ecoul mariei, regina păcii - 220

4
  Mesajul Mariei din 25 martie 2012 220 Ecoul Mariei, Regina P ă cii Mai - iunie 2012 Anul 28 nr. 5-6 BUCURESTI Mesajul Mariei din 25 aprilie 2012 „Dragi copii, şi azi, cu bucurie, doresc să vă dau binecuvântarea Mea maternă şi să vă invit la rugăciune. Fie ca rugăciunea să devină pentru voi necesitate pentru ca în fiecare zi să creşteţi mai mult în sfinţenie. Lucraţi mai mult la convertirea voastră pentru că sunteţi depart e, copila şilor. Vă mulţum esc că aţi răspuns la chemarea Mea”. "Dragi copii! Şi azi vă invit la rugăciune şi să vă deschideţi inima spre Dumnezeu, copilaşilor, ca o floare spre căldura soarelui. Eu sunt cu voi şi intervin pentru voi toţi. Vă m ulţumesc că aţi răspuns la chemarea Mea” şi nu înţelege lucrările lui Dumnezeu şi cu atât mai puţin Gândurile Sale, ale omului care se aplatizează asupra sa însuşi. Ştiinţa şi tehnica au ajuns la succese până mai ieri de neconceput, medicina a făcut  progrese uriaşe, cunoştinţele cunoaşterii umane pot fi stocate numai datorită mijloacelor informaţionale şi totuşi, înţelepciunea nu a crescut  prea mult! Este oare de mirare? Desigur, nu, pentru cine cunoaşte  puţin di n Bibl ie. Am văzut căzând marxismul, dar d eja un alt id ol l-a înlocuit deja, iar în ce priveşte răspândirea, l-a întrecut: e consumismul care reduce totul la binomul producţie-consum şi supune totul acestor două divinităţi complementare şi universale, după cum proclamă religia globalizării. Unde e omul făcut după chipul lui Dumnezeu, creştinul care poartă numele lui Isus pentru a fi în El fiu al Tatălui? Fie ca rugăciunea să devină pentru voi necesitate pentru ca în fiecare zi să creşteţi mai mult în sfinţenie, ne previne Maria. Printre miile de “nevoi” induse de consumism nu e inclusă această invitaţie, şi totuşi e singura care poate realmente, în mod concret, să ne schimbe viaţa noastră şi a altora pe acest pământ şi în veşnicie! Iată adevărata nevoie a omului: rugăciunea, rugăciunea zilnică pentru a trăi chemarea la sfinţenie, pentru a creşte în ea; la ea e chemat orice creştin şi, mai general, fiecare om. Sfinţenia nu e abstracţie, nu e alienare, pentru că nu depinde de om, de natura sa, dar chiar şi aceasta se înalţă până când ajunge la planul lui Dumnezeu, la divinizarea omului pe care Isus Cristos a manifestat-o şi a făcut-o posibilă! Rugăciunea merge mână în mână cu convertirea ; şi aceasta, ca şi prima, nu e o activitate ce urmează să fie efectuată “una tantum”, nici ea nu depinde numai de noi; este har, este dar al lui Dumnezeu, chiar dacă necesită DA-ul nostru, acceptarea noastră. Convertirea este un drum care se desfăşoară de-a lungul vieţii  şi se alimentează din Sacramente şi din ascultarea Cuvântului: convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie  (Mc 1, 15b) Convertirea se întrupează în rapoartele noastre interpersonale, inspiră alegerile şi deciziile noastre zilnice, luminează aşteptările şi speranţele noastre, mângâie suferinţele noastre, îngrijeşte rănile noastre... Convertirea este creştere în Cristos  şi în acelaş timp consimte la creşterea Sa în noi, în fiecare dintre noi. Trebuie să ne deşteptăm din somn, din toropeala de moarte care ne ţine legaţi sub un aparent eficientism. Este Paşte, să ne l ăsăm înviaţ i de Cristos; dacă nu acum, atunci când?  Nuccio uattrocchi  Şi totuşi, chiar  dacă mul ţ i obosesc şi se îndepărtează, al ţ ii, mai numeroşi, aleargă şi prezenţ a pelerinilor la Medjugorje este în continuă creştere. Cum aşa? Nu suntem capabili să găsim un răspuns satisfăcător şi nu ne conving răspunsurile date de mul ţ imea de anali şti sau speciali şti diferi ţ i. Pentru noi răspunsul este absolut personal şi nu  poa te fi gene ral iza t .Luc rarea Mari ei la Med jugo rje nu se red uce la o manifestare publică , ci este întâl-nirea Mamei cu fiul , cu fiica. Maria vine la Medjugorje pentru a vorbi fiecăruia, pentru a ne întâlni unul câte unul, ca Mamă, pentru a-l face asemănător pe fiecare dintre noi Fiului (cf In 19,27). Ceea ce Ea ne spune e mereu acelaşi lucru: nu se schimbă de la fiu la fiu, nu se schimbă de ieri până azi; nu are altceva să ne spună. Ne revine nouă să punem în practică invitaţ iile Sale, ceea ce ne sugerează Ea. Ceea ce ne spune Ea este fundamental pentru viaţ a nosatră, iar fundamentele sunt totdeauna puţ ine şi precise, nu se pot schimba conform circumstanţ elor şi timpului pentru că sunt independente de acestea, ele î şi au sediul în relaţ ia dintre om şi Dumnezeu, între creatură şi Creator. Aceast ă relaţ ie este absolut necesară pentru viaţ a noastră de credinţă care se poate realiza în mii de feluri diferite, dar e bazat ă pe puţ ine principii clare, egale pentru toţ i. Maria ne invit ă la ascultarea Cuvântului, la viaţ a sacramental ă, la rugăciune, la post, la comuniune cu Dumnezeu şi cu fraţ ii. Ne cheamă la convertire şi la abandonare în mâinile lui Dumnezeu, ne invit ă să trăim toate acestea cu inima. Acum ne revine nouă să răspundem. Ne revine nouă să experiment ăm în viaţă p ropunerile Sale,să recup erăm importanţ a Sacramentelor, etc, etc.... Cuvintele fundamentale sunt aceleaşi, dar fiecare le dă viaţă în mod original, irepetabil.Viaţ a fiecăruia dintre noi nu coiencide cu nici o alt ă viaţă din lume .Aşa cum  Is us Cri st os es te acelş i ier i, azi şi mereu (Ev 13,8), şi ceea ce mă aseamănă cu El nu poate fi decât la fel ieri, azi şi totdeauna; e la fel  pen tru mine , e la fel pen tru fiec are frat e, pent ru fieca re soră . . Uni că este gri ja pen tru sf inţ enie (de câte ori nu ne- a înd emn at Mar ia să f im ``sfinţ i``!), dar răspunsul este personal, responsabilitatea este a celui care accept ă s au refuză, a acelui care respect ă sau neglijează cu ra grijulie ce i se acordă. Ast ăzi Maria – ori şi aceasta ne-a mai spus-o deja -,ne invit ă la rugăciune şi la deschiderea inimii spre Dumnezeu, ca o floare spre căldura soarelui. Nu e numai  poe zie : indică clar că, dacă nu ne deschidem inima spre El, nu putem ajunge să înflorim!  N. Q. Eu cred, voi învia, acest trup al meu Îl va vedea pe Mântuitorul! Icoana Comunităţii Cenacolo - Medjugorje Cuvinte vechi pentru o viaţă nouă Rug ă ciune ş i convertire Omul nepriceput nu va cunoaşte şi cel neînţelegător nu va înţelege acestea , avertizează  psalmul 91, iar nepriceperea şi prostia despre care se vorbeşte sunt cele ale omului independent de Dumn ezeu, a omu lui care nu intenţio nează (să facă)  Într-o lume tot mai atentă şi mai inte- resată de “noutăţi” şi în care ceea ce s-a întâmplat ieri, astăzi s-a uitat deja, cum ne  pot atrage atenţia Mesajele Mariei, atât de repetitive, atât de asemănătoare între ele?

Upload: lanzarini

Post on 21-Jul-2015

492 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Ecoul Mariei, Regina PciiMai - iunie 2012 Anul 28 nr. 5-6 BUCURESTI

220

Mesajul Mariei din 25 aprilie 2012

Mesajul Mariei din 25 martie 2012 Dragi copii, i azi, cu bucurie, doresc s v dau binecuvntarea Mea matern i s v invit la rugciune. Fie ca rugciunea s devin pentru voi necesitate pentru ca n fiecare zi s cretei mai mult n sfinenie. Lucrai mai mult la convertirea voastr pentru c suntei departe, copilailor. V mulumesc c ai rspuns la chemarea Mea.

"Dragi copii! i azi v invit la rugciune i s v deschidei inima spre Dumnezeu, copilailor, ca o floare spre cldura soarelui. Eu sunt cu voi i intervin pentru voi toi. V mulumesc c ai rspuns la chemarea Mea

Cuvinte vechi pentru o via nouEu cred, voi nvia, acest trup al meu l va vedea pe Mntuitorul! Icoana Comunitii Cenacolo Medjugorje ntr-o lume tot mai atent i mai interesat de nouti i n care ceea ce s-a ntmplat ieri, astzi s-a uitat deja, cum ne pot atrage atenia Mesajele Mariei, att de repetitive, att de asemntoare ntre ele?

Rugciune i convertireOmul nepriceput nu va cunoate i cel nenelegtor nu va nelege acestea, avertizeaz psalmul 91, iar nepriceperea i prostia despre care se vorbete sunt cele ale omului independent de Dumnezeu, a omului care nu intenioneaz (s fac)

i nu nelege lucrrile lui Dumnezeu i cu att mai puin Gndurile Sale, ale omului care se aplatizeaz asupra sa nsui. tiina i tehnica au ajuns la succese pn mai ieri de neconceput, medicina a fcut progrese uriae, cunotinele cunoaterii umane pot fi stocate numai datorit mijloacelor informaionale i totui, nelepciunea nu a crescut prea mult! Este oare de mirare? Desigur, nu, pentru cine cunoate puin din Biblie. Am vzut cznd marxismul, dar deja un alt idol l-a nlocuit deja, iar n ce privete rspndirea, l-a ntrecut: e consumismul care reduce totul la binomul producie-consum i supune totul acestor dou diviniti complementare i universale, dup cum proclam religia globalizrii. Unde e omul fcut dup chipul lui Dumnezeu, cretinul care poart numele lui Isus pentru a fi n El fiu al Tatlui? Fie ca rugciunea s devin pentru voi necesitate pentru ca n fiecare zi s cretei mai mult n sfinenie, ne previne Maria. Printre miile de nevoi induse de consumism nu e inclus aceast invitaie, i totui e singura care poate realmente, n mod concret, s ne schimbe viaa noastr i a altora pe acest pmnt i n venicie! Iat adevrata nevoie a omului: rugciunea, rugciunea zilnic pentru a tri chemarea la sfinenie, pentru a crete n ea; la ea e chemat orice cretin i, mai general, fiecare om. Sfinenia nu e abstracie, nu e alienare, pentru c nu depinde de om, de natura sa, dar chiar i aceasta se nal pn cnd ajunge la planul lui Dumnezeu, la divinizarea omului pe care Isus Cristos a manifestat-o i a fcut-o posibil! Rugciunea merge mn n mn cu convertirea; i aceasta, ca i prima, nu e o activitate ce urmeaz s fie efectuat una tantum, nici ea nu depinde numai de noi; este har, este dar al lui Dumnezeu, chiar dac necesit DA-ul nostru, acceptarea noastr. Convertirea este un drum care se desfoar de-a lungul vieii i se alimenteaz din Sacramente i din ascultarea Cuvntului: convertii-v i credei n Evanghelie (Mc 1, 15b) Convertirea se ntrupeaz n rapoartele noastre interpersonale, inspir alegerile i deciziile noastre zilnice, lumineaz ateptrile i speranele noastre, mngie suferinele noastre, ngrijete rnile noastre... Convertirea este cretere n Cristos i n acela timp consimte la creterea Sa n noi, n fiecare dintre noi. Trebuie s ne deteptm din somn, din toropeala de moarte care ne ine legai sub un aparent eficientism. Este Pate, s ne lsm nviai de Cristos; dac nu acum, atunci cnd? Nuccio Quattrocchi

i totui, chiar dac muli obosesc i se ndeprteaz, alii, mai numeroi, alearg i prezena pelerinilor la Medjugorje este n continu cretere. Cum aa? Nu suntem capabili s gsim un rspuns satisfctor i nu ne conving rspunsurile date de mulimea de analiti sau specialiti diferii. Pentru noi rspunsul este absolut personal i nu poate fi generalizat .Lucrarea Mariei la Medjugorje nu se reduce la o manifestare public , ci este ntl-nirea Mamei cu fiul , cu fiica. Maria vine la Medjugorje pentru a vorbi fiecruia, pentru a ne ntlni unul cte unul, ca Mam, pentru a-l face asemntor pe fiecare dintre noi Fiului (cf In 19,27). Ceea ce Ea ne spune e mereu acelai lucru: nu se schimb de la fiu la fiu, nu se schimb de ieri pn azi; nu are altceva s ne spun. Ne revine nou s punem n practic invitaiile Sale, ceea ce ne sugereaz Ea. Ceea ce ne spune Ea este fundamental pentru viaa nosatr, iar fundamentele sunt totdeauna puine i precise, nu se pot schimba conform circumstanelor i timpului pentru c sunt independente de acestea, ele i au sediul n relaia dintre om i Dumnezeu, ntre creatur i Creator. Aceast relaie este absolut necesar pentru viaa noastr de credin care se poate realiza n mii de feluri diferite, dar e bazat pe puine principii clare, egale pentru toi. Maria ne invit la ascultarea Cuvntului, la viaa sacramental, la rugciune, la post, la comuniune cu Dumnezeu i cu fraii. Ne cheam la convertire i la abandonare n minile lui Dumnezeu, ne invit s trim toate acestea cu inima. Acum ne revine nou s rspundem. Ne revine nou s experimentm n via propunerile Sale,s recuperm importana Sacramentelor, etc, etc.... Cuvintele fundamentale sunt aceleai, dar fiecare le d via n mod original, irepetabil.Viaa fiecruia dintre noi nu coiencide cu nici o alt via din lume .Aa cum Isus Cristos este aceli ieri, azi i mereu (Ev 13,8), i ceea ce m aseamn cu El nu poate fi dect la fel ieri, azi i totdeauna; e la fel pentru mine, e la fel pentru fiecare frate, pentru fiecare sor. . Unic este grija pentru sfinenie (de cte ori nu ne-a ndemnat Maria s fim ``sfini``!), dar rspunsul este personal, responsabilitatea este a celui care accept sau refuz, a acelui care respect sau neglijeaz cura grijulie ce i se acord. Astzi Maria ori i aceasta ne-a mai spus-o deja -,ne invit la rugciune i la deschiderea inimii spre Dumnezeu, ca o floare spre cldura soarelui. Nu e numai poezie: indic clar c, dac nu ne deschidem inima spre El, nu putem ajunge s nflorim! N.Q.

Srbtoarea Bunei Vestiriluni 26 martie 2012 Din omelia de la Sfnta Liturghie din Cuba ntruparea Fiului lui Dumnezeu este Misterul central al credinei cretine i n acesta, Maria ocup un loc de prim ordin. Totui, care e semnificaia acestui Mister? i ce importan are pentru viaa noastr concret? S vedem nainte de toate ce nseamn ntrupare. n Evanghelia Sfntului Luca am ascultat cuvintele ngerului adresate Mariei: Duhul Sfnt va cobor asupra ta i Puterea Celui Preanalt te va umbri. De aceea Cel ce se va nate va fi Sfnt i Fiul lui Dumnezeu se va chema (Lc 1,35). n Maria, Fiul lui Dumnezeu se face Om i se mplinete astfel profeia lui Isaia : Iat, Fecioara va concepe i va nate un Fiu, care se va numi Emanuel (Is 7,14). Da, Isus, Cuvntul fcut Trup, este Dumnezeu-cu-noi, Care a venit s locuiasc ntre noi i s mprteasc aceai condiie uman cu noi. Sfntul Apostol Ioan exprim aceasta n modul urmtor : i Cuvntul s-a fcut trup, i vine s locuiasc ntre noi (In 1,14). Expresia se face trup indic realitatea uman cea mai concret i tangibil. n Cristos, Dumnezeu a venit realmente n lume, a intrat n istoria noastr, i-a fcut locuina n mijlocul nostru, ndeplinind astfel ultima aspiraie a fiinei umane ca lumea s fie realmente o cas pentru om. Din contr, cnd Dumnezeu este exclus, lumea se transform ntr-un loc neospitalier pentru om, frustrnd n acelai timp, adevrata vocaie a creaiei de a fi spaiu pentru aliana, pentru da -ul de iubire dintre Dumnezeu i omenirea care i rspunde. Aa a fcut Maria, ca prima dintre credincioi, cu DA-ul spus Domnului, fr rezerve. n contemplarea Misterului ntruprii nu putem omite s ne ntoarcem privirea spre Ea, pentru a ne umple de uimire, de recunotin i de iubire la vederea faptului c Domnul nostru, intrnd n lume, a voit s se ncredineze consensului liber al uneia din creaturile Sale. Numai cnd Fecioara a rspuns ngerului: Iat roaba Domnului, fie Mie dup cuvntul tu (Lc 1, 38),

Sfntul Printe Benedict XVIncepnd din acel moment, Cuvntul venic al Tatlui i-a nceput existena uman n timp. E emoionant s vedem cum Dumnezeu nu numai c respect libertatea uman, dar se pare c are nevoie de ea. i mai vedem cum nceputul existenei pmnteti a Fiului lui Dumnezeu e semnat de un dublu DA la voina salvific a Tatlui: cel al lui Cristos i cel al Mariei. Aceast ascultare de Dumnezeu este cea care deschide uile omenirii pentru adevr, pentru mntuire. De fapt, Dumnezeu ne-a creat ca rod al Iubirii Sale nesfrite; pentru aceasta, a tri dup voina Sa este calea pentru a gsi identitatea noastr autentic, adevrul fiinei noastre, n timp ce ndeprtarea de Dumnezeu ne ndeprteaz de noi nine i face s ne prbuim n gol. n credin, ascultarea este adevrata libertate, rscumprarea autentic ce ne permite s ne unim cu Iubirea lui Isus n efortul Su de a se conforma voinei Tatlui. Rscumprarea este mereu acest proces de conducere a voinei umane la deplina comuniune cu Voina Divin (cf. Lectio divina cu parohii din Roma, 18 febr. 2010). (...) Biserica, trupul viu al lui Cristos are misiunea de a prelungi pe pmnt prezena mntuitoare a lui Dumnezeu, de a deschide lumea la ceva mai mare dect ea nsi, la Iubirea i Lumina lui Dumnezeu. Merit osteneala, dragi frai, s-i dedici ntreaga via lui Cristos, s creti n fiecare zi n prietenia Sa i s te simi chemat s vesteti frumuseea i buntatea propriei viei tuturor oamenilor, fraii notri. V ncurajez n misiunea voastr de a semna lumea cu Cuvntul lui Dumnezeu i de a oferi tuturor hrana adevrat a Trupului lui Cristos. (...) S acceptm cu rbdare i credin orice opoziie sau necaz, cu convingerea c, n nvierea Sa, El a nvins puterea rului care ntunec totul i a fcut s nmugureasc o lume nou, lumea lui Dumnezeu, a Luminii, a Adevrului i a Bucuriei. Domnul nu va nceta s binecuvnteze cu roade abundente generozitatea angajrii noastre. Cu ct contiina uman, sucombnd secularizrii, pierde chiar sensul cuvntului ndurare, cu ct, ndeprtndu-se de Dumnezeu, se distaneaz mai mult de misterul ndurrii, cu att mai mult Biserica are dreptul i datoria s fac apel la Dumnezeul ndurrii cu strigte puternice (Dives in Misericordia, nr. 15)... Vin aici pentru a ncredina toate preocuprile Bisericii i ale omenirii lui Cristos Milostiv. Isuse, m ncred n Tine ! Mesajul Divinei ndurri mi-a stat mereu alturi i mi-a fost drag. Este ca i cum istoria l-ar fi nscris n tragica experien a celui de al doilea rzboi mondial. n acei ani foarte grei, a fost o susinere deosebit i un nesecat izvor de speran pentru locuitorii Cracoviei i pentru ntreaga naiune. Aceasta a fost i experiena mea personal pe care am purtat-o cu mine pe Scaunul lui Petru i care, ntr-un anumit sens, formeaz imaginea acestui pontificat. Mulumesc Divinei Providene pentru c mi-a permis s contribui personal la mplinirea Voinei lui Cristos, prin instituirea srbtorii Divinei ndurri. M rog nencetat lui Dumnezeu ca s se ndure de noi i de lumea ntreag . Omelia Fericitului Ioan-Paul II, 7-06-1997

NDURAREA DIVIN n Inima Bisericii Ioan Paul II la CracoviaIat, vin n acest Sanctuar ca pelerin pentru a m insera n cntecul nentrerupt n onoarea Divinei Milostiviri ... De nimic nu are omul atta nevoie ca de Divina ndurare de acea Iubire care ne iubete, ne mngie, care nal omul deasupra slbiciunii sale spre nlimile infinite ale Sfineniei lui Dumnezeu. n acest loc ne dm seama de aceasta n mod special. De aici de fapt au plecat Mesajele Divinei ndurri pe care Cristos nsui vrea s le transmit generaiei noastre prin fericita Faustina... Fiecare poate veni aici, s priveasc aceast imagine a lui Isus ndurtor, Inima Sa care iradiaz Haruri i s aud n strfundul sufletului su ceea ce a auzit Fericita: Nu te teme de nimic. Eu sunt mereu cu tine (Jurnal, caiet II). i dac va rspunde cu inim sincer: Isuse, am ncredere n Tine!, va fi mbrbtat n fiecare angoas, n fiecare fric a sa. n Iubire nu este team scrie Sfntul Ioan din contr, Iubirea perfect alung teama (1 In 4, 18). Biserica recitete Mesajul Divinei ndurri pentru a purta cu mai mult eficacitate lumina speranei generaiei din acest sfrit de mileniu i celei viitoare. Fr ncetare, ea cere lui Dumnezeu ndurare pentru toi oamenii. n nici un moment i n nici o perioad istoric mai ales n epoca att de critic cum este a noastr Biserica nu poate s uite rugciunea, care e strigtul ctre Milostivirea lui Dumnezeu n faa multiplelor forme ale rului ce apas asupra omenirii i o amenin...

. i Benedict XVI la Roma :n timpul rugciunii Regina Cerului (15 04 2012), Papa Benedict XVI s-a exprimat astfel : i salut pe toi participanii la celebrarea Liturgic din Duminica Divinei ndurri n Sanctuarul din Lagiewniki. Aici, acum 10 ani, Ioan Paul II a spus: E nevoie s transmitem lumii acest foc al ndurrii. n Milostivirea lui Dumnezeu lumea va gsi pacea, iar omul fericirea! ncredinez aceast misiune tuturor celor devotai la Divina ndurare.

Mesajul dat Mirjanei la 2 aprilie 2012Dragi copii, ca Regin a Pcii doresc s v dau, fiii Mei, Pacea cea adevrat, care vine prin Inima Fiului Meu Divin. Ca Mam, m rog ca n inimile voastre s domneasc nelepciunea, umilina i buntatea, s domneasc pacea, s domneasc Fiul Meu. Cnd Fiul Meu va fi Suveranul inimilor voastre, i vei putea ajuta i pe alii s-L cunoasc. Cnd Pacea Cerului v va cuceri, cei care o caut n locuri greite ndurernd astfel Inima Mea matern, o vor recu-noate. Fiii Mei, mare va fi bucuria Mea cnd voi vedea c primii cuvintele Mele i c dorii s m urmai. Nu v fie team, nu suntei singuri. Dai-mi minile voastre i v voi conduce. Nu uitai de pstorii votri. Rugai-v ca n gnduri s fie mereu cu Fiul Meu Care i-a chemat s-L mrturiseasc. V mulumesc.

De Pate la Medjugorjen ziua de Pate, la Sfnta Liturghie n limba italian, omelia a fost predicat de pr. Hernan Portillo Gonzlez. Am transcris-o i v oferim un fragment. "(...) Minunat schimb a fcut Domnul cu noi. Cu viaa Lui ne-a salvat de la moarte i cu moartea Sa ne-a restituit vieii. Astzi nu v vorbete numai un preot venit din Venezuela; ci v vorbete i un nviat. Eram un copil al strzii din Venezuela. tiu ce nseamn foamea, s trieti n mijlocul prostituiei, al drogului. Dar Domnul m-a nviat. Am gsit un preot care cum spune el a fcut transplantarea unei flori din noroi. El face deosebirea dintre srcie i mizerie astfel: mizer este acela care avnd o mic barac, nuntru domnete dezordinea. Srac este acela care, avnd aceeai barac, triete cu demnitate; totul e curat nuntru. Un preot a gsit n mica mea barac unde nu aveam nici mcar o podea, totul era fcut din aluminiu, parc era un cuptor a gsit bucuria c aveam o mam care m-a nvat s m rog i se ruga cu mine Rozariul de cnd eram mic. A venit acel preot n zona de extrem srcie a Venezuelei i m-a transplantat ntr-un institut fondat de el pentru copiii strzii. i tocmai acolo eu am descoperit vocaia sacerdotal, pentru c m ntrebam oare cum i-a dat acel Preot Viaa pentru mine dac nu avea nici o legtur de snge cu mine Dar ncet-ncet am neles c legtura nu e numai cea de snge, ci cea de spirit; pentru c nu suntem ceteni de aici. Pur i simplu facem cu toii un pelerinaj pentru a ajunge la adevratul Pate, pentru a ajunge n adevrata Patrie care este Cerul. Nu sunt numai un fost copil al strzii ; eu sunt un mort viu. Aceasta este a aptea oar cnd vin la Medjugorje, i am venit s mulumesc Sfintei Fecioare pentru c m-a salvat din trei foarte puternice incidente stradale. V povestesc numai unul. Eram n munii Venezuelei, la 3200 metri. ntr-o curb, maina i-a pierdut frnele i urma s sfrim n gol. Simeam c stomacul mi s-a ridicat pn la gt. Dar timpul s-a oprit i vedeam lumini minunat colorate, simeam miresme nemaintlnite, iar viaa mi-a trecut fulgertor pe dinainte, ca ntr-un film, ale crui imagini s-au oprit cnd trebuia s cer iertare Domnului pentru pcatele mele, pentru mizeria mea, pentru slbiciunile mele. Poate c am avut o mic lips de credin, pentru c am spus: Doamne, dac aceasta este ziua mea, mi displace numai c mama mea nu va nelege i tii ct de mult a suferit Acord-mi posibilitatea s m ntorc! i timpul s-a ntors; cdeam, vntul puternic a prins maina i a mpins-o spre munte. Ne-au tras afar cu lanuri, au tiat ua mainii picioarele mi tremurau i nu puteam deschide ochii cci simeam ceva lipicios care mi curgea pe fa. Credeam c sunt plin de snge i am ncercat s-mi terg faa cu minile; cnd m-am uitat, am nceput s rd: nite ou pe care le aveam n main se sprseser i coninutul lor srise peste tot ! Nu aveam nici mcar o pictur de snge. () S-L binecuvntm pe Domnul pentru c azi ne red viaa, ne iart, ne mngie. Iar noi putem spune: Tu, Doamne, m faci s merg pe deasupra munilor i a furtunilor vieii. Dragii mei, s cutm lucrurile de Sus, unde Isus ade la dreapta lui Dumnezeu. ndreptai-v gndurile spre cer, nu spre pmnt, pentru c aici totul trece. Singurul lucru pe care nimeni nu poate s i-l rpeasc din inim este oportunitatea de a iubi, de a fi iubit, de a duce iubirea celui care are nevoie de consolare, de un cuvnt de mbrbtare. (...) Fie ca rugciunea noastr de nviere s fie: A vrea Mam, s dorm n braele Tale ca un copila i s ascult btile Inimii Tale care bate pentru mine. i te iubesc nespus de mult pentru c ieri i uii ziua n care am fost un trdtor. Amin.

Cnd Fiul Meu va fi Suveranul inimilor voastre...Obiectivul Mariei este convertirea inimii, Cristos Rege n inimile noastre! Nu-L putem face cunoscut pe Isus vorbind despre El, sau mai ru, vorbind n Numele Lui! Dac Isus nu triete n noi, dac nimic n noi nu strlucete de Lumina Sa, dac nici o btaie a Inimii Sale nu palpit n inima noastr, ce mrturisim despre El? Dac Evanghelia nu face s vibreze viaa noastr, dac pacea este pentru noi cel mult absena rzboiului, dac iubirea nu e sinonim cu abnegaia i sacrificiul, iar ipocrizia prevaleaz asupra adevrului, cum ne putem numi cretini? Dac noi toi, care credem n prezena Mariei la Medjugorje am fi urmat n mod real invitaiile Sale, viaa noastr i cea a celor de lng noi ar fi diferit n mod radical. Ai mil, Mam i rmi cu noi! N.Q.

Fericitul Ioan Paul II despre Medjugorje Dac n-a fi Pap, a fi deja la Medjugorje!Papa Wojtyla i-a exprimat multora propria convingere asupra realitii de la Medjugorje, n particular. Iat un fragment din cartea De ce este Sfnt a postulatorului cauzei de beatificare, Mons. Slawomir Oder : Mons. Sebastian Krieger, arhiepiscop de Florianopolis, Brazilia, Ioan Paul II i-a confirmat: Medjugorje este centrul spiritual al lumii ! In 1987, ntr-o scurt ntrevedere, el i-a ncredinat vizionarei Mirjana Dragicevic: Dac n-a fi Pap, a fi deja la Medjugorje, s spovedesc. i mai elocvente sunt cuvintele scrise de episcopul de San Angelo (Texas), Mons. M.D. Pfeifer, n scrisoarea pastoral din 5.08.1988 adresat diecezei: n timpul vizitei mele ad limina, ntr-o conversaie particular cu Sfntul Printe, l-am ntrebat ce gndea despre Medjugorje. Papa mi-a vorbit destul de favorabil i a spus: S spui c la Medjugorje nu se ntmpl nimic, nseamn s negi mrturia vie i rugtoare a mii de persoane care au fost acolo . Din 26 martie 1984 ne amintim un episod evocat de Arh. slovac Pavel Hnilica, prelailor celor mai intimi ai pontifului. Fiind primit la prnz de Ioan Paul II pentru a-i aduce nouti despre misiunea secret pe care o avusese la Moscova i anume, s celebreze n ascuns Sfnta Liturghie ntre zidurile Kremlinului Hnilica a fost ntrebat : Pavel, ai fost la Medjugorje ? La rspunsul su negativ, a continuat: Du-te, incognito, iar la ntoarcere vino s-mi spui ce ai vzut . Apoi l-a condus n biblioteca privat i i-a artat o carte a printelui Ren Laurentin n care erau redate unele mesaje ale Reginei Pcii, comentnd: Medjugorje este continuarea Fatimei, este realizarea Fatimei . 3

Marija n LIBANVizionara Marija s-a ntors din Liban! n 10 i 11 martie, la Forumul din Beyrut i Karantina, Marija s-a rugat i a dat mrturie n faa a peste 60 000 de persoane, aparinnd tuturor religiilor din Liban. Eveniment cu adevrat excepional, ntr-un pmnt att de des ptat de sngele diviziunilor dintre musulmani i cretini. n timpul rugciunii Rozariului, Marija a primit n public, de ambele di, Apariia Sfintei Fecioare. Ea a prezentat Gospei ntregul popor libanez cerndu-i s-i binecuvnteze pe cei prezeni, ca i pe cei pe care i purtau n inim. Duminic, Maria a ntrebat-o dac avea un cuvnt pentru ei i Preacurata a dat acest mesaj libanezilor: Nu uitai c Eu sunt Mama voastr i v iubesc! Minunat ntoarcere la esenial!Les Enfants de Medjugorje 03/2012 www.edm.eu.com

Medjugorje - Roade Permitei-mi copiilor s v conduc, deschidei-v inimile Duhului Sfnt pentru ca tot binele care este n voi s nfloreasc i s dea roade nsutit. (25 iulie 2011) CRAIG LODGE, Scoia: Efectele ntlnirii dintre prinii mei i Medjugorje continu s aib ecou n vieile noastre. Fraii mei i cu mine am fost la Medjugorje pentru prima oar n 1983 cnd fceam parte dintr-un grup de adolesceni curioi s tim ceva mai mult despre apariiile Sfintei Fecioare celor ase tineri de vrsta noastr, n timpurile noastre. Ospitalitatea i fidelitatea persoanelor pe care le-am ntlnit i relatrile lor sicere ne-au atins profund n inim. Am acceptat c Preacurata ne cheam la o iubire mai profund i neam ntors acas plini de zel evanghelic! Prinii notri, Calum i Mary Anne MacFarlane-Barrow, au fost primi care l-au verificat! Noi i-am ndemnat s mearg la Medjugorje ct mai repede posibil, gndind c apariiile aveau s se termine... i prinii au venit acas schimbai dup experiena lor. Rspunsul lor la chemarea Sfintei Fecioare a fost i este nc o mrturie constant, un adevrat exemplu de ceea ce nseamn s-i druieti inima Mamei Cereti. n acei ani erau puine persoanele din Regatul Unit care fuseser la Medjugorje i noi eram ocupai s scriem articole, s vorbim n oratorii i s rspundem la sutele de scrisori ale persoanelor care voiau s tie mai mult. Prinii mei gestionau deja casa noastr, Craig Lodge, ca pe o cas pentru oaspei, iar dup Medjugorje au nceput s invite grupuri pentru a face un week-end de rugciune i reflexii asupra mesajelor Gospei. Venea tot mai mult lume pentru aceste reculegeri i prinii mei au vzut n asta o chemare din partea lui Dumnezeu pentru a face mai mult. Deci au hotrt s dedice casa n ntregime Lui i s-o deschid pentru reculegeri spirituale. Aceast decizie a lor a provocat mari preocupri ntre prietenii binevoitori i rudele care credeau c iau pierdut minile riscndu-i casa i o jumtate din mijloacele de existen n acest fel. Dar ei nu s-au descurajat . Aveau ncredere c Dumnezeu le va furniza necesarul pentru a merge nainte. i Dumnezeu nu i-a deziluzionat! n timp ce scriu aceste rnduri, ne aflm n mijlocul pregtirilor pentru o Reculegere pentru Tineri sub 15 ani. Vor fi dou zile de rugciune ( smbt i duminic). Este prima reculegere dintr-o serie de evenimente care ne vor conduce pn la Advent. Unele dintre acestea sunt plnuite pentru familii, altele pentru tineri, sau alte persoane, i trateaz subiecte ca: vindecarea, Euharistia, Scriptura i noua evanghelizare. Dup puin timp, ai mei au invitat un grup de tineri ca s formeze o comunitate bazat pe trirea mesajelor de la Medjugorje, cu rugciune, slujirea aproapelui i evanghelizare. Dup douzeci de ani, acel mic grup a devenit Comunitatea de la Craig Lodge. E o mixtur vie de familii i persoane singure care au ales s triasc alturi la Craig Lodge i s se uneasc n modul de via (de la Medjugorje). Printre ele se afl chiar familia mea. Mai primim pe acei tineri care vor s triasc aici un an cu scopul de a aprofunda o credin abia descoperit sau pentru a discerne o vocaie. Este o bucurie s putem spune c unii dintre acetia au intrat apoi n viaa religioas. mpreun ne ngrijim de oaspeii care vin aici la reculegeri. Viaa comunitar este o coal la care se nva foarte multe. Cu toat diversitatea de personalitate i de cultur, suntem unii de dorina comun de a rspunde la chemarea Sfintei Fecioare i de a ne ajuta reciproc s trim mesajele Sale i s cretem n sfinenie. Viaa noastr zilnic cuprinde Euharistia, Adoraia, Sfnta Scriptur, Liturgia orelor i Rozariul. Trim viaa noastr n comunitate n onoarea Sfintei Fecioare, Regina Pcii. Va fi interesant s vedem unde ne va mai duce! www.craiglodge.org ntre altele, Craig Lodge este sediul instituiei de binefacere Mary's Meals (Mesele Mariei). n 1992, Jugoslavia a fost devastat de rzboi. Doi dintre fraii mei, Fergus i Magnus, au hotrt s fac ceva pentru a ajuta poporul necjit. Astfel am nceput s cear hran i pturi i dup puin timp au plecat spre Jugoslavia mpreun cu alii pentru a duce ajutoarele refugiailor. Donaiile au continuat s soseasc n mare cantitate. n faa acestei surprinztoare generoziti, Magnus a hotrt s-i ia un an sabatic (concediu fr plat!) ca s duc ajutoarele n Bosnia pentru c oamenii continuau s doneze. i oamenii nu s-au mai oprit. Astzi, acea instituie se numete Mary's Meals n onoarea Mariei, i cu programul de coal, peste 600 000 de copii dintre cei mai sraci au zilnic o mas asigurat. www.marysmeals.org - Ruth Black, febr. 2012

Mesajul primit de Mirjana n 2 mai 2012 Dragi copii, cu dragoste matern v implor s-mi dai minile voastre, s-mi permitei s v conduc. Ca Mam, Eu doresc s v salvez de nelinite, de disperare i de osnda venic. Prin moartea Sa pe Cruce, Fiul Meu v-a artat ct de mult v iubete; El S-a jertfit pentru voi i pentru pcatele voastre. Nu continuai s respingei jertfa Lui i nu continuai s rennoii suferinele Sale cu pcatele voastre. Nu continuai s v nchidei singuri porile Cerului. Fiii Mei, nu pierdei timpul. Nimic nu este mai important dect unitatea n Fiul Meu. Eu v voi ajuta pentru c Fiul Meu m trimite pentru ca mpreun s putem arta calea Harului i a mntuirii tuturor celor care nu o cunosc. Nu fii cu inima mpietrit. Avei ncredere n Mine i adorai-L pe Fiul Meu. Copiii Mei, voi nu putei rmne fr pstori. Ei s fie prezeni zilnic n rugciunile voastre. V mulumesc .

Poziia Sfntului Scaun fa de MedjugorjeCardinalul Secretar de Stat, Tarcisio Bertone, a afirmat: Declaraiile episcopului de Mostar reflect o opinie personal, nu sunt o judecat definitiv i oficial a Bisericii. Aceast declaraie ar trebui s-i pun pe gnduri pe toi aceia care se prevaleaz de declaraiile Episcopului de Mostar pentru a ataca Medjugorje n numele Bisericii. Aceast poziie a Sfntului Scaun a fost sintetizat recent de Card. Bertone, Secretar de Stat, n cartea Ultima vizionar de la Fatima, carte pentru care Sanctitatea Sa Benedict XVI a voit s scrie o prefa personal. www.radiomaria.it Comisia condus de Card. Ruini a ntlnit recent vizionarii. Arh. de Sarajevo, Mons. Pulijc, spune c ntr-un an, Comisia ar putea redacta o declaraie. *** Cea de a XIX-a ntlnire internaional a organizatorilor de pelerinaje, a conductorilor de Centre de Pace, a grupurilor de rugciune i caritate legate de Medjugorje a avut loc n localitate ntre 4 i 8 martie 2012 La Seminar au luat parte peste 300 de persoane provenite din 16 state. Coordonator al Seminarului a fost Danko Perutina, iar tema ntlnirii: Cred, Doamne! Ajut necredinei mele! (Mc 9, 14-29) a fost tratat magistral primind consensul unanim al participanilor.

Pelerinaje din Romnia la Medjugorje i...Cluj- Maria Sngeorzan tel 0264 414393 - 0754551743 Medjugorje 22-30 iun; 30 iulie-8 aug.;31 aug.-9 sept.; 27 oct. 4 nov. Timioara-Damian Vaszilcsin 0742 762 321; 0256384 712 [email protected] Medjugorje 19-27.06; 29.07-7.08; 13.0821.08; 3-10.09 (Medjugorje - Polonia);20-29.09 Israel-Iordania; 15-25.10 India- Vailnkanni (Lourdes-ul Asiei) Goua; 8-18.12 Guadalupe Roman - prof Viceniu Ciocan [email protected] tel 0728 848498; 0233 744194 Cacica-Polonia: 29.06-3.07 (200 E); Grecia Medjugorje 31.08-9.09 (360 E); Israel-Iordania: 14-23.09 (1000 E); FatimaLourdes 25.09-12.10 (700E); Guadalupe (Mexic): 7-16.12 (1300 E) - Gherc Eusebiu (plecri Roman i Braov) tel 0722330677 Medjugorje: 20-27 iunie; 29 iul.-6 aug.; 7-14 sept.; 27oct.- 4 nov. Bacu - Varga Ion -tel 0744 866755 Medj.: 30 iul -7 aug.; 30 oct - 5 nov. Alba-Iulia - Truta Sabin - tel: 075 2901090; 035 8078434 Medj.: pelerinaje lunar informatii pe site pelerinaje-medugorje.ro i pelerinajemedugorje.blog spot.com (140 Euro). 20-26 iun.; 20-26 aug; 4-10.09; 30-5.10 - Marcela Tureanu -tel: 0744530472 Medj. 22-29.06; 27. 07-6.08; 30.10-6.11 Oradea- Janine Rusneac tel: 0744-526878, orele 14-19: Medjugorje: 22-30. 05; 20-28.06; 31.07-8.08; 6-14.09 - 155 Euro Cluj - Mirela Varga tel: 0755842414 Medjugorje: 21-28 iunie; 30 iul-7 aug; 30 sept-7 oct; 28 dec- 4 ian.2013 - Matei Gabriela tel: 0752757094 [email protected] Blog: http://pelerinajemedjugorje.blogspot.com/ Medjugorje: 30 iun.7 iulie (170E); 30 iul.-8 aug (200 E); 31 08 - 6 sept (160 Euro); 29 sept.- 5oct. (160E); Italia: Padova- Cascia-Assisi-Loreto-Roma-Veneia- (350 Euro) 18-25 aug. Maria, Regina Pcii, care cere pace i ofer Pacea, s fie cu voi toi care rspundei generos la chemarea Sa. Asupra voastr i n special asupra acelora care, n diferite moduri, dar totdeauna cu bucurie i entuziasm, in n via i rspndesc aceast publicaie a Mariei, s coboare, prin mijlocirea Sa, binecuvntarea abundent i roditoare, a Tatlui, a Fiului i a Duhului Sfnt. Padre Remo