mijloace pentru masurat marimi geometrice

7/30/2019 Mijloace Pentru Masurat Marimi Geometrice

1/20

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL TECUCI

PROIECT DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVELUL 3

CALIFICAREA: Tehnician mechanic de intretinere

si reparatii

TEMA: Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice

INDRUMATOR ABSOLVENT

ing. Flutur Ludmila Tudorache Florentin - Ion

clasa a- XIII-a B

________________________________________

2010


2/20

Argumentul

Metrologia legala in romania :

Metrologia legala are ca scop stabilirea pe baza stiintifice, alegilor si reglementarilor necesare pentru asigurarea validitatiimasurilor in tranzactiile comerciale si in alte domenii supusereglementarilor ia fixeaza ,in particular, unitatile , conditiile deverificare a mijloacelor de masurare si limitele de masurare al

erorilor admisibile in domeniul respectiv, precum si organismelecare asigrua uniformitatea masurilor .

In anul 1955 , a fost infiintat un for international ,ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE MITROLOGIELEGALA (OIML) din care se face parte si romania ca mebrufondator . activitatea se urmareste stabilizarea principiilor alemitrologiei legale , creerea unui documentatii internationale ,studierea problemelor legislative , stabilirea proiecteleor de legi si

a organizarii in domeniu metrologiei pe plan international.In anul 1992 , sa infiintat Biroul Roman de mitrologie legalarealizandu-se aplicarea politicii statului in domeniul metrologiei incomformitate cu principiile economiei de piata si cu prevederileconventiilor internationale la care romania este semnatara.

AprofundareaActivitatea metrologica in tara noastra are un trecut valoros .

La 15 septembrie 1864 , domnitorul Alexandru Ioan Cuza apromovat ,, Legea pentru adoptarea sistemului metric de greutati si

masuri care se constitue drept primul act oficial de nastere aMitrologiei legale in tara noastra . In anul 1866 , a fost elaboratsi ,, Regulamentul respectiv la masuri, greutati si verificarea lor care prevedea , in detaliu forma si materialul pentru realizareagreutatilor , precum si regulamentarii de inspectare a debitului


3/20

masrarilor , infractiunile in regimul masurarilor si masurilepunitive care se putea lua in caz de abateri .

In anul 1921 , este prolmulgata ,, Legea pentru aplicareasistemului mecanic de masurari si greutati pe intreg Regatul

Romaniei cu provinciile unite care aduce concepte noi demitrologie legala , cum ar fi aprofundarea de model .Suplimentarea , este extinsa obligavitatii verificarii metrologiei si

pentru ,, Masurarile de gaz , de apa , de electricitate pentru:alcoolmetri ,termometre ,manometre , si alte aparate speciale

Dupa al doilea razboi mondial , in 1951 se infiinteazaDirectia Generala pentru Metrologie ; acestea se transforma in anul1957 in Oficiul de Stat pentru Metrologie. Careacteristic aceste

perioade este extinderea competentei organelor de metrologiei , dela un numar destul de limitat de mijloacele de masurare la , toatemijloacele de masurare existente , in comformitate cu politicastatului .

A 13-a Comferinta Generala de Masuri si Greutati din anul1960 adopta Sistemul international de unitati de masura , ce devinelegal si obligatoriu ,in anul 1961 si in romania.

Dintre atributiile principale ale forului conducator din

domeniul metrologic si pot aminti : elaborarea actelor normative si a instructiunilor de mitrologielegala , armonizate cu reglementarile internationale; elaborarea normelor si procedurilor de metrologie legala cucaracter obligatoriu ; coordonarea si supravegherea activitatii de reproducereconservare si transmitere a unitatilor de masura si de atestareetaloanelor din sistemul national; asigurarea transabilitatiietaloanelor nationale la cele international ;

efectuarea controlului metrologic al statului asupramasurarilor simijloacelor de masura foloseste in domeniile de interes public ;

reglementarea supravegherea si controlul construirei ,fabricarii ,


4/20

importului ,repararii , modificarii , inchirierii , vanzarii , etalonarii ,verificarii, instalarii si utilizarii mijloacelor de masura folosite indomeniu de interes public ; acordarea sau reglementarea autorizatilor si avizelor pentru

exercitarea activitatilor prevazute de lege in legatura cu mijloacelede masura sau cu masurile din domeniile de interes public ; acordarea sau reglementarea a creditatii laboratoarelor careexecutaetalonari si verificari metrologice la mijloacele de masura desupuse controlului metrologic al statului ; organizarea functionarii retelii proprii de laboratoare deetalonari si

verificari metrologice .

CAPITOLUL IMijloace de masurat lungimi


5/20

Sunt msuri ale cror valori reprezint distana dintre suprafeeleterminale perpendiculare pe axa de msurare, numite suprafee demsurare.

Clasificare:

lame plan-paralele; cale plan-paralele;

calibre;

lere pentru grosimi;

sfere.

Lamele plan-paralele:

Sunt confecionate din stic optic, folosite pentru verificareaplanitii suprafeelor prelucrate prin lepuire i au form cilindric,

iar cele dou baze au suprafee perfect plane i paralele.Se pstreaz n truse , iar pentru verificare se pot folosi una saumai multe la un loc.

Calele plan-paralele:Se folosesc la conservarea i transmiterea unitii de msurare alungimii, ct i pentru verificarea i reglare instrumentelor demsurare. Au form paralelipipedic, cu dou suprafee demsurare plane i paralele, cu finisare foarte bun. Se

confecioneaz din oel, carburi metalice cu W, materialeceramice, cu coeficient de dilatare termic liniar mic ntre 10 i300C, i duritate de 65 HRC. Suprafeee de msurare au orugozitate de 0,012 mm, materialul nefiind magnetic.


6/20

Abaterile calelor plan-paralele:

a.abaterea lungimii mediane;b.abaterea de la paralelism;c.abaterea de la perpendicularitate .

Se prezint n truse i se folosesc n blocuri de cale.Indicaii la utilizare:

-se terg nainte de utilizare;-se verific periodic;-se in la aceeai temperatur nainte de utilizare;-se cur, se ung i se inreoduc n trus dup utilizare;-se evit utilizarea lor n ncperi cu umiditate mare sau

supraincalzite

Calibrele:

Msuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, alformelor i al poziiei relative a pieselor.

Sunt mijloace de verificare, deoarece nu msoar efectivdimensiunile, ci verific dac acestea corespund sau nu

prescripiilor din desenul de execuie.

Se folosesc la verificarea valorilor extreme admisibile


7/20

Lerele :Sunt msuri terminale cu valoare unic, n form de lamelmetalic flexibil i se utilizeaz la verificarea interstiiului dintredou suprafee prelucrate, la reglarea i apoi la verificarearedlajului unor mecanisme, la determinarea jocului aprut caurmare a uzurii mecanismului.


8/20

Sferele :

Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul

conicitilor interioare. Ele sunt pstrate n truse.CAPITOLUL II

Masuri de lungime cu repere

Sunt msuri ale cror valori sunt reprezentate de distana dintredou repere, trasate perpendicular pe axa de msurare (rigle cuvalori unice i rigle cu valori multiple).

Metrul etalon prototip internaional: este o bar executat

dintr-un aliaj cu 90%Pt i 10% Ir, cu seciunea n form dek, nscris ntr-un ptrat cu latura de 20 mm. La capete aretrasate cte trei repere, astfel nct distana dintre reperelecentrale este de 1 m, la temperatura de 200C.

Metrul etalon prototip naional : este o rigl confecionat

din acelai aliaj ca i prototipul internaional, avnd n plusun reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c i este pstrat laInstitutul Naional de Metrologie Bucureti.

Riglele :

Sunt confectionate sub forma de bara rigida, putand fi alcatuitedintr0un singur element (rigle rigide) sau din mai multe elemente(rigle flexibile).

Cele mai utilizate sunt :

Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizeaz lamsurare sau verificare i sunt confecionate din oel

inoxidabil (de verificare) sau oel carbon (de lucru). Rigle de contracie, flexibile, utilizate n turntorii; gradaiile

in seama de contracia pieselor la rcire; au valoareadiviziunii mai mare cu 1; 1,5 i 2%.


9/20

Metrii i dublu-metrii, se confecioneaz din lemn i sefolosesc la msurarea esturilor, fiind divizai n cm, curepere 0 i 100.

-metru pliant din lemn-rigl-metru metalic articulat

Ruletele :

Msuri de lungime cu valori multiple, sub form de benzi, divizaten uniti de lungime, fixate la un capt de axul unui dispozitiv icare le ruleaz n interiorul unei carcase.Se fabric n variantele:

Rulete obinuite folosite la msurri curente n industrie

Rulete cu lest, folosite n plan vertical, pentru msurareastocurilor din rezervoare;

Rulete de buzunar, pentru msurri curente.


10/20

Panglicile de masurare :

Msuri cu repere cu scar unilateral, sau cu valori multiple, subform de band.Se fabric n variantele:

Panglici topografice metalice, utilizate la msurri

topografice obinuite; Panglici din esturi textile sau din mase plastice, utilizate n

croitorie;

Benzi de hrtie, utilizate la msurri informative n industriatextil.

Instrumete cu rigla si cursor pentru masurat lungimi:

Sunt formate dintr-o rigl, care are un cioc sau un brala un capt, i un cursor cu bra. Suprafeele de msurare seafl ntre feele interioare ale ciocurilor sau ale braelor.

1.CUPLELE :

Sunt instrumente din lemn folosite la masurari exterioare indomeniul forestier si in industria prelucrarii lemnului;

Sunt divizate in cm si au domeniul de masurare cuprins intre50 si 100 cm ;

Cuplele de buzunar se folosesc la masurarea grosimiiscandurilor, fiind divizate in mm si avand domeniul demasurare intre 100 si 150 de mm


11/20

2.ZOOMETRELE

Sunt instrumente utilizate la msurarea nlimii,lungimii i grosimii animalelor.

3. SUBLERUL :

Este cel mai rspndit mijloc pentru msurat lungimi i esteformat dintr-o rigl cu scar gradat i un cursor cu vernier.Precizia de msurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm.

ublerele sunt caracterizate de: limita superioar de msurare

(mm), exactitatea de msurare, grosimea peste cele douciocuri, lungimea ciocurilor i greutatea lor.

Limita superioar de msurare, L: 150; 200; 300; 500; 800;1500; 2000 mm.

A. ubler de exterior si interior:

Se folosete pentru msurarea dimensiunilor interioare iexterioare, putnd fi prevzut cu tij de adncime (fig.1)


12/20

Pri componente: 1, 2-ciocuri; 3-suprafee de msurare; 4-vernier; 5-rigl; 6-urub de fixare.

B. Sublere de adancime:

Se utilizeaz numai pentru msurarea adncimilor.

Rigla gradat culiseaz ntr-un suport-travers, care poate fivernierul, suprafaa de sprijin fiind lama.

Msurarea se face aeznd ublerul pe suprafaa frontal agurii care se msoar.

C. Subler de trasaj :

Sunt compuse dintr-o rigl fixat pe o talp de font cu bazaplan, care se folosete la poziionare pe masa de trasaj.

Pe rigl se deplaseaz cursorul cu cioc ascuit, pentru trasaj(sau n unele variante constructive, plat, pentru msurare).

Sunt compuse dintr-o rigl fixat pe o talp de font cu baza

plan, care se folosete la poziionare pe masa de trasaj.

Pe rigl se deplaseaz cursorul cu cioc ascuit, pentru trasaj(sau n unele variante constructive, plat, pentru msurare).

D. Sublere pentru roti dintate:


13/20

Sunt formate din dou rigle perpendiculare una pe alta,fiecare avnd cursor i vernier.

Aceste ublere sunt folosite exclusiv pentru msurareagrosimii dinilor roilor dinate.

D. Alte tipuri de sublere :< Sublel cu cadran .

< Subler digital

4.COMPASURILE DE MASURAT:

Sunt compuse din bare articulate, terminate cu vrfuriutilizate pentru ncadrarea piesei de msurat. Ele sunt

prevzute cu un sector circular, divizat n uniti de lungime.

CAPITOLUL III

INTRUMENTE DE MASURAT CU SURUBMICROMETRIC

Micrometrele :


14/20

Funcioneaz pe baza transformrii micrii de rotaie a unuiurub micrometric n micare de translaie

Pasul urubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaiecomplet a tamburului, deplasarea liniar a tijei este de 0,5

mm.

Au precizie de msurare mai mare ca ublerele (0,01;0,002 sau 0,001 mm).

1. Micrometre de exterior:

Deschiderea potcoavei, reprezint elementul determinant allimitei de msurare (domeniile de msurare cresc din 25 n25 de mm i sunt fabricate n variantele de la 0 la 500 mm)

Pri componente: 1-potcoav; 2-bra cilindric; 3-nicoval; 4-tija urubului micrometric; 5-tambur; 6-dispozitiv de fixare;7-dispozitiv de limitare a forei.

Cititra const n determinarea mm i a de mm pe braulcilindric i a sutimilor pe tambur.

2. Micrometrele pentru roti dintate: sunt micrometer de exteriorutilizate pentru masurarea elementelor constructive ale rotilordintate. Au ca elemente caracteristice suprafetele de masurasre subforma de talere, care se folosesc la masurarea cotei peste dinti larotile dintate cilindrice. Diametrul minim al talerelor este de 25

mm. Limitele superioare de masurare sunt cuprinse intre 25 si 100mm .

3. Micrometrele pentru filete se folosesc pentru masurareadiametrului mediu, al diametrului interior si exterior al filetelor.Ele se deosebesc de cele obisnuite prin utilizarea unor varfuri de


15/20

masurare speciale care se introduc in alezaje speciale practicate intija si nicovala micrometrelor. Limita superioara de masurare estecuprinsa intr 25 si 200 mm.

4. Micrometrele de adancime se folosesc pentru masurareaadancimii pragurilor si a gaurilor infundate. Au domeniul demasurare 0-25 mm care se poate mari cu prelungitoare (tije),asamblate la surubul micrometric confectionat din 25 in 25 mm.

CAPITOLUL IV

APARATE COMPARATOARE

Sunt aparate cu amplificare, folosite la comparareadimensiunilor liniare ale pieselor msurate, n raport cudimensiunea de comparaie.

Clasificare:

-comparatoarele cu cadran circular;-comparatoarele cu prghie;-comparatoarele de interior;

-minimetrele,-ortotestele;-pasametrele,-optimetrele;

Cu excepia optimetrelor (aparate optico mecanice), celelaltesunt aparate cu amplificare mecanic.


16/20

Scara gradat are100diviziuni, iar deplasarea palpatorului cu1 mm duce la rotirea acului indicator cu 3600. Pentrumsurare,se fixeaz ntr-un suport.

Pentru a verifica funcionarea se ridic i se coboar tija 2 cuajutorul butonului 5.

Reglarea la zero se face fixnd comparatorul n suport ipunndu-l n contact cu blocul de cale de reglare. Dupmsurare, se aduce reperul zero n dreptul acului indicator,

prin desfacerea urubului 4 i rotirea ramei 3 odat cucadranul circular. Indicii 7 arat cmpul de toleran stabilitconform documentaiei constructive.


17/20

Norme de tehnica a securitatii muncii

In atelierele de intretinere se iau o serie de masuri, in scopulprotectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorariiorganelor de masini.

Printre aceste masuri, putem enumera :- temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima

pentru desfasurarea activitatii, (temperatura ridicata micsoreazaatentia si perceptia, iar cea scazuta micsoreaza mobilitatealucratorilor).

- masuri de mecanizare si automatizare, in special aoperatiilor grele si cu risc crescut de accidentari ;

- curatarea aerului de gaze, praf si aburi, prin ventilatie ;

- atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie bineiluminate, atat ziua , cat si noaptea ;

- protejarea instalatiilo electrice impotriva electrocutarii silegarea aparatelor si instalatiilor la reteaua de impamantare ;

- verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat(cabluri, lanturi, scripeti) ;


18/20

- ancorarea masinilor si a instalatiilor in timpul transportului ;- evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a

macaralelor, sau a altor utilaje grele ;- mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate

numai de personalul calificat in acest scop ;- respectarea regurilor prescrise pentru personalul care

manevreaza substantele necesare spalarii pieselor (manusi, mastide gaze, interzicerea folosirii flacarii deschise, departarea delocurile sudata) ;

BIBLIOGRAFIE

1. Tehnici de masurare in domeniu.- Aurel CiocarleanuVasilescu, Ion neagu, editura CD-PRESS 2007

2. Instalatii tehnico-sanitare si de gaze Manual pentru scoliprofesionale, editura Didactica si Pedagogica, BUC 197,

autor Ghitescu D. Mircea.

3. Aparate si instrumente de masurare in constructia de masini

Nicu C. Editura tehnica Bucuresti 1980

4. Tolerante si masurari tehnice Lazarescu I. EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti 1964


19/20

CUPRINS

Argument

Capitolul I

Mijloace pentru masurat lungimi

Capitolul II

Masuri de lungime cu repere

Capitolul III Instrumente de masurat cu surub micrometric

Capitolul IV

Aparate comparatoare


20/20

Norme de tehnica a securitatii muncii

Bibliografie

mijloace pentru masurat marimi geometrice

Documents