitul păstrăvului este de trei ori mai frumos decacirct a altor pești deoarece este frumos peștele este frumos modul de capturare și este frumos peisajul (rdquoTrout fishing is three times beautifulrdquo)

Dacă lingurile și voblerele simulează vietăți icircn mișcare muștele artificiale imită insecte dintre cele mai diverse sau chiar crustacee din diferite specii care populează porțiunea de albie respectivă

Dintre cele mai cunoscute specii de insecte care fac obiectul imitațiilor amintim efemeridele sau muștele de mai (rusalii) specii de trichoptere ndash carabeți și frigane nimfe de plecoptere ndash musca de arin musca de piatră specii de diptere ndash cele mai cunoscute muște și țacircnțari Icircn afară de speciile care prezintă și stadii de dezvoltare icircn mediul acvatic există multe specii aflate icircn facircnețele sau

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

arborii din preajma cursurilor de apă de munte care constituie hrana peștilor cosași greieri furnici muște de gunoi etc

1

2

3

1Muște ude 2Muște uscate 3Tipuri de streamer Muștele artificiale pot fi achiziționate din magazinele de specialitate dar pescarii icircmpătimiți

preferă să le confecționeze singuri rdquoLegatulrdquo muștelor presupune o tehnică aparte care se icircnvață prin exercițiu și prin urmărirea acestei activități și a etapelor de urmat la un rdquomuscarrdquo cu experiență

Icircn general artificialele se icircmpart icircn două categorii muște uscate și muște ude Icircn principiu muștele uscate trebuie să plutească pe apă iar cele ude să evolueze icircn apă Caz particular sunt așa numitele nimfe care explorează icircntreaga masă de apă de la pietrișul de pe fundul albiei pacircnă la suprafața apei

Imitațiile pentru puieții unor specii de pești care constituie hrana salmonidelor (boișteni zglăvoace) se numesc rdquostreamerrdquo și au tot aspectul unor muște legate pe cacircrlige de dimensiuni mai mari ndash numere 6-10 Acestea au icircn general o culoare cafenie pe spate și gălbuie-albicioasă pe burtă Aceste momeli trebuie lestate pentru a putea evolua icircn apă dar trebuie conduse de pescar icircn așa fel icircncacirct să imite icircnotul peștilor de mici dimensiuni

Materialele utilizate pentru confecționarea artificialelor sunt - ață de cusut obișnuită de mătase sau fire metalizate icircntr-o gamă foarte largă de culori - lacuri lianți și adezivi incolori sau colorați de preferință cu priză rapidă - anumite tipuri de pene sau părți din pene și fulgi Aceștia se pot recolta de la gacirctul cocoșilor

domestici sau cocoși de fazan de la potacircrnichi de la rățoii sălbatici de la curcani etc) Culoarea poate fi cea naturală a penelor utilizate sau pot fi vopsite

- păr de animale (lacircnă păr de iepure cacircine cal vulpe bursuc etc) - ceara de albine și parafina ndash acestea dau rezistență monturii și se udă greu - materiale metalice precum lița fir de cositor plumb aluminiu etc - alte materiale cauciuc lemn material plastic mărgele etc - cacircrligele utilizate pentru confecționarea muștelor au o mare diversitate de forme și mărimi și se

achiziționează de la magazinele de specialitate icircn funcție de necesitate Toate materialele utilizate sunt icircmbinate și asortate icircn funcție de priceperea muscarului de

necesitate de intuiție de specificul ecosistemului local Varga utilizată pentru pescuitul la muscă are lungimi de 25-30 m este elastică și ușoară

Mulinetele utilizate au rol de a rdquodepozitardquo firul Acesta din urmă are diferite variante constructive ndash poate fi plutitor sau scufundător Profilul firelor poate fi cu profil paralel dublu conic sau cu partea

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

grea icircnainte Icircn secțiune firele sunt confecționate dintr-un material de rezistență protejat cu un material sintetic Alegerea firului depinde de tehnica de muscărit de lățimea racircului unde se practică pescuitul de experiența păstrăvarului șa

Pescuitul cu muscă uscată (la suprafață) este cel mai spectaculos dar mai puțin eficient și impune precizie și finețe Icircn literatura de specialitate este prezentată o mare varietate de muște uscate care poartă diferite denumiri icircncetățenite icircntre pasionații acestui sport artificiala Sedge (cacircrlig 12-14 fulgi roșcați corp castaniu sau gri) Frigana (c 12-16 fulgi roșcați) Musca de mai (c 12-14 corp maro aripi gălbui) Palmer Sawyer Typs Mini-Sedge etc etc

Pescuitul cu muscă udă se deosebește de cel cu muscă uscată prin următoarele - musca este mai puțin rdquobogatărdquo nefiind nevoie să plutească - se utilizează fir scufundător

Icircn acest caz muștele trebuie alese mai cu grijă pentru a corespunde cu perioadele icircn care apar diferitele stadii din ciclul de dezvoltare al insectelor ndash pradă Pentru o alegere corectă a artificialelor se poate urmări entomofauna din zona și din perioada partidelor de pescuit și se pot utiliza muștele potrivite Artificialele submerse sunt adesea imitații ale insectelor care provin de pe malurile apelor de munte Dintre acestea amintim musca de arin (c 12-14 gri deschis cu un fulg de păun) furnica neagră (c 16-18 corp negru fulg negru) musca de urzică (12-14 galbenă cu inele brune fulg cenușiu) viespe lătăuș carabete musca de fag etc

Pescuitul la păstrăv trebuie să fie doar un pretext de a ieși icircn natură de relaxare de a icircnvăța de a ne autodescoperi Pescuitul la păstrăv trebuie să rămacircnă un sport mai ales icircn condițiile schimbărilor antropice brutale care au loc icircn ecosistemele apelor de munte De la fiecare partidă de pescuit trebuie să ne icircntoarcem cu o experiență nouă cu bucuria de a fi admirat un peisaj de munte cu mulțumirea unei plimbări sănătoase icircn aer ozonat și nu neapărat cuhellippești

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu

Figura Păstrăvărie mixtă cu o capacitate de circa 10 tone păstrăv de consum şi 500000 de icre pentru incubat anual 1- Priza de apă 2- Canal de admisie şi de distribuţie 3 ndash Bazin de distribuţie 4 ndash Bazin de decantare 5 ndash Şopronul trocilor 6 ndash Casa incubatoarelor 7 ndash Bazine de experimentare 8 ndash Bazine pentru puieţi 9 ndash Bazine pentru reproducători 10 ndash bazine de producţie 11 ndash Bazine de decantare 12 ndash Bazin de pescuit 13 ndash Canale de evacuare 14- Camere de oaspeţi 15 ndash Gabion 16 ndash Magazii şi anexe Sensul de parcurs al apei prin păstrăvărie - - - - - - Gard din plasă de sacircrmă

14

6

12

10

10

10

8

8

8

8

8

8

8

10

10

11

11

9

9

9

9

9

4 3

Par

care

Căi de acces pietruite

16

1

2

izvor

5

2

7

1

1

1

Pacircracircu