rugby 10

22
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI PROIECT EVENIMENTE SPORTIVE,CAMPIONATUL EUROPEAN DE RUGBY Student, Muresan Ciprian Ioan Cluj-Napoca,2012

Upload: cipri-iceboy

Post on 28-Apr-2015

22 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Rugby 10

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E

S P E C I A L I Z A R E A : G E O G R A F I A T U R I S M U L U I

P R O I E C T

E V E N I M E N T E S P O R T I V E , C A M P I O N A T U L

E U R O P E A N D E R U G B Y

Student,

Muresan Ciprian Ioan

Cluj-Napoca,2012

Page 2: Rugby 10

CUPRINS

I. Istoric.............................................................................................................................................1

II. Aspecte teoretice.Definitii...............................................................................................................3

1. Principile jocului 3

Conduită................................................................................................................................3

Spirit......................................................................................................................................4

Obiectiv..................................................................................................................................4

Dispută şi Continuitate..........................................................................................................4

2. Principile legilor5

Un sport pentru toţi...............................................................................................................5

Menţinerea identităţii............................................................................................................5

Plăcere şi distracţie................................................................................................................5

Aplicare..................................................................................................................................6

III. Tipologia jocului.........................................................................................................................7

IV. Campionate europene de rugby................................................................................................9

1. Turneul celor șase națiuni......................................................................................................9

2. Turneul celor Trei Națiuni....................................................................................................10

3. Cupa Europeana a Natiunilor...............................................................................................10

4. Echipa națională de rugby a României.................................................................................11

V. Concluzii......................................................................................................................................12

VI. Bibliografie:..............................................................................................................................13

Page 3: Rugby 10

I. Istoric

Strămoșul rugbyului este "la soule", sport practicat pe scară largă în Franța, începând

cu perioada Evului Mediu. Varianta originală a sa a fost inventată pe terenului principalului

colegiu din orașul Rugby, situat în Anglia. Potrivit legendei, în cursul unui meci de fotbal

(care nu trebuie însă confundat cu varianta actuală a sportului desemnat cu acest nume), jucat

în anul 1823, William Webb Ellis, elev al acestui colegiu și viitor pastor, a luat în brațe

balonul și l-a purtat în spatele liniei porții adverse, deși tradiția cerea ca punctele să fie

înscrise cu piciorul. În realitate, originele rugbyului sunt ceva mai complexe. În acea

perioadă, fiecare dintre colegiile britanice practicau un joc cu balonul derivat din "la soule".

Fiecare colegiu avea propriile sale reguli, iar jocul cu piciorul și cu mâna erau destul de

răspândite. Gestul lui William Webb Ellis, de a ține balonul în mâini, într-o fază a jocului în

care așa ceva nu era permis, a făcut ca regulile colegiului din Rugby să evolueze progresiv.

Odată cu apariția căilor ferate însă, colegiile nu mai erau izolate unele de altele, iar

întâlnirile sportive au devenit posibile. În primul rând, era necesar ca viitorii competitori să se

pună de acord asupra regulilor care trebuie adoptate. La început, meciurile se jucau conform

regulilor stabilite de colegiul care îndeplinea oficiul de gazdă. Nu pentru mult timp, pentru că

destul de repede s-a simțit nevoia de a avea reguli uniforme. Au urmat dispute între partizanii

care preferau jocul cu piciorul (dribbling) și cei care doreau limitarea unui asemenea joc,

considerat prea violent (ar trebui avut în vedere că jocul practicat în acea perioadă era diferit

față de cel de astăzi). Din aceste discuții s-au născut două sporturi diferite - cel cunoscut

astăzi sub denumirea de fotbal și rugbyul. Acestea, la rândul lor, au dat nașterea unui

important de variante și sporturi înrudite.

Regulile de joc, care afirmau specificitatea fotbalului jucat în colegiul din Rugby, vor

fi codificate pentru prima dată în anul 1846 de către elevi, iar la 8 decembrie 1863, la

Cambridge, de către studenții acestei universități, foști elevi proveniți din Rugby.

În anul 1871, pentru a se distinge în mod definitiv de fotbal și de "Football

Association", se naște prima federație națională: Rugby Football Union (RFU). În același an,

la Edinburgh are loc și prima întâlnire internațională, disputată între Scoția și Anglia, meci

încheiat cu victoria gazdelor, cu scorul de 4-1.

1

Page 4: Rugby 10

În mod progresiv, RFU a adoptat diverse reguli pentru îmbunătățirea jocului, cum

sunt suprimarea unor anumite lovituri periculoase, permiterea pasei cu mâna (în 1875) sau

diminuarea numărului de jucători de la 20 la 15 (în 1877).

Încetul cu încetul, rugbyul, rezervat inițial elitelor, câștigă toate păturile sociale. În

anii 1880 se pune problema profesionismului, adoptat în 1885 de fotbal, care va determina

scindarea mișcării rugbystice1. Începând cu anul 1891, respectiv la un an de la înființarea

International Board, for însărcinat cu gestiunea jocului și a regulilor acestuia, cluburile din

nordul Angliei reclamau un ajutor pentru compensarea muncitorilor pentru timpul de muncă

pierdut prin jucarea meciurilor de sâmbătă (care era zi lucrătoare), dar RFU a refuzat să

admită această pretenție. După mai multe tentative, "Northern Rugby Football Union", o

copie profesionistă a RFU, a fost înființată la 27 august 1895. Ulterior, această organizație a

dat naștere unei variante diferite a acestui sport, denumită "rugby league", care este practicat

în țările anglofone. Abia la sfârșitul sec. XX, rugbyul va accepta profesionismul.

În anul 2007, se numărau circa 3,5 milioane de jucători legitimați în întreaga lume.

1 1.http:// www.scrrs.org /History%20of%20Rugby.htm : (accesat la 11.01.2013,ora 12:03)

2

Page 5: Rugby 10

II. Aspecte teoretice.Definitii

Jocul care la origine a fost o simplă distracţie s-a transformat într-un fenomen global

cu structuri administrative şi strategii complexe. Jocul de rugby este practicat în prezent în

toată lumea, uneori pe stadioane gigantice. Ca orice altă activitate care captează interesul şi

entuziasmul celor mai diverse categorii de oameni, jocul de rugby prezintă multiple

caracteristici şi aspecte.

Dincolo de jocul în sine, rugby-ul cultivă valori sociale şi afective, precum curajul,

loialitatea, sportivitatea, disciplina şi spiritul de echipă. Scopul acestei Carte este să

stabilească o serie de criterii de evaluare a manierei de joc şi a comportamentului sportiv în

jocul de rugby. Obiectivul Cartei Jocului este de a garanta faptul că jocul de rugby îşi va

conserva caracterul său unic atât pe, cât şi în afara terenului.

Carta Jocului prezintă principiile de bază ale jocului de rugby raportate atât la joc şi

antrenament, cât şi la elaborarea şi aplicarea Legilor Jocului. Carta Jocului este o completare

importantă a Legilor Jocului, având drept obiectiv stabilirea unor norme pentru toţi cei

implicaţi în fenomen, indiferent de nivel.

1. Principile jocului

Conduită

Legenda lui William Webb Ellis, care pentru prima dată a luat în mâini balonul de

fotbal şi a alergat cu el în timpul unui joc desfăşurat la şcoala din Rugby, a supravieţuit în

ciuda tuturor teoriilor ostile încă din acea zi a anului 1823. Într-un anume fel, este firesc ca

originea jocului de rugby să fie pusă pe seama unui act curajos de sfidare.

La prima vedere pare dificil de identificat setul de principii ce stau la baza unui joc

care, pentru privitorul neinstruit, pare a fi o sumă de contradicţii. De exemplu, este perfect

acceptabil ca un jucător să exercite o presiune fizică maximă asupra unui adversar, în

încercarea de a câştiga posesia balonului, însă nicidecum să provoace o accidentare, în mod

intenţîonat sau maliţios.

3

Page 6: Rugby 10

Acestea sunt limitele între care trebuie să acţioneze jucătorii şi arbitrii, iar codul de

conduită depinde atât de capacitatea lor de a face acestă distincţie fină, cât şi de disciplina şi

controlul individuale şi colective.

Spirit

O bună parte a atracţiei exercitate de jocul de rugby, se datorează faptului că acesta se

dispută atât în litera, cât şi în spiritul Legilor Jocului. Responsabilitatea punerii în practică a

acestui principiu nu este a unui singur individ, ci îi priveşte deopotrivă pe antrenori, căpitani,

jucători şi arbitri.

Disciplina, controlul şi respectul reciproc generează spiritul jocului, acestea fiind

calităţile care dau naştere camaraderiei şi fairplay-ului, esenţiale pentru succesul şi

supravieţuirea unui joc atât de solicitant fizic.

Principiile jocului pot părea valori şi tradiţii învechite, însă ele au trecut testul

timpului şi rămân la fel de importante pentru viitorul jocului de rugby, la toate nivelurile la

care acesta este practicat, aşa cum au fost tot timpul în îndelungata şi remarcabila sa istorie.

Principiile jocului reprezintă elementele fundamentale pe care se bazează rugbyul, acestea

conferind participanţilor posibilitatea de a identifica elementele distinctive care formează

caracterul aparte al acestui sport.

Obiectiv

Obiectivul jocului este ca două echipe formate din cincisprezece jucători fiecare,

practicând un joc corect în conformitate cu Legile şi în spirit de sportivitate, să poarte, să

paseze, să şuteze balonul şi să-l aducă la pământ, pentru a marca cât mai multe puncte.

Jocul de rugby este practicat de bărbaţi şi de femei, de băieţi şi de fete din întreaga

lume. Mai mult de trei milioane de oameni cu vârste între 6 şi 60 de ani practică regulat acest

joc.

Datorită paletei largi de calităţi necesare jocului, persoane cu diverse calităţi fizice şi

abilităţi au şansa de a participa la toate nivelurile.

Dispută şi Continuitate

Disputa pentru posesia balonului este una din trăsăturile-cheie ale jocului de rugby.

Aceste dispute apar în timpul jocului, îmbrăcând diverse forme:

• în timpul contactului

• în jocul curent

• în timpul reluării jocului prin grămezi ordonate, margini şi lovituri de începere.

4

Page 7: Rugby 10

Disputele sunt echilibrate în aşa fel încât să recompenseze calităţile superioare etalate

în acţiunea precedentă. De exemplu, o echipă forţată să trimită balonul în margine din cauza

inabilităţii sale de a menţine posesia este privată de repunerea în margine. În mod similar, o

echipă care face un înainte sau o pasă înainte pierde introducerea la grămada ordonată

ulterioară. Avantajul trebuie să aparţină echipei care repune, deşi este important ca aceste

aspecte ale jocului să fie disputate cinstit.

Scopul echipei care are posesia este acela de a menţine continuitatea jocului,

împiedicând echipa adversă să câştige posesia balonului prin mijloace tehnice, de a avansa şi

de a înscrie puncte. Nereuşita acestor acţiuni conduce la pierderea posesiei în favoarea

echipei adverse, fie din cauza propriilor deficienţe, fie datorită calităţii apărării adverse.

Dispută şi continuitate, profit şi pierdere.

În timp ce una dintre echipe încearcă să menţină continuitatea posesiei, echipa

adversă se va strădui să câştige posesia. Acest fapt furnizează echilibrul esenţial între

continuitatea jocului şi continuitatea posesiei. Acest echilibru al disputei şi al continuităţii se

aplică atât în cazul momentelor fixe şi semifixe, cât şi în jocul curent.2

2. Principile legilor

Un sport pentru toţi

Legile Jocului oferă posibilitatea de participare unor jucători având diferite vârste,

sexe, calităţi fizice sau tehnice, la diferite niveluri de joc, într-un cadru sigur, competitiv şi

plăcut. Este datoria tuturor celor care practică jocul de rugby să cunoască amănunţit Legile

Jocului.

Menţinerea identităţii

Legile Jocului trebuie să asigure menţinerea trăsăturilor distinctive ale jocului de

rugby, realizate prin grămezi ordonate, margini, moluri, grămezi spontane, lovituri de

începere sau de reîncepere. De asemenea, trăsăturile esenţiale cu privire la dispută şi

continuitate – pasa înapoi, placajul.

Plăcere şi distracţie

2 Irina Holdevici, Florentina Tonita, Mihai Epuran - Psihologia sportului de performanta – Teorie si practica - Editura FEST (Fundatia pentru Formarea sI Educarea prin Sport a Tinerilor), Bucuresti, 2001

5

Page 8: Rugby 10

Legile Jocului oferă cadrul pentru ca un joc să fie plăcut atât pentru jucători, cât şi

pentru spectatori. Dacă ocazional aceste obiective par incompatibile, plăcerea şi distracţia

sunt sporite prin măsuri menite să pună în valoare toate calităţile jucătorilor. Pentru a obţine

dreapta măsură, Legile Jocului sunt evaluate în mod constant. 3

Aplicare

Jucătorii au obligaţia de a respecta Legile Jocului şi de a se conforma principiilor

fairplay-ului.

Legile Jocului trebuie aplicate în aşa fel, încât jocul să se desfăşoare în conformitate

cu principiile de joc. Arbitrul şi judecătorii de margine pot să îndeplinească acest obiectiv

prin corectitudine, consistenţă în decizii, simţ al jocului şi, în cazul unui nivel ridicat,

management. În schimb, antrenorii, căpitanii şi jucătorii au responsabilitatea de a respecta

autoritatea oficialilor jocului.

3 Play the game, Rugby League, John Huxley published 1998 : (accesat la 11.01.2013)

6

Page 9: Rugby 10

III. Tipologia jocului

Reguli de baza:

Rugby-ul este un joc sportiv care se disputa intre doua echipe alcatuite in teren din

cate 15 jucatori, care urmaresc sa puna o minge de forma ovala, inapoia liniei de fund a

terenului, din zona adversa.

Un meci dureaza doua reprize a 40 minute, cu o pauza intre ele de 5 minute, pe timpul

careia jucatorii sunt obligati sa ramana in teren. Jocul este condus de un arbitru (central),

ajutat de doi arbitri de margine.

Dupa aceasta lovitura, orice jucator din teren poate sa prinda balonul, sa-l suteze, sa-l

culeaga, sa alerge cu el, sau sa placheze un adversar care a intrat in posesia balonului. Acest

balon poate fi transmis unui coechipier numai inapoi; dat inainte - constituie o infractiune.

Dar regulile sunt foarte multe si necesita folosirea unei terminologii proprii, care trebuie

cunoscuta si inteleasa.

lata cateva exemple :

- «gramada» este formata din jucatorii ambelor echipe, care asteapta sa le fie aruncata

mingea pe pamant intre ei; gramada poate fi spontana sau ordonata;

- «balon mort» - situatia in care balonul nu mai este in joc si arbitrul a fluierat oprirea

jocului, dictand reluarea lui printr-o decizie corespunzatoare fazei respective (lovitura de

pedeapsa etc.);

- «ofsaid» - spre deosebire de alte jocuri sportive - fotbal, polo, hochei - unde se

intalneste aceasta situatie de joc, exprimata diferit in regulamentele respective, in rugby se

considera ofsaid cand un jucator care nu mai este in joc si ii este interzis sa joace balonul,

intervine in jocul unui adversar. Aceasta infractiune se sancfioneaza cu lovitura de picior de

pedeapsa sau cu gramada;

- «incercare sau esseu» se spune atunci cand un jucator reuseste sa puna balonul in

spatele liniei de fund (de but) a adversarului;

- «marc» sau «oprirea balonului din zbor» este atunci cand un jucator prinde balonul

in brate, trimis dintr-o lovitura de picior sau altfel, de catre adversar, punand vizibil, in

acelasi timp cu prinderea mingii, calcaiul in pamant si strigand: «Marc!»;

- «tinta» o reprezinta spatiul cuprins intre bara transversala a unei porti si stalpii ei

laterali, prelungiti in sus;

7

Page 10: Rugby 10

- «fundas» este un post ocupat de un jucator in cadrul echipei;

- «trei sferturi» - o formatie de jucatori in cadrul aceleiasi echipe, in care 2 jucatori

sunt «trei sferturi centrali» si alti 2 sunt «aripi» sau «extreme»;

- «demi», un «mijlocas la gramada» - acel jucator care va arunca mingea in

«gramada» si apoi va incerca s-o recupereze pentru a o pasa unui coechipier; si «uvertura» -

acel jucator care primeste primul pasa, la iesirea din gramada;

- «inaintasii» sunt in numar de 8 si formeaza ceea ce se mai numeste si «pachet de

jucatori»; ei alcatuiesc «gramada», organizati pe 3 linii. Dar termenii nu sunt epuizati; ceilalti

pot fi cunoscuti din regulamentul jocului, din practicarea lui. Mai trebuie sa va spunem ca o

«incercare» valoreaza 5 puncte, trecerea balonului printre cei doi stalpi laterali si pe deasupra

barei transversale («transformare») valoreaza 2 puncte (aceasta lovitura de picior se acorda

dupa reusita unei «incercari» si se executa dintr-un punct al zonei, de 22 m). Daca aceasta

«transformare» este consecinta unei penalizari, valoreaza 3 puncte la fel ca si balonul sutat

din actiune, din «drop-gol».

Conditii materiale: Rugby-ul se joaca pe un teren avand lungimea de 125-144 m si

latimea de 66-70 m, impartit in doua parti egale, printr-o linie marcata la centrul terenului,

intre cele doua laturi lungi. De o parte si de alta, in fiecare jumatate de teren, exista cate o

linie care delimiteaza la centru zone de 10 m, apoi zone de 22 m, fata de linia de tinta a

terenului.

Inapoia liniei de tinta exista o zona de tinta de 22 m, unde poate fi «pus» balonul.

Stalpii de tinta sunt plasati pe centrul liniei de tinta, care au cel putin 3,50 m inaltime si 5,65

m distanta intre ei. Balonul are o forma ovala si greutatea de 375-425 gr.

Echipamentul jucatorilor consta din tricou, chiloti si ghete, toate speciale pentru

rugby. Initierea in acest joc sportiv o puteti incepe de la varsta de 9-10 ani, urmand ca de la

12-13 ani sa incepeti instruirea propriu-zisa, sub forma de antrenamente si jocuri.4

4 Anca Dragu – Psihologia activitatii sportive, Editura Didactica si Pedagogica R.A.

Bucuresti, 2003.(accesat la 13.01.2013, ora 17:18)

8

Page 11: Rugby 10

IV. Campionate europene de rugby

1. Turneul celor șase națiuni

Este o competiție de rugby disputată anual între echipele de rugby ale Angliei,

Franței, Irlandei, Italiei, Scoției și a Țării Galilor. Este urmașul Turneului celor cinci națiuni,

la care nu a participat Italia, acesta la rândul lui fiind urmașul Turneului celor patru națiuni

care începând din 1882-1883 opunea echipele britanice. Franța s-a alăturat turneului în 1910

iar Italia s-a alăturat în anul 2000.

Turneul este competiția dintre cele

mai puternice echipe europene. Restul

națiunilor europene se întrec în Cupa

Europeană a Națiunilor, competiție ce se

dispută într-un sistem de divizii. Echipa

națională de rugby a României participă în

prima divizie a întrecerii iar Echipa națională

de rugby a Moldovei participă în a doua

divizie a acesteia.

Trofee:

Tripla Coroană, trofeu neoficial, este

decernat de jurnaliștii britanici formației

britanice care câștigă toate întâlnirile cu

celelalte echipe britanice. A fost decernat pentru prima dată în 1883

Calcutta Cup este trofeul pus în joc la meciurile dintre Anglia și Scoția. Trofeul a fost

creat în 1878 și a fost disputat pentru prima dată pe 10 martie 1879[17].

Millennium Trophy recompensează câștigătorul meciurilor dintre Anglia și Irlanda.

Trofeul Eurostar recompensează câștigătorul meciului dintre Franța și Anglia.

Centenary Quaich recompensează câștigătorul meciului dintre Scoția și Irlanda.

9

Page 12: Rugby 10

2. Turneul celor Trei Națiuni

Turneul celor Trei Națiuni este o competiție de rugby disputată anual între echipele de

rugby ale Africii de Sud, Noii Zeelande și Australiei. A început în 1996 și a fost dominată de

Noua Zeelandă, care a câștigat nouă dintre cele 14 ediții disputate până în prezent.

Cea mai nouă câștigătoare a trofeului este Australia, care s-a impus în ediția din anul

2011.

3. Cupa Europeana a Natiunilor

Cupa Europeana a Natiunilor, sau ENC - denumita uneori ca cele Șase Națiuni B -

este Campionatul European de 2 niveluri și 3 niveluri al uniunii de rugby..

Turneul este împărțit în 7 divizii, fiecare cu 5/6 echipe. Diviziunile joaca pe un ciclu

de doi ani cu echipele care joacă reciproc, atât acasă și în deplasare. Începând cu anul 2009,

titlul se alocă în funcție de un clasament de un an. Campionii actuali sunt Georgia, care a

câștigat Prima Divizie din 2011.

10

Page 13: Rugby 10

4. Echipa națională de rugby a României

Supranumită Stejarii , este una dintre cele mai puternice echipe europene de rugby

dintre cele aflate în afara Turneului celor 6 Națiuni. Echipa națională participă cu regularitate

la competiții precum Cupa Mondială de Rugby și Cupa Europeană a Națiunilor. Forul

conducător al rugbyului românesc este Federația Română de Rugby. Echipamentul tradițional

al echipei naționale este format din tricouri galbene, șorturi albastre, jambiere roșii.

Castigatorii Europeanului (2000_2012)

Nation Winner Runner-up Third placeGeorgia 5 4 1

Romania 4 3 2

Portugalia 1 0 3

Rusia 0 2 3

Spania 0 1 0

Moroc 0 0 1

5

5 http://en.wikipedia.org/wiki/European_Nations_Cup_(rugby_union) (accesat la 16.01.2013)

11

Page 14: Rugby 10

V. Concluzii

Jocul de rugby este preţuit ca sport pentru bărbaţi şi femei, pentru băieţi şi fete.

Dezvoltă calităţi precum spiritul de echipă, înţelegerea, cooperarea şi respectul pentru colegi.

Pietrele sale de temelie sunt dintotdeauna plăcerea de a participa, curajul, îndemânarea cerută

de joc, iubirea pentru un joc de echipă care îmbogăţeşte vieţile tuturor celor implicaţi şi

prietenia trainică insuflată de interesul comun pentru joc.

O camaraderie extraordinară se

leagă înainte şi după joc, tocmai

datorită, şi nu în ciuda, însuşirilor

atletice şi solicitante fizic ale jocului de

rugby. Îndelunga tradiţie potrivit căreia

jucători din echipe adverse petrec

împreună în afara gazonului şi în

diverse contexte sociale rămâne o

caracteristică definitorie a jocului de

rugby.

Jocul de rugby a intrat definitiv

în era profesionistă, dar şi-a păstrat

etosul şi tradiţiile unui joc practicat de plăcere. Într-o vreme când multe valori sportive

tradiţionale se estompează sau chiar sunt sfidate, rugby-ul este îndreptăţit să fie mândru de

capacitatea sa de a păstra standarde înalte de sportivitate, etică şi fairplay. Sperăm că prezenta

Cartă va ajuta la consolidarea acestor preţioase valori.

12

Page 15: Rugby 10

VI. Bibliografie:

Anca Dragu – Psihologia activitatii sportive, Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti, 2003. Irina Holdevici, Florentina Tonita, Mihai Epuran - Psihologia sportului de performanta – Teorie si practica - Editura FEST (Fundatia pentru Formarea sI Educarea prin Sport a Tinerilor), Bucuresti, 2001 Hugh Coolican – Applied Psychology – Hodder and Stoughton, London, 1996.

http://www.irblaws.com/RO/charters/1/introducere/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Echipa_națională_de_rugby_a_României

http://en.wikipedia.org/wiki/European_Nations_Cup_(rugby_union)

http://www.rugby-sidestep-central.com/basic-rugby-rules.html

http://www.sportbiz.ro/Sporturi/mainrugby.htm

Dumitru Manoileanu - Mica enciclopedie a rugby-ului, 1982

http://www.rugby.ro/

13