romaqua numarul 4 2011

EDITORIALV. CIOMOŞ

Despre necesitatea verificarii prevederilor privind calcululvolumului de compensare din rezervoare

The need to checkthe requirments on calculation thecompensattion volume of the rezervoire

Al. MANESCU, S. PERJU

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare dinRomania

Analyses the sludge quality from the wastewater treatment plantsG. RACOVITEANU, E. VULPASU

Deshidratarea avansata a namolurilor din statiile de epurare prinCINETIK Linear Electro-Dewatering

Wastewater Treatment Plant Advanced Sludge Dewatering byCINETIK Linear Electro-Dewatering

S. IANULI

Asigurarea calitatii sursa de date pentru estimareaincertitudinii

Quality assurance as source of data for measurementuncertainty assessment

DIANA MARIANA DEM

Finanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective

SOP Environment financing in the water sector. Challenges and perspectives

F. BURNAR

Transferul Modelului de Competente WACOM Water Competences Model Transfer

M. STOICA, M. CHEVERESAN

"Water Research to Market"SILVIU LĂCĂTUŞU, NICOLETA ILIE

Congresul Mondial IWA, 16 – 21 Septembrie 2012, Busan, CoreaIWA WORLD WATER CONGRESS ,2012 Busan , Korea

100 de ani de apa limpede, buna si rece - Aductiunea Timisesti 100 years of clear, good and cold water - Timisesti mainpipe

I. TOMA

Inovaţii în domeniul apei, canalizării şi managementul calităţiiInovations in the Field of Water Supply, Sanitation and Quality

ManagementEUGENIA DEMETRESCU

Finalizarea Contractului “Reabilitarea şi modernizarea staţieide epurare a municipiului Craiova”

Finalising the contract: “Reabilitarea şi modernizarea staţieide epurare a municipiului Craiova”

Finalizarea Contractului “Statie de epurare a apei uzate de nivel european”

Finalising the contract: “Statie de epurare a apei uzate de nivel european”

C. MACAVEI

3

6

12

22

36

44

49

56

59

60

62

63

64

ROMAQUAI.S.S.N. 1453 - 6986ANUL XVII, nr. 4 / 2011, vol. 76

EDITOR:ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A APEISplaiul Independenţei nr. 202 A,etaj 9, sector 6, Bucureşti,Cod 06002, Tel./Fax: (021) 316.27.88Tel./Fax: (021) 316.27.87E-mail: [email protected]: www.ara.ro

ROMAQUA:Este o publicaţie tehnico-ştiinţifică de informare periodică, menită să ofere informaţii tehnice semnificative, idei şi opinii ale specialiştilor.

COLEGIUL DE REDACŢIE:Redactor şef:

Vladimir RojanschiRedactor şef-Adjunct:

Vasile CiomoşSecretariat de redacţie:

Gheorghe AnghelLivia Ciaky

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC:Aureliu Emil SăndulescuNicolae PaninSergiu CalosTeniu PeitchevAnton AntonIoan BicăAlexandru MănescuIon MirelSandu MarinMargareta NicolauTraducere în limba engleză:Daniela Munteanu

Responsabilitatea editării revistei ROMAQUA revine Asociaţiei Române a Apei.Reproducerea integrală sau parţială este permisă cu condiţia citării sursei.

Cuprins Contents

foto coperta: statia epurare a municipiului Craiova

3nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

Arc peste timp şimoment de reflecţie

când ne punem,inevitabil,

întrebarea: ceevoluţi i

semnificative aufost înregistrate în

ultimul deceniu,care sunt

caracteristici leperioadei pe care o

parcurgem şi ceperspective se

întrevad pentrudeceniul următor?

Dacă ar fi să atribuim o caracteristică

definitorie evoluţiilor din ultimul de-

ceniu, aceasta ar fi, cu siguranţă, schim-

barea. Astfel, în sectorul apei din Ro-

mânia, s-au produs schimbări majore

atât de natură tehnică, cât şi de natură

operaţională, instituţională şi profesio-

nală, schimbări impuse de nevoia de a

răspunde cerinţelor şi angajamentelor

asumate. Autorităţile lo-

cale, operatorii, dar şi

structurile lor asociative,

au parcurs etape noi în

procesul dificil, dar ab-

solut necesar al reorga-

nizării, pentru asigurarea

premiselor de desfăşu-

rare în sectorul serviciilor de apă a unei

activităţi de calitate corespunzătoare

statutului României de membru al Uniu-

nii Europene.

Toate aceste evoluţii şi procese, pline

de provocări şi de capcane, au angrenat

specialiştii asociaţiei noastre, fie ei di-

rectori generali, ingineri, economişti,

jurişti sau din alte categorii socio-pro-

fesionale, într-un proces dificil de analiză

a situaţiei existente, de elaborare a

unor noi modele, reguli şi proceduri

menite să adapteze organizaţiile lor la

actualele cerinţe şi să asigure pe mai

departe progresul acestui sector im-

portant pentru sănătatea populaţiei şi

nivelul de viaţă şi de civilizaţie al ace-

steia.

Să continuăm cu inventarierea ca-

racteristicilor actuale ale sectorului de

apă:

S majoritatea proiectelor de moder-

nizare a infrastructurii de mediu fi-

nanţate din fondurile de pre-aderare

ISPA se finalizează în acest an, din

păcate, cele mai multe cu întârzieri

semnificative;

S prima etapă de regionalizare a ser-

viciilor de apă s-a încheiat, intrân-

du-se astfel într-o perioadă de con-

solidare instituţională, tehnică şi fi-

nanciară a noilor operatori;

S se proiectează şi se introduc în lucru

noi sisteme de comunicare, monito-

rizare şi raportare privind realizarea

angajamentelor convenite cu UE;

S se elaborează noi strategii pe termen

mediu şi lung privind managementul

nămolului, se revizuiesc normativele

de proiectare şi execuţie a sistemelor

de alimentare cu apă şi de canaliza-

re-epurare, metodologii de măsurare

a percep ţiei consumatorilor cu privire

la calitatea serviciilor realizate de

operatori;

S se implementează sisteme de benc -

h marking a performanţelor şi se di-

seminează lecţiile învăţate în procesul

de modernizare a infrastructurii;

S se realizează cursuri de pregătire a

personalului, concursuri profesionale

şi şcoli de vară, pentru a face faţă

noilor provocări ale sectorului de

apă.

Dr.ec. Vasile ciOMOŞPreŞeDiNte asOciaŢia rOMÂNe a aPeiMeMbru iN bOarD-ul iWa

EDITORIAL

Forumul internaţional al apei: un deceniu de provocări

4 nr.4 / 2011www.romaqua.ro

La aceste caracteristici specifice sectorului nostru de

activitate, se adaugă unele mai generale, dar cu impact

substanţial asupra serviciilor de apă:

S continuă manifestarea profundei crize economice şi fi-

nanciare, cu toate consecinţele ei nefaste;

S se resimt tot mai evident efectele schimbărilor climatice

şi ale încălzirii globale;

S se relansează cercetarea la nivel european prin inter-

mediul platformelor tehnologice şi a programelor –

cadru specializate.

In sfârşit, provocările şi perspectivele viitorului deceniu

ne îndreptăţesc să credem că Asociaţia Română a Apei

va rămâne mediul propice de continuare a eforturilor

privind:

i) Apărarea intereselor legitime ale operatorilor de apă,

în primul rând prin acţiunile hotărâte şi eficiente ale

Patronatului naţional al apei;

ii) Monitorizarea atentă a evoluţiei ca-

drului legislativ care reglementează

sectorul serviciilor de apă şi impli-

carea comisiilor de specialitate în

procesul de îmbunătăţire a acestuia, în

baza protocolului de colaborare cu Autoritatea

Naţională de Reglementare a Serviciilor de Interes Co-

munitar (ANRSC);

iii) Elaborarea unor studii şi cercetări pe teme de interes

major pentru sectorul serviciilor de apă, conform pro-

gramelor elaborate de Consiliul Tehnico-Ştiinţific;

iv) Creerea bazelor de date specializate şi îmbunătăţirea

accesului la acestea a tuturor grupurilor profesionale

ale ARA;

v) Adaptarea vehicolelor informaţiei la cerinţele noului

mileniu pentru a permite:

S realizarea unor studii de documentare de mare anver-

gură,

S formularea de către reprezentanţii ARA a unor păreri

bine fundamentate şi în deplină cunoştinţă de cauză;

S constituirea în cadrul ARA a unui forum de autoritate

profesională recunoscută care să dea girul moral iniţia-

tivelor majore din domeniul alimentării cu apă;

vi) îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de pregătire

profesională şi managerială a lucrătorilor din domeniul

apei;

vii) Colaborare externă şi reprezentarea internaţională,

participarea la evenimentele regionale din sfera serviciilor

de alimentare cu apă, organizarea unor manifestări

tehnico-ştiinţifice sub egida organizaţiilor internaţionale

de profil (IWA, IAWD).

Numai realizând toate aceste obiective, la sfârşitul ur-

mătorului deceniu de existenţă, comunitatea profesională

şi patronală din serviciile publice de alimentare cu apă şi

canalizare va fi mai numeroasă şi mai puternică.

Forumul Apei, desfăşurat în mod tradiţional în luna

iunie la Palatul Parlamentului, cu sprijinul autorităţilor

publice centrale, în special ANRSC, Ministerul Adminis -

traţiei şi Internelor şi Ministerul Mediului şi Pădurilor a

fost o reuşită din multe puncte de vedere. Condiţiile orga-

nizatorice deosebite, numărul participanţilor, nivelul de

reprezentare al organizaţiilor internaţionale de profil, va-

loarea materialelor prezentate şi a intervenţiilor

avute, anvergura manifestării sunt tot atâtea

argumente tangibile care susţin această

apreciere. Mesajele adresate participanţilor

la deschiderea lucrărilor, de către cei mai au-

torizaţi reprezentanţi ai autorităţilor române

şi ai asociaţiilor internaţionale de profil, confirmă

importanţa evenimentului şi actualitatea temelor

puse în dezbatere.

Am avut parte de trei zile pline, una mai încărcată

decât cealaltă. Expuneri argumentate şi convingătoare,

analize critice şi dezbateri consistente, comunicări ştiin ţi -

fice şi reuniuni tematice au umplut agenda manifes tărilor.

Rezoluţiile adoptate în cadrul Forumului Apei de către

participanţi aduc în faţa conducerii ARA o serie de sarcini

noi care vor trebui tratate de către departamentele de

specialitate cu toată responsabilitatea:

S Prelucrarea observaţiilor şi a propunerilor făcute de

operatorii de servicii, de constructori şi furnizori de

echipamente, de reprezentanţii organizaţiilor guver-

namentale şi neguvernamentale referitoare la ritmul

şi modalităţile de realizare a obiectivelor şi angaja-

mentelor cuprinse în Planul Operaţional Sectorial de

Mediu;

S Implicarea responsabilă în procesul de elaborare şi de-

finitivare a Strategiei de management a nămolurilor

din staţiile de epurare;

S Implementarea unui nou sistem de benchmarking mo-

dern, eficient şi transparent, pe baza experienţei do-

bândite în ţările vest-europene (EBC);

EDITORIALEDITORIALEDITORIALForumul internaţional al apei: un deceniu de provocări

S Revizuirea Strategiei de dezvoltare durabilă a infra-

structurii serviciilor de apă şi a Planurilor multi-anuale

de modernizare şi extindere a acesteia;

S Pregătirea unor proiecte de investiţii fezabile care să

ţină cont de necesitatea creşterii eficienţei economice

a serviciilor de apă, precum şi de nivelul de suportabilitate

al populaţiei;

S Elaborarea unei monografii a serviciilor de apă pentru

a creşte prestigiul şi recunoaşterea acestui important

sector de activitate.

In vederea realizării acestor obiective, agenda peri -

oadei imediat următoare este plină cu acţiuni şi eveni-

mente, precum:

S definitivarea şi semnarea Protocolului de colaborare

în domeniul reglementării serviciilor de apă cu ANRSC;

S organizarea în parteneriat cu MMP şi cu sprijinul

Comisiei Europene a seminarului “Implementarea di-

rectivelor privind apa potabilă şi epurarea apelor uzate

în România”;

S participarea delegaţiei ARA la Adunarea Generală a

IWA şi la evenimentele tehnico-ştiinţifice pe care aceasta

le organizează în bazinul Dunării în această toamnă la

Budapesta (epurarea apelor uzate) şi respectiv, Belgrad

(managementul apelor subterane);

S resuscitarea Reţelei asociaţiilor naţionale din bazinul

inferior al Dunării şi încheierea unor acte adiţionale bi-

şi multi- laterale în acest sens;

S definitivarea Raportului naţional privind modernizarea

serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare în

deceniul 2001– 2010;

S evaluarea rezultatelor procesului de implementare a

noilor reglementări secundare şi terţiare din domeniul

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canaliza-

re;

S promovarea parteneriatelor cu operatorii de apă din

ţările vecine (WOP’s), în diferite forme şi modalităţi

adaptate specificului regional.

EDITORIALEDITORIALEDITORIALForumul internaţional al apei : un deceniu de provocări


In concluzie, Forumul a confirmat odată în plus, că Asociaţia

Română a Apei - prin structurile sale institu ţio nalizate şi

Aparatul Executiv, a depus eforturi susţinute

pentru a promova interesele membrilor săi, a

participat în mod substanţial la procesul de

reglementare a sectorului, a desfăşurat activităţi

de cercetare, informare, documentare şi pre-

gătire, a fost un partener activ în dialogul tripartit, contribuind

astfel la realizarea scopului şi obiectivelor sale statutare.

STUDII SI CERCETARI

Despre necesitateaverificării prevederilorprivind calculul volumului de compensaredin rezervoare

PrOf. uNiV. Dr. iNg. al. MăNescus.l. Dr. iNg. sOriN Perju

The reservoir is one of the most important component of the water supply system. The equalise a variabledemand at constant rate of reservoir supply need a storage volume named compensation volume. If this volumeis enough than consumes can use water in theirs own rate between minimum hourly and maximum hourlyconsumption. We asked to friend undertakers to supply us some registrated value. Analysing the values wenoticed that this calculation is possible; the results obtained was 8,5% - 21,3% from daily consumption. It isnecesary to continue this activity to obtain maximum value (% of daily maxim consumption) and finaly toadopt a value, by CTS/ARA; ower 2000 localities needs a new projects (specially in smal area).

ABSTRACT


Keywords:rezervor

volum de compensaresigurata sistemului

pompare discontinua

1.INTRODUCERE

Rezervorul este unul dintreobiectele importante şi obligatorii însistemul de alimentare cu apă. Rolulsău, dat de cota de amplasare şi vo-lumul bazinului, este de:

- a asigura o dimensionare mairaţională a sistemului de alimentare cuapă deoarece debitele de dimensionaresunt Qzi max pentru captare, aducţiune,staţie de tratare şi Qor max pentru re-ţeaua de distribuţie (debit mai mare cu20-50% faţă de maximul zilnic);

- a permite o funcţionare maibună a sistemului prin faptul că fiindpoziţionat lângă localitate dă o siguran-

ţă mai mare; volumul de incendiu şi re-zerva de avarie sunt asigurate; dacă re-zervorul este amplasat pe cota suficientăasigură şi presiunea în reţea deci ali-mentarea gravitaţională cu apă a consu-matorilor;

- a permite controlul calităţiiapei înainte de introducerea în reţea sieventual corectarea dozei de clor pentrudezinfectare;

- a da o independenţă de funcţio-nare; conform Legi 98/94 (republicată)volumul rezervorului trebuie să asigurefuncţionarea localităţii pentru minimum12 ore (deci rezervorul înmagazineazaminimum 50% din consumul zilnic).

Pentru realizarea atribuţiilor salerezervorul are nevoie de două “coor-donate”: (1) cota, care se alege funcţie desituaţia locală si (2) volumul rezervoru-lui. Mărimea efectivă a volumuluidepinde de reglementări, experienţa

tehnică a proiectantului, exigenţa be-neficiarului.

Mărimea volumului rezervoruluieste dată de mărimea celor trei volu-me componente: (1) volumul rezerveiintangibile, Vi (calculabil acum dupăprevederile SR 1343-1/2006, asigurăapa pentru cel puţin 3 ore de funcţiona-re a reţelei sau 12,5% din consumul zil-nic); (2) volumul de avarie şi (3) volu-mul de compensare (determinate dupăprevederile STAS 4165-88); din 1988 s-au produs însă multe schimbări înfuncţionarea sistemelor de alimenta-re cu apă.

Volumul de compensare, pentru de-terminarea căruia preocupările suntrelativ vechi [2, 3] este importantpentru continuitatea alimentării cuapă a reţelei dar şi pentru funcţiona-rea economicoasă a sistemului. Vo-lumul se poate calcula rapid din va-lorile prezentate în tabelul 2, sau uncalcul mai complicat care urmăreştediferentele maxime dintre volumelede apă consumate orar şi volumelede apă alimentate în acelaşi timp

STUDII SI CERCETARIDespre necesitatea verificării prevederilor privind calculul volumului de compensare din rezervoare


(fig. 1). Pentru cazul folosirii rezer-vorului pentru pomparea apei, învederea optimizării costurilor deoperare, calculele sunt similare.

În ce priveşte prevederile norma-tive sunt de făcut câteva observaţii:

S Primul normativ după care s-acalculat volumul de compensare esteSTAS 4165 din 1967 /1/; valorile conţi-nute în standard nu aveau la bază mă-surători deoarece se puteau face cu greuin acea perioadă; ele au fost preluateadecvat după prevederile normelor so-vietice; în tabelul 1 sunt date, valorileSNIP, folosite in anii ’50 [2]; pentrucurbele de consum date prin valorile dintab.1 volumele de compensare sunta=20,2 %, 7% respectiv 6,4%.

S Deoarece pentru calcululvolumului de compensare sunt folositedouă curbe, curba de alimentare – speci-fică modului concret în care funcţionea-ză sistemul de alimentare cu apă, şi cur-ba de consum – specifică modului încare “lucrează localitatea” ( de regulănecunoscută); se presupune că respectăregulile localităţilor care au deja asigu-rată apa; mai târziu în standardul 4165au fost făcute simplificări; au fost datelimite procentuale pentru volumul decompensare a consumului; nu rezultă căau fost făcute măsurători suplimentare

şi calcule statistice de unde să fi rezultataceste valori [3]. Valorile actuale conţi-nute de standard (care nu este obligato-riu) sunt date în tabelul 2.

S Dacă până acum nu se puteau facemăsurători cu uşurinţă, dotarea era sla-bă, acum, mai ales după reabilitareamultor sisteme (unde contorizarea a fostpusă pe un plan prioritar) şi realizareaaltora noi, se fac asemenea măsurători,din motive indirecte subiectului tratat;trebuie elaborat un bilanţ al apei pentrudeterminarea pierderilor de apă sau şimai simplu trebuie determinată cantita-tea de apă furnizată în vederea stabiliriinotelor de plată pentru consumatori.

S Este cazul să fie valorificate acestemăsurători în vederea exploatării con-cluziilor pentru proiectarea lucrărilornoi şi reabilitarea celor existente (uneledintre ele au mari rezerve deoarece s-aredus mult consumul specific iar parteadestinată industriei s-a redus sau a dis-părut total).

S Mărimea volumului este influen-ţată de mărimea pierderii de apă.

Implicaţia este mai mare decâtpare la prima vedere, deoarece sun-tem în faza în care mai trebuie să fierealizate inca cel puţin 2000 sistemede alimentare cu apă pentru a rezol-va sarcina asumată în faţa ComisieiEuropene la momentul aderării (asi-gurarea apei din reţea pentru toatăpopulaţia).

Prevederea unei rezerve de com-pensare mai mici este neplăcută de-oarece diferenţa se preia din rezervade avarie (rezerva neprotejată);aceasta duce la subevaluarea gradu-lui de siguranţă în funcţionare a sis-temului. Supraevaluarea duce la in-vestiţii nejustificate.

Determinarea volumului de com-pensare se face după o regulă sim-plă: urmărirea valorilor orare de ali-mentare şi consum pe durata zilei cuconsum maxim. Diferenţa între valo-rile cumulate orar arată necesarul de

Tabel 1. Variaţia consumului orar de apă în localităţi

Tabel 2. Volumul rezervei de compensare exprimat ca procente din consumul zilnic maxim


volum în rezervor pentru compensa-rea zilnică ( fig. 1).

Elementul cheie este curba deconsum (C). Aprecierea acestei curbese poate face în două moduri: (1)după prevederile normative (v.tabel 1 şitabel 2) şi (2) după realizările vecinilordin zonă (chiar si numai din acest motivar trebui să fie făcute calculele de rigoa-re). Ori niciuna dintre cele două potsă nu ofere date bune deoarece fiindvorba de un sistem nou de alimenta-re cu apă se poate întampla că:

· Folosirea apei în noua comuni-tate să fie mai bine (sau mai rău) făcutădecât în localitatea de referinţă;

· Referinţa se face la un numărmic de cazuri şi deci erorile pot fi mari;

· Ritmul de branşare a locuitori-lor la reţea poate fi total diferit şi ca ata-re informaţiile pot fi eronate;

· Pierderea de apă din sistempoate fi mai mare decât estimarea făcutăşi volumul de compensare poate fi insu-ficient de fapt ;

· Folosirea apei depinde de gra-dul de dotare cu utilităţi a localităţii res-pective; consumul poate fi numai pentrulocuinţe sau poate fi făcut şi pentrumulte unităţi economice unde folosireaapei poate fi total diferită de cea a popu-latiei.

Sunt motivele pentru care încer-căm să facem o verificare a valorilorconţinute în actualul standard. Pen-tru aceasta ne-am adresat colabora-torilor mai vechi şi binevoitori şi ca-

rora le multumim, despre care ştiamcă au dotări cu care pot face uşorasemenea măsurători, Companiilede apă din Bucureşti, Cluj-Napoca,Focşani, Iaşi, Constanţa. Urmare aefortului făcut de aceştia am obţinutdate pe care le-am exploatat în sen-sul cerintelor din figura 1.

Trebuie spus de la început că si-tuatiile sunt diferite; in cazul Focşaniapa este luata din rezervor si pom-pata in retea pe cand în toate celelal-te cazuri valorile obţinute sunt simi-lare cazului reţelelor amenajate subformă de reţele cu Contoare de Dis-trict (DMA după termenul folosit deIWA), apa este repompată din re-ţeaua de bază în reţele locale limita-te; aceasta nu schimbă deloc caracte-risticile valorilor obţinute deoareceeste importantă curba de consumcare este practic independentă de

modul de alimentare al locuitorilor.Desigur că valoarea pierderilor deapă este importantă la fel ca si dota-rea hidroedilitara aferenta.

Fig. 1. Curba tip de determinare a volumului de compensare

Fig. 2 . Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la Focşani.

Tabel 3. Elemente de calcul pentru cazul Focşani



2.REzULTATE OBTINUTE DINPRELUCRAREA DATELOR

Au fost analizate datele puse ladispoziţie şi cele care se înscriu în ti-pologie de determinare conform fi-gura 1 sunt date în tabelele şi figuri-le următoare. Au fost calculate volu-mele pentru fiecare zi precum şi va-lorile coeficienţilor de variatie orară.Aceste valori pot servi ca valori deorientare, deoarece nu suntem sigurică zilele analizate corespund zilelorcu consum maxim; valorile pot servica elemente de comparaţie în calcu-lele care sperăm că vor fi continuate.

În tabele sunt date valorile volu-melor de compensare (fizic şi pro-centual) pentru toate zilele analizateprecum şi valorile coeficienţilor devariaţie orară. Au fost reprezentategrafic numai curbele de variaţie aconsumului zilnic în zilele cu cel maimare şi cel mai mic volum de com-pensare pentru a avea posibilitateade comparaţie.

3.MODIFICAREA VOLUMULUIREzERVORULUI LA SCHIMBAREA

RITMULUI DE POMPARE

Sunt cazuri când la staţiile depompare de exemplu rezervorul areun volum constant (volum pentruspalare filtre, volum pentru clorareaapei, volum tampon pentru automa-tizarea pompelor) deoarece s-a ple-cat de la ideea că staţia de pomparefuncţionează continuu şi rezervoruloraşului va asigura compensarea. În

timp se constată că energia estescumpă, că în perioada de vârf desarcină energia este de cca. 3 ori maiscumpă şi se decide că ar fi bine sănu se pompeze constant ci numai înafara orelor de vârf de sarcină. În fi-gura 6 este dat un exemplu compli-cat de pompare a apei în reţeauaoraşului Iaşi [7]; similar funcţionea-ză si multe alte sisteme precum celede la Cluj, Braşov, Bacău, etc.

Un calcul estimativ pentru pom-parea între orele de vârf de sarcină,arată că ar fi necesar un volum decompensare în rezervorul de la cap-tare/tratare de 20,9%. Totodată artrebui verificat consumul suplimen-tar de energie pe aducţiunea care vatransporta un debit cu 2,1 % maimare pe durata pompării. Prin com-paraţie se poate deduce soluţia raţio-nală.

Fig.3 . Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la SRp Salaj si SRP Titan C5.

Tabel 4. Elemente rezultate din calcul pentru staţiile de repompare Sălaj şi Titan C5 din Bucureşti

Tabel 5. Elemente rezultate din calcul pentru staţia de repompare Teiul Doamnei Bucureşti



5.CONCLUzII

Deşi rezervorul este unul dintreobiectele tehnologice de bază ale sis-temului de alimentare cu apă, des-pre ce se întâmplă cu funcţionarealui au fost diseminate foarte puţinelucruri. Dacă poziţia rezervorului(deci cota) este fixă, volumul lui poa-te fi foarte „mobil” în timpul func-ţionării.

Deoarece suntnecesare încă cca.2000 noi sisteme dealimentare cu apă,care vor avea celpuţin un rezervor,iar la sistemeleexistente se poateschimba regimulde funcţionare, ar fibine dacă am cu-noaşte ce se întâm-plă cu apa din re-

zervor. Volumul minim al rezervo-rului este dat de Legea 98-94, iar vo-lumul maxim de prevederile SR1343-1-2005 şi 4165-88 (care nu suntobligatorii).

Dacă rezerva de incendiu esteprotejată celelalte două volume(compensare şi avarie) nu sunt pro-tejate; rezerva de avarie ar trebuiprotejată.

Astăzi când o mulţime de branşa-mente ale sistemelor de alimentare

cu apă au fost contorizate ca şi plecă-rile din rezervoare, s-ar putea face oanaliză mai bună a situaţiei. Compa-niile care se ocupă cu furnizareaconsumului de apă ar putea face ase-menea analize pentru ca în final subcoordonarea CTS/ARA să se poatătrage concluzii care eventual să fie şinormate pentru ajutorul celor impli-caţi. Este important acest demerspentru localităţile mici unde vor tre-bui dezvoltate noile sisteme de ali-mentare cu apa.

Din analiza datelor avute la dis-poziţie rezultă că volumele de com-pensare pot ajunge la 20% din con-sumul zilnic. Dacă se ţine seama căîn rezerva intangibilă are încă cca.13% rezultă că din volumul minim alrezervorului, de 50% din consumulzilnic, rămâne pentru volumul deavarie un volum (nu şi ca apă acu-mulată rezerva nefiind protejată) decca. 17%; este suficient? Cum rezer-va de avarie nu este protejată existăşi riscul ca aceasta să nu fie disponi-bilă, mai ales din cauza pierderilorde apă din reţea.

Problema determinării curbeiconsumului de apă este complicatădeoarece este încă greu de măsuratdar cu mijloacele din dotările de as-tăzi (contorizare, debitmetrie) acestlucru se poate face. Verificările făcu-te pe baza unora dintre măsurătorilepuse la dispoziţie de câţiva furni-zori, cărora le mulţumim pentru în-ţelegere, permit determinarea aces-tui volum. Problema este complicatădeoarece apar doi factori importanţi:(1) trebuie găsită ziua care solicită cel

Fig. 4 .Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la SRp Teiul DoamneiBucureşti.

Tabel 6 .Elemente rezultate din calcul pentru staţia de pompare Colentina Bucureşti [4]

Fig. 5 . Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la SPColentina Bucureşti [4].



mai mare volum de compensare (decitrebuie urmărită variaţia consumului pecel puţin un an) şi (2) pierderile de apăpot influenţa mult valoarea curbei (ciu-dat este că volumul de compensare estemic la un consum relativ constant (faptcare arată pierderi mari de apă şi acestlucru se poate vedea la consumul denoapte pe unele dintre curbe, fig. 4,5);aceste pierderi nu sunt cunoscute darsunt variabile în timp. Totodată sepoate face şi verificarea valorii coefi-cienţilor de variaţie zilnică şi orară.

Schimbarea regimului de pompa-re (prin ocolirea orelor de vârf ener-getic) duce automat la modificareavolumului necesar de apă în rezer-

voare; trebuie verificat dacănu sunt introduse restric-ţii de funcţionare.

BIBLIOGRAFIE

1. MănescuAl. – Ali -mentăricu apă;culegerede pro -bleme,partea III-a-în ma ga -zinarea şi

distribuţia apei; editată -Institutul de Construcţii-Bucureşti, 1968

2. Abramov NN, Gheniev NN,Pavlov V; Alimentări cu apă,traducere din limba rusă, EdituraTehnică 1953.

3. STAS 4165/88 Rezervoare deînmagazinare de beton armat.Prescripţii generale.

4. Dumitrescu L - Contribuţie laproiectarea economică a reţelelorde alimentare cu apă şi areţelelor de pompare curecipienţi pneumatici pentruansambluri de clădiri; teză dedoctorat, ICB, 1974

5. Sârbu I, - Optimizarea energeticăa sistemelor de distribuţie a apei;Ed Academiei Române, 1997

6. Mielcorewicz E, Roman M,Analysis of water consumption.Congresul AIDE Kioto 1978;subiect special nr 1

7. Toma I, - Contribuţii laoptimizarea funcţională şienergetică a sistemelor dedistribuţie a apei. Teză dedoctorat 2008, Univ. PolitehnicaIaşi

Fig.6 .Schema complexă de alimentare cu apă la Iaşi [ 7].

Fig.7. Schema de dimensionare a volumului în urma schimbării regimului de pompare (la pompare-a, la rezervorul oraşului-b).


Vrei să îţi pro-movezi activi-

tateaprin intermediulRevistei ROMAQUA?

Noi îţi oferim o gamă largă deinstrumente şi metode prin care

poţi să îţi faci cunoscută afac-erea.

Acum poţi alege între publicareade pagini de reclamă, index de

firme, articole de promovare,organizare de evenimente.

Alegând săapari în paginile re-vistei, vei fi promovat şiîn mediul online, atât prinintermediul revistei ce se dis-tribuie în format electro nic, câtşi prin site-urile pe care ARA ledeţine în portofoliu.

Pentru detalii nu ezitaţi să necontactaţi!Tel.: 004 021 316 27 87; 004 0747 029 988FAX: 004 021 316 27 88E-mail:[email protected]

STUDII SI CERCETARI

2.EVALUAREA CALITĂţII NĂMOLULUI -ABORDARE

In vederea evaluării calităţiinămo lului produs în staţiile de epu-rare din România s-a considerat listacompletă a staţiilor de epurare exis-tente. O parte dintre acestea sunt sta-ţii foarte mici, sau staţii de epurarecompacte pentru comunităţi mici cuproducţie nesemnificativă de nămol.O serie de alte staţii de epurare nusunt în funcţiune, apa uzată fiind de-versată direct în emisar, pe de o par-te datorită stării de degradare avan-sate în care se află obiectele tehnolo-gice ale staţiei de epurare pe de altăparte datorită faptului că acestea seaflă în retehnologizare.

Prin excluderea staţiilor nefunc -ţio nale s-a întocmit o lista de 149staţii de epurare considerate ca fiindaflate în operare. Au fost vizate înspecial staţiile de epurare din locali -tăţile cu peste 10.000 locuitori, careau o producţie semnificativă de nă-mol.

S-au considerat în special oraşelemari din fiecare judeţ care au aportde apă uzată industrială la apa uzatămenajera deoarece concentraţiile depoluanţi din nămol pot fi datorateacestora.

Evaluarea calităţii nămoluluiprovenit din staţiile de epurare din România

gabriel racOViteaNu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Sef

Catedra de Inginerie sanitara si Protectia Apelor Email: [email protected]

eleNa VulPasu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Cate-

dra de Inginerie sanitara si Protectia Apelor Email: [email protected]

The paper presents an analyse of the quality of the sludge from the wastewater treatment plants. It has beensampled sludge from 73 operational wastewater treatment plants, the study being considered relevant atnational scale. The results indicate a normal composition without concerning overpassing of toxic compoundsas heavy metals. Though, the concentrations of some parameters indicates insufficient treatment of the sludgeand important possibilities to improve the actual wastewater treatment schemes.

ABSTRACT

1.INTRODUCERE

Dezvoltarea infrastructurii în domeniul colectării şi epu-rării apelor uzate în România va conduce la producţia unorcantităţi de nămol de epurare din ce în ce mai ridicate.Calitatea nămolului din staţiile de epurare depinde de cali-tatea apei uzate influenţa în staţie şi procesele de epurareşi tratare a nămolului. Pentru alegerea rutelor de valorifi-care a acestor nămoluri este necesară determinarea cali-tăţii. La nivel internaţional utilizarea nămolului în agricul-tura este considerată a fi cea mai durabilă opţiune dintrecele disponibile pentru gestionarea nămolului având în ve-dere că reciclează nutrienţi valoroşi (nitrogen şi fosfor) şisubstanţe organice în beneficiul solului, cu condiţia înca -drării în concentraţiile normate a inhibitorilor de tip me ta -le. In România calitatea nămolului de epurare utilizat înagricultură este reglementată prin Ordinul 344/2004 pen-tru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediuluişi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile deepurare în agricultură.

Se menţioneaza faptul că rezultatele prezentateîn articol fac parte din Proiectul „Elaborarea PoliticiiNaţionale de Gestionare a Nămolului de Epurare”finan ţat de Uniunea Europeană prin Autoritatea deManagement POS Mediu, aflat în curs de realizare ecătre consorţiul Mott MacDonald, ISPE, UTCB, Bio-tehnol. Analizele s-au realizat de către laboratorulINCD ECOIND.


STUDII SI CERCETARIEvaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania


Au fost recoltate probe de nămoldin 73 staţii de epurare, celelalte 7nefiind în funcţiune sau neavândproducţie de nămol în perioada re-coltării probelor. Se consideră căacestea sunt reprezentative la nivelnaţional, acoperind mai mult de 50%din sursele importante de nămol.

Calitatea nămolului a fost deter-minată prin analiza următorilor pa-rametri:S Indicatori generali: pH, substanţa

uscată (umiditate), densitateaaparentă, densitatea reală, substanţeorganice;

S Nutrienţi: azot total, azot amoniacal,fosfor, potasiu, calciu, magneziu,sulf;

S Metale grele:F prioritar: Zn, Cu, Ni, Cd,Pb, Cr, Hg;F secundar: B, Co, Fe, Mn,Mo, As, Se;

S Contaminanţi organici:F AOX – compuşi organicihalogenaţi adsorbabili; F LAS – alchibenzen sulfonatliniar;F DEHP – di-2etilhexil ftalat;F NPE – detergenţi anionici;F PAH – hidrocarburi aro-matice policiclice;F PCB – bifeni policlorurati şiclorobenzeni;F PCDD – dioxine;F PCDF – furani.

S Indicatori microbiologici:F Salmonella;F Bacterii coliforme fecale.

3.REzULTATE

In figura 1a se prezintă variaţiaconţinutului de substanţa uscată(S.U.) şi a umidităţii (W) din probelede nămol. Analiza graficului indică:·S 55% din probele de nămol analizate

au W>78% (valoarea medie a umidi -tăţii); aceasta relevă performanţescăzute ale tehnologiilor de tratare anămolurilor; există rezultate necon-cludente deoarece: nu sunt specifica-te exact condiţiile de prelevare, înspecial pentru probele recoltate de pepaturile de uscare; Acestea sunt: pro-be din decantorul primar (Oneşti,Dej, Suceava, Fălticeni), după îngro-şare (Piatra-Neamţ, Bacău, Ianca);în 32 staţii de epurare nămol proce-sat (stabilizat, îgroşat) sau neproce-sat este trimis la paturile de uscare;alimentarea exactă a paturilor de us-care sau intervalele dintre alimentărinu sunt exact cunoscute;Figura 1b prezintă variaţia con-

centraţiei de substanţe organice dinprobele de nămol analizate, expri-mată ca procent din substanţa uscată(% S.U.). Analiza graficului a pus înevidenţă următoarele:S 45% din probele analizate indică o

concentraţie un conţinut organicmai mic decât valoarea medie;

S 55% din probele analizate din punctde vedere al conţinutului de sub-stanţă organică din substanţa uscatăau fost peste valoarea medie şi 20%din valori indică un conţinut orga-nic >60% din substanţa uscată;

aceasta pune în evidenţă deficienţemajore în tehnologiile de tratare anămolurilor.Variaţia raportului Substanţa mi-

nerală / Substanţa organică (vola -tilă) în probele de nămol analizateindică un raport subunitar pentru50% din SEAU; pentru 25 SEAU (oparte dintre acestea reabilitate în ul-tima perioadă) conţinutul de sub-stanţă organică este peste 25% S.U;aceasta indică eficienţe reduse pen-tru procesul de stabilizare a nămolu-lui.

Figura 2 prezintă concentraţiilede plumb în nămolurile analizate. Sepoate observa că numai în două ca-zuri (SEAU Bistriţa şi SEAU Curteade Argeş) concentraţiile de plumbsunt mai mari decât concentraţia ma-xim admisibilă conform Ordinului344/2004 şi ordinului 49/2004 al Mi-nistrului Mediului privind protecţiamediului şi a solului. La SEAU Bis-triţa valoarea este foarte mare(>300% faţă de valoarea limită) iarexplicaţia posibilă poate fi contribu-ţia activităţilor industriale.

Circa 70% din probele analizateau avut concentraţii de plumb maimici de 100 mg/kg S.U. faţă de 300mg/kg S.U. conform Ordinului344/2004.

Figura 3 prezintă harta Românieişi distribuţia concentraţiilor deplumb în nămol.

Figura 4 prezintă variaţia concen-traţiei de cadmiu (Cd) în probele denămol analizate; trei probe (Moreni-Dâmboviţa, Orşova-Mehedinţi,

Fig. 1. Variaţia concentraţiei de substanţă uscată, respectiv a umidităţii (a) şi variaţia concentraţiei de materie organică (b) în probele de nămol recoltate.


Sighi şoara-Mureş) au depăşit valoa-rea limită admisă la concentraţia decadmiu; aceasta se poate explica prinfactorii (geologici, apa subterană)dar mai fezabil este utilizarea cad-miului în procesul de producţie aldiferitelor industrii (electronică) caredescarcă în reţeaua publică de ca na -li zare. Se poate observa că numai 4%

din probele analizate au prezentatconcentraţii de cadmiu mai mari de-cât valoarea admisă conform Ordi-nului 344/2004 (10 mg/kg S.U.) şi30% din probele de nămol au avut oconcentraţie de cadmiu mai mică de1 mg/kg S.U. Figura 5 prezintă dis -

tri buţia concentraţiilor de cadmiu înnămolul de epurare din România.

Figura 6 prezintă variaţia concen-traţiilor de zinc în probele de nămolanalizate, cele mai multe din SEAUnu depăşesc valoarea limită (2000mg/kg S.U.) dar aceasta este de-păşită pentru SEAU Bistriţa (6400mg/kg S.U.), Sighetu-Marmaţiei

(6300 mg/kg S.U.), Turnu-Măgurele(3620 mg/kg S.U.); o explicaţie arputea consta în acoperişurile de tablăzincată ale caselor şi halelor indus-triale şi descărcărilor de apă uzatăindustrială. Numai 10% din probelede nămol depăşesc concentraţia limi-

tă impusă de Ord. 344/2004 (2000mg/kg S.U.); 60% din probele anali-zate au avut concentraţii de zinc sub1000 mg/kg S.U.

Harta (fig.7) arată distribuţia con-centraţiei de zinc în nămolul de epu-rare din România.

In ceea ce priveşte concentraţiade crom în probele de nămol, aceasta

a fost depăşită faţă de limita admisăconform Ordinului 344/2004 (500mg/kg S.U.) în 2 cazuri: SEAU Pia-tra-Neamţ (540 mg/ kg S.U.) şiSEAU Satu-Mare (616-1409 mg/kgS.U.); pentru SEAU Satu-Mare, pro -ba bil datorită activităţilor industri-

Fig. 2. Variatia concentratiei de plumb in probele de namol(% din probele analizate).

Figura 3 prezinta harta Romaniei si distributia concentratiilorde plumb in namol.

Fig. 4. Variatia concentratiei de cadmiu in probele de namol(% din probele analizate).

Fig. 5. Variatia concentratiilor de cadmiu in namolul deepurare din Romania.


ale. 75% din probele analizate au fostsub 100 mg/kg S.U.

Concentraţia de cupru a fost maimare decât limita admisă conformOrd. 344/2004 (500 mg/kg S.U.)pentru următoarele staţii de epurare:Filiaşi-Dolj (549 mg/kg S.U.), Re -ghin-Mureş (716 mg/kg S.U.) şiCâmpina-Prahova (641 mg/kg S.U);

valorile mari pot fi explicate prindescărcările de apă uzată industrialăde la industriile locale şi posibil da -to rită instalaţiilor interioare (depin-zând de chimismul apei potabile).

Concentraţia de mercur (5 mg/kgS.U.) a fost depăşită în două SEAU:Roman-Neamţ (6.08 mg/kg S.U.) şiRădăuţi-Suceava (5.4 mg/kg S.U.);acestea pot fi explicate numai princontribuţia industriei care utilizeazămercur; 85% din probe au avut ocon centraţie de mercur mai mică de1.5 mg/kg S.U.).

Din cele prezentate se observă cădin punct de vedere al concentraţieide metale grele nămolurile provenitedin staţiile de epurare din Românianu pun probleme deosebite. Depăşi-rile sunt uşor peste limita admisă încazuri izolate.

Figurile 8 şi 9 prezintă concentra -ţiile de arsen în probele de nămolana lizate; pentru 50% of din probe(24 valori), concentraţia maxim ad-misă (10 mg/ kg S.U. conform Ord.344/2004) a fost depăşită: Alba-Iulia,

Oradea, Bistriţa, Botoşani, Reşiţa,Iaşi, Baia-Mare, Tg.Mureş, Satu-Mare, Vaslui, Rm. Vâlcea, Focşani.Se menţionează faptul că arsenul nueste normat în Uniunea Europeană,România având o limită relativ strin-gentă impusă la nivel local.

Din punct de vederea al contami-nării cu substanţe de natură organică

s-a constatat că acestea sunt prezenteîn majoritatea staţiilor de epuraredin România, în concentraţii de pânăla 7 ori mai mari decât limita admisă.

Astfel, concentraţia de hidrocar-buri aromatice policiclice (PAH) re -pre zen tând suma compuşilor: anh-tracene, fenanten,naftalină, fluoran-ten, pyren,Benz(a)antracen,chrisen,Benz(b)fluoranten,Benz(a)pyren,Benz(ghi)perylen,indeno(1,2,3-cd)py-ren a fost depăşităîn 80% din probeleanalizate. Compuşiidin grupa PAHsunt susceptibili dea genera cancerdacă sunt ingeraţiîn alimente sau apă;concentraţiile maripot fi datorateşiroirii apelor mete-

orice pe suprafaţa te re nu rilor, spălă-toriilor de maşini sau rafinăriilor. Caşi în cazul arsenului, România aadoptat limite stringente pentruacest parametru, care de altfel nueste normat în Uniunea Europeană.In figura 10 este prezentată concen-traţia de PAH în probele de nămolanalizate.

Variaţia concentraţiei de bifenilipolicloruraţi (PCB: suma congeneri-lor: 28; 52; 101; 118; 138; 153; 180)este prezentată în figura următoare.Concentraţia maxim admisibilă este0.8 mg/kg S.U. conform Ord.344/2004 şi Ordinului Ministrului

Fig. 6. Variatia concentratiei de zinc in probele de namol (%din probele analizate).

Fig. 7. Variatia concentratiilor de zinc in namolul de epuraredin Romania.

Fig.8. Variatia concentratiilor de arsen in namolul de epuraredin Romania.




Me diului nr. 756/10997 privind po -lu area mediului. Următoarele staţiide epurare au prezentat concentraţiipeste valoarea limită: SEAU Bacău(1.23 – 1.52 mg/kg D.S.), SEAU

Petro şani (1.39 mg/kg D.S.), SEAUSuceava (1.54 mg/kg D.S.); acesteconcentraţii pot fi explicate prin acti -vi tăţile industriale care utilizeazăsau produc: materiale plastice, sol-venţi, lubrifianţi, transformatoare(industria electrică).

4.ConCluzii

Analiza datelor prezentate a pusîn evidenţă următoarele:S Probele de nămol recoltate din 73

staţii de epurare reflectă calitateană mo lului produs în România;sta ţiilor de epurare producătoare

de nămol reprezentative au fostana lizate şi au fost prezentate re -zul tatele;

S Calitatea nămolului este determi-nată de starea staţiilor de epurare

din România; deficienţele în sche-mele de epurare a apelor uzatesau în tratarea nămolului suntpuse în evidenţă de următoriipara metrii:

F Raportul între cantitateade substanţă minerală şi

can titatea de substanţăvola tila (SM/SV) este omăsură a gradului de tra-tare a nămolului (stabiliza-rea); dacă nămolul este co-rect procesat raportul(SM/SV) este în jur de 1.0(compuşii volatili au fostdegradaţi în procesul defermentare mai mult de

50%), în timp ce în cazulunui proces slab de tratarea nămolului acest raporteste sub 1; din totalul de73 staţii analizate:

F 54% (40 SEAU) trateazănămolul suficient (SM/SV> 1.0);

F 46% (33 SEAU) tratează in-suficient nămolul (SM/SV<1.0);

S Cei mai mulţi parametrii sunt

sub limitele maxim admise impu-se de norme şi legislaţie (Ordinul344/16.08.2004 pentru aprobareanormelor tehnice privind protec-ţia mediului şi în particular a so-lului cand se utilizează nămoluride epurare în agricultură);

S Parametrii care prezintă concen-traţii mai mari decât valorile limi-tă sunt:

F Cadmiu (limita – 10


Fig. 10. Variatia concentratiei de hidrocarburi aromatice policiclice in probele de namol.

Fig. 9. Variatia concentratiei de arsen in probele de namol.

mg/kg S.U.):s Staţia de epurare Mo-

reni (11.6 mg/kg S.U.); s Staţia de epurare Sighi-

şoara (124 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Orşo-va (29.9 mg/kg S.U.);

F Plumb (limita – 300mg/kg S.U.):s Staţia de epurare Cur-

tea de Argeş (307mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Bistri-ţa (971 mg/kg S.U.);

F Crom (limita – 500 mg/kgS.U.):s Staţia de epurare Piatra

Neamţ (725.5 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare SatuMare (1012.5 mg/kgS.U.);

F Nichel (limita – 100mg/kg S.U.):s Staţia de epurare Sebeş

(253 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Sighi-

şoara (149 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Vas -

lui (113 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Ad-

jud (654 mg/kg S.U.);F Zinc (limita – 2000 mg/kg

S.U.):s Staţia de epurare Bistri-

ţa (6399 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Filiaşi

(3603 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Odor-heiu Secuiesc (2066mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Si-ghetu Marmaţiei (6282

mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Câm-

pina (2428 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare Tur-nu Măgurele (3620mg/kg S.U.);

F Cupru (limita – 500 mg/kgS.U.):s Staţia de epurare Fliaşi

(549 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Re-

ghin (716 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Câm-

pina (641 mg/kg S.U.);F Mercur (limita – 5 mg/kg

S.U.):s Staţia de epurare Ro-

man (6.08 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Ră-

dauţi (5.4 mg/kg S.U.);F Arsen (limita – 10 mg/kg

S.U.):s Staţia de epurare Alba

Iulia (13.76 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare Ora-dea (15.9 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Bistri-ţa (21.75 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Boto-şani (12.6 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Reşiţa(29.12 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Con-stanţa (12.65 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare Iaşi(15.32 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare BaiaMare (56.55 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare Tg.Mureş (15.25 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare SatuMare (10.58 mg/kgS.U.);

s Staţia de epurare Vas -lui (36.77 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Râm-nicu Vâlcea (14.67mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Foc-şani (11.54 mg/kgS.U.);

F PCB (limita – 0.8 mg/kgS.U.):s Staţia de epurare Bacău

(1.23 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Petro-

şani (1 mg/kg S.U.);s Staţia de epurare Bals

(0.98 mg/kg S.U.);s PAH (limita – 5 mg/kg

S.U.): cele mai multestaţii de epurare de-păşesc limita (60 staţiidin 73) exceptând ur -mă toarele staţii de epu-rare: Alba Iulia, Sebeş,Arad, Olteniţa, Dej,



Fig. 11. Variatia concentratiei de bifenili policlorurati in probele de namol.


Constanţa, Târgovişte,Moreni, Filiaşi, Orşova,Băicoi, Huşi, Drăgă -şani; o explicaţie posi-bilă pentru depăşireaacestui parametru estedescărcarea extensivăşi necontrolată în siste-mul de canalizare aape lor uzate de la spă -lă toriile de maşini;

S Potenţialul de utilizare a nămolu-lui în agricultură arată faptul căîn cele mai multe din cazuri, nă-molul poate fi utilizat în agricul-tură; singurele excepţii sunt în si -tu aţiile în care nămolul nu se în -ca drează în limitele impuse deOrdinul 344/16.08.2004 pentruaprobarea normelor tehnice pri-vind protecţia mediului şi în par-ticular a solului când se utilizeazănămoluri de epurare în agricul-tură;

S Referitor la capacitatea existentăde tratare a nămolurilor se impunurmătoarele concluzii:

F Este evident că tratarea nă -mo lului se va îmbunătăţisemnificativ în următoriiani ca urmare a investiţii-lor importante realizate însectorul de apă uzată;

F Se presupune, de aseme-nea că producţia de nămolva creşte semnificativ; ac -tu almente producţia denă mol este ignorată înmulte staţii de epurarecare sunt în stare proastă;investiţiile în staţii de epu-rare vor lua în considerareurmătoarele aspecte înceea ce priveşte tratareanămolului:

F Este necesar ca proceselede tratare a nămolului săincludă stabilizarea (ana -erobă, aerobă sau chi -mică);

F Deshidratarea se recoman-

dă:s Minimum 20% S.U.

pentru utilizarea înagri cultură dar un con-ţinut mai mare de sub-stanţa uscate este dedorit în vederea redu-cerii costurilor cutransportul şi împrăş ti -e rea acestuia;

s Minimum 35% S.U. de-punerea la depozitelede deşeuri ecologice; semenţionează totuşi căstocarea în depozite ană molului nu este o so -luţie care poate fi adop-tată pe termen lung şiîn acest sens se consi-deră normală limitareape cât posibil a acesteirute de utilizare a nă-molului.

F Calitatea nămolului esteputernic dependentă decalitatea apei uzate. Aceas-ta impune necesitatea mo-nitorizării descărcărilor in-dustriale şi implementareaunui plan de acţiune pen-tru identificarea descărcă-rilor în cauză. Principiul“poluatorul plăteşte” tre-buie implementat şi aplicatde către producătorii deapă pentru a se asigura căpre-epurarea se va realizade către agenţii industrialicare descarcă ape uzatecare nu se încadrează în li -mi tele impuse de legislaţiaîn vigoare.

MulŢuMiriAutorii mulţumesc colabora -

torilor pentru contribuţiile impor-tante la realizarea studiului:

F Mott MacDonald, Domni-lor Toma Stoia, JeremyHall şi Geoff Lawn;

F Institutului Naţional de

Cercetare DezvoltareINCD ECOIND, DoamneiDr.chim. Margareta Nico-lau;

F Ministerul Mediului şi Pă-durilor, Doamnelor Dr.ing.Ileana Vasilescu, DoamneiIng. Marinela Naumescu,Domnului Ing. Florin Bur-nar.

BiBliografie

1. New England interstatewater pollution controlcommision – The wastewatertreatment plant. Operatorsguide to biosolids samplingplans, 2006;2. U.S.Environmental Pro-tection Agency – Processdesign manual – land applica-tion of sewage sludge and do-mestic septage, 1995;3. Mott MacDonald, ISPE,UTCB, Biotehnol - Elabora-rea politicii nationale de ge-stionare a namolurilor de epu-rare. Raport privind stadiulactual al producerii si gestio-narii namolurilor, 2011;4. Guvernul Romaniei - Ordi-nul 344/16.08.2004 pentruaprobarea normelor tehniceprivind protectia mediului siin particular a solului cand seutilizeaza namoluri de epura-re in agricultura;5. Consiliul Uniunii Euro-pene – Carte verde privindgestionarea deseurilor biologi-ce in Uniunea Europeana –Bruxelles, 2008;6. Harison, E.Z., Krogman,U. et al., 2007. Guidelines forapplication of sewage biosolidsto agricultural lands in thenortheastern U.S. RUTGERSNew Jersey AgriculturalExperiment Station Buletin.


Soluţiile propuse la ora actuală în România estimează, fără a fiexhaustive, următoarele rute principale de utilizare a nămolurilorprovenite din staţiile de epurare: a. utilizarea nămolurilor în agriculturăîn cazul nămolurilor deshidratate convenţional cu un continut desubstanţă uscată de 10-25%; b. deshidratarea avansată a nămolurilorla un conţinut în substantă uscată de minimum 35% şi utilizarea lor înagricultură (în cazul când aceasta este fezabilă); c. deshidratareaavansată a nămolurilor la un conţinut în substantă uscată de minimum35% şi depozitarea acestora în depozitele de deşeuri menajereorăşeneşti; d. tratarea termică (incinerarea, co-incinerarea, piroliză saugazificare) şi depozitarea sau utilizarea lor în agricultură (în cazul candaceasta este fezabilă).

Deshidratarea avansată a nămolurilor prin CINETIK linear elec-tro-dewatering (EDW) este un procedeu si o etapă de tratare anămolurilor în care nămolul deshidratat convenţional, cu un conţinut desubstantă uscată cuprins între 10-25%, este mai departe deshidratatpână la un conţinut de substantă uscată de 35-50%. Procedeul constăîn trecerea nămolului deshidratat convenţional printr-un câmp electricde curent continuu concomitent cu aplicarea unei presiuni mecanicecontrolate. Rezultatele sunt semnificative: conţinut de solide totale de

Keywords: wastewater treatment plant;

advanced sludge dewatering; linear electro-dewatering;

cinetik.

STUDII ŞI CERCETĂRI


ABSTRACT

The proposed solutions for wastewater treatment plants sludgemanagement in Romania non-exhaustively estimate the following mainroutes: a. Sludge recycle in agriculture for conventional dewateredsludge with a Total Solids varying between 10-25%; b. Sludgeadvanced dewatering to a minimum Total Solids content of 35% and itsrecycling in the agriculture (when this is feasible); c. Sludge advanceddewatering to a minimum Total Solids content of 35% and its disposalto the municipal solid wastes landfills; d. Sludge thermal treatment(drying, incineration, co-incineration, pyrolysis or gasification) followedby its landfilling or recycling to the agriculture (when this is feasible).

The sludge advanced dewatering by CINETIK Linear Electro-Dewatering (EDW) is a proceeding and a step in sludge treatmentwhere the conventional dewatered sludge, with total solids contentvarying between 10-25%, is further dewatered up to Total Solidscontent of 35-50%. The procedure consists of passing the conventionaldewatered sludge through a DC electrical field simultaneously withcontrolled mechanical pressure. The results are impressive: TotalSolids content of 35-50% (humidity of 50-65%) accompanied by sludge

Wastewater treatment plant sludge management is one the most stringent issues the plant Romanian operators, andnot only them, are usually facing following either the new plants erection or existing plants rehabilitation. In themore restrictive nowadays environmental regulations context as well as the constantly increasing residual disposalcosts, decreasing the sludge amounts and volumes has become an absolute goal to be implemented.

Dr. iNg. steliaN iaNuliinginer de proces ape uzate - asi consult, sua . senior consultant ape uzate -

Parcis bucureşti, românia

Deshidratare avansată a

nămolurilor din staţiile de

epurare a apelor uzate prin

CINETIK Linear Electro-

Dewatering

Wastewater Treatment Plant

Advanced Sludge Dewatering

by CINETIK Linear Electro-

Dewatering

STUDII ŞI CERCETĂRIDeshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering


35-50% (umiditate de 50%-65%) însoţit de o reducere a volumului cupână la 50-70%; eliminarea patogenilor, viruşilor şi paraziţilor cu avantajeevidente în utilizarea nămolurilor în agricultură; reducerea costurilor deoperare, de evacuare în cazul depozitării la depozitele de deşeuri;reducerea costurilor de investiţie pentru orice procedeu de trataretermică care s-ar preconiza în viitor; furnizarea operatorului a uneiopţiuni în luarea deciziilor pentru tratarea şi utilizarea ulterioară anămolurilor (foarte important !).

Scopul acestei prezentări nu este de a enumera în totalitatelegislaţia europeană şi românească din domeniul gestionării deşeurilor,ci de a puncta dintre acestea directivele şi legile ce reglementează şiinfluenţează tratarea şi rutele de utilizare a nămolurilor provenite de lastaţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti (numite în continuare “nă-moluri”).

Cadrul legislativ, în care nămolurile sunt încadrate ca tip de reziduu,procedurile de management precum şi condiţii pe care acestea trebuiesă le îndeplinească la reciclarea în mediul înconjurător, se bazează peurmătoarele Directive Europene (cu corespondenţă în legislativul ro-mânesc):

S Directiva 91/271/EEC din 21 mai 1991, reglementează con-diţiile cadru minime pentru epurarea apelor uzate orăşeneşti.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de NormativulNTPA-011 din 28 februarie 2002 privind colectarea şi epurarea apeloruzate orăşeneşti.

S Directiva 2006/12/EEC din 5 aprilie 2006 (denumită şiDirectiva Cadru pentru Deşeuri), reglementează principiile generale degestionare (management) al deşeurilor.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de Legeanr. 426 din 18 iulie 2001 privind regimul deşeurilor.

S Directiva 1999/31/EEC din 26 aprilie 1999, (denumită şi Di-rectiva Depozitelor de Deşeuri), reglementează gestionarea deşeurilorprin implementarea unor cerinţe tehnice şi de exploatare privind deşeurileşi depozitele de deşeuri în vederea reducerii impactului (efectelornegative) pe care acestea îl produc prin poluarea apelor de suprafaţă,a apelor subterane, a solului, a aerului, inclusiv asupra sănătăţiioamenilor şi a efectului de seră pe care îl pot genera.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de HG nr.349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.

S Directiva 86/278/EEC din 12 iunie 1986, reglementeazăcondiţiile ce trebuie îndeplinite pentru protecţia mediului în general şi asolului în particular la utilizarea nămolurilor în agricultură.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de Ordinulnr. 344 din 16 august 2004 (emis de Ministerul Mediului şi GospodăririiApelor şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale) pentruaprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special asolurilor, când utilizarea nămolurilor de epurare se face în agricultură.

S Directiva 2000/76/EC din 4 decembrie 2000, reglementeazăcondiţiile ce trebuie îndeplinite la proiectarea şi operarea staţiilor de in-cinerare sau co-incinerare a nămolurilor pentru prevenirea şi limitareaefectelor negative cauzate de emisiile de aer şi apă contaminate asupramediului înconjurător (aer, apele de suprafaţă, apele subterane) şisănătăţii oamenilor.

În plus de directivele europene şi legile corespunzătoare româneştimenţionate mai sus, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor îşi aduce

mass and volume reduction by 50-70%; pathogens, viruses andparasites removal with obvious advantages for sludge agriculturalrecycling; operating and removal costs decrease in the sludgelandfilling situation; capital costs shrinkage for any sludge thermaltreatment that will be envisioned in the future; providing plant operatorwith options in decision making for subsequent sludge treatment orrecycling (very important !).

The purpose of this section is not to list the entire wastesmanagement European and Romanian legislation, but rather to pointout those directives and regulations which regulate and affect thetreatment and recycling routes for wastewater treatment sludge(referred to as “sludge”).

The legislative framework, where the sludge is categorized aswaste, the sludge management proceedings as well as the conditionsthis has to comply with for recycling back to the environment, is basedon the following European Directives (with their Romanian equivalentlaws):

S Directive 91/271/EEC of May 21, 1991, regulates theminimum framework for municipal wastewater treatment.

F The Romanian equivalent regulation is NTPA-011 normdated February 28, 2002 with regard to the municipal wastewatercollection and treatment.

S Directive 2006/12/EEC of April 5, 2006 (also called theWaste Framework Directive), regulates the general principles forwastes management.

F The Romanian equivalent regulation is Law no. 426 datedJuly 18, 2001 with regard to the wastes regime.

S Directive 1999/31/EEC of April 26, 1999, (also called theWaste Directive), regulates the wastes management and municipalwaste landfills by implementing technical and operational requirementsin order to mitigate the impact (negative effects) produced on surfacewaters, underground water, soil and air pollution, as well as on thehuman health and greenhouse gases generation.

F The Romanian equivalent regulation is GovernmentDecision no. 349 of April 21, 2005 with regard to landfill disposal.

S Directive 86/278/EEC of June 12, 1986, regulates thecriteria required to be met for environment protection in general and forsoil protection in particular when sludge recycling is routed to theagricultural sector.

F The Romanian equivalent regulation is Order no. 344 ofAugust 16, 2004 (issued by the Ministries of Environment and WaterManagement and Agriculture, Forestry and Rural Development) for theapproval of the environment and soil protection technical norms, whenwastewater treatment sludge is utilized in agricultural sector.

S Directive 2000/76/EC of December 4, 2000, regulates thecriteria for sludge incineration and co-incineration plants design andoperation for negative effects preventing and limiting caused by thepolluted air emissions and water on the environment (air, surfacewaters, underground water) and human health.

Additionally to the above mentioned European directives and theirRomanian correspondents, the Ministry of Environment and WaterManagement brings up its contribution by issuing the following wastesnorm:

S Order no. 757 of November 26, 2004 with regard to theapproval of “Technical norm for wastes disposal in wastes

CADRU LEGISLATIV1LEGISLATIVE FRAMEWORK1



contribuţia prin emiterea următorului Normativ privind depozitareadeşeurilor:

S Ordinul nr. 757 din 26 noiembrie 2004 privind aprobarea“Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor” cu data intrăriiîn vigoare 26 ianuarie 2005, reglementează, similar cu Directiva1999/31/EEC, condiţiile tehnice şi de operare ce trebuie îndeplinite ladepozitarea deşeurilor pentru a evita poluarea apelor de suprafaţă, aapelor subterane, a solului, a aerului, inclusiv reducerea efectelornegative asupra sănătăţii oamenilor.

Din Directivele si reglementările menţionate se pot desprinde ur-mătoarele concluzii privind tratarea si rutele de gestionare şi utilizare anămolurilor provenite din staţiile de epurare a apelor uzate:

Ø Nămolurile provenite din staţiile de epurare au fost identificateca reziduu (deşeu) fie în stare tratată sau netratată (Directiva 91/271/EEC).

Ø Obligativitatea tratării nămolurilor înainte de depozitarea îndepozitele de deşeuri orăşeneşti (Directiva 1999/31/EEC).

Ø Limitarea utilizării nămolurilor în agricultură funcţie de conţinutulîn metale grele precum şi a gradului de acceptanţă a solului pe care ur-mează a se utiliza nămolurile provenite de la staţiile de epurare(Directiva 86/278/EEC).

Ø Acceptarea nămolurilor spre depozitare în cadrul depozitelorde deşeuri poate avea loc numai dacă acestea vor avea o umiditate de65%, respectiv un conţinut de substanţă uscată (solide totale) de 35%.(Ordinul 757/2005).

Ø Acceptarea nămolurilor spre depozitare în cadrul depozitelorde deşeuri se poate face numai în amestec cu deşeuri menajere înproporţie de 1:10 (Ordinul 757/2005). Cu toate acestea, normativul nustipulează dacă acest raport ce trebuie respectat se va face dupăvolum, greutatea umedă a nămolului sau substanţa uscată.

În România, începând cu anul 1991 de implementare a Directivei91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orăşeneşti, un numărsemnificativ de staţii de epurare noi au fost construite sau/şi reabilitate.Tehnologiile utilizate pentru epurarea apelor uzate şi pentru tratareanămolurilor, în majoritatea cazurilor, asigură un nivel ridicat de operareşi de conformitate cu cerinţele actuale, probate în staţii de epuraresimilare din Europa sau America.

În marea majoritate a cazurilor, nămolurile produse în staţiile deepurare provin din două surse: epurarea (decantarea) primară (în cazulstaţiilor de epurare cu capacitate medie şi mică, aceasta poate lipsi)sub formă de nămol primar şi epurarea biologică (de la decantoarelesecundare sau similar) sub formă de nămol activat în exces. Înconformitate cu cerinţele reglementărilor menţionate, nămolurile sunt(trebuie) stabilizate, de regulă fie prin fermentare anaerobă mezofilăpentru staţiile de epurare de capacitate mare şi medie (cu o prealabilăîngroşare a acestuia), fie stabilizate aerob pentru staţiile de epurare decapacitate mică şi foarte mică, în vederea reducerii volumelor de nămolprin stabilizarea substanţei organice.

Nămolul stabilizat, în mod normal, cu un conţinut în substanţăuscată de 3-6%, se găseşte în stare lichidă, fiind încă într-o stare neac-ceptabilă pentru nici una din rutele cunoscute de utilizare a nămolurilor.Din acest motiv nămolurile stabilizate sunt supuse procesului dedeshidratare convenţională în care conţinutul de substanţă uscată esteadus în domeniul 18-25% (pentru amestecul stabilizat de nămol primarcu cel activat în exces) cu reducere semnificativă a volumelor de nămol

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

landfills”, with effective date of January 26, 2005, regulates,similarly as Directive 1999/31/EEC, the technical and operation criteriathat have to be complied with for wastes landfilling in order to avoid thepollution of surface waters, underground water, soil and air, includingthe negative effects on human health.

From the above Directives and regulations, the following ideas canbe drawn with regard to wastewater treatment sludge treatment andmanagement and recycle routes:

Considering the above listed directives and regulations, thefollowing conclusions, regarding the wastewater treatment plantssludge treatment and routing, can be drawn:

Ø The wastewater treatment plants sludge has been identifiedas residual outcome (wastes) either in treated or untreated state(Directive 91/271/EEC).

Ø The sludge can be disposed to municipal solid waste landfillsonly if it is treated (Directive 1999/31/EEC).

Ø The sludge recycling to the agricultural sector is limited bythe sludge heavy metals content and on the soil acceptance (Directive86/278/EEC).

Ø The sludge can be disposed to municipal solid waste landfillonly if its humidity is less than 65%, total solids content is higher than35% respectively (Order no. 757/2005).

Ø The sludge acceptance to the municipal solid waste landfillcan be done only if the sludge in mixed with municipal wastes to aration of 1:10 (Order no, 757/2005). Nevertheless, the norm does notspecify if this requested ratio is by volume, wet weight or dry weight.

Starting with 1991, the year of Directive 91/271/EEC’simplementation regarding the municipal wastewater treatment plant, asignificant number of wastewater treatment plants have beenerected/rehabilitated. The used technologies for wastewater andsludge treatment, for most of the cases, provide high levels of operationand conformance with the present requirements, confirmed to varioussimilar wastewater treatment plants in Europe and America.

Generally, the sludge produced in wastewater treatment plants hastwo sources: the primary sedimentation (for small to medium plants thismay not be provided) in the form of primary sludge and the biologicaltreatment (from secondary clarifiers or similar) in the form of excessactivated sludge. In accordance with the sludge treatment regulations’requirements, in order to reduce the sludge volumes by organic matterstabilization, the sludge is (has to be) stabilized, usually either bymesophilic anaerobic digestion, for high and medium capacity plants(preceded by thickening process), or by aerobic digestion for plant ofsmall and very small capacity.

The stabilized sludge, normally with a total solids content of 3-6%,is in liquid form, which is unacceptable for any of the known utilizationsludge routes. Consequently, the stabilized sludge undergoesconventional dewatering where the sludge total solids is brought up to18-25% (for digested mixed primary and excess sludge) accompaniedby a significant volume reduction but with no effect on pathogens,viruses an parasites. Currently, for conventional dewatering of astabilized sludge of mixed primary and excess sludge has been used:

§ Belt Filter Presses, with a reachable total solids content of20-25% for anaerobically digested sludge [1] and 12-25% for

Probleme actuale ale staţiilor de epurareprivind nămolurile deshidratate convenţional

2

Actual wastewater treatment plants issuesregarding conventional dewatered sludge

2

STUDII SI CERCETARI


însă fără a avea un efect asupra reducerii patogenilor, viruşilor şi aparaziţilor.

Pentru deshidratarea convenţională a nămolurilor, de exemplupentru un nămol stabilizat (amestec de nămol primar cu cel activat înexces), de regulă s-au folosit:

§ Filtre bandă, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscatăde 20-25% în cazul nămolurilor stabilizate anaerob [1], sau 12-25% încazul nămolurilor stabilizate aerob [1];

§ Filtre şurub, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscatăde 18-25% ;

§ Centrifuge, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscatăde 15-20% [1] ;

§ Filtre presă, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscatăuzual de aproximativ 30% [1] (aproape deloc aplicat în Româniadatorită complexităţii sale în operare şi a costurilor ridicate de investitiesi operare) .

În prezent, la staţiile de epurare deja aflate în operare, stadiulactual al tratării nămolurilor este deshidratarea conventională, respectivnămoluri cu un conţinut în substanţă uscată de maxim 18-25%. Înaceste condiţii, operatorii staţiilor de epurare din ţară care deja producnămol deshidratat convenţional şi care în mod normal îl evacuau cătredepozitele de deşeuri disponibile, nu mai pot urma această rutădeoarece a devenit neconformă cu prevederile Ordinului 757/2005.Conform acestui Ordin, nămolurile cu un conţinut de substanţă uscatămai mic de 35% (respectiv cu o umiditate mai mare de 65%) sau lacare raportul amestecului de nămol deshidratat convenţional cu deşeuriledepăşeşte 1:10, nu mai sunt acceptate spre depozitare în cadruldepozitelor de deşeuri.

Cu această perspectivă, operatorii staţiilor de epurare care nu auvariane alternative de evacuare a nămolului, altele decât depozitarea ladepozitele de deşeuri, trebuie să găsească rapid o soluţie tehnologicăde deshidratare avansată, care să asigure următoarele deziderate,indiferent de ruta aleasă ulterior pentru utilizarea nămolurilor:

Ø Creşterea conţinutului de substanţă uscată la minimum 35%;Ø Reducerea volumelor si a cantitătilor de nămol (în vederea

reducerii taxelor de transport şi de depozitare a nămolurilor la depozitelede deşeuri sau pentru alte utilităti);

Ø Reducerea patogenilor, viruşilor şi a paraziţilor, în special însituaţiile în care se urmăreşte folosirea nămolurilor deshidratate înagricultură ;

Ø Operare automată, fără intervenţii semnificative din parteaoperatorului;

Ø Utilizarea facilităţilor de deshidratare convenţionale existenteşi nu ocolirea acestora (la staţiile de epurare existente) ;

Ø Posibilitatea de integrare a soluţiei de deshidratare avansatăîn schema (ruta) finală aleasă pentru nămolurile produse în staţia deepurare.

Acesta este punctul în care tehnologia inovatoare CINETIK de“linear electro-dewatering” (EDW – deshidratarea electrică) oferă o al-ternativă viabilă, tehnico-economică pentru rezolvarea în întregime acerinţelor enumerate mai inainte.

Procedeul de deshidratare avansată a nămolurilor CINETIK prinelectro-dewatering (metoda de tratare prin aplicarea în nămol a unuicâmp electric de curent continuu in acelasi timp cu aplicarea unei

aerobically digested sludge [1].

§ Screw Filters, with a reachable total solids content of 18-25%.

§ Centrifuges, with a reachable total solids content of 15-20%[1].

§ Filter Presses, with an usual reachable total solids content of30% [1] (not applied for sewage sludge in Romania because of itsoperation complexity and high capital and operation costs).

Presently, for the running wastewater treatment plants, the actualstatus of the sludge treatment is conventional dewatering, respectivelydewatered sludge with total solids content of maximum 18-25%. Underthese circumstances, the operators of the plants, which alreadyproduce conventional dewatered sludge normally routed to theavailable solid waste landfills, are no longer able to dispose the sludgeon this route without breaking the provisions of Order no. 757/2007.According to this Order, the sludge with a total solids content less than35% (higher than 65% humidity), or at which the ratio between theconventional dewatered sludge to municipal wastes exceeds 1:10, isno longer accepted for disposal at the wastes landfills.

With this perspective, the wastewater treatment plants’ operators,who do not have any alternative for sludge routing other than landfilling,have to find a quick technological solution for advanced dewatering inorder to reach the following goals, whichever the subsequent sludgeroute will be chosen for sludge recycling:

Ø Total solids content increase to minimum 35%Ø Sludge amounts and volume decrease in order to avoid the

transport and landfilling fees or for any other useØ Reduction of pathogens, viruses and parasites, particularly

when the target goal is the recycle of the dewatered sludge in theagricultural sector

Ø Automatic operation without significant operator’sintervention

Ø Use the existing conventional dewatering facilities withoutbypassing them (at the existing wastewater treatment plants)

Ø Provide fully integration of the advanced sludge dewateringin the final route for wastewater treatment sludge.

This is the point where the CINETIK innovative technology by“linear electro-dewatering” (EDW – electrical dewatering) provides afeasible technical-economical alternative for solving all the aboverequirements.

The CINETIK advanced sludge dewatering procedure throughelectro-dewatering (treatment method by passing the sludge through aDC electrical field while controlled mechanical pressure is applied) isdeveloped by the Canadian company GL&V Canada Inc., an OVIVOWater division from USA. This technology has been thought to cover anintermediate segment in the sludge treatment process sequence,located between conventional sludge dewatering thermal sludgetreatment and final sludge routing.

3.1.EDW Theory [3]The theory of electro-osmosis states that the rate of flow through

soil is proportional to the voltage gradient and the cross-sectional area.The constant of proportionality is not dependent upon soil porosity, butdoes vary with interstitial water salinity. The relationship is similar to


Linear Electro-Dewatering (EDW) – o alternativăeficientă de deshidratare avansată a nămolurilor deshidratate convenţional

3

Linear Electro-Dewatering (EDW) – an effec-tive alternative for advanced dewatering ofconventional dewatered sludge

3




presiuni mecanice controlate) a fost dezvoltată de firma canadianăGL&V Canada Inc, o divizie a firmei OVIVO Water din Statele Unite aleAmericii. Această tehnologie a fost gândită pentru a acoperi un segmentintermediar în succesiunea proceselor de tratare a nămolurilor, segmentsituat între deshidratarea convenţională şi procedeele termice de trataresau a rutelor finale de utilizare a nămolurilor.

3.1.Teoria EDW [3]Teoria electro-osmozei stipulează că debitul de apă într-un sol este

proporţional cu gradientul de tensiune şi cu aria secţiunii transversale.Constanta de proporţionalitate nu este dependentă de porozitateasolului dar variază cu salinitatea apei interstiţială. În cadrul legii luiDarcy, relaţia este similară pentru debitul ce tranzitează un mediuporos sub acţiunea unui gradient hidraulic.

Qh = kh x ih x A x t (1)unde: Qh = debitul hidraulic

kh = permeabilitatea hidraulicăih = gradientul de presiune (sarcina hidraulică)A = aria secţiunii transversale a debitului de apăt = timpul

Din relaţia de mai sus se poate observa că permeabilitatea hidraulicăeste funcţie de dimensiunea porilor mediului. Acestea sunt la rândul lordependente de dimensiunea particulelor ce formează mediul poros. Încazul nămolurilor provenite de la staţiile de epurare, mediul este formatdin particule coloidale foarte fine. În comparaţie cu nisipul sau pietrişul,permeabilitatea hidraulică a nămolurilor este scăzută.

În cazul electro-osmozei, relaţia fizică aplicabilă este:Qe = ke x ie x A x t (2)unde: Qe = debitul electro-osmotic

ke = permeabilitatea electro-osmoticăie = gradientul de tensiuneA = aria secţiunii transversale a debitului de apăt = timpul

Permeabilitatea electro-osmotică nu este dependentă de dimensiuneaparticulei şi rămâne constantă pentru diferite materiale favorabile elec-tro-osmozei. Valoarea sa este comparabilă cu permeabilitatea hidraulicăechivalentă celei pentru nisip fin sau aluviuni.

Corespunzător, volumul de apă extras din nămol prin electro-osmoză va fi mai mare decât volumul de apă extrasă numai prinprocedee mecanice, atâta timp cât dimensiunea biosolidelor de tipparticule este mai mică decât materialul tip aluviuni. Cum aceasta seîntâmplă întotdeauna în cazul nămolurilor provenite de la staţiile deepurare, performanţa EDW este în totalitate independentă de dimensiuneaparticulelor şi nu este restricţionată de factori fizici care limitează înmod normal deshidratarea mecanică.

Nămolul condiţionat chimic (floculat) din figura 1 include două tipuride apă: apa “liberă”, care poate fi eliminată prin deshidratarea mecanicăconvenţională, şi apa “legată” care este adsorbită pe suprafaţa particulelorşi nu poate fi eliminată prin deshidratarea mecanică convenţională.

Corespunzător, deshidratarea nămolurilor se efectuează în douăfaze:

S Faza 1 (convenţională) de filtrare în care apa “liberă” ce în-conjoară flocoanele de nămol este eliminată prin procese fizice depresare, filtrare sau centrifugare, după o prealabilă condiţionare chimicăa nămolului. Această fază este realizată în mod curent cu filtre bandă,centrifuge, filtre şurub, etc. În urma Fazei 1 (deshidratare mecanicăconvenţională), apa adsorbită rămâne încă prezentă în turta de nămol(fig. 2).

Darcy’s law for flow through a porous medium under the influence of ahydraulic gradient.

Qh = kh x ih x A x t (1)where: Qh = Hydraulic flow

kh = Hydraulic permeabilityih = Pressure gradient (head)A = Cross-sectional area of the flow t = Time

From equation (1) it can be observed that hydraulic permeability isfunction of the size of the pores in the material. These are dependenton the size of the particulates forming the porous material. In the caseof wastewater sludge, the material is formed of very fine, colloidal,particulates. Compared to sand or gravel, hydraulic permeability ofwastewater sludge is low.

In electro-osmosis, the physical relation follows:Qe = ke x ie x A x t (2)where: Qe = Electro-osmotic flow

ke = Electro-osmotic permeabilityie = Voltage gradientA = Cross-sectional area of the flowt = Time

Electro-osmotic permeability is not dependent on particulate sizeand remains constant for different materials supporting electro-osmosis. Its value is comparable to Hydraulic Permeability equivalentto fine sand or silt. Consequently, water extracted from a sludge byelectro-osmosis will be greater in volume then water volume extractedby mechanical means only, as long as the biosolids particulate size aresmaller than silt materials. Because this is always the case onmunicipal wastewater sludge, electro-dewatering performances aretotally independent of particulate size and are not restricted by thephysical factors that limit mechanical dewatering.

Chemically conditioned (flocculated) sludge in Figure 1 includestwo type of water: “free” water that can be removed by conventionalmechanical dewatering, and “entrapped” water that is adsorbed on theparticle surface and can’t be removed by conventional mechanicaldewatering.

Accordingly, the sludge dewatering takes place in two phases:S Phase 1 (conventional) of filtration where “free” water

surrounding sludge flocs is removed by physical pressing processes,filtration or centrifugation, preceded by sludge chemical conditioning.This phase is usually accomplished by conventional equipment as beltfilter presses, centrifuges, screw filters, etc. Following phase 1(conventional sludge dewatering), the adsorbed water still remainsentrapped into the sludge cake (Fig. 2).

S Phase 2 (advanced) where the “entrapped” water (theinterstitial water fraction) contained in the sludge flocs, still not removedin phase 1 due conventional dewatering equipment limitation, isremoved by EDW, after which, just sludge thermal drying (highelectricity consumer) may remove the physically and chemicallybounded water [2].

3.2.EDW operational methodThe conventionally dewatered sludge (with a total solids content of

10-25%) is fed into a distributor (Fig. 3, A) which evenly spreads thesludge cake across the entire belt’s unit width in a thin layer ofapproximate 15 mm thickness. The sludge is passed/undergone to a

STUDII SI CERCETARIDeshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering


S Faza 2 (avansată) în care apa “legată” (fracţiunea de apăinterstiţială) conţinută în flocoanele de nămol, neeliminată în Faza 1datorită limitărilor echipamentelor de deshidratare convenţională, esteeliminată prin EDW, după care, doar uscarea nămolului (mare con-sumatoare de energie) poate să mai elimine fracţiunea rămasă de apălegată fizic şi chimic [2].

3.2.Mod de operare EDWNămolurile convenţional deshidratate (cu un conţinut de substanţă

uscată de 10-25%) sunt alimentate într-un distribuitor (fig. 3, A) cedistribuie nămolul în stare de turtă sub forma unui strat de nămoluniform pe întreaga lăţime a benzii transportoare (fig. 3) cu o grosimede aproximativ 15 mm. Nămolul astfel distribuit este trecut/supus acţiuniiunui câmp electric de curent continuu (între electrodul pozitiv-anod şiun electrod negativ-catod), în acelaşi timp cu aplicarea unei presiuni

DC electrical field (between the anode-positive electrode and thecathode negative electrode), simultaneously with the application ofcontrolled pressure.

In this way, two processes get favorable condition to take place,processes that practically govern the EDW procedure and whichcontribute to a significant volume removal of interstitial water. Thesetwo processes are: electrophoresis and electro-osmosis:

.Electrophoresis (Fig. 4) is the process where the sludge

particles, normally negatively charged, migrate toward anode (positiveelectrode), while the cations, positively charged migrates towardcathode (negative electrode).

Electro-osmosis is the process where the interstitial water isdragged along by viscous forces of the cations during their migration

Fig.1 .Nămol floculat Flocculated sludge .

Fig.2 . Nămol deshidratat mecanic conventionalConventional mechanical dewatered sludge .

Fig. 3 .Principiul de funcţionare al procedeului de deshidratare avansată prin linear electro-dewateringOperation principle of the advanced sludge linear electro-dewatering..




controlate.În acest mod se creează condiţii favorabile desfăşurării a două fe-

nomene, ce practic guvernează procedeul de EDW şi care contribuie laeliminarea unei importante cantităţi de apă interstiţială. Aceste două fe-nomene sunt: electroforeza şi electo-osmoza.

Electroforeza (fig. 4) este fenomenul în care particulele de nămol,încărcate în mod normal cu sarcină electrică negativă, migrează cătreanod (electrodul pozitiv), în timp ce cationii, încărcaţi cu sarcină electricăpozitivă, migrează către catod (electrodul negativ).

Electro-osmoza este fenomenul prin care apa interstiţială este an-trenată prin forţele de vâscozitate de către cationi în migraţia lor cătrecatod. În acest mod, mişcarea apei “legate” (de sus în jos) are loc însens invers direcţiei de deplasare (de jos în sus) a particulelor denămol încărcate cu sarcină electrică negativă, favorizând separareaacestor două faze solid/lichid (fig. 5).

În condiţiile în care anodul este poziţionat la partea superioară acâmpului electric, particulele de nămol sunt aglomerate către acesta,permiţând apei să fie evacuată mult mai uşor în jos către catod(membrana poroasă), poziţionat la partea inferioară a câmpului elec-tric.

Ambele fenomene determină o creştere a capacităţii şi gradului dedeshidratare a nămolurilor.

3.3.Eliminarea patogenilor, viruşilor şi paraziţilorProcesul de EDW, prin aplicarea câmpului electric de curent

continuu, este însoţit de o creştere a temperaturii stratului de nămolprin care curentul electric trece, uzual obţinându-se temperaturi depeste 70oC, caracteristic pasteurizării nămolurilor [4]. Corespunzător,concentraţiile măsurate de organismele patogene, populaţiile de viruşienterici au rezultat la valori nedetectabile conform datelor testelorefectuate pe nămolul deshidratat avansat cu EDW de la staţia deepurare a oraşului Victoriaville, Canada [3]. În acest mod, nămoluriledeshidratate avansat prin EDW se pot încadra în nămoluri de Clasa A(clasificare utilizată în Statele Unite ale Americii pentru nămolurile lacare nivelul patogenilor au valori sub cele detectabile şi care suntpremise a fi utilizate în agricultură).

toward anode. In this way, the “entrapped” water movement (from topdownward) takes place in the opposite direction (from bottom upward)of the sludge particles negatively charged, generating the solid/liquidphase (Fig. 5).

Under the circumstances where the anode is positioned to the topof the electrical field, the sludge particles will be concentrated towardthis electrode, allowing the water to be freely flow toward the cathode(porous membrane), located at the bottom of the electrical field.

Both processes contribute to the increase of the sludge dewateringcapacity and extent.

3.3.Pathogens, viruses and parasites removalBy the application of the electrical field, the EDW process is

accompanied by a temperature increase of the sludge layer, throughwhich the electricity is passing, normally exceeding temperaturesfeaturing sludge pasteurization processes of 70oC [4]. In one particular

application at Victoriaville city wastewater treatment plant, Quebec, themeasured concentrations of pathogen organisms, enteric virusespopulations on the advanced dewatered by EDW sludge have resultedto undetectable values. Consequently, the advanced dewatered sludgeby EDW can be included in Class A category (classification used inUSA for those sludges where the pathogen levels are to undetectablelevels and which are allowed to be used in the agricultural sector).

3.4.Sludge waterSimilarly as in the most effective conventional dewatering

proceedings, during the sludge advanced dewatering, the solidscapture rate in the dewatered sludge is in excess of 95% [4], whichdetermines that the sludge water combined with process wash water(either treated wastewater or tap water) to considered “cleaned”, withvery low pollutants concentration respectively. The effect of this verylow loaded sludge water is beneficially by not disturbing the wastewatertreatment process, as usually it is directed to the head of the plant inorder to be processed with the influent wastewater.

3.5.Polymer consumption decrease at the conventionalsludge dewatering

Each conventionally dewatered sludge features a unique

Fig.4 .Efectul de Electroforeză .Electrophoresis effect.

Fig. 5 .Efectul de Electro-osmoză.Electro-osmosis effect.



3.4.Apa de nămolSimilar ca în cazurile celor mai eficiente procedee de deshidratare

convenţionlă, în cadrul procesului de EDW, eficienţa reţinerii substanţeiuscate în turta de nămol efluentă este mai mare de 95% [4], ceea cedetermină ca apa de nămol rezultată, în combinaţie cu apa de spălare(apă din reţeaua de distributie sau apă uzată epurată), să fie considerată“curată”, respectiv cu concentraţii foarte scăzute în poluanţi. Efectulacestei ape de nămol cu încărcări în poluanţi foarte scăzute estebenefic procesului de epurare, considerând faptul că aceasta în modobisnuit este trimisă în amontele staţiilor de epurare spre a fi epuratăîmpreună cu apele uzate influente în staţie.

3.5.Reducerea consumului de polimeri la deshidratareaconvenţională a nămolurilor

Fiecare tip de nămol deshidratat convenţional este caracterizat deo “amprentă” unică cu privire la cantitatea de substanţă uscată conţinută(inertă si volatilă), la cantităţile de metale grele precum şi la conţinutulîn patogeni, viruşi şi paraziţi. Nici un nămol nu se aseamănă cu altul.Cu toate acestea, pe baza experienţei acumulate s-a constatat că,pentru majoritatea nămolurilor, cu cât cantitatea de substanţă uscată anămolului deshidratat convenţional este mai scăzută, cu atât cantitateade substanţă uscată a nămolului deshidratat avansat prin EDW estemai ridicată. Această concluzie, rezultată din experienţa operaţională aprocesului de deshidratare prin EDW, va permite operatorului staţiei deepurare să obtină economii substanţiale de polimeri în cadrul deshidratăriiconvenţionale, prin reducerea continutului de substanţă uscată anămolului influent la deshidratarea avansată. Explicarea acestui fenomende invers proporţionalitate provine din faptul că nămolul deshidratatconvenţional, cu un conţinut de substanţă uscată mai scăzut, folosesteo cantitate mai redusă de polimer, în timp ce utilizarea unei doze depolimer mai ridicate (în mod normal utilzată pentru obţinerea unuiconţinut de substantă uscată mai ridicat), poate interfera cu adsorbţiaapei “legate” prin creşterea vâscozităţii sale [3].

3.6.ConsumabileÎn cazurile în care nămolul alimentat este convenţional deshidratat,

procesul de deshidratare avansată prin EDW nu necesită condiţionarechimică cu polimer.

Singurul consumabil al procesului de deshidratare avansată esteelectricitatea. Comparativ cu procedeele termice de tratare a nămolurilor,consumul de electricitate al procesului de deshidratare prin EDW estecu de 3-5 ori mai eficientă decât uscarea acestora.

4. Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor în care EDWpoate aduce beneficii majore procesului de gestionare

Procesul de deshidratare avansată prin EDW se aplică numai dupăprocesul de deshidratare convenţională a nămolurilor (cu filtre bandă,filtre cu şurub, centrifuge, etc), respectiv nămolurile cu un conţinut desubstanţă uscată cuprins între 10-25%.

Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor în care EDW aduce ocontributie esentială sunt sintetizate în figura 6.

Corespunzător schemei de mai sus, deshidratarea avansată prinEDW poate fi combinată cu majoritatea metodelor de deshidratare con-ventională uzual implementate în România şi poate preceda oricare din

“fingerprint” with regard to the content of total solids (inert and volatile),heavy metals and pathogens, viruses and parasites. There are no twosimilar sludges. Yet, based on the accumulated experience it could befound that, for the majority of the sludges, the lower the sludge amountof total solids the higher total solids in the advanced dewatered sludgeby EDW is. This conclusion, resulted from the operational experienceof the EDW process, will allow the plant operator to achieve higherpolymer savings at the conventional dewatering by sludge total solidscontent reduction influent to the advanced dewatering. The explanationof this reversed proportionality resides from the fact that theconventionally dewatered sludge, with lower solids content requires areduced amount of polymer, while the utilization of a higher polymerdose (normally used for achieving higher solids content) may interferewith the adsorption of the “entrapped” water by increasing its viscosity[3].

3.6.Consumables When the sludge fed to the EDW is conventionally dewatered, the

advanced sludge dewatering by EDW does not require chemicalconditioning.

The only consumable of the advanced sludge dewatering iselectricity. In comparison with sludge treatment by thermal procedures,the CINETIK technology is 3-5 time more energy efficient than sludgedrying.

The advanced sludge dewatering by EDW is applicable only afterconventional sludge dewatering (by belt filter presses, screw filters,centrifuges, etc), respectively to sludges with solids content rangingbetween 10-25%.

The sludge treatment/utilization routes where EDW bringsimportant contributions are summarized in Figure 6.

According to the above routing scheme, the advanced dewateringby EDW may be combined with the majority conventional dewateringmethods usually implemented in Romania and may precede any of theadvanced sludge treatment by thermal procedures. Also, due to the factthat the solids content of the EDW effluent sludge is > 35% and thelevel of pathogens, viruses and parasites is to undetectable values,EDW gives the opportunity to route the advanced dewatered sludge tothe agricultural sector (if its composition is in compliance with Directive86/278/EEC concomitantly with soil acceptable conditions) or simply tothe solid waste landfills (considering the sludge compliance with Orderno. 757/2005).

5. Case Study – RAEBL wastewater treatment plant,Montreal, Canada [5]

The wastewater treatment plant for RAEBL, Montreal, Canadatreats an average flow rate of 64.352 m3/day and produces an amountof approximate 100 t/day of wet sludge. The conventional dewateringprocess is accomplished by 3 belt filter presses which dewaters theexcess activated sludge to a total solids content of 41,5%. The sludgehigh content in pathogens, has caused the impossibility to use the

Sludge treatment/utilization routes whereEDW can bring major benefits to the sludgemanagement process

4

Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor în care EDW poate aduce beneficii majore procesului de gestionare

4

Case Study – RAEBL wastewater treatment plant,Montreal, Canada [5]

5




procedeele termice de tratare avansată a nămolurilor. De asemenea,datorită faptului că substanta uscată a nămolului efluent din procesulde EDW este >35%, iar nivelul patogenilor, virusilor si a parazitilor suntla valori nedetectabile, EDW oferă posibilitatea de a ruta nămolurile fiecătre agricultură (dacă compoziţia nămolului respectă Directiva 86/278/EECconcomitent cu condiţiile de acceptare ale solului) sau pur si simplucătre depozitele de deseuri (considerând conformitatea nămolului cucerintele Ordinului nr. 757/2005).

Staţia de epurare a oraşului RAEBL, Montreal, Canada epureazăun debit zilnic mediu de ape uzate orăşeneşti şi industriale de 64.352,0m3/zi şi produce o cantitate de nămol umed de aproximativ 100 t/zi.Procesul de deshidratare convenţională este realizat cu ajutorul a 3filtre bandă care deshidratează nămolul activat în exces la un conţinutde substanţă uscată de 14,50%.

Conţinutul ridicat de patogeni al nămolului a cauzat imposibilitateautilizării acestuia în agricultură sau pentru remediere de soluri, iardatorită conţinutului ridicat de apă l-a descalificat ca sursă de energie.În consecinţă, nămolul este depozitat la depozitul de deşeuri orăşenestişi nu poate avea nici o reutilizare benefică.

În urma aplicării procesului de deshidratare avansată prin EDW, s-a prevăzut un echipament cu o capacitate de 1,2 t/h de nămol umedcare deshidratează aproximativ 1/3 din producţia totală de nămol astaţiei. Nămolul deshidratat a rezultat cu un conţinut de substanţăuscată de 35%, iar prin aplicarea combinată de electricitate, căldură şipresiune mecanică s-a realizat o dezinfecţie aproape completă anămolului prin eliminarea patogenilor, viruşilor enterici şi a paraziţilorpână la nivelul Clasei A (conform clasificării din SUA). Eficienţa reţineriimateriei uscate în turta de nămol deshidratată avansat este mai mare

sludge in the agricultural sector or for soil remediation, and because ofits high water content disqualified it as a source of energy.Consequently, the sludge is disposed to the municipal solid wastelandfill and it does not have any beneficial reutilization.

Following the application of the advanced dewatering by EDW, oneequipment has been provided with a rated capacity of 1,3 t/h wetsludge which processes 1/3 of the daily sludge production. Theadvanced dewatered sludge has reached 35% total solids and thecombined application of electricity, heat and mechanical pressuremade the sludge to achieve an almost complete disinfection by removalof the pathogens, enteric viruses and parasites meeting the Class Aclassification (according to US classification). The solids captureefficiency in the advanced dewatered sludge cake was exceeding 95%.

The sludge and mass volume reduction were in the range of 60%which generated a straight saving on the plant’s operation budget of40% (reduced volume to be handled, transported as well as tippingfees for the sludge receiving to the solid wastes landfill) while theenergy consumption has stabilized to a level of 160 kWh/t of wetsludge. The payback of the capital costs for EDW implementation hasbeen achieved in 4 years.

In conclusion, for the particular case of RAEBL wastewatertreatment plant, the implementation of the EDW process was beneficialnot only for sludge amounts and volumes reduction purposes, but alsofor generation of a high quality (disinfected) sludge by pathogens,viruses and parasites removal, facts which confer the operators tooption to use the sludge in the agricultural sector, option which initiallyhasn’t been allowed.

The CINETIK advanced sludge dewatering process by EDW, asdescribed above, brings up a series of advantages to the conceptual

Studiu de caz – Staţia de epurare RAEBL, Montreal, Canada [5]5

Fig. 6 .Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor în care EDW aduce beneficii majore procesului de gestioare a nămolurilorSludge treatment/utilization routes where EDW brings major benefits to the sludge management process .

CINETIK advanced dewatering technology advan-tages by EDW in comparison to other solutions

6



de 95%. Reducerile de volum şi greutate rezultate sunt de aproximativ 60%,

ceea ce a generat operatorului o economie de 40% (volum mai redusde manipulat, transportat, respectiv costuri de acceptare la depozitulde deşeuri mai mici) iar consumul de energie s-a situat la un nivel de160 kWh/t de nămol umed. Amortizarea investiţiei prin implementareaprocesului de EDW s-a realizat în mai puţin de 4 ani.

În concluzie, în cazul staţiei de epurare RAEBL, implementareaprocesului de EDW a fost benefică, nu numai prin reducerea volumelorsi a cantitătilor de nămol, dar si prin generarea unui nămol cu calitătisuperioare (dezinfectat) prin reducerea patogenilor, viruşilor şi paraziţilor,care oferă operatorului optiunea de a-l utiliza în agricultură, optiune ceinitial nu ia fost permisă.

Procesul de deshidratare avansată CINETIK prin EDW, în modul încare este detaliat mai inainte, aduce o serie de avantaje schemelor detratare/rutare a nămolurilor produse în statiile de epurare prin simplufapt că oferă operatorului optiuni multiple în gestionarea cantitătilor denămol proprii, dar si avantaje nete operationale.

În continuare se prezintă lista completă a avantajelor pe careprocesul de deshidratare prin EDW le aduce proceselor de tratare a nă-molurilor si influentele/efectele benefice asupra acestora.

6.1.Avantaje tehnologicea. Procesul de deshidratare avansată prin EDW se amplasează

după facilitătile de deshidratare conventionale si poate trata nămoluricu un continut în substanţă uscată cuprins între 10-25%.

b. În cazul facilităţilor de deshidratare conventională existente,tehnologia de EDW oferă avantajul utilizării acestor echipamanteexistente, fără a fi necesară ocolirea acestora.

c. Prin domeniul larg al continutului de substantă uscată dinnămolul influent în procesul EDW de 10-25%, se generează economiisubstanţiale de polimeri în etapa premergătoare a deshidratării con-ventionale.

d. Continutul de substantă uscată din nămolul deshidratat printehnologia de EDW este cuprins între 35-50%.

e. Reducerea cantităţilor si volumelor de nămol deshidratateavansat se poate face cu până la 50-75% (raportat la nămolul umed).

f. Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol genereazăreduceri substantiale în necesarul de capacitate pentru orice alt procesde deshidratare sau utilizare a nămolurilor ce poate urma procesului deEDW.

g. Procedeul de EWD realizează dezinfectia nămolului prin re-ducerea la nivele nedetectabile a patogenilor, virusilor si parazitilor.Nămolul astfel dezinfectat poate fi utilizat cu succes în agricultură cafertilizator, fără producerea de mirosuri sau fără a pune în pericolsănătatea oamenilor.

h. Necesită o suprafată (“amprentă”) redusă de instalare, com-parativ cu spatiile necesare deshidratării conventionale (de exemplu,pentru statia de epurare Glina a orasului Bucuresti, hala de tratareavansată a nămolurilor ra rezulta de 27,0 x 23,0 x 6,50 m pentru 8unităti de deshidratare avansată CINETIK CKB-2000-1 dispuse etajat[8]).

sludge treatment/routing schemes simply by the fact that it offers to theoperator multiple options in its own sludge amounts management annet operation advantages.

Further, it is summarized a complete list of the advantages onwhich EDW process brings to the sludge treatment processes and itsbeneficial influences/effects.

6.1.Process advantagesa. Advanced dewatering process by EDW is positioned after

the conventional dewatering facilities and can dewater sludges withsolids content ranging between 10-25%.

b. For the existing conventional dewatering facilities, the EDWprocess gives the advantage of using the existing equipment, withoutbeing necessary to bypass it.

c. By its broad range (10-25%) of solids content EDW processcan cover, major saving are generated by using reduced amounts ofpolymer for sludge conditioning in the treatment step of preceding theconventional dewatering.

d. The total solids content in the advanced dewatered sludgeby EDW reaches 35-50%.

e. The mass and volume reduction of the advanced dewateredwet sludge can be done by up to 50-70%.

f. The mass and volume reduction of the advanced dewateredwet sludge generates significant reductions in the required capacity forany other sludge dewatering and utilization process which may followEDW.

g. EDW process achieves sludge disinfection by pathogens,viruses and parasites removal. The disinfected sludge can besuccessfully utilized in the agricultural sector as fertilizer with no risk ofodors or human health threat.

h. Requires reduced area (footprint) for installation similarlywith the required area for conventional dewatering (for instance, forGlina, Bucharest wastewater treatment plant, the advanced sludgetreatment building would come to 27,0 x 23,0 x 6,50 m for 8 units ofadvanced dewatering CINETIK CKB-2000-1 in stacked installationsetup [8]).

i. The capital costs for EDW is much lower than sludgeincineration or drying (for instance, for Glina, Bucharest, the advanceddewatering by EDW has been estimated to be approximately 10 timescheaper the final sludge treatment step by incineration [8]).

j. The advanced dewatering by EDW is applicable for anywastewater treatment plant where the sludge treatment by thermalprocedures is not technically and financially feasible or generatesunacceptable environment problems in the nearby residential areas.

6.2.Operational advantagesa. In case the sludge is routed to the solid waste landfill, the

mass and volume reduction of the advanced dewatered wet sludge willgenerate savings more than 50% in the disposal costs (transport andtipping fees and taxes, etc).

b. The mass and volume reduction of the advanced dewateredwet sludge will generate savings for any other advanced sludgedewatering process as incineration, co-incineration, pyrolysis [7],gasification, etc, if these are not located in the vicinity of the wastewatertreatment plant (for instance to other bigger wastewater treatmentplants).

c. EDW does not require any sludge chemical conditioning,thus there is not requirements for chemicals constant supply and

Avanatajele tehnologiei CINETIK de deshidratareavansată prin EDW comparativ cu alte solutii6




i. Valoarea investitională mult mai mică decât în cazul incinerăriisau a uscării nămolurilor (de exemplu, pentru statia de epurare Glina aorasului Bucuresti, solutia de deshidratare avansată prin EDW s-aestimat a fi de aproximativ 10 ori mai ieftină decât solutia de incinerarepentru etapa finală [8]).

j. Deshidratarea avansată a nămolurilor prin EDW este aplicabilăla orice statie de epurare unde procedeele de tratare termică nu suntfezabile tehnic si economic sau creează probleme de mediu neacceptabilezonelor rezidentiale învecinate acestora.

6.2.Avantaje în operarea. Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol generează, în

cazul depozitării acestora, economii de peste 50% în costurile dedepozitare (transport, taxa de acceptare la depozitul de deşeuri, etc).

b. Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol genereazăreduceri importante ale costurilor de transport la oricare din proceselede tratare avansată a nămolurilor (incinerare, co-incinerare, piroliză [7],gazificare, etc), dacă acestea nu se găsesc amplasate în imediata ve-cinătate a staţiei de epurare (de exemplu, la alte staţii de epurare maimari).

c. Procesul nu necesită o condiţionare chimică a nămolului,deci nici nu apare necesitatea unei aprovizionări si stocări sistematicecu chimicale cum ar fi polimeri sau var nestins.

d. Singurul consumabil al procesului CINETIK de deshidratareprin EDW este electricitatea. Aceasta este de 3-5 ori mai scăzută decâtîn cazul uscării nămolului (exprimat ca kWh/t de nămol umed).Dependenţa de electricitate se regăseste pe acelasi nivel de risc ca sialimentarea cu energie (functionarea) a statiei de epurare.

e. Electricitatea fiind singurul consumabil, operarea deshidratăriiavansate nu este dependentă de unul sau mai multi furnizori de produseconsumabile (de exempl varul). Atât timp cât statia este alimentată cuenergie electrică, deci apa uzată este epurată si există generare de nă-moluri, corespunzător este si functionarea deshidratării avansate a nă-molurilor.

f. Funcţionare flexibilă: oferă posibilitatea ajustării functionăriiechipamentelor de deshidratare functie de caracteristicile nămoluluiinfluent si de rezultatele dorite, prin ajustarea vitezei de deshidratare, apresiunii si tensiunii electrice.

g. Durata de deshidratare (de retentie a turtei de nămol) estede aproximativ 8-12 minute pentru atingerea continutului de substanţăuscată de minim 35%.

h. Funcţionarea este complet automatizată, mare parte din ope-rarea sistemului realizându-se online.

i. Oferă operatorului un element foarte important: OPTIUNI îngestionarea viitoare a nămolurilor, fără a periclita rutele de evacuaresau utilizare ale nămolului, functionarea statiei cu respectarea normelorde mediu si nu în ultimă instantă fără încălcarea reglementăriloreuropene si locale.

Comparativ cu EDW, celelalte procedee de tratare avansată a nă-molurilor, chiar dacă ating scopul propus, prezintă o serie de elementece trebuie întelese la alegerea rutelor de evacuare/utilizare a nă-molurilor:

6.2.1.Tratarea cu var nestins (CaO) presupune cunoasterea ur-mătoarelor aspecte:

a. Cantitatea de substantă uscată a nămolui creste cu peste15-40% din cantitatea influentă, ceea ce va determina creştereacosturilor de manipulare si transport precum si a taxelor de acceptare a

storage as polymers or quick lime. d. The only consumable of the CINETIK advanced dewatering

process is electricity. This is at least 3-5 times more energy efficientthan sludge drying (expressed as kWh/t of wet sludge). The electricitydependency is on the same risk threshold as the energy supply(operation) for the wastewater treatment plant.

e. As the electricity is the only consumable, the advanceddewatering process is not dependent by one or more providers (asquick lime). As long as the plant is supplied with electrical energy, sothe wastewater is treated and sludges are generated, the advanceddewatering by EDW is operable.

f. Flexible operation: EDW provides adjustment possibilities ofthe dewatering equipment based on influent sludge characteristics andthe expected results, by adjusting the dewatering speed, pressure andelectrical voltage.

g. Dewatering (retention) time of the sludge cake isapproximately 8-12 minutes for minimum expected total solids contentof 35%.

h. The operation is completely automated, most of the systemoperation being done online.

i. Confer to the plant operator a very important element:OPTIONS in future sludge management, without threating the sludgedisposal and routing, the plant operation in compliance with theenvironment norms and not ultimately without breaking the Europeanand local regulations.

In comparison with EDW, even if other procedures for advancedsludge dewatering reach the proposed goal, they have severalelements that have to be understood at the sludge disposal/utilizationroutes.

6.2.1.Quick lime treatment (CaO) assumes understanding thefollowing aspects:

a. The amount of total solids of the dewatered sludge will beincreased by 15-40% of the influent amount, which will determine anincrease of the sludge handling and transport costs as well as of thetipping fees for sludge disposal compared to the no chemicalsmethods;

b. For pathogen removal, a retention time of 2,0 h has to beprovided maintaining the sludge pH above 12, followed by another 22,0h retention time keeping the sludge pH at 11,5 [5];

c. Due to the large retention time of approximate 24 h, it isrequired to provide a minimum infrastructure level as follows [6]:

- quick lime storage on the site ;- mixing of quick lime with conventionally dewatered wet

sludge ;- mixed sludge storage into an enclosed shed ;- air treatment equipment for (ammonium) odor removal, as

they are generated from chemical exothermic reactions ;d. The quick lime price of 100-200 euro/t may drop the quick

lime treatment from the beginning [6], as the estimated quick lime dosevaries between 15-40% of the influent total solids ;

e. Requires extensive areas for the above mentionedinfrastructure;

f. Requires permanent personnel on the wastewater treatmentplant for sludge handling ;

g. The land application of the quick limed sludges is notrecommendable on alkaline soils.



nămolului fată de metodele fără aport de chimicale. b. Pentru eliminarea patogenilor, timpul de retentie al nămolului

trebuie să fie de 2,0 h cu mentinerea pH-ului peste 12 si încă 22,0 h cumentinerea pH-ului peste 11,5 [5].

c. Datorită timpului de retentie mare de 24 h este necesară pre-vederea unui nivel minim de infrastructură [6] astfel:

- stocarea varului nestins pe amplasament ;- amestecarea varului nestins cu nămolul umed deshidratat

conventional - stocarea produsului amestecat într-un sopron acoperit;- echipamente de tratare a aerului pentru eliminarea mirosurilor

(de amoniac) rezultate în urma reactiilor chimice, înainte de a fi evacuateîn atmosferă .

d. Pretul varului nestins de aproximativ 100-200 euro/tonă poatedetermina eliminarea din start a solutiei de tratare cu var [6], cum seestimează doza de var nestins la circa 30-40% din cantitatea desubstantă uscată a nămolului influent.

e. Necesită suprafete importante pentru amenajarea infrastructuriimentionate mai sus.

f. Necesita personal permanent pe amplasament pentru ma-nipularea nămolurilor .

g. Aplicarea nămolului pe soluri ca fertilizator nu este reco-mandabilă pe terenurile de natură alcalină.

6.2.2.Incinerarea, co-incinerarea presupune cunoastereaurmătoarelor aspecte:

a. Cenusa rezultată trebuie depozitată în depozite de deseuripericuloase;

b. Generează cantităti/emisii mari de gaz (aproximativ 3.950-4.800 Nm3 gaz de ardere/t de deseu [7]), dioxid de carbon, dioxine(datorită arderii nămolului în prezenta oxigenului) si praf ;

c. Este o optiune viabilă doar pentru statiile mari de epurare ; d. Necesită suprafete mari pentru realizarea infrastructurii ;e. Implică costuri mari de investitie si de operare;f. Costuri ridicate pentru tratarea emisiilor eliberate în atmosfe-

ră;g. Costuri ridicate de epurare a apelor uzate (slurry) rezultate

din tratarea emisiilor de gaze;h. Necesită personal extrem de calificat.

6.2.3.Uscarea presupune cunoasterea următoarelor aspecte:a. Este o optiune viabilă doar pentru statiile mari de epurare ;b. Necesită suprafete mari pentru realizarea infrastructurii ;c. Implică costuri mari de investitie si de operare ;d. Costuri ridicate pentru tratarea emisiilor eliberate în atmosfe-

ră;e. Costuri ridicate de epurare a apelor uzate (slurry) rezultate

din tratarea emisiilor de gaze ;f. Necesită personal extrem de calificat.

6.2.4.Depozitarea la depozitele de deseuri presupune cunoaşte-rea următoarelor aspecte:

a. Concentraţia minimă în substantă uscată a nămolului depozitattrebuie să fie de 35% ;

b. Nămolul depozitat trebuie amestecat în proporţie de 1:10 cudeseurile din depozit ;

c. Continutul de substantă organică din nămolul depozitat, îm-

6.2.2.Incineration, Co-incineration assumes understanding thefollowing aspects:

a. The resulted ashes have to be disposed in hazardous wastelandfills

b. Generates extremely high amounts/emissions of gas(approximate 3.950-4.800 Nm3 gas/t of waste [7]), carbon dioxide,dioxins (as the sludge is incinerated in the presence of oxygen) anddust

c. It is a viable option for big wastewater treatment plantsd. Requires large areas for infrastructure implementatione. Requires high capital and operation costsf. Extremely high costs for atmosphere released emissions

treatment g. Extremely high costs for generated wastewater (slurry) from

gas emissions treatmenth. Requires extremely qualified personnel

6.2.3.Drying assumes understanding the following aspects:a. It is a viable option for big wastewater treatment plantsb. Requires large areas for infrastructure implementationc. Requires high capital and operation costsd. Extremely high costs for atmosphere released emissions

treatment e. Extremely high costs for generated wastewater (slurry) from

gas emissions treatmentf. Requires extremely qualified personnel

6.2.4.Disposal to solid waste landfill assumes understandingthe following aspects:

a. The minimum total solids content to be disposed has to be35%

b. The disposed sludge has to be mixed with solids wastes toa ration of 1:10

c. The solids content in the disposed sludge, simultaneouslywith the domestic wastes will generate, after a certain period of timefrom the landfill closure, landfill gas resulted from the anaerobicdecomposition of the organic wastes. If the landfill gas, usually with aCH4 content of 40-65%, is not captured and capitalized, it willcontribute to the global warming potential as it is well known thatmethane effect as greenhouse gas is 21 times more significant than thecarbon dioxide (CO2).

6.2.5.Sludge utilization in the agricultural sector as fertilizerassumes understanding the following aspects:

a. Sludge use as fertilizer assumes constant analysis of itscomponents but also of the soil where it is going to be recycled

b. The sludge utilization is conditioned by the soil acceptancewith regard to sludge components (organic matter, heavy metals, pH,etc)

c. Limited experience in sludge utilization as fertilizer willrequires a promotional campaign for the local farmers

d. Consumer negative perception on the sludge originatingfrom wastewater treatment plants

e. Alternative route to be provided in the event that the soilsusing the sludge as fertilizer will reach the maximum limit of acceptancewith regards to one or more sludge components.




preună cu deseurile menajere depozitate vor genera, după o anumităperioadă de timp de la închiderea depozitului, biogaz rezultat din de-scompunerea anaerobă a substantelor organice. Biogazul rezultat, cuun continut de metan (CH4) ce variază între 40-65%, în cazul în care nuva fi captat si valorificat, va contribui la efectul de seră, cunoscându-sefaptul că efectul de seră al metanului este de 21 de ori mai mare decâtal dioxidului de carbon (CO2).

6.2.5.Utilizarea nămolurilor ca fertilizator în agriculturăpresupune cunoasterea următoarelor aspecte:

a. Utilizarea nămolului ca fertilizator presupune atat analizareaconstantă a nămolului utilizat cât si a solului pe care acesta esteîmprăstiat ;

b. Utilizarea nămolurilor este conditionată de gradul de acceptantăa solului privind componentele nămolului (substantă organică, metalegrele, pH, etc) ;

c. Experienta limitată în utilizarea nămolului ca fertilizator vanecesita o promovare către fermierii locali ;

d. Perceptia negativă a consumatorului asupra originii nămoluluiprovenit din statiile de epurare ;

e. Prevederea unei solutii alternative în cazul în care solurile,ce utilizează nămoluri din statia de epurare, vor atinge limita maximăde acceptantă din punct de vedere a unuia sau mai multor componentiai nămolului.

7. Concluzii

Prezentul articol se doreste a prezenta o alternativă de deshidratareavansată a nămolurilor care să ofere operatorilor statilor de epurare,consultantilor si inginerilor de proces o solutie concretă, imediataplicabilă, în gestionarea nămolurilor produse în statiile de epurare aapelor uzate. În plus, solutia de deshidratare avansată a nămolurilorprin CINETIK Linear Electro-Dewatering oferă operatorului statiei oserie de avantaje operationale si optiuni multiple prinvind gestionareaprezentă si viitoare a nămolurilor, dintre care cele mai importante suntrecapitulate în continuare:

S Cresterea continutului de substantă uscată la 35-50% ;S Deshidratează avansată a nămolurile deshidratate conventional

în stare de turtă (10-25% SU) prin preluarea nămolului după filtrebandă, centrifuge, filtre surub, etc, fără ocolirea acestora ;

S Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol cu până la 50-70% ;

S Reducerea costurilor de transport, oricare ar fi ruta nămoluriloraleasă de operator;

S Reducerea taxelor de depozitare a nămolurilor deshidratateavansat la depozitele de deseuri;

S Reducerea costurilor de investitie si operare pentru oricefacilitate de tratare termică ulterioară sau rută de utilizare a nămoluluiprin reciclarea cantitătilor de nămol ;

S Operare fără utilizare de chemicale sau polimeri S Reducerea patogenilor, virusilor si parazitilor până la valori

nedetectabile;S Operare complet automatizată, ajustabilă functie de caracte-

risticile si scopul propus al deshidratării avansate a nămolului. Necesităpersonal de exploatare doar pentru operatiunile de mentenantă sireparatii ;

7. Conclusions

This article is meant to present an alternative to the advancedsludge dewatering in order to confer wastewater treatment plantsoperators, consultants and process engineers a concrete solution,immediately applicable, for wastewater treatment plant sludgemanagement. Additionally, the advanced sludge dewatering byCINETIK Linear Electro-Dewatering provides the plant operator witha series of operational advantages and multiple options regarding thepresent and future sludge management, out of which the mostimportant are reiterated below:

S Increase of total solids to 35-50%S Advanced sludge dewatering of the conventionally

dewatered sludge in a state of cake (10-25% total solids) by acceptingthe effluent sludge from belt filter presses, screw filters, centrifuges,etc, without bypassing them

S Sludge mass and volume reduction by up to 50-70%S Transport costs decrease, whichever the sludge route will be

chosen by the operatorS Tipping fees and tax reductions as lower amounts of sludge

will be disposed to the solid waste landfills S Capital and operation costs reduction for any subsequent

facility of sludge thermal treatment or any route of utilization by sludgerecycling

S Operation without any chemicals or polymersS Pathogens, viruses and parasites removal to undetectable

valuesS Completely automated operation, adjustable per sludge

characteristics and advanced dewatering expected goal. It requirespersonnel just for regular maintenance and repair works

S Energy consumption substantially reduced compared to anysludge thermal treatment

S Requires small footprintsS Solution applicable wherever the sludge treatment thermal

procedures are not feasible technically and financially

In case any wastewater treatment plant operator, consultant orprocess engineer is interested in detailing the feasibility andopportunity of the advanced sludge dewatering by CINETIK Electro-Dewatering I can be contacted at or or you can contact the processengineering department of PARCIS Bucharest ().

References

[1] - Wastewater Engineering. Treatment and Reuse. Metcalf and Eddy. Fourth Edition

[2] - Enhancement of Pressure Filtration Dewatering UsingElectrical Fields and Acoustic Waves

Dr. Muhammad Abu-Orf (Veolia Water North America)Seth Hepner (US Filter)

[3] - Reducing disposal costs through Advanced Electro-

Concluzii7

Conclusions7

References



S Consum energetic substantial mai redus decât orice procedeude tratare termică a nămolurilor

S Necesită suprafete extrem de reduse ;S Solutie aplicabilă oriunde procedeele termice de tratare a

nămolului nu sunt fezabile tehnic si economic.În situatia în care orice operator al unei statii de epurare, consultant

sau inginer de proces este interesat în detalierea fezabilităţii si oportunitătiiaplicării acestei tehnologii de deshidratare avansată a nămolurilor prinCINETIK Electro-Dewatering mă puteti contacta la sau sau puteticontacta colectivul de inginerie de proces al firmei PARCIS Bucureşti ().

[1] - Wastewater Engineering. Treatment and Reuse, Metcalf and Eddy. Fourth Edition.

[2] - Enhancement of Pressure Filtration Dewatering UsingElectrical Fileds and Acoustic Waves.

Dr. Muhammad Abu-Orf (Veolia Water North America)Seth Hepner (US Filter)

[3] - Reducing disposal costs through Ad-vanced Electro-Dewatering

Scott F. McKay, M Sc., Technology Group Leader, Mabarex Wa-ter, Wastewater & Sludge

TreatmentRoger Paradis, Eng., CEO Elcotech Technologies Inc.Martin Blanchette, WWTP Superintendent, City of Victoriaville

(Canada)[4] - Integrating Electro-Dewatering into Advanced Biosolids

ProcessingRalph Eschborn, P.E., .Dr. Mohammad Abu-Orf (AECOM)Dany Sarrazin-Sullivan (OVIVO)

[5] - Elaborarea politicii naţionale de gestionare a nămolurilorde epurare

Mott MacDonald, ISPE, UTCB & BIO-TEHNOL, aprile 2011.

[6] - Strategia de management al nămolului în judeţul BihorPell Frischmann Consultants şi ROMAIR

Consulting[7] - Managementul avansat al nămolurilor la staţia de

epurare Glina, Bucureşti-România. Staţie de piroliză (ofertă tehnico-economică)

Visser & Smit Hanab GmbH, Germania;Splainex Ecosystems Ltd, Olanda; PARCIS-SRL, România;

Septembrie 2010[8] - Staţia de epurare Glina, Bucureşti, România. Deshidratarea

avansată a nămolurilor prin CINETIK Linear Electro-Dewatering (ofertă teh-

nico-financiară)ASI Consult LLC, SUA; OVIVO Water

(SUA); PARCIS-SRL, România; Iunie 2011

DewateringScott F. McKay, M Sc., Technology Group Leader, Mabarex

Water, Wastewater & SludgeTreatmentRoger Paradis, Eng., CEO Elcotech Technologies Inc.Martin Blanchette, WWTP Superintendent, City of Victoriaville

(Canada)[4] - Integrating Electro-Dewatering into Advanced Biosolids

ProcessingRalph Eschborn, P.E., Dr. Mohammad Abu-Orf (AECOM)

Dany Sarrazin-Sullivan (OVIVO)[5] - Elaborarea politicii naționale de gestionare a

nămolurilor de epurareMott MacDonald, ISPE, UTCB & BIOTEHNOL, aprile 2011.

[6] - Strategia de management al nămolului în județul BihorPell Frischmann Consultants și ROMAIR Consulting

[7] - Managementul avansat al nămolurilor la stația deepurare Glina, Bucurețti-România. Stație de piroliză (ofertă tehnico-economică)

Visser & Smit Hanab GmbH, Germania; Splainex Ecosystems Ltd,Olanda; PARCIS-SRL, România;Septembrie 2010

[8] - Stația de epurare Glina, Bucurețti, România.Deshidratarea avansată a nămolurilor prin CINETIK

Linear Electro-Dewatering (ofertă tehnico-financiară)ASI Consult LLC, SUA; OVIVO Water (SUA); PARCIS-SRL,

România; Iunie 2011

Bibliografie

- TITLU (cât mai succ-cint exprimat);

- AUTORII (cu date deidentificare);

- REZUMAT (în limbaenglezã);

- KEYWORDS (cuvintecheie între 4-7 cuvinte);

- TEXT ORGANIZAT (încapitole, subcapitole etc.)in limba romana si engleza;

- CAPITOL “CON-CLUZII”;

- BIBLIOGRAFIE- Redactare in WORD

(OFFICE) cu font TimesNew Roman corp 12.

MOD DE RECENZARE:

- ARTICOLUL PRO-PUS VA FI RECENZAT DE 1-2 MEMBRII AI COLEGIULUIŞTIINŢIFIC;

- DURATA (douã sãp-tãmâni);

- REZOLUŢIE: l respins; l acceptat cu modificãri

sau completãri;l acceptat sub forma pro-

pusã.

PREzENTARE ARTICOLE ÎN ROMAQUATEXTUL TREBUIE SÃ CONţINĂ:

STUDII SI CERCETARI

Asigurarea calităţii sursă de date pentruevaluarea incertitudiniiasociată rezultatului

DiaNa MariaNa DeM Laborator Calitatea Apelor, Administraţia Naţională

“Apele Române “Administraţia Bazinală de Apă Crisuri Oradea

[email protected], [email protected]

The article presents measurement uncertainty assessment based on internal and external quality control data. Theway of measurement uncertainty calculations follows the NORDTEST approach implemented to our laboratory data.Some heavy metals measurements uncertainty calculations are given as examples for expanded uncertaintyestimation and comparison is made between the same values estimated under mathematical analytical approach. Theresults obtained this way allow using the new approach in order to validate the estimations get by analytical method.

ABSTRACT

1.INTRODUCERE

În practică există mai multe abordări pentru estimarea incertitudinii rezultatelormăsurărilor.

Metoda analitică (matematică), cunoscută şi ca „step by step”, are la bază ecua-ţia/ modelul matematic de calcul al rezultatului. Diagrama cauză – efect (os de peş-te) pentru bugetul de incertitudini are ca ramuri principale, mărimile ce intră în ecua-ţia matematică şi, ca ramuri secundare, factorii de influenţă a mărimilor de intrare.În această metodă strict matematică, toate componentele sunt estimate separat iarincertitudinile individuale sunt compuse utilizând legea propagării incertitudinilor. Me-toda este descrisă exhaustiv în GUM.

În afară de abordarea analitică (matematică), există alte abordări, şi ele în confor-mitate cu GUM, respectiv SR ISO EN /CEI 17025:2005, care utilizează date ce gru-pează mai multe componente individuale ale „incertitudinii globale”. Aceste date suntdisponibile în laborator din datele de control al calităţii la nivel intra-laborator şi in-ter-laboratoare şi din validarea metodei.


Keywords: reproducibility within laboratory

method and laboratory bias CRM

Inter-laboratory comparison advanced sludge dewatering linear electro-dewatering

cinetik

2.EVALUAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE

Asemănător abordării analitice, diagramacauză-efect (os de peşte) pentru această mo-dalitate, pe care o denumim în continuatemetoda NORDTEST, propune fie combinareaincertitudinii din estimatele componentelor datede reproductibilitatea intra-laborator (Rw) şibiasul laboratorului şi al metodei, fie utilizarea,mai mult sau mai puţin direct, a reproductibilităţiisR.

3.REPRODUCTIBILITATEA INTRA-LABORATOR (U(RW )

Incertitudinea asociată reproductibilităţii intra-laborator Rw, se poate obţine pe mai multecăi, în funcţie de specificul analizei, a probeloranalizate şi a mijloacelor de control intern alcalităţii utilizate din laborator.

Modelul NORDTEST stabileşte trei modali -tăţi:

S probe de control stabile care aco-peră toate etapele procesului analitic.În mod normal una din probe vaavea un nivel scăzut de concentraţieiar a doua probă va avea conţinutde analit situat pe domeniul de con-centraţii mariS probe de control care nu acoperătoate etapele procesului analitic. In-certitudinea va fi estimată din probade control şi din analize repetatepe probe naturale cu nivele de con-centraţie diferităS probe de control instabile

Este subliniat ca fiind de maximă importanţănecesitatea ca estimarea incertitudinii să aco-pere toate etapele procesului analitic şi toatetipurile de matrice.

În acelaşi timp este important ca estimarea săia în calcul variaţia pe termen lung a compo-nentelor incertitudinilor sistematice din cadrullaboratorului, ex: soluţii stoc diferite, lot noude reactivi critici, recalibrarea echipamentului,etc. În acest scop, pentru a avea o bază re-prezentativă pentru calculul incertitudinii caresă reflecte astfel de variaţii, numărul ideal derezultate trebuie să fie mai mare de 50 şi săacopere o perioadă de timp de aproximativ unan, dar, desigur că acest necesităţi diferă dela o metodă la alta.

STUDII SI CERCETARIAsigurarea calităţii sursă de date pentru evaluarea incertitudinii asociată rezultatului


În general, în practică, cea mai bună abordare se dove-deşte a fi una combinată, în care anumite componentesau paşi sunt grupaţi. Abordarea combinată este preferatădeoarece, de cele mai multe ori, cuantificarea individualăa tuturor componentelor incertitudinii este imposibilă. [1]

Este important de accentuat că, utilizarea datelor obţi-nute practic din diagramele de control, comparări inter-la-boratoare sau de la validarea metodei, deşi este o calemai uşoară de estimare a „incertitudinii globale” nu estemai puţin corectă. Experienţa arată că valoarea incertitu-dinii obţinute utilizând exclusiv metoda analitică (matema-tică) este deseori prea mică. Aceasta se datorează faptuluică este dificil să se stabilească o ecuaţie matematică ex-haustivă care să cuprindă şi să cuantifice toţi factorii deinfluenţă. Astfel, se pot omite unele componente semnifi-cative. Din această cauză orice incertitudine calculată prinmetoda analitică trebuie comparată cu datele practice.Desigur că, în mod ideal, indiferent de metoda utilizată,valoarea estimată pentru incertitudine ar trebui să fieaceeaşi.

Organizaţia NORDTEST, în anul 2004, propune labora-toarelor de mediu din ţările nordice un manual ce cuprindemodalităţi de calcul a incertitudinii, practic şi detaliat cuexemple. Modul de abordare pentru calculul incertitudiniiasociate rezultatului este cel care utilizează datele dincontrolul calităţii la nivel intern şi extern: diagrame decontrol, validarea metodei şi, respectiv, scheme de inter-comparare laboratoare.

Această modalitate s-a aplicat în laboratorul propriuutilizând datele de controlul calităţii pe anul 2009 şi rezul-tatele obţinute de laborator la schemele de inter-compa-rare laboratoare la care a participat începând cu anul2007. Rezultatele obţinute s-au comparat cu cele obţinuteprin metoda analitică stabilindu-se corelaţiile dintre ele.

Fig. 1. Modelul de calcul al incertitudinii după metoda NORTEST.


Aceste indicaţii aplicate în Laboratorul de Ca-litatea Apelor Oradea, pot fi grupate astfel:

S etaloane de control la nivelul deconcentraţie egal cu Limita de cu-antificare LOQ S determinări paralele pe probe deapă naturală necunoscute

Datele sunt luate din Diagrama cu ţintă fixă şirespectiv, din Diagrama de fidelitate a datelorde controlul calităţii pe anul 2009.

3.1. Etaloane de control ca probe decontrol pentru performanţaprocesului

Pentru a monitoriza menţinerea performanţelorprocesului, laboratorul utilizează etaloane decontrol, preparate din altă sursă decât etaloanelede calibrare. Deoarece comportarea procesului

este critică la nivele mici ale concentraţiei deanalit, etaloanele de control au valori situatela nivelul limitei de cuantificare, LOQ, a metodei.

Tabelul 1 prezintă centralizat datele din Dia-grama cu ţintă fixă pentru câteva metale, de-terminate prin metoda spectrometriei de ab-sorbţie atomică cu cuptor de grafit şi cu flacă-ră.

Valorile obţinute in diagramele ţintă pentruanul 2009 au fost prelucrate statistic cu TestulNalimov. Valorile rezultate ca fiind aberanteau fost eliminate. Trebuie subliniat că limitade cuantificare pentru Cr este de 0.6 µg/l, dardatorită diluţiilor succesive este mai uşor deobţinut concentraţia de 0.4 0.6 µg/l. Acestlucru duce la o abatere standard de repetabilitatemai mare decât la toate celelalte elemente.

3.2. Probe de control pentru matrici şinivele de concentraţie diferite,abaterea standard de repetabili-tate sr

Deoarece probele de control utilizate în laboratorsunt probe sintetice (etaloane) iar tipul dematrice este diferit de cel al probelor naturale,

pentru a lua în calcul influenţa tipului dematrice şi a nivelelor diferite de concentraţieasupra incertitudinii, se utilizează datele dinDiagrama de fidelitate. În acest mod s-a obţinutestimarea componentei incertitudinii de repe-tabilitate sr, care în cazul probelor duble (para-lele) se obţine din formula: sr = amplitudineamedie/1,128.

Nu s-au luat în calcul perechile de date situatesub limita de cuantificare LOQ. Aceasta a dusla seturi de date mai mici pentru indicatorii cuconcentraţii mici în probele de apă analizate.

3.3. Reproductibilitatea intra-laborator Rw

Incertitudinea asociată reproductibilităţii intra-laborator Rw se obţine compunând cele douacomponente. Deşi componenta de repetabilitate

este inclusă de două ori, estimata reproducti-bilităţii intra-laborator obţinută astfel este maibună. Abaterea standard de repetabilitate (abstd rel%) pe termen lung a probelor de control,oferă informaţii despre comportamentul petermen lung şi la nivel mic a concentraţiei deanalit, în timp ce abaterea standard de repetabil-itate a probelor duble sr , dă informaţii desprecomportarea procesului la nivele de concentraţii

şi matrici diferite. După cum se observă primaeste mai mare decât cea de-a doua.Formulautilizată este dată de Legea combinării incer-titudinilor:

4. EROAREA DE JUSTEţE (BIAS) A METODEI ŞI A LABORATORULUI ŞI INCERTITUDINEA ASOCIATĂU(BIAS)

Eroarea de justeţe, exprimată prin biasul saudeplasarea, cum se mai regăseşte în literaturade specialitate, este dată de erorile sistematice.Sursele de bias (erorile sistematice) trebuieeliminate pe cât este posibil, iar rezultatul,conform GUM, trebuie corectat dacă biasuleste semnificativ.

Biasul se poate aprecia din utilizarea de MRC(Materiale de referinţă certificate), din participărilela Schemele de comparări inter-laboratoare şidin testele de recuperare.

Atât pentru estimarea biasului metodei cât şipentru biasul laboratorului trebuie luate în con-siderare două componente:

a) Incertitudinea proprie valorii nominale saucertificate a MRC

b) Biasul, ca procent al abaterii de la valoareanominală sau certificată a MRC

4.1. Materiale de referinţă certificate

Pe parcursul anului 2010, laboratorul a reuşitsă facă experimente ale erorii de justeţe cucâteva MRC de matrici diferite. Acestea aufost: CRM BCR 609 Groundwater, SPS-SW1Batch 114 Reference Material for Mea-surement of Element in Surface Water, CRMBCR - 713 Effluent wastewater. În tabeleleurmatoare sunt date valorile concentraţiilorpentru metalele analizate.

Se observă că MRC de ape subterane areconcentraţia cea mai mică şi nu a putut fi uti-lizată decât pentru două elemente, iar materialulde referinţă din apă uzată (efluent) concentraţiacea mai mare. O altă limitare impusă în


Tabelul 1. Abaterea standard de repetabilitate pe termen lung

Tabelul 3. Incertitudinea asociată Reproductibilităţii intra-laborator

Tabelul 2. Abaterea standard de repetabilitate

utilizare a fost cantitatea avută la dispoziţieşi stabilitatea soluţiei după ce flaconul a fostdesigilat.

a) Incertitudinea proprie valorii certificate aMRC

Se calculează incertitudinea standard a valoriicertificate ţinând cont de informaţiile dincertificatul de calitate despre incertitudine.Acestea se transformă apoi în incertitudinistandandard relative obţinându-se valoriledin tabelul 5.

b) Calcularea biasului (deplasării) şi a incer-titudinii aferente acestuia

In urma experimentelor efectuate în laboratorîn anul 2010, s-au obţinut o serie de valoripentru aceste MRC. Laboratorul a efectuatexperimentele pe parcursul lunii ianuarie şifebruarie, iar mărimea seriilor a variat înfuncţie de cantitatea de soluţie MRC avută ladispoziţie şi de stabilitatea acesteia. La seriilede valori obţinute se calculează media,abaterea standard şi abaterea standard rela-tivă.Se calculează valoarea biasului (a deplasării)ca procent al abaterii mediei valorilor obţinutede laborator din valoarea certificată a MRC.bias=(Val med a lab-Cref)/Cref*100La rândul lui, calcul biasului este însoţit de ocomponentă de incertitudine care este datăde mărimea seriei de valori din care a fostcalculată Val med a lab.

Prin urmare, la estimarea incertitudinii bia-sului u(bias) componentele sunt date de:valoarea biasului, incertitudinea cu care a

fost calculat biasul şi incertitudinea valoriicertificate a MRC faţă de care s-a calculatbiasul.

În cazul nostru am aplicat această formulăpentru Zinc, unde condiţiile au făcut să putem

utiliza un singur MRC (analiza se efectueazăprin AAS în flacără cu un debit mare de ab-sorbţie a soluţiei). În tabelul 6 este dată seriade valori şi repartizarea lor în timp.

bias = (Val med a lab-Cref)/Cref*100 = (19,62-20)/20*100= -1,9%

Sbias = 2,3%

u(Cref) = 2,6%

u(bias) = ((-1,9)2+ (2,3/61/2)2 + (2,6)2 )1/2 =3,3%

Pentru cazul în care se utilizează mai multeMRC-uri, bias şi Sbias se înlocuiesc cu rădăcinapătrată a mediei pătratelor acestora (RootMean Square RMS), iar pentru u(Cref) se iamedia incertitudinilor valorii certificate a MRC-urilor utilizate. Pe baza acestor două mărimiu(bias) poate fi estimată după formula:

Cu excepţia Zincului, pentru toate celelalteelemente s-au utilizat 2 sau 3 MRC. Se dămai jos rezultatele obţinute pentru Plumb.

Facând calculele ca mai sus şi cu valoriledin tabelul 5 se obţine :

Bias MRC 1 = -1 %, u(Cref) = 1,3%Bias MRC 2 = 5,5 %, u(Cref) = 1,0%

Bias MRC 3 = 11 %, u(Cref) = 4,3%Bias MRC 3 = 6,7% pentru diluţia manuală

RMS bias = 7,1% iar u(Cref) = 2,2%, de undeu(bias) = 7,5% pentru diluţia automată făcutăde aparat, şi RMS bias = 5,0% respectivu(bias) = 5,5% la diluţii manuale la valoripeste 30 mg/l.

Pentru elementele exemplificate, tabelul 8conţine sintetizate valorile obţinute în urmaacestor calcule.

4.2. Comparări inter-laboratoare

Aşa cum s-a amintit mai inainte, componentade incertitudine dată de bias poate fi estimatăşi din rezultatele schemelor de comparare



Tabelul 4. Caracteristicile MRC utilizate în laborator

Tabelul 5 .Incertitudinea standard relativă a valorii certificate a MRC

Tabelul 6 .Valorile obtinute in laborator pentru MRC pentru zinc


inter-laboratoare. În acest caz se estimeazăatât varianţa biasului laboratorului cât şi va-rianţa biasului metodei, deoarece în general,laboratoarele participante utilizează metodediferite. Şi în acest caz biasul poate fi negativsau pozitiv.

Modul de calcul al u(bias) este similar cu celcare utilizează MRC. Trebuie subliniat că îngeneral, estimarea biasului din scheme decomparare inter-laboratoare are asociată oincertitudine mai mare decât biasul estimatcu ajutorul MRC, în parte datorită faptului căvaloarea certificată a unui MRC este maibine definită decât valoarea nominală sauatribuită dintr-un exerciţiu de comparare in-ter-laboratoare. Uneori incertitudinea calculatău(Cref) dintr-un astfel de exerciţiu este atâtde mare încât nu este valabil pentru calcululbiasului.

Laboratorul a participat în anii 2007, 2008,2009 şi 2010 la scheme de comparare inter-laboratoare iar rezultatele obţinute au fostcentralizate şi prelucrate pentru obţinerea bia-sului metodei şi al laboratorului. Rezultateleacceptate cu avertizare nu au fost luate încalcul. Astfel se explică de ce există un numărvariabil de rezultate la elementele discutate.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 9.

Comparând cele două valori obţinute pentrubiasuri se remarcă, cu doua excepţii, (Ni şiCu), valorile mai mici ale biasului calculat uti-lizând MRC. Excepţiile sunt explicate de uti-lizarea de MRC neadecvate domeniului deconcentraţie pe care este construită curba deetalonare, ceea ce duce la diluţii multiple. Întoate cazurile diferenţele nu sunt semnificati-ve.

5.CALCULUL INCERTITUDINII STANDARDCOMPUSE ŞI EXTINSE

Calculul incertitudinii standard compuse seefectuează prin compunerea componentelorincertitudinii: reproductibilitate intra-laboratorşi biasul laboratorului / Biasul laboratorului şial metodei. Tabelul 10 centralizează rezultateleobţinute.

S-a considerat necesară inserarea în tabel a

unor informaţii cu privire la domeniul de con-centraţie pe care este efectuată etalonarea şidomeniul de concentraţie pe care au existatprobe duplicate, numărul de probe duplicate,concentraţiile MRC-urilor şi mărimea seriei deexperimente, precum şi numărul de rezultatepentru repetabilitatea pe termen lung. Acestedate sunt importante în interpretarea datelorpentru a aprecia semnificaţia rezultatelorobţinute şi / sau a stabili continuarea unor ex-perimente.

Aşa cum s-a subliniat la obţinerea biasului pecele două căi, se remarcă o bună concordanţăîntre incertitudinea estimată cu ajutorul datelorde asigurarea calităţii la nivel intern şi cea es-timată ţinând cont de rezultatele schemelorde comparare inter-laboratoare. Excepţia pentru

Cupru de la capitolul anterior se menţine.După cum se poate vedea în tabel aportulmare al incertitudinii date de biasul în laborator,indică necesitatea repetării experimentului cuMRC adecvate domeniului studiat.

6.COMPARAREA CU METODA ANALITICĂ

Utilizând metoda analitică (descrisă în articoleleanterioare), în laborator s-a stabilit incertitudineaasociată rezultatelor pe intervale. Incertitudinileextinse astfel obţinute sunt centralizate întabelul 11 si comparate cu valoarea cea maidefavorabilă a incertitudinii extinse calculatedin datele de asigurare a calităţii U extinsa ICsau U extinsa lab .

Comparând valorile rezultate prin cele douămetode se observă, aşa cum precizează şi li-teratura, că incertitudinile, fără să fie aceleaşi,sunt apropiate cu două excepţii. Dacă seconsideră incertitudinea extinsă estimată prinmetoda analitică, pe primul interval de con-centraţie, se observă că este aproape identicăcu Uext IC / lab, pentru celelalte intervale fiindmai mici. Excepţiile reprezintă elementele lacare datele nu sunt suficiente (semnificaţiescăzută) cum este zincul. Rezultatele suntafectate de slaba semnificaţie dată de utilizareape întreg domeniu de concentraţie a unuisingur MRC. Discuţia pentru crom se reducela observaţia de la 4.1.

7.CONCLUzII

Aplicând în laborator abordarea prezentatăîn Manualul NORDTEST am reuşit validarearezultatelor obţinute prin metoda analitică.


Tabelul 7 .Valorile obtinute in laborator pentru MRC pentru Plumb

Tabelul 9.Incertitudinea asociată Biasului obţinută din schemele de comparare inter-laboratoare

Tabelul 8 .Incertitudinea asociată Biasului laboratorului

Utilizând datele din procesul de asigurare acalităţii estimările astfel obţinute au la bazăinformaţii practice, care cuprind toate surselede incertitudine în laborator. Aceasta este şiexplicaţia pentru care incertitudinea estimatăprin această metodă este mai cuprinzătoaredecât cea estimată prin metoda analitică.

După cum subliniază ghidul NORDTEST, estedeosebit de important validarea adică stabilireasemnificaţiei datelor la demararea proceduriide calcul. Analiza critică a datelor din dia-gramele de control pentru stabilitatea procesuluianalitic, din diagramele de fidelitate, a rezul-tatelor obţinute la schemele de comparareinter-laboratoare şi a intervalului de timp pecare le cuprind toate acestea sunt esenţialepentru obţinerea unor estimări cât mai aproapede realitate. În acest mod am ajuns la concluziicare impun măsuri practice de organizare înlaborator pentru creşterea performanţelor la-boratorului, exprimată prin micşorarea incer-titudinii asociate rezultatului. Găsirea unorMateriale de referinţă certificate care săacopere mai bine domeniul de lucru, mărireafrecvenţei analizei de probe paralele (duplicate),repetabilitatea pe termen lung estimată dinetaloane de concentraţie adecvată şi partici-parea la cât mai multe schemele de comparareinter-laboratoare sunt concluziile ce le putemtrage din această validare.

Considerăm că acest mod de abordare pentruestimarea incertitudinii asociate rezultatuluieste mult mai bine susţinută de rezultatepractice obţinute în laborator îmbinând maimulte caracteristici de performanţă ale labo-ratorului: repetabilitatea, reproductibilitateaintra-laborator şi inter-laboratoare, biasul me-todei şi al laboratorului.

BIBLIOGRAFIE

1. NORDTEST Report 537 / 2004-02Hand book For Calculation Of Measure-ment Uncertainty In Environmental Labo-ratories Edition 2



Tabelul 11. Incertitudinea extinsă calculată după metoda analitică k=2

Tabelul 10 .Incertitudinea standard compusă şi extinsă şi gradul de semnificaţie

1.STRATEGIA DE FINANţARE -PREzENT ŞI VIITOR

Finanţarea sectorului de mediu este în prezent realiza-tă conform unui document de planificare pe termen lunga investiţiilor, la nivel regional/judeţean – cunoscut maiales sub denumirea de Master Plan.

PUNCTE DE VEDERE


ABSTRACT

1.FINANCING STRATEGy -PRESENT AND FUTURE

The financing of the environment sector is currentlyensured based on a long term investment planningdocument, at regional/county level – better known asMaster Plan.

This was one of the basic tools made available to thewater companies and to the local authorities in theregionalization process – together with the FOPIPassistance and the funds provided for the preparation ofthe financing applications for the Cohesion Fund, duringthe 2007-2013 programming period through SOPEnvironment – and it was designed to be a change of

Most of the funds necessary for compliance in the water sector in the programming period 2007-2013 areensured through the Sectoral Operational Programme Environment (SOP Environment), a strategic programmingdocument which benefits of a total allocation of some 5,6 billion Euro – out of which 3,26 billion Euro have beenallocated specifically to the water sector, through the Priority Axis 1 – Extension and modernization of the waterand wastewater systems. In order to be able to finance all the projects in the pipeline, an additional 1 billionEuro will need to be provided by the state budget.At the level of the MoEF the activity to prepare the project portfolio for the programming period 2014-2020 wasalready initiated.

Keywords:investment

major projects Sectoral Operational Program Environment

Master Plan

Finanţarea POS Mediu

pentru sectorul de apă.

Provocări şi perspective

SOP Environment financing

in the water sector.

Challenges and perspectives

flOriaN burNarDirector aM POs MeDiu

PUNCTE DE VEDEREFinanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective


Acesta a fost unul din instrumentele de bază puse ladispoziţia operatorilor de apă/apă uzată şi a autorităţilorlocale în procesul de regionalizare - alături de asistenţaFOPIP şi de asigurarea finanţării pregătirii aplicaţiilor definanţare pentru accesarea Fondului de Coeziune în pe-rioada 2007-2013 prin intermediul POS Mediu - şi s-a do-rit a fi o schimbare de paradigmă la nivel politic şi teh-nic/operaţional, în modul de selectare şi finanţare a in-vestiţiilor în sectorul de apă/apă uzată.

În fapt, strategia a fost determinată de o necesitate re-ală şi obiectivă, aceea de a veni cu un răspuns la provocă-rile şi obligaţiile de conformare imense asumate prin Tra-tatul de Aderare, şi în general prin calitatea României de StatMembru al Uniunii Europene.

În acest mod s-a ajuns la implementarea strategiei deregionalizare, sprijinită prin finanţarea unor proiecte re-gionale, ambele având la bază o serie de principii debază: solidaritate, suportabilitate, poluatorul plăteşte,sustenabilitate. Spre deosebire de finanţările acordateprin programele de pre-aderare, s-a optat pentru un ma-nagement descentralizat încă din momentul acordării fi-nanţării, beneficiarii (operatorii regionali) fiind pioniicheie în implementarea proiectelor.

Majoritatea fondurilor necesare pentru conformare însectorul de apă/apă uzată în perioada 2007-2013 sunt asi-gurate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSMediu), documentul strategic de programare care dispunede o alocare totala de 5,6 miliarde Euro - din care 3,26miliarde Euro sunt alocate în mod specific sectorului deapă/apă uzată prin Axa Prioritară 1 - Extinderea şi moderni-zarea sistemelor de apă şi apă uzată. Pentru a permite finan-ţarea tuturor proiectelor aflate în portofoliu, la aceastăsumă, bugetul de stat va asigura o contribuţie suplimen-tară de aproximativ 1 miliard Euro.

2. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE CURENTĂ

Portofoliul de proiecte pentru perioada de programa-re 2007-2013 cuprinde 44 de proiecte de infrastructură.Dintre acestea, 32 de proiecte au fost aprobate, valoareatotală a acestora fiind de 3.513.517.910 Euro (fără TVA),din care contribuţie UE 2.712.522.667 Euro.

Situaţia celorlalte proiecte aflate în portofoliu este ur-mătoarea:S 4 proiecte transmise la Comisia Europeana: Bacău (118

M Euro), Galaţi (130 M Euro), Botoşani (102 M Euro),Vâlcea (100 M Euro);

S 8 proiecte în curs de finalizare: Argeş (102 M Euro),Maramureş (120 M Euro), Mehedinţi (73 M Euro),Harghita (72 M Euro), Deva-Hunedoara (107 M Euro),

paradigm at political and technical/operational level, inthe selection and financing of the investments in thewater/wastewater sector.

Actually, the strategy was determined by a real andobjective need to provide a feedback to the hugechallenges and obligations assumed through theAccession Treaty, and in general through the Romania`scapacity of Member State of the European Union.

In this way, a regionalization strategy wasimplemented, supported by the financing of regionalprojects, both having as basis a set of principles:solidarity, affordability, polluter pays and sustainability.Unlike the financing granted through the pre-accessionprograms, in the case of the SOP Environment it wasdecided to go for a decentralized management from themoment the financing was approved, the watercompanies being the main actors in the projectimplementation.

Most of the funds necessary for compliance in thewater sector in the programming period 2007-2013 areensured through the Sectoral Operational ProgrammeEnvironment (SOP Environment), a strategic programmingdocument which benefits of a total allocation of some 5,6billion Euro – out of which 3,26 billion Euro have beenallocated specifically to the water sector, through thePriority Axis 1 – Extension and modernization of the waterand wastewater systems. However, in order to be able tofinance all the projects in the pipeline, an additional 1billion Euro will need to be provided by the state budget.

2. THE PROJECT PORTFOLIO FOR THE CURRENT PROGRAMMING PERIOD

The project portfolio for the programming period2007-2013 includes a total of 44 infrastructure projects.Out of these, 32 projects have been approved, their totalvalue being of 3.513.517.910 Euro (without VAT), out ofwhich the EU contribution 2.712.522.667 Euro.

The status of the other projects from the portfolio is:S 4 projects submitted to the European Commission:

Bacău (118 M Euro), Galaţi (130 M Euro), Botoşani(102 M Euro), Vâlcea (100 M Euro);

S 8 projects under finalization: Argeş (102 M Euro),Maramureş (120 M Euro), Mehedinţi (73 M Euro),Harghita (72 M Euro), Deva-Hunedoara (107 M Euro),Caraş Severin (107 M Euro), Vaslui (100 M Euro), Bu-cureşti (353 M Euro).

At the level of the SOP Environment, Priority Axis 1,the funds commitment is the following (fig.1.)

It can be easily seen that the water/wastewater sectorexceeded by far the allocations for the period 2007-2011

SOP Environment financing

in the water sector.

Challenges and perspectives

PUNCTE DE VEDERE



Caraş Severin (107 M Euro), Vaslui (100 M Euro), Bu-cureşti (353 M Euro).

La nivelul POS Mediu,Axa Prioritară 1, situaţia an-gajării fondurilor alocateeste prezentata in figura 1.

Se poate lesne observacă sectorul de apă/apă uza-tă a reuşit să depăşească cumult alocările pentru pe-rioada 2007-2011 şi practicîn câteva săptamâni, dupăaprobarea celor 4 proiecteaflate la Bruxelles în evalua-re, va depăşi alocarea pen-tru întreaga perioadă deprogramare 2007-2013.

Sectorul de apă/apăuzată este în acest momentcel mai performant din intregul POS Mediu, din punct devedere al fondurilor angajate în raport cu cele alocate,dupa cum este de altfel evidentiat şi în figura 2.

Situaţia este similară atunci când ne raportăm la fon-durile plătite efectiv beneficiarilor (prefinanţare şi ram-bursări), sectorul de apă/apă uzată având cea mai ridica-tă rată a absorbţiei, 12,1 % (aproximativ 389 milioaneEuro sume plătite efectiv la nivelul Axei 1). Aceste rezul-tate, reprezintă 60% din totalul fondurilor platite până înprezent la nivelul întregului program operaţional.

3.ASPECTE CHEIE

S problema sensibilă a deficitului de finanţare înregistrat încadrul Axei Prioritare 1 a fost soluţionată prin includereaîn bugetul de stat a sumei de 1 mld. Euro la nivel de creditede angajament, coroborat cu modificarea OUG 64/2009 cuprivire la posibilitatea utilizării supracontractării;

S decizia de preluare în cadrul POS Mediu a unor investiţiifinanţate iniţial din alte surse (ISPA, programe multian-uale de mediu) - proiectele vizate fiind: Constanţa Eforie-Sud, Vaslui, Deva-Hunedoara - a avut un impact financiarde aprox. 100 mil. Euro;

S la nivelul MMP a fost demarată activitatea de pregătire aportofoliului de proiecte pentru perioada de programare2014-2020 în sectorul de apă/apă uzată.

4.PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI 2011-2014

Pentru perioada următoare, în paralel cu implementa-rea proiectelor finanţate din Fondul de Coeziune, se poateanticipa o extindere importantă a ariei de operare a Operatori-

and in a few weeks, after the approval of the 4 projectssubmitted to Brussels for evaluation, will pass over theallocation for the entire programming period 2007-2013.

The water/wastewatersector is at this momentthe most performing onein the entire SOPEnvironment from thepoint of view of the fundscommitted versus fundsallocated, as can be seen inthe figure 2.

The situation is similarwhen we are referring tothe funds actually paid tothe beneficiaries (pre-financing andreimbursements), the

water/wastewater sector having the highest rate ofabsorption, 12,1 % (approximately 389 million Euroalready paid at the level of Priority Axis 1). These resultsrepresent 60% of all funds paid up to date at the level ofthe whole operational programme.

3.KEy ASPECTS

The sensitive issue of the financing gap witnessed at thelevel of the Priority Axis 1 has been sorted out by the provisionin the state budget of the amount of 1 billion Euro, ascommitment appropriations, in corroboration with the recentchanges in the GEO 64/2009 related to the possibility of over-contracting;

The decision to take over inside the SOP Environmentsome investments, initially financed from other sources (ISPA,multi-annual environment programmes) - the projectsconcerned being Constanta – Eforie Sud, Vaslui, Deva-Hundeoara – had a financial impact of approximately 100Million Euro;

At the level of the MoEF the activity to prepare the projectportfolio for the programming period 2014-2020 was alreadyinitiated;

4.PERSPECTIVES AND CHALLENGES FOR 2014-2020

For the forthcoming period, in parallel with theimplementation of the projects financed through theCohesion Fund, an important extension of the service area ofthe regional operators can be anticipated. This comesnaturally following an increase in the credibility andconsolidation of the institutional capacity of the regionaloperators. The taking over of new administrative units

Fig. 1

PUNCTE DE VEDEREFinanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective


lor Regionali. Aceasta vine ca urmare a creşterii credibilită-ţii şi a consolidării capacităţii instituţionale a operatorilorde apă/apă uzată. Preluarea de noi UAT-uri din judeţulîn care acţionează operatorul regional sau chiar dinjudeţele limitrofe, trebuie realizată însă în condiţii de efi-cienţă a costurilor dar şi având la bază considerente deordin teritorial, pentru a nu pune în pericol beneficiile ob-ţinute până în prezent ca urmare a regionalizării(economii la scară). Extinderea ariei de operare trebuierealizată gradual iar noii membri trebuie să îşi asumeprintre altele politica tarifară a asociaţiei de dezvoltare in-tercomunitară.

Extinderea ariei de ope-rare a operatorilor regionaliatrage după sine necesitateade noi investiţii, dar şiaceasta aduce cu sine şi noiprovocări. Astfel, pe măsurăce termenele de conformarecu Directivele europene re-levante se apropie, sporeşteinteresul autorităţilor localede atragere de fonduri pen-tru realizarea investiţiilornecesare. Prin aceasta, creş-te automat şi riscul de su-prapunere şi chiar de dublăfinanţare. În aceste condiţii,pentru a evita pe viitor un-ele din experienţele neplă-cute înregistrate în perioadade programare curentă, estenecesar ca rolul Master Pla-nurilor şi al operatorilor regionali să fie consolidat.

În acelaşi timp, anul 2011 şi în cel mai rău caz, primaparte a anului 2012 (2-3 proiecte printre care şi proiectulde la Bucureşti), trebuie să reprezinte finalul procesuluide pregătire a aplicaţiilor de finanţare, aferente sectoruluide apă/apă uzată, pentru POS Mediu. În paralel, întrucâtexperienţa a dovedit că pregătirea unor proiecte majorede calitate necesită un timp îndelungat (2-3 ani în unelecazuri), trebuie demarată acţiunea de definire a portofoliului deproiecte pentru perioada de programare 2014-2020, finanţareaUE fiind din nou un stimulent puternic pentru continua-rea procesului de regionalizare.

Aceasta va avea la bază o serie de principii minimale:S rolul operatorilor regionali în procesul de identificare a

priorităţilor de investiţii şi în pregătirea aplicaţiilor de fi-nanţare va creşte considerabil; astfel, în timp ce MinisterulMediului şi Pădurilor va continua să asigure finanţarea ne-cesară şi rolul său de coordonare la nivelul întregii ţări,operatorii regionali (care vor continua să fie beneficiari aiasistenţei UE şi în viitoarea perioadă de programare) vor firesponsabili pentru selectarea consultanţilor (conform legi-

from the counties where the regional operators run theiractivities or even from other counties, has to be carriedout under cost efficiency conditions and based onterritorial considerations, in order not to put at stake allthe benefits gained to date as a result of theregionalization process (economies of scale). Theextension of the service area has to be carried graduallyand the new members need to agree with the tariff policyof the inter-community development association (IDA).

Moreover, the extension in the service area willdetermine for the Regional Operators the need todevelop new investments, and hence new challenges.

Thus, as the compliancedeadlines with the relevantEuropean directives arecoming closer, the interestof the concerned localauthorities to attract fundsfor the necessaryinvestments is increasing.This entails however anincrease of the risk ofoverlapping and evendouble financing. In suchconditions, in order toavoid in the future some ofthe bad experienceswitnessed in the currentprogramming period, it isnecessary the role of theMaster Plans and of theregional operators to beconsolidated.

At the same time, 2011 and at the latest the first halfof 2012 (2-3 projects out of which the Bucharest waterproject) must be the end of the process of the preparationof the financing applications in the water/wastewatersector for the SOP Environment. In parallel, as theexperience has shown that good quality projects requirea long period of time (2-3 years in some cases), thedefinition of the project portfolio for the programming period2014-2020 must be initiated, the EU financing being againa strong incentive for the continuation of theregionalization process.

This activity will be based on a set of minimumprinciples, as follows:S the role of the regional operators in the identification of the

priority investments and the preparation of the financingapplications will increase considerably; thus, while theMinistry of Environment and Forests will continue to pro-vide the financing and its coordination role at the countrylevel, the regional operators (which will be maintained asbeneficiaries of the EU assistance in the next programmingperiod) will be responsible for selection of the consultants

Fig. 2

PUNCTE DE VEDERE



slaţiei privind achiziţiile publice) în vederea pregătiriiproiectelor.

S vor fi vizate cu prioritate investiţiile necesare pentru con-formarea cu directivele UE relevante, aşa cum vor rezultaacestea din Master Planurile revizuite;

S proiectele vor cuprinde în mod echilibrat, atât investiţii ne-cesare pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea sisteme-lor de apă/apă uzată din aglomerările aflate în aria de opera-re curentă a operatorului regional, cât şi alte investiţii nece-sare pentru extinderea ariei de operare a acestuia (înaglomerări noi).

5.CONCLUzII

Perioada 2010-2011 a reprezentat un salt fără prece-dent din punct de vedere al aprobării de proiecte majoreşi implicit al angajării de fonduri în sectorul de apă/apăuzată. Este însă evident că acum, la jumătatea perioadeide programare 2007-2013, procesul trebuie accelerat; caatare, principalul obiectiv pentru perioada următoare estecel de a finaliza pregătirea şi aprobarea tuturor proiecte-lor rămase în portofoliu (12 proiecte).

În acest moment, valoarea totală a proiectelor de in-vestiţii aprobate în sectorul de apă/apă uzată depăşeşte3,5 miliarde Euro, majoritatea operatorilor regionali fiindîn plin proces de contractare a componentelor de serviciişi lucrări. Se mizează pe un răspuns corespunzător al pie-ţei în procesul de atribuire a contractelor. Din perspectivaMMP, perioada 2011-2013 este decisivă pentru con-tractarea componentelor incluse in proiectele finanţateprin POS Mediu!

În paralel cu activităţile legate de pregătirea şi imple-mentarea proiectelor, trebuie continuate eforturile pentruprofesionalizarea sectorului si pentru depărtarea acestuiade nivelul politic. Acest lucru nu poate fi realizat fără unproces continuu de consolidare instituţională a asociaţii-lor de dezvoltare intercomunitară (ADI) dar şi a Operato-rilor Regionali. Situaţia cea mai delicată în acest momenteste la nivelul ADI, pentru acestea fiind nevoie de unefort sporit pentru a deveni pe termen mediu un interlo-cutor şi un vector veritabil în ceea ce priveşte problemati-ca gestionării serviciilor.

POS Mediu este un program operaţional cu beneficiariexperimentaţi - operatorii regionali - care au implementatproiecte similare în trecut: MUDP, SAMTID, ISPA, PHA-RE iar sectorul de apă/apă uzată demonstrează unpotenţial deosebit din punct de vedere al utilizării fondu-rilor alocate. Trebuie specificat însă fără echivoc faptul căîn acest moment utilizarea fondurilor nu se află la un niv-el optim şi că ritmul de cheltuire a acestora trebuie accel-erat pentru a evita dezangajarea fondurilor începând cuanul 2012.

for projects preparation (according to the public procure-ment legislation);

S priority will be given to the investments necessary for com-pliance with the relevant EU Directives, as resulted fromthe revised Master Plans;

S the projects will include in a balanced way, investments forextension/rehabilitation/modernization of the water/waste-water systems in the agglomerations from the current serv-ice area of the regional operators, as well as investmentsnecessary for extension of the operation area (in new ag-glomerations);

5.CONCLUSIONS

The period 2010-2011 has been a peak from the pointof view of approval of major projects and fundscommitment in the water sector. It is obvious that now,in the middle of the programming period 2007-2013, theprocess needs to be accelerated; therefore, the mainobjective for the near future is to finalize the approval ofall the projects in the portfolio (12 projects).

Currently, the total value of the projects approved inthe water sector exceeds 3,5 billion euro and most of theregional operators are in full process of contracting of thevarious services and works components. It is expected anadequate response of the market in the contracts awardprocess. From the MoEF`s perspective, the period 2011-2013 is decisive for contracting all components includedin the SOP financed projects!

In parallel with the activities related to thepreparation and implementation of the projects, effortsmust be continued for the professionalization of thesector and its further separation from the political level.This objective cannot be achieved without a continuousprocess of consolidation of the IDAs and of the regionaloperators. The most sensitive situation is witnessed atthe level of the IDAs, in this case being necessary anincreased effort to transform them on a medium term invalid interlocutors and in key drivers of the servicemanagement.

To conclude, the SOP Environment is an operationprogramme with experienced beneficiaries – the regionaloperators – which implemented similar projects in thepast: MUDP, SAMTID, ISPA, PHARE, and the watersector demonstrates an important potential for spendingof the funds allocated. It must be mentioned withouthesitation that at this moment, the funds use is not at anoptimal level and that the pace has to be accelerated inorder to avoid funds de-commitment starting with 2012.

1.CONTEXTUL IN ROMANIA SI EUROPA

În prezent modelele de competenţe pot oferi o amplădiversitate în multe finalităţi. Ele sunt dezvoltate pentru alămuri şi accelera procesele. Dezvoltarea modelelor decompetenţe se află încă în stadii de debut, dar urmează ocale ascendentă. Este insa important de menţionat că existăo largă cerere din partea economiei care consideră domeniuladaptării competenţelor ca una dintre cele mai importanteprovocări în viitor pentru dezvoltarea resurselor umane.În momentul actual există o necesitate urgentă de a stan-dardiza modelarea competenţelor, atât timp cât nu au fostîntreprinse activităţi pentru realizarea unui model de com-petenţe generic iar specificaţiile şi principiile existente caredecurg din acestea au fost abordate până acum numaiîntr-o manieră tehnică. Obiectivele principale ale modelelorde competenţe sunt definirea, armonizarea şi întrebuinţareacompetenţelor, precum şi a elementelor şi categoriileloracestora [1].

PROIECTE

ABSTRACT

1.THE CONTEXT IN ROMANIA AND IN EUROPE

Nowadays Competence Models can offer a wideversatility in many purposes. They are developed tolighten and accelerate processes. The development ofcompetence models is still in the fledgling stages, but on arising path. It is important to mention that a large demandexists on the part of the economy that considers the fieldof competence modelling as one of the most importantchallenges in the future of human resource development.At the moment exists an urgent need to standardisecompetence modelling since no activities have beenundertaken for a generic competence model and theexisting specifications and outlines thereof have only beenapproached in a technical manner. The main objectives ofcompetence models are the definition, harmonisation andusage of competences and their elements and categories.

A Competence Model describes the competencesrequired to successfully perform in a particular job and

WACOM competence model is the first competence model for the water management to be applied and validatedfor the management of waste water treatment plants and subsequently be transferred to other fields of the watersector as well as to other branches. It was realized in the frame of Leonardo da Vinci project, WACOM whichstarted in 2009 and ends in 2011. WACOM competence model aims to improve competences of the WWTPspersonnel, to describe job profiles, hiring criteria and VET training.

Maria cheVeresaN

Maria stOica

alexaNDra Mihai universitatea tehnică de construcţii bucureşti, facultatea de hidrotehnică

Keywords:competence model

VET training job profile

waste water treatment plant

Transferul Modelului

de Competente WACOM Water Competences

Model Transfer


PROIECTETransferul Modelului de Competente WACOM


Un model de competenţe descrie calitatiile solicitatepentru a activa cu succes într-un anume post de operaredintr-o anume firmă. Acest set de competenţe este apoiutilizat ca fundament şi standard pentru descrierea posturilorde operare specifice, pentru selecţia noului personal, pentruevaluarea performanţelor în curs de desfăşurare a întreguluipersonal, pentru analiza necesarului de formare şi pentruclasificarea şi asigurarea educaţiei şi pregătirii vocaţionalela cerere, în vederea dezvoltării competenţelor [1].

Proiectul WACOM îsi propune crearea unui Model decompetente pentru domeniul apei ce va putea fi mai apoitransferat în alte sectoare atât în tările partcipante la proiectcât si în toată Europa

În România conceptul modelării competentelor esteunul nou iar la nivel national nu există nimic standardizat.Sistemele nationale de educare si formare profesională darsi descrierile posturile de operare nu se bazează pe modelelede competente si de aceea s-a simtit că există necesitateacreării unui astfel de model mai ales acolo unde are loc odezvoltare a proceselor tehnologice – ca de exemplu încazul activitătilor întreprinse în cadrul statiilor de epurarea apelor uzate, unde exista o necesitate continuă de instruirea personalului nou.

2. PROIECTUL WACOM – SCOPURI SI OBIECTIVE

Proiectul WACOM (Transferul modelului de competenteîn sectorul apei) transferă Cadrul European de calificare(EQF) si Modelul German de Referintă pentru Modelul deCompetente PAS 1093 în Educarea si Formarea Vocationala(VET) din Germania si din întreaga Europă, în domeniulapei. Prin transferul modelelor EQF si PAS 1093, va fi in-trodus pentru prima data în domeniul apei un Model deReferintă pentru Modelarea Competentelor. Acest lucrupermite identificarea nevoilor de educare si formare pro-fesională (VET) de către angajati si cursanti, ale competentelorsi calificărilor necesare unui anumit loc de muncă cât siîmbunătătirea transparentei si comparabilitătii oportunitătilorsi produselor oferite de centrele de educare si formareprofesională. Instrumentul WACOM va defini competentelesi calificările necesare diferitelor sarcini, locuri de muncăsi (grupuri de) angajati din domeniul apei. În plus proiectulsi-a propus realizarea transferului Modelului de competentesi în alte domenii în toate tările din Uniunea Europeana,acest lucru fiind garantat de interesul ridicat acordat testelorpilot, optimizării, diseminării, exploatării si strategiilor su-stenabile [1].

În general Proiectul WACOM îsi propune:S să sprijine participantii în insusirea si folosirea cunostintelor,

a aptitudinilor si calificărilor dobândite atât în cadrul pregă-tirilor cât si în cadrul diverselor activităti de formare pentrua înlesni dezvoltarea personală;

organisation. This set of competences is then used as basisand standard for the description of the specific jobs, theselection of new staff, the evaluation of the on-goingperformance of the whole staff, the analysis of trainingneeds, and the classification and provision of tailor-madevocational education and training for competencedevelopment.

The WACOM Project aims to create a CompetenceModel for the water sector that can than be transferred toother sectors in the participating countries at the projectand throughout Europe.

In Romania the competence modeling is a new conceptand at national level there is nothing standardized. Ourvocational education, training systems and job profiles donot rely on competence models and thus it was felt thatthere is a great need especially where technologicaldevelopment takes place – like the activities undertaken inWWTPs where there is a continuous need of newpersonnel to be trained.

2.WACOM PROJECT – AIMS AND OBJECTIVES

The WACOM Project (WAter COmpetences ModelTransfer) transfers the European Qualification Framework(EQF) and the German Reference Model for theCompetence Modeling PAS 1093 into the German andEuropean Vocational Education and Training (VET) in thewater sector. Through the transfer of EQF and PAS 1093, aReference Model for the Competence Modeling will beintroduced in the water sector for the first time. This willenable the identification of the VET needs of requiredcompetences and qualifications at specific working placesas well as of the improvement of transparency andcomparability of VET opportunities and products by bothemployees and learners. The WACOM instrument willdefine, within the water sector, the needed competencesand qualifications for the different tasks, working placesand (groups of) employees.

Furthermore the transfer into other sectors as well asinto all European countries is planned and guaranteed bythe strong focus on pilot testing, optimization,dissemination, exploitation and sustainable strategies.

In general the WACOM Project aims:S to support participants in training and further training ac-

tivities in the acquisition and the use of knowledge, skillsand qualifications to facilitate personal development

S to support improvements in quality and innovation in voca-tional education and training systems, institutions and prac-tices

S to enhance the attractiveness of vocational education andtraining and mobility for employers and individuals and to

PROIECTE


Transferul Modelului de Competente WACOM

S să sprijine îmbunătătirea calitătii si inovatiei atât în sistemelede pregătire si educare vocatională cât si în institutii ;

S să sporească atractivitatea către educarea si formarea profe-sională, mobilitatea angajatorilor si a persoanelor fizice si săfaciliteze mobilitatea stagiarilor ;

S să ofere o bază a curriculei cursurilor si planificarea instruiriiviitoare;

S să ofere o bază în directia instruirii în activitatile doritepentru dezvoltarea competentelor necesare .

Modelul de competenţe WACOM este rezultatul principalal Proiectului Water Competences Model Transfer (WA-COM) asigurând un model de competenţe standardizat şiarmonizat pentru sectorul apei.

Modelul de competenţe WACOM descrie competenţelenucleu pentru angajaţii din sectorul apei, putănd fi aplicatstaţiilor de epurare a apelor uzate (WWTP) dar şi transferatîn alte sectoare. În acest mod WACOM conduce la ocreştere a mobilităţii în întreaga Europă, precum şi la omai mare transparenţă şi recunoaştere a calificărilor şicompetenţelor. Competenţele in domeniul apei reprezintălista completă a competenţelor esenţiale pentru sectorulapei cu legătură directă la nevoile şi cerinţele din sectorulapei, posturile de operare şi profilurile posturilor de operare[1]. Aceste competenţe in domeniul apei sunt împărtite îndouă categorii:S Competenţe cheie (pentru sectorul apei): pentru obiectivele

şi scopurile specifice ale WACOM şi Modelului de competenţein domeniul apei WACOM s-au adaptat competenţele cheie,din politicile europene, necesităţilor şi cerinţelor sectoruluiapei.

S Competenţe din sectorul apei: competenţele individuale şicompetenţele specifice domeniului apei.

Modelul de competenţe WACOM va fi validat prinTestare-Pilot în mai multe Staţii de Epurare a apei uzate şiva fi recunoscut ca un instrument util si de încredere în în-tregul sectoru al apei. Testarea pilot a instrumentului WA-COM si evaluarea si optimizarea sa, va oferi o dezvoltarecontinuă bazată pe recomandările pentru viitoare îmbună-tătiri adaptări si transferuri în alte domenii, decât cel alapei.

3.MODELUL COMPETENTELOR PENTRU DOMENIUL APEI

Modelul de competente WACOM descrie competenteleprincipale pentru angajatii care lucreaza in sectorul apei sicare pot fi aplicate in cadrul statiilor de epurare si transferatein alte sectoare.

Modelul de competente este format din competentepentru domeniul apei in general, ce au rezultat in urmaunor interviuri cu experti in domeniul apei si din procesul

facilitate the mobility of working traineesS to provide a basis for training curricula and the planning of

further educationS to provide basis for educational direction of activities aimed

at increasing competence.

The direct result of the WACOM Project is the WaterCompetence Model (WCM) that will provide the basisframework of training and development within the watersector.

The WCM describes the core competences for theemployees working in the water sector and can be appliedto the Waste Water Treatment Plants (WWTP) but it canalso be transferred to other branches. In this wayWACOM leads to an increase of the mobility throughoutEurope as well as to a higher transparency andrecognition of qualifications and competences. The WaterCompetences represent the complete list of corecompetences for the water sector directly related to theneeds from the water sector, the working places and jobprofiles. They are structured in two main categories:S Key competences (for the water sector): Adaptation of the

key competences from the European policy to the needs andrequirements of the water sector.

S Competences from the water sector: Individual competencesand water-specific competences.

The WCM will be validated through a Pilot Testing inseveral Wastewater Treatment Plants and it will berecognized as a reliable and useful tool for the wholeWater Sector. The pilot testing of the WACOM instrumentand its continuous evaluation and optimization willprovide an ongoing development based onrecommendations for further improvements, adaptations,and transfers in other topics inside and outside of thewater sector.

3.THE COMPETENCE MODEL FOR WATER DOMAIN

The WACOM Competence Model describes the corecompetences for the employees working in the watersector and can be applied to the Waste Water TreatmentPlants (WWTP) and transferred to other branches.

The competence model is composed of watercompetences which were developed out of personalinterviews with water experts and from an analysingprocess of the water sector reviewed and refined by theoutcome of the WACOM national workshops and theWACOM Online Survey

The Water Competences are the complete list of core



de analiza al unor chestionare online si al unui workshopnational.

Competentele pentru domeniul apei reprezinta listacompleta a competentelor ce tin cont de cerintele si nevoiledin sectorul apei si descrierea posturilror de lucru.

Competentele din domeniul apei sunt formate din: 1. Competente principale (pentru domeniul apei):

pentru obiectivele modelului de competente acestea au fostadaptate pe baza cerintelor si nevoilor politicilor europene.

2. Competente pentru domeniul apei: pentru o maibuna utilizare si trecere in revista competentele au fost impartitein doua categorii: competente individuale si specifice domeniuluiapei.

Tabelul 1 prezinta toate competentele din domeniulapei din cadrul modelului de competente WACOM.

Aceste competente pot fi utilizate la construirea si adap-tarea propiului model de competente.

competences for the water sector directly related to therequirements and needs from the water sector, theworking places and job profiles.

These Water Competences are consisting of:1. Key competences (for the water sector): For the

specific objectives WACOM Water Competence Model the keycompetences from the European policy were adapted to the needsand requirements of the water sector.

2. Competences from the water sector: The competenceswere categorised for a better usability and overview in twocategories: Individual competences and water-specificcompetences.

The following table 1 shows all the water competencesof the WACOM Water Competence Model (WCM):

These water competence can be used to build andadapt an own competence model.

Tabel 1.Competentele din domeniul apeiWCM Water Competences

PROIECTE



4.MODELUL DE COMPETENTE PENTRU STATIILE DE EPURARE

Acest capitol ofera o lista completa de competentepentru statiile de epurare, care sunt in proces de validaresi optimizare in cadrul testarii pilot si a etapei de consultare(tabelul 2).

In Romania, exista un proces in derulare de modernizaresi constructie a statiilor de epurare. Statiile de epurare potfi de trei tipuri, functie de tipul de epurare al apei: mecanice,biologice si epurare avansata.

4.THE COMPETENCE MODEL FOR WASTE WATER TREATMENTPLANTS

This chapter provides a first list of competences forWaste Water Treatment Plants (WWTP) that will bevalidated and optimized during the consultation phaseand the pilot testing (table 2 ).

In Romania, there is an ongoing process ofmodernization of WWTPs and construction of new ones.WWTPs may have 3 kinds of treatment: mechanical,biological and advanced treatment.

Tabelul 2.Competentele pentru statiile de epurareThe Water Competences for WWTPs



Modernizarea necesita un proces mult mai complex deinstruire a personalului, de analiza a competentelor necesarepenru fiecare angajat din cadrul fiecarei divizii (operare,intretinere, adminsitrare si comunicare).

5.UTILIzAREA MODELULUI DE COMPETENTE WACOM SI BENEFICIILE LUI

Pana in anul 2015 toate statiile de epurare cu mai multde 10.000 locuitori echivalenti trebuie sa aiba treapta deepurare avansata (procese chimice pentru eliminarea azo-tului, a fosforului si dezinfectie finala). Acest obiectiv con-tribuie la atingerea scopului general al Directivei CadruApa, si anume o stare buna a apelor din punct de vedere alcalitatii. Intreg procesul de investitii si imbunatatire adomeniul statiilor de epurare conduce la necesitate unuipersonal competent care sa poate sa faca fata noilor dez-voltari.Imbunatatirea competentelor personalului poate fifacuta prin angajarea unor persoane noi care sa fie instruitesau care au fost deja instruite pentru un anumit postpentru care aplica sau prin angajatii care se adapteazanoilor cerinte. In ambele cazuri instruirea se refera lainstruiri in scoli de profil sau in institutii care asiguraformare profesionala.

Modelul de competente WACOM poate contribui laambele tipuri de instruire prin actualizarea curriculeiscolare in institutiile care creaza noii ingineri sau tehnicienisau la continutul cursurilor de formare profesionala, com-panii, operatori de apa are doresc sa imbunatateasca com-petentele propriului personal.

Modelul de competente poate schimba sau crea noicriterii de angajare a noului personal cum este cazul oper-atorilor de apa din Germania. Asociatia Romana a Apei esteinstitutia principala care poate crea manualul de management alpersonalului , suport standardizat al Fiselor de post.

Modelul de competente WACOM reprezinta un modelde competente international, flexibil pentru statiile de epu-rare. Aceasta inseamna ca orice tara europeana poateadapta aplicarea modelului de competente propriilornevoi si niveluri de dezvoltare.

In cele din urma Modelul de competente WACOMpoate fi un criteriu obiectiv de avansare a personalului dela o pozitie la alta, marind in acelasi timp motivatia perso-nalului sa fie eficient, sa asimileze rapid informatii noi siresponsabil pentru propriile sarcini de lucru.

Evaluarea personalului prin Modelul de competenteWACOM se face utilizand niveluri pentru fiecare competentagenerala sau specifica. Aceste niveluri variaza de la unnivel de baza (cel ma scazut nivel : absolvirea scolii obliga-torii) la un nivel avansat (de exemplu: doctorat). Descriereacelor cinci niveluri de competente arata modul in careacestea pot fi aplicate:

Nivelul 1: Competenţele la nivelul 1 recunosc cunoş-tinţele generale de bază şi abilităţi precum şi capacitatea de aîntreprinde atribuţii simple şi generale sub supervizare într-unmediu structurat. Angajaţii adesea nu au calificare şi necesită

The modernization requires a more complex trainingof the staff, analyzing the competences needed for eachemployee from every division (operations, maintenance,administration and communications).

5.THE USE OF WACOM COMPETENCE MODEL AND ITS BENEFITS

Until the end of 2015 for all WWTPs with more than10.000 equivalent populations this advanced treatment(chemical processes for the nitrogen removal (nitrificationand dinitrification), the phosphorus removal and a finaldisinfection) must be achieved. This aim is contributing tothe reach of the general objective of the Water FrameworkDirective, a good status for the water quality class. Thewhole process of investment and upgrade into theWWTPs field leads to the need of more competentpersonnel who can face the new developments. Theincrease of the personnel competence can be done eitherby hiring new employees who can be trained or arealready trained for a certain job they apply for or by actualemployees who have to adapt to the new requirements. Inboth case training refers to training in schools orvocational education in VET institutions.

WACOM competence model can support both types oftraining by updating the education curricula in theinstitutions that form future engineers or technicians or bysupporting training content for institutions that deal withvocational education or institutions, enterprises, wateroperators that want to improve their personnelcompetences.

The competence model can also change or create newcriteria for hiring new personnel as it is German wateroperators’ case. The Romanian Water Association is theprincipal targeted institution that can create manuals forpersonnel management within WWTPs, supporting thestandardization of job profiles.

WACOM competence model is a flexible internationalcompetence model in the WWTPs field. This means thatany European country can adapt the application of thecompetence model to its own needs and levels ofdevelopment.

Last but not least WACOM competence model can bean objective criteria of advancing personnel from oneposition to another, increasing at the same time themotivation of the personnel to be efficient, fast learningand responsible for its specific tasks.

The evaluation of personnel using WACOMcompetence model is done using competence levels foreach general or specific competence. These levels spanfrom basic (lowest level: for example school leavingcertificates) to advanced (highest level: for exampleDoctorates) levels. The description of the five competencelevels show also the way how they can be applied:

Level 1: Competences at level 1 recognise basic generalknowledge and skills as well as the capacity to undertake simple

PROIECTE



sprijin structurat pentru propria învăţare. Nivelul 2: Competenţele la nivelul 2 recunosc cunoştinţele

şi abilităţile practice şi teoretice specifice domeniului precum şicapacitatea de a îndeplini atribuţii sub îndrumare. Angajaţii do-vedesc auto-direcţionare în procesul de învăţare şi au experienţapracticii în activitate sau studiu, atât în situaţii comune, cât şiîn situaţii de excepţie.

Nivelul 3: Competenţele la nivelul 3 recunosc cunoştinţeleteoretice şi practice şi abilităţile mai ample, precum şi capacitateade a aplica cunoştinţele şi abilităţile în dezvoltarea soluţiilorstrategice pentru analize bine definite şi probleme concrete. An-gajaţii au dobândit experienţa interacţiunii operationale înmuncă sau studiu, inclusiv managementul persoanelor şiproiectelor şi a abilităţilor de învăţare pentru studiul autonom.

Nivelul 4: Competenţele la nivelul 4 recunosc cunoştinţeledetaliate teoretice şi practice, abilităţi şi competenţe, unele dintreacestea fiind într-o postură avansată în cadrul domeniuluirespectiv precum şi capacitatea de a aplica cunoştinţele înconceperea şi susţinerea argumentelor şi în soluţionarea proble-melor. Angajaţii pot face judecăţi şi să ia în socoteală problemesociale şi etice.

Nivelul 5: Competenţele la nivelul 5 recunosc cunoştinţeleteoretice şi practice strict specializate şi abilităţile precum şi ca-pacitatea pentru analiză critică, evaluare şi sinteză a ideilor noişi complexe incluzând şi procese de cercetare substanţiale.Angajaţii reflectă experienţă în a controla şi stăpâni schimbărileşi a dovedi abilităţi de leadership în dezvoltarea unei abordărinoi şi creative.

6.CONCLUzII

Modelul de competente WACOM sustine imbunatati-rea proceselor de operare in cadrul statiilor de epurareprin cresterea competentelor personalului. Acest modelreprezinta prima initiativa de acest gen din Romania, desialte tari europene au deja modele de competenta stan-dardizate in domeniul statiilor de epurare si alte ramuride activitate.

BIBLIOGRAFIE

1. WACOM competence model .2. European Qualification Framework. 3. German qualification Standard PASS 1093.4. Hidraulica, Cioc Dumitru, editura Didactica si Peda-

gogica, 1975, Bucuresti..5. Water Framework Directive 2000/60/EU

and general tasks under supervision in a structuredenvironment. Employees have often got no qualification andrequire structured support for their own learning.

Level 2: Competences at level 2 recognise field-specificpractical and theoretical knowledge and skills as well as thecapacity to carry out tasks under direction. Employees showself-direction in learning and have experience of practice in workor study in both common and exceptional situations.

Level 3: Competences at level 3 recognise broader theoreticaland practical knowledge and skills as well as the capacity toapply knowledge and skills in developing strategic solutions towell-defined abstract and concrete problems. Employees havegot experience of operational interaction in work or studyincluding management of people and projects and learning skillsfor autonomous learning.

Level 4: Competences at level 4 recognise detailedtheoretical and practical knowledge, skills and competences,some of which is at the forefront of the field as well as thecapacity to apply knowledge in devising and sustainingarguments and in solving problems. Employees can makejudgements take into account social or ethical issues.

Level 5: Competences at level 5 recognise highly specialisedself-directed, theoretical and practical knowledge and skills aswell as the capacity for critical analysis, evaluation andsynthesis of new and complex ideas including substantialresearch processes. Employees reflect experience of managingchange and show leadership experience in the development ofnew and creative approaches.

6.CONCLUSIONS

WACOM competence model supports theimprovement of the operation within WWTPs byincresing the personel competencies. This model is thefirst initaive of its kind in Romania although otherEuropean countries have standardized competencemodels for WWTPs and other domains.

Taking into account the provisions of the WaterFramework Directive new personnel needs to be trained.

REFERENCES

1. WACOM competence model http://www.wacom-project.eu/2. European Qualification Framework

http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc44_en.htm

3. German qualification Standard PASS 10934. Hidraulica, Cioc Dumitru, editura Didactica si Pedagogica,

1975, Bucuresti 5. Water Framework Directive 2000/60/EU

“Water Research to Market - to speed up the transfer ofwater related research outputs“ este un proiect european ceîşi propune să contribuie la accelerarea trasferului rezultatelorcercetării în sectorul apei către utilizatorii finali, autorităţilede bazin şi sub-bazin, autorităţile locale, utilizatorii de apă(agricultură, industrie), furnizorii de tehnologii, consultanţii,operatorii publici sau privaţi, pentru o mai bună imple-mentare a directivelor europene privind apa.

Proiectul “Water Research to Market“ are o durată detrei ani şi este co-finanţat de Comisia Europeană prin Pro-gramul LIFE+ -Environment & Eco-Innovation ce reuneştepatru parteneri europeni: International Office for water(OIEau), coordonator - FR, Amphos 21 - ES, GdanskWaterFoundation - POL şi Asociaţiei Române a Apei – RO prinC.F.P.P.D.A..

Pe o piaţă europeană a apei, în care de multe ori utili-tăţile/specialiştii sunt axaţi pe obiectivele şi sănătatea lorfinanciară, având legături slabe cu cercetarea, şi undefoarte des rezultatele cercetăriilor nu sunt gata de imple-mentare (problema brevetului de invenţie, drepturi deproprietate intelectuală, etc.) adăugarea unui pas intermediar

PROIECTE


ABSTRACT

“Water Research to Market- to speed up the transfer of waterrelated research outputs” is an European project which aimsto make a contribution to forwarding the transfer of waterrelated research results towards end-users – river basinauthorities, local authorities, water users (agriculture,industry), technology providers, consultants, public orprivate operators – for a better implementation of theEuropean directives regarding water.“Water Research to Market” Project lasts for three years andis co-funded by the European Commission through Life+-Environment & Eco- Innovation Program and gather fourEuropean partners: International Office for Water (OIEau),coord.-FR, Amphos 21- ES, Gdansk Water Foundation – POL,and Romanian Water Association – RO, through C.F.P.P.D.A.

On a European water market in which utilities/specialistsconcentrate on their objectives and financial welfare,having weak connections with research, and where, veryoften, research results are not ready to be implemented(the patent issue, intellectual property rights), the additionof an intermediate step in technology transfer betweenSMEs and Research through exploration, assessment andpro-active promotion of research results can contribute toa better implementation of European directives.

Initiated at the end of 2010, ”Water Research to Market”started by identifying research projects in the water field,both at European and national levels (those funded

"Water Research to Market"

According to the final report of FP-FUNDETEC project in December 2007, in undertaking implementation of thespecific European directives, the water research market is facing a delay up to 10 years in transferring the resultsto practicians.This time lag might be reduced to 3-5 years by adding an intermediate step in transferring technology betweenResearch-Innovation and SMEs , through exploration, assessment and pro-active promotion of research results.The “Water Research to Market” project aims to develop a methodology that will facilitate this transfer ofknowledge, relying on case studies of the research projects which can improve the European market of watersector.As a partner in this project, the Romanian Water Association- through the Water Training Center (C.F.P.P.D.A.) isinvolve in activities which bring together researchers and practicians from the European sector of water in orderto achieve a better implementation of the specific European directives.

iNg. silViu lăcătuŞu Director executiv c.f.P.P.D.a.

iNg. NicOleta ilie Manager de Proiect c.f.P.P.D.a

Keywords:research transfer

brokerage European project

ReMAS

PROIECTEWater Research to Market


through FP research programs, but also at the level of UEmember states), which took place in the last five years.Analysis and further addition of information, throughdebates on results and their users with those concerned,will offer the possibility to classify the products ofresearch projects according to their proximity to themarket (manufacturing a prototype or patenting aproduct, etc. ).

A first step has been made by organizing the foreignexperts’ meeting, members of the Advisory Committee(Tomasz Walczykiewicz - Institute of Meteorology and

Water Management, Céline Hervé-Bazin - Water Supply andSanitation Technology Platform, Ana Picón- Spanish WaterTechnology Platform, Vasile Ciomos - Romanian WaterAssociation, Yunona Videnina - Association VERSeauDéveloppement, Martin Forst - CRCI Limousin, MartinBittens - UFZ) during EXPOAPA 2011 forum. On thisoccasion, there were debates on assessment and selectioncriteria for research projects, and especially on theirresults.

Moreover, on this occasion, a public debate also tookplace, at which representatives of universities, operatorsand SMEs were invited to participate. During thediscussions with participants, there were presented anddebated points of view regarding requirements andpatterns through which research results can be transferredand applied. SMEs representatives’ absence (suppliers,equipments and technologies) confirms the big gapbetween research and practice.

Within this Project, to facilitate the transfer of researchresults, there will be developed a strategy based on amethod to assess research products related to time neededuntil implementation: “ReMAS” (Research to MarketAssessment Strategy).

Within this Project, another important constituent isrepresented by promoting the innovation precursors; thiscomponent consists of organizing brokerage sessionssimultaneous with other important events, in order toidentify both locations for implementation and SMEs/companies which are ready to take over the innovation

în transferul de tehnologie între IMM-uri şi Cercetare prinexplorarea, evaluarea şi promovarea pro-activă a rezultatelorcercetării poate contribui la o mai bună implementare adirectivelor europene.

Lansat la sfârşitul anului 2010, “Water Research to Market“a debutat prin identificarea proiectelor de cercetare însectorul apei, atât la nivel european, cât şi naţional (cele fi-nanţate prin programele de cercetare FP cât şi la nivelulstatelor membre ale UE), ce s-au desfăşurat în ultimii cinciani. Analiza şi completarea ulterioară a informaţiilor, prindiscuţii cu cei implicaţi, referitoare la rezultatele şi utilizatoriiacestora, va da posibilitatea clasificării produselor proiectelorde cercetare în conformitate cu proximitatea lor faţă depiaţă (întocmirea unui prototip sau brevetarea produsului,etc.).

Un prim pas în acest demers a fost făcut prin organizareaîn cadrul manifestărilor EXPOAPA 2011 a întâlnirii grupuluide experţi străini, membrii ai Comitetului de Avizare alProiectului (Tomasz Walczykiewicz - Institute of Meteorologyand Water Management, Céline Hervé-Bazin - Water Supplyand Sanitation Technology Platform, Ana Picón- Spanish WaterTechnology Platform, Vasile Ciomoş - Romanian Water Asso-ciation, Yunona Videnina - Association VERSeau Développement,Martin Forst - CRCI Limousin, Martin Bittens - UFZ). Cuaceastă ocazie, s-au discutat criterii de evaluare şi selecţiea proiectelor de cercetare şi mai ales ale rezultatelor ace-stora.

Mai mult, cu această ocazie, a avut loc şi o masă rotundăunde au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai universi-tăţilor, operatorilor şi IMM-urilor. In cadrul discuţiilorpurtate cu participanţii s-au prezentat şi dezbătut punctelede vedere cu privire la nevoile şi modalităţile prin care re-zultatele cercetărilor din domeniu pot fi transferate şiaplicate. Lipsa participării din partea IMM-urilor (furnizori,echipamente şi tehnologii) confirmă decalajul mare dintrecercetare şi practică.

Pentru a facilita transferul rezultatelor cercetării, în

cadrul Proiectului se va dezvolta o strategie bazată pe ometodă de evaluare a produselor cercetării raportate latimpul necesar acestora până la implementare: “ReMAS”(Research to Market Assesment Strategy).

PROIECTEWater Research to Market

In cadrul Proiectului o altă componentă importantăeste reprezentată de promovarea precursorilor de inovare;această componentă constă în organizarea, în paralel cuevenimente de mare anvergură, a sesiunilor de brokeraj,pentru a identifica atât locuri pentru punerea în aplicare,cât şi IMM-uri/Companii gata să preia inovarea (deexemplu Pollutec în Franţa, IFAT în Germania, WODKANîn Polonia, Săptămâna Mondială a Apei în Suedia, EXPOAPAîn România, Euro-INBO in Portugalia). Această componentăva dezvolta, de asemenea, o reţea activă de practicieniprin implicarea părţilor interesate.

Pentru câteva rezultate de cercetare clasate “aproape -de-punerea în aplicare“ se va dezvolta o strategie individua-lizată pentru implementarea lor (studii de caz), în colaborarecu echipele de cercetare selectate. Acest lucru trebuie să fievăzut ca un proces/o foaie de parcurs, care descrie paşii ceurmează să fie efectuaţi pentru implementarea cu succes arezultatelor proiectelor de cercetare.

Informaţii despre Proiect, activităţi, rezultate interme-diare, mod de colaborare cu cei interesaţi, pot fi găsite pesite-ul www.waterrtom.eu sau contactand partenerii dinacest Proiect. Organizaţiile din România interesate să seimplice prin participarea la evenimente de brokeraj fie dinperspectiva “furnizorilor de ino-vare” fie din poziţia celor care sunt dispuşi să implementezerezultatele cercetării sunt rugate să ia legatura cu C.F.P.P.D.A.la telefon/fax:: 0040.21.316.28.29 si e-mail: [email protected] [email protected].

(for example, Pollutec in France, IFAT in Germany,WODKAN in Polland, World’s Water Week in Sweden,EXPOAPA in Romania, Euro-INBO in Portugal). Thiscomponent will also develop an active community ofpracticians through involvement of interestedstakeholders (neworking).

For several research results classified as “immediate- closeto implementation”, a customized strategy will bedeveloped by collaborating with the selected researchteams, in order to implement them (case studies). Thismust be regarded as a process/ work progress slip, whichdescribes the steps to be made in order to implementresearch projects results successfully.

Information about this Project, activities, intermediateresults, manner of collaboration with those interested canbe found at www.waterrtom.eu or by contacting projectpartners. Romanian organizations interested in gettinginvolved by attending brokerage events, either as“innovation suppliers” or to implement research results,are asked to contact C.F.P.P.D.A. by phone/fax: 0040 21316 28 29 and by e-mail at [email protected] or [email protected].


S Ştiinţa, tratarea şi managementulapei: noile descoperiri din domeniulştiinţific, al cercetării şi al tehnologieiîn managementul şi tratarea apei, aapei uzate şi a apei meteorice .

S Apa, climat, hrană şi energie: ultimelecercetări şi practici pe toate aspecteleştiinţei apei, ale tehnologiei, ale ma-nagementului şi inovaţiile legate deschimbarea climatului şi de interre-laţionarea dintre apă, climat, hranăşi energie.

S Oraşele viitorului: crearea capacităţiide a răspunde nevoii de apă încreştere a oraşelor în contextul unorresurse fixe sau diminuate şi com-petiţia între hrană, energie şi industrie,pentru apă.

S Managementul utilităţilor şi a activelorlor: ultimele tehnici, tehnologii şiabordări de management care săajute utilităţile de apă şi de canaldin ţările dezvoltate să-şi îmbună-tăţească administrarea infrastructurii,să-şi îmbunătăţească performanţaşi să răspundă unor provocări pre-zente sau viitoare.

S Securizarea resurselor de apă, noişi tradiţionale, pentru viitor: înţele-gerea tehnologiilor şi a practicilorcare stau la baza achiziţiei şi dez-voltării diverselor resurse de apă –de exemplu, apă de suprafaţă, apăsubterană, desalinare, reutilizareaapei şi consumul de apă – şi strategiipentru diminuarea riscurilor asociate

cu o singură resursă de apă dispo-nibilă.

S Apa, ecosistemele şi punctele decaptare: managementul şi utilizareaapelor de suprafaţă şi a celor sub-terane pentru a creşte sănătateaecosistemului, monitorizarea şi ră-spunsul la micropoluanţi în mediulacvatic .

S Apa şi sănătatea – microbiologie şichimie: implicaţii asupra sănătăţii şicontrolul microorganismelor acvaticeşi a substanţelor chimice în ţăriledezvoltate şi în curs de dezvoltarede pe întreg globul, inclusiv toxinelemicrobiene, calitatea chimică, cali-tatea estetică a apei şi natura apei“sigure”.

Pe lângă aceste subiecte, va fi pusun accent special pe alimentarea cuapă în ţările în curs de dezvoltare şi vafi realizat un program special pentrutinerii profesionşti din sectorul apei(YWPs).

S 15 august 2011 – propuneri pentruplatformă şi prezentări, seminarii şidiscuţii.

S 31 Mai 2012 - submiterea lucrăriicomplete.

S 30 Iunie 2012 – înregistrarea parti-cipanţilor.

Congresul Mondial IWA deanul viitor va avea loc la

Busan, Corea, în perioada16 – 21 septembrie.Evenimentul este o

oportunitate unică pentrucomunitatea mondială a

specialiştilor din domeniulapei de a se întâlni, de a

schimba idei, de a explorastadiul actual de

dezvoltare şi de a dezbatesubiectele cheie din

domeniul ştiinţei şi alpracticii din sectorul apei.

Este, de asemenea, loculîn care se agregă

comunitatea profesionalădin sectorul apei o dată la

doi ani şi în care Grupurilede specialişti ai IWA îşi

prezintă munca şi planurilepentru activităţile viitoare.

Pe lângă congres,evenimentul va mai

cuprinde o expoziţie cupeste 200 de paviloane ale

furnizorilor deechipamente şi un programde socializare de business.


EVENIMENTE CARE VOR FI

Deadline-urile pentru participarea

cu prezentări la Conferinţă sunt:

Pentru mai multe detalii, accesaţi pagina de internet:

http://www.iwa2012busan.org/

Congresul Mondial IWA16 – 21 Septembrie2012, Busan, Corea

Congresul Mondial & Expoziţia

IWA este un eveniment de vârf ce

se desfasoara odata la doi ani, care

atrage peste 5.000 de profesionişti,

companii şi instituţii din sectorul

apei, de pe întregul glob.

Temele şi subiectele care vor fiabordate la Congresul Mondial

IWA 2012 sunt următoarele:


Dr. iNg. iON tOMaDirectOr geNeral s.c. aPa Vital s.a. iaŞi

De fiecare dată când aud de o realiza-re uimitoare, inginerul din mine se bucurăşi tresaltă la gândul că încă o viziune cu-rajoase a izbândit, încă un plan bine ticluita reuşit să învingă neîncrederea şi piedici-le de tot felul. Acelaşi sentiment este în-cercat, fără doar şi poate, de orice inginercare a visat vreodată să schimbe lumea.Un asemenea vizionar a fost W.H. Lind-ley, un englez care a schimbat Iaşul,adică lumea în care trăiesc eu şi alţi400.000 de oameni, în prezent. Lindley apropus, acum mai bine de 100 de ani, caIaşul şi localităţile învecinate să fie alimen-tate cu apa din drenurile de la Timişeştiaflate la 103 kilometri distanţă. Pătura deprundiş din această zonă formează „un fil-tru, un rezervoriu vast subteran şi în ace-laşi timp o conductă naturală pentru apalimpede din munţi”1 N. Peiu, D. Simiones-cu – Lungul drum al apei pentru Iaşi, pag.158S „Apa este limpede, bună şi rece”2 Ibi-

dem, fiind comparabilă cu „aceea adiferitelor alimentări a căror izvoaresunt renumite pentru puritatea lor(Viena, Frankfurt pe Main, Munchen)3

IbidemS Categoric a fost o idee genială având

alături şi o soluţie inginerească inova-toare. La vremea aceea încă nu semai pomenise aşa ceva. Apa Vieneiera adusă de la o distanţă de 70 dekm de la Semering, din Alpi, pe 2 firede aducţiune. Categoric 103 km repre-zenta un record, dar şi un efort investi-ţional uriaş. Dar a meritat. Si atunci,ca şi acum, Iaşul are una din cele maibune ape potabile din ţară. Lindley a

ştiut asta acum mai bine de 100 deani. Astăzi, încă îi dăm dreptate şi îiapreciem viziunea, la fel cum apre-ciem curajul comunităţii ieşene deatunci în asumarea unui proiect de oasemenea complexitate. Si nu suntvorbe în vânt. Inginerul englez îşi ar-gumenta soluţia simplu: „Calitatea su-perioară a apei de izvor, simplicitateaşi siguranţa aducţiunii în pantă natura-lă, posibilitatea de a alimenta oraşelecare se găsesc în apropierea conduc-tei”4 Idem, pag. 159 sunt suficientepentru a face din acest proiect osoluţie optimă pentru alimentarea cuapă a Iaşului. Studiiletopometrice auarătat că nivelulacestei pânze deapă se află cu„100 metri mai susde Copou”, unpunct de referinţăal oraşului. Înaceste condiţii:„Aducţiunea înpantă naturală şifără acţiuneamaşinilor elevatorii[...] este asigu-rată”. Referitor ladebitul acestei im-portante surse deapă potabilă, Lin-dley arăta că„poate desigur săfie evaluat la maimulte zeci de miide metri cubi pe24 de ore”5 Ibidem

S Deci „15.000 mc imediat şi 30.000 mcpe viitor este desigur disponibil în stra-turile subterane”, este concluzia finalăasupra debitului. Vă închipuiţi, presupun, ce costuri au

fost făcute pentru o asemenea măreaţărealizare. Întâiul împrumut de 13,5 milioa-ne lei fiind terminat înainte de finalizarealucrărilor, Comuna Iaşi a fost nevoită săcontracteze un al doilea împrumut de1.783.000 lei şi apoi un al treilea de800.000 lei, ultimul special pentru canali-zare6 N. Bogdan, Istoria oraşului Iaşi, Edi-ţia 1912-1913, p. 391S La acea vreme leul era o moneda

1 N. Peiu, D. Simionescu – Lungul drum al apei pentru Iaşi, pag. 1582 Ibidem3 Ibidem4 Idem, pag. 159

5 Ibidem6 N. Bogdan, Istoria oraşului Iaşi, Ediţia 1912-1913, p. 391

Act comemorativ al începerii execuţiei lucrărilor de la Timişeşti

100 de ani de apă limpede, bună şi rece

Aducţiunea Timişeşti

FILE DE ISTORIE

foarte stabila în Europa, se tranzacţio-na liber pe piaţa valutară şi era la pari-tate cu francul francez. Costul proiec-tului, actualizat în moneda de astăzi,este aproximativ de 400.000.000 lei,adică 100 milioane EUR. Peste 3000de muncitori - majoritatea localnici, dar

şi italieni şi bulgari - au participat laexecuţia proiectului, pe parcursul apatru ani. Preţul fontei a crescut pepiaţa mondială, ca rezultat al consu-mului uriaş (peste 3000 de vagoane)7

N. Peiu, D. Simionescu – Lungul drumal apei pentru Iaşi, pag. 206

S Lucrările, realizate de societatea aus-triacă Union Baugesellschaft (U.B.G.)nu au putut fi finalizate la termenulprevăzut de contract. La 22 martie1909, Consiliul Comunal Iaşi a apro-bat convenţia prin care se angaja săcedeze oraşului Roman 4.000 mc.apă/zi din conducta Timişeşti8 Monito-rul Comunei Iaşi, nr. 5, mai 1908

S La 5 mai şi 23 decembrie 1909 au fostîncheiate convenţii similare prin carese aprobă comunelor Podu Iloaiei şiTârgu Frumos să ia din aducţiu neaTimişeşti 150 şi respectiv 250 mcapă/zi. După mai multe amânări, pe 6ianuarie 1911 apa de la Timişeşti ajun-ge în rezervorul inferior al oraşului, iarla data de 5 aprilie începe distribuţiacătre populaţie. Alimentarea oraşului

cu apă din izvoarele de la Timişeşti,judeţul Neamţ prin marea conductă deaducţiune „Regele Carol I” era, fărăîndoială, o realizare inginerească fărăegal în lume la acea vreme, făcutădupă un proiect genial de ingineri vi-zionari şi de decidenţi curajoşi care au

crezut în viabilitatea şiîn forţa proiectului.

Alături de colegiimei, de azi şi de ieri,am refăcut traseuladucţiunii la 100 deani de la inaugurare.Ca de fiecare dată măminunez de soluţiilegăsite la cele 2 tra-versări de râuri. Latehnologiile de acum100 de ani, categoric,soluţiile găsite suntde-a dreptul impresio-nante. Este interesantde văzut cum a fostrezolvată problemaalimentării cu apă apărţii de sus a oraşu-

lui. În anteproiectul Lindley se preconizanumai folosirea căderii apei de la rezervo-rul mijlociu la cel inferior, pentru antrena-rea unei turbine („roata Pelton”) fără a in-tra în detalii. Soluţia tehnică a fost definiti-vată de Direcţia serviciului apelor care, la3 octombrie 1908, înainta Primăriei Pro-iectul pentru alimentarea zoneisuperioare. S-a prevă zutmontarea, la intrarea în rezer-vorul inferior (str. Văscăuţeanu)a unei turbine hidraulice, careacţiona un dinam de 17 kW cu-rent continuu 110 V. Energiaelectrică obţinută era trimisă larezervorul mijlociu, unde acţio-nau pompele electrice, care ur-cau apa în rezervorul superior.Lucrările de alimentare cu apă azonei superioare au fost execu-tate tot de societatea U.B.G. Dinprocesul verbal al recepţieiprovizorii se cunoaşte şi dataexactă a intrării în funcţiune aacestei veritabile „hidrocentrale”– 8 aprilie 19119 Dosar

320/1908, part. I-a, p. 216, ArhivaPrimăriei de la Arhivele Statului, IaşiS În prezent hidroagregatul ei este mon-

tat în laboratorul de hidraulică a Insti-tutului Politehnic Iaşi10 C. Ostap, N.Peiu „Hidrocentrala de la Copou”, înFlacăra Iaşului din 16 aprilie 1986.

Ceea ce e cu adevărat important şiatunci, ca şi acum este modul în care serezolvau avariile. Vă închipuiţi cătehnologiile de atunci nu permiteau o iden-tificare precisă a avariei şi nici momentulîn care aceasta a apărut. Specialiştii de-atunci erau echipaţi cu gheare pentru ur-cat pe stâlpi şi cărau rucsaci plini cu echi-pament, la fel ca transmisioniştii din arma-tă. Atunci când identificau o avarie se co-coţau pe stâlp şi înţepau cablurile detelegraf pentru a o anunţa. Dacă negândim şi la timpul necesar pentru oper-aţiunea de depistare cumulat cu cel nece-sar intervenţiei ne putem imagina că spe-cialiştii de-atunci nu prea stăteau pe-aca-să.

Astăzi, Iaşul este alimentat din douasurse, atât din Timişeşti, cât şi din Prut.Astăzi sunt patru fire pe aducţiunea Tim-işeşti până la tunelul Strunga şi doua firede la Strunga la Iaşi. Astăzi folosim altetehnologii inovatoare şi testăm alte idei deimplementare. Mă gândesc la cum va ară-ta sistemul de alimentare cu apă al Iaşilorpeste 100 ani şi, ca orice inginer, visez lasoluţii cutezătoare şi neîncercate de ni-meni. Nu ştiu ce idei creative vor fi puse înpractică. Dar un lucru ştiu cu siguranţă. LaIaşi, apa de Timişeşti va rămâne la fel delimpede, de bună şi de curată şi peste 100de ani, pentru că ştiu că „timpul se măsoa-ră în litri pe secundă”.


7 N. Peiu, D. Simionescu – Lungul drum al apei pentru Iaşi, pag. 2068 Monitorul Comunei Iaşi, nr. 5, mai 19089 Dosar 320/1908, part. I-a, p. 216, Arhiva Primăriei de la Arhivele Statului, Iaşi10 C. Ostap, N. Peiu „Hidrocentrala de la Copou”, în Flacăra Iaşului din 16 aprilie 1986

Turbina Pelton (microhidrocentrala de pe dealul Copoului care asiguraenergia electrică necesară pentru acţionarea pompelor care alimen-

tau cu apă zona superioară a oraşului. Astăzi la laboratorul de hidrauli-că a "Institutului Politehnic Iaşi")

Ceremonia de inaugurare a lucrărilor de alimentare cu apă a oraşuluiIaşi, zvorăneşti, comuna Timişeşti, 6 aprilie 1907

FILE DE ISTORIE

Putem spune fără urmă de exagerare

că prima ediţie a Conferinţei Tinerilor

Profesionişti din Bazinul Dunăre -

Marea Neagră a fost un succes din

multe puncte de vedere.

Evenimentul a fost organizat în pe-

rioada 14-15 iunie 2011 la Palatul Par-

lamentului din Bucureşti, de către

Grupul Tinerilor Profesionişti din

domeniul apei din cadrul CTS -ARA,

sub egida Asociaţiei Internaţionale a

Apei.

In deschiderea Conferinţei ne-auonorat cu prezenţa personalităţi demarcă din sectorul nostru, cum arfi: Sandu Marin, Anton Anton, IoanMirel, Dan Robescu, VladimirRojanschi, Helmut Kroiss, WinfriedSchmidt, Walter klin, VladimirTausanovic.In cadrul Conferinţei am avut peste100 de autori care au prezentat 44

lucrări (33 orale şi 11 postere) din 7ţări (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ger-mania, Olanda, Austria, România).In vederea diseminării acestei Con-ferinţe a fost editat un Newsletter,lucrările au fost tipărite într-un vo-lum în limba engleză şi a fost creatun site specialwww.ywp2011.ara.ro

Din analiza a 44 de lucrări a re-zultat capacitatea tinerei gene-raii de a aborda şi rezolva pro-blemele dificile tehnice şi teh-nologice, astfel ca în viitorulapropiat să permită dezvoltareade competenţe pentru a asiguracontinuitatea şi fiabilitatea ser-viciilor de apă şi canalizare.

„Inovaţii în domeniul apei,canalizării şi managementulcalităţii“

EUGENIA DEMETRESCUSecretar CTS- ARA

Să spunem că tematica „Inovaţii îndomeniul apei, canalizării şi mana-gementul calităţii“ s-a dovedit oumbrela ştiinţifică încăpătoare pen-tru tinerii specialişti care lucreazăîn universităţi de cercetare şi opera-tori de servicii de alimentare cu apăşi canalizare.

Obiectivele Conferinţei au fost: S Asigurarea cadrului ştiinţific în

care să se prezinte rezultatulcercetărilor cu privire la aborda-rea performantă a dezvoltăriisistemelor de alimentare cu apăşi canalizare;

S Cunoaşterea etapelor de dezvol-tare tehnologică în sectorul ape-lor că baza pentru modernizareadurabilă, de eliminare a riscuri-lor şi de protecţie a mediului.

Temele principale ale Conferinţeiau fost grupate astfel: S Eliminarea riscului la apă desti-

nată consumului uman;S Modernizarea proceselor de tra-

tare a apei;S Modernizarea proceselor de

epurare a apelor uzate;S Managementul sistemelor de

alimentare cu apă şi canalizare.

EVENIMENTE CARE AU FOST



Contractul acestei lucrări constituie

cea mai importantă componentă din

cele trei care au fost finanţate prin

Măsura Ex-ISPA Craiova nr.

2000/RO/16/P/PE/002: “Reabilitarea

reţelelor de apă şi canalizare şi a

staţiei pentru epurarea apelor uzate

în municipiul Craiova pentru fluviul

Dunărea”.

Contractele de lucrări prevăzute înacest Proiect au fost finanţate prinprogramul ISPA (InstrumentStructural pentru Politici de pre-Aderare) cu 75% - contribuţie UE,diferenţa de 25% fiind constituităde co-finanţarea Consiliului LocalCraiova prin împrumut de la BEI(Banca Europeană de Investiţii).

Toate cele trei contracte de lucrări,

1. Reabilitarea şi extinderea reţeleide canalizare din municipiulCraiova”,

2. “Reabilitarea reţelei de distri-buţie a apei potabile din muni-cipiul Craiova” şi

3. “Reabilitarea şi modernizareastaţiei de epurare în municipiulCraiova”) s-au derulat în muni-cipiul Craiova, iar bugetul aces-tora a fost de 70.378.000 Euro.

Epurarea apelor uzate se va face curespectarea normelor naţionale şieuropene privind calitatea apei de-versate în emisar.

Staţia de Epurare din Craiova vaavea o capacitate de deservire pen-tru 385.000 locuitori echivalenţi,fiind astfel dimensionată să preiaîn viitor şi eventuale extinderi aleoraşului Craiova şi ale zonelor în-vecinate. Fiind prevăzută cu treap-ta terţiară (pentru îndepărtareaîncă de la început, Staţia de Epura-re a oraşului Craiova se încadreazăîn prevederile pe care ni le-am asu-mat prin Tratatul de Aderare laUniunea Europeană.

N.R. În revista ROMAQUA nr5/2011 va apărea un articol detaliat.

Finalizarea

Contractului

“Reabilitarea şimodernizarea

staţiei de epurare

a municipiuluiCraiova”

finalizarea Contractului de lucrări “reabilita-rea şi modernizarea staţiei de epurare în muni-cipiul Craiova” reprezintă finalizarea seriei de

contracte menţionate. atingereaobiectivelor contractelor de lucrăriconducând la atingerea obiectivu-

lui general al întregii măsuri, res -pective rducerea poluării râului Jiu,

prin evitarea descărcărilor de apă uzată neepu-rată şi implicit reducerea poluării fluviului Du-nărea.



mătoarea etapă se va face trecerea latratare secundară şi terţiară, pentru ase conforma în totalitate cu cerinţelede mediu, iar în etapa a treia se vaoptimiza linia de tratare (de exem-plu tratarea biologică a grăsimilor).

„Intrăm şi noi în rânduloraşelor civilizate”

Realizarea staţiei de epurare, a cărorlucrări se ridică la valoarea de 4,5milioane de euro, face parte dintr-unamplu proiect cu fonduri europene(41.600.000 de euro), care a cuprinsreabilitarea staţiei de tratare a apei,reabilitarea rezervoarelor de stocareapă tratată, reabilitarea, extinderea şimodernizarea reţelelor de alimentarecu apă şi canalizare, precum şi dota-rea cu echipamente pentru apă şi ca-nalizare. Veştile bune nu se oprescaici pentru că SECOM a depus un altproiect cu fonduri europene pentru

continuarea lucrărilor la staţia deepurare, dar şi pentru extinderea re-ţelei de apă-canalizare în judeţul Me-hedinţi. “Mult mai important decâttăiatul de panglici este faptul că mu-nicipiul Drobeta- Turnu-Severin numai deversează ape în Dunăre nefil-trate, neepurate. Deci intrăm şi noiîn rândul oraşelor civilizate, staţia decaptare este în condiţii impecabile,reţeaua este în proporţie de 40 lasută schimbată, staţia de epurareeste gata. Urmează încă un proiectISPA de circa 70 de milioane deeuro, care include completarea extin-derii de reţele în municipiu şi în ju-deţul Mehedinţi. Bani europeni seaduc, important este să-i cheltuim cuchibzuinţă şi cu maximă legalitate”,a spus primarul Severinului, Con-stantin Gherghe, prezent ieri la inau-gurare.

Municipiul Drobeta-Turnu-Severin

are, începând dinaceastă săptămână, o

Staţie de epurare aapei uzate de nivel

European

Corina MACAVEI* Articol apărut în ziarul “INFORMAŢIA de Severin”

în data de 02 August 2011

„Cred că, în acest moment, conceptul de dezvoltare durabilăare un conţinut plin. Într-adevăr, începând de astăzi (n.r. 1august) comunitatea din Drobeta poate să spună că protejează

sănătatea oamenilor, protejează mediul şi pro-tejează resursele. Un alt aspect la fel de im-portant ca această investiţie este realizarea

masterplanului şi a studiului de fezabilitatepentru dezvoltarea serviciilor publice de alimen-

tare-canalizare pentru întreg judeţul Mehedinţi. Consider căepurarea reprezintă civilizaţie, progres şi dezvoltare”, a spusConstantin Predoi, directorul executiv al Patronatului Apei.

Ieri a avut loc recepţiafinală a staţiei de epura-

re, după ce în data de 23iulie a.c. a fost finalizat contractul delucrări, finanţat cu sprijinul UniuniiEuropene, „Construcţie Staţie Epu-rare Ape Uzate din municipiul Dro-beta-Turnu-Severin” din cadrul Mă-surii ISPA/ 2004/ RO/ 16/ P/ PE/008 „Reabilitare şi extindere sistemede alimentare cu apă şi canalizare înDrobeta- Turnu-Severin. Principalulbeneficiar este SC SECOM SA, com-pania care furnizează servicii de ali-mentare cu apă şi canalizare în mu-nicipiul Drobeta-Turnu-Severin.

„Astăzi (n.r. 1 august) recepţionămultima componentă a proiectuluiISPA în valoare de 41.600.000 deeuro şi ne pregătim pentru etapa definanţare cu fonduri postmediu, pen-tru ca anul viitor să demarăm lucră-rile pentru etapa a doua şi a treia peraza municipiului. După finalizareacelor două etape vorbim de epurareperfectă a apelor reziduale. OricumDunărea nu va mai primi apă polua-tă începând de astăzi”, ne-a declaratdirectorul SC Secom SA, Ilie Pisoi.Staţia de epurare a fost construităpentru a minimaliza impactul dever-sărilor de ape uzate orăşeneşti în flu-viul Dunărea. Conformarea totală aprocesului de tratare cu legislaţia demediu se va realiza în trei etape. Oprimă etapă prevede introducereaunei linii compuse numai din tratareprimară (această etapă a fost acope-rită de această măsură ISPA). În ur-

*


romaqua numarul 4 2011

Documents