s t e n o g r a m a s u m a r– domnul gavril mîrza – vicepreşedinte – domnul liviu-titus...

S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 5 octombrie 2011

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Studenţi fără

bacalaureat?!”;

- Minerva Boitan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Pensionarii salvează bugetul

României!”;

- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Bacalaureatul PSD este o

farsă jucată performanţei”;

- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Votul prin corespondenţă:

egal, chiar prea egal!”;

- Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „La vremuri noi,

oameni noi”;

- Alexandru Cordoş (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Eşecul politic, social şi

economic al Guvernului Boc: închiderea fabricii Nokia – Jucu, Cluj”;

- Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică având ca subiect delimitarea de acţiunile

iniţiate de secretarul general al Camerei Deputaţilor prin care cetăţenii sunt induşi în

eroare cu privire la o pretinsă susţinere de către Parlamentul României a unor structuri

ilegale din domeniul justiţiei;

- Trifon Belacurencu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Minciunile Guvernului

Boc în legătură cu transpunerea Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile”;

- Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Burţile goale cer: «Facultatea

trebuie să devină obligatorie!»”;

- Florin-Mircea Andrei (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Summitul

Parteneriatului Estic de la Varşovia”;

- Mihaela Popa (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Proiectul «Facultate fără Bac»

arată disperarea PSD”;

- Dorin Păran (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Munca decentă”;

- Alexandru Mocanu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Recensământul”;

- Mihai Niţă (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Greşelile istoriei nu trebuie

repetate”;

12

- 2 -

- Orest Onofrei (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Absurditatea iniţiativei PSD

«Facultate fără Bac»”;

- Mihail Hărdău (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „În numele risipei electorale”;

- Ion Rotaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Să vă îmbolnăviţi bine!”;

- Gavril Mîrza (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Incompetenţa Guvernului Boc

alungă investitorii străini”;

- Adrian Ţuţuianu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Priorităţile românilor şi

priorităţile PDL”;

- Constantin Tămagă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Deveselu – punct

strategic pe harta lumii”;

- Laurenţiu Florian Coca (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Internaţională a

Persoanelor Vârstnice”;

- Gheorghe Pop (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul României scoate la

mezat pe bani mărunţi companiile energetice de stat”;

- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Noua criză şi impactul

asupra României”;

- Ioan Mang (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ministerul Educaţiei nu respectă

Legea educaţiei naţionale”;

- Gabriel Mutu (independent afiliat Grupului parlamentar al PSD) – declaraţie politică

având ca titlu „Intemperii politice, USL rezistă”;

- Vasile Mustăţea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „România – ţara tristelor

recorduri”;

- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „PDL, un nou început, la final de

mandat”;

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „«Nokia», doar vârful

aisbergului”;

- Marian-Cristinel Bîgiu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Comisia Europeană:

«Regionalizarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României»”;

- Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar progresist) – declaraţie politică având ca titlu

„Românii şi România au nevoie de soluţii”.

2.

Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru.

59-64;

65-66;

66-68;

75

- 3 -

3. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale Senatului:

– domnul senator Ion Toma trece la Comisia pentru privatizare şi administrarea

activelor statului.

64-65;

66;

68;

4. Aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Senatului:

1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări:

– domnul Toni Greblă – preşedinte

– domnul Iulian Urban – vicepreşedinte

– domnul Florin-Mircea Andrei – secretar

– domnul Augustin-Daniel Humelnicu

– domnul Ion Ruşeţ

– domnul Ioan Chelaru

– domnul Adrian Ţuţuianu

– domnul Dan-Coman Şova

– domnul Marian-Cristinel Bîgiu

– domnul Ioan Ghişe

– domnul Cseke Attila-Zoltán

2. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital:

– domnul Ovidiu Marian – preşedinte

– domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota – vicepreşedinte

– domnul Vasile Mustăţea – secretar

– domnul Vasile Pintilie

– domnul Alexandru Mocanu

– domnul Dorin Păran

– domnul Viorel Arcaş

– domnul Cezar-Mircea Măgureanu

– domnul Gheorghe Marcu

– domnul Marius-Petre Nicoară

– domnul Dan-Radu Ruşanu

3. Comisia economică, industrii şi servicii:

– domnul Varujan Vosganian – preşedinte

– domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza – vicepreşedinte

– domnul Florin Constantinescu – secretar

– domnul Dorel Jurcan

– domnul Mihai Niţă

68

- 4 -

– domnul Radu-Mircea Berceanu

– domnul Iulian Bădescu

– domnul Vasile-Cosmin Nicula

– domnul Vasile Nistor

– domnul Liviu-Titus Paşca

– domnul Gyerkó László

4. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală:

– domnul Petre Daea – preşedinte

– domnul Tiberiu-Aurelian Prodan – vicepreşedinte

– domnul Fekete-Szabó András-Levente – secretar

– domnul Orest Onofrei

– domnul Gheorghe David

– domnul Alexandru Pereş

– domnul Ilie Sârbu

– domnul Gheorghe Saghian

– domnul Constantin Tămagă

– domnul Vasile Mustăţea

– domnul Vasile Nedelcu

5. Comisia pentru politică externă:

– domnul Titus Corlăţean – preşedinte

– domnul Ovidius Mărcuţianu – vicepreşedinte

– domnul Radu-Cătălin Mardare – secretar

– domnul Augustin-Daniel Humelnicu

– domnul Marian-Iulian Rasaliu

– domnul Viorel-Riceard Badea

– domnul Georgică Severin

– domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu

– domnul Raymond Luca

– domnul Romeo-Florin Nicoară

– domnul Markó Béla

6. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului:

– domnul Marius-Gerard Necula – preşedinte

– domnul Romeo-Florin Nicoară – vicepreşedinte

– domnul Trifon Belacurencu – secretar

– domnul Constantin-Sever Cibu

- 5 -

– domnul Petru Filip

– domnul Dumitru-Florian Staicu

– domnul Gheorghe-Pavel Bălan

– domnul Sorin-Constantin Lazăr

– domnul Tiberiu-Aurelian Prodan

– domnul Emilian-Valentin Frâncu

– domnul Günthner Tiberiu

7. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:

– domnul Teodor-Viorel Meleşcanu – preşedinte

– domnul Nicolae Moga – vicepreşedinte

– domnul Mircea-Marius Banias – secretar

– domnul Nicolae Dobra

– domnul Toader Mocanu

– domnul Sorin Fodoreanu

– domnul Viorel Arcaş

– domnul Şerban Constantin Valeca

– domnul Gavril Mîrza

– domnul Mario-Ovidiu Oprea

– domnul Sorin-Serioja Chivu

8. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială:

– domnul Petru Başa – preşedinte

– doamna Mineva Boitan – vicepreşedinte

– domnul Alexandru Cordoş – secretar

– domnul Cristian Rădulescu

– domnul Alexandru Mocanu

– domnul Ion Ruşeţ

– domnul Laurenţiu Florian Coca

– domnul Mihăiţă Găină

– doamna Elena Mitrea

– domnul Cornel Popa

– domnul Albert Álmos

9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport:

– domnul Mihail Hărdău – preşedinte

– doamna Ecaterina Andronescu – vicepreşedinte

– domnul Nicolae Robu – secretar

- 6 -

– domnul Ion Bara

– doamna Mihaela Popa

– domnul Ioan Mang

– domnul Nicolae-Dănuţ Prunea

– doamna Doina Silistru

– domnul Corneliu Grosu

– domnul Bokor Tiberiu

– domnul Tudor Panţuru

10. Comisia pentru sănătate publică:

– domnul Ion Rotaru – preşedinte

– domnul Iosif Secăşan – vicepreşedinte

– domnul Corneliu Grosu – secretar

– domnul Mircea Cinteză

– domnul Şerban Rădulescu

– domnul Tudor Udriştoiu

– domnul Liviu Câmpanu

– doamna Minerva Boitan

– domnul Paul Ichim

– domnul Günthner Tiberiu

– domnul Vasile Ion

11. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă:

– domnul Sergiu-Florin Nicolaescu – preşedinte

– domnul Bokor Tiberiu – vicepreşedinte

– domnul Radu-Alexandru Feldman – secretar

– domnul Gheorghe Bîrlea

– domnul Ioan Sbîrciu

– domnul Valentin-Gigel Calcan

– domnul Georgică Severin

– doamna Lia-Olguţa Vasilescu

– domnul Alexandru Mazăre

– domnul Mircea Diaconu

– domnul Cristian-George Ţopescu

12. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi:

– domnul Frunda György – preşedinte

– domnul Emilian-Valentin Frâncu – vicepreşedinte

- 7 -

– domnul Sorin-Constantin Lazăr – secretar

– domnul Ion Ariton

– doamna Sorina-Luminiţa Plăcintă

– domnul Marius-Gerard Necula

– domnul Mihai Niţă

– domnul Cătălin Voicu

– domnul Valer Marian

– domnul Puiu Haşotti

– domnul Anghel Iordănescu

13. Comisia pentru egalitatea de şanse:

– doamna Lia-Olguţa Vasilescu – preşedinte

– doamna Mihaela Popa – vicepreşedinte

– domnul Gheorghe Pop – secretar

– domnul Vasile Blaga

– domnul Tudor Panţuru

– domnul Ioan Mang

– doamna Doina Silistru

– domnul Dan Voiculescu

– doamna Anca-Daniela Boagiu

– domnul Traian-Constantin Igaş

– domnul Gyerkó László

14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului:

– domnul Valentin-Gigel Calcan – preşedinte

– domnul Gavril Mîrza – vicepreşedinte

– domnul Liviu-Titus Paşca – secretar

– domnul Sorin Fodoreanu

– domnul Vasile Pintilie

– domnul Laurenţiu Chirvăsuţă

– domnul Mihăiţă Găină

– domnul Gabriel Mutu

– domnul Dan-Radu Ruşanu

– domnul Fekete-Szabó András-Levente

– domnul Ion Toma

15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii:

– domnul Marius-Petre Nicoară – preşedinte

- 8 -

– domnul Valer Marian – vicepreşedinte

– domnul Dumitru Oprea – secretar

– domnul Nicolae Dobra

– domnul Viorel Constantinescu

– domnul Dumitru-Florian Staicu

– domnul Iulian Bădescu

– domnul Alexandru Cordoş

– domnul Cristian Diaconescu

– domnul Cezar-Mircea Măgureanu

– domnul Gabriel Berca

16. Comisia pentru Regulament:

– domnul Constantin Dumitru – preşedinte

– domnul Miron-Tudor Mitrea – vicepreşedinte

– domnul Liviu-Titus Paşca – secretar

– domnul Cseke Attila-Zoltán

– domnul Petru-Şerban Mihăilescu

17. Comisia pentru afaceri europene:

– domnul Vasile Nedelcu – preşedinte

– domnul Marian-Iulian Rasaliu – vicepreşedinte

– domnul Tudor Udriştoiu – secretar

– domnul Dumitru Oprea

– doamna Sorina-Luminiţa Plăcintă

– domnul Radu-Cătălin Mardare

– domnul Trifon Belacurencu

– domnul Miron-Tudor Mitrea

– domnul Mario-Ovidiu Oprea

– domnul Ioan Ghişe

– domnul Albert Álmos

18. Comisia pentru românii de pretutindeni:

– domnul Viorel-Riceard Badea – preşedinte

– doamna Elena Mitrea – vicepreşedinte

– domnul Puiu Haşotti – secretar

– domnul Traian-Constantin Igaş

– domnul Mihail Hărdău

– domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota

- 9 -

– domnul Avram Crăciun

– domnul Cristian-George Ţopescu

– domnul Frunda György

– domnul Anghel Iordănescu

– domnul Iulian Urban

5. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10 – 15 octombrie 2011. 75

6. Domnul senator Dumitru Oprea informează plenul Senatului cu privire la Raportul Comisiei

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în

semestrul I al anului 2011.

75

7. Domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, informează plenul Senatului cu

privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la

Lisabona pentru Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de

modificare a Directivei 1999/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi

combustibili marini – COM (2011) 439 final.

76

8. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 28 septembrie 2011, a următoarelor

iniţiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind înfiinţarea şi

funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală; (L371/2011)

– Propunerea legislativă privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante

energetice; (L369/2011)

– Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea Statului

Român şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe

Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea

Municipiului Turda şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda,

judeţul Cluj; (L380/2011)

– Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul

muncii, cu modificările şi completările ulterioare. (L377/2011)

76

9. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a Proiectului de lege pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru

consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. (L629/2011)

77

10. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind darea în administrarea autorităţilor

administraţiei publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului.

(L388/2011)

77

- 10 -

11. Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al

apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice

exclusive ale României. (L454/2011)

79;

109

12. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară. (L487/2011)

79-80;

109-110

13. Dezbaterea şi respingerea cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României asupra

Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 pentru

modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. (L647/2010/2011)

80

14. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea

Academiei de Ştiinţe Militare. (L473/2011)

87


Legii privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate

abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961. (L273/2009/2011)

92


Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010 privind unele

măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a

unor structuri aflate în subordinea acestuia. (L505/2010/2011)

101-102;

110-113

17. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale.

(L468/2011)

102

18. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 57/2011 pentru abrogarea unor poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se

stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, precum şi pentru aprobarea unor măsuri cu

privire la ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul şi de transport feroviar. (L482/2011)

113


Guvernului nr. 55/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea

Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. (L480/2011)

114


Guvernului nr. 56/2011 pentru stabilirea principiilor de aplicare a tarifelor de deservire

generală în transportul feroviar public de călători. (L481/2011)

115

- 11 -

21. Dezbateri asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5² din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind

administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local. (L483/2011)

(Dezbaterile vor continua în şedinţa de luni, 10 octombrie 2011.)

116

- 12 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 5 octombrie 2011

Şedinţa a început la ora 9.35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele

Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Gheorghe David şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bună dimineaţa!

Daţi-mi voie să-l invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, să-şi

prezinte declaraţia politică. Urmează doamna senator Minerva Boitan.

(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Gheorghe David:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-am formulat titlul declaraţiei politice sub formă de întrebare „Studenţi fără bacalaureat?!”

Aş vrea să fac o precizare încă de la început: îi respect pe toţi colegii şi vreau să nu fie

supărat niciun coleg din punctul acesta de vedere, şi anume dacă voi prezenta câteva lucruri despre

acest subiect care este într-o dezbatere publică şi care merită să-l abordăm şi noi, mai ales cei care

suntem dascăli.

De curând, câţiva colegi, pe care-i respect, au propus o iniţiativă legislativă prin care au

avansat ideea admiterii în învăţământul superior a absolvenţilor de liceu care nu au promovat

examenul de bacalaureat. Nu mă voi opri asupra motivelor care stau la baza acestei iniţiative. Voi

spune doar că, fiind şi eu cadru didactic universitar, îmi sunt cunoscute. Problema este că ele nu au

cum să fie susţinute.

Despre şcoala românească, indiferent de nivelul ei, gimnaziu, liceu, învăţământ superior, s-a

spus – şi continuă să se invoce, ce-i drept, cu mai puţină convingere – că a dat absolvenţi bine

pregătiţi, lucru dovedit la locul de muncă ocupat după absolvire. Trebuie să recunoaştem însă că, în

ultimii ani, nivelul de pregătire a intrat pe panta declinului, situaţia devenind posibilă din cauza

unor factori favorizanţi, regăsiţi în relaxarea exigenţei la toate nivelurile. De-a lungul timpului s-au

făcut atâtea reforme încât s-a pierdut din vedere esenţialul, şi anume faptul că un număr mare de

- 13 -

absolvenţi – mă refer la cei de liceu – au încetat să mai acorde învăţării un rol prioritar pentru a

putea face faţă exigenţelor de mai târziu, limitându-se să obţină o diplomă. Pentru ei faptul că trăim

într-o lume concurenţială tot mai dură sună mai de grabă a teorie. Recentele măsuri luate de Guvern

nu-şi doresc altceva decât să schimbe o astfel de mentalitate.

Pretutindeni în lume învăţământul superior este sinonim cu selecţia la temelia căreia se află

buna pregătire, confirmată prin diploma de bacalaureat şi dăruirea pentru profesia aleasă. La urma

urmelor nu toţi cei care au parcurs liceul trebuie sau pot să fie studenţi, unii fiindcă sunt mai puţini

dotaţi, alţii fiindcă, deşi dispun de resurse intelectuale superioare mediei, s-au dedat cu lenevia, o

meteahnă pe care au deprins-o, uneori, cu ajutorul generos al părinţilor şi, nu în ultimul rând, al

şcolii. Pentru o astfel de categorie, din cauza exigenţelor mult sporite şi a măsurilor luate pentru

eliminarea fraudării examenelor, bacalaureatul din acest an a fost un şoc. Un examen din care, de

fapt, cei cu adevărat doritori să obţină o diplomă universitară au multe de învăţat, în primul rând, să

înveţe ca să poată deveni competitivi. Fireşte că nu doar ei sunt datori să reflecteze asupra acestor

lucruri. Familia, şcoala şi societatea în care trăiesc, sunt parteneri la fel de importanţi.

Iată de ce nu voi susţine propunerea făcută, ca cei cu media peste 7, ca rezultat al notelor

mai bune obţinute la celelalte materii susţinute la examenul de bacalaureat, să fie admişi – chiar şi

în condiţiile amintite de iniţiator – să devină studenţi.

Nu cred să se fi întâmplat vreodată în istoria învăţământului românesc – şi cred că nici în

alte ţări – ca toţi absolvenţii unei clase de liceu să fi promovat examenul „din prima”. Ceea ce nu

înseamnă că celor aşa-zişi „picaţi” li s-au retezat şansele de a deveni cândva studenţi sau de a se

bucura de drepturile pe care le conferă deţinerea diplomei de bacalaureat.

Mai există, apoi, posibilitatea frecventării unei şcoli postliceale, însă, din păcate, în ţara

noastră s-au împuţinat nepermis de mult. Dar aceasta este o altă problemă, asupra căreia voi reveni

cu un alt prilej. Acum mă voi limita doar să afirm că este foarte importantă.

Mulţumesc.

(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la masa prezidiului.)


Mulţumesc pentru această întrebare retorică.

Doamna senator Minerva Boitan,Grupul parlamentar al PNL, este următoarea colegă

înscrisă la cuvânt.

Doamna Minerva Boitan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am intitulat declaraţia mea politică „Pensionarii salvează bugetul României!”.

Stimaţi colegi,

- 14 -

Dacă în 1990 în România existau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari,

raportul s-a inversat dramatic în ultimii 20 de ani: în prezent, există 5,5 milioane de pensionari şi

4,4 milioane de salariaţi, cu o consecinţă previzibilă, respectiv deficitul financiar în sistem, situaţie

motivată de politici sociale şi economice nepotrivite. Astfel, în centrul blamărilor din ultima

perioadă se află pensionarii, acei oameni atât de „bogaţi” încât sunt numiţi de ministrul care ar

trebui să vegheze asupra lor „asistaţi social”. Probabil că luxul în care trăiesc îi determină să stea la

cozi imense sau să semneze o adeziune pentru vreun partid „darnic”, şi totul pentru o pâine. Sunt

atât de „bogaţi” în ochii celor care acum ocupă jilţuri de miniştri, încât aceştia se gândesc să le

impoziteze acea „bogăţie”. Cu toţii suntem martori la greutăţile pe care le întâmpină aceşti oameni

după ani grei de muncă. Şi totuşi ei sunt aceia datorită cărora bugetul României supravieţuieşte.

Oare nu mai există strop de bun-simţ, de au ajuns onorabilii guvernanţi să se joace de-a

alba-neagra cu pensiile lor de doi bani?! Nici nu ştii ce este mai rău în România: să fii pensionar sau

să fii cerşetor?!

Potrivit specialiştilor, pentru echilibrarea bugetului pensiilor, România are nevoie de

6,07 milioane de angajaţi plătiţi cu salariu mediu pe economie. Fără a se gândi la modalităţi

economice de creştere a locurilor de muncă pentru alte două milioane de români, Guvernul, cu

profunda-i preocupare de reducere a deficitului din sistemul de pensii, găseşte că singura metodă

pentru creşterea economică este impozitarea pensiilor.

Preşedintele statului român afirma, în luna iulie 2010, că pensionarii sunt una din „zonele

cancerigene” ale bugetului de stat, iar „soluţia de vindecare” constă în impozitarea pensiilor.

Singura răsplată pentru pensionari după atâţia ani de muncă este, în fapt, o cruntă umilinţă.

Şi eu mă opun acestei umilinţe!

Cine îndrăzneşte să uite că aceşti pensionari au muncit zeci de ani pentru un regim totalitar?!

Că tot ei au ieşit cu sutele de mii în anul 1989 pentru a le oferi copiilor crescuţi cu cheia de gât o

altă viaţă, liberă şi democrată?! Şi au reuşit! Copiii lor guvernează România. Dar cu ce preţ?! Cu

sacrificarea lor, cu renunţarea la ei. Ei au cotizat la sistemul de pensii pentru părinţii lor. Noi ce

facem? Pe tineri îi alungăm din ţară, pe alţii îi dăm afară din serviciu şi acceptăm socoteli meschine

de reducere a tubului de oxigen pentru pensionari.

Cu ce au greşit aceste generaţii, ca acum să nu mai beneficieze de asistenţă medicală, să le

fie blocate pensiile şi apoi să vă gândiţi şi la impozitarea lor?!

Cred, într-adevăr, că pensionarii au încă o datorie, să mai salveze încă o dată România, dar

nu prin sacrificiul lor, ci prin votul lor.

Vă mulţumesc.

- 15 -

Şi, pentru că astăzi este Ziua Educaţiei, permiteţi, domnule preşedinte, să adresez

recunoştinţa mea şi cred că a tuturor celor din sală, dascălilor care au contribuit esenţial la formarea

noastră. Mă gândesc la dascălii pensionari şi sper din tot sufletul că actualul Guvern nu doreşte să le

transmită un ultim omagiu.

Mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumesc, doamna senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL, urmat de doamna senator

Doina Silistru.

Domnul Dumitru Oprea:


Declaraţia politică de astăzi poartă titlul „Bacalaureatul PSD este o farsă jucată

performanţei”.

Cine a avut până acum nelămuriri cu privire la motivele lipsei de performanţă în

învăţământul românesc găseşte acum o parte dintre explicaţiile necesare. Ocazia este dată de

iniţiativa legislativă a unor reprezentanţi PSD pentru păcălirea examenului de bacalaureat.

Falsificarea la scară largă a examenelor şi lâncezeala din sistemul educaţional trezesc nostalgii celor

care au avut pe mână, în trecut, educaţia.

Motivaţia adusă de iniţiatorii socialişti este absolut halucinantă. Elevii neperformanţi de la

bacalaureat ar fi păziţi de tentaţia etnobotanicelor. De parcă o generaţie întreagă ar avea de ales doar

stupefiantele ca alternativă la educaţie. În realitate însă, acest demers este un monument de ipocrizie

şi populism. Există, mai întâi, un scop electoral, de a atrage în mod josnic nişte voturi cu o pomană

aruncată de la catedră, chiar dacă astfel s-ar premia ineficienţa, lipsa de interes pentru şcoală şi

nepromovarea examenului de maturitate. Asta se cere prin iniţiativa legislativă a unor parlamentari

PSD. Să se finanţeze pe bază de încredere o investiţie care s-a dovedit a fi ineficientă. Pe parcursul

celor 4 ani de studii, 100 000 de liceeni nu au fost în stare să probeze, prin examenul de bacalaureat,

eficienţa a aproximativ 1,2 miliarde de lei investiţi în ei din bani publici. În loc să dea seamă de

această stare a lucrurilor, se cere suplimentarea finanţării a ceva fără valoare dovedită cu alte câteva

sute de milioane de lei.

Mai există şi un alt fel de interes. Odată cu finanţarea suplimentară pentru aceşti liceeni

nepromovaţi, PSD are grijă să nu dispară şi unităţi de învăţământ superior din categoria a treia, în

care se regăsesc îndeosebi cele private. De fapt, iniţiativa doreşte să legalizeze foamea de bani a

unor universităţi neatractive. Locurile finanţate de la buget s-au ocupat, doar cu taxă ar mai avea loc

în sistem cei 100 000 pentru care se solicită clemenţă. Poate că o paranteză ar trebui să fie făcută

- 16 -

aici: pentru primii 100 000 s-au acordat de la buget 62 000 de burse să-şi continue studiile, iar

pentru ultimii 100 000 cerem finanţare totală. De-a dreptul incredibil! Mai mult, pentru olimpicii

României se alocă anual premii de doar un milion de lei, iar pentru nepromovaţi se solicită aproape

300 de milioane. Iată dimensiunile aberaţiei propuse de colegii noştri parlamentari din PSD.

În final, nu pot decât să-mi exprim oroarea intelectuală faţă de acest tip de aventurism

populist. O asemenea măsură ar împinge înapoi învăţământul cu câţiva ani, anulând orice urmă de

respect faţă de corectitudinea în şcoală. Ca să nu mai vorbim despre haosul care ar fi produs de acel

aşa-zis „an pregătitor”. Dar, după câte se vede, la PSD e bine cunoscută abrambureala când vine

vorba despre învăţământ. Sperăm totuşi că acest fapt va rămâne doar o chestiune de folclor

academic şi nu o tristă realitate a României.

Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii)


Mulţumesc mult domnului senator.

Doamna senator Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator

Emilian-Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Doina Silistru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să fiu în acord cu domnul senator Oprea, aş vrea să spun că declaraţia mea politică se

referă la o lege din „abrambureala” PDL-ului.

Declaraţia politică am intitulat-o „Votul prin corespondenţă: egal, chiar prea egal!”

Ceva scârţâie în barca guvernării care conduce România de câţiva ani buni pentru voi, cei de

la putere, dar deloc buni pentru noi, restul românilor. Ceva scârţâie mai ales când vine vorba de

ultima „şmecherie”, care vă poate ajuta să vă menţineţi la putere, menţinându-vă astfel privilegiile

şi sinecurile.

Aflu că UDMR nu va susţine Legea votului prin corespondenţă. Cum se poate una ca asta?

Unde e armonia dintre dumneavoastră, oameni buni? O lege atât de importantă pentru PDL să nu fie

avizată de partenerii din UDMR? Cum aţi permis aşa ceva?! Sunt şocată, domnule prim-ministru, şi

ca mine sunt alte câteva sute de parlamentari, care reprezintă fiecare zeci de mii de cetăţeni dornici

să voteze. Ce contează că stau într-o Românie care nu le mai oferă nimic bun, câtă vreme vor putea

merge la vot?!

Stimaţi colegi,

Dacă va fi adoptată Legea votului prin corespondenţă, ce rost mai are să candidăm, dacă

ştim, din start, că voturile se vor număra pe model stalinist?! Dar nu numai atât: se va vota la fel,

urcând frauda pe o nouă treaptă, neatinsă până acum.

- 17 -

Eu văd în acest demers o disperare imensă, domnule Emil Boc. La fel şi în aroganţa

doamnei Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, a cărei glumă nefericită – dacă a fost

glumă! – nu face decât să adâncească prăpastia dintre ea şi felul în care înţelege democraţia. Ce

crede doamna Anastase că aşteaptă diaspora românească de 20 de ani? O lege ca aceasta? S-a văzut

de la Paris că PDL nu are nevoie de o asemenea lege pentru a număra 3 000 de voturi exprimate în

două cabine amărâte. Nu, stimaţi colegi de la PDL – şi mă adresez dumneavoastră pentru că sunteţi

singurii în care mai pot spera să găsesc un dram de raţiune – diaspora românească aşteaptă un

semnal concret pentru revenirea în ţară. Vor să vadă că economia îşi revine, că nivelul de trai

începe, în sfârşit, să crească, vor să vadă că civilizaţia europeană intră în oraşele şi satele depopulate

prin plecarea masivă a tinerilor. Asta vrea diaspora, un motiv pentru a reveni acasă, nu o lege care

vă serveşte strict interesele de moment.

Până atunci, meditaţi la acest lucru: toate voturile sunt egale, dar parcă ale diasporei sunt

exagerat de egale!

Vă mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumesc doamnei senator.

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:


Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „La vremuri noi, oameni noi”.

Presa naţională vuieşte pe seama întâlnirii de la Vila Lac. Conducerea PDL a decis,

duminică seara, în data de 2 octombrie 2011, să prezinte în coaliţie o variantă finală, care trebuia

avizată de către membrii Guvernului, privind modul în care se vor derula alegerile de anul viitor,

dar şi discutarea remanierii Guvernului.

Liderii PDL şi şefii organizaţiilor judeţene au stabilit ca eventuala remaniere

guvernamentală să fie decisă, bineînţeles, de preşedintele Traian Băsescu, împreună cu premierul

Emil Boc. Veşnicele remanieri şi reforme, cu care Guvernul a dezbinat o ţară întreagă şi a împins-o

către un colaps economic şi social, o să-şi consume un nou episod, întrebarea fiind: pe cine o să

remanieze?

Subiectul remanierii nu a fost însă printre subiectele serii, acesta fiind abordat de către liderii

PDL la punctul „diverse” al întâlnirii, după ce secretarul general al partidului, Ioan Oltean, a spus că

ar fi bine ca democrat-liberalii să nu mai iasă public cu declaraţii pe tema aceasta. Probabil au

realizat şi ei cât de penibili sunt de fiecare dată când deschid acest subiect. Incompetenţa de care

liderii Guvernului dau dovadă este depăşită doar de oamenii aleşi de către aceştia în fruntea

- 18 -

ministerelor. Un ultim exemplu de astfel de incompetenţă, asociată cu indolenţa, a venit din partea

ministrului afacerilor externe, acesta fiind vinovatul principal pentru ratarea aderării la spaţiul

Schengen, una dintre puţinele ţinte pe care România ar fi putut, poate, să le atingă în acest an.

Probabil, Domnia Sa o să fie printre primii miniştri remaniaţi şi nu doar din cauza gravităţii acestui

eşec privind aderarea la spaţiul Schengen, ci mai ales din cauza publicităţii de care a avut parte,

aducând României grave prejudicii de imagine.

În schimb, expunerea de care are parte subiectul întâlnirii de la Vila Lac lasă impresia că

anul viitor va avea o nouă „Zi Z”, adică o schimbare semnificativă a raportului de forţe din

Parlament în urma alegerilor. Nevoia unei astfel de zile este lesne de înţeles, ţinând cont de stadiul

deplorabil al economiei României de astăzi. De vină pentru această situaţie dureroasă, pe care ţara o

traversează, şi nevoia unei astfel de zile nu este însă numai din cauza Guvernului actual, ci şi, să

recunoaştem, din cauza societăţii civile şi a opoziţiei care, în mod paradoxal, în mai multe rânduri,

nu a reuşit să se mobilizeze suficient încât să stopeze abuzurile actualului Executiv.

Până la acea dată, „a eliberării”, trebuie să răbdăm, încă discuţiile ce au loc la astfel de întâlniri

de taină, unii le spun de alcov, unde hotărăsc oamenii ceea ce s-a hotărât deja la Cotroceni, hotărâri ce

influenţează semnificativ destinul unei ţări, urmând sfatul lui Voltaire, reluat de prim-ministrul englez

David Cameron, acestuia atribuindu-i-se fraza considerată deviza toleranţei: „Detest ideile voastre,

dar voi lupta până la moarte pentru ca voi să le puteţi exprima”.



Mulţumesc domnului senator Emilian Frâncu.

Urmează domnul senator Cordoş, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte

domnul lider Puiu Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Alexandru Cordoş:


Declaraţia politică de astăzi se referă la „Eşecul politic, social şi economic al Guvernului

Boc: închiderea fabricii Nokia – Jucu, Cluj”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, Compania Nokia a anunţat închiderea fabricii de la Jucu, Cluj. În

comunicatul emis de companie se arată că: Nokia intenţionează să închidă capacităţile de producţie din

Cluj, România, până la sfârşitul anului 2011, întrucât „fabricile Nokia de mare volum din Asia asigură

beneficii mai mari în privinţa proximităţii şi eficienţei”. De asemenea, se are în vedere revizuirea rolului

pe care îl au pe termen lung operaţiunile de producţie din Finlanda, Ungaria şi Mexic.

- 19 -

Din acest comunicat rezultă faptul că închiderea fabricii de la Cluj se datorează, pe lângă

contextul general, şi lipsei beneficiilor din proximitatea fabricii, şi aici mă refer la lipsa

infrastructurii, respectiv stoparea lucrărilor la Autostrada Transilvania, lipsa unui terminal cargo la

Aeroportul Internaţional Cluj etc.

Astfel, peste 2 000 de persoane, precum şi alte peste 1 000, care asigurau diverse servicii, îşi

vor pierde locurile de muncă până la sfârşitul anului 2011 şi, odată cu ele, vor fi afectate şi familiile

acestora, în total peste 10 000 de persoane.

Închiderea Nokia ar putea avea consecinţe grave şi în ceea ce priveşte exportul României.

Din cele 22 de miliarde de euro cât reprezintă în prezent exporturile româneşti, aproape 5%

înseamnă telefoanele mobile. Pe cale de consecinţă, prin plecare Nokia, România va pierde circa

1% din produsul intern brut naţional.

Dincolo de motivaţiile oficiale prezentate de Nokia, decizia grupului finlandez vine într-un

context în care totalul investiţiilor străine directe pe piaţa românească ating cu greu 1,1 miliarde de

euro în primele 7 luni ale acestui an, comparativ cu 3,6 miliarde de euro, pe doar 6 luni, în Polonia,

respectiv 3,2 miliarde de euro în Cehia, în scădere în România cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a

anului trecut şi cu 58% faţă de 2009.

Dar decizia celor de la Nokia nu este singulară, lista ultimelor performanţe în domeniu ale

puterii actuale incluzând, cu titlu de exemplu:

- închiderea fabricii Kraft Food de la Braşov, care a plecat şi a preferat condiţiile oferite de

vecinii noştri bulgari, 260 de angajaţi pierzându-şi locurile de muncă;

- fabrica Coca-Cola de la Iaşi s-a „relocat” la Chişinău, peste 100 de angajaţi pierzându-şi

locurile de muncă;

- Colgate Palmolive, tot din Braşov, s-a mutat în Polonia, iar 190 de angajaţi au fost trimişi

în şomaj. Şi exemplele pot continua, din păcate.

Aceste cifre, alături de recentele estimări Moody’s privind creşterea de aproape două ori a

riscului ca România să intre în incapacitate de plată, pot fi puse în legătură cu incapacitatea cronică

„probată” de Guvernul României în ceea ce priveşte crearea unui mediu investiţional favorabil

investitorilor străini şi autohtoni, fie că este vorba de cadrul legislativ concret existent în acest

domeniu, de nivelul impozitării forţei de muncă în comparaţie cu ţările din regiune sau de

precaritatea infrastructurii.

Ceea ce se întâmplă la Jucu este exclusiv rezultatul inacţiunii Guvernului şi Consiliului

judeţean Cluj care nu au făcut nimic pentru a stimula economia, pentru a realiza infrastructura

necesară, pentru a susţine investiţiile, într-un cuvânt, pentru a păstra locurile de muncă.

- 20 -

Tot ce a făcut şi face actuala putere este să amputeze salariile şi pensiile, afectând grav

nivelul de trai al populaţiei, să promoveze politici aberante de austeritate, arătându-se incapabilă să

identifice şi să adopte măsuri eficiente de depăşire a crizei.

Austeritatea, distinşi colegi, nu generează decât austeritate!

Faţă de cele arătate mai sus, doresc să atrag atenţia că responsabil pentru această situaţie

este Guvernul României, puterea actuală, şi că este nevoie să se treacă cu maximă urgenţă la

adoptarea unor iniţiative concrete de relansare a economiei naţionale, de reducere a impozitării

muncii şi, nu în ultimul rând, de creare şi păstrare a noi locuri de muncă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Actuala putere, Guvernul României, prim-ministrul trebuie să răspundă şi să ne explice nouă

şi cetăţenilor României:

Care sunt motivele pentru care investitorii pleacă din România?

Care sunt alternativele Guvernului la această situaţie?

Care sunt măsurile concrete pe care le va lua Guvernul acum, în prag de iarnă, pentru

protecţia celor care îşi vor pierde locurile de muncă şi vor rămâne şi fără căldură, conform ultimei

decizii aberante a Guvernului?

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul lider Puiu Haşotti, Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Belacurencu.

Domnul Puiu Haşotti:


Doamnelor şi domnilor senatori,

Eu de mult nu am mai susţinut o declaraţie politică, întrucât puterea care se manifestă şi în

Biroul permanent a găsit de cuviinţă să nu acorde importanţă declaraţiilor politice şi, în general,

dezbaterii parlamentare.

Astăzi, mi-am luat totuşi inima în dinţi şi vin în faţa dumneavoastră la început cu o idee, o

sugestie pe care o fac colegilor din Partidul Democrat Liberal, anume să-şi ţină întrunirile nu la Vila

Lac, ci la Casa Dante, pentru că Dante este cel care a scris „Infernul”, şi infern a adus această

guvernare în România, şi tot Dante a scris „Divina Comedie”, pentru că, într-un anume fel, actuala

guvernare este o comedie, dar şi o tragedie.

Şi acum, declaraţia politică.

Prin prezenta declaraţie politică, doresc să mă delimitez de acţiunile iniţiate de secretarul

general al Camerei Deputaţilor, domnul Gheorghe Barbu, membru marcant al Partidului Democrat

- 21 -

Liberal, cu privire la implicarea acestuia în susţinerea presiunilor pe care entităţi autointitulate

„Barou” sau „Uniunea Naţională a Barourilor din România” le fac asupra organelor justiţiei ori prin

care se induc în eroare cetăţenii cu privire la o pretinsă susţinere de către Parlamentul României a

ilegalităţilor săvârşite de persoane particulare, contrar legii.

Conform art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei

de avocat – citez : „Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor

din România» – U.N.B.R. – ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice

formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică,

indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice

profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie

infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Este un citat dintr-o lege care nu este respectată, şi asta sub oblăduirea secretarului general

al Camerei Deputaţilor.

Potrivit comunicatului dat publicităţii de Comisia permanentă a U.N.B.R., sub semnătura

preşedintelui ales al acestuia, av. dr. Gheorghe Florea – citez: „Justiţia a sancţionat înfiinţarea de

către particularul Pompiliu Bota a unor «barouri», astfel:

- prin Decizia civilă nr. 6618 din 26 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 5324 din

2002, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală a respins cererea

de înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a Asociaţiei «Bonis Potra»;

- prin Decizia civilă nr. 6619 din 26 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 5325/2002,

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Civilă şi de Proprietatea Intelectuală a respins cererea de

înregistrare a Asociaţiei de Binefacere «Figaro Potra» în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor;

- prin Sentinţa civilă nr. 51 din 20 decembrie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu, judeţul Gorj,

definitivă prin Decizia civilă nr. 307/A din 6 iulie 2007 a Tribunalului Gorj, Secţia Civilă, rămasă

irevocabilă la 6.11.2007, prin anularea recursului formulat de Filiala Băleşti, Gorj a Asociaţiei de

Binefacere «Figaro Potra», în Dosarul nr. 180/95/2005 al Curţii de Apel Craiova. Contestaţia în

anulare formulată de Filiala Băleşti, Gorj a Asociaţiei de Binefacere «Figaro Potra» a fost respinsă

la 28.02.2008 în Dosarul nr. 180.1/95/2005 de către Curtea de Apel Craiova.”

Mai departe. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în 2004, că nu este permisă

exercitarea profesiei de avocat altfel decât în conformitate cu Legea nr. 51/1995, cea evocată mai

înainte, privind organizarea profesiei de avocat, care, citez: „Interzice înfiinţarea de barouri şi

exercitarea profesiei de avocat în afara Uniunii Avocaţilor din România”. Înscrisurile menţionate

sunt accesibile în mediul virtual şi nu permit ignorarea unor decizii judecătoreşti care au stabilit că

aşa-zisele „barouri” şi aşa-zisa „Uniune Naţională a Barourilor din România”, iniţiate de

particularul Pompiliu Bota, sunt ilegale.

- 22 -

Deoarece înscrierea în aceste structuri este condiţionată de plata unor sume cu titlu de

„donaţie”, există suspiciunea că sprijinul acordat a fost condiţionat de finanţarea unui partid politic

de către persoane care se autointitulează „avocaţi”.

Aşadar, mă delimitez încă o dată de gestul domnului Gheorghe Barbu, secretar general al

Camerei Deputaţilor, membru marcant al Partidului Democrat Liberal. (Aplauze)


Mulţumesc domnului senator.

Domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Trifon Belacurencu:


Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată „Minciunile Guvernului Boc în legătură cu

transpunerea Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile”.

Stimaţi colegi,

Am decis să subliniez în această declaraţie politică modul în care Guvernul Boc, prin

Ministerul Mediului şi Pădurilor, dezinformează atunci când vine vorba de transpunerea în dreptul

intern a Directivei-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile – Directiva 2008/98/CE.

Că membrii Guvernului Boc dezinformează nu este un lucru nou, dar că aceştia mint atât

cetăţenii României, cât şi reprezentanţii Comisiei Europene este un lucru extrem de grav.

Aşa cum ştiţi, netranspunerea unei directive în dreptul intern duce automat la declanşarea

procedurii de infringement împotriva României. Într-un asemenea scenariu sumbru, România sau,

mai exact, fiecare dintre cetăţenii României va trebui să suporte zilnic sancţiuni financiare,

sancţiuni ce vor drena de resurse bugetul nostru, şi aşa sărac.

Pentru a demonstra modul în care minte Guvernul Boc, prin Ministerul Mediului şi

Pădurilor, doar pentru a-şi proteja clientela portocalie, în dispreţul total al cetăţenilor acestei ţări şi

al Uniunii Europene, voi cita sursele oficiale ale Uniunii Europene, cât şi ale Ministerului Mediului

şi Pădurilor.

În fapt, Directiva-cadru cu privire la deşeuri trebuia transpusă în dreptul intern până la data

de 12 decembrie 2010. Netranspunerea în termen a directivei poate duce la aplicarea de sancţiuni

financiare statului în cauză. Citez: „Conform unei noi politici, dacă statele membre nu transpun

legislaţia Uniunii Europene în legislaţia naţională în termenul prevăzut, Comisia poate solicita

Curţii impunerea de sancţiuni financiare încă de la prima sesizare a acesteia, fără a fi nevoie să

solicite o a doua hotărâre. Această politică a fost adoptată în noiembrie 2010 şi a intrat în vigoare în

- 23 -

15 ianuarie 2011”. România şi Belgia au cerut un nou termen Comisiei pentru implementarea

directivei, iar Comisia a acceptat. Culmea este că Ministerul Mediului şi Pădurilor nu şi-a respectat

nici măcar al doilea termen, pe care l-a cerut de bună voie.

Deoarece legislaţia necesară nu a fost adoptată în niciuna din cele două ţări – mă refer la

România şi Belgia – Comisia a decis să trimită un aviz motivat.

Aşa cum se poate observa, România ar fi putut solicita un termen mai îndepărtat, dar nu a

făcut-o. Din această cauză, săptămâna trecută, Comisia a trimis României o a doua scrisoare de

punere în întârziere, în care se stipulează foarte clar că, dacă în două luni această directivă nu este

transpusă în dreptul intern, se va declanşa procedura de infringement, iar România va plăti pentru

indolenţa Guvernului.

În buna tradiţie a politicii dâmboviţene, ministerul a considerat necesar să-şi dea cu stângul în

dreptul, într-un comunicat de presă pe care îl puteţi găsi pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Citez: „Ministerul Mediului şi Pădurilor a elaborat Proiectul de lege privind regimul

deşeurilor care transpune directiva europeană, proiect care a fost aprobat de Guvernul României în

6 aprilie 2011 şi depus la Parlament în data de 16 mai 2011”.

Reiese clar, din ceea ce spune ministerul, că au aprobat un proiect de lege pe care l-au depus

în Parlament după ce a trecut al doilea termen pe care îl ceruseră Comisiei.

Cerusem ca luna aprilie să fie luna în care România să transpună directiva, iar Guvernul a

depus un proiect de lege în Parlament abia la jumătatea lunii mai. Numai din această prezentare ne

dăm seama de lipsa de responsabilitate a guvernanţilor noştri.

M-am întrebat atunci de ce Guvernul Boc, care ne-a obişnuit să dea ordonanţe de urgenţă

când trebuie şi când nu trebuie, nu a promovat prin ordonanţă de urgenţă şi acest proiect, salvând,

astfel, România de un posibil infringement. Răspunsul l-am primit atunci când proiectul de lege a

ajuns în comisia din care fac parte, unde am fost nevoiţi să amendăm textul proiectului de lege,

deoarece nu era conform cu directiva.

Practic, după ce au întârziat cu depunerea proiectului de lege în Parlament atâta timp, au

venit cu un text prost. Din acest motiv, nu au promovat proiectul de lege de transpunere a directivei

printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Ştiau foarte bine că textul proiectului de lege era pasibil

şi el de infringement şi au dorit să arunce vina în curtea Parlamentului, dar nu le-a ieşit. Senatul a

amendat textul şi l-a adoptat într-un termen-record. Totuşi, Camera decizională este Camera

Deputaţilor, iar proiectul a fost îngropat la Comisia pentru administraţie, acolo unde coaliţia de la

putere are majoritate.

- 24 -

M-am întrebat de ce un proiect atât de important a fost blocat chiar de către coaliţia

portocalie. Am primit ulterior răspuns, şi anume informaţia că salubrizorii portocalii au făcut şi fac

presiuni pentru modificarea textului proiectului de lege, astfel încât să nu le fie defavorabil.

Este evident că transpunerea neconformă a directivei-cadru va duce la declanşarea

procedurii de infringement, dar, pentru interesele lor financiare, sunt dispuşi să mintă, să modifice

textul proiectului de lege şi să aducă României sancţiuni financiare din partea Uniunii Europene.

Toate acestea pentru că nu le pasă de cetăţenii acestei ţări, le pasă doar de propriile lor interese, iar

pentru asta mint şi în ţară, şi în străinătate. De aceea, s-au cam săturat de noi şi europenii, şi nu este

de mirare că nu ne-au mai primit nici în spaţiul Schengen.

Nu este posibil ca un minister să nu fie în stare să transpună corect o directivă şi să vină cu

un proiect de lege greşit în Parlament şi nu este posibil ca acest proiect de lege să fie corectat şi apoi

blocat într-o Cameră, în care puterea are o majoritate confortabilă la acest moment.

Îmi este acum foarte clar că este vorba de rea-credinţă, de interese financiare, rea-credinţă

care aduce o subminare a economiei naţionale.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator.

Încheiem aici seria declaraţiilor politice prezentate în plen.

Doresc să vă informez că următorii colegi au depus în scris declaraţii politice, care vor fi

consemnate ca făcând parte din stenograma şedinţei noastre.

Din partea Grupului parlamentar al PDL: Iulian Urban, Florin-Mircea Andrei, Mihaela

Popa, Dorin Păran, Alexandru Mocanu, Mihai Niţă, Orest Onofrei şi Mihail Hărdău.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ion Rotaru, Gavril Mîrza, Adrian Ţuţuianu, Constantin

Tămagă, Laurenţiu Coca, Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Ioan Mang şi Gabriel Mutu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Vasile Mustăţea, Cornel Popa, Marius-Petre

Nicoară şi Marian-Cristinel Bîgiu.

Din partea Grupului parlamentar progresist: Sorin-Serioja Chivu.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Iulian Urban:

Declaraţia politică se intitulează „Burţile goale cer: «Facultatea trebuie să devină

obligatorie!»”.

Ce dovadă mai bună de populism puteţi avea decât ultima propunere a PSD ca cei care nu au

luat bacalaureatul să fie înscrişi la facultate şi să-şi poată continua studiile? Este ultima formă sau

apogeul populismului de care PSD da dovada.

- 25 -

Oamenii ăştia nu s-au lecuit deloc, nu au înţeles că cu populismul nu se mai poate guverna.

Prevederea face parte dintr-un proiect de lege depus marţi la Camera Deputaţilor de social-democraţii

Ecaterina Andronescu, Cristian Dumitrescu şi Titus Corlăţean. Potrivit documentului, anul

pregătitor poate fi „echivalat total” cu anul I de facultate, dacă absolvenţii iau bacalaureatul, iar

finanţarea va fi de la stat.

Victor Ponta (PSD) a declarat pentru „Mediafax”: „Retragem proiectul după ce ne spune

Boc ce planuri are pentru tineri.” Doamna Andronescu dă o lege care să-i asigure „clienţi”? Şi se

mai miră că ANI a spus că este incompatibilă cu funcţia de senator, iar acum dă legi pentru propria

bunăstare.

Ce plan vrea Ponta pentru tineri? Să pună mâna să muncească! În societate promovează

numai cine munceşte! În şcoală, la fel! Dacă nu este în stare să promoveze bacalaureatul, ori e

puturos, ori nu-l duce mintea. În ambele cazuri, îl aşteaptă şantierul, fabrica sau agricultura, la fel de

onorabile pentru capacitatea lui. Ai făcut facultatea fără aceste atribute? Sau crezi că pe şantier ai

nevoie de Bac? Acestea sunt caracteristicile de bază ale celor care au gândit şi susţin această lege.

Elevii care nu au luat bacalaureatul trebuie să înveţe un an de zile pentru bacalaureatul de

anul viitor, nu să devină struţocămile. Unde în lume s-a pomenit altfel? Şi unde în lume s-a mai

pomenit că toţi trebuie să facă o facultate?

Dacă un analfabet nu a fost în stare să treacă bacalaureatul, poate este capabil să obţină un

masterat sau, de ce nu, chiar un doctorat… sau hai să-i facem direct medici chirurgi… Se pare că

asta este filozofia lui Ponta.

Suntem o ţară cu milioane de absolvenţi proveniţi din universităţi mai mult sau mai puţin

obscure, simpli posesori de maculatură pe care stă tipărit cu litere de-o şchioapă „licenţiat în…”. În

schimb, nu avem tineri capabili să facă diferenţa între necesitatea accederii într-o facultate şi cea a

găsirii unui loc de muncă.

Nu înţeleg de ce mulţi nu acceptă că munca nu e ruşinoasă. Au dispărut şcolile de meserii, în

schimb fac covrigi şi prăjituri fete şi băieţi cu facultate, ne serveşte la masă un chelner cu master, iar

la vase găsim o fetişcană ce visează să facă doctoratul.

Urmează ca USL să înainteze un proiect de lege potrivit căruia „şoferii care nu iau examenul

de conducere auto să poată conduce un an fără permis; dacă vor lua permisul după un an, li se va

calcula vechime şi condusul fără permis”. Cum sună?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Mircea Andrei:

Declaraţia politică este intitulată „Summitul Parteneriatului Estic din Varşovia”.


- 26 -

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, liderii UE s-au reunit la Varşovia în cadrul Summitului Parteneriatului

Estic, iniţiativă susţinută de Polonia şi Suedia, într-un moment în care atenţia Uniunii este

îndreptată cu precădere spre criza economică, dar şi spre ţările din nordul Africii şi Orientul

Mijlociu, după „primăvara arabă”.

La acest eveniment au participat şefi de state şi guverne din cele 27 de ţări membre ale

Uniunii Europene şi reprezentanţi din cele şase state ale Parteneriatului Estic, dar şi preşedintele

Comisiei Europene, José Manuel Barroso, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek,

înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Catherine Ashton, numeroşi reprezentanţi ai

societăţii civile şi ai mediului de afaceri.

Proiectul Parteneriatului Estic, lansat de UE în mai 2009, la Praga, la iniţiativa Poloniei şi

Suediei, se adresează unui număr de şase ţări din Europa de Est şi din Caucazul de Sud: Armenia,

Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Parteneriatul Estic este considerat o contrapondere estică a Uniunii pentru Mediterana,

proiect susţinut de Franţa, şi vizează în special consolidarea relaţiilor economice şi politice

dintre Europa şi fostele republici sovietice.

Polonia, care deţine preşedinţia UE, şi-a anunţat dorinţa de a oferi ţărilor incluse în acest

program o perspectivă de aderare la UE şi de eliminare, cu unele condiţii, a vizelor de intrare în

spaţiul european.

De altfel, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a anunţat încă de la începutul

săptămânii că Varşovia are în vedere finalizarea negocierilor privind Acordul de asociere cu

Ucraina până la sfârşitul acestui an, o declaraţie în acest sens urmând să fie adoptată la reuniunea

din Polonia.

În plus, Polonia a anunţat la Summitul Parteneriatului Estic începerea negocierilor privind

Acordurile de asociere dintre Uniunea Europeană, Republica Moldova şi Georgia. „Aceste ţări

trebuie să înţeleagă că în prezent climatul nu este favorabil extinderii UE, dar aceasta nu înseamnă

că totul s-a oprit şi că timpul este pierdut”, a asigurat şeful diplomaţiei poloneze.

Reuniunea de la Varşovia are loc însă într-un moment în care Uniunea Europeană este

preocupată mai mult de criza datoriilor suverane şi de evoluţiile din nordul Africii şi Orientul

Mijlociu, după recentele revoluţii din Tunsia, Egipt şi Libia. Statele mediteraneene, în special

Franţa şi Italia, susţin o mai mare implicare şi finanţare a UE pentru vecinătatea sudică a Uniunii.

Republica Moldova, unde angajamentul proeuropean al Guvernului este accentuat în ultimii

doi ani, este trasă înapoi de blocajul instituţional şi politici privind alegerea preşedintelui.

- 27 -

Din păcate, progresul lent în ceea ce priveşte reformele economice şi politice din ţările

incluse în Parteneriatul Estic le oferă celor şase foste republici sovietice perspective reduse de

aderare la UE.

De altfel, Franţa şi-a reafirmat opoziţia faţă de continuarea extinderii. „Trebuie să fim

sinceri cu partenerii noştri şi să nu-i lăsăm să-şi imagineze că, mai devreme sau mai târziu, acest

parteneriat ar putea conduce la perspectiva intrării în Uniunea Europeană”, a declarat ministrul

francez de externe, Alain Juppé.

Din partea ţării noastre, a participat preşedintele Traian Băsescu, alături de noul ministru al

afacerilor europene, Leonard Orban. În cadrul Summitului de la Varşovia, şeful statului român a

avut întrevederi la nivel înalt şi discuţii cu lideri ai ţărilor europene.

Doamna Mihaela Popa:

Declaraţia politică se intitulează „Proiectul «Facultate fără Bac» arată disperarea PSD”.


Stimaţi colegi,

Astăzi, 5 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Educaţiei, ocazie cu care celebrăm

importanţa educaţiei şi instruirii în societate, dar şi rolul cheie pe care educatorii, învăţătorii,

profesorii îl au în formarea intelectuală şi socială a tinerei generaţii.

Anul 2011 înseamnă stoparea fraudei şi începutul unei reforme reale în educaţie, prin

corectitudine, competitivitate şi performanţă. Proiectul PSD „Facultate fără diplomă de bacalaureat”

arată disperarea celor din PSD care ani la rând au încurajat fabrica de diplome prin fraudă la

bacalaureat.

De ce PSD, care a condus Ministerul Educaţiei în cea mai mare parte a perioadei

postdecembriste, vine acum cu această iniţiativă? Pentru că stoparea fraudei la bacalaureat a condus

automat şi la falimentul fabricii de diplome.

Şi pentru că scopul scuză mijloacele, mă aştept ca parlamentarii PSD să depună şi

amendamente „de îmbunătăţire” la acest proiect, care să prevadă şi „diplome de licenţă fără

terminarea facultăţii”.

Consider că avem datoria să le oferim tinerilor noştri o Românie competitivă şi performantă,

dar nu putem face asta prin iniţiative care încurajează contrariul, lipsa de performanţă şi

promovarea tinerilor care nu au trecut examenul de maturitate.

Tinerii din PDL Iaşi, în asentimentul majorităţii tinerilor, s-au poziţionat deja împotriva

acestui proiect. Îmi doresc să le fiu alături acestor tineri, să îi susţin şi să îi încurajez să se implice în

iniţiativele care privesc viitorul lor, cu atât mai mult cu cât Iaşiul este un oraş de elită, centru

universitar şi cultural.

- 28 -

Este momentul ca vocea tinerilor să fie auzită în politica românească, să construim împreună

cu ei şi pentru ei un sistem educaţional care să pună bazele profesioniştilor de mai târziu, indiferent de

domeniu. Educaţia trebuie să însemne corectitudine, competitivitate, performanţă şi profesionalism.

Mulţumesc.

Domnul Dorin Păran:

Declaraţia politică este intitulată „Munca decentă”.



Vin în faţa dumneavoastră astăzi şi susţin o declaraţie politică care are ca sursă de inspiraţie

data de 7 octombrie, ziua în care se sărbătoreşte Munca Decentă.

Munca decentă însumează aspiraţiile tuturor oamenilor în ceea ce priveşte activitatea lor pe

piaţa muncii. Include aspecte legate de:

- oportunităţi pentru o muncă productivă şi corect remunerată;

- securitate la locul de muncă;

- protecţie socială pentru familii;

- o mai bună perspectivă în ceea ce priveşte dezvoltarea profesională şi integrarea socială;

- libertate de exprimare;

- participare activă în luarea de decizii;

- egalitatea de şanse pentru bărbaţi şi femei.

Cu alte cuvinte, munca decentă reprezintă o strategie ce se bazează pe dezvoltarea durabilă.

Reprezintă, de asemenea, un element fundamental în ceea ce priveşte construcţia unei societăţi

corecte, inclusive, echitabile. În acest context, accentul trebuie să fie pus pe crearea locurilor de

muncă, pe dialog social, protecţie socială, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi pe

respectarea drepturilor la locul de muncă.

În consecinţă, munca decentă accentuează importanţa accesului, în mod egal, la un loc de

muncă, astfel încât să fie eliminată discriminarea, indiferent de tipul ei. Munca decentă promovează

remunerarea decentă atât pentru cel ce prestează diferite tipuri de servicii, cât şi pentru familia

acestuia, astfel încât veniturile obţinute să permită un trai decent. Prin munca decentă se

promovează protecţia socială în caz de boală, de sarcină, dar şi pentru orice alt tip de situaţie care ar

putea apărea în cursul vieţii. În consecinţă, munca decentă se opune oricărei forme de exploatare,

indiferent de vârstă şi gen.

Munca decentă constă în patru piloni, şi anume: ocuparea productivă şi liber aleasă, dreptul la

muncă, incluzând standardele fundamentale ale muncii, protecţia socială şi dialogul social. Aceasta ia

în considerare, de asemenea, egalitatea de şanse. Standardele internaţionale, adoptate în special de

- 29 -

Organizaţia Internaţională a Muncii şi ONU, există deja pentru fiecare dintre aceste domenii,

stabilind, unde este cazul, principii generale, metode de lucru sau drepturi. Organizaţiile internaţionale

lucrează de obicei la stabilirea unor indicatori adecvaţi, bazaţi pe aceste standarde internaţionale.

Agenda pentru o muncă decentă joacă un rol deosebit de important în ceea ce priveşte

promovarea balanţei şi a echităţii socioprofesionale durabile; obiectivul strategic este dezvoltarea

economică sustenabilă, progresul social şi protecţia durabilă a mediului înconjurător. Însă pentru

atingerea acestui obiectiv este fundamentală stabilirea unor axe prioritare de acţiune la nivel

mondial, astfel încât să fie realizată balanţa optimă între:

- vocea democratică a societăţii;

- atribuţiile statului;

- capacitatea inovativă şi productivă a pieţei;

- nevoile şi aspiraţiile cetăţenilor.

Globalizarea şi dezvoltările în tehnologie şi demografie au condus la modificări

considerabile în modul în care producţia este organizată şi serviciile furnizate la nivel global şi în

structura şi distribuirea locurilor de muncă. Aceste modificări extind beneficiile comerţului

internaţional la mai multe ţări şi grupuri sociale şi pot oferi oricui posibilitatea de a obţine o muncă

decentă. Oricum, creşterea economică nu creează în mod necesar noi locuri de muncă şi nici nu le

îmbunătăţeşte pe cele existente, reducând prin aceasta sărăcia.

Femeile şi tinerii, îndeosebi, formează categoria celor care lucrează în economia subterană şi

au slabe speranţe în ceea ce priveşte venitul, formarea şi protecţia socială. Chiar şi în sectorul legal,

slăbiciunea serviciilor de ocupare, guvernarea pieţei muncii şi sistemele de protecţie socială fac

aceste ţări mai puţin capabile să gestioneze schimbarea.

În ţările în curs de dezvoltare, creşterea nu este suficientă pentru a reduce sărăcia sectoarelor

semnificative de populaţie. O sporire a productivităţii nu conduce întotdeauna la majorări salariale.

Numărul locurilor de muncă de calitate joasă rămâne ridicat, iar întinderea economiei subterane

rămâne semnificativă. În toate aceste ţări, dar şi, într-o mai mică măsură, în ţările industrializate,

lucrătorii din economia subterană sunt efectiv excluşi de la drepturile la locul de muncă şi de la

protecţia socială. Promovarea muncii decente reclamă o strategie consistentă şi globală.

Cu toate că trebuie întreprinse acţiuni pentru combaterea abuzurilor flagrante privind

standardele de muncă fundamentale, precum munca prestată de copii, este, de asemenea, deosebit

de important ca tiparele de dezvoltare să fie modificate. Experienţa arată că eliminarea muncii

prestate de copii presupune, de asemenea, acţionarea cu privire la piaţa muncii, dialogul social şi

protecţia socială (de exemplu, prestaţii menite să descurajeze sau să înlăture nevoia de muncă

prestată de copii şi să promoveze educaţia).

- 30 -

În scopul stopării sărăciei, acordarea subvenţiilor sau aşteptarea rezultatelor din creştere şi

înfiinţarea de companii internaţionale nu sunt suficiente. Trebuie luate măsuri pentru instituirea unui

mediu care să favorizeze investiţiile naţionale şi străine în crearea de locuri de muncă la nivel local:

- îmbunătăţirea guvernării, inclusiv a dialogului social;

- identificarea neajunsurilor cu privire la munca decentă;

- stabilirea unui cadru legal pentru protejarea lucrătorilor şi asigurarea egalităţii între bărbaţi

şi femei;

- înfiinţarea unor sisteme viabile de protecţie socială, educaţie şi formare continuă;

- asigurarea unei certitudini legale pentru mediul de afaceri;

- reducerea corupţiei şi stabilirea unor reguli echitabile pentru concurenţă.

Promovarea muncii decente în acest mod este şi o necesitate simţită de sectorul de afaceri,

care are în vedere că responsabilitatea nu revine numai angajatorilor şi că autorităţile publice au

răspunderea lor.

Prin plasarea accentului asupra angajării, calitatea angajării şi politicile sociale

corespunzătoare, promovarea muncii decente este un factor nu doar în justiţie şi coeziune socială,

dar şi în performanţa economică. România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să

promoveze Munca Decentă ca o componentă esenţială a modelului social european şi ca pilon

important al construcţiei europene!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Mocanu:

Declaraţia politică se intitulează „Recensământul”.

Al doisprezecelea recensământ din istoria României va fi primul efectuat după criteriile

europene Eurostat. Celelalte 11 recensăminte au fost în 1859 – 1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948,

1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002.

Pentru România, acest recensământ are o semnificaţie aparte, întrucât, conform normelor

Eurostat, nu vor mai fi puşi la socoteală cetăţenii plecaţi de mai mult de 12 luni de acasă. Fiecare

ţară va număra doar cetăţenii cu domiciliul în realitate, nu în acte. Prin urmare, e de aşteptat ca

România „să piardă” în jur de două-trei milioane de cetăţeni plecaţi la muncă.

La ultimul recensământ, aveam o populaţie de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane

de etnie maghiară şi 535 000 de etnie rromă. Data iniţială pentru efectuarea recensământului, martie

2011, a fost amânată din lipsă de bani pentru 22 – 31 octombrie 2011. Institutul Naţional de

Statistică va colabora cu 120 000 de recenzori care vor bate din uşă în uşă ca să chestioneze

populaţia. Refuzul de a-i primi în casă şi de a răspunde la întrebări poate fi sancţionat cu amendă

cuprinsă între 2 000 şi 5 000 de lei, conform legii.

- 31 -

Suma alocată de la buget pentru recensământ este de 193 de milioane de lei. Acesta vizează

21,5 milioane de persoane, 5 milioane de clădiri în care se află locuinţe, 8,2 milioane de locuinţe şi

7,5 milioane de gospodării ale populaţiei. Vor fi număraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară,

indiferent dacă sunt sau nu plecaţi din ţară la momentul recensământului. Excepţie fac cei care sunt

plecaţi de mai mult de un an şi care nu vor mai fi număraţi în populaţia României.

Comparativ cu ultimul recensământ, din 2002, acum se cere în plus CNP-ul, pentru că la

recensământul de probă făcut în mai 2011 au rezultat discrepanţe mari între evidenţele autorităţilor

locale şi realitatea din teren. Aşa se explică, probabil, de ce la alegeri, pe listele electorale, sunt

multe persoane decedate.

Întrebarea privind religia este cu răspuns deschis. Oamenii sunt îndemnaţi să declare cu

curaj credinţa sau lipsa acesteia, dar şi să fie atenţi ca să nu fie trecuţi „din greşeală” la o altă religie

ori în rândul ateilor, aşa cum s-a reclamat la alte recensăminte.

Primele date vor fi publicate în trimestrul I al anului 2012, dar rezultatele definitive vor fi

cunoscute abia după 27 de luni, adică în 2014, când vor ajunge şi la Eurostat.

Dar să ne imaginăm la ce ne-am putea aştepta după recensământ. Care vor fi consecinţele

rezultatelor acestuia?

În opinia mea, acestea ar putea fi:

- o scădere a populaţiei cu 2-3 milioane de locuitori poate schimba radical demografia

oficială a ţării;

- rata şomajului, calculată la populaţia activă, ar putea fi mai mare ca urmare a scăderii

numărului populaţiei active – plecată la muncă în străinătate;

- sistemul de învăţământ şi cel medical ar putea părea supradimensionate;

- populaţia din mediul rural va fi mai scăzută decât cea din urban, pentru că emigraţia pentru

muncă s-a produs în special din zonele rurale, mai sărace;

- PIB-ul pe cap de locuitor va creşte, pentru că se va raporta la mai puţini locuitori, deci vom

părea mai bogaţi;

- numărul parlamentarilor, stabilindu-se prin lege, şi nu prin Constituţie, Parlamentul ar

putea decide să devină mai suplu, mărind norma de reprezentare; oricum, se pare că Guvernul îşi va

asuma răspunderea pe legea privind reducerea numărului de parlamentari, indiferent de rezultatele

recensământului;

- pentru că emigrarea nu a depopulat uniform teritoriul ţării, recensământul va arăta acele

zone mai sărace în locuitori decât acum zece ani, iar asta ar putea duce la declasarea unor comune

în sate sau a unor oraşe în comune, dar şi la scăderea numărului de aleşi din consiliile locale şi

judeţene.

- 32 -

Într-o societate normală care funcţionează după reguli statistice şi demografice, cam astea ar

trebui să se întâmple. Am serioase rezerve că aşa se va întâmpla şi la noi. Experienţa de până acum

ne arată că niciodată clasa politică nu a luat în serios rezultatele recensământului. Politicianul român

nu prea a murit niciodată de dorul datelor statistice.

Degeaba avem statistici corecte şi utile, dacă, de pildă, în consiliul judeţean finanţările şi

deciziile sociale sunt luate strict politic, fără a fi fundamentate ştiinţific. În schimb, adesea, măsurile

impopulare ne sunt justificate şi susţinute cu date statistice, dar abia post-factum. Altfel spus, în

România de până mai ieri, politicul a folosit datele statistice doar ca să justifice măsurile deja luate,

şi nu ca să le fundamenteze înainte de a le lua.

Sper ca de această dată să mă înşel. Poate că această criză prelungită va aduce cu picioarele

pe pământ suficienţi politicieni, astfel încât aceştia să poată forma acea majoritate necesară

adoptării măsurilor corecte pentru ţară pe termen mediu şi lung, indiferent de consecinţele pe

termen scurt.

Domnul Mihai Niţă:

Declaraţia politică este intitulată „Greşelile istoriei nu trebuie repetate”.

Orice om cu raţiune se întreabă cum a fost posibil Holocaustul din cel de-al Doilea Război

Mondial. Responsabilii pentru acele crime au, fără dubiu, profilul omului alienat mintal. Dar, în

pofida numărului covârşitor de probe care atestă ororile petrecute atunci, unii le mai contestă şi azi

veridicitatea. Fie că mintea lor nu poate cuprinde posibilitatea petrecerii unor asemenea acte

demenţiale, fie că, din punct de vedere etnic sau politic, nu se simt confortabil sub această povară a

istoriei. Noi credem că vinovaţii au fost pedepsiţi, iar culpabilizarea colectivă ar fi fost o greşeală la

fel de gravă ca Holocaustul.

Cu toate acestea, capitolul petrecut în urmă cu circa 70 de ani nu trebuie închis definitiv şi

trecut în uitare. Evenimentele odioase din anii ascensiunii şi proliferării nazismului nu trebuie uitate

nicio clipă dacă vom constata că repetarea lor este oricând posibilă, când lucrurile scapă de sub

control.

De câţiva ani, oficialităţi din unele state europene s-au exprimat public în favoarea

expulzării masive a cetăţenilor români de etnie rromă, sub acuzaţia de săvârşire a numeroase

infracţiuni. Noi nu contestăm respectivele acuzaţii, câtă vreme au un temei real. Dar culpabilizarea

întregii etnii şi catalogarea ca etnie predispusă la încălcarea legii ni se par nerealiste,

contraproductive în activitatea de combatere a infracţionalităţii şi discriminatorii.

O asemenea atitudine seamănă mai degrabă cu xenofobia, pe care Constituţia Europeană o

interzice. Or, până una-alta, rromii din România sunt cetăţeni europeni, cu drepturi şi îndatoriri

legale. Dreptul liberei circulaţii, precum şi dreptul la asistenţă juridică le aparţin în aceeaşi măsură

- 33 -

ca oricărui cetăţean al Uniunii Europene. Europa modernă nu mai are cetăţeni de rangul doi, după

cum nu mai are nici etnici de rasă superioară. Sloganul revoluţionarilor francezi de la 1789 încă n-a

fost abolit – „Liberté, Egalité, Fraternité”.

Dacă pericolul potenţial asupra căruia am atras atenţia ar fi fost numai cel menţionat, la

nivel european există instrumente şi pârghii juridice care să reglementeze incidentele de acest gen,

înainte ca ele să degenereze în focare periculoase ale intoleranţei. Dar lucrurile nu s-au oprit la acest

nivel, recentele tulburări din Bulgaria demonstrând că este necesar să acordăm mai multă atenţie

relaţiilor interculturale, intercomunitare, integrarea socială a rromilor devenind o necesitate de

importanţă europeană.

Costurile materiale generate de acţiunile pe care le propunem acum sunt incomparabil mai

mici decât acelea ale unor acţiuni de izolare a populaţiei de etnie rromă. În acelaşi timp, facem apel

la responsabilii oficiali de etnie rromă că trebuie să devină mult mai activi în cadrul unor programe

destinate emancipării acestei etnii şi integrării ei armonioase în comunitatea europeană. Dacă nu ne

vom conjuga eforturile în sensul evocat, ar trebui măcar să devenim conştienţi că orice stare

conflictuală cu iz interetnic poate degenera cu consecinţe neaşteptate sau incontrolabile, ceea ce este

de neconceput în Europa mileniului trei.

Gândiţi-vă mereu la faptul că epurările etnice de acum 70 de ani n-au început dintr-o dată.

Greşeala a constat în lipsa de reacţie la primele cazuri primejdioase, după care crima a devenit

pentru organizaţiile naziste un modus vivendi.

E bine de luat aminte şi este mult mai uşor de intervenit pentru asigurarea unui climat de

normalitate acum, când avem posibilitatea dialogului constructiv.

Domnul Orest Onofrei:

Declaraţia politică se intitulează „Absurditatea iniţiativei PSD «Facultate fără Bac»”.

Sunt de acord că România este ţara tuturor posibilităţilor, însă nu mă gândeam că vom

ajunge să avem chiar astfel de iniţiative. PSD-ul a iniţiat un proiect de lege care permite tinerilor

care nu au promovat bacalaureatul să se înscrie totuşi la facultate. Se argumentează prin faptul ca

cei peste 100 000 de liceeni care nu au promovat examenul de bacalaureat nu au niciun fel de

alternativă, subliniind că „şansa lor de a se duce spre etnobotanice este maximă, iar iniţiativa

încearcă să le ofere nişte soluţii”…

Cum putem să încurajăm elevii să înveţe, să fie performanţi, dacă în final şi cei care iau

bacalaureatul, şi cei care nu îl iau pot intra să studieze la facultate?!

De ce o astfel de propunere? Rămân anumite fabrici de diplome fără candidaţi, respectiv

anumiţi profesori fără norme la facultăţi? Chiar doamna senator Ecaterina Andronescu a admis că

iniţiativa are nişte hibe.

- 34 -

Niciunul dintre colegii Domniei Sale nu susţine această iniţiativă. Asta spune multe despre

modul în care sunt elaborate şi gândite iniţiativele PSD-ului…

Pe de altă parte, de ce cei care în anii anteriori nu au luat bacalaureatul nu au beneficiat de

astfel de facilitaţi? De ce sunt mai importanţi cei aproximativ 100 000 de liceeni care nu au luat

bacalaureatul anul acesta, faţă de 30 000 de liceeni din anii trecuţi?

În 2009, rata de promovabilitate a fost de 81,47%, în 2008 – 77,24%, iar procentele celor

respinşi, 19%, respectiv 23%, însumează un număr de aproximativ 60 000 de elevi care nu au luat

bacalaureatul şi care nu au beneficiat de facilitaţi şi derogări de la reguli.

Stimaţi colegi,

Sunt de acord că urmează o perioada în care se va da lupta pentru voturile populaţiei, sunt de

acord că o mare parte sunt tineri peste 18 ani care nu au luat bacalaureatul, însă să păstrăm o

anumită decenţă şi un anumit respect faţă de sistemul nostru de învăţământ… Să nu transformăm

totul într-o şaradă.

Acest an a fost primul an după 1989 în care examenul a fost cinstit şi corect, în care am

văzut cu toţii realitatea din sistemul nostru de învăţământ, nivelul la care se află liceenii din ţara

noastră. Haideţi să încercăm să avem iniţiative prin care să îi încurajăm pe elevi să meargă la

scoală, să înveţe, să ia corect şi cinstit examenele.

Domnul Mihail Hărdău:

Declaraţia politică este intitulată „În numele risipei electorale”.

Domnule preşedinte al Senatului,

Stimaţi colegi,

Am asistat acum două zile la dezbaterea moţiunii simple a opoziţiei privind eliminarea

subvenţiei la încălzire, o tentativă populistă ce a ilustrat gradul de demagogie şi disperare prin care

semnatarii opoziţiei doresc să ţină îngheţată agenda Senatului şi, implicit, a Ministrului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale, în lipsă de pauză de consultări şi fără apetenţă pentru Legea asistenţei

sociale.

Am luat notă de abordări tehnice privind noile măsuri ale Guvernului de acordare a

ajutoarelor la încălzire, dar şi de intervenţii pur politice servind jumătăţi de măsură şi alimentând un

peisaj apocaliptic înduioşător poate numai pentru acele persoane şi administraţii locale

incompetente şi tributare politic, care, departe de a fi definite ca vulnerabile, au interese suficiente

să primească de-a gata subvenţii pentru plata facturii termice.

De altfel, ministrul muncii a punctat fără drept de apel strigătul socialist antedecembrist al

opoziţiei de nivelare a societăţii româneşti, de acordare nediferenţiată a subvenţiei la căldură pentru

toţi, în bunul spirit socialist.

- 35 -

Doamnelor şi domnilor,

Scopul eşuat al moţiunii a fost ca opoziţia să inducă în mintea cetăţenilor că noi, românii,

continuăm să trăim într-o ţară de neajutoraţi înspăimântaţi, de asistaţi social fără viitor, cu un tineret

fără bacalaureat, căzut pradă etnobotanicelor, ca să citez din discursul unei distinse colege. Trebuie să

înţelegeţi, meritocraţia nu a fost niciodată apanajul PSD-ului, iar democraţia se învaţă cu dificultate.

Lăsând deoparte febra socială a opoziţiei, vă reamintesc că prevederile Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece se

înscriu în linia actelor normative ce decurg din obligaţiile României faţă de Uniunea Europeană şi

în baza acordurilor internaţionale prin care s-a convenit renunţarea la subvenţiile acordate prin

bugetul de stat pentru producerea energiei termice.

Această decizie nu a fost o idee estivală a Guvernului, domnilor membri onorabili ai

opoziţiei în mod voluntar amnezici, ea a fost anunţată încă din momentul aderării României la

Uniunea Europeană, astfel că acei lideri din primării care au avut urechi să audă, mâini să facă,

acele consilii locale care au dorit să se desprindă de imobilism şi au căutat soluţii noi au ştiut că

perioada în care aceste subvenţii au fost încă alocate prin bugetul de stat era una de tranziţie, ce

reprezenta un timp destinat în egală măsură unui management centrat pe retehnologizări, pe

investiţii în sisteme de cogenerare, în reabilitări termice prin care beneficiarul direct, şi nu victima

era cetăţeanul comunităţii respective.

Cu multă perfidie se încearcă schimbarea rolurilor, victimizarea cetăţeanului şi

culpabilizarea statului. Nu, domnilor colegi ai opoziţiei, vinovaţi sunt cei care nu au întreprins

nimic pentru modernizarea şi eficientizarea sistemelor de producere şi transfer al energiei termice.

Stimaţi colegi,

O primărie care aşteaptă în permanenţă subvenţii de la stat este o instituţie cu mâna întinsă şi

management inexistent, funcţionând în detrimentul cetăţenilor săi. Prevederile ordonanţei de

urgenţă vin în sprijinul acelor primării care au avut o viziune pe termen lung şi au investit anual în

acţiuni de scădere a cheltuielilor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, la

reducerea pierderilor şi creşterea randamentului instalaţiilor.

M-a surprins în mod real şi neplăcut adeziunea senatorilor opoziţiei provenind din colegiile

judeţului Cluj la această moţiune, în condiţiile în care Primăria Cluj-Napoca este un model

managerial de urmat. Nu numai că nu va modifica preţul de facturare a gigacaloriei, păstrându-l la

165 de lei/gigacalorie, dar va suporta ajutoarele la încălzire aferente compensării procentuale ce

revine consiliului local. Comparaţi preţul gigacaloriei de la Cluj-Napoca cu preţurile curente din

alte municipii şi oraşe, aveţi ocazia să vă limpeziţi gândurile pseudopătimaşe şi să vă puneţi pe

treabă, nu pe moţiuni.

- 36 -

Recomand colegilor mei din judeţ, senatori din opoziţie, să organizeze la Cluj-Napoca

seminarii de pregătire în domeniul retehnologizării termice – nu spun schimb de experienţă, că nu

este cazul – cu responsabilii din municipii şi oraşe aflate, cu voia lor, în suferinţă.

Doresc să fiu clar, în cazul colegiului meu discutăm de o primărie ce a investit în interesul

cetăţenilor săi şi care şi-a luat măsurile pe termen lung pentru ca aceştia să nu fie afectaţi financiar.

La nivelul municipiului, consumul de gaz metan este cu 30% mai mic, de energie electrică – cu

25% mai mic, de apă – cu 10-15% mai mic faţă de anii precedenţi.

Cifrele aiuritoare pe care le-aţi prezentat în moţiune pentru preţul de livrare a gigacaloriei

către populaţie sunt exemple de mistificare şi panicare a opiniei publice, în condiţiile în care

primăriile pot contribui cu compensări nu numai de până la 63% ale facturii termice, dar pot chiar şi

să depăşească acest plafon. Redefinirea categoriilor vulnerabile de beneficiari are în vedere

extinderea plafonului de subvenţii în special pentru persoanele singure care au nevoie de asistenţă.

Într-adevăr, primăria nu este obligată legal să suporte compensarea procentuală a facturii la

energie termică, iar prevederile acestei ordonanţe nu sprijină o primărie care nu înţelege că este

prima instituţie responsabilă de gestionarea bunăstării cetăţenilor săi prin acţiuni susţinute, şi nu

prin populism ieftin.

Tocmai opoziţia, care deplânge în mod susţinut centralizarea statului, vine astăzi şi ne spune

că descentralizarea în materie de subvenţii este o manevră?! Prin tentativa de moţiune, opoziţia s-a

descalificat, ademenită de mirajul unui eventual descălecat politic, o adevărată fata morgana,

demonstrând încă o dată că îşi doreşte primării dependente electoral de Guvern, incapabile să ia

decizii pe plan local şi care întind mâna spre stat.

Ce vină au cetăţenii unei primării că unii edili locali fac jocurile opoziţiei fără să

conştientizeze propria lor responsabilitate managerială pentru comunitatea locală?

Vă solicit, imperativ, să încetaţi să promovaţi dependenţa primăriilor de stat şi să încercaţi,

măcar în ceasul de pe urmă, să puneţi interesul cetăţeanului în faţa interesului electoral!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Rotaru:

Declaraţia politică se intitulează „Să vă îmbolnăviţi bine!”.


Conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are, mai nou, dorinţa de a verifica şi

cuantifica gradul de mulţumire a pacienţilor cu boli cronice, raportat la serviciile medicale de care

beneficiază. Mai concret, asiguraţii diagnosticaţi cu anumite boli cronice, al căror tratament se

aprobă prin comisiile de experţi de la nivelul CNAS, vor completa nişte chestionare „de evaluare a

gradului de satisfacţie a asiguratului”.

- 37 -

Bolnavii trebuie să răspundă la întrebări de genul „Cum apreciaţi atitudinea funcţionarului

care va prelua dosarul la Casa de Asigurări de Sănătate?” şi, nu în ultimul rând, „Vă simţiţi mai

bine?”. Chestionarele sunt aplicate de către casele judeţene de asigurări de sănătate, de două ori pe

an, şi vor fi transmise către CNAS împreună cu dosarele pacienţilor respectivi.

Într-un context de normalitate economică şi socială, deci şi sanitară, demersul ar putea fi

legitim şi ar avea sens. Din nefericire, nu ne aflăm într-un asemenea context şi, de aceea, iniţiativa

respectivă este doar inutilă, dar pe alocuri pare chiar cinică. Pentru că nu poate fi caracterizat decât

cinic faptul că persoane diagnosticate cu boli cronice sunt întrebate dacă sunt „satisfăcute” de

serviciile medicale, care, ştim cu toţii, fără vreun sondaj de opinie mai mult sau mai puţin

profesionist, că sunt departe de calificativul „satisfăcătoare”.

Tot cinism este să întrebi nişte bolnavi cronic, care aşteaptă cu lunile medicamentele

salvatoare, sau pe unii care au maladii incurabile „Vă simţiţi mai bine?” sau să-i întrebi ce părere au

despre timpul petrecut pe listele de aşteptare.

Care este rostul acestor chestionare, când este clar ca lumina zilei, atât pentru pacienţi, cât şi

pentru cei care lucrează în sistemul medical, inclusiv angajaţii caselor de sănătate, că serviciile sunt

de slabă calitate, iar principala problemă sunt banii? În contextul în care, de ani de zile, cuvântul

care descrie sănătatea în România este „colaps”, mai este necesar să întrebi bolnavii cronic dacă

sunt satisfăcuţi de acest sistem sanitar, ca să afli că nu sunt?

În opinia mea, aceasta este o întrebare cu răspuns dinainte ştiut: „Nu!”

Vă mulţumesc.

Domnul Gavril Mîrza:

Declaraţia politică este intitulată „Incompetenţa Guvernului Boc alungă investitorii străini”.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu siguranţă aţi constatat, ca şi mine, că două sunt subiectele prezente de preferinţă în mass-

media noastră cea de toate zilele – seceta şi plecarea finlandezilor de la Jucu sau plecarea

finlandezilor de la Jucu şi seceta. Ambele teme sunt nişte realităţi de necontestat.

Seceta este un fenomen pe care mai puţin l-am putea guverna şi al cărei impact în viaţa

cetăţeanului de rând trebuie să-l recunoască oricine. Deşi n-ar strica să existe previziuni

determinante în această direcţie.

În ceea ce priveşte despărţirea de finlandezi, la Jucu, după ce n-au avut decât aplauze pentru

colaborarea pe care mai că o dădeau „pe durată nedeterminată”, chiar cele mai înalte personalităţi

ale ierarhiei sociale româneşti au început să ne insulte inteligenţa cu afirmaţii de genul: „Eu v-am

spus!”

Ce ne-or fi spus, oameni buni?

- 38 -

Îndrăznesc să afirm că nu ne-au spus decât ce le-a convenit! Tot vorbesc despre criza care a

lovit compania „Nokia” şi a obligat-o să decidă măsura care va lăsa 2 200 de concetăţeni fără locuri

de muncă şi cel puţin încă pe atâţia, membri de familie, fără minimumul necesar traiului de zi cu zi.

Am înţeles!

Compătimim cu sinceritate impasul în care a ajuns „Nokia” fugărită de criză, de „Apple”, de

„Samsung”. Dar vorba cea veche zice: „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.” Iar

investiţia de la Jucu n-a fost doar a finlandezilor, ci şi a statului român. El, drăguţul, adică statul

român, care nu suntem „noi Guvernul”, cum ar crede unii, ci „noi toţi”, a cheltuit 30 de milioane de

euro, în schimbul cărora „Nokia” s-a angajat să investească 60 de milioane de euro şi să creeze 15

mii de locuri de muncă în cinci ani.

Cred că îmi pot permite să consider o alocare de 30 de milioane de euro drept o investiţie

majoră care ar fi trebuit securizată prin clauze contractuale ferme! Nu ştiu dacă investiţia

românească la Jucu este protejată de astfel de clauze. Contractul este secret.

Numai că atâta timp cât „Nokia” renunţă relativ relaxat la afacerea din România, neoferind

nici pe departe compensaţii ca cele pe care le-a asigurat când a plecat din Germania, avem tot dreptul

să gândim că aceste clauze nu există! Şi atunci, rămâne de văzut dacă vorbim despre incompetenţă

sau despre corupţie. Pentru că, orice s-ar spune despre finlandezi ca parteneri de afaceri, oricâte

motivaţii mai mult sau mai puţin „lucrate” de specialiştii în perdele de fum s-ar găsi pentru exodul

acestora către Asia ori către alte „zări senine”, cert este că ei nu sunt singurii care ne-au lăsat

privindu-le cu jale în urmă.

În toamna anului 2008, producătorul de dulciuri şi cafea „Kraft Foods” reloca în Bulgaria

fabrica deţinută în România, disponibilizând 440 de angajaţi. În acelaşi an, în luna decembrie,

compania „Colgate-Palmolive” îşi muta producţia din România, aşa încât alţi 118 oameni rămâneau

fără locuri de muncă.

Probabil bilanţurile ce se obişnuiesc la sfârşit de an au oferit Guvernului prilejul unor

mărturisiri care spuneau, citez: „În ultimii trei ani, nu mai puţin de 17 fabrici au fost închise şi peste

2 500 de oameni disponibilizaţi.” Erau nominalizate „Nestle”, „Coca-Cola”, „Colgate-Palmolive”,

„Friesland” sau „Bunge” şi „Kraft Foods” în ajun de An Nou 2009.

Este clar pentru orice om de bun-simţ că aceşti investitori n-au venit în România pentru

telegondolele ori mirii şi miresele din vestitul material propagandistic „The Land of Choise”, ale

celui mai bogat ministru al Guvernelor Boc. Toţi au venit pentru profit.

Să nu uităm că „Nokia”, care a început producţia în România în februarie 2008, a înregistrat

în anul 2010 o cifră de afaceri cu circa 60% mai mare ca în anul 2009, înregistrând un profit net de

42 de milioane de euro.

- 39 -

Sigur că şi criza a avut o importantă pondere printre cauzele ce au determinat decizia

„Nokia”. Dar nu putem trece cu vederea mediul fiscal instabil, în legătură cu care compania

finlandeză a aflat că în România Codul fiscal poate fi schimbat la jumătatea anului, iar TVA-ul

creşte peste noapte. Nu putem crede că violentele erupţii de corupţie, în plină criză şi într-o

Românie ce nu are drept atribut statul de drept, unde Executivul nu respectă deciziile irevocabile ale

instanţelor, n-au avut nicio influenţă în decizia finlandezilor, câtă vreme nu o companie, ci însuşi

statul ei ne refuză spaţiul Schengen.

Aşa că degeaba ne ameninţă cineva cu „V-am spus eu vouă!” de parcă este preşedinte doar

când i se iau interviuri. Dacă atât de bine a fost informat asupra posibilelor plecări ale investitorilor

străini din România, încât până şi Mama Omida s-ar învineţi de invidie, nu nouă, ci supuşilor săi

din Guvern trebuia să le bată capul Domnia Sa, ferindu-ne de atare năpastă.

Că de secetă nu cred că ne-ar fi putut feri!

Deşi, Dumnezeu să mă ierte, poate că nişte ploi care ar stinge setea mult încercatului pământ

românesc ar duce la vale, acolo unde se duc toate murdăriile, şi pe cea portocalie, care ne seacă

vieţile.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Declaraţia politică se intitulează „Priorităţile românilor şi priorităţile PDL”.

Stimaţi colegi,

Am avut parte, în duminica ce-a trecut, de un nou episod de băşcălie politică, marcă

înregistrată PDL. Stăpânii acestei ţări şi-au dat întâlnire pe înserat ca să discute probleme esenţiale,

de viaţă şi de moarte. Ştiute de toată lumea, plimbate din televiziune în televiziune, altminteri

chestiuni secrete: comasarea alegerilor, împărţirea României în 8, 12, 14 sau 16, oricum, numai „să

dea bine”, sistemul electoral, modificarea Constituţiei – adică orice în afară de lucruri serioase,

orice în afara problemelor de pe agenda reală a cetăţeanului. A cetăţeanului obişnuit, nu a

cetăţenilor Băsescu, Boc, Udrea, Falcă sau Florin Popescu.

Repet, chestiuni de viaţă şi de moarte, dar nu pentru România, ci pentru îngustul la minte şi

larg la interese Partid Democrat Liberal.

Ca o fotografie tristă a României pe care au creat-o aceste personaje, chiar în orele când

creierele portocalii se dădeau de ceasul morţii cum să facă să producă un milion de voturi din

străinătate, un sondaj de opinie arăta cum peste 70% dintre tinerii români sunt de părere că nu au

nicio şansă în România actuală şi preferă să plece peste hotare.

De fapt, dacă e cineva sceptic cu privire la sondaje, faceţi un exerciţiu practic: ieşiţi pe

stradă, alegeţi 10 persoane şi întrebaţi-le care le sunt problemele, îngrijorările. Şi spuneţi-mi apoi

dacă în vreunul din răspunsuri apar bazaconiile dezbătute de liderii PDL duminică.

- 40 -

Asta, ca să realizaţi ce prăpastie imensă a creat acest partid şi liderii lui îndesaţi cu cinism şi

tupeu între interesele naţionale şi interesele clientelei în care se scaldă.

– Ce era mai responsabil pentru principalul partid din arcul guvernamental: să se tocmească

pe împărţirea ţării în funcţie de interesele sale electorale sau să discute la modul cel mai serios

despre situaţia economică a României în contextul ultimelor avertismente? Şi mă refer aici la faptul

că Fondul Monetar Internaţional a redus prognozele de creştere economică a României pe anul

viitor de la 3,5% la 2%, iar J.P. Morgan a redus estimările la 0,8 procente din PIB.

– Ce era mai responsabil pentru PDL să facă: să caute soluţii dincolo de limitele

constituţionale pentru comasarea alegerilor în sensul sporirii şanselor electorale din 2012 sau să

discute despre bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale? Vă reamintesc că ambele proiecte ar fi

trebuit de mult depuse la Parlament şi undeva pe la sfârşitul lunii octombrie – adoptate. Ce facem,

repetăm situaţia de anul trecut sau de acum doi ani, când trecuse februarie şi noi nu aveam o lege a

bugetului adoptată?

– Ce era mai responsabil pentru un partid întreg la minte: să se dea în cap şi peste cap ca să

găsească variante de corupere electorală în 2012 sau să pună pe masa dezbaterii problema secetei şi

consecinţele fenomenului asupra agriculturii, pe de o parte, şi pentru ceea ce înseamnă producţia de

energie electrică, pe de altă parte?

– Ce era mai responsabil pentru un partid aflat la putere: să-i facă pe plac stăpânului de la

Cotroceni tratând prioritar modificarea Constituţiei sau să aibă o dezbatere serioasă pe tema

neaderării la spaţiul Schengen, cu consecinţe pe termen mai lung în perspectiva aderării la moneda

europeană? Ştiu că domnul Igaş are impresia că opoziţia e vinovată pentru că nu şi-a făcut

dumnealui treaba, la fel cum ştiu că domnul Baconschi aşteaptă felicitări în urma acestui eşec.

Dincolo însă de aceste personaje caricaturale, nu era necesară o discuţie sinceră pe subiect?

Şi pot continua cu temele de maximă actualitate – eliminarea subvenţiilor, preţul la

gigacalorie, intrarea în vigoare a noului Cod civil, dar tare mi-e teamă că vorbesc la pereţi. Cu nişte

cinici nu poţi vorbi de morală. Unor iresponsabili nu le poţi vorbi de responsabilitate. Cu zurbagiii

nu poţi purta un dialog normal.

Ce-au făcut liderii PDL duminică seara se cheamă oricum, numai dezbatere serioasă nu. Încă

un episod jenant dintr-un serial jenant. A fost mai degrabă un exerciţiu de terapie în grup, un fel de

„hai să ne facem că facem”. Ceea ce, să recunoaştem, reprezintă esenţa filosofiei de guvernare a

acestei puteri habarniste.

P.S. – Probabil singura temă cu adevărat importantă, remanierea Guvernului, a fost tratată

tipic acestui regim bolnav: i-a fost pasată cuplului Băsescu-Boc, în realitate doar lui Băsescu (nu

cred că-şi face cineva iluzii că Boc are vreo silabă de spus pe acest subiect).

Vă mulţumesc.

- 41 -

Domnul Constantin Tămagă:

Declaraţia politică este intitulată „Deveselu – punct strategic pe harta lumii”.


Stimaţi colegi,

După 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, Washingtonul şi Bucureştiul au decis

amplasarea scutului antirachetă la Deveselu, judeţul Olt.

S-a tot vorbit despre faptul că securitatea României este, în acest moment, asigurată, despre

concretizarea excelentelor relaţii cu americanii, despre poziţia Rusiei în această privinţă, dar

nimeni, după ştiinţa mea, nu a luat în calcul la modul serios ce se întâmplă din acest punct de

vedere cu Republica Moldova.

Nu cred că scutul de la Deveselu protejează sută la sută Republica Moldova. Chişinăul se

situează, orice s-ar spune, într-o zonă de mijloc, iar prezumtivele rachete inamice ar trebui distruse

chiar deasupra teritoriului acestei ţări. Este, evident, o situaţie ipotetică, virtuală, dar pe de altă parte

sunt aproape convins că autorităţile de la Chişinău nu s-au gândit deloc la acest aspect. Conducerea

Moldovei are însă alte probleme. Ei pot înţelege în linii generale ce s-a semnat în capitala

americană, dar detalii nimeni nu cunoaşte, sunt convins de asta. Iar de la Deveselu până la Chişinău

nu sunt mai mult de 500 de kilometri. Ei sunt preocupaţi să modifice Constituţia, caută soluţii

pentru asta, sunt interesaţi de cum să rămână la putere.

În plus, acolo mai este şi conflictul transnistrean, iar scutul din România va fi un argument

foarte puternic pentru Rusia să-şi întărească poziţia în regiunea transnistreană. Cred cu tărie că

acordul semnat recent la Washington va avea efect şi impact asupra perspectivelor de soluţionare a

problemei de dincolo de Nistru.

E adevărat că România şi-a asigurat securitatea, dar acum Rusia va utiliza drept argument

scutul din România tocmai pentru a-şi întări şi ea poziţia. Nicidecum să plece, aşa cum se stabilise

mai demult. N-ar fi făcut-o niciodată, dar iată că paradoxal scutul american din România, obiectiv

vorbind, le oferă ruşilor un argument suplimentar puternic să rămână.

De altfel, nu ştiu dacă aţi observat, dar reacţiile Moscovei la amplasarea scutului din

România au fost destul de modeste, anemice, formale. În niciun caz agresive. Amintiţi-vă de reacţia

faţă de intenţia de a amplasa acelaşi scut în Cehia şi Polonia. Atunci, a fost un adevărat atac

diplomatic. Nu cred că în această situaţie Rusia este foarte deranjată.

Domnul Laurenţiu Florian Coca:

Declaraţia politică se intitulează „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”.

Stimaţi colegi,

- 42 -

Săptămâna trecută s-au desfăşurat în toata lumea manifestări de recunoştinţă şi cinstire a

persoanelor de vârsta a treia. Generaţia de oameni în vârstă este aceea care ne-a creat nouă, până la

atingerea maturităţii, condiţii de viaţă, de educaţie şi de muncă.

Această relaţie, dintre generaţii, are atât o dimensiune personală, în care fiecare îşi manifestă

în felul său, mai mult sau mai puţin, respectul, recunoştinţa şi iubirea pentru cei apropiaţi sau mai

îndepărtaţi semeni, dar şi o dimensiune social-politică. La această dimensiune mă voi referi în

prezenta declaraţie.

Să observăm cum au întâmpinat guvernanţii României Ziua Persoanelor Vârstnice şi ce le

pregătesc ei acestora?

Atacul la bruma lor de pensie, de sănătate, de putere de muncă şi de putere de cumpărare

ţine de politica unor laboratoare inumane ale unor politicieni ajunşi în poziţia de a decide asupra

calităţii vieţii vârstnicilor, pentru a le face viaţa cât mai amară, cât mai tristă. Vestea proastă pe care

au primit-o în preziua datei în care se celebrează vârsta a treia a fost intenţia de impozitare

suplimentară a pensiilor, măsura care ar reduce cele mai mici pensii.

Pentru că nu le-a reuşit tăierea, dintr-o dată, a pensiilor, guvernanţii s-au ambiţionat să

găsească alte măsuri de afectare a vârstnicilor. Le-au luat 5,5% din pensie pentru asigurarea de

sănătate, după care le-au desfiinţat spitalele şi le-au redus lista medicamentelor gratuite şi

compensate şi intenţionează să introducă coplata pentru serviciile medicale. Medicii tineri pleacă în

străinătate, iar medicii care au atins vârsta pensionarii nu mai au dreptul să muncească.

În acelaşi timp, guvernanţii actuali au afectat dreptul de muncă şi al altor categorii

profesionale de pensionari. Zilele acestea a început un nou an universitar şi a intrat în aplicare noua

lege a educaţiei, care a trântit uşa în nas profesorilor universitari care au depăşit 65 de ani.

Distrugerea sistemelor de asigurări şi asistenţă socială, ordonanţa guvernamentală de

eliminare a subvenţiei la căldura şi de reducere a ajutorului la încălzire pun crucea pe traiul

familiilor şi persoanelor celor mai sărace şi mai necăjite.

Nici vorbă de solidaritate şi protecţie socială, nicio grijă de apărare a drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale familiilor, persoanelor în vârstă sau pensionarilor. Dimpotrivă, mai

multă boală, mai mult frig, mai multă foame, mai multă sărăcie. Este tot ceea ce-şi propune să

continue noul ocupant al ministerului care administrează politici împotriva muncii, familiei şi

protecţiei sociale…

Pentru guvernanţii României, persoanele în vârstă, pensionarii sunt o bombă socială, iar în

aceste circumstanţe este trist să fii pensionar în România şi să nu ai şansa decât să plantezi „pomi de

umbra cărora ştiu că nu se vor bucura niciodată”.

- 43 -

Noi, cei din PSD, şi împreună în USL vrem să reinstaurăm respectul şi recunoştinţa datorate

persoanelor de vârsta a treia, cărora le spunem: ne bucurăm că existaţi şi vă dorim o viaţă cât mai

bună şi mai îndelungată.

Domnul Gheorghe Pop:

Declaraţia politică este intitulată „Guvernul României scoate la mezat pe bani mărunţi

companiile energetice de stat”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să ating în declaraţia de azi subiectul problematic al privatizărilor haotice din energie,

dar, înainte de toate, pentru că ne aflăm într-o zi deosebită, aş dori să-mi îndrept atenţia spre cei pe

care îi sărbătorim azi.

Cum 5 octombrie este Ziua Profesorului, am să le spun un onest „La mulţi ani!” tuturor

colegilor mei parlamentari care sunt la bază dascăli, dar şi întregului corp profesoral din România.

Sunt convins că, în acest context, fiecare cadru didactic trăieşte bucuria, responsabilitatea şi

poate uneori tristeţea de a fi dascăl. Spun bucurie şi responsabilitate deoarece Profesorul este

chemat să gândească şi să regândească în permanenţă misiunea aparte pe care o are – aceea de a

forma, de a modela caractere şi personalităţi, de a mobila minţi şi conştiinţe, de a îndruma şi educa

noile generaţii. Dascălul este cel care are menirea de a proiecta principalii actori ai zilei de mâine.

Este o responsabilitate enormă, care merită întreaga noastră apreciere şi recunoştinţă.

Din păcate, sunt conştient că o parte din actorii politici de azi nu a ştiut să preţuiască aşa

cum se cuvine profesia de călăuzitor de conştiinţe şi formator de înţelepciune. Tocmai de aceea

menţionam mai sus tristeţea de a fi dascăl. Tristeţea că educaţia, în ziua de azi, nu mai e

considerată o prioritate în care este absolut vital să investeşti.

Datorită profesorilor noştri, datorită muncii şi dedicaţiei lor de ieri suntem ceea ce suntem

noi astăzi. De aceea, merită deplinul nostru respect şi adâncă preţuire! Vreau să mulţumesc azi

tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea mea, a noastră, a românilor! Le doresc mult succes în

toate, multă bucurie şi capacitatea de a menţine vie flacăra pasiunii pentru profesionalism şi

performanţă!

Acum, revenind la subiectul declaraţiei de azi, aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că

guvernarea portocalie se pregăteşte să arunce în haos siguranţa energetică a României.

Ne-am obişnuit deja cu afacerile de miliarde din energie făcute de „băieţii deştepţi” ai

domnului Băsescu cu firme încropite din doi-trei oameni, prin te miri ce subsol de bloc.

Totuşi, observ că, mai nou, PDL se grăbeşte să treacă la nivelul următor. Cum le e limpede

că nu vor mai ajunge vreodată la guvernare, se bulucesc să dea către „băieţii deştepţi”, care au

- 44 -

prosperat sub protecţia actualei puteri, proprietatea asupra a ceea ce a mai rămas din sistemul

energetic românesc. Or, stimaţii mei, este cazul să spunem un „Nu” hotărât deciziilor prin care

actuala putere încearcă să vândă înaintea scrutinului de anul viitor companiile energetice de stat.

Astfel de decizii nu pot fi luate în spatele uşilor închise, de către câţiva „înfometaţi” din

PDL care s-au trezit că nu mai au bani de cumpărat voturi. Şi în niciun caz nu pot fi luate acum,

când preţurile acţiunilor sunt atât de scăzute.

Observ că ministrul economiei, Ion Ariton, a scos pe tarabă companiile energetice din

portofoliul ministerului păstorit vremelnic de Domnia Sa. Printre trufandale, se numără OMV Petrom

Bucureşti S.A., Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Oltchim.

Vă rog să nu mă înţelegeţi greşit! Nu sunt omul care să se pună de-a curmezişul în faţa ideii

de privatizare, în faţa eforturilor de îmbunătăţire a sistemului energetic românesc. Dar problema aici

este că nu văd decât eforturi de a fura cât mai mult acest sistem, nu de a-l face competitiv sau de a-l

aduce la standardele de performanţă.

Ceea ce omit portocalii să precizeze atunci când se grăbesc să vândă companiile energetice

pe bani mărunţi este că, pe lângă sumele amărâte pe care le-ar putea obţine acum statul,

restructurarea unităţilor în vederea privatizării va impune şi concedieri de personal. Cel puţin 900

de posturi ar urma să fie desfiinţate.

Cu alte cuvinte, că tot se pregăteşte PDL să dispară de pe harta politică a României, partidul-

caracatiţă a găsit de cuviinţă să dea un ultim tun avutului public.

Cu ce va rămâne România în urma unor astfel de afaceri oneroase? Doar cu amintirea a ce a

avut odată?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Constantinescu:

Declaraţia politică se intitulează „Noua criză şi impactul asupra României”.


Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unul nou val al crizei economice şi financiare care a lovit deja mai multe

state europene. Acest nou val nu reprezintă o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor, ceea ce ar

însemna falimentul unor ţări.

Pe fundalul nemulţumirilor colective acumulate în timp, criza datoriilor conduce la o criză

socială incomensurabilă. Analiştii economici din întreaga Europă avertizează că această criza a

datoriilor va provoca anul viitor o adevărată prăbuşire economică şi financiară, însoţită de tulburări

sociale semnificative, aşa cum am văzut că s-a întâmplat în Grecia. Lucru care trebuie să dea de

gândit tuturor!

- 45 -

Asistăm cu o oarecare neputinţă la dorinţa unor ţări de a ieşi din Uniunea Europeană, cum ar

fi Marea Britanie, care în mai puţin de trei luni ar putea decide ieşirea din UE. Asistăm cu o

oarecare indiferenţă la tensiunile sociale din ţări europene. Ideea fundamentală care a dus la

formarea Uniunii, unitatea, este neputincioasă în faţa tumulturilor socio-economice prin care trec

anumite state europene.

Criza socială se face deja simţită în state cu o anumită vechime în cadrul Uniunii. Rata

şomajului a înregistrat valori destul de mari în Spania (peste 20% şi 45% în rândul tinerilor), în

Grecia (15% şi 38% în rândul tinerilor), Irlanda (14%), Portugalia (12%). Statele membre sunt

nevoite să conlucreze pentru găsirea unor soluţii viabile. Separat, dar şi împreună!

Nu trebuie să mai lăsăm loc populismelor, de orice natură ar fi ele. În locul acestora, puterea

trebuie să vină cu strategii clare de ieşire din criză, trebuie să vină cu planuri concrete. În acelaşi

timp, România nu mai trebuie să se împrumute.

Am văzut ce se întâmplă cu investitorii. Este un semnal mare de alarmă şi, în mod firesc, nici

premierul şi nici preşedintele ţării nu ar trebui să se grăbească să afirme că alte investiţii ar putea

părăsi România. Nu vii cu asemenea declaraţii într-o ţară care are nevoie ca de aer de investiţii!

Plecarea finlandezilor de la „Nokia”, relocările făcute de „Colgate-Palmolive” sau „Kraft

Foods” sunt indiciile care ne arată că al doilea val al crizei s-a abătut peste România. Nimeni nu

vrea ca aceste probleme din economia internă să se transforme în probleme sociale. Sunt convins că

nici puterea nu-şi doreşte aşa ceva! Dar, pentru ca aceste lucruri să nu se mai întâmple, este vital să

venim cu soluţii.

Care ar fi situaţia României în acest moment? Moneda unică europeană a atins noi maxime

în raport cu leul, ceea ce înseamnă că ceva nu este în regulă cu economia românească. Indicele

principal al Bursei de Valori Bucureşti a scăzut cu mai mult de 20% în ultimele trei luni, atingând la

finalul lunii septembrie noi minime. La fel şi leul, care atingea la finele lunii septembrie, la cursul

oficial al BNR, un nou minim al anului 2011 în raport cu euro, de 4,3533.

În trimestrul doi al acestui an, exporturile româneşti au scăzut cu 2,92%. Mai mult decât

atât, un grup de state bogate din UE condus de Franţa, Olanda şi Marea Britanie vrea scăderea

substanţială a fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care Comisia Europeană ar trebui să le suporte

după reducerea de la 15% la 5% a cofinanţării care revine României şi altor cinci state membre

pentru proiectele finanţate cu bani europeni. Argumentul principal al acestor ţări, contribuabili neţi

la bugetul Uniunii, este temerea privind impactul pe care aceste cheltuieli le-ar avea asupra

propriilor finanţe.

Una peste alta, situaţia trebuie să dea de gândit întregii clase politice. România va avea anul

viitor o datorie publică de 235 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 56 de miliarde de euro. Vorbim

- 46 -

de toate împrumuturile Guvernului, firmelor, ministerelor sau ale primăriilor. Numai că, din cauza

împrumuturilor care se fac pentru plata creanţelor, suma creşte de la un an la altul, dobânda – de la

o zi la alta.

Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că nu se poate trăi din împrumuturi, că nu se

pot face plăţi din împrumuturi. Trebuie să producem ca să ne putem achita datoriile. Or, dacă îi

gonim pe investitori, dacă nu-i încurajăm să rămână în România, cum să producem?

Stimaţi colegi,

Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a anunţat la finalul săptămânii trecute că s-a redus

estimarea de creştere economică pentru 2012 la jumătate. Concret, vom avea o creştere economică

sub aşteptări, o reducere a creşterii PIB de la 4% la 2%. Pentru cetăţeanul de rând, acest lucru s-ar

traduce prin reducere a cheltuielilor, creşteri de taxe, deci o nouă austeritate. Deficitul bugetar va fi

cuprins între 1% şi 1,5% din PIB, iar pentru reducerea acestui deficit Guvernul a maximizat

veniturile din accize.

Prin urmare, anul 2012 va începe cu un nou val de scumpiri. Energia electrică, taxa auto,

tutunul, alcoolul, carburanţii sunt primele care vor avea un preţ mult mai ridicat începând cu 1 ianuarie.

Ca un tăvălug, după aceste scumpiri, vor urma altele, cele mai dureroase fiind la alimente,

fapt ce va afecta direct nivelul de trai. Iar aceste scumpiri vor veni în contextul în care românii vor

avea acelaşi salariu şi, în cel mai nefericit caz, unii nu vor mai avea venituri.

Puterea portocalie trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna că românii nu pot duce în

spate nişte saci mai grei decât greutatea lor.

Scăderea taxelor şi impozitelor ar impulsiona investitorii să rămână în ţară şi ar atrage noi

investiţii. În acelaşi timp, ar exista şi resursele necesare pentru programele sociale şi cele de

stimulare a economiei şi ar curăţa mediul de afaceri de legăturile nefaste dintre politicieni şi

companiile de stat.

Puterea trebuie să înţeleagă că, fără strategii pe termen lung şi fără un program economic

responsabil şi coerent, nu vor exista soluţii economice viabile.

Dilemele şi tensiunile, convulsiile economice şi sociale din cadrul Uniunii Europene obligă

România să dovedească faptul că îşi merită locul în marea familie europeană. Nu prin acțiuni

heirupiste sau declarații înflăcărate, lipsite de substață, ci prin responsabilitate şi solidaritate, prin

acțiuni şi politici socio-economice care să ne priveze de o situație critică, ce ar putea conduce la

tensiuni sociale sau ar putea pune în pericol statutul de membru cu drepturi depline al UE.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Mang:

Declaraţia politică este intitulată „Ministerul Educaţiei nu respectă Legea educaţiei naţionale”.

- 47 -

Declaraţia mea politică de astăzi porneşte de la observaţia că Ministerul Educaţiei,

Cercetării, Tineretului şi Sportului nu respectă prevederile Legii educaţiei naţionale. Domnul

ministru Funeriu aplică doar acele prevederi care îi servesc lui sau clientelei PDL şi se face că uită

de celelalte prevederi.

Dacă într-adevăr această lege a educaţiei este atât de bună, precum pretind cei de la PDL,

stau să mă întreb: de ce nu o aplică în totalitate? Să fie oare vorba despre incompetenţă, diletantism

sau doar rea-credinţă?

Pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt

publicate de ceva vreme câteva zeci de proiecte subsecvente Legii educaţiei naţionale care ar trebui

să-i asigure conţinut şi aplicabilitate. Din păcate, ministerul nu poate sau nu vrea să le aplice pe

toate. Pentru astăzi am pregătit două exemple.

Articolul 361 alineatul (3) litera b) din Legea nr. 1/2011 stipulează că „măsura introducerii

clasei a IX-a în învăţământul gimnazial intră în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe

clasa a V-a în anul şcolar 2011 – 2012”.

Deşi anul şcolar a debutat de mai bine de patru săptămâni de zile, nici până la această oră

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu a finalizat noul Curriculum Naţional,

astfel încât planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi manualele şcolare pentru gimnaziu

au rămas neschimbate. Practic, generaţia de elevi care a început clasa a V-a în acest an va trebui să

studieze în următorii cinci ani după aceeaşi programă şi aceleaşi manuale precum generaţiile

anterioare, care au studiat pe vechea structură de patru ani.

Ţin să vă readuc aminte că motivul pentru care Legea educaţiei naţionale a fost promovată

prin procedura asumării răspunderii guvernamentale a fost tocmai urgenţa implementării noilor

măsuri, inclusiv cea privind introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial. Or, fără noul

cadru de referinţă al curriculumului naţional, nicio lege nu poate să aducă în mod real schimbarea

necesară în sistemul de învăţământ. De aici se impun două concluzii: ori nu a fost o urgenţă şi

atunci am fost minţiţi cu toţii, ori a fost o urgenţă, însă ministerul nu este capabil să implementeze

cu celeritate prevederile! Altă explicaţie nu pot găsi la ritmul de melc cu care acţionează MECTS.

Cel de-al doilea exemplu vizează modalitatea de numire a directorilor unităţilor de

învăţământ preuniversitar. Conform articolului 96 alineatul (1) din Legea educaţiei naţionale,

„unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de

administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz”. Alineatul (7) litera e) al aceluiaşi

articol de lege stipulează printre atribuţiile principale ale consiliului de administraţie organizarea

concursului de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct.

- 48 -

Explicaţia care ni s-a dat pentru introducerea acestei prevederi a fost depolitizarea numirilor

în funcţiile de conducere. Ce se întâmplă în fapt? În totală contradicţie cu litera şi spiritul legii,

ministrul Funeriu a emis un ordin prin care, în anul şcolar 2011 – 2012, directorii unităţilor şcolare

au fost numiţi „cu detaşare în interesul învăţământului”. Evident, numirea directorilor s-a făcut de

către inspectoratul şcolar judeţean, adică tot de către inspectorii generali obedienţi politic faţă de

ministrul Funeriu. Mai pe înţelesul tuturor: una predică ministrul despre depolitizare, alta fac

inspectorii menţinuţi în funcţii din interese politice…

Sunt doar două exemple care ilustrează demagogia şi ipocrizia Guvernului PDL. Din

nefericire, sunt multe altele, însă deocamdată mă opresc aici. Promit însă să revin asupra lor în

perioada imediat următoare. Este inadmisibil ca un întreg sistem de educaţie să fie tratat cu atâta

cinism chiar de către conducătorii săi, iar în ceea ce mă priveşte nu pot să stau pasiv în faţa

batjocurii cu care suntem trataţi de către acest Guvern sinistru.

Domnul Gabriel Mutu:

Declaraţia politică se intitulează „Intemperii politice, USL rezistă”.


Stimaţi colegi,

Faptul că actuala guvernare este cel mai puţin performantă din ultimii 20 de ani nu este

altceva decât un truism. Faptul că au folosit toate tertipurile pentru a denigra opoziţia, în pofida

faptului că se declară cu toţii democraţi, faptul că subjugă Parlamentul prin nenumăratele angajări

de răspundere sau ţinerea sub cheie a unor proiecte legislative benefice au devenit stări de lucru ale

actualei puteri.

În aceste condiţii, USL reprezintă o alternativă reală la construcţia politică actuală,

construită în jurul PDL, sau chiar la o nouă mişcare politică anunţată cu surle şi trâmbiţe, dar care

îşi păstrează acelaşi nucleu.

Faptul că deşi au trecut câteva luni bune de când PDL a tăiat salariile, a redus pensiile, a

crescut TVA, iar scorul lor din sondaje nu reuşeşte să crească, simpla lor prezenţă pe scena politică

produce fiori electoratului. PDL se baza pe amnezia alegătorilor şi pe o revenire spectaculoasă. Iată

că de această dată nu le-a mers.

Prin urmare, au adoptat următoarea tactică: punerea aceloraşi oameni sub o haină nouă şi

destructurarea opoziţiei, prin promisiuni privind accesul la resursele oferite de actul guvernării. În

subtext putem citi foarte clar un eşec neasumat al PDL, care în timpul campaniilor electorale

susţinea necesitatea reformării clasei politice prin oameni care se ghidează în acţiunea publică după

principii sănătoase.

- 49 -

Cu siguranţă că cei aflaţi la putere încearcă orice pentru a destabiliza USL, care, din păcate

pentru ei, nu scade de ceva timp, indiferent de centrul de studiere a opiniei publice, sub 50%. În

primul rând, PDL este îngrijorat de perspectiva în care preşedintele ar fi lăsat singur la Cotroceni.

Prin urmare, au încercat să maximizeze, în primul rând prin intermediul media, existenţa

unor neînţelegeri din interiorul Partidului Conservator şi să le prezinte ca fiind sursa de rupere a

USL. Primarul Sectorului 4, o figură importantă a partidului, a fost dat aproape ca sigur drept

candidat al noii Mişcări Populare pentru Primăria Capitalei. Deja PDL se vedea resuscitat în

Bucureşti de un primar care, ciudat, până în acest moment nu a beneficiat de prea multe resurse din

partea puterii, aşa cum s-a întâmplat în alte sectoare (2, 3, 6).

Faptul că Piedone a dezminţit toate acestea şi s-a arătat în continuare fidel alegătorilor şi

proiectelor sale din sectorul 4 nu a făcut altceva decât să arate că USL este o construcţie în care

oamenii care lucrează în adevăratul sens al cuvântului, în beneficiul celor mulţi, nu sunt oameni

care să părăsească uşor acest proiect.

USL a dat dovadă o dată în plus că, în pofida a ceea ce susţin cei aflaţi la putere, este o

construcţie solidă, care are în primul rând obligaţia faţă de cetăţeni să reziste.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Mustăţea:

Declaraţia politică este intitulată „România – ţara tristelor recorduri”.

Stimaţi colegi,

O minimă analiză asupra evoluţiilor din ultimii ani ale României, atât în plan intern, cât şi al

percepţiei externe, culminând cu refuzul de a fi acceptată în zona Schengen, este motivaţia

declaraţiei mele politice de astăzi.

Pentru că, să recunoaştem deschis, niciunul dintre noi – şi mă refer aici nu doar la oamenii

politici, ci la cetăţenii români, în marea lor majoritate – nu poate fi mândru pentru că România

deţine locuri „fruntaşe” în Europa la incidenţa hepatitei C, la cancerele de sân, col uterin şi

pulmonar – conform unor date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Tot pe primele locuri ne aflăm la numărul de infestaţi cu HIV/SIDA şi în ceea ce priveşte

incidenţa tuberculozei (boala sărăciei), fiind înregistrate anual peste 110 cazuri de infecţie cu bacilul

Koch la suta de mii de locuitori. De altfel, potrivit statisticilor, aproape o treime din numărul total al

cazurilor de tuberculoză înregistrate în Europa se găsesc în România!


Nu am început întâmplător cu referirile la recordurile negative din domeniul sănătăţii. Pentru că,

iată, mult trâmbiţata reformă a sănătăţii nu se manifestă în practică decât prin noi măsuri de restrângere

a accesului pacienţilor la medicamente compensate, concomitent cu decizii guvernamentale care impun

- 50 -

sporirea contribuţiei băneşti a cetăţenilor pentru a beneficia de asistenţă medicală adecvată. Ca să nu

mai vorbim despre desfiinţarea haotică a unor spitale!

Evident, la precaritatea stării de sănătate a românilor au contribuit „din plin” şi actualii

guvernanţi, care, prin aşa-zise măsuri dure de austeritate impuse de criza economică mondială, nu

au făcut decât să accentueze starea de sărăcie a populaţiei.

De acest din urmă aspect, acela al sărăciei, este legat şi clasamentul realizat de revista

irlandeză „International Living” privind calitatea vieţii, conform căruia România se situează pe

locul 53, alături de Republica Moldova, Republica Dominicană şi Insulele Cayman, în ceea ce

priveşte infrastructura, preţurile, sistemul de sănătate şi performanţele economice.

Cât despre sistemul de educaţie, ce să mai spunem?! Statisticile ne situează pe locuri codaşe

la gradul de alfabetizare; în timp ce şcolile româneşti se golesc de elevi în ritm alert, numărul

profesorilor se află în cădere liberă. Concomitent cu numărul de catedre rămase neocupate,

România înregistrează cote ridicate în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului educaţional

de către tineri. Aceste aspecte, coroborate cu rezultatele dezastruoase la examenele de bacalaureat şi

cu scăderea dramatică pe piaţa muncii a locurilor ocupate de absolvenţii cu studii superioare,

reflectă cât se poate de limpede modul dezastruos în care este gestionată România de către

Guvernul pedelist, în frunte cu mentorul său – preşedintele Băsescu.

Şi pentru ca analiza să fie completă, trebuie să adăugăm faptul că România este lider de

piaţă la exportul de prostituţie şi infracţionalitate.

Stimaţi colegi,

Pentru că am amintit de eşecul Schengen – asumat formal de Traian Băsescu –, mă simt

obligat să subliniez faptul că acest insucces este, de fapt, rezultatul tuturor recordurilor negative

menţionate mai sus.

Faptul că de mai mulţi ani televiziunile occidentale nu omit niciun prilej de a prezenta

imagini negative ale conaţionalilor noştri – fie ei cerşetori, hoţi de buzunare, prostituate – este şi

consecinţa dezinteresului total al autorităţilor de la Bucureşti de a fi încercat schimbarea percepţiilor

europene despre România. Cu puţin efort şi bunăvoinţă, imaginea deplorabilă a ţării noastre ar fi

putut fi contrabalansată prin sublinierea meritelor românilor talentaţi, competenţi şi harnici, deveniţi

reputaţi oameni de ştiinţă, artişti consacraţi pe scenele lumii, mari manageri etc.

Cauza faptului că cetăţenii români ajunşi în ţările vest-europene sunt permanent subiect de

bătaie de joc la adresa identităţii noastre, la unele televiziuni, este una singură: pierderea autorităţii

statului. Incapabil să gestioneze eficient situaţia internă, generând – prin măsuri gândite ad-hoc –

măsuri de austeritate care au provocat sărăcirea accentuată a unor categorii ale populaţiei şi lansând

îndemnuri de tipul „românii să înveţe să trăiască auster”, Executivul şi preşedintele par să-şi fi unit

eforturile cu un singur scop: distrugerea acestei naţii.

- 51 -

Cât despre lecţiile de austeritate, cred, stimaţi colegi, că românilor le-au fost de ajuns cele

predate de Ceauşescu! Deşi, dacă mă gândesc bine, Traian Băsescu, prin calificativul său de

„asistaţi social” adresat pensionarilor şi prin concluzia că „bugetarii sunt prea mulţi”, îl depăşeşte cu

mult pe Ceauşescu.

De aceea, nu exclud deloc ipoteza că, după îndemnul „Să trăiţi bine!”, urmat de „Să trăiţi

auster!”, vom auzi în curând şi „Să nu mai trăiţi deloc!”.

Domnul Cornel Popa:

Declaraţia politică se intitulează „PDL, un nou început, la final de mandat”.

Aflu zilele acestea că PDL se pregăteşte să remanieze miniştri şi să schimbe şefi de agenţii

şi secretari de stat. Ba, mai mult, sunt mândri de acest demers şi îl consideră un nou început.

Eu nu pot decât să deplâng soarta noastră, a celor conduşi de Guvernul Boc, care este

deţinător de recorduri în materie de schimbare, remaniere, demisii şi demiteri şi alte evenimente de

acest gen, care au distrus total ideea de continuitate în cadrul instituţiilor publice.

Politici coerente în domeniul sănătăţii, al muncii, al economiei sau în alte sectoare vitale?

Nu există, pentru că nu ştim cine va mai fi prins cu mâna în banii ţării sau banii europeni, aşa cum

nu ştim ce ministru rămâne în funcţie şi ce ministru pleacă, schimbările acestea fiind decise peste

noapte şi cu un minim interes faţă de adevăratul scop al Cabinetului condus de primul ministru.

Constat că în toţi anii de guvernare PDL am fost supuşi unor experimente, fiind încercată

mâna de conducător a diverşilor preferaţi ai partidului, pentru ca mai apoi să le fie retrase funcţiile,

în lipsa evidentă a rezultatelor. Însă pentru toate aceste numiri greşite şi erori ale celor puşi în

funcţii nu răspunde nimeni. Remaniem la infinit şi schimbăm secretari de stat până în ziua

alegerilor. Atunci ne mai mirăm că nu există politică anticriză sau strategii cu subiect şi predicat

despre ce presupune combaterea efectelor crizei globale?! Cu siguranţă, nu.

Mă scuzaţi, aşadar, că nu împărtăşesc entuziasmul colegilor de la PDL, care se pregătesc de

noi schimbări în funcţii.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică se intitulează „«Nokia», doar vârful aisbergului”.

Zilele trecute am ascultat analiza economică a unui cunoscut realizator de televiziune asupra

plecării „Nokia” de la Jucu, iar concluzia lui a fost una simplă şi dură: aceasta este doar partea

văzută a problemelor pe care le au România şi investitorii străini din România. Sunt absolut de

acord. Au plecat sau îşi pregătesc plecarea multe alte firme, iar semnalul dat de aceste relocări este

unul extrem de important, perceput ca atare de firmele mari şi mici care ne aveau în perspectivă.

- 52 -

Însă ceea ce nu vedem şi nu ştim noi ar trebui, teoretic, să fie ştiut de Centrul Român pentru

Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, de exemplu, că doar asta este menirea acestei

instituţii aflate în directa subordine a premierului. Iar în cazul explicit, „Nokia”, problemele

investitorului finlandez ar fi trebuit să fie cunoscute de autorităţile locale, aşa cum am mai spus.

Este cunoscut punctul meu de vedere în legătură cu susţinerea actualului Guvern faţă de

mediul de afaceri românesc: net inferioară altor state europene. Îmi menţin aprecierea, adăugând şi

faptul că, în ceea ce-i priveşte pe investitorii străini, statul nu are niciun fel de coerenţă sau statistici

sau obiective sau, evident, politici fiscale unitare. Spun guvernanţii că aşteptăm investiţiile străine.

Dar uită să menţioneze ce facem pentru ele sau cum le susţinem odată ajunse în ţară.

Revenind la Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, regret că

se dovedeşte a fi un simplu instrument politic, având doar miza numirilor în funcţii a diverşilor

membri de partid, uitând că trebuie să negocieze, să facă lobby, să discute cu marile companii, să

simtă pulsul mediului de afaceri… Însă nu este o surpriză pentru mine, având în vedere că întreaga

guvernare Boc a fost un exerciţiu de imagine, neavând în spate realitatea celor declarate sau

susţinute în teorie.

Domnul Marian-Cristinel Bîgiu:

Declaraţia politică este intitulată „Comisia Europeană: «Regionalizarea nu ar trebui să fie o

prioritate pentru Guvernul României»”.


Săptămânile care au trecut au consemnat un mesaj al Bruxelles-ului către România, extrem

de important. Concret, oficialii europeni transmit Guvernului de la Bucureşti faptul că

„regionalizarea nu ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României”.

În luna iunie a acestui an, cei aflaţi la guvernare s-au gândit să se joace un pic cu harta

României şi să modifice organizarea administrativ-teritorială a ţării. Motivaţia, cel puţin la nivel

european, a fost la momentul respectiv o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

Deşi suntem toţi de acord că avem nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a

României, demers care să aibă la bază studii şi analize extrem de aplicate şi care să se realizeze cu

respectarea normelor europene în materie, am contestat vehement la acea vreme această idee. Noi,

cei din opoziţie, am arătat că un astfel de proces nu se poate face de pe o zi pe alta, printr-o simplă

comasare a judeţelor actuale şi crearea unor megajudeţe.

Mai mult, ştiam că o modificare a structurii administrativ-teritoriale a României până la finalul

lui 2013 era imposibilă, ca urmare a angajamentelor luate de România în cadrul Uniunii Europene.

În aceasta situaţie, europarlamentarii liberali au cerut lămuriri pe această temă Comisiei

Europene.

- 53 -

Iată că, în urmă cu două săptămâni, a venit şi răspunsul Comisiei la întrebarea

europarlamentarului Ramona Mănescu. Acesta a fost unul fără echivoc: România nu are nevoie şi

nici nu poate face în acest moment o reorganizare administrativ-teritorială.

Mai mult, Executivul european a găsit de cuviinţă să atragă atenţia, încă o dată, că suntem

codaşii Europei în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi, prin urmare, Guvernul ar trebui

să îşi concentreze eforturile, în primul rând, pe soluţionarea acestei probleme.

De asemenea, Comisia Europeană confirmă şi astăzi că nu a fost informată oficial cu privire

la intenţia preşedintelui Băsescu şi a premierului Boc de a reorganiza teritorial România. Mai mult,

comisarul Olli Rehn precizează foarte clar că statele membre trebuie să informeze Comisia

Europeană cu privire la toate modificările care survin la nivelul unităţilor administrative, în măsura

în care acestea ar putea afecta nomenclatorul european în domeniu.

Trecând peste formularea diplomatică pe care o regăsim în acest document, se remarcă

disperarea oficialilor de la Bruxelles, care, din păcate, nu găsesc în Guvernul României un partener

de discuţie credibil şi capabil să implementeze măsurile care se impun.

În concluzie, cei de la Bruxelles ne spun foarte clar să ne apucăm serios de treabă pentru a

atrage banii europeni şi să lăsăm jocurile politicianiste. Este clar că până şi oficialii europeni s-au

săturat de inacţiunea guvernanţilor de la Bucureşti şi de incompetenţa lor.

Din păcate, românii sunt cei care trebuie să plătească această incompetenţă, care a ajuns să

fie singura trăsătură a acestei guvernări.

Deşi Guvernul României „s-a îmbogăţit” cu un nou minister, al cărui obiect de activitate se

referă tocmai la absorbţia fondurilor europene, nu avem niciun motiv să credem că lucrurile se vor

îmbunătăţi. Spun asta pentru că PDL nu poate şi nu ştie să iasă din logica şpăgii şi a clientelismului,

iar Leonard Orban nu va fi nimic altceva decât o nouă marionetă controlată de Elena Udrea.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Serioja Chivu:

Declaraţia politică se intitulează „Românii şi România au nevoie de soluţii”.

Pe 5 septembrie, noua sesiune parlamentară a început cu o restanţă de 300 de proiecte de

lege. La numai o lună de la această dată, s-a reuşit adoptarea unui număr de doar şase legi!

Cine răspunde pentru această ineficientă? Câţi parlamentari lipsesc? Cine votează la două

mâini? De câte şedinţe e nevoie pentru cunoaşterea şi adoptarea legilor?

Presa a indicat într-o oarecare măsură diferitele incidente, schimburi de replici picante sau

nenumăratele pauze de care au nevoie Grupurile parlamentare ale PNL şi PSD pentru consultări.

Opinia publică însă poate fi manipulată, aşa cum manipulat a fost şi preşedintele Senatului, domnul

- 54 -

Mircea Geoană, care, puţin responsabil, a ales să suspende lucrările Senatului în urma consultărilor

cerute de către PNL şi PSD, care în final nu au binevoit să se mai întoarcă la lucrări.

În schimb, reprezentanţi ai acestor partide apar în presă şi le taie gura mai mult ca o sabie la

adresa coaliţiei şi a „trădătorilor” – aşa cum ne numesc pe cei care am ales să slujim interesul

naţional sub egida UNPR.

Singurul ţel le-a rămas împroşcarea cu noroi verbal şi situarea de-a curmezişul în faţa

oricărei propuneri constructive şi pline de loialitate faţă de electorat.

Cei care cu voci răsunătoare se declarau iubitori de neam şi susţinători ai unor categorii

nevoiaşe nu oferă acum nicio soluţie concretă pentru bunul mers al societăţii şi mai nou blochează

şi întrerup şedinţele pentru a tergiversa activitatea lucrărilor şi promulgarea legilor.

Tot plimbându-se din televiziune în televiziune, au uitat să se mai prezinte pe fotoliile

senatoriale, iar când o fac, de parcă i-ar arde la călcâie, cer pauze şi iar pauze de consultări, lăsând

la voia timpului proiecte de lege cu caracter urgent şi foarte urgent.

Vă reamintesc, domnilor din opoziţie, că „trădătorii”, cum vă place să spuneţi – dar mă

gândesc că cine vede în afară aşa ceva se recunoaşte pe sine –, servesc interesul electoratului şi au

iniţiat proiecte şi au găsit soluţii efective pentru bunul mers al societăţii.

Amintesc că UNPR a lansat ideea impozitării averilor mari şi foarte mari, a iniţiat proiectul

de lege privind transformarea militarilor voluntari în profesionişti, a militat pentru ca pensiile

militare să nu scadă sub 3 000 de lei, s-a implicat în finalizarea noului Cod al muncii, iar pe plan

local iniţiativele Organizaţiei UNPR Prahova au avut larg ecou în presă.

Prin atitudinea constructivă şi deschiderea spre dialog, am fost şi vom fi prezenţi pentru a

propune soluţii concrete de care să beneficieze electoratul, ultima dintre ele fiind iniţiativa „Coşul

de solidaritate” – devenită hotărâre de Guvern.

Intrarea în politică a fost o opţiune personală a fiecăruia prezent astăzi în Parlamentul

României, dar e dureros că odată cu obţinerea mandatului au uitat de alegători şi de „fişa postului”,

post pe care îl au mulţumită lor.

Pauzele nu vor fi niciodată cheia succesului. În repetate rânduri am făcut şi voi continua să

fac apel la conştientizarea rolului pe care ni l-am asumat odată cu depunerea jurământului de

învestire în funcţie.


Rog colegii să vină către sala de plen, pentru a putea să supun atenţiei ordinea de zi. Rog şi

liderii şi viceliderii să-şi convoace colegii către sala de plen. Între timp, domnul senator Gheorghe

David, foarte rapid, va accelera această procedură.

- 55 -


Albert Álmos delegaţie

2. Andrei Florin-Mircea absent

3. Andronescu Ecaterina prezentă

4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent

5. Arcaş Viorel prezent

6. Ariton Ion Guvern

7. Badea Viorel-Riceard delegaţie

8. Banias Mircea-Marius absent

9. Bara Ion prezent

10. Başa Petru prezent

11. Bădescu Iulian absent

12. Bălan Gheorghe-Pavel prezent

13. Belacurencu Trifon prezent

14. Berca Gabriel absent

15. Berceanu Radu-Mircea prezent

16. Bîgiu Marian-Cristinel prezent

17. Bîrlea Gheorghe prezent

18. Blaga Vasile absent

19. Boagiu Anca-Daniela Guvern

20. Boitan Minerva prezentă

21. Bokor Tiberiu prezent

22. Borza Dorel-Constantin-Vasile prezent

23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent

24. Calcan Valentin-Gigel prezent

25. Câmpanu Liviu prezent

26. Chelaru Ioan prezent

27. Chirvăsuţă Laurenţiu prezent

28. Chivu Sorin-Serioja prezent

29. Cibu Constantin-Sever absent

30. Cinteză Mircea prezent

- 56 -

31. Coca Laurenţiu Florian prezent

32. Constantinescu Florin prezent

33. Constantinescu Viorel prezent

34. Cordoş Alexandru prezent

35. Corlăţean Titus delegaţie

36. Crăciun Avram prezent

37. Cseke Attila-Zoltán prezent

38. Daea Petre prezent

39. David Cristian delegaţie

40. David Gheorghe prezent

41. Diaconescu Cristian prezent

42. Diaconu Mircea absent

43. Dobra Nicolae prezent

44. Dumitru Constantin absent

45. Fekete-Szabó András-Levente prezent

46. Feldman Radu-Alexandru prezent

47. Filip Petru prezent

48. Fodoreanu Sorin prezent

49. Frâncu Emilian-Valentin prezent

50. Frunda György absent

51. Găină Mihăiţă prezent

52. Geoană Mircea-Dan prezent

53. Ghişe Ioan prezent

54. Greblă Toni prezent

55. Grosu Corneliu prezent

56. Günthner Tiberiu prezent

57. Gyerkó László prezent

58. Haşotti Puiu prezent

59. Hărdău Mihail absent

60. Humelnicu Augustin-Daniel prezent

61. Ichim Paul prezent

- 57 -

62. Igaş Traian-Constantin prezent

63. Ion Vasile prezent

64. Iordănescu Anghel prezent

65. Jurcan Dorel prezent

66. Lazăr Sorin-Constantin delegaţie

67. Luca Raymond prezent

68. Mang Ioan absent

69. Marcu Gheorghe prezent

70 Mardare Radu-Cătălin prezent

71. Marian Ovidiu prezent

72. Marian Valer prezent

73. Markó Béla Guvern

74. Mazăre Alexandru absent

75. Măgureanu Cezar-Mircea prezent

76. Mărcuţianu Ovidius prezent

77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent

78. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

79. Mitrea Elena prezentă

80. Mitrea Miron-Tudor prezent

81. Mîrza Gavril prezent

82. Mocanu Alexandru prezent

83. Mocanu Toader prezent

84. Moga Nicolae absent

85. Mustăţea Vasile prezent

86. Mutu Gabriel prezent

87. Necula Marius-Gerard prezent

88. Nedelcu Vasile prezent

89. Nicoară Marius-Petre prezent

90. Nicoară Romeo-Florin prezent

91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent

92. Nicula Vasile-Cosmin prezent

- 58 -

93. Nistor Vasile prezent

94. Niţă Mihai prezent

95. Onofrei Orest prezent

96. Oprea Dumitru prezent

97. Oprea Mario-Ovidiu prezent

98. Panţuru Tudor prezent

99. Paşca Liviu-Titus prezent

100. Păran Dorin prezent

101. Pereş Alexandru prezent

102. Pintilie Vasile prezent

103. Plăcintă Sorina-Luminiţa absentă

104. Pop Gheorghe prezent

104. Popa Cornel prezent

106. Popa Mihaela prezentă

107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent

108. Prunea Nicolae-Dănuţ prezent

109. Rasaliu Marian-Iulian prezent

110. Rădulescu Cristian prezent

111. Rădulescu Şerban prezent

112. Robu Nicolae prezent

113. Rotaru Ion prezent

114. Ruşanu Dan-Radu absent

115. Ruşeţ Ion prezent

116. Saghian Gheorghe prezent

117. Savu Daniel prezent

118. Sârbu Ilie prezent

119. Sbîrciu Ioan absent

120. Secăşan Iosif prezent

121. Severin Georgică prezent

122. Silistru Doina prezentă

123. Staicu Dumitru-Florian prezent

- 59 -

124. Stănişoară Mihai absent

125. Şova Dan-Coman prezent

126. Tămagă Constantin prezent

127. Toma Ion prezent

128. Ţopescu Cristian-George prezent

129. Ţuţuianu Adrian absent

130. Udriştoiu Tudor învoire

131. Urban Iulian prezent

132. Valeca Şerban Constantin prezent

133. Vasilescu Lia-Olguţa prezentă

134. Verestóy Attila prezent

135. Voicu Cătălin prezent

136. Voiculescu Dan absent

137. Vosganian Varujan prezent

*


Mulţumesc, cred că suntem suficient de mobilizaţi în acest moment.

Mulţumesc domnului senator, domnului secretar al Senatului.

În acest moment, 93 de senatori şi-au înregistrat prezenţa, inclusiv la prezenţa fizică, suntem

în cvorum de şedinţă. Este confirmat cvorumul de şedinţă.

Înainte de a vă supune atenţiei ordinea de zi, domnul lider Haşotti doreşte să intervină.

Suntem înaintea aprobării ordinii de zi, domnul senator Puiu Haşotti are de făcut o propunere.




Doamnă ministru, sărut mâinile, ne bucurăm că avem onoarea să ne aflăm în faţa

dumneavoastră.


Întâi, reiterez ce am spus cu ocazia declaraţiei politice de astăzi, am făcut o sugestie PDL-ului,

anume să-şi ţină întrunirile nu la Vila Lac 2, ci la Casa Dante, pentru că Dante a scris „Infernul” şi

infern aţi adus în ţară – voiam să vă spun mai multora! – şi tot Dante a scris „Divina Comedie” şi

comedie este guvernarea dumneavoastră.

Avem puţin timp la dispoziţie, suntem în program şi mă voi referi la ordinea de zi.

- 60 -

Înainte de a vă face propunerea, vreau să vă spun că nu mă adresez Grupului parlamentar al

UDMR – ca să fim foarte clar înţeleşi, tot respectul pentru dânşii –, nu mă adresez nici Grupului

Progresist (UNPR) – nu mă interesează ce cred, ce gândesc, ce spun, este un grup din trădători

politici condus de cel mai mare trădător, care, culmea ironiei, este şi ministrul armatei, unul din

paradoxurile României – şi nici celor doi colegi, foşti PNL la începutul legislaturii, nici măcar nu le

evoc numele.

Deci discuţia, de vreo 2-3 săptămâni, este dacă noi, opoziţia, binevoim să asigurăm

cvorumul pentru ca această lege a asistenţei sociale să treacă, doamna ministru şi stimaţi colegi! Să

treacă oricum, să ajungă la Camera Deputaţilor, iar acolo Roberta Anastase, în 24 de ore, să o treacă

prin fraudă, cum face Roberta Anastase în fiecare zi!

Bun. Asigurarea cvorumului de către opoziţie aici, în Senat, nu în Camera Deputaţilor, unde

numără Roberta Anastase din doi în doi, este o problemă. Este o problemă de colaborare politică. Şi

dumneavoastră cereţi să colaborăm politic, în vreme ce – domnule senator Şova – ne este frică să

vorbim la telefon, şi nu numai nouă, şi dumneavoastră. În casele noastre vorbim în şoaptă şi noi, dar

şi dumneavoastră – şi ştiţi asta –, şi ne cereţi să colaborăm.

Algoritmul politic a existat 21 de ani, iar acum nu mai există.

Până în septembrie 2009, doamna ministru şi stimaţi colegi, când opoziţia era PNL –

UDMR, niciun secretar de stat nu a venit la mine, ca lider de grup, să mă consulte, să-mi ceară ceva,

să mă informeze despre ceva.

După ce aţi dat afară pe colegii de la PSD şi i-aţi luat la remorcă pe trădătorii de la UNPR,

nu există şedinţă de plen să nu vină vreun secretar de stat, vreun ministru să ne roage – şi pe mine,

şi pe domnul senator Sârbu – să asigurăm cvorumul, eventual, să mai asigurăm şi nişte voturi.

(Replici neinteligibile din sală)

Domnule senator, aici nu sunteţi dumneavoastră la Pinalti pe plaiuri!

Vă fac propunerea… (Replică neinteligibilă din sală) Nu fiţi nervos, luaţi un distonocalm,

că vă trece.

Aici este şi o problemă de majoritate, este şi o problemă că acolo, sus, nu stă Roberta

Anastase. Domnule preşedinte, vă rog să fiţi chiar mai ferm.

Dumneavoastră hărţuiţi aleşii locali şi ne cereţi să colaborăm în Senat şi în Parlament.

Dumneavoastră elaboraţi o lege electorală aberantă şi ne cereţi să colaborăm în Senat.

(Replică neinteligibilă din sală)

Duceţi-vă afară, vă spune presa.

Dumneavoastră pare că doriţi – şi sigur doriţi, noroc cu UDMR-ul – votul prin

corespondenţă şi vreţi să colaborăm în Senat.

- 61 -

Dumneavoastră hotărâţi alegerea primarilor într-un singur tur şi vreţi să colaborăm.

Dumneavoastră hotărâţi comasarea alegerilor şi vreţi să colaborăm, vreţi să asigurăm cvorumul.

Dumneavoastră ne acuzaţi pe noi, Partidul Naţional Liberal, după trei ani de guvernare, că noi

suntem vinovaţi pentru guvernarea dumneavoastră aberantă – şi o să vedeţi de ce spun aceste lucruri…

Din sală: Declaraţiile politice au fost la ora 9.00!


Nu vă enervaţi, luaţi şi dumneavoastră un distonocalm, domnule senator.

Dumneavoastră îi jigniţi pe foştii dumneavoastră colegi şi-i faceţi „socialişti”, or,

dumneavoastră aţi fost socialist până mai ieri, iar acum nici dumneavoastră nu mai ştiţi ce sunteţi.

Revenind la ordinea de zi, găsiţi că acest proiect este o prioritate a Guvernului. Păi, o fi

pentru dumneavoastră prioritatea, pentru că este iniţiativa Guvernului Boc. Măcar să blocăm

legiferarea. Deci noi nu suntem de acord cu legea elaborată de Guvern.

Ce s-a întâmplat? Şi v-am spus şi săptămâna trecută. Aţi făcut în aşa fel încât să adoptaţi

toate amendamentele, iar amendamentele au fost depuse de diferiţi senatori, fără să se consulte,

astfel încât, dacă le-aţi adopta pe toate în raport, raportul ar deveni o aberaţie.

Dar ce spuneţi dumneavoastră? Domnule, aberaţie, neaberaţie, haideţi, asiguraţi-ne

cvorumul să se ducă repede la Camera Deputaţilor şi acolo Roberta Anastase să numere din doi în

doi şi să treacă legea. (Replică neinteligibilă din sală)

Eu vă fac următoarea propunere.

Să dezbatem şi vă asigur, sub cuvânt de onoare, că vă asigurăm cvorumul pe 1 noiembrie a.c.,

adică înainte de adoptarea tacită. Nu văd, dacă adoptarea tacită este pe 2 noiembrie a.c., de ce ne

presaţi, domnule, să o adoptăm atât de repede?! Avem timp să mai reflectăm asupra ei.

Însă, dacă dumneavoastră veţi dori ca Senatul să se pronunţe înainte de 1 noiembrie a.c.,

trebuie să aveţi 69 de senatori prezenţi, dumneavoastră, majoritatea. Altfel, nu. Şi propunerea este

ca acest proiect de lege să fie ultimul pe ordinea de zi. Discutăm pe 1 noiembrie a.c., sub cuvânt de

onoare că vă asigurăm cvorumul.

Să nu ne acuzaţi că vom cere, după aceea, o inspirată pauză de consultări, pentru că

dumneavoastră aţi părăsit plenul la Consiliul Superior al Magistraturii trei luni de zile,

dumneavoastră, majoritatea, inspiraţi totuşi să nu-l desemnaţi pe cel care face piaţa Monicăi Macovei.

Şi, în sfârşit, vă cerem să nu pociţi denumiri înscrise la Registrul partidelor politice, vă

rugăm respectuos să ne cereţi scuze, iar dumneavoastră vă schimonosiţi şi vreţi pe urmă colaborare.

Deci, ultimul pe ordinea de zi, acest proiect de lege. Aveţi grijă cum votaţi, pentru că noi

vrem să legiferăm. Noi vrem să legiferăm, dar nu acest proiect de lege. (Aplauze)


Mulţumesc.

- 62 -

Tot la ordinea de zi, domnul lider Rădulescu.

Cel puţin la fel de inspirat ca domnul lider Haşotti, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:


Hotărârea grupurilor din opoziţie este luată şi este evidentă, aşa că nu mai are rost să

încercăm niciun fel de modalităţi de găsire a unei poziţii comune. Dânşii, încă de acum două

săptămâni au spus că nu mai vor să legifereze. Între timp, în forurile de conducere ale partidelor lor

s-au discutat şi alte modalităţi, şi mai dure: grevă parlamentară, retragerea sau demisia tuturor

parlamentarilor opoziţiei. Aş vrea şi eu să văd cum vor face dânşii acest lucru, adică, cunoscându-ne

noi între noi, chiar mi se pare o chestiune greu de realizat.

Să o trecem ultima pe ordinea de zi ca să o votăm pe 1 noiembrie a.c., când termenul de

adoptare tacită este pe 2 noiembrie a.c.?! Vă mulţumim pentru această propunere culantă.


Pe 3 noiembrie a.c., domnule senator.


Pe 3 noiembrie a.c., iată ni s-a făcut o concesie de două zile.

Dincolo de aceste chestiuni, ne-am retras şi noi din sală când nu aveam cvorumul, vă

retrageţi şi dumneavoastră când nu sunteţi de acord cu o anumită lege. Nu sunt de acord cu o

anumită interpretare: că am putea cădea la pace pe unele chestiuni – şi aţi putea fi prezenţi în sală,

să asiguraţi prezenţa, deci să vă faceţi treaba dumneavoastră, pentru care aţi fost aleşi – dacă am

ajunge la un compromis.

Păi, esenţa democraţiei este, într-adevăr, compromisul, dar, câteodată, nu poate fi întrunit,

iar atunci când nu poate fi întrunit se tranşează prin vot şi cu asta, basta. Dar pentru aceasta, trebuie

ca toată lumea din forul legislativ să fie prezentă.

Credeţi-mă că nici mie nu mi-a fost confortabil când a trebuit să ies din plen şi să spun

grupului că vrem o pauză de consultări, dar nu acest lucru să devină un sistem, adică opoziţia să

ajungă la un moment dat să spună: am putea să vă asigurăm dumneavoastră cvorumul şi să

legiferăm împreună, adică să ne facem datoria, dar haideţi să cădem la pace, să cădem de acord pe

anumite teme: nu ne fugăriţi primarii, nu încercaţi să – ce ziceţi dumneavoastră pe acolo – ne fixaţi

alegerile împreună, cumulat, în toamna următoare şi aşa mai departe.

Păi, chiar în asta constă democraţia. Cei care sunt la putere încearcă să o fructifice, şi cei

care sunt în opoziţie încearcă să le pună piedică, dar totul până la această chestiune, pe care eu,

sincer, nu o înţeleg şi cred că este o idee proastă: cu demisia parlamentarilor, cu plecarea din

Parlament, cu plecarea din sală, o modalitate, aşa, mai soft, deci nu demisia, dar plecarea din sală şi

neparticiparea, săptămâni de zile, la rând, la lucrările Parlamentului.

- 63 -

S-ar putea să aveţi o surpriză. S-ar putea ca într-o zi să fim, într-adevăr, 70, şi în ziua

respectivă să zburdăm, să facem ceea ce vrem.

Deci, nu cred că cine a propus în forul PNL, dacă nu mă înşel, această chestiune a avut o

prea mare inspiraţie în privinţa asta.

Revin la principiu. Principiul este că trebuie să fim aici, chiar dacă nu suntem de acord unii

cu alţii, chiar dacă nu ne suportăm, chiar dacă nu ne suferim, chiar dacă sunt teme care ne dezbină

radical, şi să ne exprimăm aceste poziţii. Dacă însă nu sunteţi de acord cu acest principiu şi se va

vota că avem pe ordinea de zi, într-o poziţie prioritară, Codul social şi, a cincea săptămână la rând,

veţi cere pauză de consultări şi veţi dispărea la grupuri, cred că sunteţi total împotriva principiului

democraţiei şi legislativului parlamentar şi cred că nu am luat-o, nici unul, nici altul, deci în general,

aşa, pe calea cea bună.


Mulţumesc.

Domnul lider Sârbu, urmat de domnul lider Mihăilescu.

Domnul Ilie Sârbu:


Stimaţi colegi,

Eu îl înţeleg pe domnul senator Cristian Rădulescu, înţeleg şi presiunea pe care o are în

spatele poziţiilor pe care le exprimă aici. E firesc, e liderul grupului şi trebuie să-şi asume foarte

multe lucruri, pe care le acceptă sau nu le acceptă. L-am văzut astăzi – şi chiar mă bucur – că a

venit dotat cu o cameră de luat vederi ca să poată filma ceea ce se întâmplă în sală, sigur, vizavi de

grupul pe care-l reprezintă, să le arate, probabil la şedinţă, care au fost prezenţi, care n-au fost

prezenţi, iar dânsul ne vorbea de cvorumul de lucru şi de ceea ce ar trebui să facă opoziţia.

Eu din câte ştiu, şi din câte ştim cu toţii, puterea este aceea care trebuie să-şi susţină legea.

Aveţi un ministru care vine în fiecare săptămână aici şi pleacă aşa cum a venit. E corect din partea

dumneavoastră, în relaţia pe care o aveţi cu ministrul dumneavoastră?!

Noi n-avem nicio obligaţie. Suntem în opoziţie. Ne trataţi cum ne trataţi… Domnul Haşotti a

făcut aici un adevărat rechizitoriu cu privire la ceea ce se întâmplă în viaţa politică românească, în

democraţia românească, specifică, sigur, Balcanilor. Ce să mai spunem noi?! Noi folosim pârghiile pe

care le avem la dispoziţie şi nu ezităm să le folosim în continuare, şi astăzi, şi mâine, şi săptămâna

viitoare. Ştiţi lucrul acesta, l-am tranşat aici, n-a fost nimic pe ascuns. V-am rugat atunci să aveţi o

discuţie la nivelul preşedintelui dumneavoastră de partid, să-i explicaţi că nu se poate continua aşa.

Unde ajungem?! Care este situaţia vizavi de… sau relaţia dumneavoastră cu opoziţia?! Niciun fel de

dialog. Că avem noi un dialog, că sunteţi dumneavoastră un om al dialogului… Îmi pare rău…

- 64 -

De fapt, acum nu mă refer la domnul Rădulescu, în speţă, mă refer la relaţiile pe care le

avem atât la Camera Deputaţilor, cât şi aici şi în relaţiile cu Guvernul şi cu tot ceea ce se întâmplă

în administraţia locală, abuz după abuz. Şi vreţi să fim… Ce să fim noi? Nişte politicieni naivi, nişte

îngeraşi care să plutim prin sala de plen şi să aprobăm ceea ce ne propuneţi dumneavoastră?! Nu se

poate. Ca atare, astăzi, vom urma aceeaşi metodologie de lucru pe care o cunoaşteţi şi pe care v-aţi

asumat-o, dragi colegi.

Dincolo de asta, vă invit să luaţi dumneavoastră cu camera de luat vederi – şi după aceea să

o discutaţi la grup, aşa cum am spus – un cadru şi să vedeţi câţi prezenţi aveţi în sală şi, după aceea,

să vă uitaţi la noi. Cred că înţelegeţi despre ce e vorba şi îmi pare rău că trebuie să suportaţi,

câteodată, ca la ora de dirigenţie, cei care sunteţi de obicei prezenţi – cum se întâmplă şi la noi –

pentru cei care uită să treacă pe la plen.


Mulţumesc.

Domnul lider Mihăilescu.

Domnul Ilie Sârbu:

Domnul senator Haşotti va interveni, mai are de spus ceva.


Domnul lider Mihăilescu.

După aceea, va avea drept la replică domnul lider Haşotti. Am dorit să îi uşurăm sarcina şi

să răspundă într-un buchet.

*

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:


În primul rând, ca problemă de procedură, pentru a nu pierde complet ziua de astăzi, aşa

cum se preconizează, vă rog să acceptaţi, pentru că avem un senator în Grupul nostru progresist…

(Sala se amuză. Aplauze)


Grupul sau senatorul?


…care nu este…

Vă rog frumos, domnule preşedinte, asiguraţi liniştea în sală, că nu pot…


Adresaţi-vă întregului plen, vă rog frumos.


Păi, nu, dar e… uitaţi… nici nu are poziţia corespunzătoare!

- 65 -


Nu intraţi în dialog cu sala, vă rog, domnule senator.


Domnul senator Toma nu este repartizat la nicio comisie. Din consultarea situaţiei am văzut

că la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului este un loc liber şi vă rog să fiţi

de acord ca domnul senator Toma să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Comisiei pentru privatizare

şi administrarea activelor statului, fiind o obligaţie regulamentară ca fiecare senator să fie cuprins

cel puţin într-o comisie.

Vă mulţumesc.

*

În al doilea rând, regret că am întârziat puţin de dimineaţă şi n-am putut să aud peroraţia

profamilia a domnului Haşotti. Când am auzit, mi-a încântat urechile cu ce a spus, cu baroul. Din

câtă istorie ştiu eu, dânsul nu este avocat şi era un subiect care nu ne interesa, deci a susţinut un

interes de familie.

Acest lucru i-a dat o anumită energie, pentru că a continuat, după aceea, cu alte subiecte, pe

care, îmi pare rău, nu le-am auzit. Am înţeles că n-au fost foarte plăcute pentru noi. N-avem niciun

fel de problemă. Ne vedem de treabă în continuare.

Dar vreau să vă spun că teoriile acestea noi, cu asigurarea cvorumului de şedinţă de o parte

sau de alta le-am „fumat” demult. Într-adevăr, n-am vechimea domnului Haşotti – îmi lipseşte doar

un mandat, dânsul are un mandat în plus – dar, pe fond, această idee trăsnită, că cvorumul se asigură

numai de o anumită aripă, nu e deloc corespunzătoare.

Îmi cer scuze şi acum pentru ce am făcut legat de acea retragere din sală, care a fost acum

câteva luni. De ce? Pentru că era şi un subiect lipsit total de importanţă şi am fost nevoiţi să apelăm

la această metodă, care nu face cinste niciunui parlamentar. Indiferent ce mi-aţi spune, indiferent ce

o să doriţi să arătaţi, retragerea din sală este un lucru penibil. Nu are niciun rost să tot dăm zor că

unii sau alţii trebuie să asigure cvorumul. Noi am fost puşi aici să facem nişte chestiuni. Acum trei

luni ne puneam problema dacă această aprobare tacită este o aiureală sau nu. Din păcate, constat, ca

să nu rămânem total blocaţi, că e bună, pentru că, dacă două luni nu facem nimic, trec prin adoptare

tacită şi se duc la cei care au mai multă minte decât noi. (Discuţii, vociferări) Aceasta e realitatea.

Pe fond, stimaţi colegi, mai trebuie să muncim pe această direcţie. Comportaţi-vă ca atare. Am

ajuns să cred – ceea ce n-am crezut până în ultimele două săptămâni, când am ratat orice şedinţă, vă

rog să mă credeţi – că Parlamentul unicameral devine o perspectivă din ce în ce mai clară.

Din sală: Bravo! (Aplauze)


Lucraţi în felul acesta şi o să vedeţi că viitorul nostru ca Senat nu va fi atât de blând.

- 66 -

Vă rog frumos, apucaţi-vă de treabă şi o să vedeţi că e bine.


Din sală: Bravo! (Aplauze)


Mulţumesc, mulţumesc.

Domnul lider Haşotti, drept la replică.

Nu voi deschide o dezbatere politică, voi supune votului propunerile respective.

*

Vreau să vă informez, am verificat – domnule Haşotti, o secundă, daţi-mi voie – poziţia de

la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, conform algoritmului, aparţine

Grupului parlamentar al PDL. Deci am rugămintea, dacă există o solicitare pentru domnul senator

Toma – şi este normal să fie într-o comisie – să existe o negociere intra grupuri pentru a putea veni

cu o propunere pentru comisia respectivă.

*

Domnule lider Haşotti, vă rog.

Domnul Puiu Haşotti :

Totuşi, gestul e de colegialitate…, nu faţă de UNPR, că n-am niciun fel de simpatie pentru

dânşii. Le pot face totuşi nişte sugestii: sunt senatori din acest grup pe care eu… Domnule Şerban

Mihăilescu, eu vă propun să vă numiţi progresist şi liberschimbist.

(Sala se amuză. Aplauze)

Sunt senatori în acest distins grup la câte două comisii. Eliberaţi o comisie şi puneţi-l pe

domnul senator Toma acolo. E foarte simplu. Aşa am făcut şi noi.

Să ştiţi că orice parlamentar – şi ştiţi foarte bine –, domnule senator, poate aborda orice

subiect crede Domnia Sa. De aceea suntem aici Parlament, şi nu altceva.

În al treilea rând, dumneavoastră spuneţi că aţi „fumat” demult nu ştiu ce procedură. Eu m-am

lăsat de fumat. M-am lăsat de fumat!

De asemenea, nu pot să cred, nu pot să cred că Roberta Anastase are mai multă minte decât

dumneavoastră, domnule senator, şi decât niciunul dintre noi de aici! (Aplauze) Nu, ea ştie doar să

mintă, să fure voturi şi să… Asta ştie Roberta Anastase.

Acum, haideţi să vă dau şi ştirea, şi pentru presă, şi pentru opinia publică: noi degeaba

discutăm aici despre cum punem acest proiect de lege al asistenţei sociale, pentru că, într-o manieră

tipic securistică, ni s-a comunicat, pe filiera Guvernului, chiar de la prim-ministru, dar aşa, la a

cincea mână, că Guvernul îşi va angaja răspunderea. Hai, domnule, ce vorbim?! De ce simulăm aici

parlamentarismul şi democraţia?! Dumneavoastră, că nu noi.

- 67 -

Ca să ne înţelegem foarte clar, noi nu suntem împotriva legiferării. Dorim să legiferăm.

Asigurăm şi cvorumul, deci colaborăm, dar nu pe această lege. E atât de simplu! Nu ne acuzaţi pe

noi că nu dorim să legiferăm. Şi hai să lăsăm povestea asta…

Fiţi 70 aici, fiţi măcar 69, pentru că, doamna ministru, dumneavoastră nu primiţi sprijin de la

PDL, UNPR şi UDMR. Fiţi aici câţi sunteţi, 70, faceţi-vă de cap – domnule senator Cristian

Rădulescu, ştiţi că faţă de dumneavoastră chiar am toată simpatia şi faţă de PD-işti, de PD-işti, ştiţi

la cine mă refer, da? – şi cu asta, basta, domnule! Nu înţeleg care este problema?! Treceţi ce legi

vreţi dumneavoastră.


Avem în faţa noastră o propunere de modificare a ordinii de zi. Am ascultat liderii

grupurilor parlamentare. Au exprimat punctele de vedere ale grupurilor respective şi nu cred că

rostul acestui moment al dezbaterii este acela de a continua o dezbatere politică. Au fost exprimate

punctele de vedere ale grupurilor.

Supun votului propunerea avansată de domnul lider Haşotti – vă rog să vă ocupaţi locurile în

sală – de modificare a ordinii de zi prin transferarea punctului 9 din ordinea de zi pe poziţia 54.

Vă rog să votaţi.

Cu 48 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, ordinea de zi a fost aprobată cu

această modificare. (Aplauze)

Listă pentru liderii de grup.

Pe procedură, explicaţia votului, domnul lider Rădulescu.


Îşi are şi democraţia, care implică, sigur, şi prezenţă, perversităţile ei, fiindcă de data aceasta

cei din opoziţie au fost mai mulţi în sală şi, în concluzie, vor fi obligaţi să lucreze. Ei au propus

acest lucru: o ordine de zi în care să trecem la coada cozilor Codul social. Partea negativă,

consecinţa negativă pentru ei e că, de data aceasta, vor trebui să lucreze.


Domnul senator Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti :

O replică de 5 secunde: mi-a fost teamă, domnule senator, că veţi cere pauză de consultări.

(Sala se amuză.)


Pe această notă puţin mai destinsă, aş dori să salut prezenţa a doi tineri româno-americani,

care sunt în vizită aici, pe meleagurile străbune. Sper să nu facă un studiu comparativ între Senatul

american şi ce se întâmplă acasă.

- 68 -

Bine aţi venit, dragi tineri româno-americani, bine aţi venit acasă! (Aplauze)

Programul de lucru pentru astăzi…

Pe procedură, domnul lider Mihăilescu, microfonul 3.

*


Domnule preşedinte, vă rog frumos, ca să tranşăm un singur lucru clar astăzi – şi am

acordul domnului lider Rădulescu –, este un post liber la Comisia pentru privatizare şi administrarea

activelor statului, este al celor care au reprezentat PDL-ul, şi vă rog frumos să acceptaţi ca domnul

senator Toma să activeze în acea comisie. Îl rog pe domnul lider Rădulescu să confirme acest lucru.

Vă rog frumos.

Domnule lider Sârbu, vă rog frumos, mai uşor cu semnele. Chestia aceasta, cu comisiile,

până acum a mers. Deci, vă rog frumos, uşor cu semnele astea.

(Replică neinteligibilă din sală.)

Nu, dar nu e prioritate… Chestia asta cu degetul…, aţi făcută atâta garagaţă de ea. Uite

acolo, că te filmează oamenii ăia!


Domnule lider Rădulescu, confirmaţi această rocadă între cele două grupuri? OK.

Supun votului dumneavoastră o modificare în componenţa Comisiei de privatizare, prin

completarea acesteia cu domnul senator Ioan Toma. Vă rog să votaţi.

Cu 61 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 11 abţineri, propunerea a fost aprobată.

Din sală: Solicităm listă.


Listă pentru liderii de grup.

*

Aş dori, pentru a avea o chestiune strict formală, pentru că s-au produs foarte multe

modificări în comisii, să supun votului plenului aprobarea componenţei nominale a tuturor

comisiilor permanente, aşa cum sunt ele astăzi comunicate şi oficial votate de către Senat, pentru a

putea să operăm cu o situaţie actualizată:

1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări:

- Toni Greblă – preşedinte

- Iulian Urban – vicepreşedinte

- Florin-Mircea Andrei – secretar

- Augustin-Daniel Humelnicu

- Ion Ruşeţ

- 69 -

- Ioan Chelaru

- Adrian Ţuţuianu

- Dan-Coman Şova

- Marian-Cristinel Bîgiu

- Ioan Ghişe

- Cseke Attila-Zoltán.

2. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital:

- Ovidiu Marian – preşedinte

- Marius-Sorin-Ovidiu Bota – vicepreşedinte

- Vasile Mustăţea – secretar

- Vasile Pintilie

- Alexandru Mocanu

- Dorin Păran

- Viorel Arcaş

- Cezar-Mircea Măgureanu

- Gheorghe Marcu

- Marius-Petre Nicoară

- Dan-Radu Ruşanu.

3. Comisia economică, industrii şi servicii:

- Varujan Vosganian – preşedinte

- Dorel-Constantin-Vasile Borza – vicepreşedinte

- Florin Constantinescu – secretar

- Dorel Jurcan

- Mihai Niţă

- Radu-Mircea Berceanu

- Iulian Bădescu

- Vasile-Cosmin Nicula

- Vasile Nistor

- Liviu-Titus Paşca

- Gyerkó László.

4. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală:

- Petre Daea – preşedinte

- Tiberiu-Aurelian Prodan – vicepreşedinte

- Fekete-Szabó András-Levente – secretar

- 70 -

- Orest Onofrei

- Gheorghe David

- Alexandru Pereş

- Ilie Sârbu

- Gheorghe Saghian

- Constantin Tămagă

- Vasile Mustăţea

- Vasile Nedelcu.

5. Comisia pentru politică externă:

- Titus Corlăţean – preşedinte

- Ovidius Mărcuţianu – vicepreşedinte

- Radu-Cătălin Mardare – secretar

- Augustin-Daniel Humelnicu

- Marian-Iulian Rasaliu

- Viorel-Riceard Badea

- Georgică Severin

- George-Crin-Laurenţiu Antonescu

- Raymond Luca

- Romeo-Florin Nicoară

- Markó Béla.

6. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului:

- Marius-Gerard Necula – preşedinte

- Romeo-Florin Nicoară – vicepreşedinte

- Trifon Belacurencu – secretar

- Constantin-Sever Cibu

- Petru Filip

- Dumitru-Florian Staicu

- Gheorghe-Pavel Bălan

- Sorin-Constantin Lazăr

- Tiberiu-Aurelian Prodan

- Emilian-Valentin Frâncu

- Günthner Tiberiu.

7. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:

- Teodor-Viorel Meleşcanu – preşedinte

- 71 -

- Nicolae Moga – vicepreşedinte

- Mircea-Marius Banias – secretar

- Nicolae Dobra

- Toader Mocanu

- Sorin Fodoreanu

- Viorel Arcaş

- Şerban Constantin Valeca

- Gavril Mîrza

- Mario-Ovidiu Oprea

- Sorin-Serioja Chivu.

8. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială:

- Petru Başa – preşedinte

- Minerva Boitan – vicepreşedinte

- Alexandru Cordoş – secretar

- Cristian Rădulescu

- Alexandru Mocanu

- Ion Ruşeţ

- Laurenţiu Florian Coca

- Mihăiţă Găină

- Elena Mitrea

- Cornel Popa

- Albert Álmos.

9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport:

- Mihail Hărdău – preşedinte

- Ecaterina Andronescu – vicepreşedinte

- Nicolae Robu – secretar

- Ion Bara

- Mihaela Popa

- Ioan Mang

- Nicolae-Dănuţ Prunea

- Doina Silistru

- Corneliu Grosu

- Bokor Tiberiu

- Tudor Panţuru.

- 72 -

10. Comisia pentru sănătate publică:

- Ion Rotaru – preşedinte

- Iosif Secăşan – vicepreşedinte

- Corneliu Grosu – secretar

- Mircea Cinteză

- Şerban Rădulescu

- Tudor Udriştoiu

- Liviu Câmpanu

- Minerva Boitan

- Paul Ichim

- Günthner Tiberiu

- Vasile Ion.

11. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă:

- Sergiu-Florin Nicolaescu – preşedinte

- Bokor Tiberiu – vicepreşedinte

- Radu-Alexandru Feldman – secretar

- Gheorghe Bîrlea

- Ioan Sbîrciu

- Valentin-Gigel Calcan

- Georgică Severin

- Lia-Olguţa Vasilescu

- Alexandru Mazăre

- Mircea Diaconu

- Cristian-George Ţopescu.

12. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi:

- Frunda György – preşedinte

- Emilian-Valentin Frâncu – vicepreşedinte

- Sorin-Constantin Lazăr – secretar

- Ion Ariton

- Sorina-Luminiţa Plăcintă

- Marius-Gerard Necula

- Mihai Niţă

- Cătălin Voicu

- Valer Marian

- 73 -

- Puiu Haşotti

- Anghel Iordănescu.

13. Comisia pentru egalitate de şanse:

- Lia-Olguţa Vasilescu – preşedinte

- Mihaela Popa – vicepreşedinte

- Gheorghe Pop – secretar

- Vasile Blaga

- Tudor Panţuru

- Ioan Mang

- Doina Silistru

- Dan Voiculescu

- Anca-Daniela Boagiu

- Traian-Constantin Igaş

- Gyerkó László.

14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului:

- Valentin-Gigel Calcan – preşedinte

- Gavril Mîrza – vicepreşedinte

- Liviu-Titus Paşca – secretar

- Sorin Fodoreanu

- Vasile Pintilie

- Laurenţiu Chirvăsuţă

- Mihăiţă Găină

- Gabriel Mutu

- Dan-Radu Ruşanu

- Fekete-Szabó András-Levente

- Ion Toma.

15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii:

- Marius-Petre Nicoară – preşedinte

- Valer Marian – vicepreşedinte

- Dumitru Oprea – secretar

- Nicolae Dobra

- Viorel Constantinescu

- Dumitru-Florian Staicu

- Iulian Bădescu

- Alexandru Cordoş

- 74 -

- Cristian Diaconescu

- Cezar-Mircea Măgureanu

- Gabriel Berca.

16. Comisia pentru Regulament:

- Constantin Dumitru – preşedinte

- Miron-Tudor Mitrea – vicepreşedinte

- Titus-Liviu Paşca – secretar

- Cseke Attila-Zoltán

- Petru-Şerban Mihăilescu.

17. Comisia pentru afaceri europene:

- Vasile Nedelcu – preşedinte

- Marian-Iulian Rasaliu – vicepreşedinte

- Tudor Udriştoiu – secretar

- Dumitru Oprea

- Sorina-Luminiţa Plăcintă

- Radu-Cătălin Mardare

- Trifon Belacurencu

- Miron-Tudor Mitrea

- Mario-Ovidiu Oprea

- Ioan Ghişe

- Álbert Almos.

18. Comisia pentru românii de pretutindeni:

- Viorel-Riceard Badea – preşedinte

- Elena Mitrea – vicepreşedinte

- Puiu Haşotti – secretar

- Traian-Constantin Igaş

- Mihail Hărdău

- Marius-Sorin-Ovidiu Bota

- Avram Crăciun

- Cristian-George Ţopescu

- Frunda György

- Anghel Iordănescu

- Iulian Urban.

Supun votului componenţa nominală a tuturor comisiilor permanente ale Senatului. Votul

dumneavoastră pentru confirmarea componenţei tuturor comisiilor permanente ale Senatului României.

- 75 -


86 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, componenţa nominală a comisiilor

permanente ale Senatului a fost aprobată.

*

Programul de lucru pentru astăzi este program obişnuit pentru o zi de miercuri.


Cu 85 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru

perioada 10 – 15 octombrie 2011.

Programul de lucru pentru săptămâna 10 – 15 octombrie 2011, votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 82 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere, programul pentru săptămâna viitoare a

fost aprobat.

*

La punctul 3 din ordinea de zi – Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în semestrul I al anului 2011.

Domnul secretar al comisiei, domnul senator Dumitru Oprea va prezenta plenului raportul

comisiei, conform Regulamentului nostru. Domnule senator, vă rog.



În temeiul prevederilor articolului 170 alin. (4), teza I constă în prezentarea unui raport în

faţa Biroului permanent al Senatului, iar, conform tezei a II-a, raportul privind activitatea din

semestru, este prezentat în faţa plenului Senatului.

În perioada 3 ianuarie – 30 iunie 2011, la comisie au fost înregistrate 247 de petiţii, dintre

care 238 au fost luate în considerare şi 9 clasate. Este prezentată tipologia problemelor înaintate de

către cei ce ne-au trimis petiţii.

În anexele raportului au fost prezentate senatorilor toate elementele principale, din care

extrag câteva dintre lucrurile importante, zicem noi, şi anume ce s-a întâmplat cu petiţiile înaintate

organelor administraţiei publice centrale şi locale. Într-un aşa-zis top al petiţiilor înaintate figurează

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, unde au fost prezentate 29 de petiţii; pe următorul loc ar fi

Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Agenţia Naţională a Penitenciarelor, cu câte 9

petiţii, iar apoi primării, prefecturi care au un număr apropiat, respectiv 7 petiţii.

Toate elementele descrise de noi sunt prinse în detaliu în raport şi supunem atenţiei

Senatului întregul material, înaintat cu mult timp în urmă.

- 76 -


Mulţumesc.

Raportul a fost distribuit tuturor senatorilor şi în acest moment, conform art. 170 din

Regulamentul Senatului, Senatul a fost informat prin domnul senator Dumitru Oprea.

*

La punctul 4 din ordinea de zi – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea

principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru Propunerea de

Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/32/CE privind

reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili marini – COM (2011) 439 final.

Din evaluarea Senatului rezultă că această propunere directivă nu încalcă principiul

subsidiarităţii sau pe cel al proporţionalităţii, de aceea nu vom invoca o excepţie cu privire la acest

proiect de directivă.

*

Punctul 5 din ordinea de zi – Nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 28

septembrie 2011, a următoarelor iniţiative legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind înfiinţarea şi

funcţionarea camerelor pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

- Propunerea legislativă privind acordarea de stimulente pentru culturile de plante

energetice.

- Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea Statului Român şi

din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea

de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea Municipiului Turda şi în administrarea

Consiliului Local al Municipiului Turda, judeţul Cluj.

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul

muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

(Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.)

Pe procedură, domnule lider. Microfonul 3.



Legat de aprobarea tacită a acelor iniţiative legislative. Unul dintre ele era o iniţiativă, după

părerea mea, extrem de bună, era o iniţiativă legislativă legată de plantele energetice. Am discutat

această problemă. Această propunere legislativă a fost mult îmbunătăţită la Comisia pentru

agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, din păcate, ea trece doar în forma… pentru că nu am

lucrat trei săptămâni, trece în forma propusă de iniţiator.

- 77 -

Rog, măcar, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală să ducă aceste

amendamente la Camera Deputaţilor, în ideea ca acolo, cel puţin, să avem de-a face cu o propunere

legislativă corespunzătoare. Regret că această iniţiativă legislativă nu s-a dezbătut în Senat.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

*

La punctul 6 din ordinea de zi – Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi

adoptarea următoarei iniţiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale

Uniunii Europene.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgenţă cu privire la acest proiect de lege. Vă

rog să votaţi.

Cu 41 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în

procedură de urgenţă pentru acest proiect de lege.

*

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind darea în administrarea

autorităţilor administraţiei publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8.

Domnul Cristian Apostol – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale:


Pe ordinea de zi de astăzi a Guvernului se află formularea punctului de vedere privind acest

proiect de act normativ şi, ca urmare, am să vă rog, dacă se poate, să-l amânăm.


Dacă nu sunt dificultăţi din partea comisiei faţă de propunerea de amânare venită din partea

Guvernului cu privire la această propunere… Domnule preşedinte Necula…

Domnul Marius-Gerard Necula:

Din punctul de vedere al comisiei, în prima fază a fost vorba de un raport negativ, pentru că

lipsea hotărârea de consiliu local. Ulterior, această hotărâre de consiliu local a ajuns, de aceea,

propun plenului Senatului raport de admitere.


Dificultatea pe care o avem, domnule secretar de stat, este că avem termen de adoptare chiar

astăzi, cred. Deci suntem în situaţia în care trebuie să acordăm un vot.

- 78 -

Domnule preşedinte Necula, vă rog, microfonul 7.

Domnul Marius-Gerard Necula:

Aş vrea să… poate nu am fost destul de explicit. Deci comisia a fost de acord cu această

propunere legislativă. Singura noastră dificultate în a da un vot în unanimitate pentru propunere de

raport de admitere, a fost faptul pur tehnic că lipsea această hotărâre a consiliului local. Între timp,

această hotărâre a ajuns, de aceea nu există niciun impediment ca să supunem propunerea

legislativă la vot. Mulţumesc.


Da, dar aveţi un raport de respingere. Totuşi, formal, în faţa noastră este un raport de

respingere. Dumneavoastră spuneţi că între timp impedimentul tehnic a fost înlăturat, pentru

informarea plenului.

Domnule senator David, microfonul central.




Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Lucrurile se pot rezolva simplu. Raportul de respingere, aşa cum a fost întocmit de comisie

se supune votului plenului. Dacă plenul Senatului îl respinge, se supune la vot propunerea

legislativă aşa cum este prezentată de iniţiatori şi se poate adopta sau se poate respinge. Deci

raportul trebuie supus votului plenului Senatului.

(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la masa prezidiului.)


Sigur. Sunt alte intervenţii pe fondul materiei? Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, cu precizarea făcută de domnul

preşedinte Necula.


Cu 28 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul de respingere a fost

respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi. Este vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară.

Cu 41 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a fost

adoptată.

- 79 -

*

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind

regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei

economice exclusive ale României.

Este un proiect de lege cu caracter de lege organică, este vorba de o reluare a votului. Legile

organice le vom vota luni. De acord? (Discuţii aprinse în sală)

Are termen de adoptare tacită astăzi. Deci suntem obligaţi să ne pronunţăm cu privire la

acest text. Este în regulă. Întreb liderii dacă doresc să păstrăm cutuma cu ora 12.00 sau procedăm la

vot pe măsură ce avansăm, fiind o situaţie mai deosebită? (Discuţii în sală)

Din sală: Nu este clar ce facem.


Dacă supunem votului acum sau la ora 12.00, pentru că o supunem votului astăzi, oricum.

Liderii şi viceliderii, vă rog să-mi daţi un mic indiciu de consens măcar cu privire la acest subiect.

Ora 12.00. Este în regulă.

Atunci, pe legile organice, vot final la ora 12.00, pe legile ordinare ne pronunţăm pe măsură

ce avansăm.

Punctul 9 din ordinea de zi a fost reportat pentru finalul şedinţei.

*

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004

privind organizarea judiciară.

Domnule secretar general Gabriel Tănăsescu, vă rog, microfonul 10.

Domnul Gabriel Tănăsescu – secretar general în cadrul Ministerului Justiţiei:


Una din recomandările cuprinse în ultimul raport al Comisiei Europene, în cadrul

mecanismului de cooperare şi verificare, priveşte creşterea transparenţei şi obiectivităţii numirilor în

funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară se

porneşte de la necesitatea revizuirii condiţiilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie, condiţii care trebuie să reflecte parcurgerea tuturor treptelor în ierarhia

instanţelor judecătoreşti, precum şi de la necesitatea de a institui garanţii de obiectivitate în

procedura promovării în funcţia de judecător la instanţa supremă.

- 80 -

Precizăm, totodată, că este necesar ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să funcţioneze la

întreaga sa capacitate în scopul asigurării respectării duratei rezonabile a procedurilor judiciare,

urgentării judecării cauzelor de mare corupţie şi asumării de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a

rolului de instanţă de unificare a practicii judiciare.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Greblă.

Domnul Toni Greblă:


Stimaţi colegi,

Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004 au câte un capitol intitulat „Promovarea

magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României”. Întrucât existau numeroase critici cu

privire la procesul de promovare care funcţionează în prezent, s-a supus dezbaterii proiectul acesta

de lege care, după ce a primit un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, de la Consiliul

Legislativ, a suscitat numeroase discuţii, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări, şi în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a preşedintei Înaltei Curţi

de Casaţie şi Justiţie, a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 30 august

2011, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente, pe care vi-l supunem

dezbaterii şi adoptării, împreună cu proiectul de lege, cu precizarea că aceasta face parte din

categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Intervenţii? Dezbateri pe fond? Nu sunt.

Votul final la ora 12.00.

*

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării. O cerere de

reexaminare.

Domnule ministru Valentin Iliescu, microfonul 8.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul:


- 81 -

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 au fost abrogate dispoziţiile legale care

prevedeau susţinerea bugetară a Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Academiei de Ştiinţe Tehnice şi

Academiei de Ştiinţe Medicale.

Acest fapt a avut drept consecinţă retragerea susţinerii bugetare pentru cele trei academii,

finanţarea lor fiind asigurată integral din resurse proprii. Prin amendamentele aduse în dezbaterea

parlamentară, aceste prevederi au fost eliminate, motiv pentru care Preşedintele României a solicitat

revenirea la forma iniţială.

Faţă de solicitarea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul susţine punctul

de vedere al acestuia şi vă roagă să fiţi de acord ca textul să revină la forma iniţială. Pe cale de

consecinţă, nu suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.

(Din acest moment, conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru,

vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Intervenţii? Rog comisia, doamna vicepreşedinte.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Trei comisii şi-au exprimat punctul de vedere pe această solicitare de reexaminare a

Preşedintelui României. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi

sport şi Comisia pentru sănătate publică au exprimat un vot, în unanimitate, privind respingerea

cererii de reexaminare. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a avizat

favorabil cererea.

Întrucât la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în paralel cu această cerere de

reexaminare, a venit şi un proiect de iniţiativă legislativă privind înfiinţarea unei alte academii de

ramură – şi sigur că şi acesta a fost dezbătut de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport –

noi considerăm – şi vă solicităm să fiţi de acord cu punctul de vedere exprimat în unanimitate de

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport pe cele două iniţiative – că este corect să avem în

funcţionare academiile de ramură ca instituţii de consacrare ştiinţifică, instituţii care îşi pot aduce

aportul atât în ceea ce priveşte performanţele cercetării din România, cât şi în ceea ce priveşte

vizibilitatea României în ansamblul oamenilor de ştiinţă din lume.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

- 82 -

Dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Valeca, microfonul 4.

Domnul Şerban Constantin Valeca:


Aş vrea ca, pentru colegii care nu sunt aproape de domeniul cercetării, să înţelegem despre

ce vorbim.

Dacă în 1989 România avea circa 220 000 de oameni care lucrau în cercetare, în anul de

graţie în care ne aflăm avem sub 30 000. Din aceşti 30 000 de oameni sunt câteva foruri de

consacrare care cuprind circa 700 de oameni, vorbim despre aceste trei academii – Academia

Oamenilor de Ştiinţă, Academia de Ştiinţe Tehnice şi Academia de Ştiinţe Medicale.

Sunt foruri de consacrare ştiinţifică, sunt foruri care organizează conferinţe naţionale şi

internaţionale, sunt foruri care promovează invenţii, promovează rezultate ale cercetării, care, şi aşa,

în viaţa grea de zi cu zi din România, nu-şi mai fac auzit glasul decât atunci când câştigă câte o

medalie pe plan internaţional sau când un cercetător pleacă din ţară.

Cred că trebuie să lăsăm la o parte această meschinărie bugetară, care nu înseamnă nici unu

la mie din bugetul de stat şi, pentru această adevărată cenuşăreasă a economiei româneşti, să ne

aplecăm atenţia şi să respingem cererea de reexaminare, să lăsăm aceste foruri de consacrare

ştiinţifică să-şi ducă activitatea mai departe.


Mulţumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare? Domnule senator Meleşcanu, vă

rog, poftiţi, microfonul 2.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o precizare şi să vă informez despre poziţia noastră. Precizarea este că în

proiectul de lege nu se face nicio referire, deci nu există niciun fel de obligaţie financiară din partea

bugetului de stat privind acordarea de indemnizaţii celor care fac parte din aceste foruri de

consacrare ştiinţifică.

Singurul lucru care s-a propus prin legea pe care am adoptat-o a fost o sumă infimă, care să

asigure cheltuielile de funcţionare, de supravieţuire a acestor foruri de consacrare ştiinţifică.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PNL sprijină raportul de respingere, adoptat în

unanimitate, şi vă rugăm pe toţi să votaţi alături de noi.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu tare mult.

- 83 -

Doamna senator Olguţa Vasilescu, microfonul 4.

Doamna Lia-Olguţa Vasilescu:


Se vede că avem doi secretari de la putere, niciunul nu se uită în partea asta, la opoziţie,

probabil că sunt foarte interesaţi de zona de centru unde „zburdă” cei 70 de senatori ai puterii, că

aşa am înţeles de la domnul Rădulescu, că o să ne dea o lecţie odată, să fie 70 în sală şi să ne arate

cum se legiferează în Senatul României.

Aş vrea să salut votul care s-a dat în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Şi,

în calitate de iniţiator al Legii de înfiinţare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, vreau să

vă aduc la cunoştinţă faptul că noi am mai votat o dată acest proiect de lege. Aici este vorba despre

o cerere de reexaminare. Din păcate, atunci, eu personal am avut parte şi de un editorial într-un ziar

portocaliu în care mi se reproşa înfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă atât de violent de parcă

aş fi înfiinţat prin lege o cârciumă, nu o academie.

Cred că suma este infimă, este doar pentru cheltuielile de funcţionare ale celor trei academii

şi cred că trebuie să încurajăm şi oamenii de ştiinţă din România, pentru că celelalte categorii

sociale am văzut că sunt totalmente descurajate. Măcar pe această parte, cu sume infime de bani, să

reuşim să trecem un asemenea proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Nicolae Robu:


Aş dori să spun şi eu că noi am cumpănit foarte mult în comisie. Am eliminat şi noi, şi

colegii deputaţi acele prevederi care ar fi comportat costuri sensibile. În final, cum spunea şi

doamna senator Olguţa Vasilescu, în ceea ce priveşte consumul de la buget, el este neglijabil.

Trebuie să respectăm o asemenea instituţie şi să susţinem în continuare funcţionarea ei minimal, aşa

cum este prevăzut în lege.

Prin urmare, sunt pentru respingerea cererii de reexaminare a Preşedintelui. Sunt de acord cu

raportul întocmit de comisie, un raport de respingere, şi Grupul parlamentar al PNL va vota tot în

aceeaşi notă.

Vă mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

- 84 -

Mai sunt intervenţii? Domnul senator Rotaru, microfonul 4. Vă rog.

Domnul Ion Rotaru:


Despre cercetare, în general, trebuie să fim de acord că, atât în ceea ce priveşte cercetarea

aplicată, cât şi în ceea ce înseamnă susţinerea cercetătorilor în ansamblu, efortul statului este

neglijabil. În acelaşi timp, este atât de mic încât aproape că nu există. Şi trebuie să luăm în

considerare că această cerere de reexaminare este neavenită.

Eu cred că orice preţ datorat cercetării este meritat şi, în ansamblu, trebuie să susţinem

cercetarea, pentru că este singura care ne mai poate aduce un plus în ceea ce priveşte progresul

societăţii româneşti.

Dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în alte state, suntem de asemenea, la coada

clasamentului. Comisia pentru sănătate publică, coraportoare, a respins această cerere de reexaminare

şi susţinem – pe toate căile şi cu toate pârghiile, lucru pe care ar trebui să îl facem cu toţii – ca

cercetarea să primească şi finanţare, iar oamenii de ştiinţă, cercetătorii, să fie apreciaţi ca atare.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Îmi cer scuze. Domnul senator Oprea, microfonul 2, vă rog.


Aş vrea doar să vin cu un comentariu. Se invocă cercetarea. Este corect, cercetarea trebuie

să fie foarte puternică în politica României, vizavi şi de cea europeană, dar nu în cazul acesta,

pentru că, dacă ne uităm pe site-ul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri la

POSCCE, veţi observa că avem zero pe tot frontul. Nu am văzut absolut nicio instituţie de genul

acesta cu un proiect care să primească finanţare pentru cercetare.

Creativitate prin cercetare se face cu bani europeni, iar noi nu ştim, nu vrem să luăm banii

aceia şi cred că o să fie o situaţie foarte apropiată, când banii vor fi realocaţi altor zone.

Aşadar, cercetarea se poate face nu neapărat cu bani de la Guvern, ci cu banii europeni, pe

care noi trebuie să-i luăm inclusiv prin astfel de instituţii.


Mulţumesc şi eu.

O rog pe doamna vicepreşedinte a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să ia

cuvântul de la microfonul central.



Încerc să-i răspund domnului senator Oprea, domnului rector Oprea.

- 85 -

Academiile de ramură nu au fost eligibile în accesarea proiectelor de tip POSCCE şi de

aceea nu aveţi cum să le regăsiţi pe site-urile pe care vă uitaţi.

Aş vrea însă să precizez o situaţie oarecum paradoxală. Prin ordonanţa pe care noi o

dezbatem astăzi se desfiinţau, practic, Academia Oamenilor de Ştiinţă, înfiinţată în 1935, Academia

de Ştiinţe Medicale şi Academia de Ştiinţe Tehnice şi rămânea în funcţiune, cu toate aplauzele

însoţim această opţiune, Academia de Ştiinţe Agricole.

Eu cred că prin această lege noi nu facem decât să reparăm o atitudine discriminatorie faţă

de academiile de ramură.

Aş mai vrea să adaug o precizare, şi anume faptul că Academia de Ştiinţe Medicale a reuşit să

facă cea mai performantă revistă românească, cu un coeficient de cotaţie ISI extraordinar de ridicat, mai

mare de 8. Deci este rezultatul strădaniei celor care compun această academie de ştiinţe de ramură.

De aceea, vă adresez, cu tot respectul şi cu toată consideraţia, rugămintea să acceptaţi

propunerea pe care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, după o analiză argumentată,

v-a făcut-o dumneavoastră prin acest raport.



Mulţumesc.

Declar dezbaterile încheiate. (Rumoare, discuţii) Vă aduc...

Nu am fost foarte atent dacă vi s-a pronunţat numele. 30 de secunde, drept la replică domnul

senator Oprea. Microfonul 2.


Dacă i-aţi calculat şi doamnei 30 de secunde, şi eu voi folosi aceleaşi 30 de secunde.

Eu nu am făcut nicio trimitere maliţioasă la vreo instituţie, şi nici acum n-o pomenesc, dar

oamenii care se află în spatele acestor instituţii au locuri bine definite. Academicieni care sunt la

universităţile României sunt pe proiecte europene adevărate, de zeci de milioane de euro.

Deci eu nu am vrut ca aceste instituţii să fie considerate „aspiratoare de bani europeni”

pentru a face cercetare. De fapt, ele nu-şi propun obiectivul acesta, întrucât geniile României se

regăsesc în alte entităţi, unde fac cercetare adevărată toţi academicienii.


Mulţumesc.

Domnule senator Şova, vă rog, microfonul 3.

Domnul Dan-Coman Şova:


Eu am de ridicat două chestiuni de procedură şi, poate, nu numai pentru conducerea şedinţei,

dar şi pentru chestorii acestei Camere. Regulamentul Senatului prevede că, atunci când sunt

- 86 -

dezbateri, prezenţa miniştrilor este obligatorie. Prezenţa secretarilor de stat reprezintă o alternativă.

În această Cameră, deci în Camera superioară a Parlamentului, în ultimii trei ani, rar am văzut un

ministru. Cred că ar trebui să discutăm această problemă, mai ales că, în banca Executivului, de

obicei, nu se află nici măcar secretari de stat. Se află persoane a căror respectabilitate n-o poate

pune nimeni la îndoială, dar care nu au decizie politică, iar aici este un for de dezbateri, nu este un

for în care vii cu ideile tale proprii, de acasă.

A doua chestiune, la care ţin foarte mult, este faptul că, în banca Executivului, exceptându-l

pe şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, al cărui comportament este întotdeauna

exemplar, restul secretarilor de stat vorbesc permanent la telefon în timpul dezbaterilor. Mai mult

decât atât, în rândul doi, de fiecare dată, cu excepţia doamnei secretar de stat de la Ministerul

Administraţiei şi Internelor, restul doamnelor vorbesc la telefon, vorbesc între ele. Sincer vă spun,

le bănuiesc că joacă şi cărţi pe sub masă.

Deci eu cred că ar trebui, într-o formă sau alta, să atragem atenţia membrilor Executivului

sau celor trimişi aici fără a avea vreo atribuţie din punct de vedere al procedurii parlamentare,

măcar să respecte solemnitatea şedinţei şi, dacă se poate, să fie atenţi la dezbateri.

Vă mulţumesc.





Pe procedură, domnul senator Mihăilescu.

Rog să fie pe procedură, domnule senator.


Vă mulţumesc.

Îmi permit, în numele meu personal şi al celor care sunt de acord, să-mi cer scuze faţă de

doamnele care stau pe rândul doi şi au fost aspru admonestate de antevorbitorul meu, dar sunt

doamne care fac parte din aparatul Senatului, sunt doamne director din ministere şi nu ne putem

permite o asemenea chestiune.

Vă mulţumesc. Vă rog să acceptaţi scuzele noastre!

Mulţumesc.


Apreciez că sunt suficiente observaţiile făcute.

Am declarat încheiate dezbaterile cu privire la legea aflată în discuţie. Vă aduc la cunoştinţă

că este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui României, referitoare la Legea privind

- 87 -

aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2010 pentru modificarea unor acte normative

din domeniul cercetării. Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare şi deci de

menţinere a proiectului de lege în forma transmisă pentru promulgare.

Senatul este primă Cameră sesizată. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Aşa cum

aţi stabilit în şedinţa de astăzi, legile ordinare se supun spre aprobare imediat după dezbateri, aşa că

supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminare.


Raportul de respingere a fost adoptat cu 45 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Din sală: Listă, vă rugăm!


Se solicită listă.

În aceste condiţii, prin adoptarea raportului de respingere a cererii de reexaminare, se

menţine forma transmisă la promulgare.

Următorul punct din ordinea de zi…

(Discuţii la prezidiu)

Înainte de a trece la următorul punct al ordinii de zi, rog toate persoanele care sunt în sala de

plen a Senatului să poftească să poarte discuţiile, inclusiv cu colegii noştri, pe hol. Vă rog!

(Discuţii la prezidiu, discuţii în sală)

Eu cred că am fost foarte clar. (Discuţii în sală)

Vă rog să poftiţi în afara sălii de plen a Senatului. (Rumoare, discuţii)

Vă rog! Domnii chestori… Vă rog să poftiţi în afara sălii de plen a Senatului, indiferent la

cine veniţi şi cu ce intenţii veniţi!

Vă rog!

(Discuţii la prezidiu, rumoare în sală)

Mulţumesc frumos!

*

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea şi

funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare.

Din partea iniţiatorilor este prezent domnul senator Meleşcanu.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.

Rog iniţiatorii să-şi prezinte propunerea legislativă.



- 88 -

Obiectul acestei iniţiative este de a intra în rând cu lumea. Toată lumea are academii, toţi

suntem academicieni, de ce să nu fie şi cei din domeniul militar?

Lăsând gluma la o parte, de fapt, propunerea legislativă urmăreşte să racordeze sistemul

militar din România la cerinţele NATO, întrucât, în toate aceste ţări, există asemenea instituţii, care

coordonează lucrările de cercetare ştiinţifică. Am întocmit o iniţiativă legislativă care este supusă

atenţiei dumneavoastră şi, dacă o să-mi mai daţi cuvântul, o să vă prezint şi raportul, care este un

raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi al Comisiei pentru

învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Raportul este de admitere, cu amendamente.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc tare mult.

Poziţia Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu – secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale:



Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, care urmăreşte revigorarea activităţii

de cercetare ştiinţifică în vederea creşterii contribuţiei acesteia la realizarea obiectivelor cuprinse în

Strategia Naţională de Apărare a României, a concentrării activităţilor de cercetare ştiinţifică sub o

singură coordonare, a participării la proiecte şi programe internaţionale în domenii de vârf, a

armonizării cercetării ştiinţifice şi învăţământului din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei

naţionale cu politicile NATO şi ale Uniunii Europene.

Vă adresez rugămintea de a fi de acord cu adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Raportul comisiilor, doamna senator Andronescu, vă rog.



Aşa cum a precizat domnul senator Meleşcanu, care, în acelaşi timp, este şi iniţiator, şi

preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul Comisiei pentru

învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este favorabil şi a fost dat în unanimitate, ca şi pentru precedenta

lege, dovadă fiind coerenţa în care am abordat, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi

sport, cele două instituţii.

- 89 -

Cred că, prin această lege, câştigăm un plus, armata câştigă un for de consacrare şi cred că

este un lucru pe care trebuie să-l acceptăm. Vă propun să fiţi de acord cu raportul favorabil al celor

două comisii.



Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile deschise. Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul central.


Vă mulţumesc.

Eu vreau să pun o întrebare domnului senator Meleşcanu şi doamnei senator Andronescu.

Titlul de academician sună extraordinar. Sigur că e o academie mare şi sunt mai multe academii,

ştim bine, dar… Sună bine „academician”.

Doamnă…

(Doamna senator Ecaterina Andronescu solicită cuvântul.)

Vă rog!


Dacă-mi permiteţi, academiile de ramură, pentru membrii lor, nu folosesc titlul de

„academician”. Titlul de „academician” este folosit, în exclusivitate, doar de membrii Academiei

Române.

Vă mulţumesc.


Da, ştiam că acesta este răspunsul, dar bine că m-aţi lămurit… şi i-aţi lămurit pe toţi. Ştiţi de

ce? Vorba cronicarului: „Se sparie gândul”. Pe mine m-a luat cu fiori pe şira spinării, iniţial. M-am

gândit că domnul Gabriel Oprea poate să fie academician. Bună lămurire!

(Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Petru-Şerban Mihăilescu)


Vă rog! Vă rog! Domnule senator Mihăilescu, vă rog, poftiţi, microfonul 3.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):

Nu… I-am dat replică…


Domnule senator, replică din bancă… nu mi se pare firesc. Vă rog să poftiţi la microfonul 3.


Domnule preşedinte, vă rog să mă iertaţi. Astăzi ar fi trebuit să fie ziua scuzelor, pentru că

foarte mulţi colegi au venit – nu ştiu ce se întâmplă miercurea – dispuşi tot timpul să atace pe

- 90 -

cineva. Domnul senator Puiu Haşotti face o excepţie, fiind în topul zilei de astăzi. Nu cred că e

corect să procedăm aşa, ca să plecăm cu glicemia ridicată şi tensiunea ridicată în fiecare miercuri.

Vă rog, domnule senator Haşotti, haideţi să trecem la treabă! Vă rog frumos.

(Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.)


Domnule senator Haşotti, zece secunde, vă rog frumos, şi dacă există intervenţii cu privire la

propunerea legislativă.


Vă mulţumesc. Sunt suficiente.

Domnule Şerban Mihăilescu, astăzi este Ziua Educaţiei, nu e ziua scuzelor. (Aplauze)


Mulţumesc.

Domnul senator Şova, microfonul 3.



Pentru că e ziua scuzelor şi n-am avut ocazia la dezbatere, pentru că nu ni s-a dat cuvântul,

vreau şi eu să-l scuz pe domnul preşedinte Şerban Mihăilescu în faţa domnului preşedinte Băsescu.

Ştiţi că eu sunt aproape un glosator al gândirii Preşedintelui României şi vreau să-i spun că prostia

asta, cum a spus dânsul, cu asigurarea cvorumului de către unii sau alţii, a fost spusă de către

preşedintele Băsescu, în 2003. Domnia Sa a spus atunci: „Cvorumul se asigură de către putere”.

Şi, dacă este ziua scuzelor astăzi, vreau să-l scuz şi pe domnul senator Mihăilescu – era

atunci în altă barcă – faţă de domnul preşedinte Băsescu, care, cu înţelepciune, a grăit atunci, şi noi,

astăzi, aplicăm.


Mulţumesc.

Există intervenţii cu privire la propunerea legislativă?

Vă rog, domnule senator, microfonul central.




Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Chiar dacă sunt un soldat instruit şi am făcut şcoala de ofiţeri de rezervă, pe acele vremuri,

am rămas soldat şi nu-mi pare rău că am învăţat câte ceva în armată, însă constat astăzi, cu bucurie,

că domnul secretar de stat este de acord cu şeful, adică cu ministrul, şi este de acord şi cu această

propunere legislativă. Asta, ca un preambul.

- 91 -

Dar, dacă citim această propunere legislativă, din ce constat eu, ea se referă la activitatea de

cercetare ştiinţifică din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, fiind vorba ca

această cercetare ştiinţifică să fie făcută de către Academia de Ştiinţe Militare. Astfel că nu e vorba

de a face academicieni, ci de a face cercetare. Motiv pentru care… nu ştiu ce fel de cercetare, nu mă

pricep atât de mult, dar consider că este un lucru bun. Aşa că merită să votăm această propunere

legislativă, mai ales că unul dintre iniţiatorii principali, domnul senator Meleşcanu, cunoaşte mult

mai bine acest domeniu.

Mulţumesc.

(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc şi eu.

Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, microfonul 4, vă rog.


Stimaţi colegi,

Mie mi se pare aici o ciudăţenie. La punctul anterior era o cerere din partea Preşedintelui

României ca să tăiem finanţarea la trei academii de ramură care fiinţează deja, şi cu rezultate foarte

bune. Acum vedem că Guvernul susţine înfiinţarea unei alte academii, Academia de Ştiinţe

Militare, de această dată, şi nu are niciun fel de problemă cu finanţarea. Deci undeva, ceva este în

neregulă. De asemenea, aş vrea să fac o informare pentru toţi cei care urmăresc aceste şedinţe ale

Senatului. Grupul parlamentar al PDL şi Grupul parlamentar… „ultraprogresist” – că nu-mi găseam

cuvântul – au votat împotriva celor trei academii care fiinţează deja şi probabil că vor vota, de data

aceasta, fiind vorba de domnul Oprea, pentru înfiinţarea acestei academii militare.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dacă sunt şi alte puncte de vedere exprimate de grupurile parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoştinţă că este vorba de un raport comun al comisiilor, raport care este de

admitere, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă

Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.


(Se cere listă de vot din sală.)

- 92 -


Se solicită listă.

Cu 72 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 70 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 4 abţineri, Propunerea legislativă privind

organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Militare a fost adoptată.

Din sală: Listă, domnule preşedinte…


Listă, am anunţat.

*

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind reparaţiile morale şi materiale

pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31

decembrie 1961.

Vă aduc la cunoştinţă că este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui României.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ozunu căruia îi şi dau cuvântul.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu:


Guvernul îşi menţine punctul de vedere de respingere a acestei legi şi de admitere a cererii

Preşedintelui României.


Mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Domnule senator

Meleşcanu, vă rog, microfonul 7.

Domnul Teodor -Viorel Meleşcanu:


Raportul comisiei noastre este un raport care propune plenului adoptarea acestui document

juridic în forma trimisă la promulgare, ca urmare a respingerii cererii de reexaminare formulate de

Preşedintele României.

Raportul nostru este bazat pe avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi

piaţă de capital, care a transmis un aviz favorabil, în sensul admiterii cererii de reexaminare.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis aviz negativ, în sensul respingerii

cererii de reexaminare, iar în dezbaterile noastre am ajuns la concluzia că va fi destul de dificil de

aplicat un asemenea text, în condiţiile în care nu dispunem nici măcar de date reale în legătură cu

numărul potenţial de beneficiari ai acestei legi.

- 93 -

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile deschise. Dacă există puncte de vedere, vă rog.

Domnule senator Radu-Alexandru Feldman, microfonul 2, vă rog.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulţumesc.


Din expunerea domnului secretar de stat, am înţeles că Guvernul respinge această iniţiativă

legislativă, ca urmare a solicitării preşedintelui…


Vă cer scuze, este cerere de reexaminare…


Da, da. Ca urmare a cererii exprese a Preşedintelui României.

Cred că ar fi extrem de util pentru toţi membrii Senatului să fim înştiinţaţi de conţinutul, de

motivarea pe care Preşedintele României o propune în dezbatere pentru respingerea acestei legi.

Deci vă rog să aveţi bunăvoinţa să rugaţi reprezentantul Guvernului să ne prezinte punctul

de vedere al preşedintelui în virtutea căruia suntem invitaţi să respingem această…


Mulţumesc tare mult

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că motivarea cererii de reexaminare o avem, nu avem

motivarea poziţiei Guvernului, cum bine aţi sesizat, adică nu a detaliat-o domnul secretar de stat şi

îl rog să o facă.



Cererea este motivată de poziţia Ministerului Finanţelor Publice care consideră că, din

considerente financiare, fundamentate pe actualele restricţii bugetare, legate de respectarea

angajamentelor României din acordurile de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea

Europeană, nu se permit resursele pentru plata indemnizaţiilor presupuse de iniţiativa legislativă.



Domnule senator Georgică Severin, microfonul 3, vă rog.

Domnul Georgică Severin:


- 94 -

Stimaţi colegi,

M-am întrebat ce l-a deranjat pe domnul preşedinte Băsescu, de nu a dorit această – hai să-i

spunem – recompensă morală pentru câteva zeci de bătrâni?

L-a deranjat, probabil, că vorbim de ofiţeri şi cadre militare ale Armatei Regale care s-au

opus – să spunem – instaurării comunismului în România?

L-a deranjat, poate, că vorbim – cine ştie? – de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, care

au jurat credinţă Regelui?

L-a deranjat, poate, că vorbim de oameni de onoare, care nu au vrut să facă jocul Anei

Pauker, sau l-a deranjat că erau oameni care respectau democraţia şi nu reprezintă un model pentru

politica pe care o susţine preşedintele Băsescu acum?

Suma este atât de infimă încât, a tine cont de aspectul financiar, mai ales pentru oamenii

care mai au o speranţă de viaţă, din păcate, extrem de mică, este o ruşine naţională.

Vorbim de cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, vorbim de eroi ai ţării, nu numai că au

luptat pe frontul de est, acolo unde domnul Băsescu spunea cu mândrie că ar repeta ce a făcut Hitler

şi Antonescu, dar vorbim, în primul rând, de nişte oameni care erau nişte oameni de onoare.

Mulţumesc. (Aplauze)


Mulţumesc şi eu.

Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, microfonul 4, vă rog.


Stimaţi colegi,

O altă ciudăţenie aici. Aş vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat cât poate să fie

cuantumul despăgubirilor pentru o sută de persoane, că mi se pare că prea tăiem de unde nu trebuie

şi dăm la patinoare şi gondole şi la tot felul de alte prostii!

Vă mulţumesc.


Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul 2,


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Sunt stupefiat. A se invoca aici acordul cu Fondul Monetar Internaţional pentru câţiva lei…

atâta preţuieşte onoarea Armatei Românie, indiferent când a fost ea!

Domnule, nu se poate aşa ceva!

- 95 -

Toate argumentele pe care le-a adus domnul senator Georgică Severin sunt impecabile şi

vreau să-l felicit de la microfonul Senatului pentru argumentaţia pe care a adus-o, dar nu puteţi veni

aici să spuneţi că acordul cu Fondul Monetar Internaţional împiedică Guvernul să dea câţiva bani

celor care au Ordinul „Mihai Viteazul”, domnilor, şi altor ofiţeri ai Armatei Române.

Vă repet, indiferent când a fost această armată şi acum, şi în trecut, dar şi pentru în viitor.


Mulţumesc.

Dacă există şi alte puncte de vedere?

Domnul senator Meleşcanu, microfonul central, vă rog.


Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru că s-a făcut vorbire aici de implicaţiile financiare ale

acestei legi.

Vreau să vă prezint câteva date care să vă permită dumneavoastră să adoptaţi o decizie.

Iniţiativa legislativă, la data la care a fost depusă, acoperea un număr de circa 600 de

militari care mai trăiau în 1990 şi 300 la data la care a fost depusă la Biroul permanent al Senatului.

Deci la data depunerii la Biroul permanent al Senatului, această iniţiativă legislativă avea în

vedere un număr aproximativ de 300 foste cadre militare, la data de 9 aprilie 2009.

Vreau să vă spun că, din punctul nostru de vedere, şi a fost unul din argumentele foarte

importante pe care le-am folosit în avizul nostru, acest număr care se împuţinează în fiecare zi, nu

este de natură să creeze dificultăţi nici acordului nostru cu Fondul Monetar Internaţional, nici

încheierii Tratatului privind instalarea scutului antirachetă în România, şi nici altor documente

fundamentale, cum ar fi Carta ONU sau altor asemenea documente.

Am vrut să fim în cunoştinţă de cauză, nu a fost o decizie iresponsabilă care să pună în

pericol echilibrul macroeconomic al României, ci pur şi simplu, după părerea noastră, a fost vorba

de o măsură de reparare morală minimă şi de respect pentru toţi cei care au servit în Armata

României.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Radu F. Alexandru, microfonul central.


Vă cer îngăduinţa să vin la microfonul central.


Vă rog, microfonul central.

- 96 -


Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Am cerut să vin la microfonul central pentru că simt nevoia, spunând cuvintele pe care vreau

să le spun, să mă adresez, în mod special, fiecăruia dintre colegii din Grupul parlamentar al PDL.

Vreau să vă spun că, de trei ani de zile, susţin aproape necondiţionat Guvernul României.

De trei ani de zile găsesc toate motivaţiile acceptabile pentru a susţine un Guvern care,

realmente, se confruntă cu o situaţie dramatică, nu grea, o situaţie dramatică. Dar există o limită. O

limită a judecăţii, o limită a responsabilităţii, îmi pare rău, o limită a bunului-simţ.

Una din temele care au fost lansate acum spre dezbaterea opiniei publice este necesitatea

înfiinţării, în sfârşit, în România, a unui muzeu al comunismului, al terorii comuniste.

Spun, în sfârşit, pentru că în toate celelalte ţări, ţări fost comuniste, aceste muzee există.

Am ajuns şi noi la concluzia că e bine să punem în vitrină un asemenea muzeu, dar, în

acelaşi timp, o iniţiativă legislativă care sună în felul următor: Lege privind reparaţiile morale şi

materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august

1944 – 31 decembrie 1961 vine cu aviz negativ din partea Guvernului.

Stimaţi colegi,

Nu este vorba de generali, nu este vorba de oameni care au primit înalte distincţii, este vorba

de orice om, de la sergent până la general, care a purtat uniforma Armatei Române, nu uniforma

Armatei Regale, uniforma Armatei Române. Şi a rămas fidel acestei uniforme.

Nu există pătură socială care să nu fi fost decimată, umilită, chinuită de tot ceea ce a

însemnat regimul instalat imediat după 23 august, respectiv, odată cu plecarea Regelui din ţară. Dar

poate niciuna nu a fost atât de terorizată şi nu a fost atât de decimată cum a fost Armata Română.

Astăzi, mai sunt în viaţă aproximativ 100 de supravieţuitori acelui moment, acelei perioade care a

însemnat războiul mondial. Ni se comunică de către preşedintele comisiei că, la raportul prezentat

de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, care este de susţinere, există

evaluarea efortului financiar. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a

întocmit un raport favorabil.

Este de neimaginat că Fondul Monetar Internaţional ar putea să spună: „nu suntem de acord

să vă cinstiţi eroii neamului cu un efort „financiar” de câţiva lei.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

În eventualitatea absurdă în care această lege va fi respinsă, vă fac propunerea ca fiecare

dintre noi, lunar, să depunem într-un cont pe care să-l deschidem din iniţiativa noastră acea sumă

care să completeze un fond de susţinere şi de ajutoare materială a celor care au purtat uniforma

Armatei Române şi au fost îndepărtaţi din armată pentru că au rămas fideli acestei uniforme.

- 97 -



Mulţumesc, domnule senator. Există…

Doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu, microfonul 4.

Vă mai aduc o dată la cunoştinţă că este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui

României.


Totalmente de acord cu înfiinţarea acestui fond pentru sprijinirea militarilor, însă poate ne

spune şi nouă cineva de la Guvern ce s-a întâmplat cu banii din Fondul „Solidaritatea”, că nu am

mai auzit absolut nimic până acum de aceşti bani.

Şi aş vrea, totuşi, ca domnul secretar de stat să-mi răspundă: cât este cuantumul pentru

aceste 100 de persoane. Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Sigur că îi voi da la final cuvântul domnului secretar de stat.

Există alte luări de cuvânt? Domnul senator Georgică Severin şi după aceea, domnul senator

Şova.



Stimaţi colegi,

Sunt şi eu de acord cu propunerea domnului Radu F. Alexandru, că dacă acest Parlament,

care a mai votat şi trecut această propunere legislativă, este pus din nou în situaţia de a respinge, la

dorinţa domnului preşedinte Băsescu, o lege a bunului-simţ, să creăm şi un fond prin care, lunar, să

depunem o sumă să sprijinim viitorul candidat la preşedinţie, oricare ar fi el, poate scăpăm mai

repede.


Mulţumesc.

Domnule senator, vă rog. Microfonul central.



Vreau să-l felicit, în primul rând, pe domnul senator Radu-Alexandru Feldman pentru

poziţia avută şi să mă mir încă o dată, a nu ştiu câta oară, de poziţia instituţiei prezidenţiale.

Vreau să vă spun că legea care are ca obiect despăgubiri materiale pentru îndepărtarea

abuzivă din armată a ofiţerilor între 23 august 1944 şi 1947 este o chestiune foarte importantă din

- 98 -

punct de vedere istoric. Mă gândeam că poate Preşedintelui României, Traian Băsescu, pe lângă

„Levantul”, pe care îl citeşte de vreo 5 sau 6 ani, am putea să-i recomandăm şi o altă carte intitulată

„Drama generalilor români”. Ar putea afla o mulţime de lucruri interesante, în sensul că toţi ofiţerii

români, generalii români care au condus Armata Română la cotul Donului, la Stalingrad, dar, şi

după aceea, la eliberarea Budapestei, până în Cehoslovacia, au sfârşit în închisorile comuniste, ceea

ce e un lucru foarte grav.

Vreau să vă sesizez tuturor că suntem ţara care a făcut al patrulea efort militar uman în al

Doilea Război Mondial. Ne uităm astăzi cu toţii cu mare atenţie la televizor atunci când avem un

rănit în Afganistan sau în Irak sau, Doamne fereşte!, un mort în Afganistan sau în Irak.

Pentru domnul preşedinte Băsescu, pentru că nu cred că există în sala Senatului cineva care

nu ştie, în al Doilea Război Mondial au murit 220 000 de soldaţi români pe fronturile din est şi pe

fronturile din vest. 220 000 de soldaţi români au murit acolo. Multe familii au rămas fără sprijin,

fără taţi, fără soţi, fără fraţi.

Eram în 2005 – şi mi-a fost ruşine pentru noi – la Londra, când s-au serbat 60 de ani de la

victoria asupra Germaniei naziste. A fost un eveniment foarte important. Probabil, mulţi dintre

dumneavoastră ştiţi pentru că atunci cancelarul Germaniei, Schröder, a refuzat să se prezinte la acea

serbare a Europei şi am văzut foştii combatanţi din Armata Regală britanică defilând în Londra,

primind onorul reginei şi modul în care sunt trataţi. Şi am aflat atunci şi care este pensia de război a

foştilor combatanţi din al Doilea Război Mondial. N-o să dau cifra aici pentru că la auzul cifrei se

va produce un dezechilibru bugetar, numai dacă auzim cifra unei pensii, dar vreau să vă spun că

atitudinea noastră în general faţă de Armata Română şi mai ales faţă de cei care cunoaşteţi foarte

bine că după 23 august 1944 au fost infiltraţi în rândurile diviziilor româneşti oameni însărcinaţi cu

munca de partid comunistă, care, la momentul respectiv, s-au apucat să raporteze cine vorbea

împotriva comuniştilor, lucruri inadmisibile. Iar noi, astăzi, în Parlamentul democratic al României,

vorbim despre vremuri triste, care nu ne fac cinste în istorie şi stăm să discutăm o cerere de

reexaminare care nu face deloc onoare Preşedinţiei României.

Eu sper să avem un vot unanim de respingere a acestei cereri de reexaminare şi, de

asemenea, sper ca Preşedinţia României să pună măcar mâna pe manualul de clasa a VIII-a de

istorie atunci când face cereri de reexaminare. Vă mulţumesc.


Mulţumesc foarte mult.

Domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu, o chestiune de procedură. Vă rog.


Adică procedură, ca să ajungem şi noi la microfon.

- 99 -


Noi susţinem această lege, ca să nu mai fie nicio dezbatere emoţională. Vă mulţumesc frumos.


Mulţumesc şi eu.

Domnul senator Günthner, vă rog. Era înscris înaintea domnului senator Mihăilescu, dar a

prevalat excepţia de procedură, care a fost o falsă excepţie.

Domnul Günthner Tiberiu:


Stimaţi colegi, sigur, dincolo de discursurile aprinse care au fost rostite aici, în Parlament,

trebuie să recunoaştem că această iniţiativă legislativă are un mare, mare defect: vine foarte, foarte

târziu. Eu nu înţeleg. Sunt colegi care sunt în Senatul României de peste 20 de ani şi care cunoşteau

această situaţie. De ce n-au iniţiat atunci, când încă efectiv se puteau recompensa personalităţi ale

Armatei Române. Din păcate, dacă facem calculele acum, nu mai poate fi vorba de generali. Poate

fi vorba de cei care au fost copii, la 14, 15, 16 ani în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Sigur, e mai bine mai târziu decât deloc, dar nu înţeleg, când ascult aceste discursuri

înfierbântate de la aceşti colegi care sunt în Parlament de 20 de ani: de ce n-au iniţiat aşa ceva mai

devreme? Mulţumesc frumos.


Mulţumesc şi eu tare mult. Dacă nu mai există intervenţii…

Vă rog, domnule senator Dobra. Microfonul 2.

Domnul Nicolae Dobra:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu sunt unul din iniţiatorii acestei legi şi sigur că, în situaţia dată, o să o votez ca să fie

adoptată. Dar eu vreau să vă spun câteva lucruri. Este foarte important… adică iniţiativa legislativă

a venit pe fondul acordării unor drepturi altor categorii sociale, ca să spun aşa, care au suferit în

urma regimului comunist şi s-a constatat, la momentul respectiv, că foştii militari nu intrau în

categoria celor cărora li se recunoşteau – să spunem – meritele lor şi faptul că şi ei au avut de suferit

în urma regimului comunist.

Sigur, s-au dat aici cifre de morţi, dispăruţi în al Doilea Război Mondial, dar eu vreau să vă

spun că e un lucru la care trebuie să medităm foarte mult. E adevărat că în perioada 23 august şi 12

septembrie 1944, un număr impresionant de militari români au luat drumul prizonieratului – soldaţi,

subofiţeri, ofiţeri – peste 165 000.

Mai departe, vreau să vă spun că generali români au fost luaţi de pe front – e vorba de

comandantul Armatei a 4-a. Generalul Avramescu luat de pe frontul din Cehoslovacia, lupta în război

- 100 -

alături de aliaţii noştri – după 23 august, a fost luat şi dus nu se ştie unde, pentru că a fost considerat

criminal de război, dar n-am văzut niciun document al capului oştirii sau al altor reprezentanţi ai

Guvernului României de atunci, un memoriu în care să ceară explicaţii celor care l-au luat. E vorba de

ruşi.

Sigur că noi trebuie să ne gândim la aceşti oameni. Sunt foarte puţini acum. Recunoaşterea

meritelor lor ne dă un plus de credibilitate faţă de cei de astăzi, pentru că cei de astăzi vor considera

că şi lor, la rândul lor, cineva le va recunoaşte meritele, pentru că au participat activ la intrarea în

NATO şi trebuie să recunoaştem cu toţii că armata a avut un rol important la intrarea în NATO, şi

poate, chiar şi în Uniunea Europeană. Armata a făcut poate cele mai mari reduceri din istoria ei,

reducându-se de la aproape 300 000, câţi erau în 1990 la 80 000, cât sunt în prezent.

Toate acestea sunt lucruri care îi vor încuraja pe militari şi le vor arăta că ei vor fi cei care

vor fi recunoscuţi, dacă luptă şi fac ceea ce trebuie pentru ţara lor. Eu zic că este bine să o adoptăm

pentru că nici efortul financiar nu este substanţial şi nici, cum să spun eu, cheltuiala nu este foarte

mare cu aceşti oameni. Eu vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Pe o chestiune de procedură excepţională, domnul senator Meleşcanu, vă rog. Microfonul central.


Îmi cer scuze, domnule Gyerkó, vreau să vă informez, ca să putem vorbi în cunoştinţă de

cauză – pentru Grupul parlamentar al UDMR – pentru prima dată o iniţiativă legislativă pe această

temă a fost propusă în 1999, când mai trăiau aproximativ 600 de militari. Încă o dată vreau să

precizez că a fost respinsă de 3 ori de către Parlamentul României şi am ajuns astăzi cu ea, din nou,

când mai trăiesc aproximativ 100 dintre aceştia. Din punctul meu de vedere, îmi cer scuze pentru

nume, nu era domnul Gyerkó. Dumneavoastră mă adresez, tuturor, să se ştie, să nu rămână cumva

impresia că în acest Parlament, nimeni nu a fost preocupat până astăzi de această temă. Din păcate,

nu am putut-o trece, dar azi avem o şansă. Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Pentru o ultimă luare de cuvânt în Senat, viceliderul Grupului parlamentar al PDL, domnul

senator Bîrlea. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Fără îndoială că avem de-a face cu un subiect extrem de sensibil care angajează conştiinţa

fiecăruia dintre noi. Am discutat la grup despre această temă şi membrii Grupului parlamentar al

PDL sunt liberi să voteze cum doresc acest…

- 101 -


Mulţumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Mihai Vasile-Ozunu, căruia i s-au ridicat o serie de

chestiuni şi i s-au pus o serie de întrebări, să răspundă la ele. Vă rog.



Aş vrea să fac următoarele precizări: această iniţiativă legislativă a fost făcută cu sprijinul

Ministerului Apărării Naţionale, deci asociaţia a conlucrat cu noi la elaborarea iniţiativei legislative.

Din partea ministerului nostru au existat susţineri şi există, numai că punctul de vedere al

Guvernului se fundamentează şi pe poziţia altor ministere, şi aici a prevalat poziţia Ministerului

Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte indemnizaţia este jumătate din salariul mediu brut pe care se

fundamentează bugetul asigurărilor sociale pe lună.

Mai vreau să fac o precizare, că s-a pomenit aici de morţi, de participanţi la război. Pentru

cei care au calitatea de veterani, de văduve şi de urmaşi se primesc indemnizaţii, iar o parte din

aceşti ofiţeri, care au participat, într-adevăr, şi pe front – unii dintre ei – primesc indemnizaţia de

veterani. Acum este vorba de reparaţii morale, pentru că au fost îndepărtaţi abuziv din armată.


Mulţumesc foarte mult.

Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere. Vă rog să votaţi.

Cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 11 abţineri, cererea de reexaminare a

Preşedintelui României a fost respinsă.

Se vor da şi liste.

Se menţine forma care a fost transmisă la promulgare.

*

La punctul 14 din ordinea de zi este Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Este cerere de

reexaminare, la solicitarea Preşedintelui României.

Din partea Guvernului, foarte proaspătul secretar de stat domnul Octavian Liviu Bumbu,

căruia îi urăm succes – să nu aibă emoţii – şi căruia îi dăm şi cuvântul.

- 102 -

Domnul Octavian Liviu Bumbu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale:



Obiectul de reglementare îl reprezintă aprobarea unor măsuri pentru reorganizarea

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea

acestuia, în sensul reducerii unui număr de 3790 de posturi din aparatul central al ministerului şi din

instituţiile aflate în subordinea acestuia, număr care reprezintă 28,4% din totalul de 13 302 posturi.

Practic, apare o singură modificare de fond, faţă de proiectul deja adoptat de Senat, concret,

propunerea de menţinere a statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor,

în structura actuală, respectiv, de subordonare directă către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale şi coordonarea acestora prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor.

Guvernul susţine punctul de vedere exprimat în cererea de reexaminare. Vă stau la dispoziţie

cu lămuriri suplimentare. Vă mulţumesc.



Îl rog pe domnul senator Petre Daea, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi

dezvoltare rurală, fost ministru al agriculturii, să prezinte raportul comisiei.

Domnul Petre Daea:

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală prezintă plenului Senatului un

raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea este organică.



Declar dezbaterile deschise. Puncte de vedere cu privire la cererea de reexaminare a

Preşedintelui României. Nu sunt.

Eu vă aduc la cunoştinţă că este o cerere de reexaminare a Preşedintelui României, însă este

vorba de o lege organică, şi să începem să votăm legi organice… am trecut deja de ora 12.00. Aş ruga

liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii care lipsesc în sală, o lăsăm până la ora 12.30.

*

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale.

Fiind vorba de un proiect de lege, îl rog pe domnul Eugen Georgescu, vicepreşedinte ANRE…

Revin şi eu la observaţia corect făcută de domnul senator Şova, firesc ar fi fost să fie ministrul sau

- 103 -

secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prezent. Sper că

astăzi este ultima excepţie. Domnule Georgescu, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

Domnul Eugen Georgescu – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei:



Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul

gazelor naturale are în vedere crearea unui cadru legal de instituire a unor mecanisme de protecţie a

consumatorului casnic şi a producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze

naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele

termice destinate consumului populaţiei, care să urmărească un interes economic general, în sensul

menţinerii la un nivel rezonabil a preţului furnizării de gaze naturale către aceştia, stabilit pe o

perioadă limitată de timp. Astfel se impune crearea unei noi structuri de amestec gaze naturale

import-intern, exclusiv pentru aceste categorii.

Începând cu data de 1 iulie 2011, pentru consumatorii nominalizaţi, furnizarea gazelor

naturale se realizează în condiţiile stabilirii pe o perioadă de nouă luni a unei structuri de amestec

import-intern, în care ponderea cantităţilor de gaze naturale din import în amestecul lunar de gaze

naturale să fie stabilită, astfel încât, pentru consumatorii de mai sus preţurile finale reglementate să

rămână constante.

După expirarea perioadei enunţate mai înainte, furnizarea gazelor naturale se va realiza în

condiţiile stabilirii de către ANRE a unei structuri amestec import-intern, aferente acestor categorii.

Totodată, se au în vedere angajamentele asumate de România prin acordurile de înţelegere

de tip preventiv cu FMI şi UE din anul 2011.

Întrucât toate aceste aspecte vizează interesul general public şi constituie situaţii urgente şi

extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată, se impune de urgenţă adoptarea prezentei

ordonanţe de urgenţă. Vă mulţumesc.



Îl rog pe domnul senator Dorel-Constantin-Vasile Borza, vicepreşedintele comisiei de

specialitate, să prezinte raportul comisiei.

Domnul Dorel-Constantin-Vasile Borza:


Adaug doar că Senatul este prima Cameră sesizată, proiectul de lege are caracter de lege

ordinară şi raportul este de admitere. Mulţumesc.

- 104 -


Mulţumesc şi eu.

Declar dezbaterile deschise. Vă rog, puncte de vedere.

Domnul senator Marcu, urmat de domnul senator Mihăilescu.

Domnul Gheorghe Marcu:


Să trecem din zona scuzelor şi a acuzelor în zona constatărilor şi întrebărilor.

Analizând motivaţia apariţiei acestui act normativ, dumneavoastră precizaţi atât în

expunerea de motive, cât şi în acordul de tip preventiv faptul că Guvernul României constată

deficienţe de preţuri. Şi acum o primă întrebare. Noţiunea de preţuri se foloseşte la agenţi

economici. Cu toţii ştim o diferenţă esenţială între costuri de producţie şi preţuri de producţie. Vă

rog frumos să-mi precizaţi în ce constau aceste deficienţe de preţuri?

A doua întrebare.În ordonanţă şi în acord precizaţi eliminarea totală a preţurilor

reglementate la finele anului 2013. Această ordonanţă îşi are valabilitatea numai pentru 2011,

respectiv 2012. Nu consideraţi că puteaţi prelungi acest termen şi pentru iarna 2012–2013, pentru

că la anul veţi veni cu o nouă ordonanţă valabilă pentru iarna 2012–2013?

Şi a treia întrebare. În expunerea de motive, folosiţi foarte des expresia „în interesul general

public”. Dumneavoastră – Guvernul României în viziunea sa – nu consideraţi că actorii economici

de pe piaţa energetică sunt societăţi de interes general, atât timp cât produsul activităţii lor

reprezintă elementul primar al costurilor de producţie pentru agenţii economici şi pentru cetăţenii

României?

În funcţie de răspunsurile la aceste întrebări vom vota „pentru” sau „împotrivă”.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Invit la microfonul 3 pe domnul senator Petru-Şerban Mihăilescu.



Ne aflăm în faţa unui act, care este destul de important pentru această perioadă. Acest act are

o primă calitate, şi anume lasă pentru populaţie preţul neschimbat, urmând ca toată creşterea, pe

care suntem obligaţi să o facem, să fie pentru industrie.

Vreau să-i răspund deja domnului senator Marcu că această chestiune cu anul 2013 este o

obligaţie deja pusă în mod ferm de Uniunea Europeană, pentru că suntem una din puţinele ţări care

- 105 -

avem o diferenţă mare între preţul pentru populaţie şi preţul pentru gaze … staţi să termine domnul

Álmos…


Mulţumesc frumos.

Domnule senator Günthner, vă rog.


Eu nu am terminat. Dacă te-ai întrerupt, am stat şi eu, am tăcut cât aţi vorbit.


Vă rog, continuaţi, continuaţi domnule senator.


Mulţumesc.

Reiau. Este o ordonanţă clar în sprijinul populaţiei pentru această iarnă. Depinde de noi cum

o interpretăm.

Chestiunea dificilă e că această ordonanţă păstrează dezechilibrul enorm dintre preţul pentru

populaţie şi preţul pentru gazele din import, care ajunge undeva, aproape de 1 la 3.

Formula găsită de noi este acel coş de preţuri, pe care îl aplică ANRE-ul într-o anumită

structură, dar care, noi credem că nu mai este o chestiune viabilă, şi vorbesc pentru stenogramă, ca

să nu am discuţii. Consider că ANRE trebuie să realizeze foarte serios comportamentul economiei

româneşti, ce a mai rămas din 2011, anii 2012, 2013, pentru că are în mână o adevărată bombă. Ori

facem intervenţie la Uniunea Europeană să ne amâne termenul de 2013, ori găsim o formulă mai

inteligentă, pentru că nu vreau să spun aici mai mult, dar această chestiune avantajează foarte mult

distribuitorii de gaze.

Este o discuţie legată de producători, dar lipseşte complet ideea de distribuţie, pentru că una

este să distribui gaze cu preţul intern şi alta este să distribui gaze cu preţul de import. Deci industria,

va avea un cost mai mare decât cel anunţat în această ordonanţă.

O asemenea lovitură dată anumitor părţi ale economiei trebuie să ne dea de gândit. Nu intru

acum în amănunte legate de o solicitare a Preşedintelui României, care vine la prima Cameră pe 6

octombrie. Deci nu avem dreptul, mă rog, ideea de a o prelungi. Noi suntem de acord cu ea, dar

ridică aceste trei probleme: veniturile, mai bine-zis, profitul distribuitorilor, create de această

ordonanţă. Nu vreau să spun ce greşeli s-au făcut anul trecut şi acum doi ani şi de unde tragem

ponoasele acum. Le ştiu dânşii foarte bine. Cum facem cu anul 2013, din punctul de vedere al

Uniunii Europene, pentru că nu ne vom putea încadra în actuala disparitate, nu o să ne putem

încadra nici măcar tehnic într-un an la un asemenea preţ.

- 106 -

A treia chestiune. Care este politica reală de gaze naturale pentru că ANRE nu are numai

scop de reglementare a preţurilor. Trebuie să ne prezinte o situaţie clară, legată de producţie, de

rezerve, pentru că ziarele colcăie de informaţii care mai de care mai confuze, iar autoritatea de stat

nu se manifestă din acest punct de vedere.

Vă repet sprijinim această ordonanţă, pentru că suntem în luna octombrie, dar viitorul nu

sună bine pentru problema gazelor naturale în România. Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Mărturisesc însă că sentimentul meu constant de când sunt coleg cu dumneavoastră în Senat,

a fost că dumneavoastră luaţi cuvântul pentru plenul Senatului nu pentru stenogramă.

Dau cuvântul domnului senator Günthner. Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Günthner Tiberiu:


Stimaţi colegi,

Cred că este evident, dincolo de problemele tehnice ridicate, dincolo de calculele, poate

sofisticate, pe care le solicită colegii, că este o modalitate de subvenţionare a încălzirii pentru

această iarnă, directă, transparentă, cea mai clară. Cred că ar fi mare păcat, nepolitică aş zice, o

mare greşeală ca, din anumite speculaţii tehnice sau calcule, nu ştiu cum, sofisticate, să împiedicăm

această subvenţionare a încălzirii pentru populaţie, în această iarnă.

Cred că este o modalitate foarte corectă, foarte transparentă şi merită să aibă susţinerea

noastră. Este pe ordinea de zi de o lună de zile, dar, din păcate, nu a ajuns să fie dezbătută decât

astăzi. Probabil că de aceea, nu a venit nici domnul ministru, fiindcă nu era sigur că astăzi vom

dezbate această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Dan-Radu Ruşanu. Microfonul 1.

Domnul Dan-Radu Ruşanu:


Stimaţi colegi,

Am auzit un coleg spunând mai devreme că această ordonanţă este numai pe jumătate bună.

Este numai pe jumătate bună, că ajută populaţia. (Rumoare, discuţii) Dar nimeni nu vorbeşte despre

agenţii economici şi se spune că întreaga povară o vor suporta agenţii economici. Fals, stimaţi

colegi. Întreaga povară o va suporta tot populaţia, fiindcă agenţii economici – de stat sau privaţi –

vor reflecta acea majorare a preţului tot în majorare de preţuri, iar într-o economie dezastruoasă,

- 107 -

cum este cea a României de astăzi, o majorare a preţului la energie va determina falimentul sau

închiderea altor agenţi economici, care se vor duce mai departe în şomaj? Şi vor veni după aceea

ministrul muncii şi ceilalţi miniştri din Guvernul Boc să se lamenteze că fondul de şomaj şi fondul

de pensii sunt insuficiente.

Domnilor de la ANRE, negociaţi cu Uniunea Europeană ca, într-o perioadă de criză, să nu

scumpiţi energia, nici măcar pentru agenţii economici. Mai întâi de toate, toţi cetăţenii României,

care lucrează, sunt salariaţi la agenţi economici. Închiderea unui agent economic, subliniez, cu

capital de stat sau privat, determină creşterea şomajului.

Nu suportă agentul economic, suportă populaţia, pentru că această majorare a energiei se

reflectă în preţul de cost al acelui agent economic. Realizaţi acest lucru. Nu e doar pe jumătate

bună, ci este 100% proastă.

Nu putem să votăm majorarea preţului energiei, în condiţiile în care, în 2011, nu ai creştere

economică prognozată, iar pentru 2012 toate prognozele sunt catastrofale.

Ce doriţi? Să închideţi mai departe şi puţinii agenţi economici care au mai rămas viabili? În

acest lucru se va reflecta această majorare de preţ a energiei. Noi nu vom vota acest lucru.


Mulţumesc. Îl invit la microfonul central pe domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi, într-un anumit fel, discuţia de astăzi este o continuare a dezbaterii privind

moţiunea de luni. Noi avem un text care încearcă să ofere o soluţie temporară şi parţială pentru

populaţia României, însă o soluţie care, aşa cum a spus Dan Ruşanu foarte bine, până la urmă, se

întoarce tot împotriva consumatorului final, pentru că asupra lui se descarcă toate creşterile de preţ

intermediare.

Aş vrea să adaug însă o altă temă, şi este o întrebare pe care o pun colegilor de la Guvern. În

primul rând, nu este adevărat că ministrul nu a venit, pentru că nu ştia că se dezbate astăzi, deoarece

ministrul nostru nu vine decât pentru a vota. Dânsul, din clipa în care intră în Parlament, este

parlamentar şi încearcă, pe cât posibil, să facă prezenţa sa cât mai discretă ca ministru al economiei,

şi îl felicit pentru asta. A reuşit până acum pe deplin. Aş vrea să vă întreb, stimate coleg de la

Guvern, în clipa în care veniţi cu această propunere, aveţi o evaluare cu privire la integrarea ei într-

un context de strategie energetică?

În primul rând, aţi făcut o reactualizare a strategiei energetice, ca să vedem dacă această

măsură este doar un subterfugiu sau este un pas într-o strategie mai largă?

2. Aţi luat cele mai mici măsuri pentru a preîntâmpina pericolul de care vorbea colegul

Şerban Mihăilescu pentru stenogramă... (Discuţii, rumoare, râsete) Îmi permiteţi? M-am uitat pe

- 108 -

stenogramă, domnule senator Mihăilescu, şi mi-am permis să comentez ce aţi spus pentru

stenogramă. (Râsete, discuţii)

3. De exemplu, aş vrea să ne spuneţi şi nouă care este programul guvernamental pentru

explorarea şi exploatarea şisturilor şi gazelor neconvenţionale?

4. Aş vrea să ne spuneţi şi nouă de ce întârzie explorarea şi exploatarea gazelor din zona

Mării Negre? ( Rumoare, vociferări)

5. Aş dori, de asemenea, să ne spuneţi şi nouă... (Rumoare, discuţii) care este... Înţeleg că

rumoarea este tot pentru stenogramă.


Vă rog tare mult!

Domnul Varujan Vosganian:

Pentru că... Bine. Mă opresc aici cu întrebările, ca să nu exced capacitatea de absorbţie a

colegilor din arcul guvernamental. Simt nevoia atunci când votez să am răspuns la toate întrebările

care ar putea să fie puse în legătură cu tema respectivă. Noi nu putem să facem politică uitându-ne

doar la ceas până la sfârşitul zilei. Avem nevoie să ne uităm la calendar până la sfârşitul anului, să

avem o viziune mai largă.

De aceea, părerea mea este că această propunere pe care o faceţi este doar un subterfugiu, cu

un substrat politicianist răspicat şi mă surprinde că în două zile Guvernul vine azi să anuleze

subvenţiile la energie, şi mâine să plângă pe umărul populaţiei, încercând să propună o formulă în

care, iată, suntem îngrijoraţi de situaţia omului simplu, iar firmele se vor descurca cum pot.

De aceea, mă raliez la ceea ce a spus domnul Dan Ruşanu. Solicit să avem din partea

Guvernului, o viziune clară privind strategia energetică în perspectivă şi, de asemenea, eu l-am

rugat pe domnul ministru să aducă la Comisia economică, industrii şi servicii şi un punct de vedere

cu privire la ceea ce se va întâmpla în 2013, când va trebui să liberalizăm preţul la gaze şi când va

trebui să permitem şi exportul de gaze.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu. Îl rog pe reprezentantul agenţiei să răspundă la întrebările şi problemele

care au fost ridicate. Microfonul 8, vă rog.

Domnul Eugen Georgescu:

Mulţumesc.

Încă o dată, ordonanţa are în vedere clar iarna de faţă. Ce trebuie să subliniem? Faptul că

preţul gazelor nu a mai crescut din 2009. În 2009, când s-a calculat cu preţul de import, care era

mult mai mic decât în momentul de faţă.... În momentul de faţă, a ajuns la 460, chiar la 495.

- 109 -

Această creştere, până la urmă, intra în creşterea preţului, şi atunci, ca să nu fie afectate populaţia şi

producerea de căldură pentru populaţie, s-a adoptat măsura cu două coşuri.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu. Declar dezbaterile încheiate.

Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de

lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi.

Constat că proiectul de lege a întrunit 46 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi o

abţinere. Proiectul de lege nu a întrunit votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):

Listă.


Vom da şi listă.

Supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege de aprobare a ordonanţei în

proiect de lege de respingere a ordonanţei. (Rumoare, discuţii)

Cu 49 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege de

aprobare a ordonanţei a fost transformat în proiect de lege de respingere a ordonanţei.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă, vă rog. Asta şi facem. Fiind vorba de ora 12.30, revenim la punctul 8 din ordinea de zi.

*

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind

regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei

economice exclusive ale României.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege

face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Reluăm votul pentru aprobarea ordonanţei. Vă rog să votaţi. (Rumoare, aplauze)

Cu 71 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost

adoptat. (Rumoare, discuţii)

*

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară.

- 110 -

Vă aduc la cunoştinţă că proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul

comisiei este de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor

organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Dezbaterile sunt încheiate de la ora 9.00. Suntem în prezenţa unei legi

organice. (Rumoare, discuţii)

Cu 50 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege, în această

fază, nu a întrunit numărul de voturi, adică 69 de voturi.

Raportul comisiei nu a întrunit numărul de voturi – îmi cer scuze – nu proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi.

Cu 48 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.

*

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

Repet, este cerere de reexaminare a Preşedintelui României. Raportul este de admitere a

cererii de reexaminare, cu amendamente admise. Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii)

Cu 67 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi o abţinere, constatăm că nu s-a întrunit

numărul de 69 de voturi pentru, ca atare, cererea de reexaminare a fost respinsă.

Pentru explicaţii, date şi pentru justificarea votului, îl invit la microfonul 4 pe domnul

senator Petre Daea. Sigur, cererea de listă pentru liderii de grup se admite.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte de şedinţă, sigur, este o dificultate şi trebuie să regândim modul acesta

de a discuta şi apoi de a vota, pentru că se pierde logica poziţiei noastre politice, şi votul poate să

denatureze, în anumite situaţii, voinţa pe care o avem.

Ne-am exprimat voinţa pentru a susţine o cerere de reexaminare şi am văzut foarte multe

poziţii diferite în plen. Mi-aş îngădui, dacă dumneavoastră consideraţi util, şi cu voinţa

dumneavoastră şi a secretarilor care au urmărit votul, să reluăm votul acesta.


Aş vrea să cunosc poziţia liderilor de grup. Vă rog, domnule senator Haşotti.


Nu, nu suntem de acord. Şi am să vă spun de ce. O dată, din principiu, şi a doua oară, pentru

că un distins coleg din Grupul parlamentar al PDL – n-am să-i spun numele, pentru că e PD-ist, nu e

PDL-ist – a spus: „Nu funcţionează Alianţa Socialistă”. Nu.

- 111 -


Ceilalţi lideri nu exprimă… Neexprimând o altă poziţie, îmi pare rău…


Domnule Şerban Mihăilescu, ca de obicei, pe chestiuni de procedură? Microfonul 3.


Nu, dar mă enervează atâta falsitate din partea unuia din liderii de grup din alianţă. Noi vom

susţine această cerere de reexaminare. Mulţumesc.


Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereş, care a solicitat cuvântul.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul


Domnul Alexandru Pereş:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Poate nu, neapărat, pe procedură, dar v-aş ruga să mă ascultaţi puţin şi să decideţi, după

aceea, dacă, într-adevăr, este bine sau nu să reluăm – de fapt, asta ar fi fost rugămintea – acest vot,

pentru că a existat o neînţelegere. Noi, în comisie, am discutat foarte clar: senatorii Grupului

parlamentar al PDL susţin această propunere. De fapt, a fost o greşeală un amendament adus

Ordonanţei Guvernului nr. 70/2010 în Camera Deputaţilor, privind desfiinţarea, de fapt, a unei

instituţii – Inspectoratul pentru controlul calităţii seminţelor – şi subordonarea în cadrul direcţiilor

agricole, pe un post sau două, lăsând, astfel, piaţa comercializării seminţelor şi a materialului săditor

la liberul arbitru.

Dacă vrem, într-adevăr, ca această idee să primeze şi, într-adevăr, România să fie o junglă a

vânzării şi cumpărării a tot felul de seminţe şi material săditor, viţă de vie…, asta facem. Radem

aceste inspectorate. Iar preşedintele a venit şi a rugat să reexaminăm legea şi să lăsăm aceste

instituţii aşa cum sunt ele şi cum funcţionează în celelalte 26 de state europene.

Prin votul nostru de astăzi, prin această neînţelegere – spun eu – poate şi prin faptul că n-am

ieşit să ne explicăm atunci, când dezbăteam, de fapt, această cerere de reexaminare, dând – hai să

spunem – curs lucrărilor noastre, tocmai pentru a legifera mai mult, poate că am greşit.

Sigur, rugămintea mea personală – că nu am această calitate – este, pentru că am greşit de

data asta – sigur, dacă liderii de grup şi dumneavoastră sunteţi de acord –, să reluăm votul, pentru că

aşa am căzut de acord în cadrul comisiilor şi poate că, într-adevăr, a fost greşeala noastră că nu am

intervenit atunci când era momentul. Vă mulţumesc.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc şi eu.

- 112 -

Tot pe această chestiune, domnul senator Şova.

Microfonul 3, vă rog.



Trebuie să recunosc că sunt adânc impresionat de faptul că un senator al Grupului

parlamentar al Partidului Democrat Liberal face apel la dialog, cu atâta tandreţe, către plenul

Senatului. Vreau să vă spun că eu personal… şi cred că toţi colegii mei ar fi în acord cu această

cerere a domnului senator, cu o condiţie. Dacă luăm, prin vot, decizia să repunem în discuţie,

aceasta să devină jurisprudenţa Senatului şi, de fiecare dată, când cere cineva, în special de la

opoziţie, să se repună în discuţie chestiuni bazate pe bun-simţ şi logică, puterea, în general, să fie de

acord să repunem în discuţie şi să nu mai invoce faptul că, de câte ori s-a dat un vot, nu ne mai

putem întoarce la el.


Mulţumesc tare mult. În primul rând că jurisprudenţa Senatului spunea că, în condiţiile în

care toţi liderii grupurilor parlamentare se înţeleg, există această posibilitate excepţională. Altfel nu

se poate.

Îl rog pe domnul senator Pereş să poftească la microfon.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul


Domnul Alexandru Pereş:

Sigur, voi fi scurt şi îi mulţumesc domnului coleg Şova, pentru că, neamintindu-mi numele,

totuşi, a făcut trimitere la treaba asta. Să ştiţi că suntem deschişi spre dialog, poate şi spre o

negociere – nu numai eu personal – şi în alte situaţii. Poate că ar trebui să existe şi din partea

dumneavoastră o mai mare – hai să spunem – indulgenţă, pentru că, poate, situaţia actuală, în

sondaje, este cum este, dar ştiţi cum… Aceste lucruri sunt schimbătoare.

Oricum, eu vă mulţumesc pentru disponibilitate. Poate că ar trebui, într-adevăr, să dialogăm,

să intrăm şi pe negocieri, şi pe alte probleme.

Pe de altă parte, domnul preşedinte a spus foarte clar. Este prevăzută în Regulamentul

Senatului această posibilitate, ca noi, plenul, dacă am hotărât la un moment dat că, din cauza

diferitelor probleme, nu am fost atenţi sau chiar s-a greşit sau nu au funcţionat unele aparate de vot,

să putem să reluăm acest vot. Se decide cu voinţa liderilor şi, sigur, cu voinţa plenului. Cred că e un

lucru care s-a mai întâmplat şi bănuiesc că o să se întâmple şi pe viitor. Vă mulţumesc.

(Domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc şi eu.

- 113 -

Apreciez că subiectul este deja depăşit. Mai sunt 15 minute. Îi rog pe lideri să stabilească

dacă vom continua dezbaterile pe alte proiecte de lege – mai avem foarte multe – sau ne oprim aici.

(Discuţii în sală)

Vă rog, domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Cristian Rădulescu (din sală):

Trebuie transformat în ordonanţă de respingere.


Nu. Este cerere de reexaminare şi nu se poate transforma în ordonanţă de respingere. Îmi cer

scuze.

(Discuţii la prezidiu)

Deci liderii grupurilor parlamentare, aţi ajuns la o concluzie? Continuăm şedinţa?

(Intervenţii neinteligibile din sală)

Ştiţi foarte bine că trebuie să existe unanimitate.

*

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2011 pentru abrogarea unor poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu

avizul Oficiului Concurenţei, precum şi pentru aprobarea unor măsuri cu privire la ajustarea

tarifelor de călătorie cu metroul şi de transport feroviar.

Este vorba de un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe. Îl rog pe domnul secretar de

stat Eusebiu Pistru să susţină proiectul de lege.

Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa – secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii:


Scopul acestei ordonanţe de urgenţă constă în crearea unei mai mari flexibilităţi în aprobarea

preţurilor şi tarifelor pentru transportul pe calea ferată şi metrou, în sensul acordării competenţelor

de aprobare către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, adaptarea mai rapidă a preţurilor şi a

tarifelor la evoluţia costurilor de exploatare şi creşterea veniturilor în timp real, proporţional cu

prestaţia companiilor şi, pe această cale, reducerea efortului bugetar de stat acordat prin subvenţie.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Îl rog pe domnul senator Borza, vicepreşedintele comisiei de specialitate, să prezinte

raportul.

- 114 -




Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul este de admitere, fără

amendamente.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule senator.

Declar dezbaterile deschise. Există puncte de vedere? Nu există puncte de vedere. Închei

dezbaterile.

Este vorba de o lege ordinară. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.


Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege.


Cu 49 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat.

*


de urgenţă a Guvernului nr. 55/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii

Naţionale a Căilor Ferate Române.

Îl rog pe acelaşi secretar de stat, domnul Eusebiu Pistru, să prezinte punctul de vedere al

iniţiatorului.

Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa:


Acest proiect de lege a fost elaborat în sensul completării veniturilor proprii ale Companiei

Naţionale de Căi Ferate – CFR S.A. cu sume alocate de la bugetul de stat, în limita fondurilor

aprobate anual cu această destinaţie, care vor fi utilizate pentru suportarea contravalorii întreţinerii

şi menţinerii funcţionalităţii infrastructurii feroviare şi acordării de la bugetul de stat a sumelor

necesare întocmirii documentaţiilor cadastrale şi a publicităţii imobiliare pentru bunurile aflate în

concesiunea companiei naţionale care administrează infrastructura feroviară.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 115 -

Domnule senator Borza, vă rog.



Senatul este primă Cameră sesizată. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, raportul

comisiei este de respingere.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Declar dezbaterile deschise.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există. Închei dezbaterile.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.


Raportul de respingere a întrunit 45 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

A fost respins.

Supun la vot proiectul de lege.


Proiectul de lege a fost adoptat cu 50 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

Din sală:Listă, vă rugăm.


Listă, vă rog.

*


de urgenţă a Guvernului nr. 56/2011 pentru stabilirea principiilor de aplicare a tarifelor de deservire

generală în transportul feroviar public de călători.

Este vorba de un proiect de lege. Îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de

vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa:


Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor noi principii tarifare, care să

permită stabilirea noilor principii de tarifare, a definiţiilor, a variantelor de tarifare pentru cele trei

noi ranguri de trenuri – intercity, interregio şi regional – şi a diferenţelor de tarifare pe fiecare rang

de tren în parte, stabilirea cadrului legal pentru realizarea unui nou soft de vânzare a legitimaţiilor

de călătorie, precum şi abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2001 privind

instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar.

- 116 -

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei, domnule senator Borza.



Senatul este primă Cameră sesizată, legea este ordinară, iar raportul este de respingere.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Declar dezbaterile deschise. Nu sunt luări de cuvânt. Le declar încheiate.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Raportul de respingere a întrunit 43 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

A fost respins.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.


Cu 48 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost

adoptat.

*


de urgenţă a Guvernului nr. 58/2011 pentru modificarea art. 5² din Ordonanţa Guvernului nr.

70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local.

Îl rog pe domnul Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.


Domnul Valentin Adrian Iliescu:


Prin prezentul proiect de lege se preconizează adoptarea de măsuri pentru eficientizarea

activităţii de asigurare a asistenţei medicale în localităţile în care nu există unităţi sanitare publice

cu paturi, prin oferirea serviciilor de sănătate adaptate la nevoile comunităţilor respective în cadrul

unor structuri medicale adaptate condiţiilor existente.

Se preconizează posibilitatea înfiinţării centrelor de sănătate multifuncţionale, prin

reorganizarea unităţilor sanitare publice cu paturi existente, care s-au desfiinţat, în condiţiile Legii

nr. 95/2006, în fostele locaţii sau în alte locaţii.

- 117 -

Centrele de sănătate multifuncţionale vor putea avea în structură cabinete de specialitate,

între 5 şi 20 de paturi de spitalizare de zi, compartiment de primire a urgenţelor, laborator de analize

medicale şi laborator de radiologie şi imagistică medicală.

Având în vedere şi punctul de vedere aprobat de comisiile de specialitate, unul de susţinere,

vă rog să fiţi de acord cu aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.



Îl rog pe domnul senator Ion Rotaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică, să

prezinte raportul. Raport comun.

Domnul Ion Rotaru:


Este un raport comun al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi

protecţia mediului şi al Comisiei pentru sănătate publică, este un raport de admitere, cu

amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă

Cameră sesizată.


Domnul senator Necula mai are ceva de adăugat? Nu.

Declar dezbaterile deschise. Există puncte de vedere?

Vă aduc la cunoştinţă că raportul comun al comisiilor…

(Rumoare, replici neinteligibile din sală)

Dau cuvântul doamnei senator Minerva Boitan. Microfonul 2, vă rog.

Se pregăteşte domnul senator Georgică Severin.

Doamna Minerva Boitan:

Stimaţi colegi,

Despre ce este vorba?

Este vorba despre o reparaţie a acelei măsuri luate de Guvernul actual, de amputare a

sistemului spitalicesc din România, prin care au dispărut 70-80 de spitale – nu-mi aduc aminte cifra

exactă. Pentru că acea măsură iniţială nu a avut rezultatele scontate de creştere a calităţii actului

medical, de creştere a accesibilităţii pacientului la unităţile sanitare, Guvernul şi-a adus aminte de o

ordonanţă care exista sau de o hotărâre de Guvern prin care se puteau înfiinţa aceste centre

multifuncţionale în zonele în care nu este neapărat nevoie de un spital, dar este nevoie de o asistenţă

medicală mai dezvoltată decât poate oferi un cabinet de medicină de familie.

Sigur că nu avem de ce să ne împotrivim unui astfel de demers pentru că chiar ar putea

aduce o îmbunătăţire în sistemul sanitar, indiferent la ce ne referim. Sigur, cu rezervele pe care le

- 118 -

avem, de fiecare dată, când se iau nişte hotărâri, care nu au la bază nişte argumente realiste, adică

nu ştim exact cine va înfiinţa aceste centre funcţionale, nu ştim exact cine va funcţiona în aceste

centre funcţionale şi, mai ales, nu ştim cine le va finanţa.

Ştim, finanţarea de anul acesta presupune întocmirea unor acte adiţionale la contractul cadru

pe spitalele judeţene în raza cărora se vor înfiinţa, însă nimeni nu ne garantează că, în anul viitor,

sumele necesare funcţionării acestor centre vor fi adăugate la bugetul global al spitalului. Urmează,

sigur, să ajungem atunci şi la discuţiile asupra bugetului sănătăţii pe anul 2012 să ne lămurim.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu tare mult, doamna senator.

Invit la microfonul 3 pe domnul senator Georgică Severin.


Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

O ascultam şi pe doamna senator, am citit textul ordonanţei şi mă gândeam cum trăim noi

într-un regim al paleativelor, al înlocuitorilor.

Vă amintiţi, acum 25 de ani, eram obligaţi să bem cafea cu înlocuitori, celebrul nechezol.

Acum ni se oferă sănătate cu înlocuitori, sănătate pe baza efectului placebo, sănătate fără bani.

Pur şi simplu, vedem că acest regim al înlocuitorilor la toate nivelurile nu încearcă altceva

decât să ne ofere paleative cu care să-şi acopere propriile greşeli şi incapacitatea organică de a găsi

soluţii pentru problemele cetăţenilor.

În acest context, nu pot să spun altceva decât că, a susţine acest proiect de lege, deşi poate

intenţia este bună, înseamnă să dăm un certificat de bună purtare, un certificat de admisibilitate unei

reforme criminale în sănătate care a închis zeci de spitale şi a lăsat zeci de mii de oameni fără o

asistenţă medicală calificată.

De aceea, propun tuturor grupurilor parlamentare să ne opunem acestui proiect de lege, pentru

că el nu este altceva decât un, repet ideea, certificat de bună purtare dat unei reforme criminale.



Mulţumesc şi eu.

Invit la microfonul 2 pe domnul senator Secăşan. Vă rog.

Domnul Iosif Secăşan:


Stimaţi colegi,

- 119 -

Apariţia centrelor de sănătate multifuncţionale, ca structuri de servicii medicale fără

personalitate juridică, în structura spitalelor judeţene şi/sau municipale, plasate pe locul unde spitale

neperformante s-au reprofilat sau în locul unde nu există structuri de asistenţă medicală, este o

chestiune nu numai utilă, ci este absolut necesară.

În locul spitalelor care s-au reprofilat s-au aşezat structuri de asistenţă socială şi aceste

structuri nou-înfiinţate, într-o formă suficientă pentru a acoperi cazuistica de gravitate mică şi

medie, fac să reintroducă funcţionalitatea pe traseul bolnavului din poziţia în care se află către

spitalul competent.

Aceste structuri au un centru de primire-urgenţă sau un compartiment de primiri de urgenţă,

cu personal cu competenţă de urgenţă, în măsură deci să preia cazuri în urgenţă. Au un staţionar cu

paturi de zi unde se poate aşeza bolnavul pentru a fi stabilizat, au cabinete de specialitate şi

laboratoare radiologice şi de investigaţii biochimice şi de sânge, deci se pot aduce elemente de

diagnostic, într-o – să zic – stare de suficiente competenţe pentru ca bolnavul bine diagnosticat şi,

poate, echilibrat prin asistenţa medicală de zi să poate fi trimis spre spitalul competent, la cel

judeţean sau municipal, în structura căruia se află centrul.

Nu este un înlocuitor. Este o structură destinată cazuisticii de gravitate mică şi medie pentru

a nu păcăli bolnavul, şi pentru a-l ţine undeva într-un spital neperformant, şi pentru a-l duce în 24

de ore la spitalul competent şi performant.

Vă mulţumesc.

Susţinem această iniţiativă legislativă.


Mulţumesc frumos.

Invit la microfonul 2 pe domnul senator Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila – Zoltán:


Stimaţi colegi,

Mă văd totuşi nevoit, ca unul dintre iniţiatorii acestei ordonanţe de urgenţă, să dau nişte

explicaţii, dacă vreţi.

Conceptul nu este nou şi îl ştim cu toţii. Conceptul este reglementat din 2002 de către alt

Guvern, de către alt ministru al sănătăţii, doar că acel concept de funcţionare a centrelor

multifuncţionale de sănătate nu a fost pus în aplicare şi nu a fost concretizat prin alte acte pe care

trebuia să le dezvolte.

Nu am găsit de cuviinţă că trebuie să căutăm vinovaţi pentru această chestiune, ci am încercat

să găsim o soluţie pentru a pune în aplicare un concept corect, gândit corect în anul 2002, dar care,

- 120 -

timp de opt ani de zile, nu a fost dezvoltat. Şi, ca şi argument, vreau să vă spun, în plus faţă de ce a

spus colegul Secăşan, acest concept, acest proiect de lege a fost discutat cu membrii Comisiei pentru

sănătate publică, în principal, la Senat, şi le mulţumesc pentru abordare şi pentru disponibilitate.

A fost discutat cu toate structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi

a existat un aviz, un punct de vedere favorabil din partea tuturor structurilor asociative. Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului reglementează foarte clar cine înfiinţează aceste centre, unde se înfiinţează,

cine le finanţează şi aşa mai departe.

S-a dat şi ordinul de ministru pentru a pune în aplicare această ordonanţă şi în câteva judeţe

aceste centre multifuncţionale au început să funcţioneze în cadrul spitalelor municipale sau

spitalelor judeţene.

Deci este un concept din anul 2002, corect gândit de către un alt Guvern, de către un alt

ministru, dar pe care noi l-am susţinut pentru că era necesar acest concept. L-am deschis şi l-am pus

în aplicare.

Altfel, comentarii de reformă criminală… eu doar atât vă spun: în anul 2009 era un alt

ministru care a spus că în România trebuie închise cel puţin 200 de spitale şi România trebuie să

rămână cu maximum 150 de spitale. Afirmaţia aparţine nu actualului Guvern, nu actualului

ministru, nu fostului ministru, aparţine unui alt ministru.

Haideţi să lăsăm chestiunea politică deoparte şi haideţi să gândim profesional, şi cu ceea ce

am spus în trecut fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.



Este înscris la microfon domnul senator Liviu Câmpanu, care este şi autorul unui

amendament respins.


Domnul Liviu Câmpanu:


Stimaţi colegi,

Este evident că această ordonanţă de urgenţă este absolut necesară. Din păcate, ceea ce s-a

întâmplat în sistemul sanitar românesc în ultima perioadă a creat, într-adevăr, disfuncţionalităţi.

În momentul de faţă, această ordonanţă de urgenţă încearcă să repare ceva din

disfuncţionalităţile create.

Cred că, dacă se dorea cu adevărat ca lucrurile să se întâmple spre eficientizarea sistemului,

şi nu în detrimentul bolnavului, ar fi trebuit întâi să avem această ordonanţă de urgenţă înainte de

- 121 -

desfiinţarea spitalelor. Şi pentru că aţi adus aminte că sunt autorul unui amendament, vă rog frumos

să-mi permiteţi să susţin şi amendamentul respins.

În Comisia pentru sănătate publică, am propus ca la art. 52 sintagma „ între 5 şi 20 de paturi

de spitalizare de zi” să se refere la „ între 5 şi 20 de paturi de internare de zi pentru fiecare

specialitate”, între 5 şi 20 de paturi pentru pediatrie”, între 5 şi 20 de paturi pentru ginecologie,

între 5 şi 20 de paturi pentru medicină internă.

Am făcut acest amendament, ţinând cont că există caracteristici ale distribuţiei şi ale

structurii pacienţilor diferite de la o zonă la alta şi, dacă vreţi să vorbim de situaţiile cele mai bune,

acolo unde indicele demografic este oarecum crescut faţă de raportul general la nivelul ţării, este

nevoie de un număr mare de paturi de internări de zi şi pentru pediatrie, şi pentru ginecologie, dar şi

pentru medicină internă, pentru că şi populaţia în vârstă este în număr mare.

De aceea, stimaţi colegi, eu cred că, dacă aţi accepta acest amendament, chiar am şi

îmbunătăţi această ordonanţă de urgenţă,

Vă mulţumesc.



Constat că este ora 13.05 şi mai sunt înscrişi la cuvânt. Există de asemenea, de supus votului

şi amendamentul colegului nostru, dar toate aceste lucruri – şi îl rog şi pe domnul senator Daea să

fie înţelegător – le vom dezbate luni, 10 octombrie a.c., de la ora 16.00.

Declar şedinţa încheiată.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.05.

s t e n o g r a m a s u m a r– domnul gavril mîrza – vicepreşedinte – domnul liviu-titus...

Documents