rpfs-curs-7-24.04.2015

6
TEMA DE PROIECT PT SEMINAR: Argumentati daca justitia trebuie facuta sau nu la televizor in baza a cel putin 3 interpretari privind opinia publica asa cum sunt ele propuse de catre Elisabeth Noelle – Noimann. Corelati interpretarea conceptului de opinie publica cu alte teme parcurse pana in acest moment la curs si seminar (ex: sfera publica, relatii publice, democratie, societate deschisa etc); Seminar + 2 curs/3. Mentiuni: 1. pentru nota maxima, in interpretare, trebuie sa aduceti in discutie si idei/concepte din cel putin doua alte titluri bibliografice; 2. Toate sursele utilizate trebuie sa fie citate, referinta fiind indicata in nota de subsol si sursa precizata la final, in bibliografie; 3. O lucrare fara referinte si fara bibliografie nu va fi acceptata (ceea ce duce automat la restanta); 4. Lucrarea va avea cel putin 5 pagini, cel mult 7 (consistenta si sa fim sintetici); 5. Fontul va fi Times New Roman, 12, cu spatiere 1,5/ 1. 6. Lucrarile vor fi adunat in format electronic SI PRINT de catre seful de an si vor fi transmise catre profesor pana vineri, 22 mai 2015, ora 10:00. 7. Vor fi luate in considerare doar lucrarile trimise astfel (electronica si PRINT), si NU pe cele trimise individual inainte sau dupa termen.

Upload: diana-tapuru

Post on 06-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

TEMA DE PROIECT PT SEMINAR: Argumentati daca justitia trebuie facuta sau nu la televizor in baza a cel putin 3 interpretari privind opinia publica asa cum sunt ele propuse de catre Elisabeth Noelle Noimann. Corelati interpretarea conceptului de opinie publica cu alte teme parcurse pana in acest moment la curs si seminar (ex: sfera publica, relatii publice, democratie, societate deschisa etc); Seminar + 2 curs/3.Mentiuni: 1. pentru nota maxima, in interpretare, trebuie sa aduceti in discutie si idei/concepte din cel putin doua alte titluri bibliografice;2. Toate sursele utilizate trebuie sa fie citate, referinta fiind indicata in nota de subsol si sursa precizata la final, in bibliografie;3. O lucrare fara referinte si fara bibliografie nu va fi acceptata (ceea ce duce automat la restanta);4. Lucrarea va avea cel putin 5 pagini, cel mult 7 (consistenta si sa fim sintetici);5. Fontul va fi Times New Roman, 12, cu spatiere 1,5/ 1. 6. Lucrarile vor fi adunat in format electronic SI PRINT de catre seful de an si vor fi transmise catre profesor pana vineri, 22 mai 2015, ora 10:00.7. Vor fi luate in considerare doar lucrarile trimise astfel (electronica si PRINT), si NU pe cele trimise individual inainte sau dupa termen.8. Predarea lucrarii la termen in conditiile stabilite, este conditie de intrare in examen.9. Citarea: Septimiu Chelcea, Manualul de citare daca e citata mot-a-mot, trebuie citata pagina de unde luam. Daca e o idee generala a autorului, e de ajuns sa scriem autorul si cartea.

RPFS curs 724.04.2015Opinia publica. Opinia vine din latinescul opinio si este o traducere a termenului grecesc doxa (= parere) nesigura, lipsita de temei, subiectiva - si pe care o diferentiem de episteme (= cunoasterea). Platon nu condamna, opunand-o epistemei.In sec al XVII-lea, conceptul de opinie se apropie sau se imbogateste cu o noua fateta, o noua conotatie, aceea de reputatie. Astfel se transforma din parere, in parerea pe care o are cineva despre altcineva, mai exact, comunitatea. Pentru Hobbes, lupta purtata intre diferitele opinii ale diverselor grupuri din comunitate este ineficienta, deoarece supusii sunt oricum exclusi din sfera publica a statului monarhic. Opinia este privita din perspectiva morala atunci cand, de exemplu, John Locke apara legea opiniei si spune in felul urmator: virtutea se masoara dupa stima publica. Se introduce conceptul de public esteem, iar stima publica este un indicator al propriei mele virtuti. Contextul este acela in care aristocratia incepea sa decada. Aparea burghezia, careia ii placea sa aiba un nivel intelectual moral. Opinia morala devine debarasada de tonurile specifice confesiunilor religioase, si devine importanta in guvernare.Pentru filozofi ca Locke, opinia trebuie insa contrastata, pusa in opozitie, cu conceptul de prejudecata. Pierre Bayle introduce notiunea de critica, care supune opinia controlului ratiunii discursive (in loc de prajudecati, se propune ratiunea). Domeniul ratiunii este individual, este privat, in timp ce discutia critica devine publica. Enciclopedistii dau un inteles mai larg criticii ratiunii. Din punctul lor de vedere, aceasta nu e limitata de niciun domeniu. Ceea ce manuieste ratiunea discursiva, trebuie sa se impotriveasca prejudecatilor. Cel care crede in ratiune, trebuie sa se impotriveasca prejudecatilor, barbariilor si autoritatii arbitrare. Pe de alta parte, Jean Jaques Rousseau crede ca virtutea si credinta sunt slabite de catre critici si critica. Criticii devin astfel, dusmanii opiniei publice. Rousseau spune: Legea este expresia vointei generale, iar ordinea naturala va fi instaurata doar in momentul in care vor fi inlaturati cei care corup natura umana. Vointa comuna va fi restaurata prin contract social, pentru ca spiritul constitutiei se afla in inimile cetatenilor. Rousseau promoveaza o sfera publica fara discutii, dezbateri; publicul savant fiind exclus din sfera publica (sfera publica = locul opiniilor tuturor cetatenilor iubitori de libertate). Bolingbrocke exalta spiritul public ca fiind spiritul libertatii si se opune coruptiei celor puternici: The sense of the people. Chiar daca masele nu-si folosesc ratiunea, ele pot judeca prin sentimente, au simtul dreptatii. Edmund Burke: Ca tema a lui Kant, opinia este legata de emanciparea omului, care incepe sa gandeasca autonom. Pe masura ce statul se separa de biserica (Revolutia franceza 1789), opiniile cetatenilor in materie religioasa, nu vor conta in guvernarea statului, insa statul va conta pe opiniile cetatenilor, in celelalte domenii considerate de interes public. Omul nu mai este legat de religie si de confesiunea religioasa careia ii apartine, iar cetatenii pot apartine oricarei confesiuni. Biserica nu mai este considerata o putere dominanta in sfera publica. Opinia in sine devine puternica. Manifestarea opiniei in spatiul public devine importanta. In Anglia, 1781, opinia publica devine o INSTANTA care poate cere inclusiv guvernului sa se justifice. In paralel, in Franta, economistii fiziocrati, considera ca resursele naturale reprezinta izvorul bogatiei si folosesc termenul de opinion publique ca parere a unui public luminat, informat. Societatea civila, burghezia, trebuie sa fie protejata si autonoma fata de stat, in special impotriva abuzurilor aristocratiei.Concluzii:1. Distinctia intre privat si public a luat diverse forme in istorie;2. Opinia publica trebuie sa-si pastreze legatura directa cu opinia privata;3. Omul nu poate sustine in public altceva decat sustine in mediul privat. El trebuie sa se simta protejat, in siguranta.4. Moralitatea nu poate fi garantata in domeniul public daca libertatea opiniei private nu este garantata.5. Formarea opiniei trebuie sa aiba loc prin discutii, legand domeniul privat, informal, non-public de cel formal/public.

*Cand te joci de coalitiile si boicoturi, pune pe diagrama toti factorii interesati Diagrama putere, diagrama interes (P.I.) Am un nr de jucatori. Ce putere si ce miza are? Mass media Gandim in coalitie si boicoturi. Metoda iepurelui. Grija la mass media, grija la boicotare. Cum se obtine puterea unui public? Cand va e greu, luati-o intotdeauna de la sfarsit, de la rezultat.in ce stadiu economic e tara respectiva? Si comparati, unde va aflat? In ce context? Uitati-va in jur. Ro cum e fata de Grecia azi? Dar fata de Ungaria? Creste/cadere.