rudolf steiner - cdn4.libris.ro omului - rudolf steiner.pdf · a conservsrii forfei; formarea de...
TRANSCRIPT
Rudolf Steiner
Cunoagterea omului14 conferrnEe,Stuttgartr2L august - 5 septembrie 1919
gi o cuvAntare drn 20 august l9l9Cursuri penftu cadrele didactice
cu ocaziaintemeteni t-Tlt*T Waldorf din Stuttgart
Traducerc det
Liliana DUMITRIUSorin TIGAREANU
etrffi"'&TRtADt
CUPRINS
RUDOLF STEINER _ ARTA EDUCATIEICiclurile de conferinle dedicate pedagogilor Waldorf
de Sorin R.Jigireanu
Lista lucrdrilor despre educa{ie
ALOCUTII-INE, 20 august I 9 I 9 ............
$coala Waldorf, un act de culturS, $coala Waldorf ca $coal6rmitarS. Necesitatea de-a face compromisuri, qcoala gi politica,gcolile boEevice ca locuri de ingropdciune a instruirii.Conducerea republicand a qcolii. Structurarea cursului de
pedagogie: pedagogie generald, metodicd, exercifii. $coalaWaldorf nu e qcoald doctrinard. Antroposofie qi instruire;predarea religiei. Tr[sdturi necesare ale pedagogului: interes
fald de lume, entuziasm, elasticitate a spiritului, d5ruire.
PRIMA CONFERIN| A, Z I august I 9 I 9 ............Aspectul moral-spiritual al problematicii educative. Fon-
darea $colii Waldorf ca ,,act festiv al ordinii universale".
Orientarea culturii actuale inspre egoismul uman, dupd exem-plul problematicii nemuririi. Educarea ca prelungire a ,,ceeace au ftcut fiinle superioare inainte de nagtere". Despre
problema ,,educdrii prenatale". Legdtura a dou[ duble trinitd{ila cobor6rea in existen{a terestr5: Omul spirit, Spiritul vie{ii,Sinea spirituald gi Sufletul congtien{ei, Suflehrl inJelegerii sau al
13
17
21
25
afectivitd{ii, Sufletul sentimentului (spiritul suflet) cu trupurileastral, eteric qi fizic impreund cu regnul mineral, vegetal qianimal (trupul corporal). Armonizarca spiritului suflet cutrupul corporal ca sarcinl a educatorului, prin 1. amronizarca respiraliei cu procesul neuro-senzorial;2. educarea ritmuluipotrivit dintre starea de trezie gi starea de somn. insemndtatearela{iei spirituale interioare dintre pedagog gi copil.
CONFERINTA A DOUA, 2 2 august I 9 I 9............Psihologia fundamentatd antroposofie, fundament al instruirii.Despre conceptele ldr6 con{inut ale psihologiei modeme.Insemndtatea centrali a reprezentilrii gi a voin{ei. Caracterulde imagine alreprezentdrii: oglindire a prenatalului. Voin{a cagerrnene pentru realitatea spiritual-sufleteascb postmortem.Transformarea realitd[ii prenatale in reprezentdri prinfor\a antipatiei; potenlarea acestei forfe p6nd la memorieqi nofiune. Potenlarea forfei simpatice a voin{ei pdn6 lafantezie qi imagina{ie. Sdnge qi nerv: tendin{a neryuluide a se materializa, tendinla sdngelui de a se spiritualiza.InteracJiunea dintre simpatie qi antipatie in creier, in mdduvaspindrii qi in sistemul nervos simpatic. Tripartilia omului:partea de cap, cea de trunchi gi cea de membre. Interac{iuneadintre cele trei membre qi raporlul lor cu Cosmosul.Formarea voinlei gi formarea reprezentdrii in pedagogie.
CONFERINTA A TREIA, 2 3 augus t I 9 I 9............O vedere cuprinzdtoare asupra legilor Universului aafirndament al existentei de pedagog. Marea eroare a psihologieiactuale: partilia duald a fiinfei umane. Legea ingeldtoarea conservSrii forfei; formarea de noi forte gi materii in om.Cuprinderea lucrurilor din natura ce mor, prin infelegere, acelor in devenire prirr voin{I. Despre fundamentul trupesc alsentimentului de eu. Momentul de libertate in gAndirea lipsitdde senzorialitate. Natura ldrd om: pericolul pieirii. Func{iuneade ferment a cadavrului uman pentru dezvoltareapdmdntului.Luuarca fo4elor aducdtoare de moarte in sistemul (mort)al oaselor qi cel (muritor) nervos, a celor aducltoare de
39
56
via{d in sistemul sangvin qi cel muscular; despre rahitism.
,,Geometrizarea" oaselor. Geometria ca oglindire a miqcdrilorcosmice. Omul nucaprivitor, ci ca,,scen6" alumii. Nouacrearede materii qi forte prin atingerea dintre sAnge qi nerv. Despremetoda ,,tiintific6: postulate in locul definiliilor universale.
CONFERINTA A PATRA, 2 5 a ugus t I 9 I 9 ............Sentimentul in raport cu voinla. Omul cu cele noud pdrli ca
flintd completi; manifestdrile voin{ei in fiecare membru alflintei in parte: in cel trupesc, ca instinct infizic, ca pulsiunein eteric, ca poftd in trupul senzatilor; in sufletesc, ca preluarea voinlei in eu ca motiv; germinativ, in spiritual, ca dorin{din sinea spirituald, ca premizd in spiritul vie{ii, ca hotdrdrein omulspirit. Psihanaliza in cdutarea voin{ei incongtientea,,celui de al doilea om" din noi. Intelectualismul ca voinldimbftranitA, sentimentul ca voin!6 in devenire. Despreeducajia socialist5. Formarea sentimentului qi a voin{ei ineduca{ie: cultivarea sentimentului prin repetarea inconqtientd,cultivarea voin{ei qi mdrirea for{ei de decizie prin recapitulareaconqtientd. insemndtatea exerciJiului artistic in acest context.
CONFERINTAA CINCEA, 26 august 1919inhepbtrunderea celor trei activitS{i sufleteqti. Legdixadintre elementul de cunoaqtere qi cel de voin{d, de proceseantipatice qi simpatice in actul vederii; separarea maiputemicd de mediu a omului, fatd de animal. Necesitateaintrepdtrunderii reciproce dintre gAndire gi voinf6. Separarea
de lume in observare, legarea de lume in aclir.rne. Combatereainstinctelor animalice, ,,simpatice" prin incorporareaidealurilor morale. tntepdtrunderea activitd{ilor sufletegtidupd modelul disputei dintre Brentano gi Sigwart despre
capacitatea obieqtivd de judecare a omului. Sentimentul,ca qi cunoaqtere re{inutd gi voin{b re{inut5: evidenjiereasimpatiei qi antipatiei ascunse in voin!6 qi in g6ndire. Naqtereasentimentului in trupesc prin atingerea dintre sdnge qi nerv,in exemplul ochiului gi al urechii. Disputa dintre Wagner gi
Hanslick despre elementele de simlire gi de cunoagtere in
74
92
ascultarea muzicalA. Situalia nefastb a psihologiei actualein exemplul teoriei simfurilor. Gregeli ale kantianismului.
CONFERINTA A $ASEA, 27 august I 9 I 9............................... I 06Structura completd a ciclului. Observarea omului pAnd
acum din punct de vedere sufletesc, ?n final, din cel trupesc,acum din cel spiritual: stdri de conqtien{d. Cunoaqterea pringdndire ca activitate treazd, pe deplin congtientd, simlireaca activitate semincongtientd, visdtoare, voinfa ca activitateinconqtientd, adormit6. Lucrul cu copii visdtori qi apatici.ViaJa pe deplin treazd a eului posibilb doar in imagineadespre lume, nu in lumea rea15. Via{a eului in activitd{ilesufleteqti: treaz-imaginativ in cunoaqterea prin gdndire,visdtor gi inspirat inconqtient in sim{ire, dormind gi intuitivinconqtient ?n voinld; despre coqmaruri. Aparilia intudiilorin exemplul creaJiei lui Goethe la ,,Faust I". Relajia maistrdnsd a voinlei intuitivs cu cunoaqterea reprezentativd, fa\dde sim{irea inspirat5. Retragerea capului din voin{a adormitd.
CONFERINTAA $APTE A,28 august lglg ........ l2lOmul din perspectiva spiritual[: observarea st5rilor de
conqtien{5. Despre in{elegere. Scbderea capacitd[li de preluarea spiritualului in trupesc odatd cu inaintarea in vdrst5. Dela voin{a sim{itoare a copilului la gAndirea simfitoare a
bhtrdnului. Observarea pur sufletescului la adult; momentul de
libertate. Eliberarea simlirii de voinld, ca sarcind a educaJiei.
Esen{a sentimentului: concep{ia eronatd a psihologiei acluale,adevdratele cunogtin{e ale lui Moritz Benedikt. Naturadormind-visdtoare a suprafetei corpului, ca sferb a simlurilor:natura volitiv-sentimentald a senza\lilor. Diferen{a dintresentimentele copilului gi ale bdtrdnului. Trezia, visarea gi
somnul in structwarea spatiald a omului: periferie gi interiordormind-visitot, tteaz - sistemul nervos intermediar. Nerviiin legdturd cu sufletesc-spiritualul: formarea de spa{iigoale pentru acesta, prin mortificare continud. Somnul gi
veghea in relalie cu temporalul uman: uitarea qi amintirea.
CONFERINTAA OPTA, 29 august I 9 I 9 ................................. 136
Compararea proceselor uitirii qi ale amintirii cu procesele
adormirii gi trezirii in exemplul tulburdrilor de somn.
Procesul amintirii. Educarea forfei de amintire qi a voinleiprin acliunea asupra obiceiurilor. intdrirea fo4ei me-morieiprin trezirea interesului intensiv. inlelegerea naturii umaneprin structurarc pe de o parte, prin cuprinderc pe de alta.Cele douisprczece sim\uri. Despre simlul de eu qi despre
dif.erenga in perceperca eulut strlin (proces de cunoaqtere)gi propriu (proces de voin15). Despre simpl gindurilorStructurarea celor doulsprezece simquri in simluri de
voingi (simgul tactil, al vierii, al miqcArii, al echilibrului),de simEire (al mirosului, al gustuht| al vizului, al cildurii)gi de cunoagtere (de eu, al g|ndurilor, de auz, de vorbire).Descompunerea lumli prin cele douisprezece simguri;reunirea in judecare, Cuprinderea spiritului prin stiride congtienEA (veghe, somn, visare), a sufletescului prinstZri de vtagd (simpatie, antipatie), ale trupuTui prinst5ri de formi (forma de sferi, de semiluni, de linie).
CONFERINTA A NOUA, j 0 august I 9 I 9................................ 1 5 IPrimele trei perioade de qapte ani. Cele trei membre ale gdndiriilogice: concluzia, judecata qi notiunea. Viala sdndtoasd a
concluziei doar in viaJa deplin treaz6; coborArea judecdrii insufletul visdtoq a noJiunii in cel adormit. Fonnarea obiceiurilorsufleteqti prin felul judecdrii. Efectul notiunilor, coborAte insufletul adormit, asupra formdrii trupului, indeosebi asuprafizionomiilor astdzi adesea at6t de uniforme. NecesitateanoJiunilor vri: caracterizare in loc de deflnire. Nofiuni fixe gi
mobile. Construirea unei idei de om. Atitudinea fundamentaldincongtientd a copilului (1) in primii qapte ani de via{d:
,,Lumea este m oral6", deci demnd de a fi imitatd; impulsuri ale
trecutului prenatal (2) in cea de a doua perioadd de gapte ani:
,,Lumea este bund"; viala in artd; salurarea prezentului (3) incea de a treia perioadd de qapte ani in predispozi\ia:,,Lumeaeste adevdratS"; invd]Smdntul ,,tiinlific; impulsuri de viitor.
CONFERINTAAZECEA,I septembrie l9l9 ..... 164Fundamentul sferic in cele hei membre de via{5: 1. cap(doar trupesc) - forma de sfer6 e deplin viztblld; 2. piept(trupesc-sufletesc) * vizlbll doar ca fragment de sferd, casemilund; 3. membre (trupesc-sufletesc-spiritual) - vizibildoar caraze. Capul qi membrele ca manifest[ri ale inteligen{ei,respectiv ale voin{ei lumii; despre oase lungi qi oase netede inacest context. Craniul ca vertebri transformatd. Oasele lungica os de cap transformat. Centrul sferei de cap, de trunchi gi
de membre. Capul gi membrele ?n rela{ie cu miqcarea lumii.Imitareamigcdrii lumii in dans qi transpunerea ei inmu-zicalitate.Originea percepliilor senzoriale gi a corela{iei dintre arteleplastice gi cele muzicale. Trup, suflet qi spirit in rela{ie cusfera capului, a trunchiului gi a membrelor. Conciliul 869:biserica catolicd ca provocatoare a malerialismului ,,tiinfelornatnrii. Dezvoltarea capului din lumea anima16, insemndtateasentimentului legdturii omului cu Universul pentru pedagog.
CONFERINTA A LINSPREZECEA, 2 s eptembri e I g I g .......... 17 8Esen{a trupului omenesc in relatie cu lumea sufletesculuiqi a spiritualului: capul trup cu totul format,sufleteqte visdtor, spiritual adormit; trunchi - trezie atrupesc-sufletescului, visare a spiritualului; membre - treziea trupesc-sufletesc-spiritualului incd neformat. Sarcinaeducatorului din aceasta perspectiva: dezvoltarea omului demembre, pafiial a celui de trunchi, trezirea omului de cap.Efectul educativ al limbii (,,geniul limbii") la vdrsta timpurie,gi a laptelui matern (,,geniul naturii") in primii ani de viafd:trezkea spiritului adormit al omului. Trezirea intelectului prinactivare artisticd a voin{ei in timpul ,,colii generale. Influentaeduca{iei asupra forfelor de creqtere ale copilului: stimulareacreqterii prin solicitarea prea putemicd a memoriei qi frdnareacregterii prin stimularea prea puternicd a fanteziei. Desprenecesitatea perceperii dezvoltdrii trupeqti a copilului prinpedagog de-a lungul anilor gi lipsa de sens a obignuitelor deseschimbdri de profesori. Copii de memorie gi copii de fantezie.
10
CONFERINTA A DOUASPREZECE A, 3 s eptembrie I 9 I 9 .... 1 90Intemelalionarea dintre trupul fizic ai mediu. ConstituJiatrupeascd a omului: invingerea permanentd a formeloranimalice ce pomesc de la cap, prin sistemul de trunchiqi de membre; gdndurile ca qi corelalia lor suprasensibil5.Relalia dintre sistemul de trunchi qi regnul vegetal. Respirafiaomeneascd - proces contrar asimildrii plantelor. Dezvoltareavegetalului in om ca o cauzd a imbolndvirilor. Mediul vegetalca imagine a unor boli. Procesul uman de hr[nire ca fazdintermediard fa{d de procesul de ardere de la plantS. Respira{iaca proces anti-plant6. Legdtura dintre procesul de respiralieqi hrdnire, trupesc qi sufletesc. Sarcina medicinii gi a igieneiviitorului; ciutareabacililor de cdtre medicinade astdzi. RelaJia
sistemului de membre cu mineralul. Descompr.rnerea continuda mineralelor prin sistemul de membre; boli precum diabetulsau guta ca inceput al unui proces de cristalizare in corp. Vialaeului in trupul de forfe. Sarcina trupului uman: dizolvareamineralului ; rdsfrdngerea plantei; spiritualizarea animalicului.
CONFERINTA A TREISPREZECEA, 4 s eptembrie I 9 I 9 ....... 203Configuralia omului de membre (din afard in[unku), opusdconfiguraliei omului de cap (dinduntru in afard). Omul ca
,,aparat de acumulare" a spiritual-sufletescului; caracterul
aspirant al proceselor spiritual-sufletegti. Crearca de
materialitate suplimentarl (formarea de grdsime) prin sistemulde piept-burt6; consumarea acesteia prin sufl etesc-spiritualulactiv in sistemul de membre. Acumularea de spiritual-sufletescin cap qi ,,revdrsarea" lui de-a lungul cdilor nervilor.Impermeabil itatea la spirit a organic-viului; permeabilitateafrzic-mortificatului osos-nervos. Supraactivitatea spirituluila munca trupeascd, a trupului la cea spiritualS. Activitateexterioard lipsit[ de sens qi cu sens, gi efectele ei asuprasomnului; sportul qi euritmia in acest context. Activitateasportivd excesivd ca,,darwinism aplicat". Insomnia ca ufinarea activitd{ii corporale exagerate; lipsa de sens a.,,tocirii pentruexamen". Feluri sbnbtoase ginesdndtoasedeactivitatedeg6ndire.
n
Elementul educativ-social prin spiritualizarea muncii in afard,cel educativigienic prin irigarea sangvind a mutcii induntru.
CONFERINTAA PAISPREZECEA, 5 septembrie I 9 I 9.......... 215Triparti[ia trupeasci. Triparti[ia capului in parle de cap, depiept (nasul ca pldmdn metamorfozat) qi de membre (gura);membrele ca maxilar metamorfozat. Sistemul de piept-trunchiintre cap qi membre: tendin{a naturii superioare a pieptuluiinspre configurarea find de cap (laringe qi vorbire), a naturiiinferioare a pieptului la configurareamai brutd a membrelor(sexualitatea). Apelul la fantezie in materia ultimilor ani de,,aoal6 generald; exemplul teoremei lui Pitagora. Condi{ii devia{6 ale pedagogului: pdtrunderea materiei de studiu cu voin
RUDOLF STEINER _ ARTA EDUCATIEICiclurile de conferinEe dedicate pedagogilor Waldorf
in septemb rie l9l9,Rudolf Steiner fondeazd la Stuttgartprima qcoali avdnd un program structurat pe baza abordtrriiantroposofice a educafiei. Sprijiniti qi finanlatd de prietenuls5u,Emil Molt,gcoala se va numiWaldorf,dupi numele fabriciide Ergarete Waldorf-Astoria, al cirei director general era acesta.
Penftu pregdtrea fondirii (Antropologia generald. ca bazd a
pedagogieiWaldorf,lglg - GA 293; Arta educaliei. Metodica Si
didactica,Iglg - GA 294; Arta educaliei. Disculii de seminar Siconferinle asupra planului de tnudldmdnt,I9L9 - GA 295),iar apoipeflttu perfectrionarca cadrelor didactice din aceastd qcoali, pe
care Rudolf Steiner a condus - o de la fondar e qi plnd la moafteasa in 1925 (Cunoasterea omului Si structurarea tnudldmdntului,l92l - GA 302; Metodica preddrii Si condiliile de viald ale educdrii,
1924 - GA 308 9i altele), e1. a Einut 2l de ctcluri de conferintre
in care prezintd abordarea pedagogiei din perspectiva antropo-logiei antroposofice. O buni parte dtn ele s-au linut qi pentrupedagogi din ake ttui - Marea Britanie (Oxford - GA 305;
Ilkley - GA 3}7;Torquay - GA 311), Elvelia (Dornach -GA 296; GA 303; GA 306), Olanda (Arnhem - GA 310), ca
urmare a rispAndirii internagionale rapide a $colilor Waldorf.Aceste ciclu ri de prelegeri sunt cuprinse in Bibli ografia OpereLor
13
SORIN R.TIGAREANU
complete (Gesamtausgabe - GA),la Secgiunea EducaEie, de laGA293la GA 311.
inci din anii 19051i906 Rudolf Steiner a suslinut pdme-le conferinEe despre noua abordare pedagogicd,,in care a pre-zentat cunoaqtetea fiintrei copilului, ca fiind chiar planul deinvdgdmdnt al unei gcoli potrivite timpurilor moderne (referatpublicat in 1907 in revista ,,Lucif.er-Gnosis" sub titlul: Educaliacopilului in lumina Stunlei spiritului - GA 34), Pentru aceasta,pedagogii trebuie sZ, cerceteze organizagia complexd a fiinEeirmane. EducaEra se adreseazd nportwilor diferite in carccomponentele fiinEei :umane se afldla diferitele vArsre de viagd.Astfel, educaEra este un proces continuu, dar diferengiat, carese desfSgoari in prezen(a qi cu contribuEia adulgilor, ale cdrorrelaEii cu cei pe care ii educi se modifici in raport cu vArstaacestora. De aceea, pedagogii trebuie sd parcurgd ei ingiqi unproces de autoeducare gi de consonan!5 cu procesul de formarcqi instruire a elevilor.
in ciclurile de conferinle dedicate pedagogilor, RudolfSteiner a prczentat procesele educative in rclaEie cu gdndirea,simfirea qi voirea umanl,.El a revelat relaEille in schimbare ceexisti intre manifestirile de voinqi qr reprezentdri, a descrisprocesele sufletegti (psihice) caracteristice diferitelor vArsteqi a indicat ce aspecte didactice qi metodice sunt implicare,ca Ltrmare, in edtcaEia cuprinzitoarc a fiinEei Ttmane, pentruprosperarea omului in devenire, atdt corporal, cit qi sufletesc,sp iritual. Alte asp ecte fundamentale p entr u p e dago gia Waldorfr e4titi din promovarea d ezvoltdrii sindtoase a fi in get umane prinintermediul misurilor educative alese de pedagogi. Predareaqi invdEarea se desfSgoari conform proceselor funcEionaleritmice din diferitele componente ale fiin1ei umane qi astfeldevine impoftantd cunoa$terea relaEiei dintreinvilEarc gi uitare,starea de veghe qi somnul, rolul configuratiei temperamentale
t4
ARTAEDUCATIEI
a elevilor, dezvoltarea qi metamorfozele insugirilor sufleteqti,
abordarca morald a educaEiei. in acest sens Rudolf Steinerse referi la catacterul de arti necesar proceselor de predareqi invdlare, penftu a putea realiza ceea ce pedagogta Waldorfdoregte si mijloceasci elevilor: dezvoltarca spre autonomie,libertate, dezvoLtarea insugirilor personale ale fiecdrui om informare.De aceea, in mod frecvent, Rudolf Steiner numeqtepedagogia sat Artd a educdii.ln consecinld,pedagogia Waldorffoloseqte, in mod specific grupei de copii, a clasei de elevi,diversele conttnut:uri, teme; materli care se regSsesc in curri-culumul propriu. in mod repetat in conferingele sale cu temepedagogice,Rudolf Stei ner a prczentat rcTulformator al acestor
confinuturi qi teme gi a justificat complexitatea pLanului de
inv dgdmdnt, p r e d arca ar telor qi a m es e riil or manuale, ab or dar e a
problemelor sociale in procesul didactic,Astfel apare caracterulcoerent al curriculumuhti Waldorf, orientat dupd vArstele
copiilor gi adolescendlor qi promovAnd dezvoltarea sinitoasdgi plenari a facultdEilor individuale, configurarea comunitdElrqcolare qi cultivarea rclagiilor dintre elevi, dascSli gi pirintriinZuntrul comunitigii. Pentru Rudolf Steiner, in aceasta constimisiunea culturald a $colii Waldorf, Pentru cadrele didacticermplicate, toate aceste aspecte cer parcurgerea unui proces
deosebit, multilateral, de formare pedagogicd, sociald, artistic;qi umand, gdsirea gi cultivarea chemirii profesionale.
in conferinqele sale p edagogice,Rudolf Steiner examineazd
$coala Waldorf privind-o qi din perspectiva istoriei pedagogtei,in care pedagogia Waldorf Eine de curentul pedagogiilor de
rcformil, ieqite din avdntul migcirii de trneret de la incepu-tul secolului XX gi urmddnd educarea individuahzatd gi pre-darea orientatd dupi vArstele copilului (innoirea artei peda-
gogico-didactice prin ttiinla spirituald, Basel, 1920 - GA 301;
Forle spirituale actiue tn conuieluirea uechii Si noii generalii,
15
SORIN R.TIGAREANU
Stuttgaft,1922 - GA 217).Fondarea din l9l9 a primei $coliWaldorf este insi gi consecintra miqcdrii pentru tripartiEiaorganismului social, promovati de Rudolf Steiner in aniide sfArqit al Primului Rizboi Mondial (problema educaliei,o problemd. sociald, 1919 - GA 296). itr a"est sens, forma deautoorganizare qi autoadministrare aplicatl. acestei qcoli estebazatd pe cultivarea diferengiati in dome niile orginismuluisocial a idealurilon libertate in domeniul spiritual, fraternitatein domeniul economic qi egalitate in domeniul jwidic (Consi-liile pedagogice cu profesorii $cotii Watdorf Libere Stuttgart,1919-1924 - GA 300a- c; Forlele spiritual-sufl.eteSti fundamentaleale artei educaliei, 1922 - GA 305). in mod concrer, $colileWaldorf i Rudotrf Steiner sunr organizate dupd principiuldemocragiei rcpublicane. $i in aceastd privingd,, viaEa $coliiWaldorf constituie un domeniu al exercdrii, al parcurgerii unuiproces de autoeducare, de dezvoltare umand, sinltoasi.
Prezenta serie de volume ce cuprind cicluri de conferinfesusfinute de Rudolf Steiner penftu pedagogii Waldorfconstituie un compen diu fundamental pentru inlelegerea qipracticarea Artei educagrei fondate de Rudolf Steiner.
Sorin R. ligdreanu
T6
LISTA LUCRARILOR DESPRE EDUCATIERUDOLF STEINER
1. Transformlrile interioare ale copilului
GA 306: Die pddagogische Praxis vom Gesichtspunkte der
geisteswissenschaftlicher Menschenerkenntnis. Die Erziehung
des Kindes und jingerer Menschen I Practicapedagogicddinpunc-
tul de vedere al cunoasterii spiritual-Stiin|ifice a omului. Educalia
copilului Si tdndrului adult
2. CunoaEterea omului. Curs de antropologieantroposofici
GA293: Allgemeine Menschenkunde als Grundlage der Pd'da-
gogik I Antropologia generald ca bazd a pedagogieiWaldo,rf
3. Esenfa educa{iei
GA 308: Die Methodik des Lehrens und die Lebensbedin-
gungen des Etziehens I Metodica preddrii Si condiliile de uiagd ale
educd.rii
4. Educafia ca forfi sociali
GA 296: Die Erzrehungsf.rage als soziale Frage I Problema
educa[iei, o problemd sociald
t7
LISTA LUCRARILOR DESPRE EDUCATIE
G A 192: Geisteswissenschaftliche B ehandlung sozialer undp;idagogisch er Fragen I Abordarea spiritual-Stiin1ifi.cd a problemelorsociale Si pedagogice
GA 330r Neugestaltung des sozialen Organismus I Nouaconfi.gurare a organismului sociul
GA 331:. Betriebsrdte und Sozialisierung I Consiliite de ad_mini stralie
S i s o ciali z area
5. Ritmurile in educafie
Confefinle din diferite cicluri:GA 294: Erziehungskunst. Methodisch-Didaktisches I Arta
educaliei. Metodica Si didactica (fragment)GA 311t Die Kunst der Erziehens aus dem Erfassen der
Menschenwesenheit I Arta educdrii pornind de ta abord.area intregiifiin1e umane (fragment)
GA 301: Die Erneuerung der pddagogisch-didaktischen Kunstdurch Geisteswissensch aft I innoirea artei pedagogico-didactice printttinla spirituald.
GA 302: Menschenerkenntnis und Unterrichtsgestaltung /Cunoasterea omului Si structurareq. tnudldmAntufui (fragment)
6. Natura ascunsl a muzicii gi experienfa sonoriGA 283: Das Wesen des Musikalischen und das Tonerlebnis
im Menschen I Esenla naturii muzicale Si experienla sonord
7. Educafia qi premisele ei
GA 309: Anthroposophische Padagoglk und Ihre Vorausser_zungen I Pedagogia antroposofi.cd. Si premisele ei
8. Educafia qi valorile umane
GA 310: Der padagogrsche Wert der Menschenerkenntnis undder Kulturwert der Pzidagogik f valoarea ped.agogicd. a cunoasteriiumane Si ualoarea culturald a pedagogiei
i,.
18
LISTA LUCRARILOR DESPRE EDUCATIE
9. Pedagogia curativiGA3l7:. Heilpidagogischer Kurs /Cars de pedagogie curatiud
10. Spiritul $colii WaldorfGA 297: Die Waldorfschule und ihr Geist I $coalaWaldorf Si
spiritul acesteia
11. Educafia in adolescenfi
GA 302: Menschenerkenntnis und Unterrichtsgestaltung /Cunoasterea omului Si structurarea tnvdldmdntului
12. Impilr il{ia copiliriei : introducere in peda go gia Waldorf
GA 311: Die Kunst des Erziehens aus dem Erfassen der
Menschenwesenheit I Arta educdrii pornind de la abordarea tntregii
fiin1e umane
13. Educafia copilului qi alte conferinfe mai vechi despreeduca{ie
GA 34: Erziehung des Kindes aus dem Gesichtspunkte der
Geisteswissenschaft (,,Lucifer-Gnosis") I Educalia copilului tn
lum i na S tii nl ei s p ir it ului'GA 36 Der Goetheanumgedanke tn mitten der Kulturkrisis
der Gegenwart: GesammeLte Aufsdtze aus der Wochenschrift
,,Das GoetheanrJm" 192l-1925 I ldeea Goetheanumului in centrul
crizei culturale a epocii contemporane. Articole alese din reuista. ,,DasGoetheanum", I92l - 1925
GA 96: Ursprungsimpulse der Geisteswissenschaft. ChristlicheEsoterik im Lichte neuer Geist-Erkenntnis I Impukurioriginare ale
$tiinyei spiritului. Esoterismul creStin in lumina cunoasterii SpirituluiGA 55rDie Erkenntnis des Ubersinnlichen in unserer Zeit:und
deren Bedeutung f:d,r das heutige Leben f Cunoasterea suprasen-
sibild tn epoca noastrd Si semnifi.calia acesteia pentru uiala de azi
t9
LISTA LUCRARILOR DESPRE EDUCATIE
GA 60; Antworten der Geisteswissenschaft auf die groBenFragen des Daseins I Rdspunsurile $tifuei Spiritutui Ia marile tntre-bdri ale existenlei
Revistal ,,Die Menschenschule" f ,,$coala omului", vol. 3l . (nr.6),1957 gi vol.48 (nr.l),1974
14. Bazele existen{ei omeneqtiGA 293; Allgemeine Menschenkunde als Grundlage der pada-
gogik I Antropologia generald ca b az d. a pedagogieiWatd orf (fngment)GA 66: Geist und Stoff, Leben und Tod I Spirit Si materie, viald.
Si moarte
15. Despre echitibru in educafieG A 302 a:ErZiehung undTJ ntercicht aus Menschen erkenntnis f
Educare Si instruire pornind de Ia cunoasterea omului
16. Discufii cu profesoriiG A 29 5 : S eminarb es pr echungen und Lehrpla nv oftr age I Ar t a
educaliei, Disculii de seminar si conferinle priuind planul de invdtrdmdnt
17. Sfaturi practice pentru profesoriGA 294; Erziehungskunst. Methodisch-didaktisch I Arta
educaliei. Metodica Si didactica
18. Dezvottarea sinitoasl a fiinfei umaneGA 303: Die gesunde Entwickelung des Menschenwesens /
D e zu oltare a s dndto as d a fiin1ei umane
19. Valori sufleteqti qi spirituale in arta educafieiGA 305: Die geistig-seelischen Grundkrjfte der Erziehungs-
kunst. Spirituelle Werre in Erziehung und soziaTem Lebei 1
Valorile spirituale in educalie Si uiala sociald
20