s4 dfiziologie 2014 tematica grila rezolvata
DESCRIPTION
grile mvTRANSCRIPT
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
1
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂBUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂSplaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
www.fmvb.ro , e-mail: [email protected]
DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICEDISCIPLINĂ: FIZIOLOGIECadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Nicolae Dojană
TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE
1. Sistemul digestiv, pag. 285 - 2942. Homeostazia energetică, p. 337-3513. Endocrinologie, pag. 453 - 475
Bibliografie:
N. Dojană –Tratat de fiziologia animalelor de fermă, E.A.R., 2009, ISBN 978-973-271-868-1.
CHESTIONAR
EndocrinologieNr.crt.
Intrebarea Variantele de răspuns, din care doar una este valabilă
1 Hormonul eliberator de tirotropină(TRH)
a – stimulează proprie secreție hipotalamică de TRH printr-unmecanism feedback negativb – stimulează direct secreția tiroidiană de tiroxinăc – stimulează secreţia hipofizară de tirotropinăd – inhibă indirect secreția de hormon tiroidostimulatore – sunt valabile variantele b și c
2 Dopamina, un precursor alnoradrenalinei:
a – stimulează direct secreția hipotalamică de TRHb – stimulează direct secreția hipofizară de ADHc – inhibă secreţia hipofizară de tirotropinăd – inhibă secreția hipofizară de prolactinăe – stimulează indirect secreția hipotalamică de prolactină
3 Gonadotropin-releasing hormone(GnRH):
a – inhibă secreția de LHb – inhibă secreția de FSHc – activează secreţia de FSHd – activează secreţia de LHe – activează atât secreţia de FSH cât şi secreţia de LH
4 Somatostatinul hipotalamic a – inhibă secreția de hormon de creștere
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
2
b – inhibă secreția de hormon de creștere și cea de insulinăc – activează secreţia de insulinăd – activează secreţia de hormon de creșteree – inhibă secreția de glucagon
5 Hormonii hipotalamici hipofizotropisunt peptide, cu excepția:
a – TRHb – GhRHc – tiroxineid – cortizoluluie – dopaminei
6 Cel mai important rol al vasopresineiconstă în
a – stimularea vasomotricitățiib –stimularea reabsorbţiei apei din tubulii distali şi tubuliicolectori renalic – stimularea reabsorbţiei apei din tubii contorți proximali șiansa Henle a nefronilord – inhibarea vasomotricitățiie – inhibarea reabsorbţiei apei din tubii distali şi tubiicolectori renali, crescând diureza, de unde și denumirea dehormon diuretic a vasopresinei
7 Controlul secreţiei de vasopresină seface pe baza:
a – modificărilor de volum sanguinb – modificărilor de presiune sanguinăc – modificărilor de osmolaritate ale plasmeid – modificărilor de vasomotricitatee – sunt valabile variantele a, b și c
8 Hormonul anterohipofizar pentru acărui secreţie este implicatădopamina este:
a – prolactinab – oxitocinac – vasopresinad – GHe – FSH
9 Acțiunile anabolizante proteice alehormonului de creștere se exercităprin:
a – stimularea anabolismului glucidelorb – stimularea metabolismului ribozomalc – stimularea mobilizării lipidelord – creşterea transportului de aminoacizi prin membranelecelulare către interiorul celulelore – sunt valabile variantele b și d
10 Efectele anabolizant lipidice alehormonului de creștere suntexercitate prin:
a – stimularea eliberării lipidelor din depozite şi utilizarea lorîn producerea de energieb – hormonul de creștere nu are efecte anabolizant lipidicec – stimularea depunerii lipidelor în depozited – stimularea sintezei de trigliceridee – utilizarea lipidelor în producerea de energie
11 Prin efectele sale asupra metabo-lismului glucozei, hormonul decreștere predispune la:
a – stimularea creșterii, de unde și denumirea de hormon decreștereb – diabet insipidc – hiperglicemied – hipoglicemiee – sunt valabile variantele a și c
12 Ca acţiuni extracorticosuprarena- a – pigmentarea pielii
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
3
liene ale ACTH sunt menţionate: b – efectele lipolitice şi melanostimulatoarec – efectele lipoliticed – efectele melanostimulatoaree – sunt valabile toate variantele
13 Reglarea secreţiei de ACTH prin: a – un mecanism feedback negativ lung, via inhibareasecreţiei de CRH hipotalamic de către cortizolb – un mecanism feedback pozitiv, via stimularea secreţiei deCRH hipotalamicc – un mecanism feedback negativ lung, via stimulareasecreţiei de CRH hipotalamicd – ACTH își inhibă și direct propria secrețiee – sunt valabile variantele a și d
14 Mecanismul de stimulare a secreţieide ACTH în condiții de stres esteindependent de:
a – relațiile feedback dintre hipofiză și medulosuprarenalăb – relaţiile de feedback dintre cortizol pe de o parte şihipotalamus şi hipofiză pe de altă partec – sistemul nervos, deoarece totdeauna stresul acționeazăpe sistem nervosd – hipofiză și tiroidă, o altă glandă care răspunde la acțiuneafactorilor de strese –sunt valabile variantele b și c
15 Hormonul tiroidostimulant: a – stimulează proteoliza tiroglobulinei din coloidul vezicularb – creşte concentraţia iodului în coloidul vezicularc – stimulează sinteza de tiroxinăd – stimulează eliberarea hormonilor tiroidieni ioduraţie – toate variantele sunt valabile
16 Creşterea greutăţii corporale aparedeseori în hipotiroidism ca urmare a:
a- a - retenţiei de apăb- acumulării de lipide nemetabolizatec- stimullării anabolismului lipidicd- obezitățiie- sunt valabile variantele a și b
17 În metabolismul glucidelor, hormoniitiroidieni :
a – cresc absorbţia intestinală a glucozei şi faciliteazătrecerea glucozei în muşchi şi ţesutul adiposb – scad absorbţia intestinală a glucozeic – inhibă trecerea glucozei în muşchi şi ţesutul adiposd – sunt valabile variantele a, b și ce – nu este valabilă nicio variantă
18 Asupra sistemului digestiv, hormoniitiroidieni au efecte de:
a- stimulare a secreţiei de enzime digestive şi aperistaltismului intestinal
b- b- stimularea secreţiei de enzime digestivec- c- stimularea peristaltismului intestinald- inhibarea secreției de enzime digestivee- nicio variantă
19 Asupra sistemului cardiovascular,hormonii tiroidieni:
a – au efect vasodilatator și de scădere a tensiunii arterialeb – au efect vasoconstrictor generalc – scad forţa de contracţie a corduluid – scad frecvenţa cardiacăe – cresc frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a cordului
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
4
20 Unul dintre principalii factori neuro-geni de stimulare a secreţieihipotalamice de TRH este:
a –stresul în generalb – scăderea metabolismului bazalc – hipoglicemiad – scăderea tensiunii arterialee – frigul
21 Hipotiroidismul este însoțit de: a – scăderea debitului cardiacb – hipogonadismc – întârziere în creștered – cretinisme – sunt valabile toate variantele
22 Hipertiroidismul nu secaracterizează prin:
a – intoleranță la căldurăb – slăbirec – exoftalmied – somnolențăe – creșterea metabolismului bazal
23 La eutiroizi, T3 favorizeazălipogeneza şi sinteza de colesterol.La hipertiroizi se constată:
a – lipolizăb – reducerea colesterolului plasmaticc – sunt valabile variantele a și bd – creșterea metabolismului bazale – sunt valabile toate variantele
24 Dintre animalele domestice, cel maiadesea este afectat de un sindromde hipotiroidism:
a – porculb – câinelec – pisicad – iepurelee – găina
25 Zona glomerulată a suprarenaleiproduce hormoni mineralocorticoizi,în principal:
a – cortizolb – hidrocortizonc – androstendiond – dehidroepiandrosterone – aldosteron
26 Unul dintre efectele specifice aleglucocorticoizilor în metabolismulglucidic este:
a – stimularea gluconeogenezei hepaticeb – stimularea sintezei de glicogenc – tendința de creștere a glicemieid – stimulara glicogenolizeie – sunt valabile variantele a, b și c
27 Efectul antiinsulinic al cortizoluluiconstă în:
a – inhibarea preluării și metabolizării hepatice a glucozeib – stimularea gluconeogenezeic – inhibarea preluării glucozei în ţesuturile perifericed – stimularea preluării şi metabolizării glucozei în ţesuturileperifericee – sunt valabile variantele b și c
28 În metabolismul lipidic,glucocorticoizii au efecte extrem decomplexe; efectul direct asupraţesutului adipos fiind:
a – de creştere a ratei lipolizeib – mobilizarea lipidelorc – creștere a lipogenezeid – de scădere a ratei lipolizeie – sunt valabile variantele a și b
29 Aminoacizii eliberați de cortizol în a – gluconeogeneză
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
5
catabolismul proteic sunt utilizațipreponderent în:
b – glicogenoliză, împreună cu gluconeogeneza conyribuindla creșterea glicemieic – cortizolul nu eliberează aminoacizi, aceasta fiind oîntrebare capcanăd – glicolizăe – sunt valabile variantele a și b.
30 Deşi sub acţiunea glucocorticoizilorscad proteinele celulare, în ficat şiplasmă concentraţia proteinelorcreşte:
a – datorită preluării crescute de aminoacizib – în ficat şi plasmă concentraţia proteinelor nu creştec – sub acţiunea glucocorticoizilor nu scad proteinele celulared – această excepţie este determinată probabil de creştereaenzimelor hepatice necesare pentru sinteza proteinelore – sunt valabile variantele b și c
31 În condiţii de stres, glucocorticoiziidetermină:
a – intensificarea arderilor energetic pentru producerea deenergie, în special calorică, pentru combaterea efectelorfriguluib – mobilizarea rapidă a aminoacizilor şi grăsimilor dindepozitele celularec – mobilizarea rapidă a proteinelor din depozitele celulare(mușchi)d – creșterea glicogenogenezeie – creșterea gluconeogenezei
32 Glucocorticoizii inhibă răspunsulinflamator prin:
a – prevenirea vasodilataţiei capilareb – prevenirea extravazării fluidelor în spaţiile interstiţialec – prevenirea migraţiei leucocitared – prevenirea depunerii de fibrinăe – sunt valabile toate variantele
33 Cortizolul are acţiune stimulatoareasupra maturării unor organe fetale,și anume:
a – sistemul digestivb – sistemul respiratorc – sinteza de surfactantd – sunt valabile variantele a, b și ce – nu este valabilă nicio variantă
34 Capacitatea glucocorticoizilor deiniţiere a reglajelor feedback esteproporţională cu:
a - efectul lor glucoreglatorb – efectul lor stimulator asupra hipotalamusuluic – efectiul lor lipoliticd – efectul lor permisiv în metabolism glucidelor
35 Secreția de gliucocorticoizi prezintăși ritmuri circadiene cu un maxim :
a - dimineațab – seara
c- c- dimineața și searad- d - nu prezintă ritmuri circadiene, secreția fiind stimulată de
strese- e - nicio variantă valabilă
36 Secreția de hormon de creștere estepulsatilă:
A – nu există secreție pulsatilă de GH, aici fiind o întrebarecapcanăB – nivelele bazale sunt mai mari la animalele adulteC - nivelele bazale sunt mai mari la tineret şi mai mici laanimalele adulteD – nivelele maxime sunt mai mari la tineret şi mai mici la
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
6
animalele adulteE – sunt valabile variantele c și d
37 Somatomedinele sunt: a – proteine cu rol enzimaticb - enzime digestive, fiind produse de ficatc - hormoni de provenineță hipofizarăd - hormoni produși de ficat dar și de alte țesuturie - somatomedinele nu au funcții metabolice
38 Majoritatea funcțiilor metabolice alehormonului de creștere se exercită:
a – prin intermediul somatomedinelorb – acționând direct asupra țesuturilor țintăc – prin intermediul somatostatinului, care are rol reglatord – prin intermediul GH-RHe - toate variantele sunt valabile
39 Timpul de înjumătățire alhormonilor tiroidieni iodurați estede ordinul:
a – zilelorb – minutelorc - secundelord – lunilore – sunt valabile toate variantele
40 Catabolismul hormonilor tiroidieniiodurați se realizează în:
a - mușchii scheleticib - ficatc - rinichid - sunt valabile variantele a, b și ce - doar în ficat
41 O parte din iodul eliminat prinintestin se recuperează prin:
a – prin cuplare cu sodiul, formând iodura de natriub - prin ciclul hepato-enterohepaticc - prin cuplare cu proteine de transportd - prin mecanism de sodiu-cotransporte - nu se recuperează, ci se elimină prin fecale
42 În mecanismul de acțiune, hormoniitiroidieni iodurați:
a – stimulează direct transcripția de ARNmb - stimulează direct producția de protein-enzimec - interacționează direct cu nucelul pentru a inițiatranscripția ARNmd - interacționează indirect, prin intermediul AMPc
43 În transportul plasmatic alhormonilor tiroidieni iodurați suntimplicate
a – o globulină transportoare de tiroxinăb – albuminele sericec – prealbumina transportoare de tiroxinăd - sunt valabile variantele a, b și ce - nu este valabilă nicio variantă, hormonii tiroidieni iodurațifiind transportați liber în plasma sanguină
44 Hormonul melanocitostimulator areunele efecte similare cu ale:
A – FSH (hormonul foliculostimulant)B – ACTH (hormonul adrenocorticotrop)c – ACTH RHd - MSH RHe – nu are efecte similare cu nici un hormon menționat maisus
45 Hipotiroidismul secundar este celdeterminat de :
a – o leziune a glandei tiroideb – insuficiența secreției de TRH hipotalamicc – insuficiența secreției de TSH hipofizar
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
7
d – prezenței de goitrină în furajee – prezența diferitelor substanțe gușogene în hrană
Homeostazia energeticăNr.crt.
Intrebarea Variantele de răspuns, din care doar una este valabilă
1 În perioada de absorbţie digestivă,procesele metabolice din ficat şiţesuturile periferice suntdirecţionate predominant spre:
a – ficatul acţionează în sens anabolic, iar ţesuturileperiferice sunt direcţionate spre consumb – catabolizarea substanţelor nutritive provenite din aportc – în această perioadă, ficatul şi ţesuturile periferice suntsupraaglomerate şi au o activitate metabolicăsuprasolicitată, fără o direcţionare anumed – eliberarea spre ţesuturi a excesului de substanţenutritive absorbit pentru asigurarea cerinţelor energeticee – depozitarea substanţelor nutritive provenite din aport
2 În perioada de absorbţie digestivă,ficatul:
a – reţine trigliceridele şi le transformă în glucoză şi glicogencare se depozitează în ficatb – reține surplusul de glucoză sanguină şi îl transformă înglicogen şi trigliceridec –eliberează glucoza deoarece acesta este necesarăţesuturilor periferice iar preluarea ei de către ficat nu estecontrolată de insulinăd – reţine trigliceridele care sun„t depozitate în ficatdeterminând „infiltraţia grasă a ficatului”e – nicio variantă nu este valabilă
3 Ciclul lui Krebs se desfăşoară: a – în majoritatea ţesuturilor, cu excepţia creierului, care sepoate hrăni şi cu corpi cetonici în caz de absenţă parţială sautotală a glucozeib – în ţesuturile periferice, inclusiv sângec – doar ficatd – în majoritatea celulelor, cu excepţia eritrocitelore – toate variantele sunt valabile
4 Lipoproteinele cu densitate micăsunt o formă de transport a:
a – acizilor graşi sintetizați și esterificaţi în ficatb – lipidelor din hrană absorbite, ajunse în limfă, apoi însângec – lipidelor mobilizate din ţesutul adiposd – proteinelor absorbite ca atare, ca în cazul nou-născutuluie – toate variantele sunt valabile
5 Chilomicronii şi lipoproteinele cudensitate mică din sânge elibereazăacizii graşi în ţesuturile periferice,procesul fiind controlat de către:
a – tiroxinăb – adrenalinăc – insulinăd – glucagone – cortizol
6 Cantitatea totală de glicogen carepoate fi stocată în ficat este limitatăla:
a – maxim 5% din greutatea ficatuluib – maxim 20% din greutatea ficatuluic – maxim 2% din greutatea ficatuluid – ficatul nu stochează glicogen, el având rol metabolic de
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
8
sinteză a diferitelor substanţe energeticee – maxim 10% din greutatea ficatului
7 Ficatul nu poate prelua şi stoca subformă de glicogen întreaga cantitatede glucoză absorbită. De aceeaorganismul posedă şi altemecanisme de preluare a excesuluide glucoză. Un astfel de mecanismeste:
a – sinteza de acizi graşib – sinteza de vitamine cu structură pe bază de glucozăc – sinteza de proteined – sinteza de acizi nucleici, aceaştia având în structura lor şiglucidee – excesul de glucoză este eliminat prin urină, ceea ce estecunoscut sub numele de glucozurie
8 În grupul aminoacizilor de transportsunt incluşi:
a – leucina, izoleucina şi valinab – acidul glutamic, acidul aspartic și alaninac – arginina, histidina, lizinad – cisteina, glicina, prolinae – niciun răspuns nu este valabil
9 Din cantitatea totală de aminoaciziabsorbiţi, ajunşi din circulaţia portalăîn ficat, trec în circulaţia sistemicăcirca:
a – 23%b – 10%c – zero, ficatul reţinând întreaga cantitate de aminoaciziajunşi la acest nivel, pentru sinteza de proteine plasmatice(albumine)d – procente larg variabile funcţie de starea fiziologicăe – 45%
10 Proteinele serice îndeplinesc nu-meroase funcţii. Una din funcţiilecare NU este îndeplinită de acesteproteine este:
a – transportul acizilor graşib – constituie sursă de aminoacizi pentru sinteze proteiceextrahepaticec – rol de creare a presiunii oncotice a plasmeid – vehicul de transport pt. diferiţi hormonie – vehicul de transport pt. diferite vitamine
11 Dezaminarea aminoacizilor pentruproducerea de glucoză esteeconomică la:
a – rumegătoareb – carnivorec – omnivored – păsări granivoree – sunt valabile variantele a şi b
12 La rumegătoare, pe lângă aminoaciziiglucoformatori, o parte însemnatădin necesarul de glucoză esteasigurat prin:
a – conversia beta-hidroxibutiratuluib – conversia acetatuluic – conversia propionatuluid – sunt valabile variantele a, b şi ce – nu există surse suplimentare pentru completareanecesarului de glucoză, nici la rumegătoare, nici la alte specii
13 Hormonul cheie cu rol în amorsareamecanismelor de conversie a amino-acizilor proveniţi din absorbţiadigestivă, în glucoză este:
a – hidrocortizonulb – tiroxinac – cortizolul, ca hormon ce se eliberează în situaţii de stres,ce necesită cantităţi sporite de glucozăd – insulina, deoarece este hormon hipoglicemiente – glucagonul
14 În cazul unei ingeste echilibrate înglucide şi proteine, creşterea amino-acidemiei stimulează atât secreţia de
a – scăderea aminoacidemieib – contracarează efectele unei hiperinsulinemiipostprandiale prin amorsarea mecanismelor gluconeogenice
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
9
insulină cât şi secreţia de glucagon.Secreţia intensă de glucagon areurmătorul rol:
c – contribuie la menţinerea glicemiei prin inhibareapreluării periferice a glucozeid – reglarea concentraţiei lipidelor serice prin efect lipolitice – nicio variantă nu e valabilă
15 Unul din dezavantajele depozităriienergiei sub formă de lipide îlconstituie faptul că:
a – ţesutul adipos conţine puţină apăb – grăsimile, fiind insolubile în apă, necesită forme specialede transport sanguinc – acizii graşi sunt convertiţi la glucoză, scăzând disponibilulîn caz de solicitări energetice intensed – lipidele sunt substanţe puternic reduse, ceea ce le scadecalitatea energeticăe – nicio variantă valabilă
16 Dintre aminoacizii absorbiţi ajunşi laficat, se reţin aproape în totalitatede ficat:
a – aminoacizii esenţialib – alaninac – aminoacizii cu catenă ramificatăd – argininae – cisteina
17 Lipoproteinlipaza, enzima care esterăspunzătoare de transferul lipidelorplasmatice în ţesuturi, este activatăde:
a – insulinăb – glucagonc – tiroxinăd – produşi intermediari de degradare lipidicăe – enzima CPT I
18 În ficat, glucagonul: a – stimulează glicolizab – stimulează glicogenolizac – inhibă glicogenolizad – inhibă gluconeogenezae – stimulează glicogenogeneza
19 Mobilizarea de aminoacizi dinmuşchi este stimulată în mare gradde:
a – hormonii sexuali catabolizanţi proteicib – tiroxină, eliberată în condiţii de solicitare energeticăc – insulinăd – absenţa cortizolului şi pezenţa insulineie – absenţa insulinei şi prezenţa cortizolului
20 Dezaminarea aminoacizilor cucatenă ramificată în muşchi implicăexistenţa unei substanţe care săpreia gruparea amino pentru a oelimina. Această substanţă este:
a – alaninab – piruvatulc – acetatuld – propionatule – nu e necesară eliminarea grupării amino deoarece estereutilizată în diferite sinteze
21 În procesul de eliminare aamoniacului din organism,reconvertirea alaninei la cetoana-logul este relizată în:
a – splinăb – pulmonic – rinichid – muşchie – ficat
22 Dominanta metabolică a ţesutuluiadipos în faza postabsorbtivă adigestiei este:
a – ţesutul adipos nu prezintă o dominantă metabolică înaceastă fază, aceasta fiind o întrebare capcanăb – reţinerea lipidelor plasmatice pentru evitarea slăbiriic – mobilizarea acizilor graşi
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
10
d –sinteza de lipidee – sinteza de novo a acizilor graşi
23 Acizii graşi eliberaţi din ţesutuladipos în sânge, pentru a putea fitransportaţi:
a –nu necesită prezenţa unor molecule vehiculb – sunt legaţi reversibil de gamma-globulinec – sunt legaţi reversibil de albumined – sunt împachetaţi în lipoproteine cu densitate micăe –sunt împachetaţi în chilomicroni
24 Prevenirea reîntoarcerii în ţesutuladipos a lipidelor cu densitate micăsintetizate în ficat, în prioadapostabsorbtivă, din acizii graşineesterificaţi, şi dirijarea lorpreferenţială către ţesutul musculareste asigurată de:
a – lipoproteinlipaza activată de insulinăb – o lipoproteinlipază insulino-independentăc – inhibarea enzimei CPT I, cu rol în controlul pătrunderiiacizilor graşi în mitocondried – glucagone – insulină
25 În perioadele lungi de subnutriţiesau în inaniţia completă,organismulutilizează pentru producerea deenergie cu precădere:
a – acizi graşi liberib – acizii grași și corpii cetonicic – beta-oxidarea acizilor graşid – eliberearea de glicerol în cantitate maree – sinteza de lipide, pentru susţinerea degradărilorenergetice caracteristice acestei perioade
26 Catabolizarea corpilor cet pentruproducerea de energie implicăprezența:
a – fructoză pentru sinteza de nucleoproteineb – acetil-coAc – lactozăd –NADH şi FADH2
e – riboză şi dezoxiriboză27 Enzima cheie cu rol în comutarea
catabolismului acizilor graşi din ciclullui Krebs în producerea de corpicetonici este:
a – lipoproteinlipazab – coenzima Ac – acetil Co Ad – malonil coenzima Ae – carnitinpalmitoil transferaza I
28 Propionatul este un precursor alglucozei important la rumegătoare.La rumegătoare, propionatul provinedin:
a – sinteza endogenă de novob – absorbţia ruminală ca acid gras volatilc – catabolismul acizilor graşid – catabolismul acidului propionice – catabolismul intermediar al glucozei
29 Rumegătoarele își asigură stocul deglucoză și prin protejarea degradăriimetabolice a acesteia, pin faptul că
a – acizii grași sunt sintetizați pornind de la acetatb – acizii grași sunt sintetizați pornind de la glucozăc – nu produc acizi grașid – acizii grași sunt sintetizați pornind de la aminoacizie – sunt valabile variantele a şi d
30 Rumegătoarele se află permanentîntr-o potenţială stare de carenţă de:
a – glucozăb – propionatc – acetatd – proteinee – lipide
31 Principala cale metabolică luată deacizii grași neesterificați ajunși în
a – producerea de beta-hidroxibutiratb – producerea de propionat
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
11
ficat în perioade de inanițieprelungită este:
c – oxidared – esterificaree – producerea de corpi cetonici
32 În timpul fazei postabsorbtive adigestiei, sursa primară de energiepentru muşchi este reprezentată de:
a – acizii graşib – aminoacizii cu catenă ramificatăc – aminoacizii glucoformatorid – aminoacizii de transporte –glucoză
33 Amoniacul rezultat din dezaminareaaminoacizilor este eliminat dinorganism sub formă de:
a – cetoanalogib – ureec – amoniu ureicd – alaninăe – leucină
34 Masa musculară reacţionează la so-licitările energetice prin:
a – sinteza de glucoză pentru susţinerea cerinţelor de efortb – sinteza de aminoacizic – mobilizarea de glucozăd – mobilizarea de lipidee – mobilizarea de aminoacizi
35 Necesarul de apă al animalelor defermă este direct proporțional cu:
a – starea fiziologicăb – gradul de deshidratatec – greutatead – suprafața corporalăe – vârsta, viind mai mare la vârstele înaintate
36 Apa îndeplinește numeroase roluri înorganism. Unul dintre rolurile pecare nu le îndeplinește este:
a–solvent pentru substanţe chimiceb –mediu de difuziunec –transport de căldurăd – lubrifiante – solvent pentru grăsimile ingerate
37 Sinteza majorității corpilor cetoniciîn metabolisul lipidelor este realizatăîn :
a –rumenb – intestinc – ficatd – rinichie – pulmoni
38 Reglarea metabolismului calciuluiimplică controlul mişcării calciuluiîntre fluidul extracelular şiurmătoarele structuri corporale:
a – intestin şi osb – os, ficat şi tract gastrointestinalc – os şi rinichid – os, tract gastrointestinal şi rinichie – tract gastrointestinal
39 Creşterea concentraţiei calciuluisanguin cu aproximativ 10%determină creşterea imediată asecreţiei de:
a – parathormonb – calcitoninăc – cortizold – hormoni androgenie – hormoni estrogeni
40 Hormonul care stimuleazăactivitatea osteoclastelor şireabsorbţia renală a calciului este:
a – parathormonulb – calcitoninac – insulinad – glucagonul
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
12
e – estrogenii
Sistemul digestivNr.crt.
Întrebarea Variantele de răspuns, din care doar una este valabilă
1 Faza intestinală de reglare a secrețieide suc gastric se declanșează la:
a- a- pătrunderea ingestei în stomacb- b- pătrunderea ingestei în duodenc- c - ingestia de furajed- d - imediat după prehensiunea, masticația și deglutiția
furajelor ingeratee- e - în fază cefalică
2 Enterogastrona este un hormon curol în reglarea secreției de sucgastric. Rolul său este unul:
a – stimulator al secreției de suc gastricb – stimulator al secreției de secretină, care stimulează larândule si secreția de suc gastricc-enterogastrona nu are rol în acest sensd - inhibitor al secreției de suc gastrice – sunt valabile variantele a și b
3 Rolul inhibitor al secretinei asuprasecreției de suc gastric se exercităprin:
a - acţionează direct asupra celulelor principale secretoarede suc gastric
b- b - acționează asupra celulelor G secretoare de gastrinăc- c - acționează asupra celulelor oxintice inhibând direct
secreția de suc gastric în ansamblud- d - sunt valabile variantele a și be- e - secretina nu este un hormon cu rol în reglarea secreției
de suc gastric4 Unul din hormonii alăturați nu are
efecte inhibitoare asupra secrețieide suc gastric:
a - secretinab- colecistokininac- somatostatinuld- enteroglucagonule - gastrina
5 În legătură cu reglarea secreției desuc gastric, injecţia de atropină lacâine provoacă:
a – stimularea secreției de suc gastricb – nu are nici un efectc - inhibarea secreţiei de suc gastricd – stimularea parasimpaticului și în consecință stimulareasecreției de suc gastric, parasimpaticul fiind cunoscut pentruastfel de efecte – stimularea sistemului vegetativ simpatic și, în consecințăinhibarea inductivă a parasimpaticului, cu stimulareasecreției de suc gastric
6 Secreția de bicarbonat de sodiu asucului pancreatic este realizată de:
a - celulele centroacinare, situate la joncţiunea acinului cucanalul colector,b - celulele care delimitează lumenul canalelor colectoarec - celulele acinilor secretori de suc pancreaticd - celulele Langerhans
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
13
e - sunt valabile variantele a și b7 Enzima care stimulează sinteza de
acid carbonic necesar pentruproducerea de bicarbonat de sodiupancreatic este:
a – pepsinab – tripsinac – chimotripsinad – anhidraza carbonicăe – anhidraza bicarbonică
8 Sucul pancreatic conține numeroaseproteaze. Una dintre proteazele pecare nu le conține este:
a – tripsinăb - chimotripsinăc – carboxipeptidazăd - colagenazăe - pepsina
9 Noțiunea de zimogen estesinonimă cu cea de:
a – proenzimăb – enzimă activă, inactivată în lumenul digestivc – lipazăd – enzimă glicoliticăe – sunt valabile variantele a și b
10 Activarea tripsinogenului din suculpancreatic este realizată de :
a – tripsinăb – autocataliticc – enterokinazăd- sunt valabile variantele a, b și ce - nu este valabilă nici o variantă
11 Activarea chimotripsinogenuluiconstă în:
a – crearea uni pH ușor alcalin, optim pentru activareb – înlăturarea unor fragmente peptidice din structuramoleculei salec – asigurarea substratului specific este suficientă pentruactivared – chimotripsinogenul este o enzimă activă, nu necesităactivaree – sun valabile variantele a și b.
12 Coagularea intra-intestinală alaptelui este realizată de:
a – pepsinăb – tripsinăc – chimotripsinăd- nicio enzimă în intestin, coagularea laptelui se realizeazăîn stomace – sunt valabile variantele b și c
13 Reglarea secreției de bilă se faceprintr-un mecanism:
a – feed back pozitivb – feed back negativc – feed forwardd – push-pulle – nicio variantă, secreția de bilă este continuă
14 Hormonul cu principalul rol colereticeste:
a – gastrinab – colecistokininac – secretinad – motilinule – peptidul gastric inhibitor
15 Secreția de colecistokinină încetează:
a – la pătrunderea în duoden a chimului gastricb – odată cu alcalinizarea chilului intestinal
EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014
14
c – la încheierea digestiei grăsimilor din lumenul intestinald – în momentul demarării digestiei grăsimilore – condiționat de scăderea pH -ului duodenal sub valoarea 3
Întocmit,Prof. univ. Dr. Nicolae DOJANĂ