românia în zona euro: când și cum€¦ · pib depășește ritmul de creștere al datoriei; iar...

România în zona euro: când și cum

Liviu VoineaViceguvernator

București, 31 August 2017

I. Economia politică a aderării la euro

II. Criteriile de convergență nominală

III. Aspecte ale convergenţei reale și ale finanțării externe

IV. Reforme structurale necesare

V. O posibilă foaie de parcurs

VI. Concluzii

3

I. Economia politică a aderării la euro “Euro este un proiect politic și o promisiune de prosperitate” ‐ Jens Weidmann,

Guvernatorul Bundesbank.

Adoptarea euro este o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE.

Întrebarea este când, nu dacă.

Din perspectiva politicii monetare, pe termen mediu nu avem altă opțiune.

BNR este deplin integrată în Sistemul European al Băncilor Centrale.

Din 2011 în BNR funcționează un Comitet pentru Pregătirea Trecerii la Euro.

Dar adoptarea euro e un proces complex, nu o simplă schimbare de bancnote.

Moneda euro a fost de la început un proiect politic de adâncire a integrării europene,

care capătă noi valențe în contextul Brexit.

Convergența este o condiție fundamentală pentru buna funcționare a uniunii

monetare.

Decizia de inițiere a demersurilor trebuie bazată pe un larg suport politic și popular.

4

I. Economia politică a adoptării euro (cont.)

Adoptarea euro nu asigură bunăstarea. Noi trebuie să ne‐o asigurăm, înainte de aderare.

Există un cost de oportunitate al amânării adoptării euro. Decalajele dintre România și

zona euro se pot adânci. Nu vom putea participa la luarea unor decizii care ne privesc.

Pe plan intern, adoptarea euro poate fi un catalizator al reformelor structurale necesare.

Pe plan extern, adoptarea euro poate da un semnal de predictibilitate și poate reduce

prima de risc.

România poate contribui la redefinirea zonei euro pe principii întărite de guvernanță

comună: Uniunea Bancară (UB), Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS), Mecanismul

Unic de Rezoluție (MUR), Schema Europeană de Garantare a Depozitelor (EDIS), buget

comun, etc.

Mai trebuie însă să vrea și Europa…

Experiența altor țări arată că nu trebuie să ne grăbim, dar apartenența la zona euro a fost

o plasă de siguranță foarte utilă pentru țările din flancul sudic.

5

Sunteți în favoarea sau împotriva adoptării euro de țara dumneavoastră?

Convergența în țările din Est cu un an înainte de adoptarea euro vs. România în prezent

Nota: datele privind convergența reală pentru România sunt aferente anului 2016Sursa: Eurostat, ECB, BNR, Eurobarometru 2017Sursa: Eurobarometru 2017

0

20

40

60

80

100

Convergență reală

Convergență nominală

Opiniepublică

Slovenia 2006 Slovacia 2008 Estonia 2010Letonia 2013 Lituania 2014 Romania 2017

procente

50%

29%

52% 57%43%

64%

45%

70%

43% 39% 55%

30%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

BG CZ HR HU PL RO

NS/NRImpotriva introduceriiIn favoarea introducerii

6

România îndeplinește toate criteriile de convergență nominală

II. Criteriile de convergență nominală

Criterii Maastricht RomâniaRata inflaţiei (IAPC)(%, medie anuală)

≤ 1,5 pp peste media celor mai performanţi 3 membri UE* (0,2% la iulie 2017)

0,3(Iulie 2017)

Deficitul bugetului consolidat(% PIB)** ≤ 3% 3,0

Datoria publică (% PIB)** ≤ 60% 37,6Cursul de schimb faţă de euro***(apreciere/depreciere procentuală maximă pe 2 ani)

± 15% +0,8/‐3,5(Iulie 2017)

Ratele dobânzilor pe termen lung(% p.a., medie anuală)

≤ 2 pp peste media celor mai performanţi 3 membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor(2,1% la iulie 2017)

3,6(Iulie 2017)

* La calcularea nivelului de referinţă pentru iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.** 2016, metodologia SEC 2010.*** Deviații procentuale maxime ale cursului de schimb față de euro în perioada august 2015 – iulie 2017. Calculele sunt efectuate pe baza seriilor cu frecvență zilnică și se raportează la media lunii iulie 2015.

Sursa: Eurostat, calcule BNR

7

Rata inflației: traiectorie descendentă, încadrată în intervalul de referință

Rata inflaţiei (IAPC) şi intervalul de referinţă

Notă: La calcularea nivelului de referinţă pentru anul 2016 au fost luate în considerare Croația,Slovacia și Spania, iar pentru luna iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.

*Limita inferioară: media celor mai performanți 3 membri UE.*Limita superioară: 1,5 pp peste media media celor mai performanți 3 membri UE.


‐2

0

2

4

6

8

10

Ian‐07

Iul‐0

7

Ian‐08

Iul‐0

8

Ian‐09

Iul‐0

9

Ian‐10

Iul‐1

0

Ian‐11

Iul‐1

1

Ian‐12

Iul‐1

2

Ian‐13

Iul‐1

3

Ian‐14

Iul‐1

4

Ian‐15

Iul‐1

5

Ian‐16

Iul‐1

6

Ian‐17

Iul‐1

7

IAPC (12-luni medie mobilă)

Interval de referinţă*

procente, medie anuală

Rata inflației

8

Stabilitatea prețurilor: România vs. alte țări non‐euro din regiune

‐2.0‐1.5‐1.0‐0.50.00.51.01.52.02.53.03.5

ian.‐14

iul.‐14

ian.‐15

iul.‐15

ian.‐16

iul.‐16

ian.‐17

iul.‐17

CZ HU PL

procente

‐4

‐2

0

2

4

6

8

10

12

mar.‐0

5

sep.‐05

mar.‐0

6

sep.‐06

mar.‐0

7

sep.‐07

mar.‐0

8

sep.‐08

mar.‐0

9

sep.‐09

mar.‐1

0

sep.‐10

mar.‐1

1

sep.‐11

mar.‐1

2

sep.‐12

mar.‐1

3

sep.‐13

mar.‐1

4

sep.‐14

mar.‐1

5

sep.‐15

mar.‐1

6

sep.‐16

mar.‐1

7

Rata inflatieiRata inflatiei excluzand modificarile de TVATinta de inflatieLimita inferioara a intervalului tintaLimita superioara a intervalului tinta

procente

Sursa: BNR

9

Deficitul bugetar și datoria publică: în limite, dar…

Sursa: Eurostat

Deficitul bugetului consolidat şi datoria publică

‐11

‐9

‐7

‐5

‐3

‐1

1

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

deficitul bugetului consolidat

nivelul de referinţă -3%

% PIB

0

10

20

30

40

50

60

70

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

datoria publică

nivelul de referinţă 60%

% PIB

Sursa: Eurostat

…se acumulează tensiuni

10

‐1.0%

‐6

‐5

‐4

‐3

‐2

‐1

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017p 2018p

deficitul structural

Anul 2013: atingerea MTO

procente

Deviație semnificativă de la MTO (obiectivul bugetar petermen mediu) în 2016 și 2017

…se acumulează tensiuni (cont.)

• În anii de creștere economică peste potențial, spațiul fiscal astfel creat

trebuie folosit preponderent pentru reforme structurale (latura

ofertei), nu pentru stimularea cererii

• Datoria publică poate scădea în termeni reali dacă ritmul de creștere

PIB depășește ritmul de creștere al datoriei; iar în valori absolute doar

dacă se înregistrează surplus bugetar primar (cheltuielile cu serviciul

datoriei sunt mai mari decât deficitul bugetar)

• Limita de 60% din PIB nu e relevantă pentru România (nu ne permitem

să ajungem acolo). Limita noastră de toleranță: 43% ‐ 45% din PIB.

11

12

Volatilitate scăzută a cursului de schimb leu – euro în ultimii 8 ani (se încadrează în banda de +/‐ 15%)

Cursul de schimb EUR/RON

Notă: Liniile punctate reprezintă marginile intervalului de ±15% faţă de media lunii iulie a anilor 2015, 2013, 2011, 2009 şi, respectiv, 2007.


2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5ian.‐07

iul.‐07

ian.‐08

iul.‐08

ian.‐09

iul.‐09

ian.‐10

iul.‐10

ian.‐11

iul.‐11

ian.‐12

iul.‐12

ian.‐13

iul.‐13

ian.‐14

iul.‐14

ian.‐15

iul.‐15

ian.‐16

iul.‐16

ian.‐17

Volatilitate față de euro, comparație internațională

13

Sursa: BCE

95

97

99

101

103

105

107

109

111

dec.‐15

ian.‐16

feb.‐16

mar.‐1

6

apr.‐16

mai.‐1

6

iun.‐16

iul.‐16

aug.‐16

sep.‐16

oct.‐16

nov.‐16

dec.‐16

ian.‐17

feb.‐17

mar.‐1

7

apr.‐17

mai.‐1

7

iun.‐17

iul.‐17

index, 31 Decembrie 2015=100

RON

USD

PLN

HUFCZK

Rata dobânzii pe termen lung este în intervalul de referință începând din decembrie 2013

14


Notă: La calcularea nivelului de referinţă pentru anul 2016 au fost luate în considerare Croația, Slovacia șiSpania, iar pentru luna iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.

*Limita inferioară: media celor mai performanți 3 membri UE din perspectiva stabilității prețurilor.*Limita superioară: 2 pp peste media celor mai performanți 3 membri UE din perspectiva stabilității prețurilor.

0

2

4

6

8

10

12

Ian‐07

Iul‐0

7

Ian‐08

Iul‐0

8

Ian‐09

Iul‐0

9

Ian‐10

Iul‐1

0

Ian‐11

Iul‐1

1

Ian‐12

Iul‐1

2

Ian‐13

Iul‐1

3

Ian‐14

Iul‐1

4

Ian‐15

Iul‐1

5

Ian‐16

Iul‐1

6

Ian‐17

Iul‐1

7

Ratele dobânzilor pe termen lung (12-luni medie mobilă)

Interval de referinţă*

% pe an, medie anuală

15

Dobânzile interbancare la limite istorice, în linie cu dobânda de referință

Rata dobânzii de politică monetară și ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari

0

10

20

30

40

50

ian.04

iul.04

ian.05

iul.05

ian.06

iul.06

ian.07

iul.07

ian.08

iul.08

ian.09

iul.09

ian.10

iul.10

ian.11

iul.11

ian.12

iul.12

ian.13

iul.13

ian.14

iul.14

ian.15

iul.15

ian.16

iul.16

ian.17

iul.17

rata dobânzii de politică monetară (sf. per.)ROBOR 3M (medie lunară)credite societăţi nefinanciarecredite populaţie

% p.a.

0

5

10

15

20

25

ian.04

iul.04

ian.05

iul.05

ian.06

iul.06

ian.07

iul.07

ian.08

iul.08

ian.09

iul.09

ian.10

iul.10

ian.11

iul.11

ian.12

iul.12

ian.13

iul.13

ian.14

iul.14

ian.15

iul.15

ian.16

iul.16

ian.17

iul.17

rata dobânzii de politică monetară (sf. per.)

depozite societăţi nefinanciare

depozite populaţie

% p.a.

Sursa: Banca Naţională a României

16

Sursa: Eurostat

III. Aspecte ale convergenței reale și ale finanțării externe

Proces neîntrerupt de convergență, chiar și în timpul crizei economice

23.3 24.226.1 27.7

31.2 32.335.9 39.1

45.6 45.9 47.6 48.250.2 51.0 52.0

53.7 55.8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

RO

BG

PIB, % din zona euro19, PPC pe locuitor

CZ

PL HU

BG

CZ

HU

PLRO

17

Ponderea exporturilor cu valoare adăugată peste medie a crescut constant

0

20

40

60

80

1002008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Sector cu grad scăzut de tehnologizare Sector cu grad mediu‐scăzut de tehnologizare

Sector cu grad mediu‐ridicat de tehnologizare Sector cu grad ridicat de tehnologizare

Altele

procente

Sursa: INS, calcule BNR

18

Profitul reinvestit a redevenit un factor de intrare de capital în

RomâniaInvestiții străine directe Fluxuri financiare cu bugetul UE

România a fost în permanență un beneficiar net de fonduri

europene

‐4

‐2

0

2

4

6

8

10

12

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Jun.2017

Instrumente de natura datoriei (credite intra‐grup)Profit reinvestitParticipaţii la capital

mld. EUR

Sursa: BNR

‐3

‐2

‐1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Jun.2017

Sume plătite la bugetul UETransferuri de capital (infrastructura/autostrazi, investitii in utilaje)Venituri secundare (POSDRU, alte programe operationale)Venituri primare (subventii agricole)

mld. EUR

Sursa: BNR

19

Deficitul de cont curent s‐a ajustat, și cu ajutorul fondurilor europene, dar și‐a reluat recent tendința de creștere …

Sursa: BNR, INS

Deficitul de cont curent şi fondurile europene

‐16

‐14

‐12

‐10

‐8

‐6

‐4

‐2

0

dec.‐05

apr.‐06

aug.‐06

dec.‐06

apr.‐07

aug.‐07

dec.‐07

apr.‐08

aug.‐08

dec.‐08

apr.‐09

aug.‐09

dec.‐09

apr.‐10

aug.‐10

dec.‐10

apr.‐11

aug.‐11

dec.‐11

apr.‐12

aug.‐12

dec.‐12

apr.‐13

aug.‐13

dec.‐13

apr.‐14

aug.‐14

dec.‐14

apr.‐15

aug.‐15

dec.‐15

apr.‐16

aug.‐16

dec.‐16

Soldul contului curent

Soldul contului curent net de intrările de fonduri UE pentru agricultură şi resurse umane (incluse în balanţa veniturilor)

% PIB (4‐trimestre medie mobilă)

…în timp ce majoritatea țărilor non‐euro au surplus de cont curent

20

‐2.3

‐6

‐4

‐2

0

2

4

6

8

10

NL DE DK MT SI HU LU SE IE BG EE IT HR ES AT LV CZ PT PL BE GR SK FR LT FI RO UK CY

% din PIB


Sursa: Eurostat

21

Deficitul de cont curent a fost integral finanțat din surse autonome

Sursa: BNR, INS

Deficitul de cont curent şi fluxurile non‐generatoare de datorie

‐15

‐10

‐5

0

5

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 T1

Investiţii directe, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit )

Soldul contului de capital*


Capacitatea (+)/ Necesarul (-) de finanţare**

* Preponderent fonduri europene structurale şi de investiţii

% PIB

** Soldul contului curent + Soldul contului de capital

Poziția investițională internațională netă s‐a îmbunătățit

22

Poziţia investiţională internaţională netă – comparaţie regională

Sursa: Eurostat

Nota: Poziția investițională internațională netă = Active financiare externe – Pasive financiare externe* Tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice

‐46.4

‐35

‐140

‐120

‐100

‐80

‐60

‐40

‐20

0

2005

T1

2005

T4

2006

T3

2007

T2

2008

T1

2008

T4

2009

T3

2010

T2

2011

T1

2011

T4

2012

T3

2013

T2

2014

T1

2014

T4

2015

T3

2016

T2

2017

T1

% din PIB

Bulgaria Rep. Ceha Estonia Letonia Lituania

Ungaria Polonia Romania Reper MIP*

23

Datoria externă s‐a redus și structura ei s‐a îmbunătățit

24,6 28,638,7

51,9

66,774,1 77,1

79,9 78,9 75,8 70,6 69,0 69,46,3

12,6

19,9

20,6

15,6

19,522,8 20,9 19,2

18,919,9 23,4 24,9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

2005

2006

2007

2008***

2009***

2010***

2011***

2012***

2013***

2014***

2015***

2016***

iun. 20

17***

pe termen scurt(datorie majoritar privată)

pe termen lung

5,7 9,1 10,2 8,7 4,73,2 5,5

7,28,2 8,5 7,7

6,5 6,1 4,9 3,8 3,211,3 10,7 10,2

10,8

13,517,9

21,1 25,2 30,3 32,831,6 32,2 33,812,4 17,0

25,3

35,5

39,2

37,736,1 37,2 36,3 34,3

32,7 31,7 31,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

2005

2006

2007

2008***

2009***

2010***

2011***

2012***

2013***

2014***

2015***

2016***

iun. 20

17***

datoria privatădatoria publică şi public garantată*depozite ale nerezidențilorîmprumuturi FMI (exclusiv MFP)**alocări de DST de la FMI

Datoria externă TLmiliarde EUR

Datoria externă totalămiliarde EUR

*) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autoritățile administrației publice locale în baza legislației privind datoria publică,inclusiv cele conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand‐by dintre România şi FMI

**) împrumuturi de la FMI în baza Aranjamentului stand‐by cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009

Sursa: Banca Națională a României ***) conform BPM6

24

Rezervele internaționale au crescut

0

4

8

12

16

20

24

28

32

36

40

44

48

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

iunie 2017

rezerve valutare la bănci comercialerezerve valutare la BNRaur

0

4

8

12

16

20

24

28

32

36

40

44

48

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

iulie 2017

rezerve valutare la BNR aur

România: Rezervele internaționale

miliarde EUR

Sursa: Banca Națională a României

miliarde EUR

România: Active externe de rezervă

25

Rata de solvabilitate Indicatorul de lichiditate

Stabilitate financiară: sistemul bancar este bine capitalizat (+15 miliarde lei după 2008) și lichid

0

5

10

15

20

25

mar.‐0

8sep.‐08

mar.‐0

9sep.‐09

mar.‐1

0sep.‐10

mar.‐1

1sep.‐11

mar.‐1

2sep.‐12

mar.‐1

3sep.‐13

mar.‐1

4sep.‐14

mar.‐1

5sep.‐15

mar.‐1

6sep.‐16

mar.‐1

7

Rata de solvabilitate Nivel minim reglementat = 8%

procente

Nota: Rata de solvabilitate = Fonduri proprii totale/ Active ponderate la riscSursa: BNR

0

50

100

150

200

250

300

sep.‐16

oct.‐16

nov.‐16

dec.‐16

ian.‐17

feb.‐17

mar.‐1

7

apr.‐17

mai.‐1

7

iun.‐17

Indicatorul de lichiditate LCR

Nivel minim reglementat = 100%

procente

Nota: Indicator de lichiditate = Active lichide/ Pasive pe termen scurtSursa: BNR

26

Sectorul bancar din România nu a avut nevoie de bani de la buget în timpul crizei

Intervenția guvernelor în sprijinirea instituțiilor financiare la nivelul statelor UE în perioada 2007‐2015

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

UK IE FR DE ES BE EL IT NL PT SE DK AT LU CY SI LV CZ FI BG HR LT HU EE MT PL RO SK

Datorii ale guvernului asociate intervențiilor de sprijinire a instituțiilor financiare (sc. stg.)

Venit net sau cost net asociat guvernului (sc. dr.)

mld. euro mld. euro

Sursa: Eurostat

Rata creditelor neperformante a scăzut de 3 ori în ultimii 3 ani ‐cea mai rapidă ajustare din UE

27

0

5

10

15

20

25

sep.‐09

dec.‐09

mar.‐1

0iun.‐10

sep.‐10

dec.‐10

mar.‐1

1iun.‐11

sep.‐11

dec.‐11

mar.‐1

2iun.‐12

sep.‐12

dec.‐12

mar.‐1

3iun.‐13

sep.‐13

dec.‐13

mar.‐1

4iun.‐14

sep.‐14

dec.‐14

mar.‐1

5iun.‐15

sep.‐15

dec.‐15

mar.‐1

6iun.‐16

sep.‐16

dec.‐16

mar.‐1

7iun.‐17

Rata creditelor neperformante ‐ definitie BNR

Rata creditelor neperformante ‐ definitie EBA

procente

Sursa: BNR

22,3%

8,3%

IV. Reforme structurale necesare

28

• Reformele structurale sunt politicile care dezvoltă latura ofertei.• Deși PIB‐ul realizat a depășit, în termeni reali, PIB‐ul dinainte de criză, PIB‐ul

potențial continuă să fie mult sub nivelul de dinaintea crizei. PIB‐ul potențial eo măsură neobservabilă, dar doar creșterea sa pe baze solide poate reduceriscul de supraîncălzire rapidă în economie și poate ajuta la reducerea durabilăa decalajelor față de zona euro.

‐2

‐1

0

1

2

3

4

5

6

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

procente Creştere PIB potenţial

Sursa: BNR

• Înainte de adoptarea euro, să ne ocupăm de o serie de reforme structurale

IV.1. Creșterea economică inclusivă

29

Zona euro (19 ţări)

Bulgaria

Cehia

UngariaPolonia

Romania

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

25 27 29 31 33 35 37 39

PIB (preţuri curente, PPC per capita)

Coeficientul GINI

Coeficientul Gini şi PIB per capita, 2015

Avem cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE și cea mai mare disparitateinter‐regională• Lagarde (FMI) : creșterea economică trebuie să fie inclusivă• Benoit Coeure (ECB): redistribuirea beneficiilor trebuie să fie mai echilibrată

0 50 100 150

Romania

Nord‐Vest

Centru

Nord‐Est

Sud‐Est

Sud ‐ Muntenia

Bucuresti ‐ Ilfov

Sud‐Vest Oltenia

Vest

2015

2007

PIB pe regiuni, % zona euro19, PPC pe locuitor

Sursa: Eurostat Sursa: Eurostat

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

100

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

201997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

% din to

tal ocupare

% din pop

ulaţia activă

România rata șomajului

UE 28 rata șomajului

România rata de ocupare (vârsta 15‐64, dreapta)

UE 28 rata de ocupare (vârsta 15‐64, dreapta)

ROUE28

UE28

RO

IV.2. Creșterea ocupării forței de muncă

Sursa: Eurostat

Paradox: șomaj mic, ocupare scăzută

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

IT

ES

PT

GR

31

Sursa: Eurostat

PIB, % din zona euro19, PPC pe locuitor

IV.3. Evitarea capcanei venitului mediu,

către care ne îndreptăm

Trebuie să ne apropiem de structura ocupării și veniturilor din zona euro, spre deosebire de experiența altor țări din flancul sudic

IV.4. Creșterea accesului la capital

• Firmele sunt subcapitalizate (raport 2:1 între datorii și capital)• Accesul la finanțare bancară este necesar, și intermedierea financiară trebuie

să crească, dar împrumutul nu înseamnă capital• Absorbția de fonduri europene să fie sistematică și țintită pentru mari

proiecte de dezvoltare (proiecte pentru fonduri, nu fonduri pentru proiecte)• Eficiența marginală a capitalului a revenit la nivelul pre‐criză

32

‐0.3‐0.2‐0.10.00.10.20.30.40.5

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

procenteEficiența marginală a capitalului

Nota: Eficiența marginală a capitalului = variația PIB în anul T pe unitatea de formare brută de capital fix în anul T‐0.5Sursa: AMECO

IV.5. Îmbunătățirea discdiplinei de plată

• Trebuie urmărită reducerea arieratelorla companiile de stat, dar…

• …Pierderile din sectorul privatreprezintă 90% din total pierderi dineconomie.

• Aproape 1 firmă din 3 înregistreazăpierderi constante și chiar capitalnegativ.

• În sectorul bancar, băncile cu pierderiau adus capital. În sectorul real,firmele cu pierderi nu au adus capital.

• Trebuie eliminate barierele de ieșirede pe piață

• Trebuie îmbunătățită cultura plății, petoate palierele economiei.

33

Decembrie 2016 Nr. companii care au înregistrat pierdereValoare pierderi

Total companii nefinanciare 217.350

‐33,03 mld. lei

Companii cu capital majoritar

privat 216.841 ‐30

mld. leiCompanii cu

capital majoritar de stat 509

‐3.03 mld. lei

Decembrie 2016 Nr. companii

Companii cu capitaluriproprii negative 268.516

din care companiiîn insolvență 10.468

Sursa: ONRC, MFP, BNR, calcule BNR

IV.6. Îmbunătățirea colectării taxelor

• Problema este capacitatea scăzutăde colectare (enforcement)

• Un instrument esențial al politiciifiscale care lipsește: globalizareaveniturilor însoțită de deduceri

• Nu putem cheltui mai mult pentrusănătate sau educație pentru căgradul de colectare este scăzut.

• Trebuie corelat efortul decolectare cu încasările așteptate

• Circa 80% din cheltuielile publicesunt fixe (salarii, pensii, asistență,dobânzi, etc.) – presiune pe restulcheltuielilor și pe politica fiscală

34

0

10

20

30

40

50

60

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

venituri RO cheltuieli ROvenituri UE cheltuieli UE

procente din PIB

Sursa: Eurostat

IV.7. Prioritizarea investițiilor mari în infrastructură

35

• Există cadrul legal de prioritizare pentru investițiile mari

• El nu este aplicat

• Trebuie realizată o listă restrânsă a investițiilor prioritare șiacestea să fie bugetate cu prioritate

• Trebuie urmărită finalizarea cât mai rapidă a acestora,pentru a crea un efect de antrenare în economie

• Trebuie extins cadrul legal ca să includă și investițiile dinfonduri europene

V. O posibilă foaie de parcurs

36

Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătirea Trecerii la Euro, BNR

37


38


VI. Concluzii

• Îndeplinim criteriile nominale de convergență.

• Se acumulează însă tensiuni pe unele componente care pun în discuțiesustenabilitatea îndeplinirii criteriilor.

• Sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor se verifică prin ERM II.

•Sunt necesare reforme structurale. În paralel, sunt esențiale:

– Menținerea unor fundamente economice solide

– Reducerea tensiunilor care se acumulează pe fondul creșterii economicepeste potențial

– Consistență, coerență, claritate

– Întreținerea unui sentiment favorabil al pieței.

39

VI. Concluzii (cont.)• În primul rând, Euro este un proiect politic – deci este nevoie de o deciziepolitică.

• Începerea demersurilor de adoptare a euro este o decizie politică, bazatăpe consens intern și în acord cu partenerii din zona euro.

• Este nevoie de o foaie de parcurs, din care va rezulta și o dată țintă, curol de ancoră.

• Din punct de vedere economic, trecerea la euro are implicații majore.Sunt necesare reforme structurale care să contribuie la adâncireaconvergenței cu țările membre, ca să putem culege beneficiile aderării lazona euro.

• Din punct de vedere tehnic, trecerea la euro este un proiect complex, pecare BNR este pregătită să îl susțină.

40

Referințe• Isărescu, M. (2015), Convergența nominală versus convergența reală, Conferința"Calea României către zona euro" organizată de Reprezentanța Comisiei Europene șiBNR

• Georgescu, F. (2017), Creşterea economică, dezvoltarea României şi reducereasărăciei ‐ Florin Georgescu, prim‐viceguvernator BNRDisertaţie susţinută la Universitatea "Valahia", Târgovişte, 2 iunie 2017

• Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro,Comitetul de Pregătire a Trecerii la Euro, BNR

• Dăianu, D., Kallai, E., Mihailovici, G. și Socol, A. (2017), România și aderarea la zonaeuro: întrebarea este în ce condiții!, Academia Română

• Lazea, V. (2016), România competitivă, Comitetul de Pregătire a Trecerii la Euro, BNR

• Weidmann, J. (2013), The euro – political project and prosperity promise, Rencontres Économiques d’Aix‐en‐Provence, http://www.bis.org/review/r130708b.pdf

• Academia Română (2016), Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani

41

românia în zona euro: când și cum€¦ · pib depășește ritmul de creștere al datoriei; iar...

Documents