grila informatica

Grile informatica CIG an.III sem.I

Adevarat sau fals1. Resursele umane fac parte din sistemul informatic.ADEVARAT2. Obiectivele generale ale sistemului informatic se refera la functionarea sistemului.

informatic.FALS3. Obiectivele specifice ale sistemului informatic se refera la functionarea sistemului

informational.ADEVARAT4. Sistemele informatice pentru activitatea de cercetare si proiectare isi propun sa asigure

conducerea optima a proceselor tehnologice.FALS5. Sistemele informatice pentru activitatea de cercetare si proiectare isi propun sa asigure

proiectarea asistata pe calculator si automatizarea calculelor stiintifice.ADEVARAT6. La sistemele informatice pentru conducerea activitatilor economico-sociale datele de

intrare sunt extrase exclusiv de pe internet.FALS7. La sistemele informatice pentru conducerea activitatilor economico-sociale datele de

iesire sunt furnizate sub forma de liste, grafice, rapoarte.ADEVARAT8. Sistemele informatice pentru evidenta populatiei fac parte din clasa sistemelor pentru

activitatea de cercetare si proiectare.FALS9. Sistemul informational economic are caracter cibernetic. ADEVARAT10. Sistemul informational descrie, caracterizeaza si deserveste sistemul economic din care

face parte.ADEVARAT11. Sistemul informatic nu utilizeaza tehnologia informatiei si telecomunicatiilor.(TIC)FALS12. Sistemul informatic poate oferi posibilitatea simularii proceselor si fenomenelor

economice.ADEVARAT13. Cu ajutorul sistemului informatic se pot corela resursele disponibile cu obiectivele

unitatii economice.ADEVARAT14. Sistemul informatic nu poate implementa principiul selectiei si informarii prin exceptie.FALS15. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie se asigura vizibilitatea tuturor

informatiilor la toate nivelurile de conducere.FALS16. Datorita introducerii sistemului informatic, factorii de decizie din unitatea de referinta

dispun de mai putin timp pentru analiza datelor si luarea deciziilor.FALS17. Sistemul informatic nu constituie un instrument de conducere a unitatilor economice.

FALS18. Sistemul informatic constituie un instrument de conducere a unitatilor economice.ADEVARAT19. O aplicatie poate avea cel mult o unitate functionala. FALS20. Subsistemul informatic poate contine cel mult o aplicatie. FALS21. Intr-o aplicatie poate fi implicat cel mult un element de structura organizatorica.FALS22. O aplicatie se ruleaza o singura data pe parcursul duratei de viata a sistemului informatic.FALS23. Unei proceduri logice i se pot asocia una sau mai multe proceduri automate.ADEVARAT24. Unei proceduri automate i se pot asocia una sau mai multe proceduri logice.FALS25. Pe langa metoda de conceptie a sistemului informatic metoda Merise contine si o

metodologie de dezvoltare a acestora.ADEVARAT26. In metoda Merise nu se regaseste formalismul entitate- asociere.FALS27. Dependenta functionala arata modul in care sunt legate entitatile una de cealalta.FALS

Multiple choice

1. Functionarea unui sistem informational decizional presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:

a. culegerea datelor despre starea sistemului condus si a mediului sau inconjurator.b. transmiterea datelor in vederea prelucrarii.c. existenta unor echipamente de ultima generatie.1. a+b2. a+c3. b+c


a. transmiterea datelor in vederea prelucrarii.b. existenta unor echipamente de ultima generatie.c. adoptarea deciziilor si transmiterea acestora.1. a+b2. a+c3. b+c


a. existenta unor echipamente de ultima generatie.b. adoptarea deciziilor si transmiterea acestora.

c. asigurarea controlului si urmarirea infaptuirii deciziilor.1. a+b2. a+c3. b+c


a. existenta unor echipamente de ultima generatie.b. prelucrarea datelor

c. asigurarea controlului si urmarirea infaptuirii deciziilor.1. a+b2. a+c3. b+c

5. Sistemul informational face legatura intre sistemul condus si sitemul de conducere fiind subordonat acestora. Aceasta legatura este:

a. unidirectionalab. bidirectionala

6. Sistemul informational face legatura intre sistemul condus si sitemul de conducere fiind subordonat acestora. Aceasta legatura este:

a. unidirectionala ascendentab. unidirectionala descendentac. bidirectionala

7. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?a. sistemul informational este inclus in sistemul informatic

b. sistemul informatic este inclus in sistemul informational c. cele doua sisteme sunt disjuncte

8 . Obiectul de activitate al sistemelor informatice este legat de: a. date b. cunostinte c. hartii

9. Pentru sistemul informatic materia prima o constiuie: a. datele b. informatiile c. cunostintele

10. Un sistem informatic este compus din: a. baze tehnico-materiale b. provizioane c. programe 1. a+b 2. a+c 3. b+c

11. Un sistem informatic este compus din: a. baze tehnico-materiale b. provizioane c. resurse umane 1. a+b 2. a+c 3. b+c

12. Un sistem informatic este compus din: a. baze tehnico-materiale b. resursele umane c. provizioane 1. a+b 2. a+c 3. b+c

13. Un sistem informatic este compus din: a. provizioane b. cadrul organizatoric c. resursele umane 1. a+b 2. a+c 3. b+c

14. Baza tehnico-materiala este constituita din:a. totalitatea echipamentelor de culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor

b. totalitatea programelor c. toatlitatea echipamentelor de productie

15. Baza informationala a sistemului informatic este constituita din:a. totalitatea echipamentelor de culegere, verificare, transmitere, stocare si prelucrare a datelor

b. totalitatea programelor c. datele supuse prelucrarii, fluxurile informationale, sistemele si

nomenclatoarele de coduri 16. Un sistem informatic este compus din:

a. baza informationala b. baza stiintifica si metodologica c. finantarea necesara achizitiei de echipamente electronice 1. a+b 2. a+c 3. b+c

17. Nomenclatoarele de coduri fac parte din: a. baza stiintifica si metodologica b. baza informationala c. programele sistemului informatic

18. Modelele matematice ale fenomenelor economice fac parte din: a. baza stiintifica si metodologica b. baza informationala c. programele sistemului informatic

19. SGBD face parte: a. baza stiintifica si metodologica b. baza informationala c. programele sistemului informatic

20. Obiectivul principal urmarit prin introducerea unui sistem informatic este: a. asigurarea unei aprovizionari optime b. asigurarea unui proces optim de productie c. asigurarea cu informatii necesare pentru luarea deciziilor economice

21. Din punct de vedere al posibilitatilor de cuantificare a efectelor obiectivelor sistemelor informatice avem:

a. obiective de ordin cantitativ(cuantificabil) b. obiective de ordin temporal c. obiective de ordin calitativ(necuantificabil) 1. a+b 2. a+c 3. b+c

22. In functie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic in structura organizatorica a societatii avem:

a. sisteme informatice pentru conducerea activitatii la nivelul unitatii economice b. sisteme informatice pentru conducerea activitatii de productie c. sisteme informatice teritoriale 1. a+b 2. a+c 3. b+c

23. In functie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic in structura organizatorica a societatii avem:

a. sisteme informatice functionale generale b. sisteme informatice pentru conducerea activitatii de productie c. sisteme informatice teritoriale 1. a+b 2. a+c 3. b+c

24. Sistemele informatice operationale includ: a. sisteme de procesare a tranzactiilor b. sisteme de marketing c. sisteme automatizate de servicii 1. a+b 2. a+c 3. b+c

25. Sistemele informatice operationale includ: a. sisteme de marketing b. sisteme de control a proceselor c. sisteme automatizate de servicii 1. a+b 2. a+c 3. b+c

26. Sistemele informatice pentru functiunile intreprinderii includ: a. sisteme informatice pentru activitati financiar-contabile b. sisteme informatice care sprijina comunicatiile c. sisteme informatice pentru resursele umane 1. a+b 2. a+c 3. b+c

27. Sistemele informatice pentru functiunile intreprinderii includ: a. sisteme informatice pentru activitati financiar-contabile b. sisteme informatice pentru marketing c. sisteme informatice care sprijina comunicatiile 1. a+b 2. a+c 3. b+c

28. Sistemele informatice pentru functiunile intreprinderii includ: a. sisteme informatice pentru activitati financiar-contabile b. sisteme pentru marketing c. sisteme pentru resurse umane 1. a+b 2. a+c

3. b+c 4. a+b+c29. Sistemele informatice de raportare fac parte din:

a. sisteme informatice operationale b. sisteme informatice manageriale c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

30. Sistemele suport pentru decizii fac parte din: a. sisteme informatice operationale b. sisteme informatice manageriale c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

31. Sistemele informatice executive fac parte din: a. sisteme informatice operationale b. sisteme informatice manageriale c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

32. Sistemele de procesare a tranzactiilor fac parte din: a. sisteme informatice operationale b. sisteme informatice manageriale c. sisteme informatice oentru functiunile intreprinderii

33. Sistemele automatizate de servicii fac parte din: a. sisteme informatice operationale b. sisteme informatice manageriale c. sisteme informatice pentru functiunile intreprinderii

34. Elementele definitorii ale unui sistem cibernetic il constituie: a. input b. output c. feedback

35. Care din urmatoarele elemente (itemi) sunt componente ale organizatiei economice vazute ca sistem cibernetic?

a. input b. functia de transformare c. parteneri strategici 1. a+b

2. a+c 3. b+c


a. feedback b. functia de transformare c. parteneri strategici 1. a+b

2. a+c 3. b+c


a. feedback b. mediul c. parteneri strategici 1. a+b 2. a+c

3. b+c38. Care din urmatoarele elemente (itemi) sunt componente ale organizatiei economice vazute ca sistem cibernetic?

a. controlul b. mediul c. parteneri strategici 1. a+b 2. a+c 3. b+c

39. Functia de autoreglare a unui sistem cibernetic este asigurata de: a. functia de transformare

b. mediu c. feedback

40. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie: a. nu se sigura informatii pe baza carora sa se poata lua decizii b. toate informatiile sunt disponibile tuturor c. se asigura doar acele informatii care sunt necesare pentru fiecare nivel de

decizie41. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie:

a. indicatorii complecsi sunt vizibili doar utilizatorilor de rang mediu b. se asigura doar acele informatii care sunt necesare pentru fiecare nivel de

decizie c. toate informatiile sunt disponibile tuturor

42. Conform principiului selectiei si informarii prin exceptie: a. indicatorii sunt vizibili doar utilizatorilor de rang mediu b. se selecteaza doar utilizatorii necesari si suficienti pentru fiecare nivel

decizional c. inducatorii sintetici sunt vizibili doar departamentului financiar-contabil

43. Implementarea modelelor matematice in sistemul informational: a. conduce la micsorarea eficientei economice la nivelul unitatii de referinta b. conduce la sporirea eficientei economice la nivelul unitatii de referinta c. nu are legatura cu eficienta economica

44. Implementarea sistemelor informatice: a. nu are legatura cu modul de utilizare a resurselor umane b. conduce la imbunatatirea modului de utilizare a resurselor umane c. scade eficienta utilizarii resurselor umane

45. Prin introducerea sistemului informatic abaterile fata de starea normala sunt semnalate : a. inainte de producerea evenimentului b. dupa producerea evenimentului c. in timpul producerii evenimentului

46. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:a. subsistemeb. scheme logicec. aplicatii1. a+b2. a+c 3. b+c

47. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:a. subsistemeb. scheme logice

c. unitati functionale1. a+b2. a+c 3. b+c

48. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:a. subsistemeb. aplicatiic. unitati functionale1. a+b2. a+c 3. b+c4. a+b+c

49. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:d. subsistemee. aplicatiif. unitati functionale1. a+b2. a+c 3. b+c4. a+b+c

50. In conformitate cu abordarea functionala sistemele informatice sunt compuse din:a. subsistemeb. aplicatiic. scheme logice1. a+b2. a+c 3. b+c

51. Unitatea de prelucrare sau procedura automata este un nivel:a. inferior unitatii functionaleb. superior unitatii functionale

52. Modulul program este un nivel:a. inferior unitatii functionaleb. superior unitatii functionale

53. Subsistemul vizeaza:a. o functie a unitatii beneficiareb. o activitate a unitatii beneficiarec. o subactivitate a unitatii beneficiare

54. Aplicatia vizeaza:a. o functie a unitatii beneficiareb. o activitate a unitatii beneficiarec. o subactivitate a unitatii beneficiare

55. Unitatea functionala vizeaza:a. o functie a unitatii beneficiareb. o activitate a unitatii beneficiarec. o subactivitate a unitatii beneficiare

56. Unei proceduri logice i se poate asocia:a. o singura procedura automatab. una sau mai multe proceduri automatec. nu i se poate asocia nici o procedura automata

57. Procedura automata este:

a. o componenta asociata unei activitati a unitatii economiceb. un subsistem informaticc. o secventa bine definita de programe

58. Procedura logica este:a. un subsitem informaticb. o secventa bine definita de programec. componenta asociata unei subactivitati a unitatii economice

59. Structura sistemului informatic trebuie sa fie:a. identica cu structura organizatorica a unitatii economice(organigrama)b. cat mai asemanatoare cu structura organizatorica a unitatii economice

(organigrama)c. cat mai putin dependenta de structura organizatorica a unitatii economice

(organigrama)60. Intrarile in sistemul informatic sunt:

a. indicatorii sinteticib. rapoarte si diagrame de analizac. tranzactiile externe

61. Iesirile din sistemul informatic sunt:a. tranzactii externeb. grafice care redau dinamica indicatorilor sinteticic. prelucrarile

62. Iesirile din sistemul informatic sunt:a. tranzactii externeb. prelucrarilec. liste care grupeaza indicatorii sub forma de tabel

63. Iesirile din sistemul informatic sunt:a. indicatorii sinteticib. tranzactii externec. prelucrarile

64. Iesirile din sistemul informatic sunt:a. prelucrarileb. indicatorii stocati pe suporturi magnetice care urmeaza a fi transmisi altor

sisteme informaticec. tranzactii externe

65. Abordarea functionala se bazeaza pe:a. functiile unitatii de referintab. procesul tehnologic care are loc in unitatea de referintac. structura datelor

66. Abordarea orientata spre proces se bazeaza pe:a. functiile unitatii de referintab. procesul tehnologic care are loc in unitatea de referintac. structura datelor

67. Abordarea orientata spre date se bazeaza pe:a. functiile unitatii de referintab. procesul tehnologic care are loc in unitatea de referintac. structura datelor

68. Abordarea orientata spre evenimente se bazeaza pe:a. functiile unitatii de referintab. evenimentc. structura datelor

69. Abordarea orientata spre obiecte se bazeaza pe:a. obiectb. structura datelorc. eveniment

70. Abordarea bottom-up (ascendenta) se bazeaza pe:a. obiectb. structura datelorc. realizarea ascendenta a sistemului informatic din mai multe componente

71. Abordarea top-down (descendenta) se bazeaza pe:a. se compune ascendent sistemul informatic din mai multe elemente existenteb. se descompune sistemul informatic in mai multe elemente pornind de la

obiectivele planificatec. se realizeaza doar partea de scriere propriu-zisa a programelor

72. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:a. etapele de realizare a unui sistem informatic structurate in subetape, activitati si

sarcinib. lista de inventar cu toate mijloacele fixe aflate in gestiunea unitatii economicec. modul de abordare a sistemului informatic1. a+b2. a+c3. b+c


sarcinib. lista de inventar cu toate mijloacele fixe aflate in gestiunea unitatii economicec. metodele de realizare1. a+b2. a+c3. b+c


sarcinib. fluxul realizarii acestor etape, subetape si activitatic. modul de abordare a sistemului1. a+b2. a+c3. b+c4. a+b+c

75. O metodologie de realizare a sistemelor informatice trebuie sa cuprinda:a. modalitatea de derulare a ciclului de viata a sistemului informaticb. reguli de formalizare a componentelor sistemului informaticc. moduri de abordare a sistemului

1. a+b2. a+c3. b+c4. a+b+c


sarcinib. modalitati de conducere a proiectului

c. instrumentele, normele si standardele utilizate1. a+b2. a+c3. b+c4. a+b+c

77. Ciclul de viata se extinde pe intervalul de timp cuprins intre:a. decizia de elaborare a sistemului informatic si momentul intrarii in exploatareb. decizia de elaborare si decizia de abandonare sau inlocuire cu alt sistem

informaticc. intre decizia de elaborare si momentul aprobarii studiului detaliat

78. Ciclul de dezvoltare a sistemului informatic se extinde pe intervalul de timp cuprins intre:a. decizia de elaborare a sistemului informatic si momentul intrarii in

exploatareb. decizia de elaborare si decizia de abandonare sau inlocuire cu alt sistem

informaticc. intre decizia de elaborare si momentul aprobarii studiului detaliat

79. Ciclul de dezvoltare a sistemului informatic:a. include ciclul de viatab. este inclus in ciclul de viatac. se termina atunci cand incepe ciclul de viata

80. Ciclul de viata a sistemului informatic:a. include ciclul de dezvoltareb. este inclus in ciclul de dezvoltarec. se termina atunci cand incepe ciclul de dezvoltare

81. Care din urmatoarele variante este un model al ciclului de viata a sistemului informatic:a. modelul cascadab. modelul parauc. modelul A

82. Care din urmatoarele variante sunt modelele reprezentative ale ciclului de viata a sistemului informatic:

a. modelul Vb. modelul Wc. modelul A1. a+b2. a+c3. b+c

83. Care din urmatoarele variante sunt modelele reprezentative ale ciclului de viata a sistemului informatic:

a. modelul implementalb. modelul cascadac. modelul egalizator1. a+b2. a+c3. b+c

84. Modelul in W a ciclului de viata a sistemului informatic a aparut:a. inaintea modelului in Vb. dupa modelul in Vc. nu exista asemenea model

85. Modelul spirala a ciclului de viata a sistemului informatic presupune:a. construirea unui singur prototip al sistemului informatic

b. construirea mai multor prototipuri successivec. doar analiza unitatii economice urmand ca sistemul informatic sa se realizeze prin

alta metoda86. Care din urmatoarele variante sunt modele reprezentative ale ciclului de viata?

a. modelul evolutivb. modelul Xc. modelul egalizator1. a+b2. a+c3. b+c

87. Metoda Merise se bazeaza pe:a. modelul evolutivb. modelul cascadac. modelul tridimensional

88. Metodele structurate de proiectare a sistemelor informatice se bazeaza pe:a. analiza functionalab. teoria sistemelorc. teoria obiectelor

89. Metodele sistemice de proiectare a sistemelor informatice se bazeaza pe:a. analiza functionalab. teoria sistemelorc. teoria obiectelor

90. Sistemele informatice proiectate cu ajutorul metodelor orientate obiect:a. structura similara organigramei unitatii economiceb. structura alcatuita din mai multe tabele intre care exista relatiic. structura alcatuita din obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza

intre ele91. Metoda Merise face parte din categoria:

a. metodelor structurateb. metodelor sistemicec. metodelor orientate obiect

92. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul metodelor structurate:a. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste cat mai tarziu cu

putintab. este structurat pe baza functiilor salec. este perceput ca o structura de obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza

intre ele93. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul metodelor sistemice:

a. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste cat mai tarziu cu putinta

b. este structurat pe baza functiilor salec. este perceput ca o structura de obiecte autonome ce se organizeaza si coopereaza

intre ele94. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul metodelor orientate obiect:

a. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste cat mai tarziu cu putinta

b. este structurat pe baza functiilor salec. este perceput ca o structura de obiecte autonome ce se organizeaza si

coopereaza intre ele95. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice:

a. modeleaza intai datele si apoi in functie de date modeleaza si prelucrarileb. modeleaza independent datele si prelucrarilec. modeleaza doar datele

96. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice:a. modeleaza independent datele si prelucrarile si le reuneste catmai tarziu cu

putintab. modeleaza independent datele si prelucrarilec. modeleaza impreuna datele si prelucrarile

97. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice:a. are un singur nivel de abstractizare (conceptual)b. are 2 niveluri de abstractizare (conceptual si fizic)c. are 3 niveluri de abstractizare (conceptual, logic si fizic)

98. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode sistemice se bazeaza pe:a. conceptul de fisierb. conceptul de baza de datec. conceptul de schema logica

99. Un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode orientate obiect se caracterizeaza prin:

a. modelul obiectelorb. modelul mostenirilorc. modelul dinamic1. a+b2. a+c3. b+c


a. modelul obiectelorb. modelul mostenirilorc. modelul functional1. a+b2. a+c3. b+c


a. modelul obiectelorb. modelul dinamicc. modelul functional1. a+b2. a+c3. b+c4. a+b+c

102. Modelul obiectelor intalnit la metodele de orientare obiect:a. descrie obiectele care intervin in problema de rezolvat precum si relatiile

dintre eleb. descrie starile pe care le poate avea un obiect si evenimentele la trecerea dintr-o

stare in altac. descrie prelucrarile si fluxurile de date

103. Modelul dinamic intalnit la metodele de orientare obiect:

a. descrie obiectele care intervin in problema de rezolvat precum si relatiile dintre ele

b. descrie starile pe care le poate avea un obiect si evenimentele la trecerea dintr-o stare in alta

c. descrie prelucrarile si fluxurile de date104. Modelul functional intalnit la metodele de orientare obiect:

a. descrie obiectele care intervin in problema de rezolvat precum si relatiile dintre ele

b. descrie starile pe care le poate avea un obiect si evenimentele la trecerea dintr-o stare in alta

c. descrie prelucrarile si fluxurile de date105. Intr-un sistem informatic proiectat cu ajutorul unei metode orientate obiect:

a. exista doar un singur obiectb. fiecare obiect este de sine statator sin u mai poate participa la compunerea altor

obiecte mai complexec. fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe

106. Metoda Merise se bazeaza pe :a. abordarea functionalab. abordarea orientata obiectc. abordarea sistemica

107. Metoda Merise acopera :a. intreg cuclul de viata al sistemului informaticb. ciclul de dezvoltare al sistemului informaticc. prima parte a cilului de dezvoltare al sistemului informatic

108. Dupa metoda Merise ciclul de abstractizare cuprinde trei nuveluri :a. conceptual, functional si fizicb. studiul de caz, logic sau organizational si fizicc. conceptual, logic sau organizational si fizic

109. In metoda Merise se alcatuiesc :a. modele diferite pentru date si prelucrarib. aceleasi modele pentru date si prelucraric. doua modele pentru date si prelucrari

110. Metoda Merise permite :a. apropierea de sistemul informatic si de structura ideala a bazei de dateb. utilizarea formalismului entitate - asocierec. descrierea sistemului informatic pe trei niveluri

1. a+b2. b+c3. a+c4. a+b+c

111. Metoda Merise permite :a. apropierea de sistemul informatic si de structura ideala a bazei de dateb. utilizarea formalismului entitate - asocierec. descrierea sistemului informatic pe doua nuveluri

1. a+b2. b+c3. a+c4. a+b+c

112. Metoda Merise permite :a. descrierea amanuntita la nivel conceptual permitand realizarea unui sistem

informatic independent de organizarea firmei si alegerea tehnicii de automatizareb. utilizarea formalismului entitate asocierec. descrierea sistemului informatic pe patru niveluri

1. a+b2. b+c3. a+c

113. Metoda Merise a fost realizata de-a lungul timpului :a. Intr-o variantab. doua variantec. patru variante

114. Comform metodei Merise exista trei cicluri de realizare a unui sistem informatic :a. ciclul de decizie, ciclul de viata, ciclul de prelucrareb. ciclul de decizie, ciclul de abstractizare, ciclul de prelucrarec. ciclul de decizie, ciclul de viata, ciclul de abstractizare

115. Conform metodei Merise grupurile de lucru se realizeaza in :a. ciclul de abstractizareb. ciclul de aprelucrarec. cilul de decizie

116. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :a. comitetul directorb. grupul de proiectc. comitetul utilizatorilor1. a+b2. b+c3. a+c4. a+b+c

117. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :a. comitetul directorb. grupul care se ocupa de administrarea bazei de datec. comitetul utilizatorilor1. a+b2. b+c3. a+c4. a+b+c

118. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :a. comitetul directorb. comitetul inginerilor de sistem

c. comitetul utilizatorilor1. a+b2. b+c3. a+c4. a+b+c

119. Conform metodei Merise exista urmatoarele grupe de lucru :a. grupul observatorilorb. grupul de proiectc. comitetul utilizatorilor1. a+b2. b+c3. a+c4. a+b+c

120. Deciziile financiare referitoare la costuri se iau in cadrul :a. cilului de decizieb. cilului de abstractizarec. cilului de viata

121. Deciziile utilizatorilor finali legate de intrfata sistemului informatic se iau in cadrul:

a. cilului de viatab. cilului de abstractizarec. cilului de decizie

122. Deciziile legate de modul de procesare a datelor se iau in cadrul :a. cilului de viatab. cilului de abstractizarec. cilului de decizie

123. Deciziile de ordin tehnic legate de echipamentele hardware si software se iau in cadrul :

a. cilului de viatab. cilului de abstractizarec. cilului de decizie

124. Realizarea unui plan strategic este etapa in cadrul :a. ciclului de viatab. ciclului de deciziec. ciclului de abstractizare

125. Realizarea studiului preliminar este etapa in cadrul :a. ciclului de viatab. ciclului de deciziec. ciclului de abstractizare

126. Realizarea studiului detaliat este etapa in cadrul :a. ciclului de viata

b. ciclului de deciziec. ciclului de abstractizare

127. Realizarea propriu-zisa a sistemului informatic este o etapa in cadrul :a. ciclului de viatab. ciclului de deciziec. ciclului de abstractizare

128. In cadrul planului strategic :a. se traseaza obiectivele tinta ale unitatii economice din punct de vedere al

colectarii informatiilor necesareb. se descrie pentru fiecare domeniu in parte sistemul informatic propusc. se defineste la nivel general dictionarul de atribute

129. In cadrul studiului preliminar :a. se traseaza obiectivele tinta ale unitatilor economice din punct de vedere al


130. in cadrul studiului detaliata. se traseaza obiectivele tinta ale unitatilor economice din punct de vedere al


131. conform metodei Meris ciclul de viata al unui sistem informatic presupune existenta :

a. doua etape - realizarea unui plan strategic si realizarea sistemului informaticb. a trei etape – realizarea unui studiu preliminar, realizarea unui studiu detaliat,

realizarea sistemului informaticc. a patru etape – planul strategic, studiul preliminar, studiul detaliat,

realizarea sistemului informatic

132. organizatia este impartita pe domenii pentu o mai buna analiza viitoare in cadrul etapei :

a. planului strategicb. planului detaliatc. realizarii propriu-zise al sistemului informatic

133. Culegerea de informatii despre activitatea organizatiei sepatat pe fiecare domeniu se realizeaza in cadrul etapei :

a. planului strategicb. studiului preliminarc. realizarii propriu-zise al sistemului informatic

134. Stabilirea fazelor de realizare a sistemului informatic este o activitate in cadrul etapei :

a. studiului preliminar

b. studiului tehnicc. studiului detaliat

135. Validarea datelor si prelucrarilor a sistemului informatic este activitate in cadrul etapei :

a. studiului preliminarb. studiului tehnicc. studiului detaliat

136. Studiul tehnic se realizeaza in cadrul etapei :a. studiului preliminarb. studiului tehnicc. realizarea propriu-zisa sistemului informatic

137. Trecerea de la tip de entitate la tabel se face in cadrul:a. MCDb. MLDc. MOP

138. In cadrul ciclului de abstractizare pentru date sunt :a. doua nieluri de abstractizare – MCD si MLDb. trei niveluri de abstractizare – MCD, MLD si MFDc. patru niveluri de abstractizare – MCD, MLD, MFD si MOP

139. In cadrul ciclului de abstractizare pentru date sunt :a. doua nieluri de abstractizare – MCD si MLDb. trei niveluri de abstractizare – MCD, MLD si MFDc. patru niveluri de abstractizare – MCD, MLD, MFD si MOP

140. In cadrul ciclului de abstractizare pentru prelucrari sunt :a. doua nieluri de abstractizare – MCP si MOPb. trei niveluri de abstractizare – MCP, MOP, MFDc. patru niveluri de abstractizare – MCP, MOP, MFD si MOD

141. MCD presupune :a. reprezinta organizarea datelor intr-un format grafic care poarta denumirea de

diagrama flixului de dateb. reprezinta organizarea datelor intr-un format grafic care poarta denumirea

de diagrama entitate asocierec. reprezinta organizarea datelor intr-un format grafic care poarta denumirea de

diagrama fluxului prelucrarilor

142. MCD corespunde unei structuri generale a datelor acceptate de :a. analistii de sistemb. utilizatorii cu studii superioarec. toti utilizatorii potentiali

143. Proprietatile definitorii ale unui tip de entitate se numesc :a. atribute

b. caracteristicic. inregistrari

144. Atributele pot fi :a. elementareb. mixtec. compuse1. a+b2. b+c3. a+c

145. Atributele elementare :a. se pot descompuneb. nu se pot descompunec. nu exista

146. Atributele compuse :a. se pot descompune in mai multe atribute atomiceb. nu se pot descompune in mai multe atribute atomicec. nu exista

147. Atributele pot fi :a. optionaleb. obligatoriic. mixte1. a+b2. a+c3. b+c

148. Un atribut care reprezinta doar o singura valoare este :a. atribut obligatoriub. atribut monovaloarec. atribut elementar

149. Un atribut care prezinta mai multe valori la un moment dat este:a. atribut compusb. atribut optionalc. atribut multivaloare

150. Atributele care pot juca rolul de identificator in cadrul unui tip de entitate sunt: a. chei candidateb. chei externec. chei obligatorii

151. Atributul care identifica in mod unic o entitate este:a. cheie externab. cheie internac. cheie primara

152. Atributul care stabileste o legatura intre doua tipuri de entitati este:a. cheie candidatab. cheie externac. cheie interna

153. O cheie primara:a. poate avea valoarea nulb. este bine sa aiba dimensiunea cat mai marec. trebuie sa aiba o valoare unica in multimea de valori pe care le poate lua acel

atribut

154. O cheie primara:a. poate avea valoarea nulb. trebuie sa aiba o valoare care sa nu se modificec. este bine sa aiba dimensiunea cat mai mare

155. Domeniul se poate exprima:a. numericb. implicitc. explicit1. a+b2. a+c3. b+c

156. Dependenta functionala simpla este o legatura:a. la nivelul unui atributb. intre 2 atributec. intre 3 atribute

157. Reprezentarea grafica A ―› B desemneaza:a. dependenta functionala simplab. dependenta functionala compusac. dependenta functionala mixta

158. Reprezentarea grafica A ==› B desemneaza:a. dependenta functionala simplab. dependenta functionala multivaloarec. dependenta functionala mixta

159. Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespunde cel mult o inregistrare din tabelul B si invers atunci intre tabele A si B exista o relatie:

a. unu la unub. unu la mulţic. mulţi la mulţi

160. Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespund mai multe inregistrari din tabelul B iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde o singura inregistrare din tabelul A atunci intre tabele A si B exista o relatie:


161. Daca unei inregistrari din tabelul A ii corespund mai multe inregistrari din tabelul B iar unei inregistrari din tabelul B ii corespund mai multe inregistrari din tabelul A atunci intre tabele A si B exista o relatie:


162. Cardinalitatea minimala reprezinta:a. obligativitatea unei realizari de a participa la o asociereb. volumul participarii la asociere

163. Cardinalitatea maximala reprezinta:a. obligativitatea unei realizari de a participa la o asociereb. volumul participarii la asociere

164. La trecerea de la MCD la MLD fiecare tip de entitate se transforma:a. intr-un tabelb. intr-un campc. intr-o inregistrare

165. La trecerea de la MCD la MLD fiecare atribut se transforma:a. intr-un tabelb. intr-un camp dintr-un tabelc. intr-o inregistrare

166. La trecerea de la MCD la MLD atributul identificator al tipului respectiv de entitate se transforma:

a. intr-un tabelb. intr-o inregistrarec. in cheie primara

167. Daca intr-un MLD avem tabelul: ANGAJATI=(Marca, Nume, Prenume, Adresa, Cod sucursala)

campul Marca este:a. cheie primarab. cheie externac. cheie interna

168. Daca intr-un MLD avem tabelul: ANGAJATI=(Marca, Nume, Prenume, Adresa, Cod sucursala)

campul Cod sucursala este:a. cheie primarab. cheie externac. cheie interna

169. Daca intr-un MLD avem tabelul: SUCURSALA=(Cod sucursala, Adresa, Telefon)

campul Cod sucursala este:a. cheie primara

b. cheie externac. cheie interna

170. Daca intr-un MLD avem tabelul: FACTURI=(Serie factura, Numar factura, Data factura, Cod furnizor)

campul Serie factura este:a. cheie primarab. o componenta a cheii primarec. cheie externa


campul Numar factura este:a. cheie primarab. o componenta a cheii primarec. cheie externa


campul Cod furnizor este:a. cheie primarab. o componenta a cheii primarec. cheie externa

grila informatica

Documents