8/17/2019 Sa Cunoastem Si Sa Educam Copiii

1/2

Sa cunoastem si sa educam copiii cu ajutorul desenului

Ioana-Corina Glaveanu, Vlad-Petre Glaveanu, Editura Studeteasca

Intre desen si personaliate

Desenul este un limbaj. Orice lucrare plastica are un continut de natura psiholoica. In plansele

reali!ate de copii sunt obiectivate insusirile lor psihice, trebuintele, andurile si judecatile,

trairile lor. "ctivitatea de a desena contribuie la #ormarea si de!voltarea mentala si a#ectiva a

copilului. "bsolut toate procesele psihice sunt implicate in desenare, #icare dintre ele avand un

anumit rost si punand la dispo!itie di#erite mijloace si mecanisme.

In desene observam adesea particularitatile varstei la care se a#la copilul, #ie ca este vorba de cea

anteprescolara, #ie de cea prescolara sau scolara. In mod cert, la inceputul ontoene!ei $adica a

 procesului de!voltarii%, lucrarile vor #i tratate mai mult ca &ma!aleli', ca #orme imprecise siinvoluntare, pe cand ulterior, spre perioada adolescentei compo!itiile vor re#lecta o serie de

relatii comple(e intre personaje bine de#inite si clar conturate. Daca o prima anali!a a desenelor 

se ba!ea!a pe criteriul varsta, o a doua abordare priveste surprinderea unor mult mai importante

 particularitati individuale. Este o realitate #aptul ca lucrarile unui copil nu sunt niciodata identice

cu ale altui copil, deoarece ele i!vorasc dintr-o personalitate de#inita prin unicitate si

oriinalitate.

"#ectivitate si andire in desene

"ceste elemente sunt implicate in toate etapele reali!arii desenului si e(teriori!ate de aspecte

speci#ice. "#ectivitatea este studiata, in principal, in raport cu tematica. "leerea de a desena,

stabilirea unor personaje si #inali!area lucrarii, repre!inta etape puternic traite a#ectiv de copii.

"spectele motivationale sunt cele care directionea!a procesul selectiei elementelor ce urmea!a sa

#ie repre!entate ra#ic, iar trebuintele sunt constatate prin anali!a desenelor.

"st#el, e(ista numerosi copii care pre!inta in desenele lor imainea unei #amilii, a unui rup de

 prieteni, a clasei in care isi des#asoara activitatea, scotand in evidenta semni#icatia pe care toate

acestea o au in plan a#ectiv-motivational $sentiment de securitate, de cooperare si intrajutorare

etc%. Sunt insa si ca!uri in care, e(act aceleasi elemente repre!entate ra#ic pot re#lecta o lipsa, o

carenta, o trebuinta nesatis#acuta $desenearea parintilor care se cearta, a unor copii care se joaca

in mod violent etc., ne suerea!a nevoia de a construi in jurul copilului un univers mai linistit,

mai calm, lipsit de aresivitate%.

Gandirea este un proces psihic central care hidea!a activitatea de a desena. )elatiile dintre

 personaje, sau dintre acestea si conte(t, sunt stabilite in urma reali!arii unor rationamente. "ceste

&judecati' sau &anduri' ale copilului pot #i &desci#rate', cunoscute prin cercetarea atenta a

 particularitatii lucrarilor produse.

8/17/2019 Sa Cunoastem Si Sa Educam Copiii

2/2

"proape niciodata elementele repre!entate ra#ic nu sunt intamplatoare, desenate automat, ci

andite. *neori #a!a conceperii a viitoarei planse consuma o cantitate #oarte mare de timp,

implicand e!itari si construiri mentale ale compo!itiei. In aceasi masura, conceptele achi!itionate

sunt re#lectate ra#ic, iar schemati!arile si enerali!arile reali!ate in lucrari sunt o dovada

elocventa a implicarii operatiilor andirii.

Intre + si ani $varsta prescolara- a doua copilarie%

Se constata o mai buna coordonare motorie si o cunoastere superioara a propriei scheme

corporale. Capacitatile perceptive, inclusiv spiritul de observatie, sunt de!voltate, la #el si radul

de concentrare a atentiei. De asemenea, procedeele imainatiei incep procesul #ormarii,

asiurand, in viitor, ba!a imainatiei creatoare.

E(perienta acumulata ii permite copilului sa #orme!e multiple repre!entari ale lumii in care

traieste, si sa adanceasca demersurile sale conitive si e(ploratorii. imbajul este din ce in ce

mai boat iar memorarea capata un caracter voluntar. Sunt reali!ate rationamente simple, ba!ate pe criteriile evidentei, ale necesitatii si ale similitudinii. Invatarea incepe sa se des#asoare in mod

constant, hidata si de s#aturile si indrumarea parintilor.

Gama emotiilor resimtite se diversi#ica. Se mani#esta destul de #recvent a#ectele $&descarcari'

 bruste, puternice dar de scurta durata, sau, ceea ce numim, i!bucnirea in ras sau plans etc.%, dar 

sunt elaborate si tipuri superioare precum sentimentele. "par primele interese, sub o #orma

incipienta, mani#estate ca o cautare sau curio!itate pentru anumite subiecte in raport cu altele

animale #ata de tehnica etc.

Important este, in acest stadiu, #recventarea radinitei. Copilul este introdus intr-un alt mediu

social, incepe sa lee relatii noi, se adaptea!a unor cerinte di#erite ale educatoarei si #aptului ca

nu se mai a#la e(clusiv in centrul atentiei. Este momentul in care el devine obisnuit cu

mani#estarea comportamentelor prosociale, de cooperare, cunoaste lumea basmelor si a istoriilor 

morali!atoare.

In ansamblu, raportat la personalitate, accentul cade pe #ormarea atitudinilor si a trasaturilor 

voluntare de caracter. Eul propriu este bine di#erentiat de lume si de ceilalti, copilul #iind

constient de persoana sa, ca si de posibilitatile si capacitatile sale.