N. IORGA

slim gfillill[siiVol. II

(de la 1599 pang in zilele noastre)

Steagul in Dresda: uVitejia direapta ,a biruiasc:

BUCURESTI

Tipografia Cultura Neamului Rornlinesc"1919

!Ruin

r'71° °

-1

.

f.

'T=

ISTORIA

ARMATEI ROMANESTIDE

N. IORGA

Vol. II(de la 1599 pans in zilele noastre)

BUCURESTITipografia Cultura Neamului Romineso"

1919

CAP. I.

RAZBOAIELE CU MERCENARIALE DOMNILOR ROMINI

(1599-1611)

I.

Luarea Ardealului (1590).

In Octombre MO Mihai Viteazul trece In Aidcali -1 ocupa Intreg afara de ceta016 exterioare, Oradea-

Mare, Satmarul, Hustul, care ramaserg, In rialnile Ger-manilor , dupe, resultatul fericit, dar smuls totusiprintr'o lupta care n'a fost usoara, cu trupele ardelene,mai pui4ine la numar si strinse In grabs, din elementeipopulare mai ales, nu profesioniste, dar de un spirit-unitar si cu o Insemnata constiin0 de superioritate

Asupra acestei lupte de la *elimber, ling& Sibiiu,avem destulp marturii contimporane, care se Intro-gesc, armoniendu-se, afar doar de unele stir' cu-prinse In cronica ungureasca, mai ales In forma eimai tarzie (data de Wolfgang Bethlen, In secolul atXVII-lea abia), stiri care se explica foarte usor printendirqa operei si prin caracterul pe care calla deci61-1 dea marii si hotaritoarei Infringeri a nobilimii ar-delene, In cea d'intIiu lupt4 ye care Mihai a dat-o incimp d,eschiv- fi impotriva unei oftiri deprinse a se bate.dupd voile sisteme apusene.

Este Intalu scrisoarea lui Mihai Insusi, al aril cu-prins 6 urmatorul 1:

,,*i-a rasbunat In sfirsit °data Maria Ta jignirile deatitea on aduse, nu stiu de Ardeleni sau de Craii lor,

1 lorga, Scrisori VAlen1i-de-Munte, 1912, pp. 97-8 (orginalul In Hurmuzaki, III 1, p. 339, no. CCLXII).

6

Mariei Tale §i Itntregii Case de Austria, prin mine, la.28 ale lunii frecute, cu fiord. Cad. gardinariul 1 Ba-thou mi-a ieqit fnnainte la padurile Sibiiului In cfmpcu toate rindurile terii, mai ales cu oaste de strInsura.ci teraneasca, neavind oaste cu Plata. 4i, pentrudupa ce prea-luminatul domn nuntiu al Papei 2 a starruit Yn de ajuns, ci de prism, pentru pace fntre cola,/doua tabere gata acuma de lupta, el n'a vrut cu nici-un chip sä piece din tail, de qi era print, fntrat fara.drept, qi a se dea fn laturi fnnaintea dreptului Ma-riei Tale, ci se 'Alicia ca va cerca norocul cu armele.Ci eu, cu credinta In Dumnezeu, cel mai mare ras-bunator al calcarii de juramInt, qi razimat pe drop-tatea Mariei Tale, m'am luat la lupta cu el.

§i acela, despoiat ae toata tabara lui, a fost puspe fuga de mine, cu toata oastea lui, nu farg, mare.durere a sufletului mien pentru risipa singelui varsatde la citeva mu de crectini, cazuti de amIndoul par-tite. Astfel Ja 1-iu Noiemvre, In ziva Tuturor Santilor,am luat ffi stapfnire ca biruitor Balgradul, ScaundCrailor Ardealului.

Acestea am voit, sa, le dau de Mire Mariei Tale princhiar ctafeta mea ; celelalte le voiu face cunoscutMariei Tale mai pe larg cu supunere In curind, prin.nicte fruntaci ai Ardealului qi Terii- Romanecti. Dum-nezeu sa to tie la -multi ani pe Maria Ta biruitorfericire.

;13. Balgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599.Al Mariei Tale comb, .

Mikail Voevod."

Biruitorul recunomte astfel ca armata ce-i statusesIn fata avea caracterul unei multimi adunate In pripa.

1 Asa scria Mihai cuvintul: cardinal.2 Malaspina.

Ca,

in,

7

de un print pe care nepriceperea lui politic/. gi ne-clestoinicia lui military II facuserl 0, fie surprins. Elpomenegte interventia ImpAciuitoare a nunciului pa-pal Malaspina, In care Ungurii vedeau un ambitiosde lnnaintare, dor' a-.0 capb.ta, qi prin mijloculValahului", favoarea Imparatului german, §i se adauge6, aceasta interventie, pe care, a doua oars, Mihai o§i opri, trimet,Ind Tnnaltul cleric, far/ a-i Ingadui saise mai Intoarca, In dosul trupelor sale, unde el InsuqiI§i lasa,se fiull a fost chiar de prisos", Se vorbeqtede somatia de plecare flcut/ unui st/pinitor farldrept, del, dad, Sigisniund lacJaeiase o Invoiala cuImparatul cedindu -i tara, eI nu putea s'o reiea nicipentru sine cum totu§i a facut-o , §i on atit maiputin pentru tInatul cardinal Andrei, vkrul s/u.

La srirqit se anunt1 sosirea §tafetei" rom/ne§ti cuvestea biruintei.

MArturisirile acestui emisar, un popa Stan", leavem In mai multe forme, conseranate In rapoartelegermane ale timpului despre batalia din ArdeaP.

Mihai, spune solul, a simulat o expeditie pests Du-n/re ca sg, scape de Incunjurarea pe care i-o preg5,-tiserk spre a se putea mintui de dinsal gi a Incheiatratatul ardelean on Turcii, Andrei Bathory qi Dom-nul moldovean Ieremia Movill. A f/cut astfel In voiemari gatiri 2.

De aceia trupele se string la Bucureffi, gi nu aiurea.Atit de mult izbutete Domnul sa In§ele pe acei asupracarora sta Bata sä se rapada., melt ei Ti permit s/aduca de la ei, din Ardeal, Secui, pe cari-i nemultar-

1 .KAurtzes Verzaichniiss aun des waltachiachen Abgesandten Re-lation, Hurmuzaki, HD, p. 339, no. ccmai; pp. 340, 344 gi urm.364-5; HP, pp. 331-2.

2 Lind& dem Schein als wan er uber die Thanauw in der7ur_ggen Landt fallen wolte.

min adinc Tapirea de sfatuitorit lai $igismund a ve-ebilor for libertati ea ,ostavi vi erani.

Odatit oastea strInsg ea acei haiduci, Unguri pe-deattri, Unguri calari, Cazaci, Po lout In platove de ca.valeri, eu acei boieri vi gloata de iserani de cart vorpomeni Indata one izvoare , el trace lute la Ploevti.

Fara piedeca, pe o vreme minunata ca de prima-varg, pe sept innalchni pe care de 'nnainte se ingrijise ale oeupa, pentru a nu se risipi, dupg stravechea da-ting, copacii eodrilbt 'patriot asupra lui', cgpitanulava de iubit de ostavii sal, cu cari se legase vi prin-tr'un non juraniint, cerut tuturora, antra prin pasulBuzaului, poposind tarasi dupg alt izvor intaiuIn livezile Secaiului Beldy, o ruda a Domnilor mun-tent din neamul lui Mihnea-Voda, s, fiind chiar fratecu acesta. Era hate() zi de Marti, 9 (19) Octombre.

A doua zi se opria supt Brasov, unde ni spunInseranarile de amnia ale color de acolo i se oferiItalia supunerea condiVonala, dad, va Invinge, pentruca pe turn& sa, se fad, Inchinarea deplina. Ba Incase scrise cardinalului In aceasta forma, pentru a-1minti vi mai mult : Joate got In pace, dar nivtePoloni se zice 0, ar fi la Buzau; ci nu stria; iar, deva fi ceva, se va scrie" $.

Cit statu Mihat In aceste parci, data au fost,ca la Prejmer, pradaciuni, le-au facut, marturisesetot Ardelenii cetelor Sirbilor, Bulgarilor, Cazacilor,Ungurilor Invii, dar nu dupa un ordin al Voevo-dului, dorit, din potriva, de a face Ca, In schimbulprovisitlor datorite, populatia sa nu fie supgrata, Intru

I( Did., pp. 364-5.2 Cf. Iorga, In Anatole Academiei Romine ", XVIII, p.. 5.8 Wolfgang Bethlen, Historia, IV, p. 347.

9

nimici. Aici se supun Secuii, venind la el in numgr deopt mil.

Se trece apoi prin Pgdurea Dracului, prin Feldioara,.arsg, In drum, prin Mggherus (care nu scapg, nici el),prin ercaia si Fggaras, unde este un conflict cu caste-lanii, prin Carta, cu vechile ruine ale abatiei medie-vale, prin Gusterita. La 17 (27) trupele lui Mihai segasesc In luncile Sibiiului".

Popa Stan n'a spus on acei prin can aflam zi-sele lui n'au transmis cg, oastea de cgpetenie s'a-oprit aici, ca sa vie cellalt corp de luptgtori ptin pasul"Turnului-Rosu. Cronica romaneascl a timpnlui unvenerabil document -de final* asupra cgruia vom maireveni adauge, in forma ei scurtg si precisg. In-semnatul amanunt al Intrarii, supt conducerea luiRadu Buzescu si Udrea Banul, a ostilot Craiovei siale Jliului, cu ale Mehedintilor" II.

Aflam si din raportul muntean despre amesteculiui Malaspina, care se presintg In tabgra Ronfinilorcu doi fruntasi din armata dusmanului ; Moise Sze-kely, menit a fi peste putin el Ins* print ardelean,

i Melchior Bogathy (din Bogata). I se anuntg luiMihai el Intro Imperiali si Andrei s'a Incheiat o In--telegere. El raspunde ca n'o cunoaste, dar In sinuslui" sint scrisod care-i poruncesc 0, atace. Un -ar-mistitiu macar i se core : el II acordg numai penoaptea de la 17 (27) la 18 (28), si, elnd a douaoars, Malaspina se presinta din nou, II pune, In toateformele respectului, la poprealg.

1 CAci se jurase (Mihai) cl acestea nu se fac pe voia lui, darnu poate opri multimea de osta§i furiokAd, Aiurea: SeriumToivodae mandatum ut desisterent". In al treilea loc: Ne-minem laedens, imo neque pagum, quia alimenta dederant suf-ficientes" ; Chronicon Fuchzioluptno-oetardinum, II, p.146 §i urm.Cf. Trauschenfels, Fundgruben p. 118.

2 Magazinul isloric, IV, p. 293.

10

Din rIndurile ungure§ti ins& §i alto cuvinte veniserldupa trimesul romAnesc cleat aceste propuneri

de Implcare. Andrei, spune Popa Stan, se arata, gata.O. Infrunta, cu cit avea, pe ciobanul", pe plcu-rarul" cel nedestoinic In lupta §i cu aceia0 Muda-rogie ca odat5, regele Carol Robert al Ungariei fat1de Alexandra Basarab al Terii-Romane§ti In 1330 ,s& -1 arunce dincolo de munti. Mihai rIspunse c6.4 vaarata ce poate pacurarul".

Cronicile ungure§ti afirmg, Intregind cuno§tinta.acestor discutii, c5, s'au facut, de o parte gi de alta,cu tot atit de patina sinceritate, oferte, c6, s'au lag,ti§at preteiAii. Andrei, la Inceput, ar fi cerut plecarea.navAlitorului, despagubiri pentru stricgciunile Meat°,Incheierea unei nou& Invoieli Intro cele doua ten,Dup5., ce se Incheie armistitiul pe o singura noapte,Szek6ly §i Bogathy ramilnd ostateci de la Unguri,iar de la ai no§tri mergind Preda Buzescu §i Gri-gorcea Logofatul, a doua zi Mihai triplet° aceste ce-reri: Andrei sä se supuie Imparatului, sä dea o mita.de mii de florini, sä nu mai vorbeascl de drepturiasupra Terii-Romane§ti, s5, uite tot ce s'a petrecut.acuma 1.

Lupta se Incepe, dup& fireasca raspingere a poma-tiei, prin -atacul dui Mihai In strigatul repetat In trekrinduri, de Isus, la ceasurile 9. Intr'o jumItate de.ceas cardinalul, care, In ve§mInt de purpar5 se me-zase pe un deal ca 0, vad1 apedea risipa a barba-rilor", Intoarce calul §i fuge, ca sa, Be apoi ucis, tn.muntii din sere Moldova, de ciobanii secui la cari au-tase un adapost. Ai lui resista, pan& la ceasurile patru.Erau, spune gi emisariul muntean, In cea mai mare.parte oameni din popor strin§i In graba," 2.

i Bethlen, 1. c., pp. 876-82.2 Maister Thail Landtvolkh in der Eill zusamben gebracht.11-

11

Vom vedea uncle se poate afla nu Intr'un izvorcontemporan si direct descrierea amanuntita a ac-telor din care se compune lupta. In versiunile pc--vestirii preotului Stan se arata numai c Voevodu)avea la 30.000 de oameni, iar cardinalul abia 6.000,sau, cum se spune aiurea, 7-8.000. Dintre acesti dinurma cad 2.927 numarati, iar o mie slut prinsi; dintraceilalti se scoot 200 de morti si 200 de raniti. In,prada se gasiau patruzeci de tunuri.

Mai avem si o descriere poetica populara a expe-ditiei Intregi. Neprecis In ce priveste tatalia Insasi,Vistierul Stavrinos, reclamat da. Rominii m3cedonenica unul dintre, ai tor, presinta intrarea lui Mihai inArdeal ca o adevarata imigratie a unei Datil Intregi,avind in frunte pe Doran cu familia lui toata si enaverile. Andrei somase cindva pe vecinul, pe va-saint" sau sa piece, si el se supunea acuma po-runcii, cautind doar sa treaca la Imparatul, suzeranullui eel adevaxat. E pretextul invocat de Mihai fatkde propriii sai soldati pe cari si altfel a stiut sa-iIndemne si sa-i ispiteasca pentru a li distiga catmai devotat sprijin.

Toata desfasurarea evenimentelor, planul lui Andrei,strimtoarea lui Voda, trecerea muntilor si Innaintareaprecauta in umbra tor, inclierarea decisiva, cu mo-mentul in care Ungurii credeau a biruinta apleaca,de partea tor, se infatiseaza scurt si cuprinzator astfelin graiul plin de vlaga al vechii cronici muntene I;

Tnteaceia Mihai-Voda se veseli, si de grab& trimisade-si strinse toate ostile, si purcese la Ardeal, asupra.lui Bator Andreias. Trecind muntele, descalecara In,lunciie Brasovului, si acolo venira t4 Brasovenii degse inchinara la Mihai-Voda, cu daruri scumpe. Iar

1 Magazimil istoric, IV, pp. 292-4.

12

Vihai-Voda, dacg, vazu ca, i se Inching, cetatenii, seveseli si trimise la Radu Buzescul si la Udrea Banul,

sara si ei cu toate' °stile Craiovei si ale Jiiului-cu ale Mehedintilor, sä iasa cu ele Innaintea lui Mihai-Voda, catre luncile Sibiiului. Iar Bator Andreias, dacg.Into lime de Mihai-Vodk ca. au intrat cu toate °stileIn Ora In Ardeal, el degraba strinse toate ostile ctpurcese si el catre Sibiiu impotriva lui Mihai-Voda, sifacu cant, si razima oastea lui Bator Andreias de catrazidul Sibiiului. Iar ostile lui Mihai-Voda Inca-se strInsera toate si toti boierii, ci pusera tabarg, lasat la Vestim. Deci, chid fu la 'Octomvrie 17, Miercuri.se aratara strajile lor, si se vazura, ostile unele cualtele. Iar, daca vazu Bator Andreias cum Mihai-Voda-este gata de razboiu, el foarte se Ingrija tare, si voiatuncea sg, se sfatuiasca, de pace. 0 ! nepriceputaminte onieneasca, city, vreme fu de a tocmi tara, sia face pace, si nu vru ci vru.sa tocmeasca, cind nufu nici de un folos; ea, trimitInd unri la altii pentrupace, iar mai mare vrajba facura, ca daca se vazura..

ei navalia spre sfada, si pace nu puturg, tocmi,ci se gatira si se lovira unii Cu altii, la Octomvre 18,Joi. Fu razboiu foarte tare pana seara, si facura Incaa-i tnvinge Bator Andreias, cu Ungurii, dar apoi biruiMihai-Voda cu Muntenii; si mult singe se versa siMune trupuri ramasera pa cImpii Sibiiului. Bator An-dreias, daca vazu ca-i perira voinicii si se sparse.oastea, si fu izbinda lui Mihai-Voda, el tare Incepu ablastama pe Ieremia-Vodk caci scorni pe Mihai-Vodaasupra-i, puse tara, ci Craia si se alese cu pu-inei voinici si pleca a fugi sä scape In Tara Leseasca.

Deci dobindi Mihai-Voda Scaunul de CAR) si tot Ar-dealul c1 toata Tara Birsei si toti Secuii. Deci sezuMihai-Voda In Scaun In Balgrad, Octomvrie 26, lute°zi Luni."

si

cetatii

de-si

as

cattle,

13

Un om Imparatesc, trines de mult, Inca, din vara,de capitanul din Satmar, Mihail Szekely, pentru a.vedea ce se, petrece In Tara-Rornaneasca, Joan Dartrahi, a lasat §i el Inca o povestire, care Intregeste sim-titor pe celelalte 1.

Darahi admite ca Andrei somase la plecare pecinul sau prin Toma Csomortany.

Mihai fusese, de altfel, Instiintat din vreme ce pri-raejdie it paste. Secretarul sau de ungureste, Strbo-RomInul ardelean loan Rat, caruia era 0, puie, faArdeal abia, sa i se taie miuile din cot si picioarele-de la genunchi, destainuieste ce vrea,Valahul". Se opresc solii lui Intorsi din Praga, PetraGrigorgvici Armeandl §i Stefan Petnehazy. Acesta,asa i se iea scrisoarea arhiducelui Matthias, eel

-d'intaiu Inghite ravasul Imparatesc.Se fac deci acele pregatiri, perfect ascunse, pentru

a preveni pe dustman prin ofensiva. Se simuleazaatacul peste Dunare; se vorbeste de corabiile duna-rene ce se vor lua. Se dau 20.000 de galbeni Secuilor,

Cardinalul cearca. sa, Inlature o lovitura carp -i parea veni numai de la Imperiali, de la Basta, capitanuldin Ungaria Superioara, din Carvia. Mihai e rugatprin seful sirb Gheorghe Palaticca dea atestatul decredinta cre§tina care ar putea sa Impiedece actaunea,El se §i da, dar trimesul are ordin sa, nu mearga matdeparts decit Casovia. Cind va veni al,t emisar arde-lean, Pancratiu Senyey, el va fi primit noaptea fatabara de la Ploiesti, pentru ca tot noaptea sa i sedea drumul.

Izbitura cade fulgerator. Si de la cei d intain pa4i,se afla dovada Incercuirii planuite : scrisoarea lui An-.drei catre Ieremia: sa vie la Oituz, cu M ldovenii §icu Cazacii.

Ilurmuzaki, III r, pp. 423 4, ap i p 427 tia m

ye-

sl,

Jmperialilor

14

Raportul lui Darahi urmare§te acum pe Mihai §ioastea lui. Si el descrie aceasta oaste, pe care altfeln'am cunomte-o printr'un izvor de 1ntaia mina.

1.100 de osta§i. unguri, 1.000 de pedestri qi calari;23.000 de lefegii, pedestri §i Cazaci,Moldoveni; 8.000 de haiduci. Apoi Ro§ii de Cara,foarte frumoasa oaste", alcatuita tot din boieri 1.

sfir§it, afar de Secui, de boieri, de gloats,de pare& venise toata. Romfnimea ", afar& de cei.6.000 de haiduci sos4i cu Baba-Novac prin Turnu-Roqu 2 maciucile (machokas, In textul latin), cu armafor caracteristica §i cu

Mihai li-a promis leafa pe patru luni. Se adaugevorbindu-li, li-a spus cad pang acum au fost cu-

"tare i cutare", jar de acum vor fi domnul cutare §idomnul cutare". Si era, asigura Darahi Insu§i, atitalubire a osta§ilor pentru el, inclt Ungurii stateau gata

atace In numele lui Tara-Ungureasca In care li se-aflau femeile, copiii, parinW 3.

Pentru a ci§tiga pe Ardeleni, chemindu-i In tabarasa, Voevodul vorbeqte de Andrei ca de un usurpator,de el Insu§i ca de un chip 1mparatesc". Cad eu,'Tara-Romaneasca §i Coate stntem ai Mariei Sale; cevrea, fad, deci ca qi cu al sau; fia chiar, dad, aqa vafi vrind Maria Sa, sa le dea qi unui Tigan, numaiss caute a fi de folos pentru cre§tinatate".

Asupra luptei Ins* Darahi da qi el amanuntul ca,,de dour on oastea Voevodului la aripa stInga a fostpus& pe fuga,".

1 ,,Pulcherrimum item rosonum, ut ipsi vocanl, exercitum'universitatis boieronum."

2 Bethlen, IV, p. 366.8 ,,Nam tantum in its amorem sui fecerat, ut, in gratiam

plus, unus in militibus non erat qui vel contra patriam cha-xissimam, ubi potioris partis suorum militum, Hungarorum,

calari: Sirbi,

,ca,

sa

In

suligi.

15

Ni s'a pastrat si o stire despre rgsunetul pe care1-a a vut la Turci expeditia lui Mihai. Aflgm astfePcg, vestea trimeast la Constantinopol de Mahmud Sa--tirgiul ar,ta fuga" lui Mihai In Ardeal cu 15.000de osiafi qi patruzeci de tunuri, farg, a se §ti In cedirectie. Pentru a-1 opri, cardinalul Andrei n'a pututstring° decit don 4.000 de c6Agre0.

*i vedem pe urmg si In ce fel InfAiseazg VoevodulInsusi trecerea muntilor, printr'o scrisoare slavong,-Indreptatg, probabil, cgtre Mare le-Vizir. El oterg paceTurcilor, dacg Tara-Romaneascg, uncle va expedia%data, trupe cu nobilii ardeleni Moiso Szekely, Senyey,Bodony, Sibrik In frunte e lasatg fiului sau. Deciel tnt,,elege sg rgmlie in Ardeal, si se spune apriat Irkraportul venetian, care dg, impresia produsg .de ne-asteptatul eveniment In cercurile Po4ii: cucerind elcu sabia lui acele provincii ale Ardealului, ajunge a li fiacuma Damn neatirnat" $. La Constantinopol era temereca nu cumva biruitorul sa atace Buda.

Din partea Ungurilor Infrfr4i §tirea imediatg lip-seste. La cfteva zile numai (20 Novembre), SigismundForggch scrie din Cluj, care se supusese acuma, mar-turisind cg, dupg ruperea leggturii dintre elementeleostirii lui Andrei, multi dintre ostasi nu s'au opritnici la Baigrad, nici la Cluj, ci mergea care unde-1duceau ochii". Iar, In ce priveste resistenta localg

imposibilg si din causa ridicgrii, pretutindeni, ateranilor romani contra apgsatorului stapin de ping

coniuges, liberi, parentes et bona erant, non libenter arma su-merent."

' Hurmuzaki, 1111, p. 531 (raport venetian din 13 Novembre),§i 112- 2, pp. 440-1.

2 Avendo egli conquistato colla sua Spada quells provinciedella Transilvania, ne viene ora ad essere libero padrone" (ibid.,III 1, p. 533).

16

atunci acela era mai bun bucuros care putea.mai curind sa-si piece capu 'hnaintea lui". Stapin pao armata de 25.000 de oameni, Mihai nu Intimpina.nicairi un dusman. Prada e ass, de mare, incit pentrua o duce an trebuit douazeci qi dour, de card, de po-vara. §i el stie sarsi Intrebuinteze succesul: Tara-Romaneasca o pazeste cu Unguri, iar Ardealul cuiRomini, ceia ce e foarte cuminte". Opositia se reduce.la protestarile murmurate ale nemesilor, cari ar vrea,mai bucuros, in numele Imparatului, o sluga, din celscare fac focul la Curte" 2.

De o mare important, e raportul cardinalului Ma-laspina'.

Prejatul roman, foarte Ingrijit sa puie in relief pro--pria sa personalitate si sigur de talente diplomatice-extraordina,re., arata intaiu, In chiar cuvintele lati-nesti care au fost intrebuintate, ce i-a spur 1a- 1nceputcardinalul: Nebunul asta, se gindeste sa, fuga, dar eun'o sa-i ingaduiu, Si nu ma Indoiesc voiu sfasia pepcinele acesta" 4. Andrei provoaca pe Mihai, vorbindu -i,§i de Imprejurarile nasterli lui, dintr'o legatura pe.care Biserica n'a binecuvintat-o : fiu de curva"...

Mihai, din parte-i, rabda; el a§teapta In loc tarepe Secui, zice legatul, de sigur ins& ostile oltene.

Nu-i past, de pagubele suferite de ai sai In citeva.harte, far& Insemnatate. In curind, la venirea aju-toarelor cardinalul vede ca s'au cam schimbatlucrurile" 5.

Aturici !neap staruh4ele pentru impacare ale tri

1 V. lor Istoria Rominilor din Ardeal II, capitolul respectiv2 Hurmuzaki, III', pp 360-1.3 Ibid., III', p. 511 el urm.I I to nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam, at

non dubito me devoraturum istum canem."6 "Mutat i un poc la faccia dells co e

'

ca

mesului papal, care e primit in tab.ra romAneascA deo suta de ostasi cu sulite apoi de Mihai incunjuratde toad Curtea, 1.000 de oameni cAlari. Se dau toateindreptatirile Voevodului pentru Intreprinderea lui. Nuse uith indemnul la plecarea din Cara lui de moste-'nire, pe care, de la inceput, i-1 dase rAul vecin. Searata Si scrisorile prinse cAtre Ierernia,, intArindu-seastfel In &ma puncte esentiale spusele lui Darahi.Malaspina are naivitatea de a credo ca Rominul arpleca data i s'ar da o sump, oarecare de bani. Bapoate ar fi trecut impAratul? cum si alt izvce., ospune, reproducind cuvintele de Inselare ale lui Mihai.

Lupta ar fi inceput cu sfidarea artileriei ardeleneycare trage de tr.ei ori, in plin. Cavaleria lui Andreiizbuteste a pun° In neorinduiala oastea romAneasca,pe care Malaspina ar fi vazut-o cu ochii lui fugind, plug.ta curtea Voevodului Ins*" 1. Dar Mihai, cu,?.200 de

azaci, Poloni Secui, restabileste situatia, ,cu ceamai mare vitejie i indrazneall, prin pericolul la cares'a expus" 2. Kornis tradeaz atunci la prins"adeca, nu farA, bAnuieli asupra credintei sale, Andreifuge, mai ales cä, de si artileria-1 apArA In fats, Si-bienii nu-1 sprijina cu tunurile for din spate..

In sfirsit legatul asigura c. dupA, lupta Mihai i-arfi cerut mediatia si ar fi revenit asupra cererii, affindde fuga cardinalului. Aceasta trebuie sA se inteleagadoar in .sensul 0, el a crezut un moment in putinta

Et io, che era presente, non solo vidi fuggire la fanteriala cavalleria, ma anco i carri che portavano le artiglerie e la,

supellettile di Michele e gl' istessi cavalli che erano riservatiper la sua persona."

2 "Con grandissimo valore e temerita, per it pericolo_ a cheegli s'espose." El ar fi avut 48-50.000 do oameni (27.000 deelita), iar cardinalul 15-16.000.

2

17

Si

Mihai: s,e

I

e

la

@i

18

unei a doua lupte, pe care voia s'o evite prin mijloacecare-i reugisertt Si pang aid ca sl Incurce pe vrajma.li.

In afar& de notele contemporane ale Saeilorscurteqi sincere , versiunea ungureascdr a luptei de la §e-limber s'a Inchegat mai tirziu numai pentru ca, dupdSimigianus, dupe, SzamoskOzy qi dupe, alte izvoarepoate, sd, se presinte, complecta gi In cele din urmd,amanunte, pe paginile compilatorului din veacul alXVII-lea, Wolfgang Bethlen.

La Mihai erau trupele pe care le cunomtem : seadausesera 1.200 de Cazaci, reveniti la dlnsul dupdce trecuserd la dugman 1. El aseazd astfel elementeledisparate ale puternicii lui o§tiri : la stinga Baba-Novae cu Haiducii, la dreapta Slrbii caldri, la mi.*,Gheorghe Mak6 cu Ungurii. Pe ling, Cazaci, Mihaiare cu el foarte multi Way* romIni 2, Curtea fa-langa", MO, Vodd, o mie de Secui ca strajd, boierii,(Roqii, Mdciucile) qi, fire§te, In fund gloatele.

Clt privegte fortele cardinalului, ele se compun dino mie de cdldreti ai lui Moise Szekely, din abia 300de Poloni (cavalerie grea cu plato§e), din pede4trii ora-qelor sase§ti, din cei 600 de soldati aleqi ai alba-qtrilor", din calare0i gardei §i din contributia comi-tetelor. La ace§ti Unguri se adauga In ultimul mo-ment trupele, In mare parte romane§ti, ale Banatului:din Lipova, din Inau, din Lugoj, din Caransebeq (gicu Francisc Lugassy, Lugojeanul, nobil cu nume ma-ghiarisat) §i Secuii din pdAile Arie§ului §i Murd-qului: Rominii se afld §i ei tot In acest centru al o§tii,care paze§te pe cardinal. Pentru a.se micqora ruqineazdrobirii se aiirmd. ad din cei 9.000 de oameni abia5.000 erau soldati adevarati a.

I Trauschenfels, o. c., p. 51.2 Ingens Valachorum equitatus" ; Bethlen, IV, p. 396 fji urm.8 Ibid., p. 389 $i urm.; SzamoskOzy, ed. Academiei Maghiare,

III, p. 324.

19

Iata acum in ce fel se desfkura lupta. Doua co-horts polone incep, din lagarul romanesc, atacul, pecind tunurile lui Mihai trag, dar ran, peste capeteledu§manilor. Indat4 desertiuni se produc din partea-Ungurilor. Trece la Mihai §i Rominul .Daniil Zalasdy,crescut in familia Torok, Haiducii lui Baba-Novac dau.o puternica lovitura, pe care o respinge Lazar Istvan.

E acum rindul Ungurilor lui Mak6, din centru, caritirnesc companiile lui Lazar, ramas Insu§i pe cimpul

de lupta. Moise Szek6ly incearca un contra-atac farasucces. Numai Petru Huszar opre§te debandada. Laizbitura lui trebuie vii intervie Mihai insufi, deci partearomaneasca a Wit-H. La vederea navalei lui ca laCalugareni in sufietul generalului insu§i al lui An-drei, acum fugar, se petrece procesul de qovaire care-1mina pe acest Romin de singe (Corni§) linga stea-_gurile romanecti.

De fapt, lupta era astfel ci§tigata. Dar desperareaas puteri §efilor rama§i credincio§i causei cardina-lului. Pe ling& Moise §i Huszar se string in aceastafalanga a ultimei sfortari un Stefan Tahy li alt Ro-min de singe, care fusese §i auxiliar a Domnilor-no§tri, Andrei Barcsai (Birseanul). Izbutesc a patrunde-pang la tunurile lui Mihai i a le prinde. Rominii

aripa sting& a o§tirii, se retrag pe un deal pa--duros. De aid pome§te §arja cavaleriei polone, §i la'vederea el Polonil lui Andrei se desfac din rindurileUngurilor. In zadar la apusul soarelui Nagy face sa,se dea o ultima salva de artilerie, in semn de sfidare.Ni se vorbe§te §i de sfaturi in timpul noptii, ce pri--vesc la posibilitatea unei revanqe. Ce-a fost atunci,ni -o spune Forgach.

Ca informator ardelean trebuie relevat §i anonimulpe care §incai 1-a gasit in colectia de manuscriptea lui Hevenessi.

20

Foarte precis, el cunoaste o solie din 25 Septembre-a lui Mihai catre cardinal (Vistierul Damian si altboier) pentru a-i cere sa fie lasat a trece prin Un.-garia catre Irnparat, apoi o alts, solie, a lui MihalceaBanul si a lui Gheorghe Rat.

In ce priveste lupta, iata cum presinta el oasteacardinalului. In prima linie 1.000 de calareti ai luiMoise Szekdly si lui Toma Csomortany. Apoi la aripi1.600 de pedestri cu tunuri. La aripa dreapta Francis°Torok, la stinga Lazar Istvan si pedestri din Brasov.In alt rind calaretii lui Stefan Csoky, lui Petra Huszar,lui Stefan Tahy, lui Zalasdy si lui Bogathy. Apoi oasteacomitatelor, comandata de Senyey si Tholdy, Ravazdy,Bodony si Baltazar Kornis. Gaspar Kornis si Sibrik co-manda curtenii, In numar de 2.000; la aripa alti 2.000de pedestri, la spate alti 600. N'ar fi lost, de toti,mai mult ca 9.000 de oameni.

Moise ataca;, In asalt piere Lazar, vechiu ostas alregelui polon Stefan Bathory, Kolbas (RomInul Cal-baza din Urmenis) si altdi. Nobilii, Curtea duc mai de-parte atacul biruitor. Mihai restabileste lupta. La dinsanu mai ieau parte insa, Moise si Benedict Mindszenty

Asa, s'a luat Ardealul de Milii. '

I Notam EA cifrele gre§ite ale unui Prejmerean despre pierderi (Quellen der Stu& Brand, V, p. 434): 2.040 de Romfni, 3.027'de Unguri, 350 de Sari.

IL

Lupta pentru Moldova.

Cele spuse a§a cum le-am interpretat de nun-.ciul Malaspina despre grija lui Mihai ca nu cumva s&-afle §i dupg, victoria lui o noun oaste ardeleang, cA.cicardinalul Andrei Ii opusese numai o parte din pute-rile ce putea string°, se adevereqte qi prin anumiteconstatAri, cuiese In cronicele ungure§ti, despre 'pre-senta la Odorheiu a Sirbului Palatici §i mai ales despreexpeditia de prada in Ardeal a lui Stefan Bocskai,viitor print at terii §i chiar rege al Ungariei rasculatecontra Imparatului, care Innainteaza. cu 2.000 dehaiduci, prada satele Gilaul, mai veche regedinta prin-ciara, Feneg, precum §i MAna§turul §i suburbille pro-priu-zise ale Clujului 1.

Facind Intrarea In Alba-Iulia Fili stralucitorul sautriumf, dupe, datina neamului sail mai mult dectt dupadatina terii cucerite, Mihai se grabeste a merge laBrasov (28 February' pentru a primi aici de la tri-inesul Sultanului, Aga Huraia, un steag pe care aveatot interesul sä-1 considere ca Insemntnd infeudareacu provincia turceasca a acestui Ardeal ; Petra itn ill

1 Beth leo, 1. e., pp. 439, 462-5.2 Czack, In Quellen der Stadt Brand, V, p. 377.

22

infeodat deosebi en Tara-Romaneasca. Cu acest prilejpentru a impune Turculni ca si Sasilor, Domnul dadaun stralucitor 'spectacol militar, Insirind 7.000 de oa-meni si facind O., se dea cu tunurile la, sosirea AgaLLa 16 Mart 1600, el se Intorcea in Capitala lu I.

()stile cele multe se gasiau fmpaiIite In cvartire,pe socotQala nobililor si a oraselor, si, cum bani nu_sosiau de la totdeauna pretentioasa, dar si totdeauna.ieftena Viena, mercenarii Isl. luau, pe finga IntreVnerea.neaparata, si ceva din solda neplatita, crescindu -seastfel nemulOmirea, provocata si de atitea alte mo-tive, contra cuceritorilor. Dace Secuii fusesera Indata.trimesi acasa, gloatele for fiind eel mai neastImparatelement de tulburare contra nobililor de oriunde, dacese licentiasera si contingentele comitatelor, 1.500 deUnguri iernau In Tara Birsei, Cazacii erau la Uroiuling& Deva, Sirbii prin deosebite locuri, pe la mosii;Mihai pastrase pe linga sine numai o parte dintreRomlni, pe cei o suta de beslii turci $i pe naimitii.cei cu doi on trei cal".

0 lista de plata, scrisa in romaneste ni arata In-treaga compositie a acestei ostiri.

Ea cuprinde pe Cazaci: ai lui Branetchi, Valaoschi,Ocesalschi si Rastopeea: 2.917 calareti, cei pedestri18; Ungurii lui Grigore Mak6, 916 calareti; Moldoveniilui Mirza, inghelachi Si ai hotnogului Lupul, 1.452calareti; Sirbii lui Petco si Necula capitanii, 1.608;calareti; besliii sirbi ai lui Marco hotnog, 40 de call-reti; drabanVi lui Jivco Rosul, Mirda Janos, Nedelco.

1 Symigianus, pp. 203-9; Quellen der Stadt Brasso, V, pp. 286-8 rTrauschenfelF, pp. 118-9, 152.

2 Duorum ant trium equorum stipendiariosg: Symigianus,.pp. 200.3. Cf. Ili Bethlen, I. c., pp. 491-5.

23

si Radul cApitanii, 4.000 de pedestri, i ai lui JiveoNegrul, Mic14us Capitanul Dumitru hotnogul, 2.010;tunarii cei vechi ai lui Mihai, cei ai lui Andrei, dra-banii de la Poarta", drabanii unguri" 200 , ailui Francisc Thiiry; cei 120 de calareti ai lui Sibriksi Ivan Brancovipi,plus comi eii, stegarii, sichireasii"de la tunuri, satirgiii, sichireasii de la leagane"altii, de cei cu left marunte"

De aspru cu toti oamenii sai ca Tudor Vladi-mirescu mai tarziu, si cu acelasi resultat final fa0de vitejii jafului , de si era In stare a oslndi pecineva ca la Brasov, pe urma, In Iunie pentrupiste cirese furate, Mihai trebuia, s crute totusi peacesti aspri i desmatati profesionisti ai razboiului,avind nevoie de ei pentru exped4ia pe cars o pre-gatia in Moldova.

Ce voia el acolo ? Singura pedepsirea unui vechiudusman, rasbunarea, cum a pretins, a uciderii, a tra-gerii In leapa, de Ieremia Movil a vechiului sau tova-Ta§ contra Turcilor Stefan -Voda, Razvan ocupareaunei teri spre care-1 indemna instinctul lui de Ro-min ? Se pare ca, mai mull decft atita.

De atita timp, el avea legaturi cu cneazul din Ostrog,Constantin-Vasile, ortod9x, IntrEqinind rel4i cu Bise-rica greceasca din Statele Sultanului odata fusesepe acolo Nichitor Dascalul, ucis de Poloni pentru unel-tiri politico, iar acuma soaise abia Chiril Lukari, vi-cariu patriarhal la Constantinopol , ocrotitor aldascalilor de greceste, ca acel Palamed, cIntare4u1 lui

1 ,Analele Academiei .Romine, XX, pp. 468.9. Cf. ibid., pp. 471.2.2 "Se socii sui, Stephan', mortem, Vaivodae moldaviensis,

armis ulturum"; Symigianus, p. 203.

si

siI.

si

,

I,

24

Mihai Insusi', si, mai presus de toate, Busman as-onus al regalitAii polone, cataliee 2. Prin acest prie-ten firesc al aciunii sale, marele ,ostas se InOlesese,

spune un izvor contsmporan, reprodus de Beth lenArdeleanul , si eu alVi multi cari erau In Poloniade legea rasgriteang,". §i radejdea lui era sa, desfacg,unitatea, factice, a acestei Polonii Inarcate de Tinu-turi rusesti si sg, atragg, la sine partile cu care aveaca legaturg, religia 8. In complotul care nu si-a produsresultatele ultimo, dar, de existat, a existat farg, In-doiald, !litres° cumva si, acel nou stapinitor de laMoscova, acel rival al regelui polon, care era BorisGudunov, usurpatorul de pe tronul Resilor rasariteni 4.

i fa45. de Ieremia se intrebuinta acelasi sistem deInselare ca si fatg, de Andrei Bathory. Un agent apu-sean al lui Mihai merge,:In Mart Inca, la Curtea Dom-nului Moldovei, pentru a propune o casatorie tareuna din fetele acestuia si Intro Nicolae-Voda Petrascu,fiul lui Mihai si inlocuitorur lui In Tara-Romaneasea.Si, stiindu-se cg, Sigismund, fostul print ardelean, e laSuoeava, undo petrece cu pomp si zgomot, i s'ar fi

1 Despot-Vod1 petise pe copila de sapte ani a lui ConstantinIorga,Houveatix mate'riisux pour servir a Phistoire de Jacques Ba-silikos i'llerazlide, Bucureeti 1900, p. 60 nota.

2 Cf. si Hrusevschi, Culturno-nalionalni ruh na Ucraini v XVI-XVII vile, Chiev-Lemberg 1912, p. 89 si urm

I Inclinari ad se complures qui in Polonia religionis graecaeerant, non ignoraret. Et non unius ant alterius provincial indeiactura timebatur, sed totius regni Poloniae eversio, cum nonobscuris argumentis appareret Michaelem regtium peters" (Beth-len, 1. c., p. 499). I .s'a atribuit lui Mihai si intentia de ase face rege in Ungaria: Ad cuius coronam aspirabat et cuiusputiundae spe (regis nomine interdum ab assentatoribus voci--tad et ab braim-Balsa regis titulo salutari gaudebat) vehe-retur, prima opportunitate invaderet": Symigianus, p. 209.

a Ibid.

25

vorbit si acestuia, Insurat cu o princes& austriaca,de eventualitatea unei casatorii cu Florica, fiica Voe--vodului ' Inca din Mart-April regele Poloniei stia depregatirild lui Mihai si, plingtndu-i-se de dinsele, elafig, de la acesta ca se simte primejduit prin unelti-_rile is Poarta ale Moldoveanului si ale lui Ioan Za-inoyski chiar ; doi soli poloni mersesera In Ardeal cudoleante In aceasta privinta 2. acum acelasi Mihaivenia cu asigurari asa de formate si cu asa de ma-gulitoare propuneri Orice ar fi crezut Ierernia, el fuprins total nepregatit, aflandu-se insusi In Trotus, lanunta unei rude S.

Exped4ia moldoveneasca porneste la Inceputul luiIMaiu, cu un numar de trupe romanesti si secuiesti4,care se poate socoti numai, Intim cltva, duparile BistriOnilor contra greutAilor de cvartiruire 6. SeInseamng, acolo trecerea In Moldova a Secuilor Mura-ului si a Haiducilor, In numar de 6.000, a Sirbilor lui

Petcu Odobasa, 1.000, a Ungurilor, Polonilor si Cazacilor,cu Moise Szek6ly, 3.000; orasul a dat 2.000 de oa-rneni cu Vornicul Dragos 8. In Sruntea trupelor ungu-resti stateau cei mai influenti si mai respectAi dinefii lor, un Stefan Csaky, impunator batrin, si vi-

leant Moise Szekelv, apoi Pancratin Senyey.Acestor ostasi numerosi si deprinsi cu biruinta

Trauschenfels, o. c., pp 164-5; Queilen, V, p. 288.2 Hurmuzaki, Supt. IP, pp. 583-4 (no. ccexi). Cazacii lui Pro-

,copie Saracovici se jurau regelui cä n'au de gind sa primeasciofertele Munteanului; tibick, pp. 586-7, no. cccxii.

8 CL Symigianus, p. 203.4 Ar fi fost cu Mirza 6.000 de War' pedestri; ibid., p. 207.6 Hurmuzaki, XH, p. 955, no. mum. Cf. Symigianus, p. 203.8 In %rill statuseri 500 de beslii, 2.000 de Sirbi, 2(0 de oa-

ineni ai lui Francisc Logassy, 400 de Cazaci.

Si

Vinge-

ci

26

Domnul Moldovei nu li putea opune neavind oasts%proprie decit cele citeva sute de Poloni pe care ile lasase ling& dfnsul acel ocrotitor care-I asezase intScaun la 1595, puternicul, hotaritul si priceputul Can-celariu si Hatman al Poloniei, loan Zamoyski. 200,de calari poloni trimesi In cercetare furl talati. Ceice paziau Suceava nu vor Intirzia s'o predeie i.

Cronica romaneasca, si mai sus citata (a Buzes-tilor), pomeneste o lupta la un loc anume Jastea",un razNiu mare, oarecita vreme", in care multiMoldoveani si Leasi perira". Deacii Moldoveanii dea-der& dosul a fugi, si Leasii asijderea, pang se apro-piar& de cetatea Hotinului. Deacii iar se oprir& a da.razboiu. Mihaiu-Voda Ii pripi. Et, dace, vazura ca vorperil toti citi scapara se Inchisera cu Ieremia-VodAIn cetatea Hotinului 2."

Lui Ieremia, deci, nu-i ramase decit sa iea ca fugardrumul Hotinului, unde stia call poate afla scaparea,,si sa lase in urma a se pustii complect pamintul teriisale, asaincit, de fapt, citeva zile ai lui Mihai trebuirA.sa se hraneasca numai cu buruieni S.

In scrisoarea lui de la 3 Maiu, data Inca din Su-ceava, Ieremia Movill anunta ca o parte din oastea.dusmanului sou e la Brasov, Voevodul Ins* gatindu-se a veni intfacolo pentru a intra pe la Oituz,pe cind una din despartirile armatei lui va patrundepe la Bistrita si Ceremus, iar alts, cu Nicolae-VodaPetrascu si tutorii lui, pe vadul Rimnicului 4. Pest&trei zile cererea de ajutor catre Poloni, facuta noaptea,

1 Pentru predareap. 286,

2 L. c., p. 297.3 Hurmuzaki, Supl.i Ibid., Supl., II 1,

CApitanul (ed. lorga,

ei de Stanislas Trezka, Szamoskozy, HI,

II', pp. 595-6, no cccxvni. V. $i mai jos_pp. 596-6, no. cccxvni. Dupli Constantiap. 94), trecerea for se face pe la Focsani.

27

e desperate. Iar la 18 din aceiasi lung Ieremia recu-noaste retragerea, infringerea in cursul ei si oprirea fnHotin dupg dorinta celor din jurul sau, de si el Insusiar fi vrut sa tread, la Camenita'.

Din partea lui, Mihai era la Prejmer, cu 5.000 de°amen; Ia 2 Maiu; la Brasov In ziva urmatoare. La,RIsnov 3.000 de oameni din avangarda pradau. Fara,zabavg, Voevodul se indreapta spre granite, pe careo trece pripit, cu 2.000 de ostasi, dupa, 6 Maiu 2, La.11 II vedem scriind din Roman, cu vestea ca ostasii,mor de foams" $.

El nu merse ins, !Ana la biotin, spune Ieremia, ci seretrase la o mil, Innainte de puternicele ziduri, Cudouasprezece turnuri 4, I,sind, ca pentru asediu, 2.00ade pedestri si 200 de calari 3. Pang Ia sfirsitul luniisi acestia erau sa se ratraga, fara sa fi asteptat ve-nirea tunurilor grele, si Zamoyski se Intreba data nue o curse pentru ai sai, data nu se cautg un alt vadsau dacg, In EMIR,/ nu s'a ivit vre-o primejdie inArdea16.

WA cum biruitorul expune Insusi biruinta sa. Triteascrisoare din Suceava, 16 Main, el vorbeste aca catrecomisarii imperiali: va Instiintez ce bun noroc mi-a.dat Dumnezeu: spre binele crestinatatii si spre folosulImpgratului am luat Tara aceasta cu ajutorul lui Dum-

I Ibid., p. 597 yi urm.2 Quellen, V, pp. 288-9 Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum,

II, p. 155 ei urm. La 6 (16), dupit cronica romiineasca (Magazinutistoric, IV, p. 296 )

3 Hurmuzaki, XII, Is. 900, no. mccLiv. Cf. p. 920, no. mcci.xxxiii.Platter von den Paumen".

4 Ibid., p. 942, no. mcccxxiit.k Ibid., Supt. II 1, p. 604, no. cccxxiv.-6 Ibid., p. 603 §1 urm.

28

-nezeu. Mai mare dugman decit acesta n'am avut.Dumnezeu mi-a dat Cara In mina". Iar la 20 Main,de supt Hotin, undo cl§tigase lupta la 25, stand acolo,patru zile 1, el adaoga cele ce urmeaza: Moldova,care a lost razvratita, de la un timp Incoace fats, decreqtinatatea 1ntreaga, am luat-o, slava Domnului, azisupt stapInirea noastra. Pe Domnul ei, Ieremia-Voda,-cu toata oastea lui, 1-am gasit peste Nitru, batutu-1-am qi, trecind in Tara Lefeasca 2, cea mar bun partedin oastea lui s'a Innecat In apa, cu cari era siprintul Sigismund, dar §i el noaptea, cu toata pri-mejdia ce ameninta pe multi, a fugit dincolo de riu.Care izbinda s'a ciqtigat pentru Dumnezeu, pentrucre§tinatate §i pentru noi. *i dumneavoastra Inca sava bucurati, sa, multamiti lui Dumnezeu. Va dam de-Fitire ca, rfnduind Wile la hotarele (et-U., fara nicio za,bava qi noi vom veni In mijlocul vostru3."

De la Hotin, Mihai merge la Ia§i, Capitala cea noun-a Moldovei. Aici tine, la g Iunie, Sfat cu boierii, iipune la juramint, a§eaza, ca loctiitor pe Marcu-Voda,fiul lui Petru Cercel gi deci propriul sau nepot deTrate, ii di ca sfetnici prinaipali_pe Banul Udrea, peVistierul Andronic Cantacuzino, pe Sava Arma§ul qipe Negro Spatarul 4, §i, in acela§i timp, cauta all lega'tara, dind ecutire de bir pe mai multi ani locuitorilor din.pdrfile pradate, cu indatorirea de a face luptd de ostafi.Baba Novae, cu Sirbii, e trimes, la 4, sa ocupe partite

1 Ibid., IV 1, pp 72 -2, no. LIX. Cronica Buzestilor spune a Mi-hai-Vocid Incepa a bate cetatea, si o Mull trei zile, iar, dacdvazu MihaiNod4 cd nu o va putea sparge, puce paznici Impre-jarul cetdtii si se Inturnd In Moldova, In Scaun, In Iasi"; p. 297.

2 La Bethlen, IV, pp. 490-9, se pomeneste o incursie In Po-cutia.

8 Ibid., XII, pp. 909 (no. MCCLXIII), 912 (no. mccuix).4 Cronica Buzestilor, p. 297.

29

de jos, smulse nu de must timp de la Turci, Tinuturila-Benderului, Chiliei §1 Cetatii-Albe 1.

Indata dupa aceasta, la 24 Iunie era Inca laIasi 2 rechemat In Ardeal de vestea sosirii pleni-pote4arului imperial, dr. Pezzen, Mihai se Intoarce,In Ardeal. Sta cinci zile la Brasov, si la 1-iu Iulie iea.drumul spre regedinta sa obi§nuita.

1 Ibid., XII, p. 951, nota 1; IV 1, pp. 72-8, no. LIN. V. mai ales:.Incolis oppidorum et possessionum per milites igne in nihilumredactorum ad sex annos libertas data est". Cf. ibid., XII, p.951, no. mcccuni: Der Herr Waida hab vier Spanschafften jnnder Moldau gegen Bender, Killi. Akerment auf vill ..Tkr Zinss undSteuer frey gelassen, dann sie jnn der Treu bestendig bleiben".

V. pentru lupte gi Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p.155 §i 'um, V. gi Quellen, V, p. 288 urm. (se dd ca datd aluptei Marti dupa Pentecostd, 1-iu Iunie st. n.).

2 Hurmuzaki, III1,1a aceasta data. Laza la Suceava comandantpe tingurul Kaptury.

ci

-

Lupta cu Basta : Mirislau.

Inca din timpul petrecerii In Moldova Voevodulanuntase ca gindu-i sta, acum la cucerirea cetatilorbanatene Amaze Inca, de §i Sigismund Incercase a lelua prin aisediu, In mlnile Turcilor: Lipova, Inaul, Timi-,§oara, chiar §i Oradea 1. Pentru aceasta se spune ea.el ceruse Imperialilor 1.000 de calareti germani, 2.000.de husari, 500 de muschetari ". Erau O. vie mai multi,

dar contra lui.Caci complotul nobilimii ardelene pentru izgonirea

lui era acum alcatuit. Gasim planul Intreg In niqtemarturisiri de spioni unguri la 21 Iunie 8. Magnatii dinj urul Voevodului Intrebuintasera chiar expeditia dinMoldova pentru a Intra In legatura, cu fostul for sta,-pin §i en Ioan Zamoyski. Ultirnele hotarfri fury luateacolo, supt Hotin. In memorialul sail din 1601, Mihaia,sigura, ca era vorba chiar ca Mako, initiat In complotcu Szek6ly §i cu Sibrik, sa.-1 Impuqte prin tradare .

In August, supt cuvInt ca se gate§te lovitura contra

1 Hurmuzaki, IV I, pp. 72.3, no. La; Symigianus, p. 226.2 Hurmuzaki, XII, p. 955, no. MCCL.3 Ibid., p. 947, no, MCCCXXXII.4 Hurmuzaki, IV 1, sau Papiu, Tosaur ; traducere In Iorga, Seri-

ori domne)ti, p. 114.

81

Timi§oarei, Mihai °alma& adunarea intregii o§tiri a'provinciei la Ora§tie intaiu, se pare, §i apoi la Sas-Sebes. Dar nobilii, in loc sa vie acolo, pretexteaza lipsade furaj pentru cai §i se string la Turda, unde seformeaza raped° o tabara, care crescu pang la 12.000de oameni, cu patru tunuri 1.

Mihai, din parted lui, trebuise, in ultimele timpuri,Insemne o slabire a o§tirii lui, neregulat §i nein-

destulator platite. Din Moldova Inca trimesese acasape fiul sa,u. In cursul calatoriei militare prin aceastalard, unele elemente se desfacusera, de la el : Ieremia

oferia zece zloti pe luny, calarilor, §ase pede§trilor<opt ofiterilor) 2. La intoarceres elementele militare fu-.sesera Imprastiate pentru nevoile aprovisionarii la Secui,Ainga Sebes, in Cimpul Pinii, la Turda, la hotarele Mol-dovei. Ungurii erau In Tara Birsei, Sirbii pe la Cohalm

Polonii qi Cazacii la Sighiqoara qi Medias 3,Moise Szekey fugise, gi el nu era singurul: Sibrik sedusese pe urmele lui. Asprele masuri luate de Voevodcontra color dintre Unguri cari pradasera, sfintele la--ca§uri in Moldova Intetisera §i mai mult spiritele 6.La Huiedin soldatii romini fusesera atacati de populatie,

aceasta aduse o aspra pedeapsa de nimicire asupra-ormului. In Alba-Iulia insai Cazacii, la o zi de plata,se incaierara ou Romtnii /5. Se zvonia ca Mihai vrea

ucida pe nobili dupa sfatul Banului Mihalcea casingur Radu Buzescu 1-ar fi oprit de la aceasta °. Arfi fost vorba de a se face apel la instinctele de az-bunare ale teranilor 4.

1 Cifrele la Tarducci (v. mai departe).2 Jlurmuzaki, IVt, 1. c.

8 Bethlen, IV, pp. 503,623.4 Chronicon Fuchrtio-Lupino-Oltardinum, pp. 157-8.5 Cronicile ardelene.

Symigianus, p. 226 qi urm.; Bethlen, IV, p. 544.7 Rusticorum viribus nomine Voivodae concitatis"; Symi-

gianus, 1. c.

si *inca,

si

sat si

sd

32

La 10 Septembre nobilii publicara, declargia for'contra lui Mihai. Razboiul Ineepuse. Indata o sama de,.Sasi, ca acei de la Bistrit,,a, tradeazL Se desfac chiar-unii dintre curteni si beslii.

Soarta era sa, atIrne de la botarirea capitanului im-perial din Ungaria-de sus, Albanesul Gheorghe Basta,.vechiul rival al Voevodului pentru stapinirea Ardea-lului. Conform ordinelor precise de la Curte careIns a-1 poruncise a sprijini pe Mihai , el Innainta spreArdeal, pe la Satmar si pe la Maitin. Ladislau Pete,comanda vangarda. El e acela care a innodat celed'intaiu lekaturi, In calitatea lui de Ungur, cu acestirebeli. Basta, care primise o solie de la Mihai, cumTom vedea , se hotarf, la capatul unui dramatic Con--siliu de razboiu, O. faca acelasi lucru.

Lupta o cunoastern din trei izvoare mai ales. Dou..vin de la Basta si de la ofilerii lui, al treilea e o cronies.ungureasca din acel timp.

Achille Tarducci, ofiter In trupele imperiale, socoate-ca, atunci eInd sosi la Turda, pentru odihna unei sin-gure zile, Basta avea 6.000 de oameni, en opt tunuri,,iar In NO. statea Domnul cu 20.000 de pedestri §i12.000 de calari, avind si 27 de tunuri ',

Mihai Incercase pacea cu nobilii, trimetIndu-li umcleric catolic si pe pastorul calvin din Alba-Iulia, caritrecura imediat de partea unui dusman pe care-1 do-riser, asa de mult. Lui Basta-i adresa, o somAie pe-care o presinta Petru Armeanul, atragindu-i atentia.a de izbinda sau neizbinda acestei actiuni samavol-nice Ii atirna capul. Basta raspunse degajat §i despre-

I Alta atiri contemporane dau 10-12 000 de oameni lui Mihai.20-30 000 rebehlor (Hurmuzaki, IV', p. 135, no. cxxin .

33

tuitor : in puterea unei vechi faime, pe care se simtiaIn stare s'o mai apere, ba poate s'o si Innalte, somape Valah" sa paraseasca, fall, zabava, Cara, pe carea venit s'o iea In numele Imparatului. Cel jignit astfelfacu sa se traga, In mijlocul noptii, tunurile In semnde sfidaie.

Alesese un be ca, °data, la Calugareni : acelasi spAiuIngust, acelasi sprijin pe dealuri, care trimet o limb&fntr'acolo, aceiasi apa taind drumul. Dar Basta, expe-rientul general venit din Flandra, n'avea orbul entu-siasm al lui Sinan, compatriotul sau de lege turceasca :

el hotad retragerea si sili si pe Unguri, cari credeauca onoarea nu li permite a pieta, sa admits o retra-gere, strajuita. In coada de solidele lui trupe germane.Mihai incepu urmarirea, si se vazu oprit brusc de nouaformatie a lui Basta.

Asezarea ostii lui pe drumul care duce, la Alba-Inlia caci el alergase krabit, fail a mai astepta pefiul sau, care, `cu 6.000 de oameni, RomIni, Sirbi, Un-guri, se framinta in munti, unde avu, la 12 si 14 Sep-tembre, Rugg, Bran si pasul Buzaului, dour, eiocnirinenorocite ea pasii tradatori ai Brasovului ', pe RaduBuzescal, care veni pe la Sibiiu, pe Delimarcu, cu 2.000de Sirbi, si contingentul moldovenesc, de 1.000 de os-tasi, al Armasului Sava, oprit Inca grin muntii Secui-mii, e data astfel : la dreapta, cavaleria, spre apacare, venind din munta, strabatea locul ingust ; spremunte, infanteria ; 500 tie pedestri, fara tunuri, In a-vangarda.

Din partea lui, generalul Imparatesc avea la mijloc3.000 de Germani pedestri, Intro reiteri, Wart silesieni,In numar de 1.500; innainte, la dreapta stosese 300

I Hurmuzaki, IV1, p. 139.3 Piutosto un tagliare the combattere." Ad usul la Hurmuzaki

IV 2.

3

34

de muschetari, spre munte erau ]ante si infanterieungureasca; alts infanterie ungureasca, si la* la stinga,spre apa.

Lupta e schitata pe scurt: locotenentul-colonel deRadowitz ataca o grupa de 3.000 de calareti-ai luiMihai, pe cind Basta cade asupra infanteriei. A fostmai mutt un mace[ decit o lupta '." De la biruitori arfi cazut abia patruzeci de ostasi, acelasi fiind numarulranitilor. De dusman ar fi petit 10.000 de oameni dinoastea lui Mihai, iar 20.000 i-ar fi ucis in cale sateleungurestr.

Lupta ramine astfel neexplicata in ce priveste hota-rirea si partea adusa de fiecare dintrb protagonistipentru a o face sa se ispraveasca in folosul sat).

0 intelegere deplina o putem afla numai In aceledestainuiri ale lui Basta insusi, pe care Je-a pus inBoris Italianul Ciro Spontoni, In asa-zisa Historia dellaTransilvania (1638).

Dupe, ce ase pomenesc negocierile pe care si dinTarducci le putem cunoaste igdestulator 2, se aratacercetarea vrajmasului facpta de unul din ofiterii ger-mani ai lui Basta. Rothall; prin doi-prinsi din aceastaceata afla Mihai de apropierea omului care venia sadistruga edificiul intemeiat prin vitejia si istetimealui. tsi pierde firea de minie: plena di rabbia e dt gransdegno.

De la Turda, generalul din Casovia se coboara, faragraba, spre Alba-Iulia. La 16 el se afla amnia in ses,cu 18.000 de oameni, Ardelenii formind avangarda. Unsingur popas pe Muras, la Ujvaros. In ziva de 17 el

1 Bethlen, ly, pp. 591-2: Traucchenfels. p. 138; Hurmuzaki, XII,F. 1034 §i urm.

2 Hiatoria, pp 103-7.

33

Cede satul Mirislgului si, in stinga, piedeca riului. I sespune ca la Mihai sint mai putin de 40.000 de oameni.

Ochiul lui Incercat descopere indatd si cealaltd pri-rnejdie, mai mare poate dectt superioritatea numerica

prisosul artileriei la Mihai, care avea dougzeci si.septe de tunuri: tgria locului. Asezarea lui era asade tare si asa de prielnicg, incit n'avea nevoie sä seteamd de nimic, oriclt de puternicd si de solidd arfi fost oastea din fats'."

De altfel, in harta Ardelenilor lui Stefan Csaky cucei 1000 de calari poloni ai lui Mihai, acestia biruie,Trebuie sä se dea un ordin strict de a se opri oriceIntreprindere aventuroasa, pe sama proprie. Se cautdnumai a se raspinge Polonii, ceia ce se face prin dougregirnente germane: al colonelului Pezzen si unul sile-sian, garnisiti cu 500 de muschetari, cari trag si cu.pirche, ce iese la ivealg pentru a Infrunta, intre celedoug focuri, cavaleria; sese tunuri de cimp sprijind-atacul, care reuseste. Cind. insg, In lumina foculuicare arda Mirislaul, Inca. °data Ardelenii, husarii por-nesc Inter) miscare rgsbungtoare, Mihai insusi inter -vine, si ei sint bltuti si ucisi pang la unul. Bastavede atunci ca nu se poate face nimic definitiv inacest loc: el se Ingrijeste deci de apgrarea trupelorsale, ocupind dealul cu biserica si facind transee Intreriu si sat. Atunci numai se presipta Petru Armeanul,Incercind, in momentul suprem, o Impacare.

Tunurile lui Mihai patruzeci dupg acest izvorcare, am vazut, provocasera oastea in cursul noptii,erau foarte bine servite, data aceasta, supt conducereaunui mester italian, Vincenzo din Mantova. A trece

Erano gl' alloggiamenti suoi di maniera forti et in cotivantaggioso sito, the non potevano in modo alcuno hal, erepaura di qualsivoglia, benche potente, essercito" (p. 109).

pi

stints

35

vadul pentru a Ineepe lupta i se pare tot mai multlui Basta lucru cu neputinta. El resists, la orice inter-ventii In aceasta privinta.

R.etragerea Incepe deci, cu 12.000 de pede§tri, 8.000de calari, trei tunuri marl, douasprezece de cimp.

0 furie salbateca prinde cu thata §ovairea con-vtiintei sale fats, de juramintul facut acelui Irnparatal carui steag umbria tabara duemana 1 pe Mihai.Uncle fuge cinele de Italian ? Nu §tie ca-1 ajung euoriunde 2?" *i urmarirea porpe§te cu cea mai marefurie §i cu tot atita neorinduiala s". Cavaleria, Cazaciisint in frunte.

Totu§i ordinea de bataie a Voevodului nu era aceiaa unui simplu viteaz" lipsit de cuno§tinta adinca aJazboiului. La dreapta spre riu el purse pe Cazaci §iarchebusieri calari, cu doul companii de lante poloneei moldoveneeti: Baba-Novac comanda aici. In mijlocsta, Mihai InsuO, cu boierii ei cu nobilii ardeleni ra-ma§i credincioei causei sale. La stinga, spre munte, totcavalerie, dar cu doua eete de infanterie: Secui, Mun-teni, Sirbi, Moldoveni qi ceva tunuri. Numarul Secuilorde pe dealul cu vii, pe cari,. dupl. Infringere, erausa-i macelareascp set* de rasbunare, In mijloculnoptii, in chip tradator, nobilii , e sOcotit aici la2.000: aveau archebuse.

Basta desfa§ura, trupele sale in forma lunara": pedrumul Albei-Iulii, la dreapta, infanterie ardeleana §iungureasca (aceasta, a lui). cu lantele rasculatilor,Csaky find in frun tea lor. Urrneaza, In rind, alti pe-deetri ardeleni, dar Intariti cu cavalerie silesiana

I Stavrinos o spune expres (Papiu, o. c., I, p. 311), ca qi Me-morialul Just* al lui Mihai.

2 ,,Dove fuge questo cane italiano ? Non sa. egli the per tuttol'arriverb?" ; p. 145.

8 Con grandissima furia e con non minore disordine"; ibid.

87

In convingerea generalului, Ungurii Ardealului trebuindtotdeaona Incadrati cu oaste mai solida si mai ex-perienta. La stinga, spre Mihai, douS conipanii de lanteardelene, cu cavalerie ungureasca, a lui Valentin Pre-postvary, flancati de un escadron de infanterie ungu-reasca si ardeleana, dar si cu cavaleria din UngariaSuperioara,, comandata de Ludovic RakOczy si de reiterisilesieni. Basta se afla, aici, si dupe, el vine infanteriagerman& a lui Pezzen. In centru sta., reserva de patrucompanii de cavalerie germana, ale lui Rothall: inmijloc, steagul. Patine le tunuri sint asezate pe deal.

Cavriolo, pentru lauda caruia In special scrie istoricullui Basta, iea initiativa fericita care va decide lupta.Yam a o distruge superioritatea de artilerie a lui Mihainu era nicio perspective de izbindd ; a le ataca, piirea onebunie. Totusi ea se Incercd.

Cu 300 de muschetari Cavriolo Innainteaza spretunuri, a caror paza fuse incredintata unor Secuisi Sirbi. Cind Mihai intervine cu lantele, Basta trimeteIn sprijin cavaleria greoaie, cu platose, foarte multcretaite de Domnul Insusi, mult ceruta si Intrebuin--tata si in razboaiele lui, a reiterilor silesieni. De pedeal Secuii trag pripit. La capltul unor grele sfortari,Silesienii ajung sa, prinda tunurile, indreptindu-le contra,ostirii insesi pe care trebuiau s'o *pers.

Partida era pierdutd. Mihai nu voi s'o admita Inca.La atacul dat contra aripii lui stingi de Ardeleui, in-cunj urati de infanteria germanAinipotrivirea avuaceiasiindrdzneald f' furie ca fi atacul, fi biruin(a ar fi lostpoate indoielnica in aceasta parte, did escadroanele in-/anteriei dusmane stateau foarte tart, in bund ordine, dacdnu le-ar fi improKat artileria cucerital" .

I Ma ru Qostehuto da nemici con pari ardire la furia, e sarebbeper aventura stata dubbiosa la vittoria da questa, parte, essendothe gli squadroni della fantaria nemica stavan saldissimi e inordinanza, as sbaragliati non gli avegse l'artigliaria conquistata."

38

Acum abia Basta vine sa culeaga roadele miscatilorizbutite. El ataca, la aripa dreapta si la centru, Mihaastdtea acolo fnsuqiin cea mai frumoasd orinduiald sicu obifnuita lui vitejie" 1. Baba-Novac se lupta 7a dreiiiptaminunat" (mirabilmente) contra lui Ralcoczy si a in-fanteriei unguresti si ardelene, susOnute de reiteri..Dar Domnul nu mai avea o nadejde, si. el crezu sdpoatd scapa m dear oastea, intreagd Med, pentru ca,supt munte, cu osta0i lui Patrafcu, ai lui Sava, sd fn-cerce din nou norocul.

Desfacu astfel de pe sulita steagul si-lpuse insin, line, inima. Incunjurat de cavaleria polona, rupsrindurile Valonilor. .Ajuns la Mulls, el trecu apa innot,pe minunatul lui cal iubit. Pe malul celllalt it sarutape frunte dadu drumul. La spatele Tui mAcelul in-cepuse, In neorinduiala care cuprinsese pe invinsi. Ci-frele lui Tarducci se repeta aid : 40 de pierderi de o.parte, de Alta 18 000 (!) deljertfe. 143 de steaguri furasculese pe cel mai nenorocit din cimpurile noastre delupta.

La aceasta expunere bogata, Ungurii Ardealului aude facut adausuri in cronicele lor, mai ales in ce pri-ve?te situafia in ziva de 17, innainte de retragerea lddi

Basta.Se mentioneazi si o alta solie de frnpacare : a lui

Andrei Postelnicul si a lui Luca Trausner 8. Mad apoistiri ca acelea de mai sus despre operatiile militare deo parte si de alta, se arata astfel orinduire a lua

I Dove stava la sua persona. con bellissimo ordine e con l'on.tdi naria bravura."

2 suo generale standardo di bianco, damasco ov' era dipinto.un corvo sopra verde ginebro, ch'havea nel rostro vermiglia dopli-cata croce.s E cea d'intaiu descnere a unui steag romtinesc.

3 Bethlen, IV, pp. 570-3.

unind-o,

sau s

fntuia

II

39

Basta : 300 de catafracti (calari cu platose) si 1.500do oameni de cavalerie usoar5. ungureascg, In fatA. La.stinga, 2.000 de 5ecui ai Mura.suluil. pedestri, si con -tingentele Clujului si Bistritei; In reserva, la rindul aldoilea 2.000 de cavaleristi unguri, cu Csaky, Pete, Mak&Al treilea rind presinO, 1.500 de Silesieni; la dreapta,2.000 de Unguri, cu Bankay si Sebastian Moly; lastinga, 4.000 de Germani pedestri cu pusti. Basta staaici cu 100 de Valoni alesi si douasprezece tunuri. Laspate, spre Muras, Secuii Ariesului; ,la stings, cu tu-nuri, Secui de pe Mulls si mii de terani I.

Din partea lui, Mihai avea In Trunte 4.500 de curtenisi Cazaci-, cu Francisc Lugassy si Stefan Tahy. Rindulat doilea it fOrmeazA 1.000 de pedestri secui, cu Senyey,Bodony, Barcsay, avind tunurile in mijloP. Al treilea rindare 4.000 de Romini, de Sirbi, de Secui, cu Petcu odo-basa si alta parte a tunurilor. La stinga (in sinistro acieicornu) e Mihai, cu soldati amestecati, avind cu ei restalartileriei. La capAt, Gheorghe Farkas, cu 3.000 de alarisecui, cu gloat& romaneasca si de terani din Ardeal,plus 800 de curteni pedestil 300 de calari sapinescpeste Nistru, la Gombos 9.

DTA o ciocnire cu Cazacii, Basta vede pe ai luiMihai pornind la ocuparea definitiva a tuturor dealurilor :atunci Incepe el zetragerea.

In ses, .Mihai Incearca a. invaluire, asupra careia tauizvoarele imperiale. Ea nu izbuteste. Restul e confus.Aiudenii, vecinl, numara numai 11.000 de mortil.

1 Sirnigianus, Historia. p. 231 ii. urm.2 Bethlen, IV, p. 575. El socoate oastea lui Mihai la 25.600 de

cameni, cu 32 de tunuri (p. 586).a Ibid., pp. 591-2. Pentru partea lui Mihai, p. 588 qi arm.

Ultimele lupte ale lui Mihai Viteazul

In momentul cind ajunse a parasi Ardealul, MihaiViteazul nu era silit la aceasta printr'o presivhe a ?meiarmate invingatoare capabila de a-1 termini i, in cas deingeiduire, a-1 distrugel

La Mirislau 1 el aruncase in lupta, cum s'a aratat,numai 0 parte din trupele sale, §i poate ca victorian'ar fi fost a lui Basta data Domnul romanesc ar fiavut la IndemIna §i trupele sale cele mai vechi, celemai bune si cele mai credincioase. Avem pentru a-ceasta §i marturia cuiva care, cunoscator al metodelorde lupta din antichitate, initiat la Padova ,in culturaRenasterii §i ucenic al marelui rege polon Stefan, eraIn masura sa judece, Joan Zamoyski, Cancelariul polon.Acela care era sa aistruga, printr'o lovitura norocoasa,Intreaga situatie a vechiului sau du§man, §i in chipdefinitiv, spune, In adevar, despre batalia din Sep-tembre: Trupele n'au ajuns Inca din Moldova" (ai luiUdrea, ai lui Baba.Novac, ai lui Mirza, ai lui Deli-marcu), nici din Muntenia" (ai lui Sava Armasul §i ailui Radu Buzescu, trecuti pe la Sibiiu, dar fara noroc).

Intregiri, cu gestul lui Mihai care ofteaza spre cer", Mindcu mina pe sabie el strigd cA-ai v a purta dreptul rAzboip", Inraportul, pus aiurea 6661 la locul situ, Hurmuzaki, IV], p. 146,no. cxxx.

41

Secuii, de asemenea, pe cari punea mult pret n'aupututcsosi la lupta din lipsa, de timp." Si el adauge:Dintre aceia chiar cari se afla ling el, Polonii sin-guri, se pare, s'au batut putintel ; tot,i ceilalti fi pil-rasira; s'au ucis putini oameni linga apa Murasului '."

Cit priveste pe invingatori, ei n'aveau nicio cohe-siune si nicio disciplink si, pe linga aceasta, o nein-credere desavirsita despartia Statele unguresti ale Ar-dealului de Basta, care se astepta ca aliatii pe caridaduse un moment numai ura Impotriva Valahului"sa se intoarca Impotriva lui, chemind innapoi pe acelSigismund care se afla in oastea, tot mai apropiatasi mai amenintatoare, a lui Zamoyski. Se spune ex-plicit in izvoarele contemporane ca fortele ungurestisi de sigur si contingentelo orasenesti ale Sasilor s'auImprastiat, farm a mai pomeni de mercenari, cari petoate drumurile terii isi cautau singuri plata, si ras-plata. Oastea de tarn, calareata si pe jos, se impra4.tiefoarte si se razleteste", anunta comisarii imperiali1 MihaiSzek6ly si David Ungnad Q. De aceia si, in ce pri-veste po unii, de frica Innaintarii polone si a planurilorlui Moise Szekely venit pe la Bistrita In sprijinul cau-sei, po care o repudia numai In aparenta, a Jostuluisau print , odata en o foarte Inceata patrundere spreRasarit, de la Sibiiu la Fagaras, de aici la Porumbac

Vladeni, pe cind Mihai still-Igo in voie o noua, os-tire la Risnov S. De aceia negocierile prin Radu Bu-

1 Hurm'izaki, Sup/. II, vol. I, p. 639(2 Das siebenburgisch Lmdtvolkh zu Ross und Fues rich gar

,sehr zerstrat und von einander komen ; ibid., IV 1, p. 139.8 La 25 Septembre Basta e la Sibiiu (ibid, p. 140; cf. $i p.

141, p. 142, no. cxxvm); tfan Csaky la FAgAras, ibid., p 143.Pentru venirea, pe la Bistrita, a lui Moise, la care se unesc Csakyei Pete, ib d.; cf. si pp. 143-4. Licentiarea for%elor banuitului

efan Bocskai, ibid, p. 144. Lagbrul de la Porumbac (30 Sep-

i

i-i

41

zescu Clucerul, cu acela care fusese invins, dar nicmai era invinsul. De aceia discutarea serioasa a unorcereri din partea lui cum e aceia Ca, in schimbul noului,juramint Sc a predaril unor scumpi ostateci: sotia,fiul iubit, fiica, s, i se cedeze in Ardeal, ca locuri de-refugiu, dar, de fapt, ca puncte de sapinire, cetAide o asa de mare importan0 militarA, in aceastllegatura a lor, ca Fggarasul, Gurghiul si Veciul'. Nise spune expres ca unii sfatuitori ai Voevodului, ca.Zelestey, ii recomandau inceapa o noua. lupta

i Zamoysk). insusi spune: Ardelenii, simtindu-iputerea, nu mai staruiau stt ramlie in rascoala,: dinpotriva, cautau sa, fact pace 8." Era sigur acumanici mica nobilime, nici trupele unguresti din Un-garia Superioarl chiar nu vor merge, eventual, contra,lui Sigismund 4.

Mihai ajungea astfel pentru Basta un prgioscare nu refusa de loc, in cinstea suiletului sau, jurat-odata pentru totdeauna, sa joace- accst rol. La Risnov, eladunase, pe lingl cei 3.000 ai lui de la Fag5,ias, peBaba-Novac 6 cu 4.000 do pedestri, pe Sava cu 1.000de pe Delimarcu cu 2.000 de cAlari sirbi, si3.000 de Secui, tar& a pomeni de ce putuse scapa dincetele, batute la Sibiiu, ale Buzescului G. Avea astfel oarmata de 16.000' de oameni, peste care era deplin

tembre , p. 145. Pentru VIAdeni, ibid., pp 150-1, no. cxxxiv..Pentru presents Jul Mihai Ia Rit3nov, raportul citat al lui Za-moYsk

3 Ibid., p. 147 Cf. §i ibid., pp. 146-7, no. cxxXI.2 V. Memorialul lui Mihai cAtre Imptiraf, 1. c.3 L. e.

Hurmuzaki, IV1, p. 154. V. mai sus, p. 83.6 Vestea trAdArii lui, proiectate, mu pare a fi adevArata (v..

Hurmuzaki, 1V1, pp. 118-9, n-le CKXXI-11.Ibid., p. 438.

.1 Ibid.

sä 1..

calari,

e

ca.

auxidiar,

43

staptn, tot asa de ascultat si de iubit ca odinioara.Cu acestia el se hotari a pune stavila tnnaintariiZamoyski, ale carui intentii, a carui hotarire le sim-tia, de la inceptft, fara gres.

Cancelariul si Hatmanul polon nu cucerise Moldova,ci o ocupase numai, fara a Intilni vre-o impotrivire elinsusi a Incunjurat cetatea Sucevei caci Mihai che-mase trupele sale moldovene4ti ca si pe cele muntene,lasind acestui dusrnan Moldova, cum lasa Turcilor' Tara-Romaneasca, numai sa-si alba, toate puterile pentrumarea ciocnire cu Ungurii revoltati. La 6 Septernbre

vst. v., trecind Nistrul la Colodrubca Zamoyski scrieastfel : Am trecut MIA vre-o greutate trupele pesteNistru; nicio Impotrivire nu s'a Intilnit. Cred ca dz,q-manul nu va voi sa se fntulneascd cu mine aici, in Mol-dova, .i ma tem. set nu ma sileasca a merge in Ardeal,caci trebuie, data aceasta, sa punem definitiv lucru-rile in rinduiala '".

E sigur ca planul polon a fost rasbaterea in Ardeabpe la Oituz. Zamtlyski afla la Roman vestea luptei de-la Mirislau, dar resultatul ei trebuia sa-I indemne simai mutt a executa acest gind.

Mihai se hotar4te atunci .yi izbutege a-i Include Oituzul.Sebastian 'Moly arata la 3 Octombre ca trecatoarea

e pazita de 4.000 db pedestri de-ai Voevodului cu cevatunuri si suggereaza, tntrebuintarea lui formal, fireste cu ajutoarele cuvenite, care i-ar fi putut da biruinrafi contra unei armate proaspete, condusei de un generatala de experitnt, In aceasta direcOe 136 moment,

V. mai intiliu ibid.. p. 143.2 Ibid., Supt. 11, vol. 1, p. 637 si urn. Cf. Miron Costin, p. 258.3 Hurmuzaki, /. c., p. 635. no. ccc'u.. Polonii se temeau de

vre-o curse (ibid., pp. 637-8, no. CCCALII).4 Ibid., IV 1, pp. 149-50, no. cxxxtn.

lui

.i

44

Mihai mai trimese la Oituz 2.000 de mercenari, pecari Ins& fu shit apoi a-i ceda fiului, innainte de a.sti ca acesta va trebui el o spune cu indignaresä-1 rascumpere" pe dinsul, cel aka de credincios siasa de nedreptatit '. Ii trebuiau macar Inca 1.000 deostasi din Ungaria Superioara cu halebarde (Copien) 2.Si la 7 Octombre el recomanda celor acum Impacgicu dinsul, dupa ce-1 ranisera in inima, sa alerge laBrett, caci altfel vor pierde Ardealul, cum va pierdeel la Turci, la Tatari, gat4i de iernatec la dinsul Intiara, Muntenia. Si adauge, Intr'o InOleapta cumpanaa lucrurilor omenesti: Usor este sa, se Inceapa orisicelucru, dar este greu a se duce la capat si greu a seIntoarce iarasi Innapoi s."

Asuora celor care s'au petrecut pe urma, cind acumZamoyski raminea sa treaca In Ardeal doar prin pasulBuzaului, pentru ca dusmanul sa aiba totdeauna in-naintea ochilor puterea MaiestAii Sale Regelui" 4, sä-cautam Intaiu marturia scrisorilor Insesi ale lui Mihai.

Concep0a lui politica se vede Inca din cele spusela 6-7 Octombre, cind se afla In mur4i", prin RadioIuzescu. Sa aratat", spunea emisariul, cu supuneremare" forme conventionale obisnuite In Orient sifall, vre-o iniemnatate deosebita In fond . ,.gata de

1 Der hat sich mit groszer Submission sich willig in Alleswas man ihm auf sein po9tulata geantwort ergeben; lamentirtgleichwol, er habe urn die Christenheit nicht verdient alsotractirt zu werden; er woll aber dorumb Eur Majestat and derChristenheit nicht untrey sein, ob ihn wol die Hendt nicht nochgar auf den Ruckhen gebunden sein, dass er sich nicht anderssterzaigen Ittinte"; ibid,, IV 1, p. 157.

2 Ibid., p. 154. Cf. ibid., pp. 155.6, no. (..xxxvui.2 Ibid.: Ei ist gering alle Sachen anzufangen, aber schwar

zum Endt vnnd zueruekh zubringen".4 Raportul citat.

45

toate cele ce i s'au raspuns la cererile lui; dar seplinge totusi ca n'a Ineritat lap de cregincitate sa fietratat astfel, dar, cit despre aceia, nu vrea sä fie ne-credincios fata de Maiestatea Voastra si de cresting.-tate, chiar de ar fi sa i se lege minile la spate,caci nu se poate arata altfel".

Mihai semnala ca Turcii fac cetati intaresc adecgtGiurgiul , ca locuitorii Terii-Romane§ti fug in munti.back nu se iea nicio masura de oprire a lor, se vapierde, odata cu Tara-Romaneasca, basca si scutpentru Ardeal" ', aceasta provincie insasi 2.

La 7 Octombre 3 Voevodul vorbeste de-a dreptul,printr'o scrisoare a lui catre comisari, aratind c&Polonii sint la Trotus si di yin Tatarii cu siguranta,pentru ietnatec, fara ca el sa aiba cu ce-i opri, dacanu se da ajutorul pe care I-am aratat mai sus. Casa -1 grabeasca, el adaugia si stirea, falsa, dar manila aface impresie, ca putina oaste care e cu mine, seImprastie" .

Peste cinci zila, tocmai cind trecu muntii spre vechealui Lard, Mihai arata ca Turcii au ajuns la Bucuresti,fiul sau find adapostit la Tirgoviste. Armata lui Za-moyski se afla innaintea Buzaului, pe care-I ase-diaza". Cu Cancelariul se gaseste Sigismund Bdthory

dovada ca se pastra planul interventiei armate InArdeal , Ieremia Movila si acela care pcina aici era

1 Welches ein Vormauer unndt Schildt von Siebenburgenst" ; ibid.

2 Ibid.3 La 26 Septembre (6 Octombre , intr'un act de donatie, Mihai

spunea, din gura Teleajenului", pe undo ra Muse, ca se Oltacum cu stile In gura Teleajenului, ca sA dea razboiu cu Lesiisi cu Moldovenii, §i cu Tatarii si cu Turcii" I. B gdan, In Pri-nos Sturdza, p. 168).

4 "Das wenig Volkh wasz bey mier ist, sich verlaufft" ; ibid.,pp. 155.6, no, cxxxvin. Cf. atitudinea plina de nencredere si urtia lingurilor din Ardeal, ibid., p. 159.

46

-candidatul la tronul muntean, ca unul ce inrudiade aproape cu Mihai Dumittascu, fiul luiPetru Cercel, care era s1 ajunga apoi un biet priso-nier la Marienburg Dack la vestea ca el se apropie,Turcii s'au retras, dusmanii crestini ,,Ii stau drept infata." 2, acolo, pe apa Cricovului, de unde e datata siscrisoarea 8. Pentru a-i Infrunta cu succes, ii trebuiaafarl de arme din Brasov, 2.000 de infanteristi cuhalebarde si chid. Bute de c5.15.ri. Cu atit mai mult fi-era de nevoie o cavalerie mai grea, cu cit umblau raznaprin Ardeal nu mai putin ca 1.500-600 de husarilugiti de supt steagurile lui.

Astfel se ajunse, dar flra acest contingent necesar,la lupta de la Naieni.

0 povesteste Mihai astfel, in, scrisoarea lui de la 13.a doua zi dupa o lupta care luase proportii maxi $i, fardun neasteptat incident defavorabil, ar fi putut duce ladistrugerea prin surprindere a Intregii ()sari polone simoldoveneiti : Aceasta am vrut 16. vg, fac stint dum-neavoastra (comisarilor imperiali) pana acum zilnics'a facut hart, in cete, dar azi toata oastea a venitasupra noastra, si ne-am luptat de dimineata 'Anaseara. Seara, a trebuit sa, se tragA innapoi, si notiarasi ne-am tras In tabara noastra." El incheie ce-rind din nou 3.000 de intanteristi si 2.000' de reiteri

i aceste §tiri/le complecteaza a doua zi cu aceiasi_desperat1 rugaminte sa, nu fie uitat si cu asigurareaca de la Gherghita, pane unde pti,trunsesera, Turcii s'au

1 V. Prinos Maiorescu, p. 154 urm.2 Der Feind ist mier gleich vor dem Gesicht"; Hurmuzaki,

4V p. 161 §i urm.8 Ex castris iu valle Kirko positis."' Ibid., p. 164, no. cm..iv.

se..

insusi, acel

-silesieni

qi

ca

47

'Mors la Bucuresti, dar nu se stie daca s'au Indreptatde acolo spre Duran. Eu si Cancelariul lesesc, cuSigiimund si Ieremia-Voda, stntem numai la doua miledepartare; ai miei se hartmiesc zilnic cu ei i." La 19-Wile erau supt Ploiesti 2, gatindu-se o noun si decisivalupta.

Cea mai buns descriere a celei d'intain e data InIlemoriile lui Basta, care ignoreaza pe cea de-a doua.

Mihai ar fi avut nu mai putin decIt 15.000 de oa-xneni, Intro cari 4.000 se Romini" (forti Valachi).Planul sau era sa, calla pe neastertate asupra dupla-nului, pe care-1 stia nepregatit si Jara straji" 3. BabaNovae, pus In fruntea avangardei, are aceasta misiune.

El strabate into padurile muntelui In timp de noapte.Afla In zori de ziva la 13, cum s'a vazut, pe Po-Joni adormiti Inca si fara nicio Instiintare. Impotrivireacare se face din partea lui e, deci, fara, nicia rindu-iall. Domnul Insusi intervine cu o parte din ai sai,,cInd se pare di, zapaceala e la culme. Avangarda luiSigismund fuge.

In acel moment Insa apare In spate oastea proas-pata a lui Moise Szekgy, deplin cunoscator al locurilorsi oamenilor. Cu cinci mii de oameni alto izvoareIi dau si mai putin , el se strecurase supt- ochii luiBasta, facIndu-se a trece In Moldova, si acuma el veniasa smulga fostului sau stapin si capitan o biruintahproape definitiv cistigata. Aceasta aduse retragerea lidMihai.

sa vedem acum ce se spune din tabara polona, In.care Heidenstein singur are informatii ca acelea de mai

I Ibid, p. 167 §i urm., no. cuvi.2 Ibid., pp. 172 3, no. um.n..al Senza guardie"; p. 126.

48

sus, dar WA a pomeni interventia lui Moise Szekely. Ra-portul lui Zamooyski vine in rindul intaiu. De la Roman,undo se afla la 25 Septembre aceste date le avem dinalt izvor , el ajunsese la Trotus- In ziva de 1-iu Oc-tombre, trecuse Milcovul)la 5 si plecase de la Buzaula 8'. La Naieni Baba-Novac apare pentru o recu-noastere, pe end trupele regale se scurgeau fara grabscatre Ploie§ti. Cancelariul recunoaste ea, Mihai insu§iSind Inca in munte, la un moment dat, Polonii slutprinsi Intro doua focuri. Dar scaparea din aceasta si-tuatie grea s'ar fi facut fail, vre-o interventie a luiSzek6ly si a insotitorilor sai, Polontil Iacob Potockisi Moldoveanul Stroici col tinar. Cazacii1 aruncindu-sefara ordin, ca o cavalerie descalecata, ar fi scos peRomint din gura Naienilor, ucigind pe multi, pentruca apoi, cu alto elemente, sa cucereasca dealul, In-naintind pans la satul Sahateni. Mihai ar fi urmatlupta si a doua zi, dar e silit prin harte a se retragein regiunea viilor,, spre §antul de la Ceptura. N'ar fiputut sa ramiie nici acolo, supt necontenita bataie atunurilor, §i ar fi fost redus deci a se infunda iara§iin munte.

Povestirea nu se tine; indoita falsifioare, §i in daunaVoevodului §i in dauna auxiliarului propriu, SecuiulMoise, e evidenta. Ca sa. explice pentru ce nu st'a MTcercat nicio urmarire, se aduce Innainte lipsa de apa,care ar fi tinut oastea pe loc trei zile , lute un Tinutcare numai de aceasta nu duce lipsa. Inca, o zi se sta.linga apa Cricovului, si numai pe urma Polonii leandrumul spre Ploiesti, cu gind sa, treaca, apoi, cu saufara Impotrivirea lui Mihai, la Tirgovi§te 2.

I Iorga, Scurtd istorie a lui illihal Viteazul, pp. 97-8. Cf. xa-portul polon de la Teleajen (Iolason"), in Hurmuzaki, 1112, p. 371§i urm.

2 L c.

49

Un raport anonim de la Teleajen catre nn prin-cipe" care poate fi Sigismund socoate la 7.000 nu-marul Cazacilor; lupta are loc la apa Sagesben", ceiace inseamna girla Sghtiteifilor. Cu oarecare nesigurantgin cronologie lupta fiind push, la 15 , se presintaamgnunte asupra ei: atacul la strimtoare 11 dau, dupgo recunoa§tere de archebusieri poloni, din partea luiBaba-Novac §ese companii de calgreti, pe clad pe-de§trii stau in desi§ul viilor, aparati de tranqee. Ca-zacii descalecati erau numai o mie, cu doug tunurimici; la ei se adauga unul din ginerii lui Ieremia,printul Vi§nievietchi, descendent dintr'o flea a lui te-fan-cel-Mare, cu trei sute de osta§i §i ceva aventurieri.Cavaleria grea rgspinge in sfir§it pe generalul sirb,ucigindu-i 400 de oameni §i prinzind patruzeci §i doi.Mihai avea ins,, in ziva de 15, 40.000 (!) de oameni,afar& de gloatele terane§ti.

Am ajuns astfel la lupta a doua, cea mare §i ultima,data pe linia principalg de aparare a Terii-Romane§ti,

la Teleajen.Din preajma ei sint doua scrisori ale lui Mihai. Una

de la Retesz", probabil Rate§ti, cere din nou ajutor,aratind ce speta de cre§tini sint Polonii 1. Cealalta,fgra indicat,ie de loc, spine ca Polonii an Innaintaten o mill §i mintuie a§a: Nu pot sta tot Tafel tarp,§i cu Turd §i cu Poloni" 2. Era prevederea unei fa-fringeri pe care n'o mai aflgm din gura lui, caci ur-ingtoarea-i scrisoare e din drumul spre Viena, de laHglmagiu, cum vom vedea mai departe. In Memorialulsgu catre Imparat, el spune, iarg§i, ca n'a putut sg.resiste, in acela§i timp, §i Polonilor §1 Turcilor §i Wirdlui Moise Szekely.

1 Ibid., pp. 194-5, no. CLXVII.

2 Ibid., pp. 195.6, no. CLXVIII.4

50

Zamoyski semnaleaza pentru lupta de la 20 6, Mi-hai f§i pregatise pcsitia ca pentru pagini. De fapt elimita a§ezarea lui Stefan -cel-Mare la Podul Innalt. cumo imitase la Calugareni, cum fncercase a o imita laMirislau. Statea !rite° padure, avInd innaintea infan-teriei, care era multa, §apte tunuri man, iar cavaleriala aripi. Ca fn vechea zi glorioasa din 14.75, ovreme posomorita, cu zarile pline de neguri.

Am bagat de samg", spune Cancelariul, lamurin-du-§i biruinta, ca, toata §iretenia se sprijinia pedure, unde erau ascunzi§uri §i care era cea mai marepiedeca de fnvins pentru trupele Mariei Sale Regelui."Iara§i Cazacii se dell pentru a Inlatura greutatea decapetenie, §1, dna ei gasesc tin vad mai sus pe cursulapei, fi urmeaza, infanteria §i voluntarii fn stInga. Prinapa, pang, la brill, experientii osta§i ai Niprului tree§1 fmping In urma infanteria Voevodului. Apoi grosulo§tirii se pravale de pe Innaltime, Wind tale noua-zed de tunuri" Si Impra§tiind multimea amestecatkde Unguri, Romlni, Moldoveni, Slrbi §i Poloni".

Soarta campaniei era astfel decisa.

Dintre celelalte izvoare polone, Heidenstein urmeaz5,pe acela a carui biografie a scris-o, si din aceia§i sor-ginte, sint, de sigur, §i alte amanunte, ca pregdtireaprim artilerie a atacului cciacesc ygi neizbInda unei incer-cari de lovitura la spate din partea 7 eservei luiAcesta ar fi lasat 7.000 de rnorti pe cImpul de lupta,14.000 ar fi fost uci§i In retragere, Polonii pierzinddoar cinci oameni...

Cea mai intinsa povestire e aceia din Miron Costin,care, cum se §tie, intrebuinteaza pentru aceasta parte,In care-i lipsesc amintirile personale, pe cronicarutpolon Piasecki, dar care pomene§te §i spusele oamenilorbatrini, contemporani cu faptele ci, alaturi cu hrono-

pa-

Mihai.

51

graful le§esca, care e izvorul aratat mai sus, §i unhronograf" care ar putea fi partea ce ni lipse§te Inmanuscriptele cunoscute din Cronica munteana, a§a-de precisa, a Buze§tilor.

Oricum, acela§i povestitor care Incepuse !mum IndIn chipul cel mai grosolan faptele dar, cind credeca Simion Movila a trecut Milcovul §i ca s'a dat olupta la Movila Caiatei 1, aminte§te un atac moldo-venesc, ulterior, care s'a produs la timpul sau, qi-slut utilisabile §tirile lui despre expeditia lui Mihai InMoldova, cu haiducii cari pazesc retragerea lui Ieremia-Si Infringerea for la Verbia, pe Jijia, unde moVila mor-tilor poate fi aceia de pe vremea lui Despot, pre-cum si despre Nemtii" cari apara Hotinul, are Inacest moment §tiri de cea mai mare Insemnatate.

Nu vom crede ca Mihai avea cu dinsul, la Teleajen,`60.000 de oameni, noaste ungureasca, munteneasca,

qi Nemti Inca avea, putini". Socoteala armateilui Zamoyski, cu 30.000 de oameni, Intro cari a§a-nu-'ita quartiani §i trupele strinse de regele SigismundSuedesul pentru cuceri moqtenirea In tara deebIr§ie, gi cu 10.000 ai Moldovei, oaste de tarn ", eexacta ; nu se- uita nici contingentul polon specialadus de ginerii lui Ieremia. Se insista cu dreptateasupra importantei celor 4.000 de husari, cavalerieBrea, tot in her, temeinica oaste foarte, §i nefrInta,ales de Wile cum slut ale noastre §i muntene§tia.In linia de lupta, aripa dreapta o are Petru Laski,cu cavaleria, §i ace&ti husari; la stinga se afla Dom-nul Moldovei, sprijinit pe o sama de Poloni ; la mijloc

Zamoyski Insugi, cu pedestrimea §i tunurile, a§e-zate, dupa o practica noun pe aceste locuri, in ba§tide pamtnt".

1 Et ce+e§te numele altfel ei se arata rusinat de ce iese. V. simai departs.

Sirbi,

-e

52

tiS'i aici se spune cum vadul a fost gasit mai susde locul unde a§tepta Mihai, pentru ca apoi aripa.dreapta sa, treaca stoluri dupa. stoluri".

Mihai face atunci §anturi de apasare, la rindul sail,.§i, dupa obiceiul vltejiei sale, ataca in fruntea cad-riniii 1. Nu-1 impresioneaza Infati§area Cancelariuluicu toata, oastea §i husarii lui Laski. §i au statut.acolo un razboiu mare atunci pentru vad. Singur Mt-hai-V odd ca tin leu in fruntea reizbotului. §i an tinutrazboiul ctteva ceasuri, pana an sosit si husarii." §icronicarul, care-i cunoagte ceva mai tirziu, li descrie,.cu aripite for de vulturi, cu pieile for de pardos peumeri sau macar, in lipsa, cu scoarte de ceste tux-ce§ti", cu placile de fier in frunte i pe pieptul tai-lor celor marl, friji" (frisoni) de cei nemte§ti, sauturce§ti, tari de sa poarte poveri, sa poata birui apurtare tarul" ; in treapadul calului", ei IndreaptAspre dusman sulitile de opt coti, ,,cu prapure pin, Inpamint" : ca un zid stau la razboiu".

Adaugindu-se bataia artileriei lui Zamoyski, la eeld'intAiu vad, contra pedestrimii romanesti, minata ast-fel in bratele cavaleriei du§mane, lupta se hotara§tecontra Voevodului. Ai au cazut toata pedestrimea luiMihai-Voda, cu toata, armata" (adeca tunuA1e), pemina lui Zamoyski".

Dar nici la Teleajen n'a fost o catastrofd, o risipd..Retragerea se lace in regular: Insa nu de tot In risipa,ce cu. tocmeala, intorcindu-se Mihai-Vodd unde erckgreul". Asfel se ajunse panel. la Tirsor. Iar biruitorul,supt cuvint nä se primesc juramintele de supunereale boierilor munteni, sta trei zile pe loc, ILA a In-

1 In Memorial, pentru a Imbuna pe ImpArat, el pretindeam vAzut cA la MirislAu n'a facut-o, n'a avut inima s'o tackavind pe Imperiali In fatA.

53----cerca o adevarata urmatire. Si el pierduse cam totatItia ostaqi ca qi Mihai : vre-o mie.

Zamoyskj era hotarit Ins& a nu merge mai departs.Aceasta fnnainte de toate pentru cei era fncredin(at, dinasigurdrile ce i se dadusera, ca lucrurile din Ardeal, res-tabilirea lui Sigismund, merg de acuma singure.

Atunci renuntea la candidatul sau muntean qi, Ici-sind urmarea rdzboiului fn sama Movileftilor, admise pevechiul doritor al moftenirii lui Mihai, pe Simion. §i totatunci se Incheie qi contractul In aceasta privinO,fratii indatorindu-se a da fiecuze un tribut anual de40.000 de galbeni, a Intretinea 3.000 de sold4i po-loni platit,,i pe trimestru, husarii cu 25 de florini In-Tara-Romaneasca 14i cu 18 In Moldova, Cazacii cu 20qi 15 ; cetAile vor avea garnisone lecte§ti, qi pentruinstalare Simion va plati ajutatorilor sai, odata pentrutotdeauna, un dar de 80.000 de florini.

El n'ar fi avut prilejul sa-1 facti, daca dumanii s,ide acela§i singe ar fi lucrat numai cu puterile for §icu cele naimite de la Zamoyski. Ceia ce a hotarit a Josttrddarea boierilor munteni, satui de Domnul vefnicelorlupte # indiferenfi la gloria lui 0 a lor.

Aceasta se vede din cele doua fitiri privitoare laultima lupta a lui Mihai pe pamintul terii sale, laArges, undo se retrkgese, a§a cum dupe, Calugarenicautase un loc de concentrare la Stoieneqti, pe acelasicurs al Arge§ului.

Ieremia Insu§i o descrie a§a 1: La 25 trovembre afost acum ling, Arges o lupta cu du§manul. Acesta,avind aproape 9.000 de oameni, a fost cu totul batut.A fugit cu putini dintre ai sai, dar s'a trimes indatafig urmarirea lui, §i se nadajduie§te a ispravi cu dinsul,

1 Httirmuzaki, Supl. II, -vol. II, p.-651.

51

cu ajutorul lui Dumnezeu, ca sg fie Domnul laudat.`'"Miron Costin stie !mg bine ce s'a petrecut acolo..

§i data aceasta, Mihai incercd lovitura de la Naieni.Avangarda trimeasg in aceasta misiune era coman-data, de Udrea, care, din 7.000 de oameni, comandk4.000. Pe Simion II Incunjurg ins boieri cari still.cgrarile. El Insusi previne- atacul, strecurind pe ai sa l%ziva si noaptea, prin locuri ascunse". Ajungind Inzwi de zi, sileste pe Udrea all scoate oastea lacimp". Trebuirg Insa trei asalturi pentru a-1 fringe,stnumai a patra oarg au purees In rasipa castes.Udrii".

Domnul Ins* era, ca si la Ngieni, in munte. Ci,.data, i-au dat Stire Udrea de rgsipa sa, au Inceput ficeilalti a -i parelsire Cu to(ii." Udrea insusi plecg genun-chiul innaintea lui Vodg Simion.

Totul era pierdut. Peste citeva zile numai Mihai seafla la Belus, cu abia 300 de oameni', mai mult cg-pitani, intro cari Miron credo cg poate Insemna peMirza, pe Gesty si pe Rat. Win Oradea-Mare el lug.drumul Vienei 2.

JumAtate de an dupg aceasta prilejul rgsbungrii ise presinta, la Goroslgu.

Imparatul II ascultase si se Meuse a-i recunoastedreptatea. Cad acum ceia ce Mihai prevAzuse era otristg realitate pentru politica Imperialilor. Dieta dinOctombre-Novembre a Ardelenilor preggtise aducerea1nnapoi a vechiului print unguresc, jar cea din Cluj, InFebruar 1601, pe vremea chid urmau la Viena negocieriInselAtoare, In vederea instalgrii arhiducelui Maximi-lian, Indrazni, supt conducerea lui Csaky actul hotg-rItor. Smulgindu-se din mina Polonilor si a lui Ieremia,

1 Hurmuzaki, IV 1, pp. 200.1, 203.2 V. Istoria Rominilor din Ardeal, I, pp. 210-1,

55

de la Botosani, Sigismund Bathory veni la Bistr4apentru ca la stirsitul lui Mart 0, se dea forma legalgnoii sale stapiniri.

Mihai to rugat atunci sä se Impace cu Basta,ceia ce facu la Casovia. Indata el stringe trupe nounpentru revansa de care-i doria, mai mult ca de price,sufletul. La Maitin, uncle odata soldaAii lui Basta seunisera cu fortele Statelor ardelene, el se Inicififa cel

avind aparenta conducerii. Basta sosi pe unnanumai, pe la Satmar, fara sa aiba puteri mai moltsdecit cei 10.000 de oameni ai Voevpdului, caci unraport frances socoate la 18.0QP armata Intreaga 2. Inaceasta armata erau si 2.000 de Silesieni.

Armata lui Mihai nu cuprindea Insa pe. vechii si bunifostasi. Baba-Novac, prins in Ardeal, fusese ars pe rugIn Cluj, Impreuna cu un preot al sau. Zelestey, SavaArmasul fusesera supusi chinurilor: celui d'intaiu i sesfarimasera bratele si picioarele pentru a fi apoi arun-cat in ocna; Sava fusese inchis Inter) temnita ca aceia 2.In loc, Mihai avea Cazaci din Podalia, haiduci, 600 deMoldoveni si ceva Sirbi, Munteni de-ai lui aproapede loc s.

Sigismund strinsese o caste mult mai mare. La IasiInca el avea cu dinsul 10.000 de lancieri poloni si16.000 de curteni moldoveni supt comanda boieruluiBucioc. Cu acestia iesi Intru Intimpinarea lui MihaiInca de pe cind el rasarise abia la Dobritin.

Razboiul era consiftrat ca un duel !titre Bathorrsi Intro Voevod. Asa-1 presinta cronicele ardelene. §i

Hurmuzaki, XII, p. 1211 ci urm.2 Trauschenfels, o. c., p. 177.3 Hurmuzaki, 171 p. 260, no. pcxvin.4 Ibid., p. 245.

d'intaiu,

i

56

ele ne ojutd sa vedem cd Mihai se pregatise de o mareopera de rdsbunare.

In adevar, Inca din Maiu venise vestea In Ardeala Banatul Craiovei s'a ridicat Impotriva lui Simion,aducInd In locu-i pe Marcu -Voda. Pretutindeni se striglDomnia lui Mihai 1." Se afla ca la 31 Maiu boierii deacolo, Buzestii, an batut cu totul pe Moldovean, izgo-nindu-1 peste Milcov, si ca, Ieremia a trebuit sg, chemepe Tatari2. Intors, el e batut din nou si minat prinmlastini, peste cadavrele de oameni si cai.

Pe de alta parte, Secuii se miscau pentru Mihai; Si-gismund hotarlse uciderea, cu familia intreaga si dart-marea casei, aceluia care ar fi macar bAnuit ca tinela Voda 3. In sfirsit la Bistr4a vor aparea haiducicu teribilul slu rival*. Romtnii din Fagaras plecaserapentru Mihai, iar, dup& lupta, RA si Mirzea, cu altihaiduci, vor ocupa Aiudul, vor antra in Osorheiu Osscosi de acolo, vor prAda, indraznind chiar a Oda laFAgaras pe Moise Szekely, care avea cu el doar 700de calari" 5.

Cele d'intaiu harte furl deschise si castigate de sin-gurele trupe ale lui Mihai. Doua sute de haiduci de ailui bat, In momentul cind ai lui Sigismund InnaintauIncrezator de la linlAu spre Apus, 600 din acestia siucid 200 dintre dinsii 8. In scrisoarea sa de la 30 Iulie,Basta Insusi spune ca. pe Voevod 1-a trimes cu tru-pele de avangarda 2.

1 In omnibus siquidem locis Michael publicatur"; Trauschen-tels, o. c., p. 171.

2 Ibid.8 Ibid.6 Ibid., p. 182 0 Chron. Fuchtio-Lupino-Oltardinum, p. 187 fit i

-111111.

5 Ibid.6 Hurmuzaki, PI', p. 261; XII, p. 1201, no. mccuciu.7 lbid,J.1 0, p_268.

57

Basta sili pe principele ardelean s5, se retragg ; Inacela§i raport catre Curtea din Viena el spunea caera hotarlt s6.-1 aduc5, la lupta cu once pret, chlardata ar fi fost sa-i treaca Innainte, Intl. Ind In Ardeal.Esent,ialul era de sigur a se impiedece sosirea ajutoarelorturcefti, care fuseserd cerute, cu insistenta, de Sigismundi.

La 3 August se daciu batalia. Izbinda fu nesiguraOrd la ceasurile cinci, pana catre seara, spun altii.Atunci Ungurii, surprin§i, furl izbiti Innapoi,Intrio re-tragere desastroasti. Pierduser1 Coate tunurile, cinzeciii trei la numar.

Mihai vorbe§te astfel, scurt, In misiva lui careImparatul: Cu ajutorul lui Dumnezeu, la 3 ale lunii,i-am atacat, i-am lAtut tare, li-am luat toate tunu-'rile §i steagurile 2". Un singur cuvint despre Basta, §iacesta, in propriul WI raport, abia-1 pomene§te. Im-paratul, In raspuns, atribuie succesul vitejiei tale qi alui Gheorghe Basta" 8.

Dar din toate pIrtile lui Mihai i se punea In Emma,marele, fulgerltorul succes. Becte§-Paiia din Erlau spune:pupa, infrIngerea lui-igismund de afurisitul Mihai...,.cel foarte viclean §i ra.u*". 0 descriere francesa con-temporana marturise§te a lupta a fost ciqtigata deVoevod ei de Basta": armata lui Sigismund a fostInt.liu rupta de Valoni, §1 pe la cinci ceasuri MihaiVoevod, de o parte, §i Basta, de alta, au Incercuit-o 8".Simigianus vede In cavaleria §i artileria armatelor

I Simigianus, p. 249.2 Hurmuzaki, IV; pp. 265-6, no. ccx_xiii.3 Ibid., XII, p. 1217, no. moci-xcii.4 Dapoi la rotta di Sigismondo dal scomunicato Michel...,

'molt° astutto et malvagio"; ibid., p. 1213, no. NIDCGLXXX!I ;. cf.qi mai departe, no. MDCCLXXXIII.

5 ,,Son armee a este premierement 'fondue par les Valons etZur les cinq heures Michel Wayvode, de= cos* et Baste, de Lan:tre, l'ont enfermee"; ibid., XII, p. 1211 Ili urm.

5

unite factorul victoriei 1. In sfir§it, Miron Costin, chip&izvorul sau polon, dar poate §i dupa cel intern §i,oricum, chip& traditie, resume, lupta astfel: ce, stind'Nemtii In irunte cu focul, §i Mihai-Voda lovind din.dos pe oastea Batore§tilor, an fent pe Batore§tii citabia an scapat ei cu capetele"_, pentru ca 0, adauge-apoi, cum 1 -au lamurit §i oamenii batrini de pre acelevremuri": Facutu-s'au veste de biruinta la acela raz-boiu mai mare a lui Mihai decit a lui Basta Giurgit,care zavistie au facut §i perirea lui Mihai-Voda".

Caci, din partea lui, Basta, In Memoriile sale, atinge-numai In treacat participarea lui Mihai, afirmindca interventia acestuia, cu -Ungurii, Moldovenii §i.

Cazacii ski, plus cinci companii de archebusieri ger-.mani ai colonelului Flanz, dati In loud color o mie-de calareti luati lui de Basta pentru formatiunea sa,a fost facuta fart, vre-o chibzuire §i initiativa per-sonala: De alts parte, Valahul §i Rothal, secundind,scopurile lui Basta §i Indeplinind ordiriele lui, cu sol-datii tor, se purtara a§a de viteje§te Si de fara frita,Inelt ajunse foarte u§or sa arunce In neorInduiala oas-tea vrajma§5,, cu mutt macel §i moarte, puind-o pepfug 2".

De aici, in momentul and Mihai era hotarit sä seIndrepte spre Fagara§ spre a fiber& familia sa §i a,trace de acolo In Tara-Romaneasca, lovitura uciga§a.de la Turda, In ziva de 18 ale aceleia§i luni, August.Daca, Beauri §i Mortagne, Valoni, savir§ira crima, din

1 P. 249.2 Dall' altra parte, il Valacco et Rothalt, aecondando gli di-

segni del Basta et adempiendo gl'ordini sui, con le sue genti,,si diportarono cotanto valorosi et intrepidi, the facilissimo gli sirese disordinare it restante dell' essercito hostile, con moltatstragge et mortalitl, ponendolo tutto in fuga" ; Spontoni, p. 159...Cf. pp. 156-7.

59

ordin, un izvor sasesc da meritul Ungurilor Szekey,Ambrus qi Nagy laky Ferencz 1. Trupul, lasat WA In-gropare zece zile qi mined apoi de c'ni 2, tusese pus.In pamint noaptea de ofierul de reiteri silesieni JoanSchneckenhans 3.

Omorul n'a fost rAzbunat : Mihai apucase a trimete-Innainte pe aceia dintre soldatj cart t,ineau la per-soana sa, In frunte cu Mirzea §i Gheorghe Rat'. Erauacolo mazilii qi toti Valonii (?) 5.

Ceilalti nu cricnirl macar.Si, cuminte, Miron Costin inseamna: Si aia s'au.

plAtit lui Mihai-Vodl pentru slujbele ce au fAcut Nem-tilor".

1 Trauschenfels, o. c., p. 86.2 Wnnd doch von den Hunden aussgheschoren wnnd Ole-

fresen" ; ibid., p. 248.3 Ibid., p. 246.6 Stavrinos, 1. c., p 3186 Ibid.

v.

Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptelelui Radu Serban pentru Domnie.

Mihai crease o armata. cum nu mai luptase suptsteaguri romaneqti, din elementele cele mai razleteli disparate: cttiva Romini de-ai lui, multi Moldoveni,pe cari un contemporan uugur ii calificg, de cei maigata de lupt& qi mai de isprav5, dintre Romlni" 1,atitia Cazaci, pe cari-i avuse $i la Caluggzeni, cl-lareti poloni cu platoqe, husari de aceia can faceauadmiratia lui Miron Costin, Unguri din Ardeal §1 dinUngaria Superioara, haiduci cari au lasat numelefor Tinutului de MO Tisa, iii, pe ling& un con-tingent intimplgtor do reiteri germani, silesieni, omultime de Sirbi, Intro cari §i Bulgari, gi, pe alaturi,beslii sirbo- turci. Legati prin credinta fata, de el, priniubirea pentru persoana lui, prin respectul pentru amin-tirea celui asasinat, ca §i prin deprinderea de a filaolalta, prin chiagul luptelor comune care nu se pu-teau uita §1 prin cunomterea terilor asupra c&rora seIntinsese atita vreme actiunea for military de prete-rintl, ei nu se puturl despkti multa, vreme, qi, chiar

1 Nam hi Valachorum omnium promptissimi et expeditis-simi habebantur ; Szamoskozy, p. 176.

61

duprt ce unii apucara intr'o parte, altii In alta, ridi-dud pe scut stapinitori pentru natii deosebite, eiimpun caracterul for tuturor Intreprinderilor militarece se fac In regiunile care nu puteau sca,pa de din§ii,Ace lasi fenomen deci, 9a §i, In mai mare, ce s'a petre-cut, in Apus, cu cavaleria stirnit5. pentru Opera de cru-ciata, care nu §i-a atins scopul §i, care, de la o vreme,nu s'a putut manifesta nici prin cutezatoare tenta-tive isolate sau, mai tarziu, ca acele grander corn-pagnies, rg,m6.§45, a Itlzboiului de o sut5, de ani, caretulburara, trezind §i servind ambitii, sau lucrind pesama for proprie, pentru jaf, trei keri, pana ce, In adoua generatie a mercenarilor cati-§i cre§teau urma§iiIn siguranta ci§tigului, trebui ca Delfinul Franciei, vii-torul Ludovic al XI-lea, s. -i dud, in ElveVa pentrua-i macina In ultima for lupta, la Skt.-Jakob, putinInnainte de jumatatea secolului at XV-lea.

Miron Costin §i-a dat swill de rostul acestei armatea lui Mihai, care Pa supraviquit, clad scrie .: AveaMihai-Voda o§ti deprinse la izbinda; ales o sama deslujitori ce se chemau pe numele capitanilor sal,anume: Buze§tii, altii Rate§tii, foarte statatoareoaste 1". Dac5 se fnlocuieste numele Buze§tilor, ra.-ma§i Innainte de toate boieri §i Intrebuint,Ind ade-ren0 politici" sau terani de pe mo§iile for socotitacu sutele, cu at Mirze§tilor, soldatii lui Mtrzea celMare §i ai lui Mirzea cel Mic, Dimitrie "Mirzea, aceiMirze§ti cari, asezati In preajma Imului de la Ince-putul secolului al XVII -lea, au intemeiat satul, exis-tent pang azi, al Mirzestilor, data se tine sama si desuita, pe care o pornene§te acelmi cronicar moldo-vean, a altuia din clpitanii lui cei crezuti", pe lingMirza §i Race", Mentions* aicea, a lui Ge§ta"

1 P. 254.

62

-(Gesty), pe care nu-I cunoa§tem altfel, liniile alcatuiriiacestor bands" temute iese si mai bine la iveala. Ase scrie istoria flecgruia din qefl, a flecareia din clien-telele osta§e§ti care-i incunjurau ar avea un interesmai mare cleat acela, de simplA curiositate, pe care -1treze§te expunerea amlnuntita a oricarii cariere aven-turoase.

DeocamdatA insA,, pe cind mercenarii iii cautauTrin Ardeal rosturi noug, neintervenind decit une ori,dupg ordinul noului stapin, in afacerile noastre, &a-mente indigene, supt conducerea Buze§tilor, priviticu dreptate ca §efli terii §i apgratorii onoarei §i inte-reselor ei nationale, discutau, cu armele In ming,Intgiu dreptul" lui Simion-Voda fata de, Mihai, §iapoi succesiunea Domnului jertflt pe cimpia Turdei.

Au trebuit pentru aceasta zece lupte, mai marl saumai mici, a cgror cuno§tinta foloseqte §i prin aceiaca lumineazg mijloacele militare ce se intrebuintau,ca oameni §i ca sistem, acele timpuri.

In scrisoarea, citatA i mai sus, prin care Mihai,biruitor pentru ultima oars, aratg Imparatului cums'a desfagurat -Iupta de la Goroslan, el mai spune, laacea data de 4 August 1601, despre rgscoala, atinsgqi mai innainte In aceastA, carte, a boierilor munteni,ea la 24 dupa vechiul calendar, din luna trecuta" 1,

el so simte, dupg acel calendar, in Iulie ; deci evorba de 24 Iunie Simion a fost izgonit prin unireaboierilor" (conspirato eorum voto). §i Polonii usurpato-rului au trecut la rgsculati, cari -s'au facut stA,pini petoate bunurile. 0- desertiune care nu ne mirk, cind negindim ce goals. era Vistieria Domnului adus de strginiIntr'o Ora pradata §i rgsculata §i In care, de altfel,

124 die veteris calendarii elapsi mensis proximi.

pe,

63

ca si In Moldova, unde nu crutau taina religioasaa manastirilor i cinstea familiilor boieresti supt

insultau in Hotin pe pIrcalabul domnesc 1 ei,,au prgdat si a i Wait toatg tara, si mgngstirile,boieri sgraci, pans ce an luat tot ce an ggsit ladinsii" E.

Uniti cu Udrea, revenit la vechile sentiments, cuNegrea Clucerul, cu Stoichita Postelnicul, pe cari-i-atinse rgzbunarea lui Simion, Buzestii izbutiserg, a luaSara 'h stapInire, ca represintanti ai lui Mihai, Domnulcal legiuit, care se astepta cad& de poste muntidin clipg In clips. Un alt izvor contemporan arata caizgonitul Voevod s'a retras la Buzau, in Iulie, cu 4.000de pedestrasi paisprezece tunurit urmarit de boieri,tari an 12.000 de infanteristi, dar Ii lipsesc tunurile 3-ceia ce ar Intra In contrazicere cu afirmatia din scrisoa-rea domneascg. Simion e hotarlt lug, a reincepe lupta,.caci trimete pe locotenentul" sau, ceia ceInseamng pe fruntaul boier Nistor Ureche cuun capitan asa de Incercat ca Or ,.g aducind cu el4.000 de soldati pedestri, 2.000 de calari si saispre-zece tunuri ceia, ce arata cg, Domnul asa de scg-zut grin comparatia, naturals, cu Mihai, era In stare,si pe alaturi de sprijinul polon, ass, de scump i asade greu, sg-si organiseze o oaste a lui moldove-neasc14. Cronica de tarp spune ca Wile Mehedin-tilor", urmgrind pe fugar, els tigasera Intgiu o nounbiruintg, la Milcov, la no vale mare ce este dincoacede Focsani", In locul zis Movila Cgiatei numele fiind

V. tirile din Hurmuzaki, Supl. 11, vol. II, p. 16 ci arm.2 Cronica Buzectilor, In Ittagazinul Istoric IV.8 Hurmuzaki, 1V', p. 265.4 Hurmuzaki, p. 38, No. xxxiv.

si,licki,

sisi

sa

si

Ieremia-isi

Ike.

64

si aici talmacit ca In Miron Costin, care se rusineaz1Innaintea lui 1.

Din partea lui, Ieremia anuntase Inca, de la 30 lunieprotectorilor lui de paste Nistru rascoala munteana,.adaugind si vestea despre plecarea mercenarilor ne-platiti. La 5 Iulie el explica Infringerea din Marteatrecuta prin aceia ca fratele sail a fost Incunjurat prinmunti: pe de-asupra".

Chid Simion se Intoarce pentru a da a doua luptd,avem fnsasi marturia lui. La 26 din aceiasi lima Iulieel arata ca la 24, foarte de dimineata", a trecut Si-retiul 4i a batut supt Rimnic", la vechiul vad dinluptele lui Stefan -cel-Mare si lui Ioan-Voda cel Cum-plit cu vecinii munteni, straja Buzestilor, care nu-mar& 2.000 de oameni : prea putini oameni an sca-pat" 3. Iar Ieremia, o lima, mai tIrziu, la 21 August,,lamureste ca, la 15, Miercuri, Simion, cu Moldovenide-ai lui fi cu Tatari, a Tnnaintat pans la Buzau dupg.hrana si stiri si, Intilnind trupele rebelilor, le-a batutIn chiar tabara lor, care cuprindea 2.000 de infante-risti, din cari until n'o scapat", si 3.000 de calareticari s'au salvat numai In mica parte ; e vorba si deboierii cazuti In robie la pagini, cum a fost si cu Neaga.Ifornicului Mitrea, despre care vorbesc documente demai tirziu 3.

Indata !ma acesti rebeli Invinsi, carora Poarta In-cerca 0, li impuie ca Domn nou pe Radu, fiul lui MihneasTurcitul, si el Iraqi un adversar, pe vremuri, al luilanai, 10 dadeau un Domn viteaz si harnic In loon!celui pe care li-1 rapise crima. Cronica terii Infati-seaza pe boierii veniti din Ardeal la Chstienesti, In

1 Ct. totuei Kakanala" (cet.: Kakata) In raportul lui loamPot(cki, ibid., Supi. II, vol. II, p. 218.

2 lb..id., p. 58, no. mi.' DA, p. 54 ei urm. Cf. Studii fi documente, V, pp. 612-3.

65

sus tie. Arges, zari proclama acolo pe unchiul dupamama al Buze§tilor, pe coboritorul batrinului Basa-rab Voevod", pe Serban, care ca Domn si-a zis si elRadu. Stroe Buzescu, propus, refusase, iar Marcu, pecare-1 voise Basta, nu putuse fi ca unul ce eraun copilandru de optsprezece ani

Dar partidul crestin n'avea sprijinul lui Basta,asupra caruia, In Septembre, navalise din nou, pe la

Sigismund Bdthory, Incepind -o lung , fratan-tare, pentru cetati, cu Imperialii strimtorati, cari tre-buira mai tirziu sa prijneasca o linie de demarcatiece-i trimetea la, Nord de Muras si Aries'.

Concomitent cu patrunderea printalui ardelean Invechea lui stapinire, Innainteaza §i Simion, care as-teptase, dupa cit se pare, aceasta. La 6 Octombre seda o lupta a treia in care boierii furl-din nouinvinsi 3. Un ajutor din Ardeal, cu Mirzea cel Mare sihaiduci, nu izbuteste a opri izbinda Domnului rotorspentru razbunare : vedem pe Simian dind ve§tide biruinta din Pitesti, la 1-iu si la 5 Novembre'.Radu, cu 4.000 de oameni, se duce la Basta, caruia-isi face juramInt, trimet,,ind pe Stroe Buzescu, ocroti-torul sau, la Curtea ImpUlteasca 6.

In primavara anului 1602 se facu exped4ia de res-tabilire, care duse la a patra lupta, si aceia nenoro-chg. Basta, Intrio scrisoare din 5 Mart, pretinde c adat clientului sau nu mai pAin de 14-5.000 de oa-meni (0, cu Ludovic RdkOczy si, cu capitanul valon.Boulet. Dar In fata-lor ace§tia gasesc pe Geezer-Pas%

1 Spontoni, pp. 161-2.2 Studiti Ivi documente,IV, p. VIII arm.a Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 197.4 Hurmuzaki, Supi. II, vol. II, aceasta1 Chron. Fuchsio - Lupino- Oltartlinum, pp. 198-9.

p.rimit,

Trotus,

ai

lv.

r.

data.

66

cu tot. atItia Turci ci Tatari, patind un pas strimt".Cutezanta lui Raluiczy, -care, fait, Intelegere Cu ca-marazii sai, se aruncg. Innainte, aduce Infrtngerea. Sepierd 2.000 de ogteni §i unsprezece steaguri i.

Memoriile lui Basta cuprind o expunere amanuntitaa expeditiei lui Radu-Vodg, pribeagul §i a lui Boulet.§i aici intentiile fiind acelea§i se afirma ca os-tmii de cari dispuneau navalitorii nu erau mai pa-tini decit 15.006, dintre cari 3.000 de calareti din ta-bara imperialilor. Cu ei trece el pe la hotarele Mol-dovei, la Enhe" (ne'eonfini della Moldavia, .ad Enhe),ceia ce nu Insearang, altceva decit vechiul loc de luptade la Naieni. Se ajunge la un cimp triunghiular"Intre munti, unde apare un du§man mai numeros.Boulet trimete Innainte o mie de archebusieri, elavind sa -atace pe aiurea cu 2.000 de calgreti, In zori,

cam ce facuse Mihai Viteazul In 1600. Moldoveniicautg, sa Incunjure aceasta avangarda, dar de pe undeal cei doi §efi observa §i cauta a Impiedeca. Gloata,Intrebuintata era !ma age, de nesigura, !nen para-segte total pentru prada ; la urma §i archebusieriise Impra§tie la o noun loviturg. a Moldovenilor, §i Ta-tarii cearca a Inchide retragerea celor batuti. La In-toarcere, Moise Szekdly, Indeplinind gi acurda rolul deodinioara, love0e In spate, la Valarheiu, pe cei ce se,Indreptau spre Bistrita. Radu va trece, prin Marghita,spre Beiu§, spre Satmar, pastrInd, cu toata nereugitasa ca pretendent, multe mu de oameni pe care betine la dispositia patronului sau2.

In aceasta oaste care nu-§i poate Indeplini misiuneaera Mirzea eel Mare ; de vre-o participare a Buze§-

1 Studii 0 doe , IV, pp. 130-2. V. scrisorile lui Ieremia, Hur-muzaki,I. c., p. 126 $i urm. (cf p. 90 $i urm.).

2 Pp. 189-93, 203. Cf. Hurmuzaki, IT, p. 295, no. ccxxxix;Chron. Fuchqio-Lupino-Oltardfnum, I, p. 205.

67

tilor nu se poate vorbi Ina Ei nu stilt pomeniti ni-cairi. Intentia for era acuma sl-§i facA, un Domn alfor din cineva care sa nu atIrne a§a de mult de aju-torul strain.

Nenorocitul tinerel Radu Mihnea se afla In Giurgiu,neindrAznind cu citi Turci i se pusesera la dispositie, qi-nu se pricepea ce sl fax& dinteln0i, a parlsi cetatea.Puternicii boieri ai Oltului §e Inteleserl cu dInsul ca-sit rIstoarne Domnia lui Simion. Delimarcu apace decicu Sfrbii sai supt ziduri §i-1 furl" de la ocrotitoriiPAglni, cari nu-i puteau da stapfnirea. El e due astfelspre Craiova, de undo, prin§i pe neagteptate, Moldo-venii fug. Era cu atit mai uor sä se Incerce lovitura,cu cIt Inca de la 8 Mart se vede dintr'o scrisoarea. lui Basta cellalt Radu pornise din tabara de laBistrita i trebuiserl a se lua mAsuri contra nAva-lirii lui 1

Povestea acestei tentative §i a luptei, 'a Infrtngeriitotale, definitive, care a urmat, reiese din scrisori ale luiIeremia MoviI6, qi dintr'un raport al lui loan Potocki,qeful Polonilor cari apArau §ubredul tron al lui Simion.

Radu trimesese spre Craiova numai vre-o mie denameni. Garnisoana izgonitA, pe care o compun IliPoloni, se Intoarce Indata. AtacInd In zori, la Crete§ti,pe Jiiu, ea Invinge, de §i noul Domn Ins* sosise cubate puterile lui.

In fata color 5.000 de infanteri§ti Intro cari 2.000tle haiduci cu SIrbii lui Mihai qi o mie de allreti allui qi Turci ,__OrAs Moldoveanul are numai 1.500de oameni: de qi ceruse staruitor a fi ajutat, nu-i-venisera nici Nistor Ureche, nici soldatii poloni ai luiTarnowski. Andrei Potcki deschide totu§i lupta. Inzadar se arunca Radu asupra Cazacilor, cu boierii sAi,

1 Sludii fi doc., IV, p. 130 §i urm.

68

Incercind a juca rolul, asa de gnu pentru oricin,al marelui Mihai. Tarnowski, cu acesti Cazaci si cuhusari, raspinge izbitura, care nu se mai repetA. Oas-tea se imprastie. Informatorul polon pretinde ca s'arfi pierdut din partea invinsilor 2.500 de mori, si s'arfl numarat 500 de prinsi. Cu turbanul In cap, pentru,a nu fi recunoseut, Radu se adaposteste la Cladova 1.

Simion nn putea sa retie Insa trupele care -1 apa-rasera cu atija succes si la Naieni si la Cretesti. In.vary, el se afla cu totul incapabil de aparare, rind seafla c Radu erban, care avea acum co dInsul si peBuzesti si pe Marcu-Voda, cu care se Intilnise la Sat-mar2, are de gind sa apara In Banat pe la Mehadiasi ca Basta se coboara pe la Brasov.

Insemnarile contemporane ale Sasilor arata ca la22 Iulie Radu era la Brasov, de unde lea drumul spre-Naieni 3. Trupele pe care i le dase Basta erau Insem-nate si, on obiceiul de-a creste cifrele, s'a putut puns.pe hirtie cifra de 25.000 de oameni 3. Polonii socot3.000 de lanceri unguri, 10.000 de pedestri si de halmduci, o mie de strInsurA si pe Mirzea. Mirzea, on altociteva mil, ar fi trecut la 15 August, ca avangardaBasta s'ar fi miscat el Insusi In aceasta directie la23, dupg. ce prietenul sou romin trecuse mu4i6.

Scrisoarea aparatorului polon al lui Simion, a sin-gurului aparator, Andrei Potocki, afirma ca Radu4erban si Buzestii" acestia poate venind din tarppe la Apus au Incunjurat Cara asa, de neprevestit,

2 Hurmuzaki, Supl. 17., vol. II, pp. 116 gi urm , 125, 147,urm.

2 ibid. p. 458, no. Lxxxii.6 Chron. Fachsio-Lupino-Oltardinum, 1, p. 207 qi urm.: ad

pagum Nen, ad alpium radices".V. nota urmatoare.

6 Ibid.

01

69

licit din douazeci de oameni pe cari dumnealui Voe-vodul ia, trimes, fiecare In deosebi, ca sti, aduca §tiri,nu s'a mai vazut niciunul §i ca straja noastra de?la Teleajen a fost atacata". Potocki venia de catrePloiegti, dar nu cuteza sa, deie lupta §i, aflind caMarcu-Vodel urea sr ieie Moldova, se Indrepta, cu cecaste avea, rapede tntr'acolo. Radu urmare§te, arzind'Tecuciul §i trecind Siretiul pentru a face ca rivalul-sau sali caute un adapost tocmai In fundul Mal-dovei, la Tirgu- Frumos 1.

Precisari se pot capata prin izvoarele ardelene. Lupta'cu Tatarii, Polonii §i Turcii" are lot la 23 August,.qi se credea la Brasov ca du§manul a pierdut 4.000de oameni (0, dintre Imperiali §i ostagii de .ara ailui- Radu cazind doar 600. La 28 se aduceau raniVidin Muntenia, dupa ce Basta Inca din ajun revenisala Prejmer.

Dar razboiul pentru mo§tenirea lui Mihai Viteazultrebuia sa aiba, In Septembre, Inca un act, al zecelea

EL fu datorit revan§ei lui Simion, care nu latelegeasa, piarda a§a de rapede ce cucerise InteatItealupte, cu atltea jertfe. Din lagarul di3 pe Jijia, la 19Septembre, Potocki arata ca., Voevodul plead, In-napoi spre Scaunul sau, cu 2.000 de Moldoveni, 300de Cazaci zaporojeni §t cinci tunuri mIci, la 13. Adoua zi, Tatarii tree Siretiul la Tecuciti, far, Impiede-care, caci oamenii lui Radu-Voda se razleVsera Inmare parte, §i Domnul biruiakei din va,ra, era laBuzau. La, 17 Tatarii, carora fugarul din August li -ce-ruse ajutor, se aflau la Foc§ani.

In truntea for sta, Hanul insuqi, §i el avea pu-teri mai mari decit ()fiend de la aqezarea lui ca

1 /bid., p. 193 Ili LIM,

70

Han. IL Intovarasia nepotul sau. Voia el ca aceste-mulOmi, care slut socotite pana la 30-40.000 de-oameni. Potocki spune: 20.000 in frunte gi 20.000 pe-urma', sa patTunda in Ardeal, pentru a pedepsi pe-Basta, incaleatorul de hotar ? S'ar parea ca da, maiales vazind pe leremia cum uneltefte cu .Afoise 2. Cerce-tind !ma situatia Turcilor fats de Imperiali in acelmoment, se vede Hanul era in trecere spre Dunare-li ca Simion nu provocase in folosul Sal6 mifcarea temu-tului Tar" al Crimlenilor nefiind destul de influent .7ide bogat pentru aceasta, ci se folosise de expeditia acestuiaspre Sud ca auxiliar al armatelor turcefti.

Ce s'a petr -ecut in partile Teleajenului Magu,reni, scriu Sash', la Ogretin, dupa un document in-tern at lui Radu' si, In sfirsit, In gura Teleajenului"

anume la Teisani, cum spune cronica terii, sepoate §ti amanunVt, innainte de toate, din Memoriilelui Basta.

In adevar, marturiile romanesti sint scurte. Cronicalui Stoica Ludescu, continuind pe a Buzestilor, b tarzie:§tie numai de o lupta de trei zile si atribuie un mare-rol lui Preda Buzescu, pe chid de fapt acest rol 1-a.

avut Stroe. Se adauge doar amanuntul, ca dupa vic-toria crestinilor, Simion, Invinuit ca a dat §tiri false,a foss tratat ca rob, fiind pus In fiara pre supt pin-tecele calului" 5. Iar inscriMia, extraordinar de impor-tanta, de pe mormilitul de la Stanesti (Vileea) al luiStroe, mort de pa urma xanilor primite, nu face decits insemne incidentul luptei acestuia, In cea d'intaiu

' !bid, p. 226.3 Stildii fi doc., IV, p. 134. no. v; p. 135.

Trauschenftls, o. c., p. 288: p Mogarenn bey den Hugel".' P. V. Ndsiure1,1,1n Analele Academiei Bomine pe anul 1910.6 Magazinul istoric, IV, p. 304.

§i

c

la

si

$

gi

71

zi a bataliei, cu acel cumnat at Hanului. Dupa ce sevorbeste de rana lui la mina sting& de Turci", derazboiul d'intaiu"., de ciocnirea de la Giurgiu cuHanul, In care-1 atinse o sAgeatA, de ridicarea luiRadu erban §i de retragerea lui, de solia la Impl-ratul, de retragerea lui Simion, se urmeaza astfel :Deaci se-au r.adicat (Simion-Voda) cu Leqii §i Mol-dovenii, §i Hanul cu mare oaste de Tatari, §i e§irl de

lovira In gura Telejinului la Tei§ani, In luna luiSeptemviie 14 zile 4i v Teat 7110, Luni dimineatapan& sara; si facura navala Marti dimineata de treion de toate partite. laza, vazind jupanul Stroe atitanevoie pre cre§tini, statu Impotriva Tatarilor, de selovi cu Mirza, nepotul Hanului, junghi6 pre Tatar.

dintr'acel razboiu sa, rani la obraz, §i presto treisaptamIni se timpla moartea -i, In luna lui Octomvrie".§i, Incheie Sima, vaduva viteazului: nu fu pre voiacilnilor de Tatari"

Cronicile ardelene gtiu numai ca la 8 Octombrest. n. Basta pleca spre Tara-Romaneasca. §1 ca. la 21se Intorceau de acolo haiducii cu Mirzea 2; din parteator, Turcii vorbesc de cei (".1-40.0P0 de oameni ai Ha-nului, carora li se opun 8-10:000 de cre§tini 3.

Rapoartele polone sint dour,: at lui Potocki qi atlui Mafcu Sobiecki, venit pe la CernAuti4 In ajutor.

Cel d'intaiu spune di, la somAia de a se preda,Radu raspunde luptind, ca, ataeul ce urmeaza nu iz-bute§te, caci Buze§tii, pe cari singuri Ii are Innainteacest vechiu duqman al tor, erau a§a de %MHO, denu li-a putut face nimic" ; Hanul a trebuit, cu cei

1 Iorga, inacriplii, I, pp. 169.71; P. V. Nasturel, In Revistapentru Istorie, Arheologie Filologie".

2 Chron. Fuchsio-Lupino-Opardinum, I. p. 219.3 Hurmuzaki, 1V2, p. 269.

Hurmuzaki, Supl, II, vol. II, pp. 213-4.

sa

§1-1

i

'.

si

4

72

12.000 de oameni ai Iui, sa treaca. Dunarea, retrime-tind pe Simion in Moldova. Cel de-al doilea fixeazaca loc at luptei pe Teleajen acela chiar unde Mihaifusese batut". Hanul alb, cu mirare presenta Impe-rialilor lui Basta; ei pierd de si lucrul se tine intaina peste 2.000 de oameni. In zadar cearca §ialte pasuri. i el ispraveste in aceste cuvinte: ,,credca Voda scrie asa ca sa se lase a credo ca Poartaa Impiedecat restabilirea Iui Simion si ca .sa crutscinstea Hanului, care nu 1-a putut restabili" 1.

Scrisoarea lui Basta de la 3 Septembre, In pare searata el Radu se astepta asa de putin la aceastalovitura, incit ii daduse lui Basta un ajutor de 4.000de Romini can fura trimesi de la Deva spre Lipovacu Gheorghe Borbely 2, aceia din 1-iu Octombre de laPrejmer si o serie de rapoarte germane din lagdrulimperial de la Brasov dau o parte din materialul de.intaia mina care a fost apoi prelucrat pentru expunereaamanuntita si deplina, din Spontoni,

Ni se ppune ca. Radu avea 16.000 de oameni ai luisi ca. alti 6.000 i-au venit In ajutor: pe ling. Mirzeasi citeva mii de Ardeleni si haiduci erau 3.000 deSecul, .1000 de lante cu Marcu-Voda, reiteri de-ai luiFlanz (trei companii) si Valoni calari (sapte pans lazece companii); Basta n'a ajuns la timp cu Preiner".Ardelenii nu erau siguri: sa fi iesit ram, ,,ar fi prinsde sigur prilejul" $. La Tatari se elan si 6.000 deMoldoveni si 3.000 de Poloni. De fapt, ei Pe poartaran, Inch aft de mult si-au pierdut curajul, si cu totiis'au pus pe fuga deplina, ba -chiar si contele (TommasoCavriolo, comandantul ajutoarelor) si Warlein au tre-

I Ibid., p. 827 §i urm.2 Studii fi doc., IV, pp, 133-4, nq. 1 .2 Die Siebenburger, warm es iibl soil ausgeschlagen sein, die

Gelegenheit gewiss nicht yersaumet better "; ibid., pp. 136-7-

73

butt s& h&cuiascA si s& Impunga cu virfulca opreasca" '. Au lost astfel 1.500 de

raniti si 150 de morti, = ce e -drept fatl de On&4a 8.000 de morti si de raniti de partea cealalta.Se tinur& numai cei 2.000 de arcasi germani pusila dreapta In padure, Totusi tabara noastrl a fosttatuta cam de dou5. ori. Caci In ultimul atac pe carel'au facut Tatarii au pus pe fug& pe toti Ungurii,Ratii si Sirbii nostri, si, de n'ar ji fast Valonii, pe carii-a avut dumnealui contele Toma in ambuscade, de sigur-c& Tatarii ar fi intrat in santurile noastre." A trebuitinterventia lui Cavriolo si Warlein, cu o lovitura In-coaste, pentru a se aduce retragerea calaretilor dus-mani, cari se vor aseza apoi pe dealul din fa0, multdisputat.

Se pare Ins& c& hotdrirea a venit de aiurea. Stroe n'aintervenit zadarnic, Intro !DEA& singular& ca pe vre-murile eroice, de la viteaz la viteaz, ca s& poat&-spune cIntecul despre isprava lui. El a iqit din tabard,pentru rannoind metoda lui Mihai Viteazul, o-situacie care altfel ar fi Jost pierdutd. Epitaful de la Std-nefti are dreptate : vazind jupinul .Stroe atita nevoie preereqtini, a-au impotriva Tatarilor, de sa lovi cu Mirzearnepotul Hanuluia Astfel se restituie qi rolul, cu taul tre--cut supt tdcere, intentionat, at Rominilor intr'o luptd uncle.ei n'aveau numai cel mai mare interest daradueeau cel

mai puternic contingent de oaste.Apoi a doua zi se opreste 4aa4a din ordinul lui Ca-

vriolo. Atacurile tatareqti avuserd loc insd numai inzivaprecedentd, care aceia a fost decisivd. Marti, Tatarii seretrag, Mend, ni se spune, 4.000 de morti, fat& de,,abia 350 de crestini cazuti, dar multi r&niti".

Dupa Spontoni, Radu opunea color 40.000 de Tatari,

1 Ibid., p. 140.

sbiei, sl-i

.-restabdi,

pi

74

can aveau numai 1.300 de infanteri§ti ce nu erauTatari si mai putine tunuri, 8-.10.000 de soldati deinfanterie ; Cavriolo ii aducea, la 20 Septembre, cop-tingentul Insemnat mai sus, cam o mie de calareti..

Se constata, de la Inceput, ca frontul e prea larg,si aceasta explica mentionarea, In trei izvoare deo-

sebite, a trei localitAti, asezate, ce e drept, nu prea.departe una de alta:* Magurenii, Ogretinul,Se aft si Infringerea, de 2-3.000 de Tatari, a strajiiVoevodului, supt comanda Secuiului Petru Konkoly,straja care cuprindea 5.000 de oameni, dintre cari furstaiati 2.000, iar 800 cazura in robie.

Se Intareste deci santul Imprejmuitor, facIndu-1 de-douAzeci de on mai capabil de a resista si flancindu-Icu patru redute, in care se aseaza tunuri ; IntrareaSe Inchide cu cars, cu trunchiuri rostogolite, cu gu-noiu. De o parte, acest nou front se razima pe deal,.de altul pe paduri. Marcu-Voda, pe o Innaltime, pa-zeste cu 3.000 de Secui i o mie de lante ardelene..Meritul acestet orinduiri se atribuie, flreste, lui Cavriolo,dar nu ne putem Impiedeca de a constata asamanarea.perfecta Intro dinsa si aceia de la Mirislau tot asa,si aceia de la Teleajen.

In ziva de 23 apare Hanul Gazi-Ghirai. S'ar fi or-donat imediata retragere In tran§ee, dupa ociocnire a dusmanului cu Valonii. Rominii, cu foartemare furie" (con grandissima tuna), i se arunca Iona-into, ca §i Ungurii cu sulite, ceia ce sile*te pe coman-dantul fortelor apusene sA scoat, peste an pe pro-priul sau frate, Camillo, si pe Warlein Germanul ; Vi-

mercati, altul dintre comandantii contingentului, scoateIn padurice 400 de haiduci, pe cind tunurile bat Instolul gros al tAtarimii. Se da un timp lupta pentrudealul din mijloc, trei atacuri ale Hanului find Muteunul dupe, Aici se aseaza, ford a-i fixa impor-

i,

Pottle

situ].

Teisanii.

75

tanfa, interventia lui Stroe Buzescu. A doua zi apoinimeni. nu mai pargseste tabara retransata si, Mind5 000 de morti, Gazl-Ghirai e shit a se retrage.

Urmarea acestui mare succes, care asigura Domnia.lui Radu-Voda, au fost atacurile lui peste Dundre, contraceta(ilor turcefti si sdlafurilor de Tatari, in primdcaraanului urmator.

Ele nu nu erau un capriciu, nici un simplu incident.militar. Fata de starea lucrurilor In Ardeal, urmasullui Mihal Viteazul fsi dgdea sama cg poate sa i se.ceara o ni vglire peste munti, si el stia bine cg ea nuposibila decit data ar scapa prealabil si de pinda tur-ceascd din acele vechi cetd(i, §i mai ales de ameninOtreaTotarilor. In adevgr, s'a stabilit ca, anume pentru a.Infrina pe Domnii nostri, dupe, ispravile lui Mihai, No-gaii Hanului, cari strabatusera ca adesea.aceste Tinuturi, fusesera afetaci fntaiu in Basarabia-de-fos, apoi in Dobrogea ins4i, care nu-i cunoscuse pang.atuncil.

Aceastg, expeditie, singura pe care Rada a Inter-.prins-o contra Turcilor, ni e cunoscutg, prin insemna-rile pe care le vom intilni, tot asa de simple, de sin-cere -si de sigure, si fri alt moment din cariera raz-boinica a Voevodului, ale Ragusanului Alvise Radi -.brad.

Capitanii de la Teisani ramasesera pe Rugg Domn,Mirzea find In preajma Giurgiului, Ionascu, alt Moldo-vean, in Bucuresti. Ei asteaptg Inghetul Dunarfi pentru,,ca, la 8 Februar 1603, sa se arunce asupra tinteialesesera, si aceasta de si boierii, chemati supt steag,zabovira Orasul Silistrei e puindu-se pe fug&acel Ahmed, ginerele Hanului, egruia acesta voise, In

1 V. Iorga, Studii istorice asupa Chiiiei fi p. 216eici urm.

pal:Mori

cell

_navalit,

Cetaiii-Aibe,

76

1595, sb,-i dea Moldova, §i Radu Mihnea. Val e delatä §i, vazind cl nu se poate lua cetatea, se retrage,radvanul lui Intrind pe o copc5, In Dunare. Al treileacApitan, Gheorghe Rat, care, dupa oeirea lui Mihai,pr4dase la Alba-Iulia mormintele vechilor print/ ai Ar-'dealului, ramlind un timp In aceasta tsars', Intrl InDobrogea pe la Hir§ova, gonind pe Turd din castel.Cind din Silistra se trimit contra lui 300 de spahii-aleqi, delii, ei slut distru§i de .Rominii dobrogeni, cari-iInneaca In Dunare; numai cei din Daieni, fugari dinlara, urind §erbia RumInilor" din principat, §i te-mindu-se de bir, primesc ran pe Domn, opuindu-i-secu armele. Ahmed-Pa§a trebuie ss se retragA panl laBazargic 2.

1 Spontoni, p. 172.4/ Studii fi doe., IV, pp. 114-7.

VI.

Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptele-pentru Ardeal.

Peste citeva luni numai, ajutorul lui Radu era cerutIn Ardeal, contra lui Moise Szekay, care ridicat pescut de Ungurii lui, ajutat de Turcii de la TimiparaBecte§-Pap fiind chiar in oaste§i simpatisai gi deRominii Banatului, incunjurat apoi de pandurii sirbi 1,incepuse o stapinire care era sä tie numai prea putinlvreme, ispravindu-se cu o catastrofa.

Sa, urmarim izvoarele ungure0i, in primul rindpe Szamoskozy.

La staruitoarea dorintg, a lui Basta, Voevodul tri-mete anti iu pe un Sirb ungurit, Lupu Kiss, cu 1.400.de Sirbi, Unguri qi Romini, impreuna cu un JoanCiungul sau Cionca acesta Romin2. Cum luptele sedadeau in partile Gherlei, eei doi capitani innainteaz&Ord la Dumitra, in vidicul" Bistritei. Aici li ieseinnainte un vechiu tra.dator al lui Mihai insu§i, Se-cuiul Gheorghe Make), cu 3.000 de Tatari, Unguri iiiSirbi. Ai no§tri slut lAtuti, dupe, o aprig6. impotrivire;.Lupu cade in miinile Tatarilor, de la cari apoi it ras--

1 Szamoskozy, p. 41.2 loannem Cyonkam, id est Mutilum.

78

vumpara vechiul sau camarad, Moise, pentru a-I intro-tuinta apoi supt steagurile lui 1.

Al doilea corp de ajutor romanesc e comandat deDimitrie Mirzea, on care nu. vin Insa mai mult ca 200de Romini si Sirbi, can nu pot trece de Sighisoara.In acela.si moment cu InfrIngerea lui, 43 prins la Secui,unde mersese pentru a-i tocmi, de cei doi Bogathy, Ca--vriolo. Basta trece prin Cluj la Satmar, lasind lui Senyey-apararea Gherlei, puternic Intarita. Printul Ungurilor-ocupa Clujul, pe care-1 prada, si someaza Bistrita, peurma Sas-Sebesul: sä se predeie; haiducii lui apar suptzidurile Sibiiului, Imparatul era dispus a recunoastepe biruitot.

Radu 2 fusese oprit de concentrarea la Dunare atrupelor turcesti supt Pasa-Hidir, care avea ordin sasprijine si el pe Moise 8; trimetlnd la Poarta dupa,afirmatia acestuia o solie de treizeci si doi de boieripentru a cere pace si rnomind pe vecinul de pestemunti cu oferte de prietenie si juramInt, Domnulmuntean iea hotarirea de a interveni In sfirsit, In mo-mentul rind trupele unguresti ajunsese acum laBrasov ..

Dar el se mu4ami Intaiu a face sa treaca o avan-garda sau mai bine Ingaduie trecerea In Ardeal a luiDelimarcu, avind doar o silt& de haiduci, RomIni si

l'rbi, si a lui Gheorghe Rat Insusi, care nu dispuneaIle mai putin decit 3.000 rle Sirbi si Moldoveni, pe--destri si calari. Mirzea merge si el on aceasta mica

1 Il mai Intilnim la Sighisoara; p 112.2 Basta-1 chemase din Maiu; ibid., p. 168. Kracker, trimesul

-lui Basta, oferia din partea acestuia 3,000 de Becui, 1.0J0 deSari, etc.

8 Ibid.4 Moise scrie la 14 Iulie in castris nostris ad civitatem co-

t onensem positie; ibid., p. 164.

79

§tire, la care se adauge ca sfatuitor, Impreuna cuAlvise Radibradi, §i Athilio Vitercati, Minas In Oradupa, lupta cu Tatarii.

Aceasta nu impiedeca negocierile Intro Radu §1Moise; la 11 Iunie merg de la cel dupa, ceCraiul oferise pacea §i mijlocirea cu Turcii, SlugerulManoil §i Arma§ul Zlat Domnul cerea, Intro altele,ca Becte§ sa opreasca pe Simion §i sa nu se deadrumul Tatarilor Bugeacului". Solii aduceau ci scri-sori cu douAsprezece peceti, de la boieri, contra ne-putinciosului Q, crudului" de Simion, pe care 1 -au

adus namai cu pielcica lui" 8.Rat porne§te pe valea Teleajenului §i, ocolind Bra-

§ovul, care, ni spune 1nsu§i Radibrad, dadea toate celede nevoie lui Moise Szekely, se Indreapta spre Fel-dioara. Se a§teapta aici putinta de a trece la Basta,impreuna, cu 300 de Secui, cari li se adauga. Dafta§teptarea de peste o luny, demoraliseaza trupele,asupra carora se exercita §i anume intetiri. loanRat, boier al lui Radu, raspInde§te zvonul ca s'a facutIntelegerea cu Moise, Domnul capatInd cetati de re-fugiu, dupa vechiul obiceiu, In Ardeal, §i chiar boieriflui, mo§ii In aceasta, Ora. -Osta§ii se gatesc sa, pieceIn deosebite parti, §i trebuie mari staruinti pentru a-iretinea §i aduce, innapoi. La urma, Secuii cei rai ai luiStefan BedO schirnba, caracterul national al micii ar-mate. Kracker Ii da, steag austriac §i iea juranaInt Innumele singur al Imparatului.

Toate acestea Incurajeaza pe Moise. El cearca,ci§tige pe Secui, §i deocamdata, se hotara§te a spargeceata de la Sighipara. De la Mediac, el trimete pe-Gheorghe MakO §,i Mihai Imecsy, amindoi Secui expe-

' Aid , p. 429.2 Impotens dominatus ; p. 181.8 Inter pelliculam suam.

se

80

qi 3.000 de calareti ales. §i 500 de Ta-tari, supt un nepat al Hanului. El Insu§i Ii urmeaza,eu porunca de a nu se incerca lupte pang, la veni-res lui.

Secuii Insa, ajun§i la Remote, paisprezece mile de.Brasov ", dau lovitura, In patru grupe, contra strajiicomandate de Mirzea cel Mare 1, in care erau 2.000.de cal/reti, Secui, Sirbi i Romini. Cei d'intaiu sin-guri fi resistat la ciocnire, pierzindu -se In val-ma§ag doul steaguri ro§ii ale noastre, doua ale Sir-bilor. Rominii se Intaresc, cu tunurile lor, Intro a.n-Ori, luptind de la amiazi. pang, seara, clnd vine Di-mitrie Mirza 2, ea forte proaspote, din tarn: 300 decalaret,i, Romini §i Sirbi. Mak6 se retrasese la distant/.de sapte mile. Ceia ea Inseamna cd dupd rdspingereastrdjii, ca la Teleajen, tabdra a resistat fi a chtigat bi-tuin(a. bacl a treia zi dui)/ lupta Rat se retrage spre.Brasov, oprindu-se Intro RIquov ci Cristian, e numaipentru a ieci Innaintea Domnului

In noua acezare, cu dealuri la spate, el se apargkIn fat& cu un cant face tabara de card, legate prin

Intrata acum in obiceiul o§tirilar noastre.Mak6 Incearea In zadar o loviturg. E rgspins qi apoiurmarit p5,ria la padurea Codlei, pierzind 1.500 dintre,ai lui, fat& de 300 numai din partea cealalta. El In-s* e prins, tovarasul sau ramInInd ,pe cimpul de-lupta ; Intro fugari erau si Lupu Kiss si Ciungul,datori, ca si sefii Tatarilor. Dupa biruinta, Rominii se-infunda In munte pang la Bran, unde iarasi se In-tarira.

Moise trece acum Oltul, venind pan& la ,Apata, tot.cu gindul ca poate sä cfstige pe Secuii sai. Cu dinsut

Maior Merza quem vocant.2 Merza alter, quem Minorem vocant.

dindu-li

at'

sau.

silantari,

tea

rienti,

81

are numai n parte din fortele de care dispunea, Cei2.000 de Poloni plecati de la Imperiali, cu loan Ka-minski, erau la Dej, ca si Albert Nagy, cu o samg deUnguri ; lingi, Deva se afla Gheorahe Borbely, cu Va-lentin TcirOk si cu viitorul prin aidelean GabrielBett len. Tatarii cei multi nu intraserg Ina, in Ardeal.El are de fiapt doar 6.000 de Tatari, Turci si Unguri.

In sfirsit, dupg o moug solie care ai s,i, LogofatulDan, si un Constantin, caruia Mihai, ca unui preten-dent, ji tgiase nasul la Alba-Iulia in 1599, Radu, soli-citat din nou de Radibrad, iea hotgrirea supremg. Dela Rucar el vine 'n Ardeal in zit.% de 12 Iu lie st. n.1.

Da aici ne calguzeste Radibrad El spune ci Voe-v dul a urmat linia, muntilor, ca si Mihai in 1599, 141ca sg impiedece aprovisionarea dusmanului si, Tarsi,de teams ca Brasovenii s, nu-1 atace pe la spate.La 16 el se afla in cimp deschis, gata de luptg.

Moise Meuse si el tabard, la Moara de hirtie, inciuda sfaturilor lui Bectes, care TM:nine afara, cu 2009de Tatari si 200 de Turci. Szamosk-zy descrie rinduiala.Cara legate cu fund incunjura ix) print; la spate are opadurice; in fat& o mlasting. Dougzeci si cinci de tunurimari si mici ii stateau la dispositie, Radu avindnumai patru tunuri usoare Totusi o ultimg data, prinStefan Halmagy si doi.Brasoveni, el der& pacea, pecare oastea de Sirbi si Secui a dusmanului sdu n'ovoise in ruptul capului.

Tot cronicartl ungur ni infatiseazg amanuntit ase-zarea ostii lui Radu intro Risnov si Vilcan, in ziva de17 Iulie. Cei doi Mirzea sint la aripa stings, contraTatarilor; de catre Brasov sta Rat; la mijloc, pedes-trimea Si haiducii; Radu e lingg steag. Dupg Simi-

Dupa Simigianus el ar fi zAbovit, aqteptind coptingentul cerutfroparatului prin Leca Aga (p. 818 .

k

82

gianus, cellalt izvor unguresc, el avea doar 4.000 decalgreti si 6.000 de pedestri.

Si un izvor si altul, lute° concordanta perfecta,arata cum, supt Focal, rau indreptat, al artileriei luiMoise, Rominii Ilmainteaza de pe dealuri spre Brasov.In tata mlastinii, archebusierii haiduci ai lui RaduInvatati de succesul Cazacilor la Teleajen In 1600descaleca si tree prin app,. Strigatul cite lupta al Ro-mInilor e Sfintul Nicolae". La cara, lupta DelimarcuI. le sfarma, pEk, cind unii dintre ai lui sar peste ele.

Odata ce se Inlatura aceasta piedeca, incepe macelul,cu sulitile lungi care tree prin doug si trei trupuri;ai lui Moise pier ca nista turme speriate", velut at-territa armenta, scrie SzamoskOzy Insusi ' Nu se ieauprin§i decit doar cite un om Ounoseut, ca Stefan Tholdysi Nicolae Bogathy, ca begul turcesc din MoldovaBanatului. Lupu Kiss fu spinzurat la Cluj. RamasiteleIncercatei nobilimi ardelene au pent aici. 0 partedin fugari fug asteptatt de teranii romini In PadureaDracului si nimiciti.

fjt.despre Turoi, eljnici nu Intrasera In lupta. Bectesoferg doar lui Moise sa-1 iea en sine pentru a-1 scoatedin Ardeal. Batrinul ostas refusa a primi aceasta ru-sine mai Mare decit toate, cu care se Envoi !ma unFrancisc Rhedey. Pang Grecul, unul din boierii luiRadu, 11 ajunge dud fugia O. se inchida In Brasov,

Impusca prin spinare; apoi Rat tnsusi fi taie capul,care va fi expus In Brasov pans ce mila lui MihailWeiss, unul din fruntasii orasului, fi va face loc trite°livada nestiuta.

Marele-Vistier Nica duse la Basta, si Radu Buzescu,.Mircea, fratele lui tfirislau Logolatul, qi Radibrad Im-

1 P. 213.Lista color ucisi la Szamoskozy, care acopern de injurii pe

Romini.2

83

paratulut, nn mai putin de treizeci §i doul de steaguri,printie care unul mare turcesc. In schimb, Cesarultrimese biruitorului, prin Radu Buzescu, marele steagde Investitur6 §i, cu acest prilej, Spontoni ni-a pasr-

-trat priveli§tea frumoaselor oeremonii de la Tirgovi§te,cu desfalurarea In mijiocul unor trupe In numar de4.000 de infanterijti, 3.000 de calare0. §i 500 dearchebusieri calari ai lui Vimercati, a celor doul--steaguri ale terii, cu corbul §i cu chipul Precistei 1.

Dar Radii.? care trezise ci el invidia lui Basta, venitde la &Amax la Maitin, avea prea mult dnnaintea o-chilor soarta lui Mihai Ca O. Incerce In tovara§ia luicucerirea Ardealului. Peste citeva zile se Intorcea Intarn. Imperialii ocupara singuri Alba-Iulia, In ultima'saptamina. din Iulie; Polonii de ling& Dej se lasarabatuti §i ei. Proclamat general la Ora§tie, 'Borbely,unit cu Albert Nagy, nu ptttu face nicio isprava §ifugi spre. Caransebe§ .§i Timi§oara, pierzInd in drumo mare parte dintre ai sai.

in Ardeal Amasese dintre ai noctri, pradlnd pondla Olt, numai Rat, cu 2.000 de Sirbi §i de RomIni. ElIntovara§i la Lipova pe Basta _i Indeplini apoi o mi-siune la Borbely, pe care nenorocirea-1 zdrobise Ili fi-,sice§te, grabindu-i moartea 2.

Unele OH le mai dau izvoarele sase§ti.De §i Domnul plecase pan& la Medial, o parte

din osta§ii -sai mai zabovira, pradind Sighi§oara §i"Gurghiul, §i lulnd, spun Sa.ii, pant, la 100.000 de ca-pete de vita. Gheorghe Rat starui In Ardeal §1 maideparts; cu 2.000 de haiduci, unnindu-§i ratacirile caIn 1601, pe vremea ultirnei lupte a lui Mihai. Reveni

'..' 1 P. 245 el urm.2 Ibid., pia la pagina 343. Ceva etiri §i In Trauschenfelk

v. c., pp. 63, 249.

84

in 1604, la Sighipara, Sibiiu gi Mediaq, apoi la 16050cu haiducii sirbi, nemti, §i avu de Innaltare o lupta laIba§falau cu du§manii. Lamuriri noun, ni dati acele cro-nici sase§ti 1. El se Intilni atunci au Simion Movilg, care,.insotit de All-Pa§a, Intra 1n Iu lie 1605 prin Secuime,Si la Sighipara avu aceasta Intrevedere, poate In le-gatura cu planurile pe care vesnicul vingtor-al tro-nului muntean le mai hrAnia Inca 2. 0 interventie alui Radu-Voda, care retrase pe cei 2.000 de oameniai lui Rat, zadarni\ci pe linga, noul print al ficrdealului,definitiv evacuat de Imperiali tefan Bocskai, acesteintrigi a. El oferi vecinului sau 3.000 de oameni GUtunuri ei hrana pentru 800 de calareti4.

Dupg prada tatareasca din 1605, se facu astfel peun numar de ani pace in_Tara-Romaneasca, a§a dezbuciumata pana atunci. tastea lui Mihai Viteazul fuIn mare parte disolvatg: In locul trupelor de pan&atunci, Voevodul dadea vinatori de cite dbua saptgemini, In care se Impuqcau lupi, mistreti qi caprioare,on iegia cu slujitorii la pescuit In iazul de ling,Gherghita", care se pare a fi Snagovul §i care dadeapeste Q mie de crapi dinteodata 2. El 'Astra la ve-cinii ski sa§i, pe cari-i impartagia de asemenea spec-tacole, reputatia unui om bogat, viclean §i fqxte-

I Trauschenfels, o. c., p. 267 $i *urm.; Kemeny, Fundgruben, 1,pp. 185-6; Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 216 $i urm.

2 Trausclfenfels, o. c., pp. 64, 168 $i urm. Totuci Radu asiguritca biltrinul capitan sirb e In serviciul sau (ibid., p. 182).

3 Ibid., p. 183. Cf. prefata la Studii fi doc., IV.4 Studii fi doc., IV, p. LIIT.6 Trauschenfels, o. c., p. 195 ; Kemeny, o. c., II, p. 106 $i urm.;

Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 234.In 1604 venisera aju-toare muntene la Imperiali: ein heilloses Volk, Aber gute Sol(Wen" ; ibid., p. 187; Kemeny, o. c., II, p. 98.

85

Incercat in lucreurile ostake§ti", In zadal navali In1604, pe la Hateg §i Mehadia, Stefan, fiul lui PetruCercee ; in zadar se micau la hotare, visind de Domnie,Patra§cu fiul lui Mihai, StoichiO, Camarmul Mihai,can furl, arestAi in 1608 la Alba-Iulia

In 1610 se vorbia tot* de gindurile lui asupra Ar-dealului, unde ceruse in zadar, fara plats, cetatea

Cei 300 de oameni da0 lui Gabriel Bathory,care, creatura a haiducilor, sprijinit de Gheorghe Rat,ccupa atunci Scaunul princiar, nu erau o dos add, in-destulatoare n'ar urmari visul eel mare odataindeplinit. Banuind o Intelegere a Munteanului cu Sa§ii,carora voia sa. Ii r ,peasc privilegiilef tingrul printardelean se arunca pe neprevestite asupra Terii-Ro-mane§ti la sfirsitul aceluia§i an §i facu pe Radu safuga fara macar putea lua, °data. cu Doamna qicu cele doua fete, §i pe maid, -sa. Pradind ingrozitor,facind pompoase plimbari sfidatoare prin orate undepunea s .se Impute cinii, desbracind lacaqurile sfintede bogatiile lor, el statu in Tirgovkte, sperind caTurcii vor ingadui silnica Dacie pe care el o crease,pa.na in Mart 16114.

In Moldova Irma, unde domnia Constantin, fiul luiIeremia Movil, fugarul afla tot ce trebuie pentruface oastea razbunkrii. In Iunie 1611 ea-i statea ladisposiVe. Aceasta oaste e socotita astfel de Matei atMirelor, continuatorul lui Stavrinos: 800 de calari joi-miri numele- nou al chiurasierilor poloni , 400

Raduliumque esse divitem, astutum et rei militaris peritis-simum ; Trauschenfels, o. c., p. 199,

2 Hurnluzaki, IV 1; Bethlen, V, pp. 55-6.3 Trauschenfels, o. c., p. 201.4 Cf. ibid., p. 253. Basil socot la 20.000 de oameni (I) tru-

pele lui; Kemeny, o. e., p. 255 ci urm.

$.

Ve--ciului.

el el

a-ti

a-ti

86

de pede§tri. Din tbal, spurge acela§i izvor, se string-toci deirabanii, §i cIt mai multi calara§i ; boierimea,parasind pe Domnul de (curind pus de Turci Oa 6Mart1), Radu Mihnea, se grabe§te In jurul vechiuluistapin, cellalt fiind izgonit la Nicopole. Ajunge caMarele-Sluger Stanciul sa apara cu avangarda pentruca sa dispara creatura turceasca (Maiu).

Imediat &du lovi'tura raspjatitoare In Ardeal..Asupra luptei a doua de la Brasov avem izvoare fe-lurite.

Bragovenii,Sa§ii toli erau acum de partea aceluiape cafe-1 numiau ,,vestitut viteaz" 2, de la care mteptaumintuirea for din ghiarele tiranului. Prin loan Bencknerei chiama desperat pe Radu In ajutorul lor. Acesta.trece pe un pas neqtiut In Ardeal, a§a de putin a-steptat, !nett cei cari aausera vestea aceasta Increza-torului print ardelean fur& pedepsiti.

tirile sasesti shit bogate cu privire la bataliaziva de Simpietru.

Gabriel Bathory chemase In jurul lui pe acei cari-Lmezaserg. In Scaun, haiducii. La 11 Iunie ei vin InTara Birsei, cu Andrei Nagy §i Joan Ellek; is ziva.urmatoare ei cearca a lua prin surprindere Brasovul.Vaztnd ca, Domnul for nu sose§te, se Intorc la 18In Ungaria, iar printul apare Intro Codlea i Ghimbav1a 20. Sfatuitorul sau de capetenie, loan Imreffy,§i el sa puie mina pe Bragov.

Radu-Voda, adus In prip5,, are oaste putina, qi Inea abia 23.000 de Poloni; tunurile Ii lipsesc, Brasovultrebuind sa-i deie ci ova tunuri mici; oamenii slatflaminzi ci obositi 3. Statuse la Rucar opt pans la zecer

1 Chron. Fuchsio-,Lapino-Oltardinum, pp. 241-2.2 Fiirnehmer Held; Kemeny, o. C., p. 225 qi arm.3 Chron. Fuchsio-Lupino-Oitardinum, p. 203 §I urea,

se-

dim

caulk

87

zile la pinda. Numarul alor lui nu trece de 8.000 1,pe chid Bathory ar dispus_ de 32.000 de oamenibine armati, Y n platose vechi de Sibiiu, unii dintredinsii S.

Domnul muntean tsi Imparte trupele In treizeci sitrei de rinduri; cei 2- 3.00Q'de Poloni sint ascunsi dupk_Moara de hirtie. Vrajmasul sau priveste aceasta gloat&putina si fara, a.parenta cu un adinc despret. Ce-avenit: vrea sa se bat cu el on sa se joace 9?" Scoatecele mai bune elemente din armata sa contra infan-teriei romanasti si, uciztndu -i vre-o 21000 de oameni,o raspinge 'n neorinduiaIa. Neleank adta isten, Dum-nezen ni-a dat biruinta", striga Craiul".

Un argintar din Brasov, Seybriger, a fost martur laaceasta nen& 4; el a vazut din Turnul Postavarilorsanturile umplindu-se de fugari.

Atunci apar din, ascunzatoarea for Polonii, chiura-sierii pe cari Gabriel ii crede Int.iu ca fac dintre ai sai.Era o zi trumoasa cu soare, si otelele de pe piepturi scin-teiau orbitor b. Atacul for furtunos rastoama totul Incale. Haiducii nu mai aveau praI si gloante, atit demult trasesera din pusti a biruinta. Se imprastie ra-pede, aruncind sulitile de s'a facut un pod din ele.Romtnii se intorc atunci, si Incep macelul si urma-rirea. Intre cei morti se afla Imreffy si Rat, al caruicap carunt e batut la poarta, Cloasterului brasovean.cu gramada se aduc prinsii la movila de gunoiu aorasului pentru a fi taiati. De toti cazura 12.000 de

1 Kemeny, o. c., p. 255 si urra.;.. Kraus, In. Fontes rerum aus-triacarum, I, p. 2 si urm.

2 Mit der hermanstadter schonen altvaterischen Rilstung.3 Kemeny, 1. c.

Cf. Studii ri doe., IV, p. 122 nrm.6 So haben die geharnischten einen trefflichen Glantz von sich

gegeben ; ibid.

si6

83

oameni. A doua zi, Radu, cutreierind cimpiile luptei de-cisive, spunea Sint prea putin ca sa, fi pututface aceasta; n'am fgcut-o en. Dumnezeu din cer af cu -o cu mina Iui atotputernica '." Cit despre Ga-briel Bathory, el scApase abia, In portu4 pompos dehusar, cu aripi la coif si la umeri, de supt amenin-tarea lui Jivco, Sirbul tut Mihai (Schuffka) 4, ucis In-momentul cind era sg pule mina pe el; un cal fusesesagetat supt el.

Biograful lui Bdthory, Gabriel Bojthi (Boithinus) s ,se Intinde foarte mull asupra negocierilor §i legatu-rilor patrohului sail. El credo c Nagy s'a retras cum-pgrat cu_banii Brasovenilor.Printul se sprijing pe faptula are de trei on mai multi, caste ca Radu. El facea se pazi pasurile din spre Moldova ca si din spreTara-Romaneasca. Voevodul fl In§eall trecind pe laTranga" (Straja ?) 4. 2.000 de arca§i it preceda; ei ras-ping pe ai lui Stefan Torok §i ai camarazilor sai dela trecatoare. Restul ostirii lui Gabriel nu se Lineadecit de jafuri.

Ca_7.000 de calgreti. si 1.500 de pedestri Radii dalupta color 12.000 de calgre# §i 3.000 de infante-riqti ai Ungurilor, aleza0 a§a melt Bethleii era ladreapta cu curteni §i haiduoii lui loan Ellek, precumSi cu rebelii de supt comanda lui Baltazar Ordog; lastinga se afla Gheorghe Rat, cu Secuii lui Bedo gialVi, la rnijloc fiind pede§tri cu patru tunuri mai mici.La Radu, stinga o au arcasi qi puscasii poloni, cu

Ich bin zu gering solches zu thun; diesel habe ich nichtgethan; Gott von Himmel hatt mit seiner almiichtigen Handgethan; Seybriger, 1. c.

2 Pomenit mai sus, la aritarea ostirii lui Mihai in 150.3 In Engel, Monuments --Ungrica. Urmez manuscriptul Gimna-

siului silseec din Brasov.4 Tertiam [viaml, quo Tranga nuncupatyr? tenuit.

amerit-.

89

Ifuntbnii si cele doua, steaguri de Unguri ale lui§tefan Halmagy, dreapta Po lonii cu suliti, Moldovenii-cu arce §i ceva Tatari; Rad; cu tunurile, la mijloc.

Locul nu-i place lui Beth len, dar Than Imreffy itlace a fi pastrat. Atacul Intaiu 11 dau, strigind Isus",alba§trii" de la Curte §i Secuii, contra darabanilor.lntre cei ce fug, se afla §i Radu, tint pang linga spin--zuratoarea oraplui. Dar, 1ndata, apare cavaleria §i, cu'voia lui Gheorghe Rat, deserteaza ofiOrul sau §tefanBed4). Victoria e astfel catiatata, §i Radu culege patru-zeci de steaguri qi o suta doulzeci 41e fanioane.

Radu se presinta la Sibiiu, dar asediul lui nu putureduce cetatea. and, apoi, aparu armata imperial/ cucare trebuia sa colaboreze, a lui Sigismund Forgach,-el vazu 1ndata, de §i acela aducea 12.000 de calar0. si4.000 de pede§tri, cd n'are cu cine lucra. Se fntoarse prinmuntii Buzaului, sperind --ca, Mihai odata, sa, scapemacar mo§tenirea sa, undo se incuibase insa RaduMihnea. Facu fnnapoi drumul spre Moldova, urmat,..gilie Forgach, caruia Tatarii li adusera, supt Bacau, maxipagube. Cu putinii cari scapara, el trecu pe la Cimpu-lung, pe cind Domnul romin lua drumul Vienei.

Niciodata nu era sa, se mai Intoatca, de §i staruitor-chemat, de acolo. Cu aceasta. retragere a lui Inca. oera din desvoltarea armatei noastre se Incheie.

CAP. II.

EPOCA DARABANILOR $I ASEIMENILOR

(1611-33)

I.

Lupte pentru moOenirea Moldovei.

Am vazut cum o armata moldoveneascl se Injghe-base dupa modelul celei muntene, cuprinzind si peatitia dintre luptAtorii cari facusera parte din forteleluptatoare, ramase acum fara stapin, ale lui Mihai.Aceasta armata era sa aiba In curind un rol de ca-petenie, trezind si sprijinind o serie Intreaga de luptepentru stapinirea Moldover.

Deocamdata, cit traieste Ieremia-Voda, ea se ame-steca, °data si In nesfirsitele conflicte ardelene. Cind,o parte din locuitorii provinciei vecine refuse, sa. pri-measca noua doininatie, binecuVIntata de Poarta, alui *telan Bocskai, rege" si pentru Ungaria Supe-rioara si stapin si la Casovia, apar pentru el MoldoveniiVornicilor Cirstea si Stefan, apoi Simion, avind cu el sipe Nistor Ureche, rasare dincolo de munti cu 4.000 deoameni, a caror cafitate nu se arata anume, al ,turfde cei 6.000 pe cari-i aduce beglerbegul All -Pala. ElInnainteaza pang, la Prejmer, facindu-se ca vreaatace Brasovul, ramas credincios Imperialilor 1. Elcauta, cum s'a aratat si mai sus, o intilnire cu Ghe-orghe Rat, un om care putea fi cIstigat pentru orice,si se pare ca avea ca pe aceasta cafe sa-sicerce Inca odata norocul in Tara-Romaneasca.

1 Trauschenfels, o. 09 pp. 181, 250.

sk

Rate

94

petrecu pe Simion la plecare, dar, de oare ce Radu.§erban se Intelese cu B6Cskai, intoarcerea fostuluiDomn muntean se facu prin pasurile Moldovei, Tatariisinguri apucind drumul prin treatoarea Buzaului 1.

In Iulie 1606 Ieremia muria, si, Inlaturindu-se fiulsail mai mare, Constantin, puterea era luat5, de 4cestSimion, care avea in sfirsit fericirea de a domni inchiar tara lui de nastere. Scurta Domnie de un ansi trei luni, fAra niciun fel de insemnatate. Cind, nufara blnuiall, de otrava, el se sttnse, problems mos-tenirii moldov.enesti se puse Intre veri: fiulcel mai mare al mortului, de o parte, iar, de alta,Constantin, fiul lui Ieremia.

MilAilas lud tronul, dar fu izgonit de fortsle cum-natilor poloni ai lui Constantin (Septembre), pentru ca,la endul lui, prin Novembre, sä-1 11116- hire pe acesta.Cind se credea acum asezat Insa, el fu Invinsin luptade la Stefanesti, din 16 sau 19 Decembre 1607, pe careo cunoastem mai ales dintr'o serie de insemnari strainecontemporane, venind din Polonia si Turcia. Ele aratAc in armata lui, bine alcatuita" 2, de 15-20.000 deoameni, erau si 2.000 din acei Tatari ai Bugeacului,cari Inca de pe vremea aceia, supt mirzacul cu apu-taturi de independents Cantemir, in loc sä stea strap..pentru Turci, lucrau pe sama for proprie, oferindu-seIn dreapta si in stInga, cui ii cadea mai mult, saufIcind prldaciuni unde li se 'Area mai usor si maispornic. Constantin .aducea de la sotii surorilor lui,maritate tustrele. In Polonia, vre-o 2.000 de pedestrisi '2.000 de WM., Intre cari, pe lingo, oamenii lui Vis-nievietchi, unul din cumnati, si Cazaci; avea si ar-chebusieri pe jos si dispunea de tunuri. infringerea lui

1 Studii doc., IV, pp. LVII -\ III.2 Ein wollstaffiret Krigsvolck; ibid., p. mcvm, nota 1.

Mih ilas,

qi

95

Mil-Alin parlsit de Turci, spune Miron Costin ', fudeci, totals. El ar fi pierdut 4.000 de oameni, pe chidde la adversarul ggu cad abia 200 2.

Domnia lui Constantin fu de acum Innainte linistia,'caci iarul sau Invins si adapostit,In Tara-Romaneasca,la Radu §erban, muri acolo, find inmormintat la ma-nastirea- din Dealu. Dup . aceia relatiile intro cei doiDomni se putura imbunatIti, asa then, In clipa sur-prinderii si izgonirii sale, Radu cauta la vecinul stillmoldovean un adgpost si glsi chiar tnijloacele pentrua-si reface oastea menita sa -1 rasbune.

Turcii nu putura Impiedeca toate aceste actiuni, darei erau hotAriti sa. Inlature pe toti trei acesti turbu-lenti vasali. Am vazut cum pentru Muntean a douazi dupa victoria fu o catastrof5, ; Gabriel Bathory erasä fie dat de rip, In 1613, iar intre aceste doua lo-vituri o a treia, mijlocie, in 1612, atinse pe trufasul.si usuratecul Constantin.

Contra lui, Poarta trimese pe un batrin ostam, .ori-ginar, cum pretinde Miron Costin, dintr'un sat putnean,dar care se pretindea fiul acelui Tomsa de la mijloculveacului at XVI-lea care, ridicindu -se contra lui Despot,se intitulase §tefan-VodA., Avuse o tinereta zbuciumatlsi luptase la Jaca, in Pirinei, participind la razboiulIntre Henric al IV-lea si regele spaniol Filip al II-lea 3.Era .si un iubitor de soldati frumosi si caltitorii strainiII vedeau trecind pe ulitile Iasului In hainA rosie si.au cei 500 de archebusieri calari dup. dinsul4.

I P. 260.2 V. §i Hurmuzaki, IV 2, p. 294 (povestirea unui Albanes); VIII,

p. 324 (qtiri polone).3 V. Pretendenfi domnefti, in Analele Academiei Romine",

XIX, p. 286..4 Tommaso Alberti, In Iorga, Cdiatori, ambasadori, etc., .din

,,Buletinul Societatii GeograficeTM, p. 13.

96

El Mau usor sa place Constantin innaintea lui, Darvara readuse pe tinarul Movila pentru a incerca soarta.la acel Corn al lui Sas", linga Stefanesti (in drumulSasului, la vii, pe Prut", spune Tomsa Insusi), undo -avuse °data, noroc. Lupta se hotari Insa, data aceastaIn paguba lui.

Miron Costin are stiri bogate si precise cu privire,la ce s'a petrecut aid, in acea zi de 19 Julie 16121_Stefan dispunea de ostasi din 6,i lui Mihai, de Mirzeacel mare sau cel mic , de Gh*a (Goczy) si de Racea

alt Rat decit Gheorghe, cazut In lupta, cum vazu-ram, cu citeva luni innainte. in tabara lui de la Po-pricani, pe Jijia, nu departe de Iasi, vin si Tatarii mir-zacului Cantemir.

Din partea lui, Constantin aducea contingentele date-de cumnatii sai si boierimea Movilestilor; care, pang,la sfirsit, s'a tinut de dinsu). Era o Beata fara de nici-o tocmeala, fara straja de a puterea hi", o gloat, on-tezatoare de aventuSeri. Aveau tunuri, dar nu stiura,

faca us de dinsele. Rapede, toata, injghebarea se-desfacu In elemente razlete, care fugiau. Ramas sta-pin netagaduit,'Stefan-Voda. puse supt sabia sa spri-jinitorii boieresti ai pretendentului Vasile Stroici, bo-gatul Balica, Grecul Chirita Paleologul, Boul si un-Mi-ron StQlnicul. Cit despre Constantin, prins de un Tatar,el peri la trecerea Niprului.

Vechiul trunchiu al boierimii moldovenesti avea ins&multe ramuri si destula vlaga in ele. Cei ramasi Inviata' din acest partid aristocratic", on Beldiman sfSturdza In frunte. 1ncearca a desface de Domnul iubitde terani de Laparatorii lui !Iasi*. Au tras slujitoriitoti in partea sa, si pe Mirzestii cei de la Mihai-Voda",stringindu-sa in tabara de rascoala de la Cucuteni.

1 Data In Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 257. Cf. Poamnalui reremia-V odd, in Analele Academiei Romine ", XXXII.

sä

97

Darabanii insii, citeva mil la numar --alcatuifi, si aici casi in Tara-Romaneascd, dupe modelul trabanfilor ardeleni,ramtn aleituri de Domn. Si putem vedea si alto elementeale ostiTii de atunci. Stefan face apel la locuitorii chiarai Scaunului sau de Domnie, pe cari-i chiama la leafd",

la jold se mai zicea de sigur (dupa soldd" ; deuncle cai de jold"): au strigat si tirgul In leaf, ",si indata s'au inscris calfe de prdvalii si vagabonzi,oameni fara ocupatie : den slugile neguVtorilor sioameni nemernici". In sfirsit ostasii calari ai satelor,curtenii cu bir scazut si cu datorie de paste, i-au stdr-tut la indemind printr'o prielnica potrivire, cdci o milddin ei venisera sa, se infatiseze la cercetare, 0, fietrecaV in revistd" de Domn, dupd un obiceiu care esi al color mai vechi timpuri din organis4a bstaseascaa Rominilor de pretutindeni : s'au prilejit atunce devenise si den Tinuturile den jos niste steaguri de cd-ldrasi la cautare".

Astfel o loviturd a caldretilor domnesti pe la spateleslujitorilor", vechilor mercenari de profesie, de latu-rea tirgului, de-asupra fintinii lui Pacurar" de undonumele mahalalei de azi a PAcurarilor , hotdri lucrul.Rascpala era inndbusitd. Dar se pare cd prin aceasta,stiindu-se ce om strasnic in sanctiuni era Tomsa, s'adistrus si acea frurnoasd ostire de profesionisti din careo parte sd alipise la noul Domn moldovean. Ei nu vormai apdrea, Stefan find Incunjurat de straini, arche-busieri calari, cum s'a mai spus, pentru ca mai tarziuIn luptele lui cu Movilestii sd tocmeascd si auxiliarifrancesi.

Ocasia i se va oferi in luptele pe care tot cruzimealui, care nu cru0 nici pe femei si al rga la cele maisalbatece rafindri, le-a provooat "n 1615'.

I V. §i Gh. Bratianu, In R vi to istortct, II, p. oe-i §i urm.7

98

Paul atunci Msg. aminduror Domnilor romini li seinfAisa prilejul interventiei in Ardeal, dupg, cum odi-nioara facusera, din aceiasi porunca turceasck Innain-tasii for de la jumatatea veacului al XVI-lea, in altotulburari ale nobilimii unguresti din provincia vecina.

Lui Radu Mihnea, pasnicul carturar, iubitor de pomp&si de marire fara. singe, indemnuf din 1612 al stapi-nilor de a repeta navalirile lui Mihai si lui Radu Ser-ban pentru a sustinea pe Andrei Goczy, ridieat contranebunului de Gabriel Bgthory, fi cazu foarte greu, siel nu stM.tu pe' ginduri sa-1 refuse formal. Si vomreleva ca in aceasta expeditie ardeleana a celor doiDomni romini comandantul suprem, Ungurul renegatMaghiarogli, In legaturile lui cu Ardelenii, intrebuin0singura limba in care se putea intelege toata, lumea,cea romaneasca, '.

Luptele pentru Domnia Moldovei reincepura in 1615,dui)/ o noug, baie de singe a boierimii din Iasi unizvor sasesc asig-ura ca si femeile ar fi fost trase intapa 2. Ca raspuns, Doamna lui Ieremia" trecu Nis-trul, aducind pe fiul sau Alexandru sau Alexandrel,crescut destul de marisor pentru a putea face figurade Domn; coconul Bogdan, eel mai mic din fiii ei, oIntovarasia. In fruntea unei ostiri care s'a putut socotiin Ardeal ca numarind 20.000 de oameni, intro carimulti Cazaci3, se afla cneazul Visnieviet,,chi, unul dinsotii poloni. ai Domnitelor, un Lacki si un Korecki,Samuil.

Macelul se Meuse catre sfirsitnl lunii Septembre. La6 Octombre porniau Polonii. La 16 Novembre, dupe, ociocnire linga Suceava, Stefan Tomsa, care dispunea

1 forgo., Brafouut fi Romenii, p. 86 §i urm.2 Trauschenfels, o. c., p. 264. Cf. Studii fri doc., IV, pp. cxxx-xx.3 Chron. Fitchtrio-Lupino-Oltardinum, p. 317.

99

-totusi de 10.000 de oameni, era Invins (22 Novem-`bre), pentru ca apoi, dupa, ciocnirile de linga Tecuciu siBirlad, la 24 Ianuar 1616, sa fie silit a fugi spre cetateaturceasca, a Brailei, unde astepta, mult timp, in War-sprijinul pentru restaurare al stapinilor sal.

Miron Costin da, lamuririle necesare asupra batalieicare flea idin Alexandrel Inca, un trecatorDomn la Iasi. °stile se Intilnira, la Tatareni. Calaretiilui Voda, se irnprastiara, dar darabanii resistara, bade-lung, indaratnic, ling& satul Tautestilor. Li se oferira,conditii onorabile de capitulare, si 13i se increzura. ApoiSabia polona, antra, In ei. Ei Juri nimici4i cu totul qinu-qi mai ajlard urma§i, creatorul for fiind menitla o rapede inlaturare din partea Turcilor. Astfel dis-parura, acei mindri soldati pe cari cronicarul mordo-vean, care i-a vazut in copilaria lui, ni-i descrie, cuhaine tot de feleandras 1, cu nasturi si cu cepragede argint, In pilda haiducilor de Tara Lesasca, cupene de argint la comanace si cu table de argint la-solduri si la ladunci2",--cea d'intaiu uniforms roma-neasca adeverita, documentar.

Doua, descrieri apusene complecteaza, pe povestitorul-moldovean.

Alexandru, Elvetian, cavaler al Sfintului Mormint,care era sa, si piara, in aceste lupte, arata, cum, fiindoastea lui Alexandrel la doua, mile de Iasi, dusmanulapare catre sears. Incep inta,iu harte de-ale Cazacilor,-amestecAi cu Francesi despre cari va ,fi vorba si maideparte. Visnievietchi era pentru un atac imediat,Korecki ins& zaboveste. A doua zi, la 22 Novembre, secucereste muntele din fata, si se da asaltul, Zaporo-

1 Flandrisch, postav de Flandra.2 P. 265.

Movilg,

insuqi

100

jenii fiind la stinga, in fata Tatarilor. indata, cafara aparare" (instar inermi um pecorurn), sint ucisi Unguriisi Rominii dar6.banii si chiar calarimea de Sirbi,.Francesi i Poloni a Movilestilor; cad 1.500 de oameni-Voda fuge la Focsani. La Tecuciu, mai tarziu, ataca.Tatarii si, crezindu-se Intr'o biruinta a lor, se ieau laIasi masuri de aparare. Boierii din partite Birladuluiataca pe Poloni. La 24 Ianuar apoi se da lupta delinga Tecuciu si cu Muntenii, caste de 3.000 de-calari. Si aceasta sfortare cade; se ieau cinci steaguri-Intre morti sint 300 de Turci si de Tatari 1.

Cu mutt mai bogata si sigura in liniile ei de ama--nunte chiar, e povestirea lui Joppecourt, gentilom duiLotaringia, dintre Francesii lui Alexandre' 2,care dasi despre lupta lui Constantin Movila, la Cornul-lui-Sas, cu acelasi Tomsa, stiri de care, pentru caracterulfor tarziu, n'am crezut ca este a se tinea sama.

Straja cazaceasca aduce vestea -ca Domnul are cloudzeci de tunuri, al caror comandant Insa d6.duse asi-gurari de tradare, caci Stefan-Voda ii ucisese un cum-nat. 0 incercare de recunoastere a acestuia nu izbu-teste: cei 1.200 de Tatari si 2-300 de Moldoveni ailui sint distrusi in mare parte de 500 de Cazaci si400 de lancieri poloni.

La 10 (20)povestitorul intrebuinteaz6. stilul vechiuMoldovepii ocupa, cu 1.000 de calari, trecatoarea introdoua, mlastini. Ei sint insa incunjurati printr'un nouact de tradare: abia cinzeci dintre ai lui Tomsa ar fiscapat. Visnievietchi inchide pe ai sai intr'o tabard,cu card, si, aceasta fiind bombardata, se vede ca decealalta parte sint numai opt tunuri, midi si rele.

1 Ac e 0 fl agn4ente, I, pp. 52.5.2 V. titlul complect al cArt'i sale, mai departe.

oiler

101

La 11 (21) se gatesc ostile. tetan are trei cete, cuTatarii in frunte. La Alexandrel Korecki are, In a doua.ceata Cazacii formind intaia , 1.500 de husari,la dreapta, fats, cu 3.000 de calari tatari, munteni simoldoveni". La mijloc el pune 3.000 de pedestri unguri.cu tunuri, pe un delul4 La stinga era restul cala--rimii, cu Visnievie0hi si noul Domn.

Lupta Incepe la noun dimineata. Tunurile moldove-nesti nu hemeresc. Straja Tatarilor e batuta. Un atac-contra darabanilor Ginfanteria ungureascr ) rapeste arti-Zeria Tonwi. Dar caldrimea lui era sd reiea tunurile (eus-sent reprins sans doute ledit canon"). Numai o sfor--Ore energica a lui Korecki o impiedeca, dar si acesta,,e silit a se retrage. Acum ataca Alexandre], care e,-o clips, in primejdie, si Visnievietchi. Numai astfel sedecide Mali& Stefan -Voda arata ca urea mai curindmoartea decit fuga". *i aici se spune ca, la retragerealui, darabanii se predara, strigind Traiasca Alexandru-Noda", dar furl mgcelariti.

Pentru lupta de la Tecuciu se socot trupele mun-tone la 4.000, ale lui Korecki, Poloni si Cazaci, la 6.000de calari. Se capata hotarirea, pe Siretiu, prin lovituradata de Korecki cu 400 de Sirbi (Gerbeys") contra.cetei care ineunjura cu calarime pe Stefan.

Marturul frances arata mai departe ca trupe de-alelui Radu Mihnea intrara in Birlad, in numar de patru-sute de calaret;i, pentru ca, surprinsi acolo de tot a-tiVa Cazaci, sä fie taiat;i aproape ping la unul. Korecki,care-si ingropase acuma tovarasul si cumnatul, innain-teaza cu 2.500 de alt,,i calareti, de Oita", pins la'Vasluiu, de care se apropie fiul lui Schender-Pasa,baiat de doisprezece pe treisprezece ani, cu nu maiputin ca 7.000 de oameni. Polonii se aseaza mai susde un pod de lemn ce este pe riul ce curge de-a lun-gul orasului aceluia Vasluiu" vechiul Pod innalt"

102

al biruintei lui Stefan-cel-Mare 1 sit asteptind aidpe navalitori, loveste in momentul chiar clnd cala Calugareni ei erau prinsi pe scindurile podului.Era iarna si acuma, ca si In 1475. Turcii ve-niau foarte obositi de calea noptii. Infringerea for fudesavIrsita, cu foarte mari pierderi. Urmarirea fiuluilui Schender continua apoi cale de patru leghi.

Faptul despre care se vorbeste apoi, patania, lingaTecuciu (la Base leghi") a unei parti mak din cei 1.500de oameni trimesi de Alexandre) -Voda cumnatului sau sicari, In tirgul" (bourg) undo se aflau ceteste Bir-ladul, uitara, de cei 25.000 (!) de dusmani ce li sta-teau Innainte si cautau numai se Imbete, sa-sisupere gazdele prin tot felul de necuviinte si siluirilale femeilor si fetelor lor" 2, nu e In realitate decitintedul incident birladean. Si, de oare ce arata cum lo-cuitorii chiama In ajutor citiva boieri de Lard" s siucid prin somnul for pe acesti jafuitori si batjocuri-tori de trupuri, se vede foarte bine ca e vorba delaptele care precedara, precum se desluseste In scri-soarea cavalerului Alexandru, ciocnirea de la 24 lanuar1616.

Moartea lui Visnievietchi otravit, se spline, incuminecatura hotarlrea oficialitatii polone de a nulasa ca acest conflict, inceput si el fora vointa ei, saajunga la un razboiu cu Turcii, pentru care nu erapregatita, adusera Insa in Februar 1616 un ordin deretragere. Stefan Tomsa afla, se rapede p0 urma celor

I El a fost refAcut de piatrA, la Cant.A1Are§ti, abia in zilele luiVasile Lupu, de fratele acestui Domn.

2 Ne faisoient autte chose qu'yvrongner et molester leurs hos-tel, per toutes sortes d'insolence et violemens de leurs femmeset filles; p. 49.

3 Quelques boyars du pals; ibid.

"ii

,,sa

ce plecan, prinde multi robi si se scalda din nou insingele unei boierimi care para. nu se mai sfirsia 1.Polonii ramasera, numai la Ho tin, de uncle- in4iatoriiacestor .expeditii erau hotariti sa revie clt de curindimpotriva Domnului turcesc din Iasi.

In aceasta retragere Alexandru fusese Intovarasitde compania francesa" a acelor interesanti aventu-rieri, ale caror ispravi, amanuntite, sint povestite, Inredactiunea lui Baret, de Joppecourt Q, adaugindu-sesi stirile mai sus discutate, privitoare la luptelestiri de care se pot apropia, numai pentru intimplriledin 1615-6, cele ce se dau intr'o 'scurta, dar cuprin-zatoare informa-Ve de zisul nobil de limba francesa,cavalerul Alexandru, din Ordinul Sf. Mormint, venitdin Elvetia a. Dar, in lupta de la stefanesti cu Tatarii,cinci singuri dintre dinsii putura scapa de moarte side robie. Tomsa lug, in serviciul lui pe capitan, Mon-tespin, pe cind altul din sefi, Rigaut, petrecea ziletriste de Inchisoare la Constantinopol.

Ca data a plecarii Joppecourt fixeaza pe aceia de23 Februar, care insa, ca totdeauna in acest izvor,e dupa calendarul cel vechiu. Era cea mai aspra vremede iarna, si un mars de patru zile in aceste impre-jurari Insemna o adevarata mucenicie. Infanteria fuasezata In cetate, ca si boierii.

Aici se alcatuieste din non o mai puternica ostire,cea veche fiind usata prin atitea lupte si poate pa-rasita de o parte din ajutoarele sale romanesti, caci

I Cf. Chron. Fuchsio-Lapino-Oltardinum, p. 282. Avuse, spuneJoppecourt, o revolta de potolit la Orheiu cu ajutor de Tatarila rebeli (v. p. 38).

2 Histoire sontmaire des chases plus mernorables advenues auxderniers troubles de Moldavie, Parts, 1620; si in Papiu, Tesabsr,II.

8 Acte Sri fragm., 1. c.

§i

003

104

din, cele spuse pang aici se vadeqte ca Domnia aris-tocratica a lui Alexandrel Movila nu era voita, qi dincausa jafurilor qi altor neajunsuri aduse de strainiipe cari se sprijinia, nici de teranime, nici de razesiirazboinici, ca aceia din Orheiu, cari, cum am vazut,se ridicasera si impotriva altui Domn de la Turci, ma-re01 si cumintele Radu Mihnea insusi, nici, ca in casulde la Birlad, de boierimea umilita in mindria qi in-calcata in drepturile ei.

Asupra compunerii acestei ostiri izvo-rul frances la-mureste ca se cerura ajutoare in Polonia si ca, de aici,pe la inceputul lui Mart", veni Tyszkiewicz, care nue un necunoscut, cu 3.500 de Cazaci foarte hotariti(tout deliberez) §i cu tinarul Potocki, nepot al celuiprins In lupta de la Cornul-lui-Sas, acesta avind si el1.500 de Poloni, foarte bine innarmati". Pe la 1-iuApril st. n. erau astfel la Hotin 10-11.000 de oarneni.

SI vedem acum amanuntele. De fapt, oastea dinHotin nu iesise, arata Joppecourt, ea ins* la lupta.ci asupra ei se Indreptase, setos de a-si razbuna, Tomsacu Tatarii lui Cantemirl, in total, ni se asigura, 26.000de oameni.

Se expune amanuntit planut de lupta. La un sfertde mild de ziduri iese toata puterea Movilestilor, afar%de o mie de calareti alesi: se scot si opt tunuri, as-cunzindu-le bine, dar nu se lasa cetatea fara aparare.Turcii se intercaleaza intre Hotin si tabaia polona.Tatarii rise& atacul, dar sint secerati de artilerianestiuta. Cazacii ispravesc cu elementele razlete.

Romfnii fusee, din ambele teri, yin la luptd acuma, Fabiruitorii asupra cetelor Bugeacului gi Crfmului dau dosul :trebuie sd li se opuie Tyszkiewicz, cu 1.500-600 de cd-ldreti Inzdoati, ca sd nu cadd tunurile. Si se luptara

' El e acel ,prince tartare appelle Monoza" (cet. Mourza , decare vorbeste izvorul nostru ; p. 52.

105

=RS vreme innainte de a se §ti tine va avea bi-ruin0. J." De o parte se adauga 3.000 de Turci, de altaCazaci not §i Moldoveni de-ai lui A1P-audrel, cari ras-ping atacul. Tfnarul Domn insufise aruncei, in stilul lui

facind semn cu tunurile lui Korecki 84 iasa dinHotin. Acesta grabindu-se, din partea lui, trebuie ca2.000 de calari, turci §i moldoveni, sa asigure retra-gerea lui *tefan-Voda. Alte 2.000 de calari nici nuinnaintasera. Ar fi cazut din rIndurile for nu maiputin ca 12.000 de oameni 2.

Iasul fu ocupat §i ars, ca pedeapsa; In urmariregarnisoana de la Foc§ani fu macelarita, §i ea. La Buzauboierii din partidul cre§tin, care lucrase totdeauna-contra Turcului" Radu Mihnea, cerura pe Radu §erbans.La Intors ceata innaintata a lui Troianowski batu peTatarii ce-i ie§isera innainte 4.

In April 1616 Polonii, can vazusera arzind Ia§ul, erau'deei, din nou stapini pe Moldova, izgonind dincolo deBuzau pe Stefan -Vocla, care-§i cauta un ad ,post, Incaodata, la Braila Radu Mihnea, care Incercase a-I ajuta, seascunse cu frica la Tirgovi§te. Navalitorii se intoarserapradind.

Dar Poarta era hotarita sa mintuie °data cu aceasta,-anarhie moldoveneasca, Se dadura ordine pentru inter-ver4ie noului print, ardelean, cumintele Gavril Bethlen,care trimetea pe la Turnu-Ro§u 1.000 de calare# inplato§e sau 300 de haiduci. In Tara- Romaneasca sestringean toate mijloacele de lupta, eaci era vorba arum-ca Moldova sa fie incredirqata lui Radu eel blind 4i

1 E'- combatirent fort longtemps devant qu'on peust congnoistrequi auroit l'avantage ; p. 54.

2 Pp. 53-5.3 P. 59.4 P. 61.

Mace,

406

Intelept, care va avea sac lase principatul munteaain sama fiului lui Ilias cel turcit, Moldoveanul Alexandru,In fruntea Intregii expeditdi se afla energicul coman-dant al tuturor fortelor turce§ti, de la Silistra, de la,Babadag, de la Oceacov, pe tot frontul de la gurileDunarii si Niprului, Schender-Pasa. Tomsa fusese ma-zilit si constrins la renegare.

Ai lui Alexandru-Voda Movila nu incercara macaro resistenta la hotare, fats, de puhoiul venit asupra,lor. La 20 Iu lie Paso, de Silistra se gasia, impreunacu ocrotitul sou Radu, pe pamintul Moldovei. Inteuusingur punct; la Drac§ani, in Tinutul de atunci al Mr-laului, se incerca o resistenta fat4 de avangarda,sprintena" spune Miron Costin 1 , a navalitorilor.Dar nici acum putinii Poloni ai celor doi cumna,ti dom-ne§ti, Korecki si Potocki, nu statura serios in fata dus-manului. Boierii perira un capitol ca acela prin care,in Anglia, razboiul celor doua Rose a istovit ..vecheaaristocrat* intreaga familie a lui Ieremia fu prinsa.Doamna cea mindra, care era sa fie aruncata, laConstantinopol, in haremul unui Aga 2, aparu innainteacelor rama§i in viata. dintre credinciosii ei cu aceststrigat de supreme, durere si indignare: Boieri,xu§inatu-m'au paginul" 3.

Joppecourt incepe pomenind lupta ce trebui s sedeie din nou contra Orheienilor revoltati §i atacul luiKorecki, ajuns §i el acum in rindul eumnatilor dom-ne§ti, contra Cetatdi-Albe, unde se aflau §i o sama deboieri pribegi, dintre ai lui Tom§a; Tyszkiewicz aler-

1 P. 266.2 Iorga, Doamna Iui leremia, In Analele Academiei Romine

k:143 1910, pp. 1043 ei urm., 1068-9.8 Alte etiri in Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinym, 1. c., ci Iii

Matei al Mirelor, I. c., p. 339.

boieri,,

107

gale sA ajute, dar, nefiind tunuri, exped4ia se facu,-,In zadar '

Schender Isi face intrarea la Tirgoviste numai la25 Iunie st. v., in sunetul musicei sale de calAreti,Intro tineri ostasi In piei de flare; Radu adauge la,cei 20.000 de Turco-Tatari 10.000 de oameni, In parte-oaste cu plats. Domnul cel nou al Moldovei se oferisea servi la masa el Insusi pe oaspetele sAu.

Plecarea din cetatea de Scaun se petrece la 2 (12).Iulie. Pedepsitorii terii rebele nu aveau sa, IntimpineIns& nieio adevarata impotrivire, caci si pentru c4Hatmanul Zolkiewski avea nevoie de trupe ca sa asezein Moscova pe printul de Coroana al Poloniei 2- cei,8.000 de Cazaci 11 parasiserAT tot asa facu si Hat-.manul Bucioc, cu 200 de calari 3.

La 25 Iulie (4 August), un Sfat de razboiu hotarastedeci parasirea Iasului, Restul ostirii, tot mercenari, seimprastie, nefiind platiV: Tatarii Incepeau sa apara.In mahalalele orasului. Un Korecki muri de sAgeOlelor. Tyszkiewicz asigura cu greu tetragerea. La Cot-nari se produse o ciocnire cu Turcii, cari Infiaintau,In numar de 12.000 de oameni. Si ginerele Doamneilui Ieremia, Korecki, avu sa susVe o izbitura a pAgt-nilor, In vii, si fu ranit. Tyszkewicz oferi in acesteparti spectacolul unei lupte singulare ca aceia din 1602Mire Stroe Buzescu si ruda Hanului 4.

Bucioc Insusi iea asupra-si, cu 2.000 de Moldovenisi Tatari, sa taie calea Polonilor, pe drumul spre Bo-

1 P. 62.2 Joppecourt reproduce ci zvonul cA acest innalt dregAtor--

avea candidatul sail pentru Moldova, pe fiul mai mare al luiSimion ; p. 66.

2 S'ar fi asteptat, in loc, Radu erban si ,,le seigneur Bossy"(p. 67). Un boier al lui Radu erban cu ceva trupe ar fi ci sosift(p. 69).

4 Pp. 71-3.

108

losani, pe cind trupe muntene qi ardelene RaduMihnea avuse cindva si pe Spatarul Leca, taiat de putin'limp pentru tradare 1 , fnnaintau la dreapta, iar Turcii-acteptau la spate.

La 23 August (2 Septembre) porneste Schender in-msi cu toata oastea lui, ducind cu sine si cinsprezeceon seisprezece tunuri.

Cei 5-6.000 de Poloni, cu Base tunuri mai mici, seInchid In tabard de cars, ocrotita de o padurice. Re-sistenta Irma pares imposibila. Tyszkiewicz iesi printr'ofurioasg, pornire, dar altii nu-1 putura urma. Cind sepregatia acum marele asalt din doug, parti, oasteaztrfmtorata, obosita si descurajata, puse armele jos.

Moldova era acum la dispositia lui Radu qi a Turci-icor, fara vechii ostcqi ai lui Mihai, Jr cia ddrabanti,lard boierime luptatoare.

0 singura data se mai Incerca invierea trecutuluiin lanuar 1617 rasari, adeca, un pretendent care sezicea fiul lui Toan -Voda cel rut de camile"2%; diacpang, atunci si, pe alaturi, in manastirea lui, cizmar,el ridicg, In arme pe mazilii Orheiului s. Cu 3.000 deostasi el merge asupra Iasului si cearca a momi peLogofat, care Linea Scaunul, In lipsa lui Radu, careinersese cu Turcii contra Cazacilor dincolo de Nistru,is Rascov. Inselat de dibaciul boier, e prins Ins& siucis, ceata Imprastiindu-se dupa Inchiderea capete-niilor 4. Insemnam ca In aceasta expeditie pen tru Turci,Muntenii aveau, se pare, si tunuri, pe care vedem caAlexandru-Vodd Dias orinduise a i se topi la Braqov 5.

1 Pp. 51-2.2 Vetri (sic) Vaida Son, so mit den Kameelthieren zerrissen

worden; Trauschenfels, o. c., pp. 326-7.3 Tartamani (unguregte; Tinut) Orsey (cete§te: Ortey); ibid.4 Ibid.6 Ibid., p. 828. Cf. ibid., p. 332.

CAP. III.

LUPTE MOLDOVENE BSI MUNTENEPENTRU DOMNIA DE TARA

I.

Lupte contra Grecilor si Turcilor.

Tara-Romaneasca era insa mai vioaie. Regimul tur-ccesc" se sprijinia pe Sirbii si Bulgarii de la Mihai-Voda, cari vor incepe zice seimeni, dupe. acei-soldati permanenti de infanterie orinduita, pe cari,desgustat de Ieniceri, si-i crease Sultanul .Murad alIV-lea pentru luptele lui asiatice, pana la Bagdad', Darboierii, credincio0 traditiei Bumtilor, Ro0i de lard gi-alte elemente militare voiau Domnia de yard, rdzboinico,a cccrii deprindere o pastrau de la Mihai.

Astfel Paharnicul Lupu Mehedinteanul Incerca, separe In lipsa Domnului, dus la Rascov, o rascoala;pia de ostasii strain, el se retrage cu Spatarul-cel-Mare, in Ardeal si aid organiseaza in pripa o oastede navalire, alcatuita din asa-numitii haramii, separe ca Inseamna oastea ungureasca platita, din dareatricesimei; si la Unguri se afla asemenea aventuriericu acest nume haramiii din cintecul Mihului Co-biului, care e lndoiala din acest timp. Condusi decineva care stie tam, Stefan Torok, si de .tovarasullui, Pavel IancsO, ei cad asupra lui Alexandru, care,o clips, to parasit si de seimenii lui, grabiti chiar sa-si

1 V, Analele Academiei Romine" pe 1910, p. 191. urm.

a-§i

fare

Ci

112

nefiind platiti la vreme, armele si caii. Ale-xandru facu jertfe de bani ce sa-i pastreze, dar totusistraja de 400 de Sirbi tradeaza.

Lupu insusi are nevoie de bani, si pentru merce-narii pe cari-i aducea, si pentru aceia cari, din tars,se alipisera la dinsul. In sensul chiar al miscarii sale,el va Inchide, deci, pe negustorii greci va despoiade averi. Astfel el avu o bucata de vreme puterea, pecind Domnul de la Turci fugi la Braila, apoi la Rus-ciuc, pana-1 chemara la Constantinopol, trimetindu-sesteag de Domnie lui Gavril Movill, la 31 August 16183..

Acesta nu va sti sa apere 'Irma pe omul caruia, defapt, fi datoria Scaunul. In cursul unei noun expeditii,paste Nistru Bethlen Ins* strabatu pe la noi, adu-cind o trecatoare pace intre Poloni si Tdrci Schen-der prinse pe Lupu si pe Buzdugan pedepsi cumoarte pentru cutezanta for 2.

Pacea, de care am vorbit chiar acuma, era sa fierupta Ins& paste doi api de acel ciudat aventurier,Gaspar Gratiani, RomIn slavisat din Croatia, vechiauneltitor cu Francesii, apoi ajutator diplomatic alImperialilor, negociator al pacii for cu Poarta, duce,de Paros si de Naxos, care, la retragerea lui RaduMihnea bolnav, silit a merge la Poarta pentru leaculochilor", capatase Moldova ca rasplata pentru servi-ciile dubioase ale unui sPliflet versatil. Ajuns aici, elvisa, ca Mihai-Voda, de Ardeal. Si, ca sa-1 alba, ca safie marele Domn crestin de la Dunare, si cu Tara-Romaneasca 3, chema pe Polonii Hatmanului Sta-nislav Zolkiewski, care nu pregell sä vie, In 1620, In

1 Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 291 §i urth. Cf. cu§tirile din Matei al Mirelor, /. c.

2 Acelea§i izvoare.3 Hurmuzaki, VIII, p. 389, no, DL \XI1I; incai, III, p. 48,

si-i

,

vindg,

113

ajunul expeditdei pe care se stia acuma ca SultanulOsman, tinar doritor de glorie, o gateste contra Polo-niei. Fusese destituit de Turci, °data, cu Gavril Mo-vita, si nu voia, ca acesta, sa paraseasca asa de iuteo marire cu greu dobindita.

Gaspar avea cu el trupe straine, foarte putine:Uscoci de-ai lui de la Adriatica, Ragusani de Erni:Astrbeasca, si li pusese capitaiai din Apus, Marino de'Resti, dintr'o veche familie din Ragusa, AnnibaleAmati si tatal sau, cA, si Montalbano, care a povestitaceste imprejurari Intr'una din scrierile sale, si, dupaainsul ', ca si dupa rapoarte polone-2, urmam In acesterinduri care cauta a infatisa numai partea noastra Incampania Inceputa cu asa de mari sperante si mintuitacu o asa do grozava, catastrofa.

In lagarul de la rr *Ara, in santurile lui Zarnoyski,Gaspar infrunta pe Aga trimes ca sa-1 ridice dinScaun si, in Iasul vecin, negustorii turci slat macela-riti. Peste eiteva zile el iesia pang, la Cainari, In Ba-sarabia, ca sa Intimpine pe Zolkiewski si pe locote-nentul sau Koniecpolski, cari trecusera. Nistrul la 3Septembre.

Avem din descrierea Tntrevederii o privelifte a oftiriide Carte nioldovene0i, up cum o formase superbul strain:saptezeci de halebardieri barbosi, Base armasi cu cizmede piele galbena, cu lungi haine rosii si comanacemici de ursinic (satin) galben, samanate cu stelutede argint, comanace aplecate pe ureche; ei au tolbelegate de cingatori largi de argint, arcs pe umar sibuzdugane stiflate cu argint 3.

So incearca fats de Schender, care nu zabovise

1 Analele Academiei Romine", XXI, p. 27 si urnr.2 Hurmuzaki, Supt. II, vol. II, p. 474 qi urm.3 Mid., p. 501.

s

7

414

intru apararea margenii sale, o defensivg in tabOrg, laTatora. A treia zi, fatg de stgruinta atacurilor WI-resti, Moldovenii pleacg, iar Hatmanul eptelici insusitrece de-a dreptul la dusman. Ramasi singuri Gas-par fuge la munte, si-1 omoara boierul Goe ,Poloniiincearcg a se retrage in tabgrg legatO", dupg datinaCazacilor, dar slut asa de ran batuti in cale, lipsiti findsi de hrang, si de app,, *Melt, mai ales la SloboziaSaucgi, cei mai multi pier, si o sabie tgareascg taiedin fuggy, si capul bgtrinului set al ostirix l.

Astfel o ultimg. Incercare moldoveneasca, in caretot contingentul unei teri desarmate fusese spuneraportul polon despre Intilnirea de la Cainari doarsapte sute de oameni, cazuse. Pe la 1630 Domnul In-trebuinta ca singurg putere siimeni cu sinete", pecari-i biruia un simplu tumult de mblalagii ieseni 2.Moldova era gata de mice: de Domnia nail a luiRadu Mihnea, a lui Alexandru Iliac, a lui Moise Mo-vilg care, acesta, doria si el de Poloni , de cOrgusie si slugOrie la Turci, cu prilejul acelor exped. ,iiin Polonia de la 1621, cind Sultanul Osman insusimerse la Hotin si Radu-Vodg negocie pacea, pang, laincursiunile peste T's ru ale succesorului lui Schenderla Silistra, fostul rebel asiatic Pasa Abazg.

Tara-Romaneasca presintg altg, viata.Eali avea boierimea intreaga, gl mai ales cea din Ol-

tenia, leageinul Buze.gilor, foarte vioaie. Roii de tara eraugata de luptiz', gi dcircibanii nu fusesera macar atimi. DacaSeimenii atIrnau numai de leafa T/ istieriei, li se puteauopune Igor alfi mercenari, din Ardeal, din partile Hate-

1 V. §i expunerea largg, a Jul Miron Costin. pp. 273-5. Cf.A.nalele Academiei Romine", XXI, pp. 38-9.

2 Miron Costin, p. 29i. Boierul Bucioc, prins, pen in tape;Resti, Amati cel Main murirg. luptind.

115

_saw; de la Inidoara ; mai erau nobili ardeleni, casroful David Zolyonty, gata set ajute, pentru bani, pe pri-begi; fi mai erau, in sfirfit, dupet modelul haiducilor,Jlominii osta0 din Banat, cu Yoevodul Bunea, Vaida-buna" pentru Unguri, cari se incerca.serd ina din zilele

4pretend,entului ftefan qi cari vor da, la 1632, un Domn.principatului vecin.

0 noun Incercare, supt Alexandra Coconul (co-pilul"), fiul lui Radu Mihnea, in 1627, ridica In armecontra Domnului strain pe calarasii de la Manesti side la Gherghita si de la Ploiesti si de la Rusii-de-Node", contra earora sta Curtea si boierii lui RaduiIihnea. Dupa InfrIngerea, la Manesti, a rebelilor, boie-Timea Oltului Incearca pe un pretendent, Paisie, unflu de Doran de prin vre-o manastire, care a rapede

-ucis a.

Cunoastem amanuntit, din Cronica terii, contempo-Tana pentru acest moment, din scrieri romanesti si un-suresti, din inseriptia de la biserica Slobozia din Bu-curesti, desfasurarea expeditiilor Intreprinse de bole-Timea olteana contra lui Leon-Voda Tomsa, alt Grec,urmasul Coconului" si al lui Alexandru-Vonanumit indata dupa Imprejurarile aratate.

Matei Aga, vechiu ostas al lui Mihai, care mai decurind luptase la Tokaj In oastea printului ardeleanGheorghe Rjkoczy I-iu contra Imperialilor2, Aslan,Depot al lui Petru Schiopul, Spatarul Gorgan avindca sef pe Aslan, eel d'intaiu candidat la Domniejean en bani Imprumutati haiduci contra Grecilor",dupa exemplul lui Lupu Mehedinteanul. Ei se coboara,pe la Turnu-Rosu, Intimpina Spatarul Mihu, careluptase si el In Ungaria, pentru RakOczy, la 1623. Stim

Cronica lui Stoica Ludescu, In .3fagazinul istoric, IV, p. 310.2. V. Studii doc. IX, p. 4 $i urm.

si-i

0

Map,

pi

116

din scrisele math WA tor, Strassburgh, ca Leon aveacu el 200 de gardisti dalmatini, foarte bine gatiti, s'aft& caste, anume 1.000 de calari si 600 de pedestri-Stim de aiurea ca avea si Sirbi, cu capitanul, Voicina 2Si, adauge visitatorul, am Intrebat citi ostasi se mapot stringe in .ara lui. A raspuns ca 10.000 de calari2.000 de pedestri au mai ramas, si a suspinat, maiSpuind el pe vremea lui Mihai-Voda erau 50.000 doameni supt arme 2". In lupta de la Ungureni, in Romana ,i, aparatorul Domniei e batut, si Leon trimete, caodinioara, Alexandru Dias, pe Doamna lui la Turci.dunareni. El insusi se retrase innaintea rebellion de laPrisiceni, pe Saban, la Marcuta, si de aici de-asupraviilor", uncle era pe atunci un sat deos bit de Bucu-resti, o Slobozie. La 23 August st. n. el biruiestu ind in lupta pe Adam Banul si pe ginerele luMihai Vi eazul, Preda din Greci. Un numar de Ungur.fu e -pediat la Poarta ca dovada a navalifi. Inchi-z"ndu se citeva zile la Tismana, fugarii se putura s ecura in Ardeal 3.

Dar Domnii cari provocau lupte erau scosi de TurciLeon pkti la 1623 ca si tatal sau Stefan la 1616 rlocul lui se numi Radu, flul lui Alexandru Dias dinMoldova. Si la aceasta veste pribegii se pun din n ain miscare. Ei erau astepta ,i pe la Jiiu, pe la Branpe la Teleajen, de Caimacamii, loqiitori de Domninspaimintati. Dar Matei, cu BanAenii lui, veni dinCaransebes, pe la Mehadia. Era %toles cu Tnrcii du-nareni, cu begul de Orsova ca si cu Abaza insusi,care avea ambitia de a face el un Domn si, pentr

1 Stoica Ludescu, /. c., p. 313.2 In Cipariu, Archivu, I, p. 14.3 In8Cripl l'i, I, pp. 259-60, no. 595. Cf. scrisoarea din 1630

sbitl., IV, pp. 19-20.

117

ceia -1 primi la Nicopol, fi dada surlari" beslii delupta.

Rosii si toata tAra cdti era' presto Olt" 1se strinsera in jurul lui si, astfel, cind ocup& Bucurestii,dupa Sing Marie, el avea o adevarata ostire. Radutrecuse priri Moldova si venia cu oastea pe care i-oputuse pane la indemina tatal sau, dar mai ales cuiratari; in War incercase, la hotar, sa capete, pe bani,,concursul teranilor, sa se prinza slujitori cu lefi" 2.Straja lui Matei, cu Mihai Catofeanul si Radu Desea-nul, ambii Olteni, it dadura innapoi, Domnul voit detara innaintind insusi, pe la.20 Septembre st. v., pan&la Buzau, pe cind Moldovenii pindiau la Movile, pe.Siretiu.

Intr'un atac neprevestit, Radu-Voila ajunse, Insa, InOctombre, pana la Bucuresti, puindu-si tabara lingaObilesti si Plumbuita; rivalul sau se afla la Dudesti,pe linga Moldovenii, Seimenii" tatalui Mu. In luptade avangarda de la 2 st. v., ai lui inving. Indata.°stile se gatira de marea lupta din 28'.

Fiul lui Alexandra Ilias avea doar, dintre boieriimunteni, c4iva Greci, apoi pe Mihu, pe un Catargiu,Inrudit cu neamul sau, pe un Dudescu si un Greceanu,pe bogatul boier Hrizea. La Matei era toata tinerimeadoritoare de razboiu, si de dincoace de Olt, ca lvascu1311eanu; erau calarasii de Ora si Rosii; eraubanii, on Aga Oprea si cdpitanul, de loc din Mehe-dinO, Lupu Buliga. In strigatul de lupta al Arhanghe-lului Mihail ei raspirisera pe Tatari, carora biruintaIi era indiferenta. Radu fugi cu capul gol", parasind

Stoica Ludescu, /. c., p. 315.2 Ibid., p. 316.a Data e Indreptata dupA calendar. Cronica are 25 pentru

.lupta de SirnbittA.

§i

dara-

418

grija Domniei; tnvingatorul clpata in curind marea4fntarire de la ConstantinopolI.

Oastea erii, a boierimii, crease, la Bucurefti, treizecide ani dupe plecarea lui Mihai, un Donau de rang.

1 Ibid., pp. 316.8.

§i

CAP IV.

ULTIMELE LUPTE ALE WFILORROMANESTI SUPT STEAG PROPRIU

(1637-1655)

I.

Seimenii lui Matei-Voca Basarab

Asezarea lui Matei Basarab in Scaunul Terii-Roma,nest era in legatura cu planurile cele mari pe carele formase in aceste parti Abaza, ambitiosul Caucasian,care in, muntdi sai fusese, o bucata, de vreme, un rebelcontra Sultanului si care aici, la Dunare, se Infatisaaproape ca un stapinitor autonom, dispunind de tro-nurile romanesti, primind pretendenti 1, depuind Voe-vozi, recomandindu-i la Poarta i)entru intarire pe a-ceia carora se ingrijise a li da in.taiu el insusi putereain mina. Abaza vroia ca prin Domnul de la Bucuresti

supravegheze Ardealul, undo dominatia lui GheorgheRakoczy I-iu, puind capat luptelor pentru putere, cre-ase o temuta organisatie military,, in legatura Cu in-teresele europene ale razboiului de treizeci de ani.in acelasi timp, cu buna paza asupra, miscarilor acestuisuspect, capabil de a se impotrivi armatelor turcestisi de a-si smulge o independents complecta, begler-begul dunarean void sy duel mai departe, impreunacu Tatarii si cu Domnii noqtri fnsigi, readuqi la funcfiuni

I Un Stanomir tabaeul din RImnie" sta.tu un an de zile lingldInsul ffird resultat; Kraus, Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum,

p. 6-7.

sä

II,

122

luptatoare, opera razboinica Impotriva Polonilor ince-puta de Sultanul Osman.

Inca de la 1633, Matei e chemat la lupta peste Nistru,la asediul puternicei cetati polone la Nistru, Camenita,impreuna, cu vecinul s6,u moldovean, Moise Movila. Niciunul, nici altul !ma nu-si servesc cu credinta staptnii,si Turcii, pentru a sili la actiune aceasta aripa stingya ostirii lor, trebuie sa, Intro In ea cti sabiile smulte" 1.N'aveau inima", spune un contemporan, un strain,sa loveasca pe cre§tini, fratii si vecinii lor, ci, dupao harta usoara, se retrasera, dar nu fury =fit urma-riti." 0 intelegere secreta exista Intre Rominii din am-bele taberi si dusmanii lor". Falsi calarasi de stafetaai lui Moise adusesera, pentru a puns capat campanieivestea ca, se apropie Cazacii, cari, de fapt, nici nupomisera. Pasa de Silistra, socotind si raceala acestordoul teri la bataie", e adus deci a se retrage foranicio isprava, ceia ce trebuia sa-i aduca, Indata,rechemarea la Constagtinopol si peirea ''.

Expeditia fu reluata In 1634 de noul comandant laDunarea romaneasca, Murteza, dar calea pe care o luaacesta putea sa inspire grele banuieli Domnului mun-tean abia instalat. In adevar Turcii, In fruntea carorase aflau trei Pasi Halil fiind acuma cel de Silistra,In loc sä se Indrepte, dupa vechiul obiceiu, spre vadulde la Isaccea, trecura riul la Giurgiu, in ziva de 2August. Se pare chiar, dupa o notita, ratacita Intr'unloc oarecare al compilatiei destul de tarzii care, dela un timp, tine locul cronicei contemporane pentru

1 Miron Costin, p. 299.2 IOrga, -.Studii asupra istoriei Rominilor in secolul al XVII-lea,

mai ales dupe( corespondenfa olandesd din Constantisopol fti altoinoare inedite eau neintrebuinfate, Bucuresti 4900, p. 13 kii urm.

Matei se unise cu Pasa la Galati, In ziva de 20 Septembre,qi venise In Scaun la 16 Novembre (Cronica lui Stoica Ludescu,.1. c., p. 820).

123

Domnia lui Matei-Voda, ca, avangarda turceasca pa-trunse pang. in preajma Bucurestilor, ca si cum s'arfi pornit pe urma unui vinat de mult rivnit, apartadsi din sus de Bucuresti, la morile Cetroceanilor" sidin jos de Bucuresti, de spre Vacaresti" '

Pretextul alcatuirii ostasesti era, fireste, razboiul cuPolonia. Abaza Insa nu se mai afla in viata, si o mis-care populara, Intetita si Intrebuintata de boierii ro-mini din Iasi, porniti, dupa exemplul Muntenilor, si eicontra Grecilor, asezase ca Domn al Moldovei pe acelVornic Lupu, care, aratind Inca de atunci unde tin-teste, isi lua, marele nume bizantin de Vasile, al aceluiape care si ca datator de legi era sa caute a-1 imita. LuiVasile-Voda, cu planurile ce avea si care priviau,potrivit cu amintirea lasata de Mihai Viteazul el Insusi,si Tara-Romaneasca, si Ardealul , nu-i trebuia insa lahotare acest razboiu cu Polonii care aducea necon-tenit osti turcesti pe pamintul sau. Cu istetimea, cucunostintele si mai ales cu bogatia lui, el stiu a facesa se incheie pacea, fagaduindu-se din partea Turcilorca uneltitorul de vrajba, cutezatorul si neastImparatulmirzac Cantemir, capetenia, cu titlu de Pasti, at Tata-rilor Bugeacului, va fi scos din coital acela de pinda,impreuna cu toti ai lui 2.

Tatarimea nu era sa se linisteasca insa cu atita.Pe linga neascultatorul din obiceiu, Cantemir, Sultanul,strasnicul Murad al IV-lea, cuceritorul Vavilonului",al Bagdadului, avu In curind prin aceste parti un re-bel fatis, in persoana Hanului Insusi, Inaiet-Ghirai. SiImpotriva lui, cu tot nacazul Domnului moldovenesc,care-si avea acum legaturile tradatoare, se Indreaptanoul capitan de margine al Imp5zAiei, Chenaan, si la.

1 Ibid., p- 322.2 V. studiul mieu citat mai sus, pp. 29-30.

124

-un- moment dat comanda o va lua un om de o si maimare reputatie, beglerbegul Mohammed. In vara lui1637 pleaca astfel catre Bugeac Matei ca si Vasile.Mitropolitul Varlaam stia el era vorba de a se in1A--tura neste Mari ce-au rImas de-a lui Cantimir-Pasea,-de nu-s inchinati acei Mari nice Imparatului, nicealtuia nimanuia, ce Inb15, ei de capul sail; ce nu stiupan& uncle le va fi marsul". Cu acest prilej Domnulmoldovean veni la Chilia, la Ismail si On& In preajmaCetatii-Albe; Matei, din partea lui, atinse nurnai ter-mul lacului Ialpug.

Cantemir Ins&, privit iarasi ca un tulbur&tor, trecupe acolo prin Chilia In Dobrogea spre a se da prinsla Constantinopol, unde, dupa noun, vicisitudini, IIastepta moartea de mina calaului. Hanul, scos si el dinrostul lui, avu aceiasi soarta. Cele sapte semintii ta-taresti din Bugeao se supusera. Opera pacii, in folosulPolonilor, asigurati de acum innainte, macar In ce pri-veste pe talharii pggini mai apropiati de dinsii, era.altfel asigurata 1.

Pentru astfel de actiuni militare, dar si pentru pro-via lui aparare contra evidentelor intentii ale Turcilorde a scoate din Domnie pe fostul client al lui Abaza,-cel disgratiat si executat si mai ales pe omul a caruisituatie, sprijinita de iubirea reap, a intregii boierimi,nu atirna de favoarea cercurilor intrigante si conrupteale Constantinopolei, Ii trebuia lui Matei o armata,altfel de armata decit aceia pe care o mostenise dela Lcion- Voda..

Pentru aceasta el adaugi la elemente balcanice maivechi, poate si la ceva darAbanti unguri ce-i vor fi

1 Miron Costin. pp. 303-4; StoicaLudescu, p. 322; Hurmuzaki, XV,,p. 1035 no. !Amu cc Na.vut-,, cf., studiul mieu citat, p. 370 §i urm-

425

ramas de la trupele chiar cu care nasalise, forte non&venite de pests Dunare, mal ales din partile bosniacbrpline de haiduci ridicati impotriva ordinii de Stat o-tomane. Pe ace§ti sprijinitori straini ai puterii sale iinumi, imbracindu-i §i inarmiudu-i poate cum Sultanulins* imbracase si inarmase noile sale cete perma-nents, cu sold,, Seimenii, cu acelasi cuvint turcesepentru oastea cea noun,. Un contemporan sas, Kraus,.spune explicit : Sa se §tiA ca ace§ti Seimeni erauo pedestrime inimoasa, baibata si iute, cei mai multiSrrbi sau Rati, §i s'au fo mat in 1636, tocmai suptMatei" 1. Iar un alt cronicar ardelean, ungur, insem-natul demnitar care a fost loan Bethlen, explica ast-fel : Seimenii sint pede§tri culesi din neamul Tracilor,un fel de oaste indraznet si de isprava, dar nestatornicsi aplecat la rascoala" 2.

Din ce alts elemente, straine si de tars, se alcatuiaostirea noun a Terii-Romanesti, singura adevaratii o§tireromcineascci pelcest timp, se poate vedea din ceia ce spunizvoarele asupra Intaiului atac al Lupului contra ve-cinului sau in acest an chiar, 1637.

Lovitura Domnului moldovean nu era de mult pre-gatita §i se sprijinia mai mult pe influenta surprinderiisi pe sprijinul ocult al protectorilor turci de la Cons-tantinopol §i al lui Mohammed chiar, comandantul ex-peditiei In Polonia intrerupte prin pace. De aceia Vasile-Voda n'are o armata in adevaratul sens al cuvin-tului, pe cind puterea militara a lui Matei pareft.a fi

1 Pp. 219-20.2 Hi [Semeni] aunt ex nations Thracum collecti pedites, audax

et oxpeditum, verum inconstans ac seditiosum militias genus;Jliatoriae, p. 36. Pentru legenda unui Simion venit la Matei;:.Y. Kraus, 1. a., §i memoriul mien despre Seimeni In AnalelaAcademiei Romine", %XXIII, p. 191 si urm.

126

fost alcatuita Inca din acest timp. Caci Miron Costin,dupa ce spune ca acel d'intaiu avea, doar osti citeva,bd.& tot de tarn si lefecii si acealalta oaste, fara pu-lini Sirbi ce avea In lea% calari", descrie astfel mij-loacele de lupta ale Munteanului, care apara al sau":avea osti si straine, si de tars sa, ales pedestrime ;-fiecind avea cite o mie In leafa, fara darabanii de tall,si calari de-ai nostri moldoveni, acolo mersi In leafa,carora era numele levinti" dupa modelul levenOlor,rasaritenilor" din Levant, ai Turcilor ; si Lesi ca-lari tinea purure cite 200 si, deosebi, Unguri calari" 1.Dupa rapoarte vene.Vene ale bailului, Moldovenii ar fi fostIn numar de 30.000, iar contra for Domnul Terii-Ro-manesti ajunse a putea strings 28.000 de luptatori, cudouazeci -de tunuri 2.

Planul cuprindea inlaturarea lui Matei in folosul fi-ului, beteag si bolnav, al lui Vasile, Ioan-Voda. Lana-into de a se misca insa Turcii, Moldovenii se grabiracatre Milcov. Ei rasbatura pan& la Rimnic, izvoare un-guresti afirma chiar ca 'Ana la Buzau 3. Aici, de pe urmastaruintilor acute la Constantinopol, un ceaus veni sali aduca ordinul de a se opri.

§i In urma ceausului", continua cronicarul moldo.vean, au silit si o sama de osti de-a lui Matei-Voda"-simetite" acum, cind marea primejdie de spre parteaiTurcilor disparuse. Ele lovira coada ostii" ce se re-tragea; Miron Costin pretinde insa ca Vasile ar fiavut o atitudine de Viteaz si, intorcindu-se cu fataspre urmaritori, au Infrint pre Munteni".

1 P. 305.2 Hurmuzaki, 1172, pp. 494-6..n-le oz.xx-I.2 Aceste izveare slat analisate in Sirbu, Mateiu 1311.96raba's

auswartige Angelegenheiten (dupa Torok-Magyarkori Emlikek, IV,ai Levlee es Okiratok, II, ei mai ales dupa scrisoarea lui Matei ca-tre Raltaczy, in cea d'intliu publicatae, pp. 604-6).

127

Cronicile sgsesti still numai de o pradlciune mol-doveneascl pang la Milcov. 35.000 de oameni ar ficgzut asupra Terii-Romgnesti, Intru apgrarea cgreiainS1 Matei avea acum pe Seimenii sgi, concentratiintgiu la Ghergh4a. La Fccsani, unde rgsgri imediatavangarda lui, haAele" ar fi durat cinci zile. Se vor-beste de bogata piaci& luata de ngv6Aitori: Bagaje, trg-suri, argintgrie de mash,, covorul de aur, cusut cupietre scumpe, pe care Vasile sta de se ruga. Se zicecg .Matei-Vodg a ajuns din fugg pe Lupu-Voda si avrut sg-1 crute, batindu-.1 numai cu mina peste um ,r,ca semn de mgrinimie, si 1 -a lgsat sg fug, 1." E foarteprobabil Ins, cad amanuntul covorului II ggsim siaiurea joentru alt moment el aceste stiri se refergla ciocnirea, cu =it mai serioasg, din 1639.

Un ajutor ardelenesc fusese cerut, potrivit cu. Invo-ielile ce avea, de Domnul muntean, In ceasul amenin-tgrii. El void, ca Toldalagy, unul din capitanii lui Ra.-kOczy, sa treaca prin Bretc, aducind cu sine pe pre-tendentul Ioan Movilg, fiul lui Simion, cerut de multi,lume din Moldova; astfel imediat Vasile ar fi fost silitla retragere. Credea chiar ca domnisorul" ar puteaft d,us pgng la Iasi. Si, cind vazu ca nu se alege nimicdin fagaduielile ce i se facuserg, iar Domnul Moldoveiincearcg a-si trimete fiul pe alt drum, prin Pasa dela Silistra, Husein, el intreba undo e cinstea lui casi aceia a prhAului aliat" 2.

Nu peste multi, vreme, Matei, intOxit de Turci, incade la 22 Decembre, Incheie cu vecinul dusman o pacecare era sa tie jug numai citeva luni. CAci in 1639se produse o noun, navalire, cu si mai multe mijloace,

I Kraus, 1. c., I, pp. 124-5. Cf. Trauschenfels, o. c., p. 336 £}iStolca Ludescu, p. a, unde se pomeneete, aid, din gre§eald,intoarcerea prAdalnica a Ungurilor pe la Trotuq,

2 DupA Memoriile lui KenAny, Sirbu, 1. c.

128

din partea Moldovenilor, cari avusera ragazul unei pre-gatiri militare.

Data aceasta, Vasile vine cu mai buna gatire",spune Miron Costin, pedestrime si cu pusti". Erasigur de izbinda: tinea ca in palmy Domnia ToriiMuntenesti". Avem un act al lui din Focsani, 22 No-vembre Inca o expeditie de toamna , in, care el ieatitlul de Domn peste Moldova ca si peste Tara-Roma-neasca 1: in Iasi asezase pe fiul sau loan ca pe un sta-pinitor, iar el insusr ar fi vrut sa se aseze la Bucu-resti. Lasind In urma drumurile spre 7rgoviste, el seindrepta, direct si iute, catre cetatea cea noun daScaun. Ordinul Sultanului, care se lauda cu biruintade la Bagdad si ameninta ca, de nu i se da ascultare,In biserici o sa strige hogea", era formal; so punea'

in vedere si o navalire tatareascV.Dar roata lumii nu-i asa cum gindeste pmul, ce

in cursul ei se 'ntoarce" S. La Ojogeni, pe Prahova, inlocul undo tiul se varsa 'n Talomita, Matei aparu cuai sai, intre acest sat si Nanisorii vecini, pe Ialomitainsasi *. Era aparat prin situatia de acolo, cu ape, pa-duri, bahnisuri" ; in zadar tncerca Vasile sa atraga laamp pe dusmanul de mult pindit si a carui cadere i separea acum asa de apropiata. Ai lui se raspindira prinpodgorii", pradin.d catre manta. Atunci Domnul mun-tean, supt scutul unei artilerii cdreia rivalul eau n'aveace-i opune, trecu apa, de si urn era vad, si, deci, aceastatrecere nu era de afteptat, fiecare calatet Wind un pe-destras pe calul lui (3 Decembre), Se prasinta apoi,lute() ordine perfecta, oaste stolita", gata sa lo-

,1 Ibid., p. 139 §i urm. Cf. Miron Costin, p. 306.2 S"irbu, o. c., p. 171. Cf. SN,dii ft doc., IV, p. cxcix.3 Miron Costin, 1. c.

4 Cronica munteanA pune lupta aici: cellalt loc e arAtat deMiron Costin.

cu

129

veasca. Moldovenii nu se putura strange insa pentrua resista. Domnul for Is si corturi si tunuri, fugindla Braila, apoi, amenintat s fie- dat de Turcik de a-colo, la Galati. La intoarcere tale citiva boieri pentrutradare, dar nu putu opri infatisal.ea la Milcov a Mun-tenilor, nisi trecerea pe la Trotus a Ungurilor, caretrebuie asezata in acest moment, si nu la 1637'. Caultim resultat, ceausul cu steag imparatesc find prinsde Matei, Mohammed-Pasa plati lovitura neizbutita cumazilia si .cu moartea2. Totul durase, dupa izvoareleisasesti; abia trei-patru saptamini" 3.

Si de aici innainte, Matei isi ingrijeste oastea, pecind Vasile, cu toate marile proiecte de a antra inConstantinopol, ca Imparat ortodox, in fruntea osta-silor sai si a unei puternice armate polone, cu spriji-nub, decisiv, al unei flote venetiene, nu se gindeste deloc a se pregati,arum chid parasise gindul ofensive-lor, pentru vre-un cas de primejdie. Munteanul tri-mete astfel in 1644 lui RakOczy, supt conducerea rudeisale Constantin, fiul lui Radu erban, 6.000 de soldati,cari se lupta foarte bine contra Imperiali)or lui Ho,monay Jeszeno, in ziva de 16 lulie4 pe cind, doiani mai tarzlu, cellalt trebuia sa caute in Ardeal cele500 de catane ale lui loan Szilagyi 5.

Ce putea sä insemne insa o politica mare sprijinitape mijloace militare foarte mici era sti, se vada in-naintea catastrofei care era sa cufunde tronul lui Va-sile, in cursul irnprejurarilor.

Izvoarele citate.2 Cf. si cealalti emphatic de cronici muntene, a lui Constantin

CApttanul, ed. Iorga, p.123, nota 2, untie f}i inscriptia dela Gherghita.3 Trauschenfels, 1. c , p. 337. Cf. Studifi ft doe., IV, pp. 2114.4 Kraus, 1. c., I, P. 179.5 Ibid., p. 169,

9

lui

IS

1

130

Miron Costin povesteste cum. In urma legAturilor,tot mai strinse. ale Domnului Moldovei cu Po Ionia, selud hotArirea de a pedepsi pe Tatarii cari se intorceaudintr'o expeditie de jaf in Cara regelui. Cu oamenistrinsi la intimplare, cu slugi boieresti" de prinse dadu unuia din bulucurile incarcate cu pradA o grealoviturl ling& Bratuleni si RAzina, aproape de Nistru 'Cronica lui Kraui contemporan, are de aici o expu-nere paralell, une on chiar mai bogata, dupg infor-matii care yin, evident, de la boieri moldoveni, si elspune ca, in 1649, 200 de Tatari au fost atacati deniste persoane particulare" (Privatleut), luinduli-seciteva sute de cai2.

Razbunarea zabovi numai citeva luni. Hanul chernala tov&rasia pradalnic& pe Cazaci, at ctiror tinar con-ducator, fful vestitului Hatman Bogdan Hmilnitchi,petise in z&dar pe Ruxanda, frumoasa fiic& a Dom-nului moldovenesc. N v litorii, cazind asupra unei teriImbog&tite de o lung& pace. se imp&rtir& in doll& cete:parte din ei, numai Tatari, pornira prin Soroca spreSuceava, pe end altii, intre cari Cazacii, apucara pela Orheiu si L6ousna. In ziva de 17 Septembre, dupe,cronica ardeleang a lui Kraus, care Intrebuinteaz&povestirea trimesilor, aflati in Iasi, ai noului printGheorghe RalcOczy al II-lea $, aparura cei d'intaiudintre dusmani, ceilalti patrusprezece zile mai tarziu.

Suceava fu arsA, ca si o multime de sate. Aceiasisoarta atinse lasul, afar& de unele mao&stiri, de undepAzitorii averilor ingrAmadite acolo se aparau cu ei-netele; totusi focul cuprinse si Trei Ierarhii, mindra

1 Pp 3189.2 P. 184.

P. 184 si urm. Acesti trimesi erau Nicolae Sebessi StefanFiotta. Ei dueeau Hanului un dar de 7.000 de galbeni. Numaieel scapA lute° manastire.

Iasi,

8 si

d'intaiu

131

.ctitorie a lui Vasile-Voda. Garnisona de trabanti lasatade Domn trgdg, impartasindu-se la despoiere, pentrucare, la revenirea sa, Voevodul ti degrada s'au fa-cut a li facere cgatare, incins cu sabie, si Nemtii ceaveau gata, cu sinetele Aline ", si-i trimese la tern-nitg sau la Deng'.

Pe dud Doamna, Ecaterina Cerchesa, se adapestia(la mgnastirea Neamtului, In jurul careia roiau bar-barii aici era sortitg sg, moarg mai tarziu si aceiaa Orli petire se fgcea cu atita ruing, Ruxanda ,Vasile insusi, lipsit de oaste, se ascunse in codrul Ca-potestilor, unde statu saptgmini intregi, cu boierii siCurtea 2. Dintre locuitorii rg,masi farg aparare singuriChighecenii stiurg sg tie piept hordei prgdalnice, incodrisorul for ", padure deasg, si ripoasa, si spini maimulti decit alt lemn in pgdurea aceia" 8.

Dar nici dupg aceasta incercare mindrul Domn alMoldovei nu se gindi a-si face altg oaste decit a Nem-iilor ce-i ranagseserg singuri dupg desfacerea darabg-nilor. Aceasta era sg se si vadg in curind, la 1653,dupg, ce acum el credea el a ggsit in ginerele sail7imus, primit asa de mult peste voia lui, in 1651, un-sprijin impotriva oricui.

Boierimea de tarp a. Moldovei, care vedea cum cei-de un singe cu dinsa guverneaza fgsg un amestec maiInsemnat de Greci principatul vecin, ajunsese a numai suferi pe Vasile-Vodg, a cgsui infatisare si a cg-sui vorbg erau strgine si care indrepta politica sa

1 Miron Costin, p. 321.2 Gavril LogofAtul, Inchis In Suceava, se rascumparase.8 Miron Costin, 1. c. 0 scrisoare a lui Hmilnit,chi, care In-.

-suel veni In Moldova, cAtre Itakoczy, din lagArul de la Prut, 16Septembre, In Monumenta Conittalia Transylvantae. Cf. Studii 0.doc , IV, pp. ccxxxm-v.

132

dupa necontenit schimbatoare scopuri personale. Aven-turosul stapinitor tinar al Ardealului ajunse a fi c1§-

tigat pentru inlocuirea unui vecin totdeauna nesigursi adesea amenintator, care, spun izvoare sasesti, arfi voit sa treaca insusi muntii pe urmele lui Mihai Vi-teazul §i, dupa moartea slabanogului fiu Ioan, cellaltfiu §tefanita, nefiind de vrista, sa gaseasca §i pentruginerele Timu§ o coroana romaneasca 1. In sfirsit MateiBasarab, care void sa asigure mostenirea sa lui Diicul,,ruda a sotiei sale, se temea sa lase acestui urmas unmegie§ care se dovedise fates de el Insusi, Matei, asade nelinistit si de amenintator. As,tfel se ajunse la in-tetirea ambitiei unui boier care si pana atunci se ma-nifestase mai mult ca un iubitor de petreceri si deplaceri, de aventuri cu femeile, si el un adevaratVenuskind, copil al Veuerei", cum spune despre Timu§Sasul Kraus, care descrie, foarte amanuntit, acestetulbuYari si prefaceri Gheorghe Stefan.

Nu e locul aid sä se arate toate itele acestor unel-tiri pe care povestitorul acesta, perfect informat, le dacu atita precisiune 2. Lupu fu surprins absolut fara.nicio pregatire. Supt pretextul unei noun primejdii ta-taresti, unul dintre tovarasi, Stefan Serdarul Whitsau e imprumutat, ca al Seimenilor si leventilor, de-la Turci , care avea paza Nistrului, dusese acolo oparte din mica ostire ce s'ar fi putut intrebuinta, 6.006de soldati. Daruri facute la timp prin soli de cinste

I Kraus spune el intentia sa, in Intelegere cu impAratul, cuPalatinul Vesselenyi, guvernatorul Ungariei Inferioare, si cu Vi-zirul din Buda, era sa se aseze Insusi In Ardeal, dind fratelui

Gheorghe, care fu dus apoi prisonier In Ardeal, Muntenia§i Wind In Moldova pe Timus (I, pp. 196 7). Episcopal grecMakrypodari negociazA In numele lui Ferdinand al II.1 a, care.primise cai moldovenesti si alte daruri (ibid.).

2 Kraus, o. c., I, p. 196 si urm,

133

impiedecara vre una din acele maxi vineitori care strin-seau, spun izvorul ardelean, in jurul Domnului a ade-vciratcl mica Boros, principalul trimes, aveasarcina de a lua ultimele masuri pentru ca loviturasa reuseasca. Daca un Ciugolea se vadi In ultimulmoment §i Serdarul se las& prins, platind amindoi cucapetele, Gheorghe Stefan, simulind o boala a sotieilui, gcapa la mo§ie §i de aici merse Innaintea Ungu-Tilor lui Loan Kemeny, principalul om de razboiu alArdealului, care tocmai venia, cu o oarecare zabava,prin pasul Oituzului. La Foc§ani aparusera Munteniilui Diicul, mai mult calarime..

Vasile trebui sa fuga, avind cu el doar boierii cei:de Scaun cu gloatele sale", lefeciii capitannlui Boj,.darabanii ce mai fusesera pastrati, cu capitanul Cara,-crre-o seizeci de Seimenf vre-o suta de Nemtp. Lo-cuitorii din Hotin, care, dupa socoteala cronicaruluimoldovean, ar fi putut sa fie aparat foarte usor cucameni de tot putini, se ridicara Impotriva Domnului'tor §i trasera cu tunurile asupra lui, de mai sa-1 ne-Inereasca. Boierii asteptara numai ca el sa. treacaNistrul pentru a se intoarce la inlocuitor.

Fugarul ceruse ajutor de la starostele polon de Ca-men41, care nu-i putu ajuta, §i de la ginerele cazac,care alerga, dar nu atita ca un fiu supus §i ca un ajutatorcare asculta de sfaturi, ci ca un adevarat stapfn onmacar ca unul care lucreaza pe sama lui proprie. Cu-8.000 de Cazaci 8, el trecu Nistrul la Soroca, indrep-tin du-se spre Iasi.

Gheorghe Stefan, abia uns ca Domn al Moldovei,

' Wie denn die Waida nach Gewonhait mit etlig taussentVolck.auf die Jagt zu ziehen pflegen; Kraus, o. c,I, p. 197.

2 Miron Costiu, p. 327.Dupa Kraus, cu 16.000.*

gi

.134

fu surprins de aparitia acelui cu care credea pre&lesne ca s'a sfirsit. El nu avea finga dinsul decito parte din auxiliarii s5i, altii Indreptindu-se catre-Oituz, unde fur& atacati de saugaii de la Ocna, cu,coase si torioare lungi In coada", cu pietre si butuciaruncati de pe Innaltimea stincilor, perind astfel omultime de Nemti si pierzindu-se opt tunuri. TotusiMiron Costin socoate la 12.000 numarul acelora cariesira la Popricani, pe Jijia, nu departe de Iasi, Irina-intea vechiului Domn care se intorcea sa-si ieie Scaunul.

Afara, de calaretii lui Kem6ny, restul era o simplyoaste de strinsura. Hancestii, Cerchesii trecura la Vasile. Cind Cazacii trecuravadul, ceilalti se retraserain padurile vecine, darabanii singuri resisting pe dealpans la moarte. Aparatorii Iasului, tara pedestrime-si fara tunuri, se imputinara pe jumatate dintr'o zipe alta. Nu-i raminea lui Gheorghe Stefan decit sacaute pe drumul care ducea la Muuteni mintuirea,persoanei sale.

Daca Vasile s'ar fi oprit aici, data ar fi trimes in-napoi, cu daruri, pe toribilul sau ginere, data n'ar ficautat rasbunarea, si una imediata, contra vepinuluimuntean in care recunoscuse pe vechiul dusman, NihonCostin crede ca el ar fi putut domni In pace, pan/la ispravitul zilelor sale. Dar firea celui ca un leu"-cerea indestularea fara zabava a patimei lui de ras-platire.

Armata cu care se Indrepta spre Milcov, lasind Inurma cetatea Hotinului, unde resista eroic pircalabulHijdau, n'ar fi cuprins, dup& socotinta lui Kraus, maimult ca 4.000 de oameni, dupa a lui Miron Costinchiar abia 8.000, pc and, In retragerea lui, GheorgheStefan avea Inca, pe linga Moldovenii ramasi credin-

135

cio§i eausei sale', 2.000 de Meszei" §i _de Secui §i200 dintre pu§ca§ii lui Kemeny. Si acei cari incunju-rau pe Voda, cel vechiu erau elemente strinse princhemarea oricui sa. incalece §i prin iertarea tuturorp5.catelor, chiar a calor fats de Domnie. Se vede u§or'ce garantii de succes presintau asemenea luptatori.Din pattea lui, Timu§ aducea nu mai putin declt 16.000de Zaporojeni.

Trecind Siretiul pe un pod de vase, Moldoveniiajung la Foc§ani, §i-1 ard. Cei 9.000 de calareti aiDiicului, in parte lefecii, dar mai ales oaste localnica,Ro§ii de tarp din regiunea intro hotar §i Bucure§ti, nupot resista mult timp la ciocnirea for Si cu deose-bire la puternicul foe. at Nemtilor, supu§i supt ma-luri". Ei se retrag pana la cursul Rimnei, unde odatAStefan -cal -Mare insu§i ci§tigase o biruintA- asupra Mun-tenilor.

Matei a§tepta lute() poiana dintre Ialomita §i unpira.0 tinos", de tree toare 'Au", stind cu mareinima, nu a§a o§tile sale, cum el singur" 2. Din partealo; Moldovenii §i Qazacii ggsira §i ei pentru tabarafor spun Kraus un loc incunjurat de ape, de undonumai foamea, §i nu atacurile lui Gheorghe Stefan, fuin stare a-1 seoate. Se al o lupt5. in momentul cindMatei era Inca la departare de o mill. Timu§ cu Ca-zaci cAlarl ataca pe Seimenii §i Ro§ii cari se retrl-geau ; cu toat1 sosirea, in acea clipg, a unui ajutorde 2.000 de oameni, condu§i de Grecul Ghinea Vistierul§i de Radu Arma§ul, puqi la ariergarda, lovitura dintrei parti a Cazacului reu§e§te, Seimenii autind unnou punct de sprijin in lunca Praovei". Trecind Te-leajenul, Timu§ ajunge la Cocore§ti, undo petrece §i

1 pupa Miron Costin, 300 de calari ei de boieri tineri, cu ,cariai lui Vasile avura o ciocnire 'n gura Berheciului, IMO Tecuciu.

2 Miron Costin, 1. c.

136

doarme, pentru a se intoarce a doua zi la tabara luiVasile. Kraus spune ca Muntenii ar fi vrut mai curindsa atace pe Ardeleni, ceia ce ar fi decis. 1.200 deMeszei" ramasesera mortd pe loc, impreuna cu multiSecui. Neizbinda fu pedepsita de Domn in persoanacelor doi boieri aratati mai sus, dar el trebui sa pri-veasca neputincios la injositea si uciderea boieruiuiSocol, pe care Seimenii 1 -ar fi inacelarit acusindu-1 cae inteles cu dusmanii.

Trei zile dupa aceasta Matei ofera lupta. Aseaza incentru pe Rosii, oameni liberi si boieri" '; la aripipedestri §i Seimeni, cari sa Impiedece pe ceilalti dea trada : douasprezece tunuri se afla in rnijlocul os-tirii sale de 30.000 de oameni. Aceasta dupa spusaizvorului sasesc. Miron Costin aseaza pe Rosi si altiindigeni, cu ceva pedestri Seimeni la dreapta, la stingape Poloni, lefecii si Unguri, pe ctnd Matei e la mijioc,cu leventii, darabanii, seimenii §i cu tunurile.

Oastea lui Vasile nu se putu aseza macar intr'unsingur front, Timus irrtelegind sa-si pastreze si In acestmoment rostul sau deosebit, asa melt Cazacii rama-sera putintel in urma. In acest timp Matei, simtindu-se mai slab cu 7.000 de oam'enl, dupa cronica rnunteana, fats de 20.000 2 si nedeprins cu acest dus-man nou care erau oamenii lui Hmilnitchi, se incun-jura cu santuri.

Moldovenii razbira tntaiu, atacind cu Indrazneala.Nemtii se aratara, ca puscasi superiori Seimenilor. Ca-Jarimea boierilor lui Vasile puss pe fug& cetele Rosilor.

munteneSe atinsera si carturile In acest avant plinde Incredere.

Atunci, aducindu-si aminte de ce vazuse la marelesau invatator, Mihai Viteazul, Matei lua asupra-si schim-

3 Dass ist seine freie Lent and Bugern; Kraus, 1. C..2 L. c., p. 324

barea infatisgrii pe care o luase o lupta acum MaiInuit ca pe juingtate pierduta pentru dinsul. El, carepierde trei ,cai supt dinsul, trece in fuga calului laaripa zguduitg, si, cu pedestrimea si artileria, raspinsepe navglitori, perind si comandantul german al Nem-

Pustile neparasit dau is Moldoveni. Boiariicei marl. si al doilea, cu coconii lor, cu slugile lor",lupta cu sabiile goale", gonind si raspindind in toatepartite" pe dusman 1.

Dregindu-se astfel aripa primejduita, Domnul mun-tean, om de seized si cinci de ani, revine la locutsgu pentru a primi atacul, care se preggtia In acesclips chiar, dupg atita zabavg, al Cazacilor. Ei innain-teaza pedestri, tirindu-se pe brinei si tragind cu sine-tele. Dar Polonii lui Matei ii intimping neciatiti".Totusi Matei e lovit in piciorul sting din josul ge-nunchiului". Un paj, un peic", alerga sg-1 ajute, darbatrinut sgu Domn it inlatura, brusc, minios, cusudalmg": nearatindu-se nimicg de rang, au indemnatoastea sa ca un deplin Wean". Cind Polonii, la rindullor, se arunca asupra Cazacilor cazuti in risipg, unvifor salbatec se stirni, ca o pedeapsa cereascg. Com-pilatorul cronicei muntene simte, pare* fiorul aceluiteas hotaritor chid scrie: Iar, cind fu In de sears.f Cu Dumnezeu o minune mare, ca, trimise lui Matei-Vodg ajutor un nor ploios, care se ivi de spre austru,fiind Cerul prea-seninat, si vpnia asupra taberelor prealute, cu tin vint foarte viforos, si asa trecu peste ta-bara lui Matei-Voda. Iar, clad sosi la tabara lui Vasile-Vodg, acolo isi napusti toata spa, ca cum ar cura unriu Area lute, si picaturile era' groase si virtoase cao piatrg; unde-i lovia' tic bosh, indata cadea' de precai jos. i se facu in tabara lor apa multi, ca o baltgtinoasg 2."

' ibid., p.:345.2 lbid., p. 325. Pentru peici, Uricariu/, IX, p. 441; XXII',

p. 38 7; p. 34.

1: 7

tilor.

X,W,

138

Nihon Costin stie si el despre sunetul copacilorsi ploaia rapede" care au ingrozit pe Invinsi, .puindcapat bataliei. Artileria munteang, continua, sä batgIn zadar Incerca Timus o refacere a ostirii sale. Ca-zacii se retraserg mai In ordine; Moldovenii se impras-tiara In mare parte. 3.000 de trupuri furs aflate pacimpul de lupta; 7.000 de Cazaci, dupg Kraus, perira.in santuri

Aceasta a fost lupta de la Finta, in ziva de 8ARMain 1653: Inca odatg, Matei dovedise ca, oricare arfi proportia numerics, nu poate invinge declt acelade partea caruia este ordinea military, disciplina siunitatea in miscari.

Vom adaugi cs pentru toate aceste lupte poate serviscrisoarea, din 3 Maiu 1653, a lui Vasile-Vodg catre-Potocki, Voevodul de Braclaw, caruia, dupg stafeta dinMoldova-i spune cg Miercuri (30 April) Timus a tre cut Pru-tul si a impins pe Unguri, Moldoveni si Munteni, de laCornul-lui-Sus" (Sassische Ecke, spune traducerea ger-mang, in care s'a pastrat documentul, asa de pretios)pang catre Jijia". Si expunerea domneasca urnleazkasa: Acolo infanteria ungureasca si munteang s'a.asezat la vad, si toatg, cgIarimea in cimp a dat lupta,dar spre paguba si nenorocirea lor, caci Ungurii s'au pus.rapede pe fuga si Cazacii an navklit asa de dirz asupra.Muntenilor si a pedestrimii, de an ramas mai toti mortipe loc". Joi, 1-iu Maiu, fuge din Iasi Gheorghe Stefan 5.Iar despre lupta de la Finta Gheorghe Rakoczy scri&asifel oraselor sale sasesti: La 27 ale lunii, cu aju-torul lui Dumnezeu, Voda, Matei 1-a biruit pe VodaLupul, impreung cu ai lui, luindu-i toate armele si bu-nurile ce le avea la sine. Asa e Cazacimea 3."

1 L. c.2 Acte fragmente, I p. 220. V. ei paginile urmatoare.

Hurmuzaki, XI", pp 1216-7, no mmoccxxxiv.;i

139

In stirsit o scrisoare a lui Stefan Sulyok socoate la4.000 numarul color cazuti din oastea Invinsa, tru-puri numarate , la saisprezece tunurile luate 1. In.retragere Cazacii furs loviti de Orheieni si Lapusneni

Se mai lamureste, de Kraus, ca RakOczy Innaintasepang, In tara Birsei, pentru a putea interveni data arfi nevoie, si ca trimesul sau, Petki Istvan, capitan de-Cic, care venia cu 5.000 de Meszei" si de Secui, futoprit numai de tradarea unor boieri munteni.

Indata Gheorghe Stefan e, fireste, restabilit. Petki,care acum Intrase In tarn, Mihail Mikes si ColomanMikes 11 vor sustinea contra intoarcerii dusmantilui 3..La Inceput Insa el avea, dupl Miron Costin, martural acestor evenimente, numai- 400 de Seimeni impru-mutati, darabani pe cari-i platia el, si putini leventi,cedati. pe Matei; el izbuteste totusi a bate Ia Valea.Seaca, linga Bacau, pe Orheienii si Lapusnenii trimesicontra lui de Vasile. CapatInd sprijinul unguresc allui Ioan Boros, 1.000 de calari Gheorghe-Voda,innainteaza spre

Nu departe de aceasta Capitall, Ia Sirca, in preajma.Podului-Leloaii, el afla pe cei 4.000 de oameni ai Dom-.nului legitim, adeca 3.000 de calari, 200 de Seimenisi darabani si abia 400 de Cazaci, caci pentru mo-ment Timus parasise Moldova. Ca oile, -spune poves-titorul moldovean, fug insa acei aparatori ai U14E4 causepierdute; puscasii nu trasesera macar in glonte.

Aparitia ginerelui domnesc parea ca va Indrepta,1 ibid., p. 1220, no. MMCCIAXXI III. Se vorbeqte §i de rana lui

Matei2 Ibid., p. 1225, no. MMCCXCIII. Multe scrisori ale lui ur

meazA. Apoi via ale lui Ioan Boros §i Stefan Pttki.8 Kraus, 1. C.

4 Miron Costin mai inseamnA la el 1.090 de 0116 moldovenik§i 500 de pedeOri munteni, pe Istrinsuri".

2,

,Iasi.

MO

140

situatia. El aduce abia 9.000 de oameni. AtunciPetki veni sg dea sprijin lui Gheorghe Stefan, unin-du-se en trupele lui la Cotnari. Kern 6ny aleargg si el cu6.000 de soldati 1 si dougsprezece tunuri spre Iasi.

i regale Poloniei apoi 600 de Nemti si patrutunuri, cu un cgpitan suedes, Diihnhoff 2.

Ia curind Timus putu sä fie gramgdit astfel in Su,-teava, unde se afla Doamna lui Vasileacesta stateainchis la Hanul, In Bacce-Sarai fiul ei StefgnitA,cu toate comorile familiei 4. Din paginile lui MironCostin, ca si din ale Italianului Maiolino Bisaccionise poste vedea cum s'au desfasurat de zi luptelepentru vechea cetate de Scaun a Sucevei. Ele se purtaumai mult tntre strciini, ZInguri, de o parte, Cazaci, de alga.Lovit de o ghiulea in genunchiu, tingrul sef clzacesc,peri in citeva zile; ai lui incheiara o capitulatie (9 Oc-tombre) care-i lasg liberi sg se intoareg supt arme inpatria for ruseascg. Doamna Ecaterina, roabg, umilitg,amenintata cu soarta rusinoas1 a Elisavetei lui Iere-inia-Voda, se reseumpgra cu bani si, trade povestitorulsas, si cu un dar de unsprezece fete frumoase. Razboinlera astfel incheiat 6.

Cronica munteang 11 numeste rlzboiul cazgcese";prinsii moldoveni fur& inchisi inteo mangstire, fara altgpedeapsg. Si nu putem uita aceasta mentiune la unscriitor ardelean: cg unii ostasi tradatori ai lui Matei-Voda au refusat sg se lupte cu fratdi lor, Rominii dinMoldova 7".

1 2.000 dup5. Kraus.2 Dup5. Kraus, 6.000 de oameni.s Kraus, I. c.4 Fratele mai mare al lui Vasile. prins. fu Inchis, la Gherla,

apoi la Oradea-Mare, unde muri (Kraus, r c)6 Traduse in Arhira socPetellii ftiinlifice fi literare din lari, IV;

Hurmuzaki, XV, p. 1216 qi turn.a V. qi Iorga, Acte ft; fragtnente, 1, p. 217 ci urm.7 Renuentibus insuper perfidis quibusdam Matthiae principis

.copies in fratres Valachos moldavicos saevire; Chron. Fucheio-Lupino-Oltardinum, p. 51.

dg,

zi

141

Un sentiment national ineepe astjel sa se pronunte imogirile noastre, si el era sa, provoace in curind cioc-nirea, in Muntenia biruitoare chiar, nitre strAinii cuplata, si soldatii indigeni, care aduse nimicirea totall,a celor d'intgiu.

Matei, cgruia de mult ii murise singura odraslg, cuacelasi nume, voise apoi sg lase mo§tenirea, promisg°data tingrului Mihai, nepotul Viteazului, unui IstratiLogofgtul Golescu, care luase pe una din fiicele luiPatrascu, feciorul lui Mihai Viteazul. Erau insa si altidoritori de Scaunul muntean: Diicul, pe care-1 cunoa§-tem acum in ambitia ca sl in incapacitatea sa, §iConstantin, fiul lui Radu Serban cu o fats de preotdin Ilfov. Cel d'intgiu, nepot de sorb, al lui Matei, fupreferat. Acesta din urnal uneltia, si ca fost coman-dant at trupelor trimese cindva in Ungaria, cu mer-cenarii strgini, acei dorobanti, acei Seimeni pe cari,spune cronica munteana, Matei-Voda, foarte-i Ingram-sase caci se insurarg, si facura copii, si se imbo-ggtirg toti, inai virtos, zic, de acest neam doroban-tesc, fund tot dinttl'acest pamint at Terii-Romanefti"3--deci acuma prefacuti intr'un element indigen, de sinu, in mare parte, romgnesc de singe. Asezati in Bu-curesti, unde aveau case, gradini, locuri, deprinsi cu,daruri domnesti §i cu bacsisurile boierimii, cercetatoriobisnuiti ai circiumelor, inruditi intre ei, de formau ca.o mare familie 1, acesti Seimeni §i dorobanti repre-sintau ceia ce In Stambulul de la sfirsitul veacului alXVI-lea ajunseserg a represinta lenicerii decazuti, cu,femei, cu copii, cu .bani pusi la dobinda. si cu pravgliide cistig.

Constantin rgscula pe soldatii strgini impotriva lui

1 Stoica Ludescu, p. 329. Cf. Relscoala Seinienilor, I. c., pp199.201.

142

'Diicul, care era Spatar. Patimile batrinului, asa derespectabilului Domn de pe urma acestor haite des-matate, care, cerindu-i trei lefi ramase In urma, cute-zara a-i ucide supt ochi boierii la can tinea mai mult,Vistierul si Armasul, si a-i fnchide In fats, pentru canu voiau Domn batrin", la santul cel mare", portileTirgovistii, Sint cunoscute. Ele nu se mintuira decitydata cu viata eroicului mosneag, care muri in April1654, supt cerul liber, in lumina -celui d'intaiu soareal primaveriP. Si fireste ca ocrotitul Seimenilor si aldorobantilor, Constantin, ajunse Domnul Terii-Roma-Tiesti, In ciuda-lui Diicul, care nu parasi niciodatapretentiile sale, trecindu-le fiului, Papa, si nepotului,numit tot Diicul Z.

Un conflict cu sprijinitorii sai fl astepta cu sigu-ranta, de si, spune cronica oficiala, iertase doroban-tilor si calarasilor flijma si oieritul si fmbracase pretoti cu postav bun, si pre capitanii lor cu fringhii, cucoftirii, cu atlaze" dupa exemplul lui Matei3,,lefi Inca le da din destul, la masa de apururea sedeacu dinsul daruia" . Putu sä se vada aceasta si dinMoldova, unde cei o mie de Seimeni, munteni si dealts, origine, cari se aflau In jurul Domnului, se ridicaracontra celorlalte trupe, alcatuite din citeva sute de oa-meni fiecare: Nemtii, Polonii cal,ri, lefegiii capitanuluiVoicehovschi, letegiii de tarp, ai capitanului Grumezea.In special Nemtii din Iasi si Suceava, stirniau invidiaSeimenilor sirbi si a imitatorilor for moldoveni, cartpurtau acelasi nume. 0 pornire contra for singer&

' V. memoriul cast:2 Ibid., p. 208. nota 5. Cf. Ghiblnescu, Surete, VT, pp. 40-1

(39), 67, 200-1, 220 (175).3 V. comenzile lui de postav pentru oaste in Ardeal, in Iorga,

Bra§ovul ¢i Rominii, p. 56 si4 Stoica Ludescu, p. 336.

urm.

si-i

153

ztrazile iesene, inspgimintind pe Doron, supt aripa cg-ruia se oplosiserg cei-rgmasi in viata. Se credea, spuneKraus, ck vine Vasile-Vodg cu Tata/4i '. El se pricepuins& a ispitila sine pe capetenii, si-i ucise. Corpul fudisolvat, Muntenii fiind trimesi acasg; cei rgmasi numai avura curajul sä se miste 2.

Tara-Romaneasca, fu o adevarata rascoala, fgracea mai mica sfialg de Domn, care asista neputinciosla cele mai sglbatece scene de tumult pretorian si derevolutie socialg. Pretextul fu ca Rosii 3 se pregatiausa,-i nimiceasca si ca Voda i-a pus la bir: de fapt,-cronica spune ca Domnul se ir4elesese pentru aceasta-cu capitanii, iuzbasii, ceausii, vgtasii si cetasii doro-bantilor. La 27 Februar, dupg acea cronicg, iar dui:AKraus, pe care-1 contrazice Nekesch-Schuller, alt Ar-delean 4, la 12 Mart 1655, Innainte de ziug, furg. jert-dti si doi de boieri, aruncindu-li-se trupuriledespoiate In u141. Altii trebuirg sg se adauge la rgs-culati. Bisericile nu fury crAate In barbara pradgnesAioasa. Rosii ei Insii si deosebitele -cete ale slu-jitorilor" de Ora se lgsarg molips4i de aceasta zgomo-toasa anarhie. De si Constantin avea line, el Inca pelefecii, Unguri, Poloni, Cazaci, dragoni" (sau cum seZicea atunci: dragani) si soldate propriu-zisi 5, eltrebui sg cedeze In .aparenta, dind Ins& stire si inArdeal si la Pasa din Silistra. Doug sute treizeci si-cinci de boieri se refugiazg prin Iunie In Ardeal, unde

I Kraus, I, p. 220 si urm.: e aceiaci expunere paralelA cu-Miron Costin.

2 Domnul Moldovei era plzit ci de 300 de Meszei", cu loanSzilagyi, trim* lui de principele Ardealului (Kraus, I, p, 228).

3 Despre ei Kraus spune cu acest prilej ca shit sateni liberi-ca Secuii: so freye Leta sein wie unssere Zeckel".

Care da tot ziva de 27; v. Studii doc., IV , p.ccout, nota 8.5 Seine besoldigte Wicker, also Unger, Polacken, Koczaken,

Zragoner and Soldatten.

In

treizeci

4 fi

144

multi intimpinara inchisoarea sau oprirea, pentru a fitrime§i peste hotar.

Pedeapsa neomeno§ilor rebeli se apropia insa. Ra-,kOezy se hotari in sfir§it, cedind repetatelor staruintiale lui Constantin ', sa, intervie, gi in ajutor era chemat sa vie §i Domnul moldovenesc.

La coborirea trupelor ardelene, putin numeroase, de,alminterea, Constantin, care se fa use una cu ostasiisai revoltati, -strainii hoti" pe cari-i -denuntau soliisai in Ardeal, §i-i adunase la Gherghita contra ficle-nilor boieri 2", se- strecura din tabard pentru a lua,drumul Silistrei, pe care, la Strimba, in vadul Dirs-tolului", it astepta noul Pa§a at Dunarii-de-jos, Siavug.,La 21 Maiu acesta cerea lui Rakoczy sa grabeascasosirea sa pentru a se incheia cu tulburarile 3; la 12Iunie Craiul" mintuitor se afla acum linga Brasov;a doua zi Gheorghe Stefan intra in Bacau, mergindrapede spre Milcov.

Furio§i de plecarea Domnului care-i in§elase cu,atita me0e§ug, rebelii proclamara in locul lui pe tina-rul boier Hrizea, hul lui- Dumitrasco de la Bogdanei,din judetul Ialomita", sau, cum i se spunea de obi-ceiu: Hrizica. Acesta incerca sa negocieze, dar nu in-tilni ascultare4. Trebuie sa se deie lupta, si succesulci§tigat la trecerea prin trecatoarea Buzaului cacila Bran calea era inchisa, a Ardelenilor2, luarea,provisiilor nu era *i o chez4e de succes.

La 27 Iunie 1655 Wile se intilnira. la Soplea, supt

1 Studii fi doc., IV, p. cctxiv- $i urm.2 Constantin Capitanul, p. 310.8 Szilagyi, Beilum boreo-orientale, p. 395.

V. scrisoarea lui Dabija,. probabil viitorul Doran, in Studiili doe., IV, pp. 36-7, no. xLni.

6 Nekesch-Schuller, in Quellen der Stadt Brand, 1V, p. 240;Kraus, 1. c.

145

o bisericutg, undo se pomeniau sapte biruinte mun-tene, spune Kraus. 0 incercare de surprindere,noaptea,din partea Seimenilor se lovi de buna privighere alui Kem6ny, care era intro luptatori ' A doua zi aiHrizei-Voda erau foarte incalziti si Increzgtori. MironCostin, acela care ni dg stirile tole mai multe stmaibune despre luptg, spune ca se auziau striggtele lor:,la ei, la ei, numai sa ni-i arati" sau: haida, haida,la ei, la ei". Se inselau insg asupra resultatului.

Nu stim citli erau 2 in aceasta hotaritoare clipa. rgs-culatii. Cartile lui Hrizea, prin care chema Cara sä sestring& la dinsul, la Teleajen", toti slujitorii", dintoate judetele, n'avura timp sa -si producaurmarile, chiardata lumea ar fi voit sa sprijine o asemenea aven-tura. Dar In laggrul lui era vechea artilerie buna a luiMatei, compusa din treizeci de tunuri 3, si condusa deun comandant neamt. Si pedestrimea rasculata, stiusa ofere lupta lui RakOczy innainte ca acesta sa sefi unit cu Gheorghe Stefan, care, avind putini oamenisi un rule ajutor de Tatari, statea cu buna paza laSarata Buzaului, cu a-tit mai mult innaintea sosiriiTurcilor, al caror set avea, se pare, motivele lui de ase codi.

Totusi capetenia Nemtilor lui Rakoczy, Gaudy, facucurai principelui sau. Cu trupa sa disciplinatg era si-gur sa, invingg. Fara tabgra", In desordine veniauvalurile Seimenilor si dorobantilor la vad, buluc dupabuluc", minind in biciu" bivolii cari trageau tunurile.

1 Ibid.2 Cu Gheorghe Stefan. ar fi fort 12.000 (Studii .Fi. doc., I1T, p.

429). Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum (p. 64) vorbeete 1ns4 de24.000, iar RiltOczy Insuei. (Studii fi doc., IV, p. 243, no. Lxxvni)de 16 000.

3 Kraus, I, p. 235. La RakOczy, dupA acelaei izvor, able doua-sprezece.

10

146

Stoliti" la apa, dadeau din pusti, din sinete". Artileriaardeleana raspunse cu folos, pe cind cea munteanafusese cufundata in apa de bivolii Incalziti. FoculNemti lor birui; infanteria lui RakOczy trecu riul pentrua urmari o mare multime invalmasita, care pierduseacum cu totul speranta intr'o biruint,a pe care o cre-zuse la indemina. Direapta mesernita", scrie croni-carul motdovean, adevarat macel". Trupurile pe sleav"

pe drum zaceau polog, si spinii pre de laturiplini de trupurile lor: asa zaceau pana in Ploiesti."Iar cronicarul muntean, din partea lui, inseamna:Zacea' trupurile for gramada unul peste altul, citecinzeci, cite o suta, la alte locuri si mai, multi. Citiscapara, se raschirara: unii in munt,i, altii peste Du-flare, prin toate gaurile se ascunsera, si, de frica mare,stiindu-si vina, si de umbra for se spaiminta' si-si le-pada' hainele for cele dorobantesti, si se imbraca' inferfenite calicesti, si se jura' ca n'au fost dorobanti."

La podul Dridovului, pe Prahova, linga Gherghita,se intinse apoi masa, cu Gheorghe Stefan, care aler-gase in pripa, si cu mirzacul lui purtind cojoc desoboli preste zea", fara sä. aiba prilej de a luptkConstantin riti venise Inca sa-si sature ochii de druntapriveliste, pe care greselile ambitdei sale o pregatiserain mare parte. Miron Costin ni infAiseaza cum aupohtit Racoti pre Stefan -Voda la masa, vesel si voiosde izbInda ce au facut. Cimpoiesii, cu cimpoaiele Im-bricate de ursinic, la dvorba cu zicaturi, st apoi,dad, s'au mai veselit, au pohtit pre Stefan-Vodapentru surlari sa zick si au zis si surlarii". 0 altamasa mare se dadu peste patru zile dui:A intilnireaon Domnul restabilit In &awl si cu boierii amindororterilor, virstati", Rakoczy crezindu-se acum Craiupeste Crai si Domn peste Domni". 0 truce la Dra-ganesti pomeneste azi, in numele lui Constantin, cum

147

,Gheorghie Racot, cinstitul Craiul Ardealului, vazindMariia Sa jaloba noastra, Manila Sa au venit cu °stileMariei Sale, si eu cu boierii tarii mele si cu pribegiiasupra a rasculatilor Wire i".

La 20 Iulie 2, Rakdczy se intorcea in tara lui, lasindlui Constantin trupe de sprijin, cu Boros si cu Gaudy',Cronica munteana ni spune ca ele erau de nevoie,ca necontenit de si Hrizea, adapostit la Braila, fusesedus, cu familia lui, in Ardeal focul rascoalei dadeasa iasa din nou in fatti,, facindu-se conspiratii prindeosebite locuri, ca aceia a capitanului Priboiu 4. Aufost si lupte formale, In August, cu vre-o 2.000 de ca-lareti, cari fur& infrinti de Boros, la Calugareni, si oridicare de steaguri la RuSii-de-Vede, altele in os-troavele Dunarii g. Indemnuri se faceau catre Cazaci.aratindu-li-se ca Ungurii pingaresc bisericile, and icoa-nele si le rup 8", Desarmarea terii se putu credo de-

numai dupa ce, pe rind, toate categoriile de ostasise supusera cu jurarnint, prin actele, de mare interes,care ni s'au pastrat, infatisind si numele ofiterilor sicetasilor" din deosebitele formatiuni: a lui ComanCapitanul, a paharniceilor lui lane Capitanul, a lefeciilorlui Leca Capitanul din Botezati, a lefeciilor sirbi, steagn1Iancului Capitan". Ele poarta date intre 17 (271 Augustsi Decembre 1655 7. Dar ocupatia Terii-Romanesti tinupana in Ianuar 1657 S. Si ea era indreptatita prin im-

1 Studii 0 doc., IV, pp. 243-4.2 Dup5. Nekesch-Schuller, Z. c.3 500 cu unul, 600 cu altul, dui:A. Kraus. OtrAvit fiind Boros,

-e Inlocuit cu Mikes.Kraus, o. c., I, p. 244.Monumenta Hungariae Historica, Diplomataria, XXIII, P. 206,

e Ibid., p. 230.7 Hasdeu, in Traian, I, no. 1; Studii ¢i doc., IV, p. 37 qi urm.

Kraus, o. c , I, p. 241.

4

a

glint

148

prejurari ca acelea din 1657, cind Hrizea, cu SeimeniiInchisi in manastirea Bistr4ei oltene, trecu prin pasul'Turnului Rosu (Mart) si dadu o lupta, la Tirgul Bengal",in Gorj, allindu-si moartea pe roata 1.

Se poate zice cg, astfel se incheie, printr'o serie de-greseli politice, epoca luptelor romanesti cu mijloace-proprii si pentru scopuri proprii. Oastea de 2.430 de-oameni, Unguri, Sirbi, leventli, Poloni dragoni, beslii,Tatari, puscasi si aprozi cu care se Lauda la 165G.Constantin 2, nu putea sa mai lucreze de sine.

Am urmat pe povestitorul vie-Oi moldovenesti dinacest timp, dar pentru aceasta lupta cronicarul arde-lean Kraus are stiri de cel mai mare folos, care sintnoun. Seimenii apar aid cu o mai bung, pregatiredecit la Miron Costin ; oastea for se alcatuieste dinpatru cete. Rakoczy e surprins de atacul general aldusmanului in timpul somnului sau de amiazi. Ingraba oastea lui se orinduieste, scoVnd pe boieri infrunte, pe dud Kemeny si Gaudy, comandantul gardeiprinciare, pazesc la riu. Nimic despre scena ridiculacu bivolii, dar tunurile muntene, asezate pe deal ling&biserica s, bat prea sus, si comandantul trece la dusman.

Totusi e nevoie de un puternic atac al lui Gaudy cutrabanci qi pedestrimea oraFelor scisefli, dragoni fi pufcagi,pentru a le lua i a le indrepta contra Seimenilor gi, aju-tatorilor lor, intre cari se pomenesc fi Ro0i 4, ceia ce a-

...

I Stoica Ludescu, pp. 343-4; Kraus, I, pp. 265-7; Szilagyi, o. c.,,II, p. 289.

2 Studii fi doc., IV, pp. ccLxxvi.a Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardinum, II, p. 54. DupA acest

izvor, numArul mortilor la cei Invin§i ar fi fost de 4.000.4 Ro§ii §i In Ghiblnescu, Surete f 1 izvoade, IV, p 227 §i urm.t

VI, pp. 40-1 (8) 65; Studio fi doc., VI, pp. 472, 477 (109). Cf. ceidin Gabrova §i TrApezita, 1665 GhibAnescu, 1. c., p. 226 (185).Capitani, ibid., pp. 161-2 (capitanul Mogo§ din PAule§ti, in Pra-hova). Alti Ro§i de sat, Studii fi doc., V, p. 448. Joimiri ro§ii,4736, ibid., VI, pp. 434-5 (1636), DArAbanI, Ghibanescu, o. c.,VI, p. 79 (85).

149

trata, fat de strain aproape intreaga oaste a terii se,unise pentru impotrivire. Dace. n'ar fi fost starea debetie a ostasilor destrabalati, s'ar fi ajuns poate laalt capat. Aici se arath, in sfirsit, c Siavus avea pla-nul de a pune Domn pe fiul din flori al lui Leon-Von,'Radu, care a si stat mai tarziu in Scaun, de si cuacest prilej, prins Impreung, cu Hrizea, fu Insemnat laalas. Rdkoczy va reveni in Ardeal cu toata artileria mun-teand ' , treizeci trei sau i patru de tunuri, cu cin--sprezece steaguri Q. In scrisoarea sa de la 23 Iulie catre'Cancelarul Ungariei, aratind aceasta, el va spuneHrizea s'a luptat vitejefte impOtriva noastra" 8. Era, a-dause un Ardelean foarte bine informat, un om cuvaz.6, si viteaz" 4.

Astfel, dupg, nereusita marii expeditii in Polonia alui Gheorghe Rakoczy, care spera s ajunga rege prinduptA, In tara uncle domnise cu glorie Ardeleanul Ste -

an Gheorghe Stefan, care tremura de fricaTatarilor, putu fi inlAturat (in April 1659)6, fail lupta,cle un ceau§ cu doult sate cinzeci de Turci, in folosulpasnicului boier Ghica, pe cind slujitorii ce mai avea.strigau : lefe, lefe s ni dea" 6. Avea cu el in fug&doar trei steaguri de dragoni §i 700 de Unguri 7, siConstantin-Von, totusi un om neastimpAsat si deprinscu lupta, nu fu in stare sa apere Domnia sa impotriva

1 Cf. $i I. Bethlen, pp. 36-8 si Studii pi doe., IV, p.2 ftakoczy vorbeste chiar de patruzeci i (lona; Studii doe.,

IV, p. 243, n-o.8 Adversus nos strenue dimicavit." Se preciseaza a la 27 a

venit Gheorghe Stefan, cu 400 de Tatari, 18,28-30 Constantin,iar apoi si Siavuf ; Studii pi doe., IV, pp. 242-3, no. txxvu.

4 Studii pi doe., IV, p. 126 si urm. Cf. $i V, p. 549; XXI, PP-10143.

5 Trauschenfels, o. c., P. 345.6 Miron Costin, p. 358.7_Kraus, I, p. 333. Cf. ibid., p. 342.

cd

qi qi

c6.

Bathory,

CCLXVIII.

fitxxvni.

5i

150

lui Mihnea Radu, pe care Pap. Siavus i-1 aducea caInlocuitor, din ordinul Marelui-Vizir Mohammed Chiu-pruliul, restaurator al Impgratiei. De si ar fi a vut pgngla 30.000 de oameni, el nu stiu cleat sa dea foc Bu-curestilor si, trgdat de Spatar, cgruia-i lgsase in same,Tirgovistea, nu apara nici santurile de la Rucgr i. Do-robantii si Seimenii, citi mai ramaseserg peste Dungre,duceau pe pagini la prad12. Tatarii pi-Math groaznicla Tirgoviste si aiurea.

Incercarile celor izgoniti de a-si recapata Scaunelesint cu trupe strgine, si apgrarea Domnilor celor noi_se face cu mijloacele militare ale Turcilor.

Si totusi stim prin mgrturisirea calgtorului sirianPaul de Alep ce pregatiri mari se facuserg pentruaceasta. Boierii se unirii, cu Domnul pentru resistent.g ,Cara, careia .i se scgzuse birul, numai sg fie gata deoaste, aleargg la Curte, unde se impgrtiau steaguri. Sescriau numele luptatorilor, si toata ziva Mitropolitulsta In bisericg, primind juramintul. Darabantii furl,restabilitd. Ardelenii lui Barkaczy fusesera sporitiprinteurt nou contingent. Arme si munitii erau destule 3

Astfel Mihnea, om ambitios, care vgdit doreste sgjoace rolul lui Mihai Viteazul, cgruia-i imprumuta sirnumele de Io Mihail Voevod" bietul favorit deSeraiu, bgnuit di ar fi trecut, de si se argta adinccunoscgtor al teologiei ortodoxe, la legea turceasc!pgstrase cele cincizeci si trei de tunuri cu care ye-nise Pasa de Silistra 4. La Soplea, cind Turcii luiFaz11,--Pasa se 'preggtiau de lovitura in Ardeal, el Meno incercare de rascoala, dar o zadgrnicirg boierii. Dupg

1 Studii li doc., IV, pp. CCLXXXV1I-VIII.2 Stoica Ludescu, pp. 345-6.3 Trad. Emilia Cioran, Bucuresti 1900, pp. 221 $i urm.

Paul de Alep, 1. c, p. 243.

151

expeditia peste munti, el stringe supt un besleagasaraOle, delii, beslii, seimeni", luind apucaturi dePass'. Peste, citeva luni, dupa ce pregatise pe Rosisi strinsese 1.200 de pedestri si Seimeni 2, Ii taia peacesti Turci cari stria. Cara si navalia la Silistra, ra-nind si pe Pap, la Braila si la Giurgiu, ca sa se laudeca, multi Domni crestini cari s'au luptat deschis cuTurcii n'au facut atita ell am facut not in scurtavreme". Avea 18.000 de oameni si se credea acumaMihai intreg $. Se facu o unire cu Moldova si et Ar-dealul, cu pribegii color doua. tronuri ca In vre-mea aceluia. Era sa fie totusi Inlaturat, cu tot spri-jinul lui Gaudy si Mikes, la 25 Novembre 1659, cuajutorul boierilor chinuiti.

0 Incercare a lui Constantin-Voda in Moldova daduprilej la un sir de lupte pe care le cunoastem arna-nuntit din Miron Costin. Ea fusese precedata Inca din1658 de o ultima aparit,ie a lui Gheorghe *tefan InCara care fusese a lui. Avea cu sine dragoni, meszei",cu boierul Talmaciu si ceva pribegi. Lupta s'a datla Strunga, sau, mai precis, spune informatorul arde-lean, Rugg, nil Bahluiu si Sirca, Intro satele Madjesa,cz,(Madirjesti), Tirgul-Frumos si Pietrisul". De si pribeagulastepta sprijin de la Tatari, Sirinul Crimeii li statuinnainte cu 300 de-ai lui, si-I goni4.

La rindul lui, nemai affindu-si loc In Tara-Roma-neasca, Voda Constantin Intl.& In Moldova. Strinsesevre-o 4-5.000 de lefecii, Nerati calari, cu foc, Siimeni

1 Stoica Ludescu, p. 350.E garda de 400 de Turci de la Kraus,II, p. 382.

2 Ibid.3 Studii §i doe., IV, p. ccxcvm ei urm, Dar ncidea pe boieri,

Ii inchidea cu minile legate, de alergau muscIndu-se de foame,si inchidea femeile goale in saci cu pisici, spune Kraus.

4 Miron Costin, pp. 358-9.

152

pedestri si caste ungureasca", boieri de-ai lui, cu Ba-nul Baleanu, pe cind Gheorghe Stefan chema la Mo-vilau pe Cazaci in sprijinul unei expeditii pe caretrebui s'o paraseasca.

Ghica-Voda, se aseza in lagar la Cirniceni. Le vesteaca vin dusmanii, el se retrase, la capul Stincii desere Tutora", asteptind pe Tatari, apoi trecu Prutul,lasind pe Hatmanul Habasescu si pe Grigore Pahar-nicul sa apere Iasii. De si Polonii, cari de la GheorgheStefan trecusera Ia urmasul sau, beti ca si ceilalti apa-ratori ai Domniei, nu furl, de nicio isprava. CapitanulVoicehovschi ataca, nu fara sa aiba intaiu succes, pecatanele si Nemtii usurpatorului, cari au cazut aceiamai toti". Aripile ostii lui Constantin restabilira luptala Jijia. Invinsii se gramadiau intr'un oribi] haos. Re-sultatul fu retragerea lui Ghica Ia Lapusna, unde-1parasira, de si iesise la dinsii cu slicul a mina", da-rabanii si seimenii, de toti pin' la 700 de oameni, cufoc si cu tunuri". Talmaciu alerga si el peste Nistru.

Ghica se intilni cu Aga Marii al Tatarilor, Iall-Agasi,In acele parti basarabene, pe Botna. Calga insusi venisa pacifice Moldova. Astfel se Incearca atacul contrasanturilor lui Constantin, in sus, la Galata. Aici sedesfasura lupte intro ai lui Constantin si Tatari, caricutezara sa atace puscasii gata sa traga, cu sinetilela obraz". Resistenta insemna numai o zadarnica ri-sipa de munitii. 3.000 de Tatari primira atacul des-perat al oamenilor pretendentului, in numar de 8.000,avind si tunurile facute de Gheorghe Stefan la Lem-berg, bune si mari". Cind ei raspunsera, la rindul lor,aparatorii aventurfi perira, si in iazul vecin, sau seimprastiara prin poduri. Dar Ghica-Voda fu dus laMunteni, Moldova fiind data lui Stefanita, fiul lui Va-sile Lupu 1.

1 Miron Costin, pp. 362-7.

153

Constantin, fugar din nou, cerceta pe Ghica si inTara-RomaneascA, izgonindu-I. Avea, cu banii lui Ma-tei-Voda", Poloni, Unguri §i Sirbi. Iarasi Tatarii insa-Iizgonira s.

Prin Maramura§ el trecu apoi, avind doar 800 delefecii, la Dorna, la Cimpulung, Ia Hotin si Movilau.Adunind pe Cazacii suparati pe Ghica pentru ca, liatacase Ra§covul spre a libera, de acolo pe vaduvalui Tirau§, sora copilului Domn, el 1§i cearca a douaoara norocul In Moldova. Venind de la Soroca, el trecePrutul la Zagarancea, cu 5.000 de Cazaci, pe lIngamia de lefecii ai lui. Ca qi Ghica, noul Voevod se re-trage spre Bugeac, intllnindu-se in codrii Chigheciuluicu Tatarii; pastra cu el doar pe Habasescu §i peVoicehovschi.

Dar dupa, o scurta lupta, la Aron-Voda, linga Iasi, dinnou Constantin e silit sac* caute adapost in straina-tate, trecind Nistrul la Movilau 2. A fost ultima lui ten-tativa, qi, data aceasta, el se putea lauda ca fuseseDomn In Scaun, undo -1 allam la 26 Ianuar 1661 S.

' Ibid., p. 368. Cf. Chron. Fuchsio-Lupino-Oltardtnum, II, 56-7.2 Miron Costin ; Kraus, II, p. 138 $i urm.3 Studii fi doc., IV, p. cccix (Ia 5 Februar 1661, Munteanul

era In Iasi).

CAP. V

DESFACEREA OTILOR ROMANETI(1655-1691).

I.

Trupe romanesti ca auxiliare aleTurcilpr.

Inca In vremea ultimelor ]upte cu armele In minatpentru stapinirea unor tronuri care mai tarziu vor ficapatate prin dare de bani si prin intrigi, osti roma-nesti Sint chemate pentru ca sa ajute, si ca luptatori,armatele turcesti in noua era de razboaie pe care o.deschid Chiupruliii.

Mohammed -Pala, batrinul Chiupruliu, Albanes de-singe, din satul Chiopri, ajungind Mare-Vizir al Imp aratieistapinite de Sultani bolnavi, netrebnici, betivi, ca Mu-rad al IV-lea, idioti ca Mustafa, intelese ceia ce sc6,--

pase din vedere predecesorilor sai: ca Statul militar,si numai militar, intemeiat prin cuceririle vechiloremiri, nu se poate Linea, impotriva dusmanilor cari-Iincunjurau din toate partite, decit reluind seria ne-contenitelor expeditii in toate partite, care-i puteauda concordie in launtru, glorie si cistig. Aceiasi a fostsi credinta fiului si urmasului sau, Ahmed, fire mainobila, cu o mai buna pregatire, care n'a facut altcevadecit sa caute in dreapta si in stinga pricini de lupt,pentru a exercita puterile ostg§e§ti ale Imperiului oto-

158

man. 0 adevarata dinastie de majordomi turcesti seintemeiaza astfel, pe linga, membrii familiei cirmuitoareadaugindu-se ocrotitl si ucenici ai ei.

Chiupruliii inlocuira vechiul sistem razboinic al Ieni-cerilor si Spahiilor, cei d'intaiu conrupti, prea multmoles* cei de-ai doilea, prin acela al corpurilor spe-ciale (topcii, gebegii, cumbaragii) si prin contingen-tele totdeauna gata de actiune, la cea d'intaiu che-mare, ale provinciilor 1. Intre aceste contingente erausi ale terilor noastre, si aceasta cu atit mai mult, cucit razboaiele cele noun ale Turciei regenerate se pur-tau in preajma provinciilor romanesti, peste Carpatisau, mai tarziu, peste Nistru.

Astfel, dupa ce la 1657 in campania polona se in-timpina contingentele de aici, cu Serdarul GrigoreHabasescu si Fratita Capitanul 2, la expeditia din 1658contra lui Gheorghe RakOczy al II-lea, asupra caruiacazuse acam urgia Vizirului, expeditie menita a-i sub-stitui in stapinirea Ardealului pe un Romin de singe,Acatiu Barcai, Barceai Tacos (pentru: Acos) al con-temporanilor romini 8, participara si Moldovenii si Mun-tenii. Prin cronica lui Miron Costin afiam ca GrigoreGhica, fiul lui Voda, ducea nu mai putin de 7.000 deoameni din colo de munti, impreuna cu 2.000 de Ca-zaci ai Hanului, supt comanda lui Hanenco. Ei ocupatrei Oland in Tara Birsei, care e pentru acest mar-tur tara Braseului". Dupa ce se arde Balgradul, Gri-gore se indreapta cu irin-beiu Tatarul In olateleUngurimii-de-sus", adeca, ni se spune: Oradea-Mare sihaul. Dar apoi, ai nostri sint pusi sa lucreze la cetatecu Sinan-Pasa de Buda. Inceput in Iulie, acest drum

1 V. cartea mea Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 156f}i urm.

2 Studii f i doc., IV, pp. cci,xxx-f.8 lance e o forma resultata din cetire gresita, pentru Iacocy

159

de oaste se mintuie in Decembre '. Muntenii fuseseracondusi de Mihnea-Voda.

In jurul lui Barcsai, stabilit acuma, ramin pentrua-I pazi si o mie de Moldoveni, supt Nicolae Cirnul,care nu e decit Spgtarul Nicolae Milescu, traducatoral Bibliei si unul dintre cei mai marl invatati ai Rasa-ritului pe vremea lui.

In anul urmator, 1659, Raloczy, ramas stapin pecetatile de cgpetenie, Oradea-Mare, Sibiiul, Fagarasul,reiea lupta, Inchizind in Cluj pe rivalul sau; el ajutape Constantin Basarab sa-si fact, o oaste de 4.000 delefecii, si Gheorghe Stefan insusi, mai slab", adun.Inca, in vederea unei posibile restaurari, o ceata de500 de oameni, cautind alti auxiliari in Polonia saula Cazaci 2. Am vazut ce isprava a putut face in Mol-dova cel d'intaiu dintre acesti doritori de Scaun.

0 noun, expeditie de pedepsire nu fu inceputa insadecit in 1660. 0 cunoastenn si din spusa, scurta, darcuprinzatoare, a marelui cronicar moldovean, si dinizvoare ardelene si din analele turcesti ale lui iluseinVegihi, traduse de dragomanul venetian GiacomoTarsi a 8.

Acel care primi sarcina de a forma corpul de ex-peditie fu Vizirul Seid-Ahmed, fost la Buda, iar, inurma., comandant la Inau. I se puserg la dispositieTatarii, trupele din Silistra si 1.000 de oameni dinRumelia, supt Ahmed-beiu, sangeacul de Elbasan InAlbania. Domnii nostri, Ghica, mutat acuma la Man-

1 Miron Costin, p. 360.2 ibid.3 Am reprodus aceste pasagii In ,Analele Academiei Romine",

XXI, p. 55 $i urm. Se afirmii. aici ca In oastea lui Constantin-Voda, aflAtoare linga Iasi, erau, pe lInga alti luptatori, 13.000de puscasi c4i cu doisprezece tunari In fat a" (p. 50).

160

teni, si copilandrul de cinsprezece ani al lui VasileLupu, Stefanita, primira porunca O. ajute. Venisera laPa§a-Serascher abia 2.000 de Moldoveni, cu MihalceaHincul, Voicehovschi, atunci Serdar, §i capitanul de le-fecii, §1 1.000 de Munteni, Intre ace§tia fiind Constan-tin Cantemir, ce era la Munteni ceau§ spataresc peatunci si carele apoi aice, In Moldova, au fost Serdar".Tot osta§i de aceia cari Impotriva focului nu stau".

Turcul li recomandase sä treaca peste pedestrimeaardeleana, lovind pe dusman pe la spate, iar apoi,dupa biruinta, unul din voi sa nu cumva sä se apucede jac, descalecInd la borfe, sau sa alerge sa prinzacai slobozi, ce sa goniti strIn§i pe neprietenul, a degoana mai buni sinteti voi decit oastea mea ceasta-lalta", Cei Infruntati astfel nu resistara la focul Nem-tilor lui ItakOczy, dar, acesta neavind cabalerie si Inacest punct, nu putu sa-i puie pe goana. Atunci Voi-cehovschi, cu Moldovenii, §i Cantemir, cu Muntenii, seIntoarsera asupra pu§ca§ilor du§mani, si au Intrat cusabiile smulte in pedestrime", Impraltiind-o cu totul.De aid' a resultat apoi, si nu din ciocnirea cavaleriei luiSeid- Ahmed cu ceilarecii unguri ai prin(ului ardelean, in-.1 ringerea, de pe urma careia Rakoczy, ranit el Insu§i,nu mai putu sä se ridice niciodata 2.

De alminterea, data Barcsai avea cu el Seimeni de lanot si Curteni, ei nu lipsiau nici la RalcOczy 8. Ca §ipe vremea lui Maghiarogli din 1613, si acuma, la 6/16lunie 1660, Indemnul de supunere catre Ardeleni, trei

1 Miron Costin, p. 371.2 Ibid., p 372. Nu In acest an, ci in 1661 abia, tina.rul Domn

moldovean lucra, cu Tatarii si cu Turcii Silistrei, la InnAltareaunor cetati pe Nipru, contra Cazacilor ; el muri de boala, pro-babil de ciumA, la Bender (ibid., pp. 372-3).

8 Studii fi doc., IV, pp. ccxcvi, ccc.

161

limbi tarai Ardealului", fusese facut in romaneste deSkit-Mahamet-Pasa, Vizirul de la Buda" '.

Chestia ardeleana fu deschisa din nou, peste citevaluni, prin alegerea ca principe, la sfIrsitul aceluiasi ania lui loan Kemeny, liberat din robia tatareasca si detnu lt Intors acas(1 prin Tara-Romaneasca, stapinitaatunci de Mihnea Voda 2. i prin sprijinul pe care, ime-diat, dadura Imperialii, innaintind, cu Montecuccol,

cu Francesul de Souches, pans, la Satmar siCluj, se ajunse la un razboiu, in sensul dorit de Chiu-pruli, cu Imparatul

De la inceput, In 1661, se cerura ajitoare muntenecontra rebelului 3. Cif despre Moldoveni, ei erau prinsicu luptele interne provocate de instalarea, trecatoare

lui Constantin pribeagul cu Cazacii In Scaunul dinRolul R)minilor, in luptele care adusera, dupa, o

indelungata si viteaza resistenta, infringerea si peireaeelui mai insemnat ostas pe care, dup . parerea luikoczy, it avea Ardealul, a fost neinsemnat4. CitivaCurteni ai lui Mihail Apaffy, noul print, aVazat de

urci in Ardeal, in fruntea acestor ostasi se aflaomul lui Constantin §erban, Rominul Petru Budaifora ucioi linga Bran de haiduci din tabara opusa.

In achimb, contingentele noastre participara In nu-mar mare si capatara, misiuni desenl de importantepe linga obisnuitele servicii de salahorie on care eraudarnici Turcii, in expeditiile din 1663-4, contra Impe-rialilor

Iorga, Brafovul ,ti Rominii, pp. 294.5, no. 11.2 ,,A.nalele Academiei Romine", 1. c.

Bethlen, la aceasta data; Hurmuzaki, Fragmente, II', pp. 51,254-5.

4 Cf. §i Hurmuzaki, V.

11

i-1

Italianul,

Insusi.

aIasi.

RA-

1 ,

inst.

1

I

162

Cetatea Neuhausel, Ujvar pentru Unguri, si o U -oar& pentru ai nostri, ca si cea din Ardeal, a lost a-sediata de Turci de la 14 August la 24 Septembre1663, si la a,sediu ca si la Intreprinderile de avangardaIn legatura cu dinsul au lucrat si cei 12.000 de Ro-mini chemati In tabara tureasel, Moldoveni ai nou-lui Domn, blajinul betiv baten Istratie-Voda Dabija sicare e, probabil, acelasi-cu Dabija" pazitorul de hotarla Milcov ', si Munteni, ai lui Grigorascu-Voda Ghiea,rarnas Domn at Terii-Romanesti dupa neasteptata ma-zilire brutala a tatalui sau. Ar fi fost, dupa un izvorstrain, 5.000 de Moldoveni, veniti cu Tatarii, conduside fiul Banului. Drumul urmat de, acestia a fest pe laBr*, la Prejmer, la Cluj, la Podul-Secuiului, la Do-britin si Solnoc, unirea cu Muntenii facIndu-se, inAugust, pe la Dbbritin. Ghica plecase de-acasa la 2Julie, prin pasul Buzaului, innaintind prin Brasov,Zarnesti, Porumbac. Ambii Domni lupta, Impreuna cuPasa de Damasc, la rlul Waag, Moldovenii dind o raitapapa la Briinn, In tovarasia Tatarilor. Apoi li se fi-xeaza lacuri la asediu. La 6 Decernbre, pe calea in-torsrplui, erau la Coholm.

Urmarea biruintei polone la Hotin hi navalirea Mol-dovei, in care se Incerca asezareedin 11011 at lui Pe-triceicu, care veni prin Botosani la Iasi, Doamnalui, Mariana, afllndu-se Inca In Suceava, unde maitIrziu comanda Germanul Teodor Frank. Polonii rsta-tura in cetatea Neamtului. Era vorba si de asezareain. Tara-Romaneasca a lui Constantin Basarab Cazachdin oastea lui Sobieski aparura supt zidurile Braileiturcesti 2.

Dar ultimele resultate nu corespunsera loviturii date

1 Studii fi does, IV, pp. 35.7 si Studii fi. doe. IX, p. 135 si urm.2 In acest an dArAbani de la steagul Doamnei si de la al

AgAi , Studii fi doe. VII, p. 367, nota 2,

16J

-cu atita putere de un -mare comandant cum era So-bieski, ajuns putin dupa isprava sa regele loan alIII-lea.T attrii adusera innapoi pe Dimitrie Cantacu-zino. Grecul constantinopolitan numit de Poarta caDomn credincios al Moldovei. Dupa o ciocnire la Bo-hotin, trebui sa-si paraseasca Cara, undo-totusi -era sa mai revie. Caplan -Pala era acolo caapere, si Vizirul Ahmed Chiupruliul se Linea gata saintervie.

In Iulie Sultanul aparu la Dunare, si pe la 26 el isifacea intrarea la Iasi, de unde se lndreapta catre So-roca, la Nistru, contra Cazacilor cari stateau In lega--tura cu dusmanul lui polon. Uri Italian, Carlo Magni,-a insemnat felul cum trgtura atunci de-a lungul Mol--dovei cetele, care-i pi reau nesfirsite, ale noii ostiriotomane, create, Tie Chiuprulii.

In August, Pasa de Damasc Husein Iu innapoiHotinul. Citeva cetati cazacesti de la Nipru, Ledijna.<Ladyzyn) si Umanul, avura aceiasi soarta, singura-dreptate pentru o expeditie pornitr cu atita zgornot.Aici in tara Polonii erau scosi din cetatea Neamtuluica si din Suceava, Innaintea careia rasarise, cu aju-toara tataresti, Hatmanul Sandu Hams. La atita s'amargenit participarea noastra, In afar. de serviciileobisnuite, care n'aveau caracterul militar propriu-zis.Din ce in ce mai mult slujitorii" de odinioara ajun-geau vrednici de acest nume luat In sensul obisnuital lui.

Tot asa a fost si in anii urmatori. In 1675, cind seorindui dartmarea ceta(ilor moldovene?ti, ca sä nu se maiincuibe) in ele temutii vrajrnasi crestini, Pasa SismanIbrahim, comandantul firesc la aceasta granita, seful-ofensivei contra Cazacilor si Polonilor, trece cu cala-rirnea lui pe la Bar spre Lemberg §i Trembowla, ar-zind in tale. Cum i se paruse ea Dumitrascu-Voh

Stefan-Vodasa-1

164

nu-1 serveste destul de bine, el facu sti se dea loculbde care acesta se arafase nevrednic, ca rau gazduitorde osti, altui Constantinopolitan, tot asa de putin de-prins a lupta, pasnicul Antonie-Voda, Ruset.

De Simpietru in anul urmator, acesta si Muntearmh,Grigore Ghica, destul de istet ca sa, se poata men-tinea, se aflau linga Iasi In tabara de la Cetatnie,supt ordinele sunrioare ale aceluiasi Pasa. Ostasilnr, neluptatori, In numar de vre-o 6.000, sint pusi sa.pazeasca podul pe Nistru. Dire toamna se incheiepaces de la Zurawna, linga aceiasi apa, si vestea o-duce la Poarta capitanul romin Matei Caramida.

Cind in 1677, razbgiul se concentreaza asupra Ca-zacilor, contra cetAii for de la Bug, Cehrinul (Cighi-rinul), contingentul nostru e de cite 1.000 de oameiii.Nu se putu a junge la capat In acest an, Cazacii arun-cind asupra asediatorului si cu stupi de albino. D tr,cetatea fu luata, tot cu Impartasirea R9minilor, carifac fintini in steps si pod pe apa Tismenului, In 1678,cind Caplan -Pala se Intoarce In aceste par0 bine cunoscute lui. 0 betie ruseasca, lasind ,zidurile goale,facuse sa cads Cehrinul'.

Apoi in 1679' Duca-Voda, non Domn al Moldovei,mutat din Tara-Romaneasca, si acel care-1. Inlocuisenolo, Serban Cantacuzino, merg la Nipru sa, intareasca un castel de aparare, Dohan-Ghecet sau DohanCal. De la 1681 innainte Duca, d.ruit cu Inca untuiu la Innoirea Domniei lui in "Constantinopol, isca--leste si ca Domn al Ucrainei", capatind vrednicia de-Hatman asupra paqii ucrainiene supuse Turcilor, cuNimirovul si Ticaneuca 3.

1 La 1678 capitanul PAcurar ; Studti f i doc., VII. p. 368 (13)2 In acest an Miron 111jdAu era capitan de dAribani §i Stro

iescul de calAraei; Ghtbanescu. Surete, V, p. 4;.3 V. Iorga, bcraincs moldoeefeasca, In Analele Academtei Ro

nrne pe 1912 et Rominii de peste Nistru, I* 111!8. Peatru rest,Studis p doc., IX. p. 129 qt urm. unde c.t luoarele-).

165

Din acelasi sistem de expeditii, In bare ai nostrijoaca un umil rol de auxiliari, pe care e mare lucruca jiira organisa0e permanenta, la orice chemare inciden-tald, neaFteptattl, fl pot indeplini, face parte si pre-senta acelorasi Domni In oastea cu care urmasul Chiu-pruliilor, Cara-Mustafa, se infatisa, hranind mari spe-rante, tnnaintea Vienei lui Leopold I-iu.

Nu stim mai de aproape ce fel de . ostasi duceamindrul erban-Voda supt steagurile sale ; numarulfor era de 4000. 1n oastea, pe jumatate mai mica, alui Duca, ni se spune Insa ca erau Cazaci, Curteni 1,hinsari, lefecii 2, boieri si mazili, cari aduceau cu sinecite zece-doisprezece oanzeni, precum si scutelnici, in le-gatur& cu unele familii ajutate de Vistierie, vatajiiboierilor si a giupaneselor slrace". De bun& sama cavechea organisatie a ostasilor de sate, cu hotnogiilor, mai multi In aceiasi asezare, si ca stegarii, supusitoti capitanului, se pastra Inch'. Moldovenii venirape la Focsani In tara vecina, pentru ca, apoi, pe laBran, sa treaca Ardeal, Muntenii, din partea lor,luind calea pe la Orsova.

La 1645 un Racles e capitan de Curteni (in act, si aprozi,vatasi); Uricariul, XXIII, p. 210. Cf. si ibid., XX, p. 74. Libe-ari din Curtenie, la 1607, ibid., XVIII; pp. 427-8.

2 Pentru un vä of de hinsa i pe la 1600, v. Studii doc., V,p. 17, nota 4. Pe la 1650 Duca-Voda insusi avea un vataf desinetari (ibid.).

Studii doc., V, p. 17, nota 4. Cf in Arhiva istoricd, I',p. 93, izbasi, vatafi si alai.* la Putna. In 1636. Ctipitani inMoldova, Uricariul XI, pp. 210-1; XXII, p 386; XXV, p. 299.(a. 1665), 236 (a. 1671); XVII, p. 994 (de Rirlad; 1642); XXIII,p. 263 (de Odobesti ; 1670); p. 210 vie curteni ; 1645): XXI.p. B35 (a. 169(1); XII, pp, 3I9-21 (de Roman; 1661), Iuzbasi,Ghibanescu, Cuzeftii, p. 141; Uricariul, XXV, p. 220 (a. 1669).;

XXIII, p. 241. Hotnogi, Ghibgnescu, Cuzeftii, pp..86, 201, 212;.Uricariul, 1 c., p. 211, 220; I, p. 152; XVIII, pp. 402-3 (a. 1631);

1

fi

3 fi

466

Cit priveste rolul unora ca si al celorlalti la ase-diul Vienel, el a fost inteles gresit de aceia cari aucrezut ca in crucea aflata pe locul de unde, in clipa'catabtrofei turcesti, fugise Cantacuzinul, era o demon-stratie pentru causa crestina. Asprul monument de-piatra, cuprinzind un cunoscut tropar, d dea. doar, Dom-nului putinta de a-si face rugaciunile innaintea lui.

Abia in Decembre Serban se intoarce pe la Belgradla Orsova, iar Du.ca tot pe acolo prin Ardeal. Niciunul, nici celalalt, dar eel d'intaiu mai putin decitvecinul zau, nu erau prea scirbiti de nenorocirea in-tfmplata unor stapfni pretentiosi si apasatori in ma-sura scaderii si nenorocirii lor; o carte adusa dinprada Tatarilor la Beciu" de Constantin CantacuzinoStolnicul, unchiul Brincoveanului, inseamna, cind cres-tinatatea au batut toata, puterea turceasca si i-augonit cu mare rusine de acolo, luindu-li si toata avutiasi armele".

Domnul Moldovei gasi insa pe Poloni Intrati cu Pe-triceicu in Cara care doria mai nault pe acesta, omblind, nelacom pamintean. Podghiazurile caci asali se zicea 7- facura ca Doamna Nastasia, buna prieten.a Munteanului Sorban, sa fuga la Braila, cu Cairnacamicu tot. Intrat in Iasi, Stefan-Voda trimese un nurnarde calareti ca sa prinda la mosia sa, Domnestii dinjudetul Putnei, pe Duca Menit, [paten si bolnav cumera , O. nu se mai intoarca din aceasta robie polona.

cf. ibid. p. 2i3 (a. 1590); XX, pp. 82-3 (a 1673-6 : Mirzacul,XXIII, pp. 67-8. (Grozav ; c.1600). Hinsari, Ghiblnescu, ouxeftii,.p. 207; cf. Uricariul XIV, p. 325 (nume); XVIII, p. 441; XXIII.p. 68. Stegari, ibid., XVII, pp. 135 6 (a. 1636) VAtafi XVIIIpp. 211, 232; XXV, p 45. DArAbani, ibid., V, p. 308; XXIIIp. :128 ((1637); in Muntenia, XX, p. 127. DarAbAt ca numeXXII, p. 161.CUrteni, XX. p. 74. Liberarea lor, X) III, p. 390;GhibAnescu, V, p. 105 (de camarA) Ei dadeau Ja 1669 dajdeacalului si pentru pe 1,IngA orinduieli,; ibid., pp. 278-91246 .

si

ialovitA',

1i7

Sobieski void, insg ei mai unit : cucerirea Bugea-cului, sfarmarea cuibului ti taresc §i putinta, deci, dea §i anew, In forme de autonomie, principatele. Setrimeserg acolo, dupg liberarea Ucrainei, Cazacii luiCunitchi §i Moghila, uniti cu pribegi moldoveni, caI ie Motoc qi Savel Smuncill. De la Ialpuh ei trebuiausa mearga pang. la Cetatea-Albg.

Dar invasia 'nu izbuti, din greutatile naturaie pe caretrebuia sg le intimpine. Regele era s'o incorce insusi.

Pang atunci, in 1684, anul color mai marl sperante,crezindu-se cg, Polonii se vor putea intilni cu Impe-rialii ducelui de Lotaringia in cinwiile Terii-Romg-nesti, pe cind flota cresting ar cerca la Salonic §ichiar la Constantinopol, nu se putu da nicio loviturg,de ei Pap, Soliman vine pang. la Zwaniec §i Tatariiprada. peste Nistru. Cind, in 1685, Hatmanul Iablo-nowski pgtrunse In pgdurile care se ziceau pe atunci.Bucovina", o ciocnire cu trupele, injghebate In grabg,ale notrlui Domn mctidovean, Constantin Cantemir,ceaupl spatareso din vremuri la Munteni §i fost opta§polon el insu§i (Septembre), contribui sg-1 facg, a seretrage. Doar ceata condusg, de aventurierul moldo-vean Burla sau aceia In fruntea careia statea un Za-harowski, In serviciul regelui, dacg puturg 0, patrundapang la Iasi.

In 1686 Cantemir avea cu el zece steaguri de oaste,dar el nik crezu ca e poate opune cu ele iui SobieskiInsusi, care se apropia. Cu atit mai putin, cu cit Inoastea acestuia erau atitia voinici -de la noi, ea Da-videl, pretendent la tron, ca Turculet, un vestit viteaz,si chiar boierii din fruntea slujitorilor Domniei, ca Hat-manul Veliqcu Costin, fratele cronicarului, §i cgpitanulMitre, aveau intelegere cu Polonii. Constantin-Voda In-suqi negociase cu dineii, oferind, in anume conditii, su-punerea terii. El se retrase deci de-a lungul Prutului, §i

168

regele putu sa Intro In.Iasi, unde-si enta, stiind ro-maneste, cintecul sou de biruinta :

Constantine,Fugi bine,Nici ai case. nici ai masa,Nice dragli jupeineasa.

Lasind in Iasi douasprezece tunuri, el se indrept goer&Bugeac, unde, ca si pe altii, din cele mai vechi vre-muri, II rapuse arsita si pustiul.

In 1691 el se va mult.ami sä se eoboare In Moldovaca sa faca numai a se ocupa de soldatii sal manas-tirile si cetatile, de la CImpulungul bucovinean pang,la Cetatea Neamtmlui, de a carii resistenta se leaga.erojca legends, raportata si de Dimitrie Cantemir. fiulDomnului de atunci, a celor citiva plaiesi In stare säInlocuiasca o armata '

Nici data aceasta nu intilnim vre-o impotri virea Domniei moldovene. In Tara Romaneasca, la intrareaImperialilor lui Veterani, cari din Banat trecura in Ardeal la 1688, ea si Ja patrunderea, in 1689, a lui [leis-sler supt noul Domh, care inlocuise pe unchiul sau *er-ban, Constantin Brincoveanu, aceiasi incapacitate unit1cu aceiasi lipsa de dispositie In ce priveste resistent;I.Ca sa coat pe Heissler, care nu era dispus sa pleasde la sine, trebul ca Brincoveanu sä alerge la ajultorulTatarilor, auxiliari ale caror servicii se platilku [carte.seump si pr'n halul In care ramlnea pe -urma iorOra

Totusi in 1690 Brincoveanu primi ordin de la Turcisa intovaraseasca, Impreuna cu Moldovenii cotnandatide Hatmanul Bogdan, si de vecinul din Moldova, peCerchez-Ahmed-Pala, care mergea sa aseze in Ardeal

3 Studii fi doe , XI, p. 132 kii prm

169

ape pretendentulla Coroana Ungariei, Emeric Toko ly.lUnindu-se, In Iu lie, la Potlogi cu Turco-Tatarii, el trecupe la Negru-Voda §i Dragoslave, Cerchez insu4i apuindcalea Branului. Trupele noastre luara parte la luptade la Tohani (21 August), In care peri qi boierul1Balaceanu, Aga in tara lui, colonel la Nemti, carevisa de Domnie 1.

De-acum, fanainte intr'un principal ca .i in cellalt, cumnu mai era o politicd, nu va mai ft nici o armata.

Dar solda(i erau, numai cIt ei se luptau supt steaguristraine.

Inca. de la 1661 loan Kemay astepta viteji" dinMoldova'. Lazar ce-au fost striletu", strelit la ,u§i,apare la 1680, §i mai avem chiar de la 1660 pe §androice-au fost izba4 de strealiti, din Rosii" 3.

Am pomenit §i par, acum serviciile facute Polo-nilor de un Hijdau, de un Haba§escul, de un MihalceaHincu, de un Constantin Cantemir, de un Ilia Motoc §iSavin Smuncila, de un Davidel sau Davidenko,Sandulsin David of Zaluce0, de un turculetCostaro, careavea §i un frate supt arme §i un Burla. Ei nu erausinguri. alte Egad merit, sa fie improspatate. lasindla o parte pe acei Romini din teri straine, cari. caValahii" din Polonia, Goraliii de azi, cu o aqa de in-

1 Ancaele Acad -miei Romine XXI, pp, 238-9. Petrascu cApi-tanul, tatA[ lui, trecuse la crestini in 1673; v. -$i GhibAnescu,u. c., IV, pp. 25J-1.

2 La 1650 Milescu Serdar serveste la Posi, Hurmuzaki, XV,pp. 4310-I, no. DINICGCCIV. Verdzelescu trece la Cazaci; , pp.1320-1 no Nim,:cccxxun.

3 GhibAnescu, o. c, IV, p. 165; Studii fi doc., XXI, pp. 101-24 Studii Zvi doc., (VI, p. 438.6 Doc:entente Callima hi, I, xxv. David -de Zaluceni, In

1665, Uricariul, XXV, pp. 274.5. Toader de Zaluceni, GhibA-nescu, o. c., p. 136 (147). Cf. Studii psi doc., XI, p. 92 (202). I sezice Alexandru Leahul; V, p. 405.

t.

Bi

51

170

teresanta arty populara, joaca un rol important la.jumatatea veacului al XVIE-lea ' Polcovnicul de Za-porojeni, care in 1665 dadea un zapis si in romanestesi in poloneste nu era, de sigur, nici Rus, nici Po-Ion. Un Lascar Cioranul, pe la 1690, merge in TaraMoschiceasca la Hatmanul cazacese, cercind slujba, pelinga un var at sail, Preda Paharnicul, scare slujastela Hatmanul de acoio" ; aici afla si pe MoldoveanulLupascu Murgulet, care ajunsese rohmistru sau, curiaisi zide Tnsusi, opnistru" 3. Un astfel de ostas caLascar Cioranul lasa inurma lui o avere, un bap,'militar ca acesta! doi cai, o pareche de sahaidacecu areal 4 galben o sabie ferecata la sahaidace;.patru trumbliti de argint si un raftisor purtat pestecamasa"; un lecior ii intovarasia ducind cu el cite-un cal roib mare" si cite un bahmet negru urn-blator". Un Constantin Ceausul, Muntean, feciorulHagiului de la Boiesti", un Silion erau in aceasta to-varasie 5. Sobieski formase o intreaga ceata moldove-neasca, purtind caciu i 6. Joimiri moldoveni sint po-meniti atunce T. La Poloni era un Miron Cocoranul,cumnat cu Polonul Andrei Grocholski, -un Toader Arrnasul, poate dintre Naculesti, si fratele sau, un Patrascan Tautul, un Die Abaza, un Sandul Volcinschi,un Dumitrasco si un Vasile Isacescul, si, In sfirsit, acelToader Calmasul, din Orheiu, pircalab de Hotin. apoi

I Lettres de Pierre Des Nogere, Berlin, 18592 btadii fi doc., V, p 40, nota 2.3 Ibul., p. 47, nota4 ,Arcarii" erau adesea Armeni, ca Aracal (Uricariul, XXII, pp.

a61-41, on Cirstea Latef (ibid., p. 367). Cf. o sable ferecata cuineI de argent ", Ghibanescu, Surele, V, p. 339 (249)

5 Ibid.Iorga, Cn °filer myths in oastea lui Carol al XII-lea (plansa),

Analele Academiei Bornine, MCK1V.7 Ur camel X, pp. 106-7.

7,

li

3

171'

Vornic de Cimpulung, al arui fiu era sä fie Joan-Voda Callimachi'. Un Muntean, Sandu Coltea,ajunge osta§ al lui Carol al XII-lea, regale Suediei, pevremea cind Apostol Chigheciu, fost soldat al lui So-bieski', antra in serviciul lui Petru al Moscoviei 3.Cel d'intaiu fu prins de Ru§i, dus In Siberia §i, liberatde acolo, cerea sl, fie trimes Innapoi In tara lui, fiindatnumai acolo poate asculta Intr'o biserica de legea sarugaciunile folositoare sufletului. Cel de-al doilea f&-gaduia, in 1707, sa, aducl Tarului doi rohmi§tri, treil000tenenti, trei stegari si trei mite de soldati, Iar

Sniatyn sau la Sambor", Bainschi Luparu, Mur-gulet, Mihdil Ganul, Andronic Isar, un Ioan al vgta-fului Roman, un Gheorglaitg, Spatarul s §i altii facparte §i ei din aceasta -serie de tineri razboinici pecari nu-i 1ncApeau teri potolite 6. Si Neculce. cronica-rul timpului, inriurit el Insu§i intru citva de acestspirit, spune c multi feciori de boieri mergeau dup5.ci§tig §i glorie, adaugim not nu numai la Poloni,la Tarul, la Carol. al XII-lea, ci Si la ace]. Francisc-RakOczy, pretendentul unguresc care ridicase steagde rAscoalts, contra Imperialilor in Ardea17.

Ei erau incerce a da o ultimo indreptare raz-boinica politicei romane§ti.

I Dock Callimachi, I, p. xxv qi urm.2 Ca stegar de Cimpulung, la 1693; Hurmuzaki, XV, p. 1155,

no. mmuccvni; p. 1457, no MMDCCMII; Studii doc., V, pp. 584.56 Cf. ibid., §i Ilasdeu, Arhiva istoricd, I. pp. 83-4.4 Studii doc., V, p. 413.5 Ibid., VI, pp. 450.1, no. 1702.6 TOrga, Basarabia noastrd, p. 83 (dupl Arh. istoricd,111, p. 276)7 P. 273 si Sttcdii fi doc., XVI, pp. 286-8; cf. termenul de do

Uricaritd, XXI, p. 255.

va

fa:

bindafi,

sA

CAP. VI

DECADEREA MILITARA A ROMINILOR(1692-1821).

I

Oastea de Curte de la sfirOtul veaculuial XVII-lea i ultimele interventii in

rAzboaiele strAine.

Lamariri bogate in condica, zisa, dupa mola tur-ceasca, anatefter" a lui Constantin Brincoveanu neajuta sa cunoastem din ce elemente se alcatuia oas-t a lui de Curte, varia,ta stralucitoarea si tIrcatagard5 a acestui Ludovic al XIV-lea," dunarean inminiature,.

Se pastran dorobantii cei vechi, 6416 steaguri", srSeimenii lui Matei-Voda, foarte redusi )a pumar insa,abia §ase steaguri ", pe linga care se intimpina *dedoua on atitea steaguri de Cazaci- formathme noun,care nu se afla si In Moldova si, dupe modelulAustriecilor din Areal, de eurind Intrati in aceastaprovincie, unde trebuira apoi sa, zdrobeasca reactiuneaungureasca a lui Francisc InkOczy, prefendentul na-1.ional. , trei steaguri" de catane. Dupe, acelasi mo-del nu lipsesc Nemt,i, doua steaguri", si talpo§i" 1.Se intilnesc si cttivatunari. Dupa, o rinduiala -care e si

1 Studii f doc , V, p 3';2

176

aceia noud, facind parte din multele inovatii ale epo-eel brincorene§ti, sateni scutiti de bir in afar& de-caldra§i, cari an curate _rosturi locale, mai mult deservicii publice §i de politie rurala 1 scutelnici, for-meazd paisprezece steaguri de caLareti §i §ese de pe-de$tri.

Garda propriu zisd a Doamnei cuprindea patru stea-guri, qi fiii domne§ti, coconii", isi aveau §i ei gardi§tii-

Cea mai mare parte dintre,soldati, cari, in genere,poarta numele de slujitori", e alcatuita din micilecompanii ale celor cu servicii speciale la Curte. Sint,.astfel, saragele §i ceau§i, ca la Turci sint, ca ladin§ii, seizi 3. Stilt, la grajduri, §i comi§eii, la trAsurileganarii" povodnicii. In Divan functioneazd pentrustraja tu§ta§i" de datina, cu fu§tele" de lemn colorat-in mind, fu§tasii of Vel Divan". La vinatori se chiamd,ca in organisatia primitivd, a corpului ieniceresc la.Osmanlii, in care fiece companie avea un rost cu pri-lejul acestor adevarate expeditii contra fiarelor, co-poiani §i ogdrarii Copiii de cask carora li se maizice, turce§te, peici ca in zilele lui Matei-Vodd, dealmintereapastreazd, organisatia for deosebitd. Pentrutrebi mai ordinare sint viglari, dirvari (cari aducJLmne) 6.

Ofiterii au titluri, dintre care unele fac parte dinvechea nomenclature militara, a terii astfel Seimenii,numai ei, au in frunte pe Vel Capitan, Capitanul ceimare iar altele sint de importatie recenta: alaiu-

1 Am lotlInit undeva un Robea, ,capitanul de ally* dinRimnic.

2 studii fi doc., V, p. 351.a Ibid., p. 372.4 /bd., pp. 362, 372b Ibid., p 372.6 Ibid., p 861

4,

gi

,

177

ceaus, sangeactar (de la sangeac, steag In sens maimult feudal; in loc de stegar, care se pAstreaz1 all-tun); vatafi slut numai la plaiuri ') pests plaiesi, carinu poartA obisnuit acest nume.

Aceasta oaste teare prilej de a se lupta, pentru sine.Ea e insa foafte solemng si din bielsug Impodobita.In frunte, la zile man pAseste stegarul co poartasteagul Intro cei doi tuiungii tiind cozile de calturcesti In virf de sulitA, care inseamna infeodarea deeatre Sultan'. Noaptea, la alaiuri, lumineaza, ca laangrad, masalagii. Musica e, fireste, foarte bine re-

presintata de mehterii- turci, de trimbita§li ungu-resti", de tobosi" sau tobosan" si surmaci", deelemenfe mai populare, ca acelea care-i cintau. luiMihai Yiteazul la intrarea 'n Alba cimpoiasi,tan si cobzari. La ocasii deosebit de importante, ,dobusul bate doba cea mare" ; de I rdan slujitorii ziecu s_urlele pentru Maria Sa VodA B.

N'a.vem §tiri asa de bogate pentru Moldova, andputem admite in a a institutia nalitarA, avea, nunumai acelasi caracter, dar in mare parte si aceleasiamanunte. Ia A ce putem culege insa din cronici pen-tru momentul lui Dimitrie Cantemir, In 1711,

Domnul Moldovei are pe lingl el atunci cind PavelRugina, Savel SmuncilA, Ilie Abaza, loan Mirescul, Prico-pie, Chigheciu, Hincul, Ione Munteanul, Gligora§Ivanencolupta In rindurile lui Petru-cel-Mare, cu Moldovenii, )cujoimirii lor, Seimeni, cu un capitan in frunte, si sa-ragele, al caror sef e Aga Dimitrie. Urmasul sat], Nico-lae Mavrocordat, va plAti tin steag" de Sirbi, pe lIngA

1 Ibid., p. 357.2 Ibid., p. 372.

Ibld , pp. 372-3.12

i4erii",

Italia: lau-

8

178

Seimenii Curtii, si el va dispune, ca Dimitrie-VodAInsusi, de catane $i de obisnuitii cAlarasi 1.

Clnd e vorba Ins, de razboiu, ca atunei, In 1711,altd armata trebuie Pcutd, cu totul din noun 0 procia-matie a Domnului anunta c acei ce se vor scrie lasteaguri" vor avea cinci ruble pe lung sau trei taleri(cincizeci de lei si un tult"), iar, la Inceput, pentruechipare, cinci galbeni. Dintre mazili, clasa, tot maivioaie, care dkluse ostasi i armatelor vecine, se vorface ofiterii, numiti, dup, dating ruso-polora, polcov-nici rohmistri, ca subalternii lor, chehaiidup6,un cuvint turcesc care Itnseamna, locotenent i ste-garii. Au fest treizeci de polcovnici, platiti cu o sulade ruble, o suta, saptezeci de rohmistri, primind numaitreizeci, stegarii aveau ca leaf zece ruble. Sumanecesara, o sutg de pungi de bani, de cite cinci cutede lei, o (Mute Tarul din Visteria lui Domnul mol-dovenesc orinduise ci adunarea provisiilor, pentruarmata ce era O. aiba el, ca i pentru aceia cu carevenia Imparatescul sau suzeran: oboroace de oaste" S.

Astfel se adunara, multi oameni bucurosi de a sedistinge, de a cistiga. Despretuitor ca un boier ce era,deprins s vada ostaci de alta origine cu alt _ca-racter, cronicarul Neculce strie- Atunc& toti se facura,octeni: slugile lasau pe boieri, argatii 16.sau pe sta-Orli; si altd prostime multi au mers de au luat banisi s'au scris la steaguri. Mai multi far& de arme, canu aveau de unde-si cumpara, ca arcarii sflrcisearcele, sagetile §i angidacele ce an avut in dughe-nile lor, ce I,si faceau sulite din crengi ascutite

' V. Iorga, Carol al XII-lea, Petru-cel-Mare fi terile noastre,Analele Academiei &mine", XXXIII, pp. 19, 21, 87.8, 42. 1Cfaici, p. 182.

2 fi doc., XVI, p. 99,

$i

in

Nttlaii

si

si

si

si

gf

179

opirlite la vitt Se incIlIra tine cum putea." Totusi.acest avint razboinic, care e insusi o puternicl nota-de vitalitate, nu poate fi fart important a In desvol-tarea sufletului nostru national.

Pe MO, cei cari se triabulzirl iesind din legaturatbreslelor de mestesugari, din dughenile negustorilor

i din curtile boirilor, cari n'aveau voie sa-i opreasca,ramasesera nesirntitori obisnuitii participanti la

toate r62meritile", mazilii cei dirji din Orheiu, SorocaLapusna. Si Voda, care nadajduia ski implineasa

10.000 de ostasi 1, chernase, ca pe boieri gi pe bres-pe terani. Caci ordinul raportit de asa-zisa cro-

cid, a lui Muste 2 era formal: tot omul sa Incalece,mearga in oaste". Si, cind se spune ca acela care

nu va asculta de domnescul Indemn, va ramineavecin podan, in veci nerAscumpArat si neclintit",-se vede bine de care class e vorba, de aceia carepierduse, ()data cu stapinirea pamintului ei, gi liber-tatea personal,, pe care astfel o putea recapata.

Se §tie ce rost modest au avut Moldovenii in lup-tele ce s'au dat atunci. Planul lui Petru-cel-Mares ins.-pirat de ai nostri, nu era s4 se coboare pe PrutErin Dobrogea. Doar Sirbii cari-1 asteptau, supt ceidoi boieri" ai lor, In Serbia propriu-zisa, ca si InBosnia, nu erau in aceastg, parte. Era vorba de a setrece la Focsani In Tara-RornAneasc6, silind astfella o declaratie formal& si la un ajutor efectiv pe pre-cautul Brincoveanu, care, facindu-si lagar, II asezase Ingura Urlatilor 3.

Expeditia din 1711 ea insasi are mull mai mult.5,insemnatate pentru istoria military, In genere decit-pentru istoria armatei romanesti. Corpul format de

Analelc Academiei Romine, 1. c., p. 31.2 Letopi8ile, III, p. 45.

A nal tie A caderniei L' ?vine, l c., p 33

nri

Si

si

si

1)4.

-se

Oi

180

Dimitrie Cantemir, abia injghebat si In cea mailnarerparte incapabil de lupta, n'avu mai nicio parte In.desvoltarea razboialui. Trecerea ostilor Tarului peFoc§ani, care era, cum am spus, in proiect, nu se pro-duce Turcii Vizirului apucasera a trece mai rapede de-cum se asteptau toti, pe Ia Isaccea, si Tatarii sosiseracu cetele for de calavAi, la Prut, In stare sa, oboseasca.6 armata pe care n'ar fi incercat macar s'o Invinga.

Astral detasamental trimes innainte cu generalullROnne, cu brigadirul Cropotov §i cu un pile, de Mol-doveni. lila fn addrar Braila, Ia 14 25 Iulie, dar rolului se opri aici. Toma Cantacuzino, Bpatarul, seful os.-tirii muntent, n'a unse Domn, cum visase, In locuttnes gurului Brincoveanu, si doar de aceia-1 parasise, la,18 Iunie, pe acesta, pentru a ee duce, fara ordin, in-naintea Ru§ilor la Iasi, cu o mica suits, In care cite-sebim pa ajutorul sat), pe ceausul spatarest" Gbinea,pe Teodor C rbea, din cheii Brasovului, menit sa ajunga.In Rusia cantileriu", pe uniicapitani si boierinasi, ca--pe Gavrila si Preda Druganescu, rude ale lui Tome-s' din neam de uneltitorf pe un Cindescul din partiteBuzaului 2.

As fel Brincoveanu Insusi ramase in tabara de Ia..Urlati, unde-si avea macar ,zece steaguri de Cazac.supt marele-Capitan Neagul, pe dorobanVi Ma.elui Ca-pitan Donie, pe strajerii Capitanului de Marginepe celor de judete Aici se ail& apoi inche-iarea, la Stanilesti, a pacii de la Falciiu" si retro,-gerea rusinoasa, a ostilor rnsesti, bucuroase ca anscapat si nu atita, fiind _In primejdie de a se vedea.Incunjurate si de a peri de foame. Vestile de biruin0

Memorwi citat, p 33.Ibid. Radu Greceanu i tufa lui Brin oz,eanti, ed. $t. D Gre

menu, Bucureqti 1906, pp 200.1 et Stu tit xi doc XXI, pp.15Greceanu o. c., pp. 201, 211.

la-

'

s'slultorii 3.

''

7

181

tpe care se grabisera Rusii a le trimite pretutindeni,se dovedira astfel' mincinoase Constantin StolniculCantacuzino judeca astfel, la 8 August st. v., dinTirgoviste, isprava de la Prut: La inceput, se pliteaspune desrre Tar cuvintele lui Cesar, ca unul ce ve-;Ilse si vazuse; dar stirsitul nu s'a potrivit. Rau sfa-tuft si incredintlindu-se in deserte fagaduieli, oastea,

far, hrana si Impart,,ita in deosebite detasamentefr folos, pierzind bagajul, dupa citeva ciocniri, fiindIncunjurata si asediata de Turci din toate p rtile, farapine si MA, apa, si zapacita si de zapaceala femeilor-ee erau cu dinsa, a fost silita a face o pace pripit sirusinoasa. Dumnezeu sa binecuvinteze pe Domnulmostru, care a pastrat acest principat de nenorociriaMoldovei, purtindu-se cu intelepciune, asteptind sa seihotarasca o batalie in care s'a vazut la urma, a,-supt haine nemtesti, Muscalii sint tot Muscali t."

Astfel pert si nadejdea lui Cantemir de a ramineaDomn de sine statator,,ereditar, din mila lui Dumnezeu"

cum incepuse a se serie si pe pecetea lui latinaavind hotarele firesti ale Moldovei sale la Miazazi, cu-adaugirea ,cetAilor ce ni s'au luat de tirani", cumspunea insusi in proclamastda sa t.

Astfel, Bind silit sa fuga, la aliatii sai, ajunsi acum-ocrotitori cu apucaturi de stapini, Dimitrie-Voda, carevisase de o armata romaneasca noul, strica, luind cutliusul elementele oele mai bune, si ce gasise in 1710.

1 D. dr. Gh. Criniceanu 3mi darufeste unul din aceste jur-inale", Die lang gewanschte und erfreuliche Nachricht aus Flan--dern und Wallachey wegen Eroberung der frantzosischen Li-alien und der Turcken grossen Niederlage, in einigen Extract-Zchreiben, welche diesen Monath Augusto eingelauffen, anno47 It".

2 Iorga, Acte i fragmente, I, p.826, no. 2.Memoriul citat, p. 31.

dui,

182._Cu el plecard spune Neculce, pOlcovnicul loan lvii

rescul, Vel Capitanul Joan Banarul, capitanul darabanilor, Braila, basbulucbasul de Seimeni, Dima, capitanii Ciute, Apostol, Toader si Pavel Mirescul ' Cronicarnunteand pomeneste pe (Joan Zdrul, carelo si cumnatIi era, Savin Smuncild, Vel Postelnic, §tefan Luca VetVistiar, Gheorghita Vel Spatar, Sandul Sturza VetStolnic, Mogi Idea Vel Serdar, Findicu (sic), pircalabulk.de Soroca, Ion Banarul Vel Capitan I). Unii dintre dinsiinu erau sa mai vadd Moldova nasterii for 8.

In ,noua lui Domnie, supt apasatoare protectie turc.asca si In coasta cu amenintarea Tatarilor de ]aBenderul unde ramasese Carol al XII-lea,. Nicola&Mavrocordat are acel steag de Sirbi si catane, pe Fingdt.Seimenii Curtii, ai Hatmanului, ai Agai si obisnu4iicalarasi 4. In Tara-Romaneasca, unde trecu pests putin,.inlocumd pe §tefan-Voda Cantacuzino, cazut el InsusiIn nenorocire dupa ce provocase nenorocirea rudeisale Brincoveanu, maretul Fanariot, cdruia-i lipsia insAcu totul spiritul militar, *gasi pe aceiasi Cazaci 5, peaceleasi catane, pe aceiasi calarasi si slujitori: orga-nisarea milliard- a celor cloud teri ajunse astf el, la inceputul veacului al X VILI-lea, set fie aproape identica, pre-cum spre o identitate folositoare vremii de mai tarzithse indreptau si alte elemente ale vietii nationale.

1 P. 332.a Greceanu, o. c, p. 208.a La 1702 gAsim un poru§r4ic Solomon ; pe Apostol Mihulet_

la 1693 cf. Studii ,vi doc., V, p. 226, no. 62; p, 94, no. 86 ; Uri-riul, XX, p. 179). Cf. pe stegarul Miron Mihulet la 1796, ibidXXV, p. 269.

i Memoriul citat, p. 49.5 Un Stefu, cApitan de Cazaci, tinea la 1720 pe Calita, nepoata,

lut Constantin-Voda din Moldova" (Uricariu/, XII, p. 333 §.urm.) Pentru catane, ibid., XIV, p. 328.gi

183

Aceasta slaba oaste de Curte nu folosi de loc sefu-lui ei domnesc In noul razboiu dintre Imperiali siTurci, pe care-1 desohise la 1716 invasia Turcilor raz-bunatorului, crudului Mare-Vizir Gin-All In Moreia Ve-netienilor aliati cu Habsburgii. Boierii olteni intelesi cucatanele austriece 1, cari aveau in fruntea for pe unSpatar Golescu, un Logo% Baleanu, un Serban Bujo-reanu, un Barbu Brailoiu, acesta purtind titlul ostasescde Serdar, un Dosofteiu Brailoiu calugarul, pusesera latale o lovitura naprasnica asupra Scaunului domnesc

§i ea reusi. Oastea amestecata, Turci, Tatari,Romini", pe care Mavrocordat o trimesese pang laGolesti innaintea oamenilor Imparatesti, putu sa-iscoata prin foc din Curtile boieresti dP acolo ; daral ta mica oaste, de aceiasi alcatuire, Turci, Tatari sicitava slujitorime de tarn ", fu indreptata, cu noulBan, Radu Popescu, spie Craiova. Astfel capitanulPivoda vent cu catanele, prin paduri, prin Pustietati",la 14 Novembre st. v., si afla resedinta damneascanepazita si cu portile deschise. i povestitorul con-temporan spune: Au intrat in case si in camari,jafuind toate ale Mariei Sale averi. Acolea Indata vinesi Golescu Spatariul sr Baleanu Logofatul si sotii lor,cu armele incinsi si cu pistoalele, cu toata gatirea caniste eatane, carii Indata au poruncit Seimenilor ce era*de paza Curtii sa puie armele jos, sa nu cumva sastea impotriva catanelor imparatesti, oa vor peri cutotii. Care auzind din gura unor boieri ca acestia,Spatariu-Mare, Logofat-Mare, au pus armele jos, si eiau facut cum au voit 2." Orasul a fost pradat. Asa se,putea prinde la 1716 un Domn romanesc in Capi-tala sa.

1 eful era cdpita-nul romin Mihul (Cronies. lui Radu Popescu,In Magazznul istoic, 1V, p. 55).

2 Ibid., pp. 77-8.

Insusi,

X84

Dace, lucrurile merserg altfel in Moldova, undo dom-nig Mihai Racovitg, aceasta nu se datori nici valoriien putea sä alb , mica lui strajg, nici talentului mi-litar, -initiativei rgzboinice a Domnului, ci singuruluifapt ca Tatarii erau la indeming si puteau salvg peun Domn care acuma se credea pierdut.

Aid catanele ocuparg ,:nanastirile de la munti, Ca-sinul ca si Neamtul. Anume boieri, un Vasile Ceaurul,un Mixon, fost joimir polon, un Velisco, fiastrul lui, unContescu, erau fritelesi cu dinsii, locul de coman-dant al lui Pivoda avindu-1 aici cutare Francisc dinLotaringia, Francois, din care cronicile noastre fac unFranta", iar traditia popular& chiar un Ferenr ungu-rose. Innaintarea spre Iasi se face foarte usor: strap()scoase innainte de Voda, la Tirgu-Frumos, sint prinse'.Doug, trei sute de oameni, cu Nemti, cu MoldoveniCu tot", pot astfel sg patrundg, la 10/21 Ianuar 1717,pan& In Iasi, Domnul fugind pe ghiata, cu haineschimbate, la Cetatuie, ale carii ziduri cearcg nava-litorii s in escaladeze cu loitre" si prepelece"..

Tatarii, de citva timp chemati, se aflau Insa foarteaproape, la mangstirea lui Aron-Voda, far& ca Raco-vitl s fi aflat- de venirea lor. Ei erau chiar maimulti decit poftise Mihai-Vodg. La cel d'intgiu semn,ei venirg ca VIntul". Atunci, Imbgrbatindu-se, Domnulzcoate in luptg, intre Cetgtuie si manastireade peste deal, putinii lui ostasi: Siimenii si strelitiladecd vindtoriia Ei an fost rapede-biruitori;si seful, adusca un tglhar, innaintea Domniei, fu decapitat in loculde pe deal undo astazi se vede Crucea si era odatgCerdacul lui Ferent" s. Intro steagurile luate era siunul al rebelilor s.

I Cu acest prilej se pomenente Movila lui ConstantinVoda",care amintente navAlirea ni scurta Domnie a lui Constantin Ba.sarab.

Neculce, p. 352 urm$ Chiparisa, In Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 69.3

Illincii,

Si

185

Dupe o Brea prada tatareasca, in Februar chiar, oexped4ie de pedeapsa se organise in primavara, cei5.-6.000 de Tatari luind parte la dinsa, ca si trupelelui Ilia Colceag-beiu, Aga de solaci din cetatea Ho-tinului, care, cu prilejul unei Covituri de dat in Polonia,fusese ocupata, definitiv, de Turci, la 17131. Asa securAira, in Maiu, si cu case tunuri, cuiburile de ca-tane de la Mira, uncle comanda Munteanul Ranit, spar-gindu-se zidurile de la Casin si trecindu-se cu pradasi in Secuime. Cel. din Neamt plecasera de mai nainte 2.

Astfel Domnul care, cu citeva luni Innainte stapinia,numai pe linga, Iasi si la Orheiu putintel" '1, ajunseiarasi in posesiunea .erii sale Intregi.

Urrna in- August, lovitura din Ardeal a lui Mihai-Voda, cu :3.600 din tre ai lui, cu aceiasi Tatari si cuaceiasi lipcani (Tatari de Lipca) si spahii de la Hotin,la cari se adaugisera si vre-o 500 de Cazaci Zapo-_rojeni in serviciul Hanului ; pribeagul ungur Ester-hazy trebuia sa vie in oaste. Se trecu pe la Cimpulungulbucovinean catre Bistr4a, Domnul Moldovei cautindanume pe Rominii din aceste paqi, cum o spune un izvorcontemporan: jar Domnul ddduse poruncd oqtirii luica pe Nenici qi pe catane sd -i ucidet qi sd -i iea robi, iarpe Moldoveni sd nu-i iea robi. Ci Moldovenii cari ziceu, nu shit Moldoveni din Moldova, ci Moldoveni creqtinidrept-credincioqi, nftscuti. qi crescuti in Tara 11-agureasca,ci sd -i ascundet sd nu-i iea oantenii lui Colceag 4., Se a-junse pans In Tinutul Bistri0i, cu o cumplita prada

1 Neculce, p. 351. V. Iorga, Chilia fi Cetatea-Alblt, p. 246 $iurmeaza.

2 Neculce, p. 854.1 lbid, p. 352. Cf. Amiras, in Letopisife, III, p. 133 $i urm.;

,,Mustea", ibid.; Cronica lui Chiparisa, p. 65 si. urm.; Urioariul,III, pp. 53-7, XIV, pp. e32-5.; Ist.iit. rom. in secolul al XrIII-lea,I, p. 217.

' Chiparisa, p. 82.

186

de Tatari, dar vestea ca Belgradul a Lost luat de Imperialii lui Eugeniu de Savoia sili pe navalitori la ograbnica intoarcere. Stilpul din Varna, ramase ca semnal neasteptatei manifestatii razboinice facute de unVoevod moldovenesc intro epoch, de slabiciune si In-josire, pe drumul lui Petru Rare§ eel puternic si mmndru,acolo, in partile ardelenesti 1.

Cuprinsul i-a putut fi reconstituit astfel : -Din milalui Dumnezeu Io Mihai Racovita Voevod, bourn si obla-duitor a toata Moldavia, la valet 7224 (1716), al treilerind a Domniel Mele radicat-a puternica imparatieturceasca oaste asupra Nemtilor, si ]a acestea meste-caturi mutt& prada s'au facut bietei teri a Moldoveide spre partea Nemtilor, poftindu-i si chemindu-i osame, de boieri a Moldovei si din cei mai de jos, depururi cum sent Moldovenii, Melt nu a ramas mamas-tire sau biserica [nepradata. Si au venit Front capitanul] cu o sama de Nemtd si Moldoveni, Munteni,Unguri, Sirbi, citava adunatura. Ci asa Mr de vestene-au lovit la Scaunul nostru in Iasi, cu gindul ca saiea, precum au luat Pivoda Capitan pe Necolai Ma-vrocordat, Domnul muntenese, din Scaunul terii, dinBucuresti, si 1-au dus la Sibiiu. Iar noi, cu ajutorullui Dumnezeu, i-am biruit si i-am rsipit, dar si mo-vila am facut pe trupurile for si minunata truce sicerdac de piatra. linga movila am facut, linga drumulcel mare din josul Cetatuii, uncle au fost si razboiul..

Si am mers pe muntele ce se chiama Mastacanisubsi pe muntele Suhardul. Pogorindu-ne pen codri siape, am venit in Tara Ungureasca, intr'un sat anumeRodna. Si de acolo, impreuna cu Maria Sa Sultanulsi cu mult,ime de Tatari, pradind si arzind pan la ce-tatea Bistritei, am incunjurat-o de toate partite. Si s'au

V. .Stu lii fi doe., VI, pp. 643 -5.

187

dat; numai cetatea singura, au ramas. Apoi s'au slobozit Thtarii In prada, trecind de Muncaciu, la Ungu-rime de afara. Si s'au Intors prin Maramoras, aupradat [tot Maramorasul]: care prada si jaf s'apomenila Unguri. Si apoi ne-am Intors...

Si aceasta prada si robie ce facu in pamIntul teriiMoldovei si a Terii Unguresti s'au facut din pricinaghinararilor de Ardeal, si anume Stefan Stinvil (Stair:villa), ghinararul den Sibiiu, si baronul de Tighe(Tiege), ghinararul den Brasov, si Santamor (Saint-Amour), ghinararul de Bistrita. Can pentru atita sädeie sama, innaintea lui Dumnezeu, la Infricosatuljudet, pentru spurcata lacomia lor, trimitind asupraterii pentru dobinda for 1."

Norocul lui Mihai Racovita nu-1 avu insa, cu pri-lejul noului razboiu Intro Austrieci, Rusi si Turci, careaduse, la 1738, pentru a doua oara dupa StanileSti, InMoldova ostile moschicesti", urmasul sat], GrigoreMatei Ghica,

In Moldova lui aparura Intaiu catanele, pe calea pecare si in 1717, dupa, ofensiva de la Bistrita, o luasera,din nou, citeva tile, Innaintind si pana la Focsani 2Elemente germane patrunsera pe la Oituz, pana la.Comanesti. dar cele doua steaguri de Cazaci, trimesede Domo, cu boierii Constantin Ipsilanti si ToaderPaladi, silir pe navalitori s place, pierzIndu-si colo-nelul si lasind doua, tunuri3.

Afara de Seimeni, parte Bosnieci, parte Romini4,

1 V. ei Stefanelli, in Analele Academiei Romine",XXXVI, p1027 ei urm. 0 soil a Domnului, sotia chiar a Ceaurului,prinsg, I i fgcu singura dtum prin munti (Chiparisa, p. 70).

2 Chiparisa, la Snr§it3 Neculce, pp. 397-8.

Cricarzul, XXIV, p 225I

188

cu capitanul Manoli din Chios ', ai caror ofiteri purtau.fume turce§ti (ba§bulucba§a, odaba§, chehaie 2), eraudeci ace§ti Cazaci, orinduiti rusegte, cu polcovnicii siporu§nicii for 3. Intfinim chiar, pe aceasta vreme, dupe,acelagi exemplu al saldatilor" (solda-ti) ru§i, al ca-ror nume se iveste acum intaia§i data 4, si dragoni 5.lar vechii calara§i de Tinuturi dainuiau, cu capitaniilor, ca Vartic (din 1723), Ioan Giusca (din vremearazboiului) §i altii multi 6. Ei serviau insa mai alespentru dusul corespondentei, ca qi baranii 7, Vrnira§ii,cu capitanul for de timir 8, umblatorii 9, pantirii. ''''.N'aveau un rol militar, cum nu-l.mai aveau de mult,de qi se bucurau de anumite concesii fiscale, vechii.curteni ". In tabara de la Socola, tinuta cu groa chel-tuiala a terii,. Ghica avea patru steagui de Turci si-alto patru de Lipcani, formind un grup de 3-4.000 deoameni '2.

Cind RuOi se Infatiqara, avind cu dinsii pe beiza-

L in 1739; Studii fi doc., XII, p. 39, no. 74.2 Cf. Studii ,vi doe, VI, p. 257, no. 393; Uricariul, V, .p. 318;

X p. 115 ; XVII, pp. 219, 278; XXII, pp. 359-60; Studii fi doe.,VI, p. 343, no. 19; GhibAnescu, v. o., IV, pp. 76-7, no. 83.

3 i In 1666, 1636 polcovnici, porusnici (GhibAnescu, o. c., V,p. 49; no. 39; IV, p. 104, no. 12).

4 Neculce, p. 41i.6 Studii li doe., VI, p. 411, no 1660 (an. 1740).6 V. trriCaritii, XII, pp. 305.6; II, p. 284; X, pp. 120-1. Cf.

ibid., XVII, p, 201. Cf. Ghibanescu, Cuzeftii, p. 230. Stegari, Stu-ck:: fi doc., VI, p.401, no. 1499.SAidAcari, ibid., p. 436, no. 1643.CAW*: ibid., p. 425, no. 1621.

7 Studii 0 doe., V, p. 415.8 Ibid., VI, p. 279, .no. 520.9 Ibid., p. 444, no. 1679; GhibAnescu, Surete fi izvoade, W,

p. 200 (a. 1668).to Studii 0 doe., VI, p. 353, no. 1055; XVI, p. 332, no. 101" Uricariul, XXIV, p. 419 (a. 1722).-1-2 Neculce, pp. 401-3.

189

de'ele, crescute In Imparatie, alp lui Antioh Cantemir,Ghica nu putu opune nicio resistenta, ci, urmindexemplul de odinioartt al lui Constantin-Voda Can-temir, el se retrase spre Galati. Astfel maiorul Dimi-trie Cantemir putu s prade pang, la.Bacau, jar fra-tele sam, brigadirul Constantin, intra In Iasi la 2Septembre 1739, trimitind innainte o trupa de 2.000de oameni pentru a prinde pe Domnul fugar. La in-trarea solemna, a tinarului Instrainat I se adusera.cholla terii si steagurile slujitorilor" 1.

Urma, apasatoarea si despoietoarea stapinire ru-seasca a generalului Miinnich, nn mester in ce pri-veste stoarcerile si un inexorabil brutal din scoalagermane, a veacului al XVIII-lea. Cind desvoltarearazboiului ii sill sa paraseasca, Iasul si Grigore-Vod&putu In ofirsit sa revie 'n Capita la sa, pentru apara-rea lui, care n'avea o armata, fu necesar sa se aduca,iarasi straini.

In Tara-Romaneasca, impotrivirea opus, NemtilorImparatului, cari napadisera toata partea muntoasa acerii amanuntele se afia in Efemeridele lui Cons-tantin Daponte 2 fu mutt mai energica, ki ConstantinMavrocordat a incercat chiar craarea, unef aTmatenationale.

In fruntea elementelor chef-nate de tInarul Fanariot,e un steag de boieri tineri, cu acel Pirvu CantacuzinoMagureanu, pe atunci POstelnic, care trebuia sa, fiemai tarziu seful partidului militar si rusofil in Tara-Romaneasca. Vin apoi. copiii den cash, cei mici"

mcopiii den casa cei ari", pajcii, vatafii, mataragiii,

Ibid., p. 408.2 Publicate, in textul grec Qi In traducere fratcesa, de Amilet

Legrandc

..

si

.190

sarag6-bacii, tot personal de cdremonii al Curtii. Ostaciipropriu-zici: slujitorinzea, se compun din case capitanicu 303 liude", oameni de trupti, avind asupra foroptsprezeee zapcii. Seimenii, cari trebuiau sa fie ne-insurati ca anumite trupe turcecti, siimenii holteai"slut 146, cu noul zapcii"-ofiteri. Sint ci Sirbi, 66, cuun capitan ci trei zapcii. Sint leventi, dupa obiceiulturcesc, 65, cu un capitan ci zece zapcii. Sint Cazacicalari, 262, cu patru capitani ci doi zapcii. Ca ci InMoldova', avem- vinatorii: 162 cu doi capitani ci captezapcii. Talpocii lui Brincoveanu exista Inca, ci totaca. Nemtii de Poarta", pazind la intrarea Curtii, darsupt ordinele unui capitan Antohie. Numarul lefegiilore de 87, cu zece zapcii, at saragelelor de 258, cu optcapitani ci doisprezece zapcii. Gasim ci Tarigradeni,aduci din Constantinopol, slujitori de granite la Foc-cani (foccanlii" dupa expresia turceasca,), martologi(ca la aceiaci Turci, in partite sirbecti) poste Olt, ca.-laraci, lipcani, dupa imitatia celor de la Hotin. Inte-resanti sint Mocanii, Ardelenii de creatiune recenta,luati din mijlocul pastorilor cari veniau cu turmelefor In partite noastre.: 200, cu capte capitani ci doua-zeci ci unul de zapcii. *i, in stirsit, Intaiaci. data(lam do Arnauti, Albanesi, veniti dupa leafy in partitenoastre ci purtind, supt cefi de aceiasi rasa, costumulfor national: deocaradata nu sint mai mull decit 36cu doi capitani si case zapcii 2. In Moldova, oddileArnautilor de la Curte" apar pe la 17403.

Nu odata dceasta mica Wire ci-a facut datoriaintriun razboiu pe care, se ctie, Austriecii, cari cre-

I V. mai sus ei, per,tru 1690, Studii fi doc., V, p 546; pentru1741, ibid., VI, pp. 255-6, nO. 391.

2 Ceva despre ocupafia austriacd in anii 1789-91, in Analele_Aeademiei Romlne", XXXIII , p. 234 ei urm.

3 Stildii fi doc., VI, p. 389, no. 4357.

191

Beau sa pat& birui si fara minunata conducere a luiEugeniu de Savoia. 1-au pierdut cu desavirsire, fiindsiliti sa restituie si judetele oltene pe care, cu per-manenta nemultamire a tuturor claselor populatiei,silita brutal sa intre in forme straine, le ocupasera inintervalul de vre-o dottaz8ci de ani, de la pacea dinPassarowitz (Pojarevaci) la aceia din Be lgrad, ceera sa se incheie acum, la 17391. Generalul vonSaalhausen parasi rusinos Craiova; generalul Gillanytrebui sä iasa din Oltenia dupa o navalire care-iaduse prada, dar nu glorie (Julie 1737): intentia luifusEse totu§i sä rasbata panic, la Bucuresti, innoindisprava d;n 1716; ocupatia lui Barkoczy la Cimpu-lung, patrunderea altor detasamente la Cimpina siaiurea nu adusera decit trecatoare succese asupraTurcilor surprinsi.

Austriecii- intrebuintasera in Oltenia contingents in-digene, de cari se aratau multamiti2. Se afirma, insfirsit, ca Rominii, luptind alaturi cu Turcii, se pur-tara vitejeste in Banat, dar e vorba de aceia din par-tea locului pe cari regimul austriac ii multarnia maiputin decit al vechilor stApini, cei cu steagul faintruce ", dar cu grija pentru nevoile omului. Seth re-belilor, cari strigau strainilor3: caratd-va din tamnoastra", erau Niculcea si Bumbacila4,

1 Supt Austrieci in Oltenia se pAstrasera vechii plaiesi, cacigAsim un Andreas Sakorai, director plajasonum subalpensiumAustriacae Valachiaea.

2 N. lorga, Acte fragmente, I, p. 341 si urm. Cf. InsemnArile lui Daponte, citate mai sus. Gillany, cam vorbia de cei1.000 de calAreti ai sAi,avea de fap1, ceva husari si 200. de chiu-rasieri; ibid., no. 3.

3 lbid , p. 352, no. 3.p. 360, no. 1. Cf. Iona, Ist. koinindor din Ardeal

Ungaria, I, VAlenii-de-Munte, 4915, pp. 310-1. Catanele mace-pe Romini la bilciul de la CaransebeslArira

11

b midi, pi

II.

IncercAri de manifestare ostAseascaa RomInilor (1778-1821).

Dupa incheiarea noii paci de la 1774, Principateletura s^utite aproape o jurnatate de veac de presentaostilor strains. Astfel puterea for military putu sa de--cada si mai mutt pana la dimensiunile restrinseale pazitorilor Domniei, indigent, mai ales strAini.

Pentru anul 1759, o descriere de calatorie a trimesuluipolon Potocki ni arata a manuntit, si din cel mai bun izvor.din ce se alcatuia oastea Moldovei: o suta de Etusi%cu capitanul darabanilor", o suta de Seimenij cu ba§-ceaquI, o suta de ulani"., Cu bas-buluc-basa, o sutade vinatori, cu capitanul lor, o su a de tunari, o sutade Arnauti cu steaguri In mina, avind ca sef pe Aga,doua sute de strajeri ai orasului, cu doi capitani",afara de politia propriu zisa 1.

In ce priveste elementele luate de la Tarot, set-menii se pastreaza, cu odobasii si iuzbasii for 2, In-tilnim si mai depute Serdari cu atribut,,ii politienesti 3.

1 Iorga, c'elleltori ainbasadori ri misionari, din Buletinul so-ciet4ii geografice", 4898, sem. II (Bucuresti 1899), p. 45.

2 Ifricariul, V, p. 314; XXIV. pp. 420-1 (a. 1758).3 Studii fi doe., NI, pp. 427-8, no. 1628.(a..4730).

193

Se adaugg Insa a§a numitii saraci 1. Iar de la untimp politia o fac de-a dreptul Turci, chemati sauimpusi, al caror qef are §i oarecare atributii politice,besliii constatati Inca din Domnia moldoveneascaa lui Constantin Mavrocordat cu be§11-aga, solemnulbesleagA, trecut §i In proverb, in fruntea for 2. Dintrevechile alcatuiri romAnes,ti, se pastreaz6, la pasuri ,Oituz, Trot% tefane§ti, In Moldova vechea pazacu apitani localnici 8. Calkasii, ai caror §efi sint

avind cite un chehaie, locotenent, ling& dia§ii,Malin in legAtura cu Hatmanul 4: un act de pe la 1750spune: ni s'au dus ficiorii noOri sa se scrie calkasi b".Ne miran insa gasind 4i la 1741 ca si la 1770 OA-rabani °. Draganii au un steag, gi §eful for era la 1751un Sandu Berechet7. Numele vechiu de slujitori aramas 9, pe linga cel de lefegii, care nici acesta nu enou 9. Vel Capitanul e comandantul suprem al acestoroameni de tarn ", qi supt el gasim polcovnicii §iporu§nicii §tiutill,

Ibid., p. 81, no. 35. Cf Uricariul, \ I, p. 320.2 Studii fi doc., VI, p. 268, no. 469.Bulibaei buluc-ba§i) la os-

taq, i creetini, 1751, ibid, XVI, p. 100.3 Ibid., XX, p. 311.4 Ibid., VI, p. 353, no. 1060; XVII, p. 221.5 Ibid., X I, p. 100, no. 4.6 Ibid., XXI, p. 350; Studii fi dos., p. 251, no. 365; pp. 267-8,

no. 463.7 Ibid., XVI, p. 400.I Ibid., XV, p. 116 nota 1.9 ibid., XVI, p. 406: Constantin, fort capitan de lefegii, In 173319 Uricariul, I, p. 237.11 Chiriacporupicul, Vornic de Poartil, In 4760, Uricariul,

XXII, pp. 381-6. Cf. $i, pentru anii urmatori, Uricartul,, VI, p. 296(Scarlat Dodan, 1816 ; XXI, p. 356 C. Banu, 1772-3); Antono-vici, Doc. birleldene, It, p. 75, no. 58; Studii doc., VI, p. 61,no 25; p.446, no. 1686 (Vasile Kogalniceanu). Polcovnici, ibid.XVI, p. 51 (a. 1783).

13

ca-pitanii,

VI;

pi

194

Dar si mai tarziu apar si hotnogi ' si ceausi astfelun ceaus agesc" 2 , vgtafi 5 (sti stegari 4). Numelecgpitanilor for grit curat romgnesti, ca si ale 'innain-tasilor: dupg un Tofan, gasim, In vremea la care amajuns, un Vasile Busuioc (1754), un Stefan Roca(1765)5, iar la Munteni un Jane, un Cozma, un Bar-bul, un Stoica, un Jipa, un Ionit,a, un Pgun, un Radu,un Mu§at, un Cirstea, pe MO un singur strain, Bag-datliul (din Bagdad 6). Acum au disparut Trisa, ramasitedin veacul precedent, ca. paharniceii si stolniceii, carirasariau si in Moldova 7.

In razboiul care porneste prin ngvglirea ruseascadin 1768 partea mai vie din oastea moldoveneasca,Arnautii lui Grigore-Vodg Callmachi, care iese corn-promis din acest incident avind apoi sa-si piarda,capul , tree la crestini $. Cei din Tara-Romaneasca,incadrAi cu Turci, si formind imp,reung o armata deposte 6.000 de oameni, nu pot urma acest ispititorexemplu 2. Dar, In afara de acesti soldatd cari-si schimba,

1 Uricariul, XXI, p. 273 (a. 1780). Cf. Studii fi. doc., VI, p.35B, no. 1088 (a. 1742).

2 Un naprod ceausesc", Studii fi doc., XVI, p. 51 (a. 1783 .Is-pravnici, cApitani, aprozi in 1780, Uricariul, XXI, p. 401. (a.1780).

3 Uricariul, XVIII, pp. 265-6.6 La Munteni, pe la 1750, capitani boieresti", polcam" de

pole), de Cimpina; Studii 0 doe., XVI, p. 100 si urm. Pentrustegari, GhibAnescu, Cuzeftti, p. 286; Uricariul, XXII, p. 361.

6 Uricariul, XVII, p. 261; XXI, p. 266 si urm ; Studii vi doc ,XXV, p. 287. Cf. Uricariul, XVI, p. 49 (cf. 1770); XXV, p. 203(a. 1775), 270 (a. 4804: Sandul)

6Studii fi doe., XVI, p. 100 tai urm. (tot acolo, pentru vremeamai veche, iuzbasi, $i un Dobrin, cApitan de Ungurei), pp. 441,142-3.

7 Uricariul, XVI, pp. 214.5; Studii fi doc., XVI, p. 389.s Iorga, Doc. Callimachi, I, prefata.9 Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, p. 168.

195

usor staptnul, din poporul Insusi se ridica, pentru in-taia oars, voluntari, si cuvintul volintiri apare pentrua-i nurni, volintiri" atrasi de proclamatiile ImparateseiEcaterina, care credea sa ajunga la scopurile ei che-mind la arme pentru liberarea" for pe toti crestiniisupusi Sultanului, si in rindul intaiu pe Romini, lacari de mutt, si In special, umblau emisari, calugari§i laici, mai ales la Munteni.

Din volintirii ce umblau prin tarn, fiindca, SintRomIni", din Arnauti se alcatuieste astfel, dupa, ocu-parea Moldovei de Rusi, un grup de vre-o sapte sutede oameni, avind in frunte pe un capitan improvisat,pe un polcovnic, Cu numele de Ilie Lapusneanu, carese vede astfel a fi de loc din Basarabia, si se da, totdupa vechea isprava din 1716, o lovitura la Bucuresti,uncle Domnul nu era de loc dusnaan al biruintei cres-tinilor. Un izvor contemporan ni presinta pe navali-tori rasarind noaptea In sunetul a doua trimbiti §i doultobe, care ar fi, fost luate de la slujitorii" din Foc-sani; de-asupra micii bande se ridica, In loc de stea-guri, niste mese" (fete de mese) sau cearceafuri".

Din tarp, -i asteapta partidul boieresc doritor al des-robirii prin Rusi, on Pirvu Cantacuzino, vechiul lup-tator din 1738, In frunte, si cu fratele sau Mihai Ma,-gureanul ; amindoi erau intelesi cu aceasta actiune,-si, cu toate ca Mihai ajunse apoi general rus, Pirvusingur era in stare s'o si sustie ca ostas. Contingentulpe care-1 aduce el Ins, era foarte restrins, abia 2.300de Arnauti, cistigati din garda lui Voda. Dar cu vremeaBucurestii, de unde plecasera, ca prisonieri, Ghica-Voda, si familia sa, ajunse sa. alba, /Ana la 2.000 deArnauti si nu mai putin ca 4.000 de volintiri".

Pirvu Cantacuzino n'avu !ma noroc. Pleca, dupg.cltva timp, contra Turcilor, cari veniau din Giurgiu,-cu o mie din volintirii" sai, ducind si doul tunuri.

196

La Comana Insa, supt dealul cu manastirea unde seeodihniau, linga rg,zboinicul Voevod Radu Serban,, sixCantacuzini de-ai lui, din vremea BrIncoveanului, ebfu incunjurat intr'o padure si pen Impreund cu 750dintre Arnautii cari se luptau linga ell.

Cu aceasta se 1ncheie si participarea military, a Ro-minilor la rdzboiu.

Cu totul altfel se infatisara elementele romanest"in noul razboiu pe care Rusia, aliata 0 data aceastacu Austria, it deschise in 1788

Si acum Arnautii Domnului Mbldovei trddara. Cindmaiorul austriac Fabri innainta prin Botosani spre-Iasi, 1ncercara a i se impotrivi trupele de la Sipoteale lui Ibrahim -Pala, care aparau .pe Alexandru-Voda,Ipsilanti, dui)/ fuga in Rusia a Innaintasului sauAlexandru Mavrocordat Fugarul (Firaris). Ipsilantiera !Ina gata sy, treaca, la dusman, si intru aceasta-1ajuta, in ciocnirea de ling/ manastirea Galata, imprejurul Iasului, seful Arnautilor ski, Vitu. Princiarulprisonier fu indreptat catre Brtinn, Capitala Maraviehunde era sa steie multa vreme

In Tara-Romaneasca Austriecii imitard exemplutcolor din 1738, cu o jumatate de veac In urma. Casi atunci, ei se cuibaresc in manastiri, la Tismana, laCozia, in tirgurile si orasele de la munte,Cimpulungul, Cimpina. Si acum, ca si alta data, eiafla boieri cari sapi introduce si sa-i. indemne : tot umBujofeanu, ca in 1716, Freda Serdarul, doi Cantacuzinifiii lui Raducanu si nepotii de (rate ai lui PIrvu, pie-cum si altii mai marunti. Precum in ultimul razboiu,Taritia-si avuse volintirii" rush Imparatul gaseste

1 Genealog'a Cantacuzinilor, pp. 168-79.2 Acte fra mente, I, p. 2i7 ci arm.; Hurrcuzaki, X, p. xti

Ocnele-Mari,

497

-acum volintiri" nemti. Din partea lor, Turcii Paseid e Vidin °cup/ Craiova si innainteazg si pan& 'npreajma

Domn fusese numit de Poartg, si anume de Amiral,in insular, Nicolae Mavrogheni, care, far' o zbuciu-

nata tineret,a, se dovedise capabil, nu numai de ini-Vativa, dar de cuteza,nta. El avea la indeming 200'de Arnaut,i, ceva catane" si, la hotare, plaiesi. Ho-tarit s intimpine pe dusman, el trimete din acesterupe la VIrciorova, la Turnu-Rosu, la Cimpulung, pen-

tru paza trecatorilor. Apoi organiseazg o adevaratgostire, de lupta, de statornica, indelungata, si une onlericita, lupta, a carii compos4ie o cunoastem. Din eafaceau parte Arnautii, al caror numar fusese ridicat la.400', slujitorii sau lefeciii Spatarului, 150, si ai capi-tanului lor, 100, trupela capitaniilor de pe afara"cuprinzind opt cete de scutelnici, cu cite cinzecide oameni, intrebuin0,i la strap, in oras; opt cetede seimeni, cu acelasi numar de cite cinzeci, siaarasi tinerii boieri, cari erau acuma o suth, douazecii cinci. De toate, erau 90 de steaguri de 100 si 6

,de 5a de oameni. Purtau uniforms, capoduri dom-nesti", rosii pentru infauterie, ofiterii (capitani, odobasi,ceausi) erau imbracati in galben, ceausii si stegarii"n verde Se mentioneaza, steaguri cu sfinti,si companiile.se nurniau dupg ele : a Sfintului Gheorghe, a SfintuluiDumitru, a Sfintului Teodor Tiron s. a. Era' si capitaniid e Arnat4i cu Turci amestecatA 2." 0 music& military,

pomenitg si ea in acest timp. Plata era de un leuOra la douazeci pentru calari, de un leu pang, latease pentru pedestri a. Se Meuse apel, ca In Moldova

Intre ei Vitu, care scrvise pe Ipsilanti si care mintui catrAdator; Blancard, o. c., pp. 676-6.

2 Dionisie Eclisiarhul, In Papiu, 'femur U, p. 473.DupA Urechia, Istoria Rominilor, Blancard, Les Macroyerni,

in memorial citat, Despre ocupatia austriaca In anii 1788-1791",F 100 si urm.

I

8

TirguZitului.

ei

ei

198

lui Dimitr e Cantemir, la toate elementele din popor-si un glumet insira pe conduragii, cizmari, precupetisi circiurnari 1.

Izvoare turcesti fac socoteli exagerate; 4.000 deArnauti. (3.000 de infanteristi), 2.000 de Rorni-ni turci" (1.500 de infanteristi), 2.000 de Romanicrestini" (aceiasi proportie), 4.000 de Bulgari (3.000de infanteristi), 4.000 de Tatari, 200 de tunari cu 8tunuri 2.

Insarcinat, o bucata de vreme, si cu apararea Mol-dovei, pe care 'RI* si-o impartiau cu Austriecii,acestia din urrna, stapIni ai Bucovinei de la 1775avind teritoriul dintre Siretiu si munte, pang. la Ro-man, Mavrogheni Indeplini lucruri destul de insem-nate, mai- ales tiind sarna de mijloacele sale asa de-recluse si de putinul ajutor real pe care-1 putea asteptade la stapinii

In Tara-Romaneasca insasi ostasii lui aparura, iz-gonind pe dusman, la Valenii-de-Munte, la Rucar, la.Cozia, pe valea Oltului si pe valea Jiiului. Polcovniciilui se asezara la Craiova. A doua zi dupa lupte laTirgu-Ocna, la Comanesti, ba chiar In codrii Vasluiu-Jur, el facea sa fluture steaguri romanesti catre Brasov,in Julie 1788, si un raport contemporan spune: Uaspirit de nemultamire apare Intro clasele de jos ale po-porului din Ardeal, multi dintre cari s'au unit de bung..vole cu Domnul muntean" a. Ardealul fu navalit si pela Poiana Sibiiului si pe la Hateg, fireste fara ur-maxi mai Insemnate.

Luptele urmara si In iarna; In Februar 1789 se in-timpina ciocniri la Focsani, la Clineni, la manastirea

Poema Pitarului Hriatacbi (§i in Biblioteca pentru toti")2 Blancard, o. c., pp. 432,505.8 Urechia, pp. 295-6; Blancard, o. c, p. 342 qi urm.

sAi.

1

199

Adam, in partile Tutovei. In vary se Incerca o pa-trundere in Ardeal, prin pasul Buzaului, de Domnulinsusi, si iarasi se schimbara focuri la pasul Branuluisi la al Turnului Rosu.

Indata Insa se produse, scotInd pe Austrieci din in-curcatura 'n care-i pusese lipsa lor de curaj si de ho-tarire, marea ofensiva victorioasS a Rusilor lui Suvorov.Cu ei se gasiau 0 mie de Arnauti moldoveni, coman-dati de ofiteri germani, ca Derfelden. Ei luara partela lupta de la Focsani si la cea din Cring, de la Mar-tinesti, linga Rimnicu-Sarat, care decise soarta Terii-Romanesti, dind-o pe mina Austriecilor. Condus deboierii loan Cantacuzino si Cimpineanu, printul deKoburg isi facu intrarea in Bucuresti. Alti boieri ser-vira de calauzi pe vales, Oltului. Ca si Tara Roma-neasca, Oltenia fu ocupata si la 1771. Clerfayt siStadler dadeau acolo, ling& Calafat, o lupta Turcilor.Cit despre Mavrogheni, el plati cu capul sau infrin-gerea care nu i se datoria lui'.

Oastea lui se imprastie, pe cind cei intra4i suptsteagurile imparatesti ca bimbasa Mavrodin, ajunsmaior austriac, si fiul sail 2 ramasera in serviciupana la ispravirea razboiului, prin pacea de la Sistov(1791), hotarita de evenimentele Revolutiei francese.

Ine cei abia paisprezece ani de zile cari despart a-ceasta ocupatie de aceia pe care o incepura Rusii sin-guri la 1806, in credinta ca acum terile romanesti livor raminea lor, si numai lor, se intilnesc in jurulDomnului Terii-Romanesti si Moldovei ramasitele, chi-dat amestecate, all tularor corpurilor ce fusesera pana

I Memoriul citat, pp. 219-29.2 Mavrodin bimbasa, major scum, fiind un viteaz, cu un fe-

cior al lui, iar viteaz si hrAbor "; Dionisie Eclesiarhul, 1. c. p. 180.

200

atunci. Inthiu strainii sau cei formati dupg, obiceiulstrain: lefecii, leventi, lipcani, seimeni, ha,tmanesti siagesti, pe lInga breslele de curte, ciohodari, satlri,copii de cask, mehteri (musicanti), aprozi, portarei,fustasi de Divan si de harem. Apoi darabanii si. de.temnita, calarasii, chiar Rosii, cu cgpitani si debaltag ceausii cu stegarii, sj cu musicantii lor:

bucinasi1. La pasuri shit plaiesii-, la vinat pa-sararii 2.

Inca pang, a nu trece Rusii peste Prut 3, tineri Ro-mini, ca si Innaintasii lor cu un veac in urma, Intrarain serviciul Tarului. La 1803 Intilnim astfel pe un Du-mitru si un Anton ofiteriul", pe un capitan IacovBulica, pe un major Loan Batist" (Baptist) Bals, peun Macarescu, pe un polcovnic Manolachi4. _Nico-rita, care ajunse locotenent-general, iea parte la ope-ratiile campaniei contra Turcilor 5, ca si un alt loco-tenent-general, printul Ghica, si gen eralul major ScarlatSturdza, care a fost eel d'intaiu guVerriator at Basa-

Cf. Uricariiii, XIX, p. 318 ;VIII, pp. 336, 361, 377; VII p. 339. Cf.ibid p. 276 ; XXII, pp 229, 242 ei firm ; V, pp.13I-2. Buciuma.(nume) Bucinae (sat), Irricariul, XVIII. pp. 265-6; Aricescu.Revista istorictt a arhivelor, p. 1205.Cimpoiaei, Uricariul, XII,p. 277.CM. a pAzi parola", ibid., XXIV, p. 446. CApitani: dedArAbani (1780), Uricariul, XXIV, pp 450-1; VII, pp. 71-3; (1807),ibid., II, p. 278. De mazili, ibid., XXV, p. 246. De razeei ibid.,XXV,p. 218. De podari, ibid., X, pp. 70-1 (a. 1785). De sat, ibid.,XXV, pp. 118.9 CApitanitA, ibid., XVII, pp 39-40.

2 Uricariul, VII, p. 276; GhibAnescu, Surete izvoade, V, p.465. Pentru vinatorile domneeti, unde merg aprozi, armAeei,copii din casA, pAhArnicei. Vel CApitan de darAbani, eta , Doc.Callimachi, pp. 5689, no. 6.

3 Manifestul lor, In romAneete, Uricariul, III, p. 220 ei urm.4 Uricariul, VIII, p. 366. Cf. Radu Rosetti, Arhiva Senatorilor,

III, In Analele Academiei RomIne" 1910, p. 41 (81).5 Ibid., II, pp. 129-30 (89-90); III, p. 130(710)

qi

rim -poiagi,

ei

-

201

ca generalul-maior Cristofor Madarovici Corn-nine) 2.

Rukii gasirg aici elemente care puteau fi intrebuin-tate: cele aratate mai sus, apoi si altele: pukcaki dom-nesti, cLpitani de margine (la Soroca), cu slujitorii lor,Wax*, dorobanti, etc. Ei Incercarg a forma, o ar-mata ronagneasca, si amestecarg pe ai noktri in com-paniile lor de politie; nici volintirii nu lipsesc 4.

Grija cea mare a ocupantilor a fost insg creareaunei armate pentru revoldtionarea Peninsulei Balca-nice. Corpul zis elfin, din 1808, supt coaranda unuimajor Pangal, cuprindea sectiuni ca acestea: olim-pica, tesalicg, spartang, tracica, macedonicg6, Al .turfde acest corp era apoi al Sirbiior lui Caragheorghe,aceia pe cari un contemporan ii numekte despretui-tor: husarii cerno-sirbi cari bat paveaua in B ucurekti 6".

Dar Constantin Ipsilanti, Domnul din Bucurekti, caresprijinia In tot chipul mikcarea national. a Sirbilor,

-nadgjduind, de sigur, intinde autoritatea si asupralor, visa de o Romgnie units, de o Dacie in care suptordinele lui, de xege, s'ar fi contopit cele doug Prin--cipate. Recunoscut de patronii sai ruki ca oblAduitoral ambelor Principate, el cautg sg aibg un sprijin mi-litar propriu.

Si astfel, dupg, Incercarea lui Dimitrie Cantemir,

ibid., II, p. 714 (134); III, p. 77 (37).Ibid., II, p. 67. Un parucic Albu, ibid., p. 713 (133).

8 Ibid., II, p. 712 (132), p. 135 (36) ei urm.; Studii fi doe.,p. 86 (43); XV, p. 153, no. 27; XX, pp. 496-7.

4 Radu Rosetti, 1. c., II, pp. 691 (411) urm., 710 (237): cf.1, 134.

5 Ibid., II, pp. 693 (112) qi urm., 712 (132); Urechig, IstoriaRominilor, IX, p. 172. Cf. Iorga, Geschichte des osmanischen Rei--ches, V, p. 241.

6 Radu Rosetti, 1. c., II, p. 708 (128). Cf., lorga, Relations-entre Serbes et Rolm:ins, VAlenii-de-Munte, 1913.

VII,ei

rabiei',

°.

a-ti

,

2

2O

dupg aceia a lui Constantin Mavrocordat §i a lui Ma-vrogheni, avem si pe aceasta, a noului Constantin-Vocla, pe care casatoria lui cu o Vacareasca II apro-piase, de altfel, atita de boierimea noastra.

S'a pastrat §i ordinul lui, ca Domn moldovean, din 1801,cu attfia ani innaintea razboiutui, prin care se orInduie§teca din streinii ce se aflg aice In tarp sa stiIngem osame de ascherlii" contra pradaciunilor pe care lefaceau bandele de rebeli ale puternicului aian deVidin, Pazvan oglu. Vor fi 0 calari si pede§tri", citedouazeci la o capitanie" sau supt un bulucba§, panese vor face 60 000. Bulucba§a va primi 50 de lei,'bairactarul (terrain tura in loc de stegat) Ware 35,neferul calare 30, bairactarul pe jos ca si neferul pejos 25, pentru gatire. Leafa oscileazg intre 30 §i. 10lei, §i se da si o bonificatie pentru plecare, ce se zice-ismiclic, Si un tam de intretinere '.

Si, In legatura cu aceimi Pasvangii, Zilot RomInul,care Inseamna in stilul de critica al mahalagiului bu-curestean ingerit tot ce se petrece supt ochii lui,ni spune ca acelagi lucru II incercase AlexandruMoruzi, care strkngea d'n judete panduri, scriind" §ila Bucure§ti clti misei, citi blastamaii to ,i In rindulostagilor" 2. Nu doar ca, ar crede pe RomIni incapabilica ostasi, caci §tie istoriile vechi `, dar cursulanilor §i impilarea ce an avut in toata vremea i-audesbracat de marimea inimii care na§te vitejia si In-drazneala, qi i-au . Imbra.cat cu spaima §1 cu trica 2."Tot a§a face Mihai Sutu, la 1802, innaintea fugii luiIn Ardeal:

$i Incepea, aduna din Bucuresti ostime :Bragari n'au mai ramas si alta calicime,

1 Studii fi doc., XVI, pp. 102.4.2 B. P. Hasdeu, Ultima cronicd romind din epoca l'anariotilor,.

Bucuresti 1884, pp. xxi-ir, 30, 60-1.

203

Care clteun pistol, care ei pueci,Altii In loc de pueti ciomegele apucA.0, vita eeti de rea, tirzie socoteall,CAci ispritveeti nimic prin mult5 ostenealit !S'au ostenit prea mult MihaiVod5, s'aduneOstaei, ei au ei strins, dar doar numai cuCad ce ostaei pot fi oameni deaduraturti?Nimic, In adevar : mai multi strImbatura!Au mai trimes porunci la unele judete

string din Rumini ostaei cu mcnti istete,Voinici pentru razboiu, vrednici, cu arme bune;Dar ce alt au Mut decit o uriciune?Cad zitu ci to sclrbiau vazind test fel de oastsDe ticaloei Rumini, de bir dizuti pe waste,Desculti ei felegoei ; uncle arme la dIneii?Cum poate fi voinici cei de nacaz patruneii?

Ce s'a facut in 1806 stim prin izvoare contemporane, scrise de oameni cari n'aveau destul simt pentrua privi cu mindrie aceste incercari Inca timide. Dom-nut adunase, pe vremea cind Inca nu se produseseconflictul, ciohodari, Arnauti, panduri si catane,

cu mazdrace cazacesti". Daca o parte dintreacesti soldati, neplatiti, se imprastiara, Arnat4ii, carorali se zicea Arvati (dupa cuvintul Harvat, din ungu-reste Horvath, care inseamna Croat), ramasera pentrupaza Bucurestilor innainte de sosirea armatei rusesti.Dupa ce se ajunse la ruperea legaturilor dintre coladoul imparatii, nu numai ca Ipsilanti sprijini, ca,chiar alcatuirea,,cu elements din Moldova, a dragonilormachedoni", cu haine verzi de postav si cu coifuriIn cap", cari li se pareau unora a fi chiar 10.000, darstrinse pentru apararea orasului, el lui, carinu mai Jura WO a jugi ca alti data, ArnItqi, Sirbi,_Rumlni", fixindu-li cartierul la manastirea Rada-Voda. Acesti ostasi improvisati, uniti cu Sirbii ma-halagii", urmarira, alaturi cu Cazacii, pe Turci, cari,zapa.citi, parasisera In desordine Capitala munteana 1..

I Dionisie Eclesiarhulf pp. 205, 206, 208-9.

tara.

nume:-.-

SA

ca-larasi,

isi Potent

initia

204

Ocupatia incepind, cu. Ipsilanti restituit in Scaun,i,poruncit-au Vodg, la tot felul de mestesugareti cu va-tasia de facea' haine, ciciuli, cizme, arme; adusesecai, sei, sabii, mazdrace. Si o ordie se acme: Cazaci,Imbracati in albastru, cglgrime, cu numele lui Ipsilantpe pantelire cu slove de alamg cu pecetea lui Vodgpe piept. Altg, oaste era de li zicea panduri', iar pe-destri. Altg oaste era' dragonii, cei din Moldova adu-nati, cari si pecetea-Moldovei avea' pe coifuri. Intl.'s,-ceste osti era feliu de feliu de limbi: Arnauti, Greci,Sirbi, Romini de tars, Nemti, Unguri. Facutu-s'au sialte capitanii cu osebite steaguri, caci da' navala, pre-,cum am zis, pentru lefi. Vodg la °stile cele adunateli orinduise capitani si ofltieri, Muscali, Nemti, Sirbidin Banat, Inca si Unguri, dar tot Muscali se numia'Si i-au pus peste polcuri cite.doug sute sau mai multla o capitanie, si i-au inceput a-i invAta mustra os-taseascg, si li da pe spate cu latul sabiei, si dacit aumai deprins, mergea' si ei cu pilcurile for la razboiucu Muscalii." *i, speriat, bietul eclesiarh de la Rimnicinging: Apoi au inceput unii a fugi si, data -i prindea',bgtai ce punea' pe ei, muria' batindu-1; Inca si mortit batea', sa se implineascg numgrul hotgririi. Se spa-riase Ruminii care era' de Cara, di unii 4i Ukase muie-rile fi copiii de se jacuse ostafi 3."

Zilot Rominul ride de paza ostaseascg la Curtea luiIpsilanti, a cgrui noun pomp,, europeang, se incheiacu doi soldati ce pgzia' cu pustile. la usa °ail In carese afla sezind, si la capul scgrii jos vre-o alti citivasoldati cu o darabang si un fluier", si i se pare cg a-cost obiceiu apusean nu s'ar potrivi la un Domn al

1 Pandurii lui Curt,. in 1808-9 (Radu Rosetti, i, c., II, p. 713(131)). Pentru panduri Qi bir In 1811, ibid., p. 719 (139)

/ Dionisie Eclesiarbul, p. 209.

205

Terii-Rom aneqti, supuse Porta turcegti" 3, Si el taxeaziinoua Wire drept o adunatura de felurimi de oameniblastama0.,, curate, ceata de talhari, pe undeajungea, gemea pamintul" 2. Deci se bucura cindcomandantul rus Prozorovschi desflin0azti, volinti-simea, adeca oastea lui Costandin-Vocla Ipsilant, ceera din Harva0, Greci, Sirbi, Arnauti §i alte neamuri,§i se numia a terii, a' carora tIlhare§ti fapte nu erade suferit". Dar tine a urmarit desvoltarea acestui curent eatre oaste, tine intelege cct pornirea generald catre-glorie din epoca RevoluCiei 0 a lui Napoleon nu putecrsa lase indiferent un popor in care nu se oprise via(a, a-cela va precui dupd euviinca aceastd incereaa militara cucqa de scurtd durat'd. cu atita mai mult, etc cit primSolomon, prin Tudor, fiul reranului diu Vladimirii Gor-

fului se creaserli, in colabora(ie cu Ru0i, pentru libertatecrSerbiei, cei d'intaiu conducdtori de oaste la noi.

I Hasdeu, 1. e, p. 862 Mid.8 p. 93.

ca,

/bid,

CAP. VII.

RENATEREA MILITARA

I.

Domnul Tudor" i Adunarea" lui.Domnia cea noun, restabilita de Turci dupa pacea

din Bucuresti, a rapirii Basarabiei (1812), ramasese cuelementele stiute ale Arnautilor. loan Caragea. siAlexandru Suta aveau In jurul for numai pe Ara a4iicapitanilor lordachi si Farmachi, cel d'intaiu de locdin Olimp, de la Vlaho-Livadi, deci fara indoiall unAromin 1, cellalt reclamat si el de conationalii nostridin Balcani. Erau apoi trupe de politiie ale colonelului(bimbasa) Sava, care fusese in leggtura cu Cara-Gheorghe, si ale subalternilor sai, Ghenciu si delibasa.Mihali. 0 insemnare contemporang ni-a pgstrat numarulfor si cheltuielile pe care Vistieria be facea cu dInsii a.Erau apoi, in Casa military," a lui Vodg, aceste corn-panii: cei 50 de neferi ai lui tufeccl-basa, puscasi, eel30 de delii ai lui delibasa, avind pe lingg sine si doicapitani, cei 18 ai lui ghiuler-aga, tot atitia ai luibuluc-basa, ai celui de-al doilea si de-al treilea, bu-luc-basa, ai lui Circ-Serdar, cei 12 ai lui odabasa, cei 3 (!)ai lui buluc-basa de Camara, cei 2 (!) ai pazei beiza-

1 jorga, Irdachi Olimpiotul, In Analele Acadeimiei Ramble",XXXVIII.

2 Acte yi fragmente, II, pp. 558-9.

14

210

delelor, topciii de la tunuri §i tulumbagiii-pompieri 'Pe ling aceasta, se pastrau mai ales trupele turcestiale lui bas-be§li-aga. El Linea, in principatul munteanun bairactar si numai 70 neferi calareti supt ordinelelui. Subordonatii lui, be§legii din judete, aveau in spe-cial grija de a pazi pe negustorii turci cari umblauprin tara '.

Cu ace§ti aparatori ai ordinii" in fata, ridica Tudor,in Ianuar 1821, nu fara, intelegere cu Iordachi, unvechiu si statornic aderent al Eteriei revolutionarepentru toti creOinii din Orient, steagul unei mi§ca, 1,care indata, prin ins* legaturile cu singurul poporteranesc al Rominilor, trebuia sa ieie un caracterparticular.

El plecase din Bucuresti numai cu o mina, de Ar-nauti, §i cel d'intaiu Bind al lui, potrivit cu vechiamintiri de rascoala, fusese a merge la adapostul manastirilor oltene care ocrotisera in ceasurile de strim-toare pe aderentii lui Matei Aga contra o§tii lui Leon-Voda, §i, acolo, a chema pe panduri, cari-i erau cu-noscuti §i prin rostul lui de mai multa vreme ca va-taf de plaiu la Clqani. Era sigur ca urmaritorii trimesicontra lui se vor reuni cu dinsul.

Par Tudor, care luptase pentru izbinda causei luiCaragheorghe §i o vazuse izbutind a intemeia un Statfiber de ferani, avea, din capul locului, modelul inna-intea sa. Void o Adunare a norodului", cerindu-§i,cu armele in mini, vechile drepturi, calcate de boieriicei raj, de ciocoii, de Grecii din Bucuresti, cari eraupentru dinsul ceia ce fusesera pentru Sirbi dahihdin Belgrad §i ajutatorii for. Iar el insu§i se vedea,

I Hurmuzaki, X, pp. 38 9; cf. Lagarde, Voyage a Moscou, p.321; Acte ci fragmente, I, p. 522 nota 1, 559; II, I. c.

2 Hurmuzaki, X, p. 540.

211

.a si Caragheorghe, velichi vozd" at teranilor.i haiducilor lui, supt comanda de gospodari"3nlocuitor posibil al Voevozilor impusi de Poarta_Era gata, ca si Sirbii, sA se Inteleagg pentru aceastacu Sultanul, cu Impgratula turcesc, care s'ar fi desfacut-de cei ce exploatau Cara in numele lui.

In aceasta miscare cu caracterul politic nedeplinfixat, lucrul de capetenie era deci oastea, care inlo-cuia or-ice alt autoritate. In proclamatia din Ianuar,farg indoiall scrisa de dinsul, care n'avea nevoie pen ruaceasta de secretari, caci, advocat", si nu numai al sg-racilor, el apgrase procese, si pang la Viena, se spu-nea astfel, dupg un numar de formule faggduind bi-nele" in locul rgului": Nu vg leneviti, ci siliti deven'ti in grab cu totii, cari aveti arme, cu arme, eelcari nu aveti armer cu furci de fier si cu Ignci. SgA faceti de grab, si sa veniti unde yeti auzi ca se

afla Adunarea cea orinduitg pentru binele si pentrufolosul a toata Cara, si ceia ce va va povgtui mai mariiAdungrii, aceia sa urmati. Si unde va vor chema ei,acolo sa mergeti ; ca ni ajunge, fratilor, atita vreme,de cind lacrimile noastre nu s'au mai uscat." Si, cavechiu ofiter, care stia ce este disciplina, pe care oi pgzia cu cea mai mare strictetg, osindind la moarte

pe jgcasi, spinzurindu-i de copaci on taindu -i princalgul lui sirb in tort la el, pentru a zvirli apoi trupurilesupt pat, el adause, de la inceput: Si, iargsi, sa stitiel nimeni dintre voi nu e slobod, la vremea aceastaa Adungrii, obstii folositoare, sa se atingg macar deun gaunt& de binele sau de -casa vre unui negutator,43rA§ean sau teran, sau de alt al vre unui locuitor,decit numai binele si averile cele ram agonisite aletiranilor boieri sa se jafuiasca". Si Inca el face o re-servg, politica ,Ins, ale carom, nu vor urma noun.

21

precum sintem ragaduiti, numai ale acelora salea pentru folosul de obOet."

In aceasta oaste improvisata erau panduri, plaie§i,poterasi, catane pi haiduci un martur Inseamna.ca mai zdraveni" pe Dumitru l3usteanu, Vasile Cra-patu, Barbu Ticu, Ghita Cutuiu, Nicolae Urleanu,iar Boliac citeaza nume de capitani ca acestea .

Frunte-Lata, Nespalatul, Vijelie, arhangheli de pan -durime", dar, pe 14nga ai lui Solomon, erau §i con-tingentele ngospodarilor" straini sirbi, dunarinti" s de-speta lui Haiduc-Velico si mai ales Bulgari : HagiProdan, Machedonschi, Iova, Enciu, Anastasie, Gheorghe Cirjaliu si

Ace§tia insa voiau un singur lucru prada, si, fiindcaTudor n'o tngaduia, se ajunse la conflictul decisivla tradarea, la inchiderea §i la moartea lui de sabiacalailor lui Alexandru Ipsilanti, caruia daduse Iordachi, responsabil pentru credinta asociatului sauEterie.

Aceasta armata, care era foarte numeroasa si aveasi tunuri §i care Meuse In ordine marsul din Olteniapans la Bucuresti, nici n'avuse prilejul de a se batesupt geltul ei. La un moment dat, acesta, vazind ca.Turcii hotarit nu vreau si -1 primeasc5 nefacind o deosebire intre el §i Grecii Eteriei,* c, ei trec Dunarea,cu Pap, din Silistra, ca dusmani, se gindise, dupase pare, la lupta Cu dfn§ii. lute() ultima cuvintarecare ostasii lui, in Maiu, dud se decisese la retragerenumai pentru a cauta dincoace sau dincolo de Olt po-sitii potrivite pentru defensive, el s'ar fi rostit astfeleVazind prea bine ca vrajmasii noWi au ajuns afar

Azicescu, Acte justificative la istoria revoluliunii romine (letla 1821, Craiova, 1874, pp. 27.8, 43.

2 IOrga, Situalia agrard, economic 0 sociald a Olteniei in epoca lui Tudor Vladimirescu, Bucure§ti 1915 pp. 37, 63, 157.

altii.

eft,

1

i -I

to

218

idin, cetatea noastra de Scaun, cu gind a ni face raz-boiu, sintem siliti a lasa acest oras, Bucurestiut, ca-sa nu lira pricina, noi singuri, a arderfi lui, si sa ne-tragem spre Intrupare cu ceila4i frati ai nostri cres-tini, purtind grija pentru a noastra obsteasca, scapare* a patriei noastre. Si de acum incolo, fratii miei,panduri, Bulgari si Sirbi, conlocuitorii nostri, trebuie-sa desertam pusca noastra in came de Turc, de vornavali pe noi, si Sa facem numele nostru laudat, a nevesti toate noroadele, ca, au statut voinici impotrivaNrajmasilor nostri. FraVlor panduri si voi, ceila4i con-frati ai nostri, acesti Turci nu sint ca acei din Cladovadin Pureoti (?) si din Fetislam, voinici, cu cari ne-ambatut de multe ori...; acum sa cinstim neamului nos-tru biruintile cu care ne va incununa Dumnezeu lup-tindu-ne cu vrajmasul cu indrazneala si inima voini-ceasca. Ca si dinsul, vazindu-ne ca ne luptam bar-bateste, va dosi innapoi, gonit de tioi, precum si altadata an pa0t-o, atunci oInd, mai virtos, si virtuteanoastra era mai mica'."

Dar atitia dintre ai lui Tudor, ca si dintre Rominiidin Moldova, prinsi la un lod cu Grecii lui Caravia sialtor sefi eteristi, luptara la Dragasani. Alti Rominiperira in lunca Sculenilor, linga Iasi, supt ochii Ru-.*Ior, cari priviau nepasatori, de peste Prut, la stir-Oul unei rascoale pe care ei o uneltisera si in folosullor, CapitanulIordachi se arunca In aier la manastireaSecul, in muntii NeamOlui, si Farmachi plati si el cuviata participarea la revolta. Nu scapara, cu toata a--titudinea lor dubioasa, incheiata prin inchinarea la'Turcii biruitori, Sava, Mihali si Ghenciu: ei fura atm*

1 !bid , pp. 139-40

214

la resedinta din Bucuresti a lut Chehaia-beiu, loctiitoruParr din Silistra, si rnacelariti, toti cei opt sute Olterau, in August urmAtor.

Cu aceasta se stirpia si ultimul rest din armataCurte a regimului fanariot.

d-

IL

Armata Regulamentului Organic

Amintirile unei miscari nu dispar odata cu supri-mare't miscarii Insesi. Asa s'a Intimplat si cu Adu-narea" din 1821, imprastiata prin lovitura tradatoare,contra sefului el, care a'unsese a fi privit ca DomnulTudor",

In adevar, de pe urma imprejurarilor revolutionarcare rupsera pentru totdeauna vechea tovartisie exploatatoare dintre Turci si Greci, se numisera inla-turind pe Fanariot,,i, doi boleti de tarn a Domni inBucuresti si Grigore Ghica si Ionita Sturdza, acaror stapinire se deosebi print) 'o sorie d masuriInnoitoare si regeneratoare. Dar din Oltenia so ivirasi contra lui Ghica porniri de rasturnare. Astfel, In1826, capitanul Simion, de-ai lui Tudor, navali primOrsova In fruntea unei bande a carii haiducie aveaSi un evident caracter politic. Vorb'a de jaful ce seface cu banul saracului, de stricaciunea dregatorilorasemenea cu cei de odinioara. Batut la Motru, inchisIn manastirea ropoln4a, Simion si tovarasul sax, GhiNicolicea, .Cu ,uiu sau Olteanul, trebuira sa se predeaurmasului la Closani al lui Tudor, boierul Strimbeanu.

un bulucbasa Thistea, din Morcia, un Sirb ur-A4h,

216

mar' luptele cu potera. Se credea chiar ca Mache-donschi luase comanda. Afacerea fu Innabusita 1. Lapotolire avusera, rost catanele de potera" §i catanelede la Gorj", avind in fruntea for pe Gheorghe Ma-gheru, pe atunci al doilea Vistier, care era sä aiba un rolIn mi§carea revolutionary de la 1848, Ghita Plepianu,polcovnic de seimeni, Nimoiu Varbiceanu. polcovnicde potera, Vasilachi, polcovnic de vinatori, si bas-bulucbaqa Marcu 2.

Erau deci puteri, Fi la rcisculqi si la biruitoriidin eare s'ar fi putut lace, supt noul regim romanesc,Intarit §i orinduit dupa razboiul ruso-turc din 1828-9la care abia daca, a participat Solomon 3 prin Re-gulamentul Organic, o armata, in legaturd cu cele maivechi, mai bune mai solide tradi(ii ale Orli insesi. Nu-mit Caimacam al Craiovei, Alexandru, fratele, multmai tinar, al Domnului muntean, avind o mare iub irepentru oaste, a fost cel d'intaiu, care, ajungind siel pe tron, Inlocui vechiul costum fanariotic prin uni-forma apuseana, Incerca o reorganisare a corpuluipandurilor 4.

Dar generalul rus Chiselev, pre§edintele plenipoten-tiar al Divanurilor romane§ti si reorganisatorul Prin-cipatelor, voia, altfel. Sigur ca se va ajunge, foarteraped°, la o confundare a %erilor noastre In Imperiulrusesc, el avea, In alcatuirea ostageasca, numai grijide politie. Articolul 380 din Regulament o spune lamu-rit: pentru a asigura politia gi buna ordine, precum§1 executarea legilor". §i, pe linga aceasta, era vorbade a se forma un corp de soldati ai carantinei du-narene cea de la Prut a fost iute desfiintata , care

I Hurmuzaki, X, p. 361, ei urm.; Situafia agrarcY, pp. 259-642 Ibid., p. 264.s V. memoriile lui retiparite la VAleniide-Munte, In 1909.a Hurmuzaki, X, p. 445.

pi

217

trebuia, puind piedeci legaturilor dintre tale doll&icnaluri ale riului, se deprinda pe Turci cu ideia ca aicie o granite,.

Inca de la Septembre 1834, cu firman turcesc inregula, se constituie o armata, careia i se zicea mi-litie". Format& de ofiteri rusesti, Iacobson, Finlandes,Paznanschi, Borotin, de cite un Frances imigrat inRusia, ca Grammont, ajuns apoi aghiotant si sfatuitoral noului Domn, de Romini en studii sau cu practicala Rusir ca Solomon si Odobescu, ea se compunea din-tr'un stab (stat-major), in care intrau patru polcov-nici, patru maiori si patru capitani, dintr'un regimentde cavalerie, din vre-o 4.000 de infanteristil. Mai exact,cu 32 de stabofiteri, 164 oberofiteri, 501 unterofi-teri" (0, 81 de znusicanti si sase medici, 3.541 desoldati si 685 de tai. Tunurile, mai tarziu In numarde sase, erau numai spre cuviinta serbarilor solenalepentru un Stat ca acesta, care si mai innainte nu eralipsit de aceiasi podoabl" S.

Fortele militare in Moldova erau si mai slabe: la1543, cu un stab" de 8 stab-ofiteri, 30 oberofiteri182 unterotiteri (0, (892 de soldati), un escadron decavalerie (204), un vas (cu 22 de marinari)'.

Aceasta militie" numara printre ofiterii si iun-cad" si pe unii din principalii represintanti ai tine-retului innoitor at literaturii si at vietii politice: inMuntenia, un Cirlova, poetul ruinelor Tirgovistii, unGrigore Alexandrescu, slavitorul Dragasanilor, dar sievocatorul lui Mircea-Vocla ostasul, un Nicolae Bal-

1 Uniforma for in Albumul lui Raffet la Voyage" al lui De-midoff.

2 Multi dintre soldati slugariau ofiterilor, cari serviau numaide forma.

L C. Filitti, Domniile ronane supt Regulamentul Organic, Bucureqti 1915, pasta's'.

218

cescu, invietorul epopeii lui Mihai Viteazul si chiardintre cei mai tineri, Nicolae Golescu, I. C. Bratianuriar, In Moldova, poetul Ilrisoverghi si, mai ales, MihaiKogalniceanu, asteptInd pe Alexandru Cuza, Spiritulromantic de care era Insufletit corpul de tineri ofiterial armatei rusesti de la Lermontov la Tolstoiavuse, pe linga curentul general de Renastere, ventsi din Apus, o influenta asupra acestei nobile stars despirit.

Dar atita nu ajungea pentru ca militia" de la nosa incerce, la ceasuri de crisa, ceia ce a Incercat ar-mata polona la 1830 si armata ruseasca Insasi, putinmai innainte, la suirea p.e tron a lui Nicolae 1-iu. Fata,de revolutia" intelectualilor si studentilor la 1848

Moldovei, supt comanda .beizadelei Grigorefiul lui Mihai-Voda, se prefacu in batausi contra.tinerlor revolutionati, iar, la Bucuresti, Odobescu siSolomon furs, pe rindpe cind Domnul lor, GheorgheBibescu, totusi amorezat de memoria lui Mihai Vitea-zul, a carui gugiumana o purtase cu minds , parasiare itatile situatiei sale, spectatori indifer nti ai

unei abdicari, apoi agenti brutali ai reactiunii si in-vinsi fara demnitate ai unei cause pierdute, pentruse ridica apoi odata cu reactiunea pe care nu indraz-nisera, a o apara. Pompierii din Dealul Spir i, car'stiura sa-tupte, in Septembre, lucrau fara ordin apa-rind noarea for militard, jignita, de imbulzeala obraz-nica a Turcilor.

Cit despre tabara olteana a lui Magheru, corpuc nsular interveni pentru disolvarea ei MIA lupta.

Noii stapinitori pe septe ani, impusi de Puterea su-zerana si de Puterea pTotectoare, cautara a face, maiales cel din Bucuresti, excelentul administrator care

militia"

219

a fost Barbu §tirbei, dintr'o noun armata un scut aputerii 1or amenintate de spiritul revolutionar (a lostvorba si de aducerea la Bucuresti a unei garde deSviteri ca a Papei1).

Consiliul militar din 1850 pregati In Tara-Roma-neasca, o reorganisare totala, care nu se oprise decila inlocuirea uniformei grin un curat ruseasca °. Domnul se gindia la chemarea de instructori prusieni pentruartilerie, cavaleria si infanteria continuind sä fie dis-ciplinate de Rusi, la un inceput de flotila S. La ca-patul silintilor lui, militia avea acest efectiv: cu unstab" numai de 9 ofiter. superiori si 120 de ofiteri,plus 324 de subofiteri, trei regiments de infanterie(adeca, 6 batalioane, 24 de companii) 4.416 soldaticu medici, hirurg , prep-L., administratori), o divisie

de cavalerie, compusa din doua escadroane, cu 348 -de soldati (14 ofiteri, 36 subofiten, plus veterinari s'administra ori), o baterie de artilerie pe jos, o di-visie" de artilerie calare, cu 210 s ldati (1 ofiter su-perior, 6 ofiteri, 22 de subofit ri), 342 de pompieri s137 de marinari I\. umaru ranicerilor cari av au cincibatalioane, era e aproape opt mii. Si pentru admi-nistratie stateau la indemina 4.197 de dorobanti ca-lari, in 17 escadr ane. Numarul tunurilor era de doua,sprezece 4.

III sfirsit, data, inca din Iunie 1847, Bibescu intemeiase scoala military a iuncarilor, ea Incepu le faptnumai Supt Stirbei, In 1850, cind comisiunea, formatadin colonelul Voinescu, din colonelul Florescu, maioru

lorga, Ilfetrturii istorice dem e .Flirbei- Vodit, pp. 254-5.2 Ibid., pp. 100-1 (56), 207, 214, 22g, 614 5.3 Iorga, Corespondenta lui gtirbei-Vocill, pp. 367, 372, 374.6

333, 392, 393 6, 108-9, 419, 422-3, 434, 438 §i urm.4 Ibid,

220

Salmon si profesorul civil Dimitrie Pavel, alegea peacesti elevi: Stefan Grecescu, Matei Slatineanu, StefanBurileanu, Mihai Cojescu, Constantin Barm4 (Barozzi),Alexandru Sihleanu, Mihail Manciulescu, ConstantinPapadopol, Mihail Zeavarov, Dimitrie Strachinescu,Nicolae Vladescu, Matei Vladeseu, loan Popescu, IoanCotruta, Gheorghe Slaniceunu, Silvestru Tereuzescu,Constantin Maican si Constantin Dimitriu Danielopol.Unele din aceste nume au ramas in istoria armateinoastre.

Si aici inseir prin lipsa contactului cu poporul gi prinlipsa legaturii cu tradifia, prin lipsa educaciel morale atrupei, sufletul lipsia. Instinctiv numai el se raise&in Moldova, mai rau organisata militar, cind, la1854, Rusii retragindu-se, ordin se dadu alor nostrisa-i intovartiseasca. Ei retusara hotarit, si furl, lacun-juratd si desarma0. Seful revoltei, capitanul Filipescu,primi pedeapsa exilului in Rusia, de undo se intoarsemai tarziu numai, serbatorit de toate elementele pa-trio tice.

Peste citeva luni, seful Insu§i at miliOei Moldovei,Alexandra Cuza, ajungea Domn al Romaniei unite, sio misiune francesa incepea reorganisarea unei armatepe care nu se poate zice ca Alexandru Joan I-iu, asade bli,curos sa-i poarte uniforma, n'a iubit-o. 0 alta,Domnie aduse alta reorganisare, in alta direc0e, desigur cu aceiasi iubire. Dar tot instinctul, si nu pre-gatirea sufleteasca a ostasului a dat zilele din 1877pentru a nu mai vorbi de tale din 1916-7.

** *

Nu putem incheia altfel astazi, lap de teribila concu-rentel dintre neamuri, decit recomandind, cut poate in(e

22t

lege, deschiderea celor treti izvoare de via(11 ale oricdriiarmate : cultul tradifillor, democracia militaret fi educariasufletului.

Cu cel d'intaiu soldat din lume" v om putea O. a/vem astfel cum acest soldat o merita §i cea d'in-Iaiu armata din lume, cea mai puternica garantie deexistentA pentru Romania stabilita prin sublimul sa-crificiu al celoi mici, in margenile Insesi ale hotarelornationale.

TABLA DE MATERIE

CAP. I.Razboaiele cu mercenari ale Domnilor roniIni

(1599-1611).

I. -- Luarea Ardealului (1599) . o

II. Lupta pentru Moldova . . 21

III. Lupta cu Basta: Mirislau . . . . d2

IV. Ultimele lupte ale lui Mihai Viteazul . 40

V. Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptele lui Radu$erban pentru Domnie . . . . 6

VI.. Succesiunea lui Mihai Viteazul: Luptele pentru Ardeal 77

CAP. ILEpoca Darabanilor si a Seimenilor (1611r33).

Luptele pentru mostenirea Moldovei . . 93

CAP, III.Lupte moldovene si muntene pentru Domnia de tara.

lupte contra Grecilor si Turcilor . . . . . . 111

CAP. IV.Ultimele lupte ale ostilor romfinesti supt steag propriu

(1637-1655)

Seimenii lui Matei-Vodl Basarab . . 121

CAP. V.Desfacerea ostilor romdnesti (1655-1691).

Trupe romAnesti ca auxiliare ale Turcilor . , . 157

.

.

.

.

.

224

CAP. VI.Deciderea militara a Rominilor (1692-1821).

I. Oastea de Curte de la sfirsitul veacului al XVII-leaultimele interventii In razboaiele straine . 175

IL Incercari de manifestare ostaseasca a Rominilor(1778-1821) . . . 19a,

CAP. VII.Renafterea militara

I. Domnul Tudor si Adunarea" luiII. Armata Regulamentului Organic . 216.

9i ...... . 2O8. .