Grupul Şcolar “Ovid Caledoniu”, Tecuci

Revistă şcolară semestrială

Nr. 1

2011-2012

Profesor

Păiş Florica

PAGIN A 2

Imnul şcolii

Pag. 2

Petale de suflet

Pag. 4

Tecuciul - Oraşul metaforelor

Pag. 5 - 6

In memoriam “Ovid Caledoniu”

Pag. 7 - 8

Crăciunul în versuri

Pag. 9 - 16

Spiritualitate

Pag. 17 - 18

Colinde, colinde

Pag. 19 - 20

Crăciunul la tine acasă

Pag. 21

Abilităţi

Pag. 22 - 23

Hair - style

Pag. 24

Umor

Pag. 25

Să descoperim!

Pag. 26

Sfaturi “ECO”

Pag. 27

Reţete tradiţionale

Pag. 28 - 29

Din lumea ştiinţei

Pag. 30 -31

Educaţie pentru sănătate

Pag. 32 - 33

Bacalaureat 2012

Pag. 34

PAGIN A 3

PAGIN A 4

Profesor: Florica Păiş

Petale de suflet

Ce splendid nume a găsit poporul nostru pentru cel care

aduce lumină în mintea abia deschisă către viaţă a copiilor! Învăţă-

torul este cel care îi trece pe cei mici din lumea basmelor în lumea

cunoştinţelor organizate, a ştiinţei. Şi ce trecere grea, plină de

spaime, de o parte, plină de griji şi răspundere de cealaltă!

Învăţătorul este călăuză răbdătoare, perseverentă, curajoasă şi

plină de o mare iubire pentru om şi pentru destinul lui… Pentru că

numai o mare iubire de oameni îl poate mâna pe învăţător să

trăiască o viaţă întreagă printre copii, să-i înţeleagă, să ajungă la

puritatea lor sufletească, să-i smulgă din neştiinţă şi să-i aducă

mereu spre universul fără margini al cititului şi al scrisului. Învăţă-

torul este flacăra din care se aprind mereu şi mereu luminiţele ce

devin faruri. Este singura şi marea lui mulţumire! Este răsplata

unei generoase dăruiri!

PAGIN A 5

Pe Glob, inter-

secţia paralelei de 45

grade latitudine nordică

cu meridianul 27 grade

longitudine estică sta-

bileşte poziţia mate-

matică unică a municip-

iului Tecuci, la Nord de

Ecuator şi la Est de pri-

mul meridian, în al

treilea fus orar.

Geografic, mu-

nicipiul Tecuci se află

aşezat aproape de limita

sudică a Colinelor

Tutovei (14 km), la con-

tactul cu Piemontul

Poiana-

Ni-

coreşti,

ambele

subuni-

tăţi ale

Podişu-

lui

Mold-

ovei, la confluenţa râului

Bârlad cu pârâul Tecuci,

aproape de Valea Siretu-

lui (10km).

Oraşul Tecuci se

înscrie în categoria cea

mai comună

a oraşelor din

Moldova,

anume aceea

a aşezărilor

de terasă, fiin

aşezat în

lunca şi pe

terasele Bârladu-

lui (Cernicari şi

Tecuci). Cea mai

întinsă parte a

suprafeţei urbane

se află în cuprin-

sul albiei majore

a râului Bârlad:

cartierele Te-

cuciul Nou, Cuza

Vodă, Focşa, Gării

(C.F.R.), zona

industrială.

Tot pe

această terasă

este localizat şi

cartierul Nicolae

Bălcescu din

vestul municip-

iului. Adminis-

trativ-teritorial, municip-

iul Tecuci

aparţine judeţu-

lui Galaţi, fiind

amplasat în

partea central-

nord vestică a

acestuia.

Raportându-ne

la aşezările im-

portante din jur, mu-

nicipiul se află la 20 km

de Mărăşeşti, 40 km de

Focşani, 50 km de Bâr-

lad şi Tg. Bujor, 80 km

de Galaţi, 180 km de

Iaşi, 240

km de Bu-

cureşti. La

nivelul ora-

şului se

întâlnesc

artere de

comunicaţii

foarte importante, care

mijlocesc legături rapide

şi sigure pe Valea Bârla-

dului, sau între aceasta şi

Valea Siretului, deserv-

ind în acelaşi timp în-

treaga zonă înconjură-

toare a Tecuciului.

Tecuciul este

unul din puţinele noduri

feroviare ale ţării care

dispune

de patru

direcţii

de orien-

tare a

liniilor

ferate

(spre Ga-

laţi, Iaşi,

Mărăşeşti şi Făurei) şi

tot atâtea pentru şosele

(spre Galaţi, Bârlad,

Tişiţa, Tg. Bujor) cărora

li se adaugă drumurile

locale, spre localităţile

rurale vecine (Movileni,

Furceni), reliefându-se şi

mai pregnant „poziţia de

intersecţie a oraşului Te-

cuci‖.

1. Cadrul geografic

Tecuciul - Oraşul metaforelor

PAGIN A 6

Tecuciul - Oraşul metaforelor

2. Scurt istoric al oraşului

Oraşul Tecuci este

atestat documentar în anul

1134 ca târg şi punct de vamă.

La moartea domnitorului

Alexandru cel Bun, 1 ianuarie

1432, rămân doi fraţi vitregi,

Iliaş şi Ştefan, care încep să-şi

dispute domnia, luptându-se

între ei, până se împacă în

august 1435. Dintr-un docu-

ment de la 1 septembrie 1435

(anexa 1), rezultă că Iliaş

Voievod îi scrie regelui Polo-

niei, Vladislav Jagello, că s-a

împăcat cu fratele său, Ştefan

Voievod, dându-i mai multe

oraşe şi ocoalele lor între care

şi Tecuciul. „Şi i-am dat iubi-

tului nostru frate, Ştefan

Voievod, din ocina noastră

(...) şi oraşul Tecuci cu tot

ocolul‖.

Oraşul Tecuci, numit

în vechile documente slavo-

române târg, s-a constituit,

după părerea lui Conctantin C.

Giurescu, în a doua jumătate a

secolului XIV, pe un loc dom-

nesc, ca şi toate celelalte târ-

guri ale Moldovei, datorită

dezvoltării unei aşezări rurale

situate la confluenţa pârâului

Tecucel cu râul Bârlad. Târgul

şi-a luat numele, a demonstrat

I. Bogdan în 1897, de la cel al

pârâului Tecuci – Tecucel,

hidronim de origine slavă

având înţelesul de „a curge‖.

Mai există ipoteza lui

Al. Philippide prin care se

atribuie toponimului o origine

cumană: tenek+uciu, cuvintele

însemnând „capătul sau mar-

ginea ţării‖. Consideraţiile

istorice ale filologului ieşean,

„târgul Tecuci era târgul de

margine al stăpânirii cumane‖

fiind greşite, opinia nu poate

convinge.

Ocolul menţionat în

scrisoarea din 1 septembrie

1435 cuprindea „totalitatea

moşiilor sau satelor dom-

neşti grupate în jurul unei

curţi domneşti‖. Nu sunt

dovezi că a existat o aseme-

nea „curte‖ la Tecuci, dar

sigur au fost vornici de târg,

dregători domneşti cu puteri

judecătoreşti, vameşi care

încasau, la 3 iulie1460, câte

2 zloţi (galbeni) de la fiecare

car al negustorilor din Lem-

berg, Polonia, care duceau

postavuri în Ţara Românea-

scă.

Târgul Tecuci a avut

un privilegiu domnesc, ne-

cunoscut astăzi, prin care i

s-a întărit hotarul moşiei

alcătuite, probabil, înainte

de formarea statului

Moldova. O primă menţiune

documentară a acestui

„hotar” este din 22 februarie

1807. Nu este exclus ca târ-

gul să fi primit de la

Ştefan cel Mare, asemănător

celor date pentru Vaslui şi

Bârlad. Hotarul moşiei se

poate reconstitui, aproxima-

tiv, cu ajutorul unei hronici

făcute la 5 mai1669, când

toţi „orăşenii din târgu Te-

cuci‖ reclamă domnitorului

Gheorghe Duca pe Enache

paharnic care „au luat hota-

rul târgului Tecuci mai tot‖.

S-a stabilit acum că moşia

târgului se întindea, spre

nord, până la satul Săseşti,

astăzi cartierul Tecuciu

Nou. Spre răsărit până la

satul Matosăşti, vecin cu

Matca. La apus, hotarul tre-

cea şi peste Bârlad, până în

vecinătatea satului Furceni,

iar la sud până la marginea

din jos a cartierului Cer-

nicari.

Târgul Tecuci a fost

şi reşedinţa starostelui, dre-

gătorul domnesc care avea

în grijă administrarea ţinutu-

lui Tecuci, creat în perioada

de constituire a târgului, a

doua jumătate a secolului

XIV, începutul celui urmă-

tor.

Stema medievală se

prezintă ca un scut despicat,

fiind reprezentat în dreapta,

pe fond albastru, un turn de

veghe, de argint, în vârful

unei coline tot de argint, iar

în stânga, pe

fond roşu,

un iepure de

aur, ridicat

în două labe

spre dreapta,

având

deasupra

două stele

de aur cu cinci raze. Aceasta

este o veche stemă rectifi-

cată, la care s-a adăugat mo-

vila de la Tecuci, care

servea în vremurile cele mai

vechi drept loc de veghe.

Până la instau-

rarea regimului comunist în

România a fost reşed-

inţa judeţului Tecuci. A fost

declarat municipiu în anul

1968.

Profesor: Jîtcă Gina

IN MEMORIAM

PAGIN A 7

Ovid Caledoniu (pseudonim al lui Jean Florea Georgescu), poet al luminii şi al

soarelui — 22 martie 1914 - 15 ianuarie 1975

Opere: Endymion, 1937, Vrăjitorul apelor, 1942, Pasărea de foc, 1973. Debutează cu

poezie în revista ―Pegas‖, 1933, şi e redactor împreună cu Virgil Carianopol şi Miron

Suru, la revista ―Meşterul Manole‖, 1939-1942, condusă de Vintilă Horia.

Studii: 1939 - Facultatea de Teologie

1944 - Facultatea de Litere

Activitate:

1943 - apare antologia ―13 poeţi, 13 poezii de dragoste‖, coordonată de Ovid Cale-

doniu, împreună cu Ştefan Baciu şi Vintilă Horia

1944-1974 a fost profeor de limba şi literature română la Tecuci

Teama de

necunoscut

Teama de moarte

Însingurarea

Sensibilitatea

Absenţa

divinităţii

Delicateţea

Spaima de a fi trădat

de cuvinte

Ireversibilitatea tim-

pului

PAGIN A 8

Să cânţi pentru ultimul lângă tine venit

în asfinţit ca mâinile mamelor pierdute,

lângă inima inimii necunoscut venit

peste umerii aprinşi ai grădinilor.

Să fii în tăcerea trezită ca păstăile

soare din soare, legănat copac,

lanul şi nopţile, steaua şi căile

strigă pe nume şi undă ne fac.

Şi şoim te înalţi între pământ şi lună

la cea dintâi chemare stâncă şi apă

când ora tulbură în prag de furtună

şi cerbi de lumină în tine se-adapă.

Să ţii vara şi toamna – flacără dreaptă –

din fagure să culegi belşug peste ţară

şi pentru cei ce mâine în zori te aşteaptă

să arzi – arcuş – pe-o nevăzută vioară.

Un asfinţit

lui Ovid Caledoniu

Aici e numai luptă aspră pentru soare.

În fiecare lacrimă din vis se zbate

Chemarea înălţimilor nemuritoare

Şi frica tot mai mare de singurătate.

În fiecare strigăt arde o dorinţă

De împlinire nefirească şi lumină,

De ridicare peste propria fiinţă

Şi de cunoaştere înaltă, cristalină.

Spre altceva o fugă crudă ne frământă

Şi rătăcim adesea singuri printre gânduri.

E rugăciunea cea mai pură si mai sfântă

Tăcută aplecare seara peste rânduri.

Ispitele pământului rămân departe

Şi numai cerul, enigmaticul, ne cheamă.

Pe albe cărărui pornim, ce duc spre moarte,

Cum am porni spre înviere, fără teamă.

Că nu dorita linişte ne preocupă,

Ci numai truda de-a ne înălţa spre ea;

Nu ceea ce avem în noi, ci goana după

Necunoscutul ce nicicând nu-l vom avea.

Şi ne atrage nemurirea din cuvinte

Nu pentru ceea ce prin ea în vremi vom fi,

Ci numai pentru frământările prea sfinte

Şi bucuria unică de-a le râvni.

A R S P O E T I C A de Ion Siugariu

IN MEMORIAM

PAGIN A 8

C'est la belle nuit de Noël

La neige étend son manteau b lanc

Et les yeux levés vers le ciel

A genoux les petits enfants

Avant de fermer les paupières

Petit Papa Noël

Quand tu descendras du ciel

Avec tes jouets par milliers

N'oublie pas mon petit soulier

Mais avant de partir,

Il faudra bien te couvrir

Dehors, tu vas avoir si froid

C'est un peu à cause de moi.

Il me tarde tant que le jour se l è ve

Pour voir si tu m'as apporté

Tous les beaux j o u jo ux

Que je vois en rêve

Et que je t ' ai commandés

REFRAIN

Le marchand de sable est passé

Les enfants vont faire dodo

Et tu vas pouvoir commencer

Avec ta hotte sur le dos

Au son des cloches des églises

Ta distribution de surprises

REFRAIN

Mon beau sapin, Roi des forets

Que j'aime ta verdure!

Quand, par l'hiver, bois et guérets

Sont dépouillés de leurs attraits

Mon beau sapin, Roi des forets

Tu gardes ta parure.

Toi, que Noël planta chez nous

Au saint anniversaire

Joli sapin, comme ils sont doux

Et tes bonbons et tes joujoux

Toi, que Noël planta chez nous

Tout brillant de lumiere.

Mon beau sapin, tes verts sommets

Et leur fidele ombrage

De la foi qui ne ment jamais

De la constance et de la paix

Mon beau sapin, tes verts sommets

M'offrent la douce image.

Profesor coordonator

NANU MARIA

Crăciunul în versuri

PAGIN A 10

You better watch out

You better not cry

You better not pout

I'm telling you why

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

He's making a list,

Checking it twice;

Gonna find out who's naughty or nice.

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

He sees you when you're sleeping

He knows when you're awake

He knows if you've been bad or good

So be good for goodness sake

With little tin horns and little toy drums

Rooty toot toots and rummy tum tums

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

He sees you when you're sleeping

He knows when you're awake

He knows if you've been bad or good

So be good for goodness sake

Goodness sake

You better watch out

You better not cry

You better not pout

I'm telling you why

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming to town

Santa Claus is coming

Santa Claus is coming

Santa Claus is coming to town

(Coming to town)

Santa's a busy man he has no time to play

He's got millions of stockings to fill on Christmas

day

(Santa Claus is coming to town)

(Coming to town)

(Santa Claus is coming to town)

(Comïng to town)

We wish you a Merry Christmas;

We wish you a Merry Christmas;

We wish you a Merry Christmas and a Happy New

Year.

Good tidings we bring to you and your kin;

Good tidings for Christmas and a Happy New

Year.

Oh, bring us a figgy pudding;

Oh, bring us a figgy pudding;

Oh, bring us a figgy pudding and a cup of good

cheer

We won't go until we get some;

We won't go until we get some;

We won't go until we get some, so bring some out

here

We wish you a Merry Christmas;

We wish you a Merry Christmas;

We wish you a Merry Christmas and a Happy New

Year.

Profesor: Enea-Haisler Ramona

Crăciunul în versuri

PAGIN A 11

Iubite bătrân,

Eu ţi-a îngăduit să locuieşti în ţinuturi de argint pictate cu aur şi cu pietre scumpe, aşa cum nici în cele mai frumoase tablouri nu văd şi tu stai pe străzile reci. Ţi-am oferit haine frumoase şi călduroase din stofă scum-pă, cu cele mai frumoase culori şi tu porţi zdrenţe dăruite. Ţi-am oferit sanie cu reni zdraveni, ce-şi ştiu singuri drumul, şi tu stră-baţi oraşul pe jos. Poate te mai urci în tramvai sau în autobuz şi eşti aruncat la următoarea staţie din cauză că nu ai bilet. Ţi-am zis zeci de poveşti, care de care mai bogate, care de care mai măreţe, mai îm-bietoare, mai captivante, dar tu mi-ai pus de-getul la gură şi mi-ai şoptit să tac. Şi te-ai întors. Desculţ, ţi-ai urmat drumul. Ai ştiut în-să să-mi iei cel mai de preţ lucru. O lacrimă. Te rog, anul acesta să-mi iei toate acele bogăţii care mă orbesc. Lasă-mă sărac! Dă-mi o stradă pe care să cutreier, o zdreanţă albă ca a ta şi o mângâiere. Şi mai dă-mi alţi ochi! Unii prin care să te vadă şi cei din jurul meu când le voi da ca-doul de Crăciun, iubite bătrân!

(Ştefăniu Giorgian, clasa a XII-a A)

Crăciunul în versuri

Elev: Trifan Dănuţ, clasa a V – a

Crăciunul în versuri

PAGIN A 12

Elev: Bugia Denisa, clasa a V-a

Crăciunul în versuri

PAGIN A 13

Iarba cea acoperită

De zăpadă încălzită

Fulgişorii iar plutesc,

Peste locul cel ceresc.

Ferestrele împodobite,

Lacurile oglindite,

Dealul de lapte pufos

Derdeluş alunecos.

Elev: Bugia Denisa, cls a V-a

Am visat că zbor prin stele

Şi că văd un chip de fată,

Îmbracată-n straie grele

Şi cu părul drept spre faţă.

Ochii mari, cu gură mică,

Faţa-i albă frumuşică,

Ea timidă, uşor pleacă.

Dintr-o dată văd lumina

Şi-o căldură indignată;

Dintr-o dată văd că-i ziuă

Şi iubirea-i spulberată.

Elev: Ioachim Petronele, cls a IX - a A

Crăciunul în versuri

PAGIN A 14

Radu Elena cls. a VI - a

Radu Elena cls. a VI - a

Elev: Mihaela-Mădălina Gologan, clasa a XII-a D

Fulguşorul este mic şi se-aşaza pe nisip,

Cip cirip,

Vine iarna cea geroasă,

Păsările pleacă acasă

Şi colindatori-aşteaptă

Să colinde lumea-ntreagă.

Ninge lin, fulguşorul este plin

Şi când vine la ferestre,

Zici că-i iarna în poveste.

Copilaşii sunt voioşi

Că zăpada e luciasă

Şi colindatori în casă.

Crăciunul în versuri

PAGIN A 15

E micuţ, drăguţ, plăpând,

Făcut din zăpadă,

Stă afară şi priveşte

Ce se-ntâmplă-n casă.

Ar vrea şi el să stea cu

noi,

Dar nu poate intra.

Lângă foc s-ar topi

Şi ar dispărea.

Elev: Savin Elena , clasa a VI-a

Postolache Miruna cls. a VII - a

Savin Maria Elena clasa. a VI - a

Elev: Cirimbei Andreea, clasa a IX-a B

Crăciunul în versuri

Iarnă, iarnă friguroasă

Tu ne ţii numai în casă

Ai adus frigul şi gerul

Şi-ai întunecat tot cerul.

Pomii goi i-ai îmbrăcat,

Pasările au plecat,

Zăpadă multă ne-ai dat,

Drumurile-ai înfundat.

De ce eşti aşa de rece,

Şi laşi soarele să plece?

De ce vânt rece ne-ai dat

De păsările-au plecat?

Nu ţi-e milă de copii?

Părinţii afară nu-i lasă

Că e vreme friguroasă.

Şi decât să se-mbolnvească

Mai bine îi ţin în casă.

Aşadar, tu, iarnă rece,

Nu laşi vântul ca să plece?

Să putem ieşi şi noi

Să ne jucăm, să ne plimbăm

Cu sania s-alunecăm?

Deci, hai! Fii o iarnă bună!

Şi te du pentru o lună

Ca să ne putem juca

Cu zăpada dumneata!

PAGIN A 16

Mălairoş Laurenţiu clasa a V - a

Spiritualitate

La "plinirea vremii" (Galateni 4,4), Dumnezeu S-a întrupat, "chip de rob luând" (Filipeni 2, 7)

şi S-a născut din Fecioara Maria, pentru mântuirea neamului omenesc. Conform Sfintei Scripturi şi

Sfintei Tradiţii, Iisus, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Unul din Sfânta Treime, S-a născut în cetatea

Betleemului într-o iesle simplă, în peşteră săracă. Dreptul Iosif şi Maria, mama lui Iisus au venit din

Nazaret în Betleem pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius, în timpul împăratului

Octavian Augustus (Luca 2, 1), dar, negăsindu-se loc de găzduire în cetate (Luca 2, 7), Maria, însoţită

de logodnicul său Iosif, a găsit adăpost într-o peşteră păstorească, unde L-a născut pe Pruncul Sfânt

(Luca 2, 1-20).

Betleemul, numit în vechime și Efrata, se mai chema și cetatea lui David, căci într-însa s-a

născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. Dar s-a mai numit si "Casa

Pâinii", de către fericitul patriarh Iacov, care, păscându-şi turmele de oi în acele locuri, mai înainte a

văzut şi a proorocit că acolo avea să Se pogoare și să Se nască Pâinea cea vie care S-a pogorât din

cer, Domnul nostru Iisus Hristos. Betleemul, situat în Palestina, este o cetate mică, la jumătatea dru-

mului între Ierusalim și Hebron, unde s-a născut Sfântul Ioan Botezătorul și unde Avraam a vorbit la

stejarul Mamvri cu cei trei îngeri - sau, mai bine-zis, cu Sfânta Treime.

Ne putem întreba de ce S-a născut Mântuitorul în Betleem. Exista o proorocie că Betleemul

va fi locul de naștere al Mântuitorului Iisus Hristos! Proorocul Miheia a spus, cu 4-500 de ani mai

înainte de venirea lui Hristos în lume: ―Ș i tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nicidecum nu ești mai mic

între fiii lui Iuda, căci din tine va ieși Povăţuitorul, Care va paşte pe poporul Meu Israel‖ (Miheia

5, 1); (Matei 2, 6).

PAGIN A 17

Spiritualitate

De asemeni, se pune întrebarea de ce S-a născut într-o peșteră. Peştera este simbolul în-

tunericului. Hristos a venit să aducă lumină şi în temniţa iadului, dar şi în lumea care era în

noapte, că zice marele Apostol Pavel: ―Întunericul veacului acestuia.‖ Veacul de acum și mai ales

cel de până la venirea lui Hristos era o noapte lungă, în care lumea era oarbă, stând în întunericul

slujirii la idoli şi al păcatului. Hristos S-a născut noaptea, la miezul nopţii şi în peşteră, ca să arate

că El a venit să aducă lumină, să risipească întunericul. Unde? În peșterile despre care a spus

Isaia, căci zice: ―peșterile lor - vorbește de peșterile iadului - în veci cu întuneric sunt făcute. Ș i a

venit să risipească întunericul din peșterile iadului și întunericul păcatului de pe fața pământului.

S-a născut la miezul nopții, ca să lumineze peșterile întunericului veacului aceluia, întunecat de

atâtea mii de ani, pentru că Hristos era lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul care va

să vie în lume. El de la început era lumina lumii și a venit să lumineze și să strălucească în toate

părțile cu razele soarelui dumnezeirii Sale.‖

Deşi tradiţia vorbeşte despre trei magi care au venit şi s-au închinat Pruncului Sfânt chiar

în ziua Naşterii Sale (sau, în Tradiţia Bisericii Romano-Catolice, douăsprezece zile mai târziu),

Sfânta Scriptură vorbeşte despre mai mulţi înţelepţi care au venit şi I s-au închinat (Matei 2), fără

să precizeze numărul lor şi nici momentul precis la care au venit. Oricum ar fi, magii au adus

Pruncului daruri: aur, smirnă şi tămâie (Matei 2, 11). Imnografia sărbătorii înţelege aceste daruri

ca pe nişte semne şi simboluri: aur, pentru că Hristos este împărat; tămâie, ca unui Dumnezeu; şi

smirnă, ca Aceluia ce avea să pătimească, să moară şi să fie îngropat cu smirna şi aromele aduse

de femeile mironosiţe.

Deşi sărbătorim Naşterea Domnului pe 25 decembrie în fiecare an, cei mai mulţi teologi

sunt de părere că aceasta nu ar fi data reală a Naşterii Domnului şi că ar avea legătură cu serbările

păgâne care cădeau în această zi a solstiţiului. Însă nu este întâmplătoare aşezarea sărbătorii

Naşterii Domnului în această zi, dincolo de aspectul istoric legat de faptul că până şi păgânii in-

tuiau importanţa şi greutatea simbolică a acestei zile. Sensul principal este unul duhovnicesc, sim-

bolic, pentru că începând de acum ziua creşte şi noaptea scade. Şi la fel de important este faptul

că, după unii Părinţi, Hristos nu S-a născut oricând, ci duminica! Sfânta Scriptură vorbeşte despre

ziua în care a făcut Dumnezeu lumina, când a zis: "Să se facă lumină" - și a fost lumină! (Facerea

1, 3). Ziua întâi a săptămânii, Duminica, Ziua Domnului sau Ziua soarelui! Duminica S-a născut

Hristos; Duminica S-a botezat, cum arată Sfintii Părinți de la Sinodul de la Calcedon. Duminica a

înviat din morţi (Matei 28, 1). Duminica a trimis Hristos pe Duhul Sfânt peste Sfinţii Săi ucenici

si Apostoli. Duminica Sfinții Apostoli făceau Sfânta Liturghie. Tot Duminica s-a dat și

Apocalipsa, pentru că Sfântul Evanghelist Ioan zice: ―Am fost în duh în zi de Duminică‖ (1, 10).

Iată dar, câte sunt legate de ziua Duminicii! De aceea a sfințit Dumnezeu ziua Duminicii și cu

Naşterea Sa, pentru că în ziua aceasta a făcut Dumnezeu lumina.

Redacţia

PAGIN A 18

Colinde, Colinde

PAGIN A 19

1. Moş Crăciun cu plete dalbe,

A sosit de prin nămeţi

Şi aduce daruri multe

La fetiţe şi băieţi.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

2. Din bătrâni se povesteşte,

Că-n toţi anii negreşit

Moş Crăciun pribeag soseşte

Niciodată n-a lipsit.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

3. Moş Crăciun cu plete dalbe,

Încotro vrei să apuci?

Ţi-aş cânta florile dalbe,

De la noi să nu te duci.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

PAGIN A 20

1. Steaua sus răsare,

Ca o taină mare,

Steaua străluceşte

Nouă ne vesteşte.

2. Astăzi Preacurata,

Preanevinovata,

Fecioara Maria

Naşte pe Mesia.

3. Steaua cum zăriră

Magii, şi porniră

După sfânta-i rază

Pe Cristos să-l vază.

4. După ce sosiră

Şi pe prunc găsiră,

Bucuroşi intrară

Şi se închinară.

5. Daruri pregătite

Lui Cristos menite

Dat-au fiecare

Cu iubire mare.

Colinde, Colinde

PAGIN A 20

Crăciunul la tine acasă

Crăciunul este o sărbătoare

foarte importantă pentru toţi

oamenii credincioşi şi de

aceea toată lumea se

pregăteşte cu multă bucurie şi

dăruire pentru acest moment.

Pe lângă masa frumos

aranjată, cadourile

pregătite pentru cei

dragi şi bradul

împodobit, pentru o

s ă r b ă t o a r e

a d e v ă r a t ă d e

Crăciun trebuie

pregătită şi casa.

Tradiţia de a decora casa

pentru Crăciun şi Revelion are

adânci rădăcini istorice.

Obiceiul de a împodobi

bradul vine din Germania (se

pare că primii creştini care au

adus brazi împodobiţi în

casele lor

au fost

nemţii, în

secolul al

XVI-lea).

Ei credeau

c ă î n

crengile veşnic verzi ale

bradului trăiesc spirite şi,

pentru a-i mulţumi, trebuia să

l e f a c i u n o m a g i u ,

împodobind bradul.

Mai târziu, podobirea

acestuia a devenit un obicei şi

în alte ţări. În vârful

bradului a apărut şi

―Steaua Betleemului‖,

un element decorativ

obligatoriu folosit în

împodobirea bradului,

globurile care

simbolizează fructul oprit, din

care a muşcat Eva, iar

diversele figurine din aluat şi

biscuiţii aduc aminte de

prescura folosită la

împărtăşanie.

În secolul al XIX-lea, şi

americanii adoptă moda

brazilor împodobiţi. Primul

brad a fost împodobit în

Pennsylvania, în faţa

unei biserici, în 1831.

În 1890, deja erau

i m p o r t a t e d i n

Germania ornamente

pentru pomii de

Crăciun.

În Polonia, toţi brazii de

Crăciun erau împodobiţi cu

îngeraşi, steluţe şi păsări.

În Suedia, ornamentele

pentru brad erau făcute din

lemn vopsit, înfăţişând animale

şi feţe de copii.

În Danemarca se foloseau

steguleţe, clopoţei şi steluţe.

Japonezii creştini foloseau

lanterne din hârtie. Lituanienii

împodobeau brazii

cu mici colivii de

păsări, steluţe şi

diverse forme

geometrice.

Dar revenind la

discuţia noastră despre jucării

şi decoraţiuni, care pot fi

cumpărate în magazine, după

cum o spun designerii, astăzi

este la modă tot ce e

neobişnuit . De

exemplu, globuri

din sticlă, suprafaţa

cărora este acoperită

cu un strat subţire

de metale preţioase

d e c a l i t a t e

superioară, sau ―ţurţurii‖, fulgii

şi ghirlandele din sticlă,

transparente, făcute manual,

care creează impresia unui

strat de gheaţă format pe

c r e n g i l e

bradului.

În c ă o

t e n d i n ţ ă

considerată

importantă,

este decorarea bradului într-o

singură gamă de culori, de

exemplu: în tonuri argintii sau

aurii, sau chiar roşii, lila,

albastru.

Împodobind bradul, nu

trebuie să vă scape câteva

reguli de bază. În primul rând,

nu încărcaţi

bradul cu

foarte multe

d e c o r a ţ i i ,

altfel toată

frumuseţea şi

prospeţimea lui va fi ascunsă

sub o greutate mare de

globuri, ghirlande şi beculeţe.

În al doilea rând, agăţaţi

globurile pe niveluri di-

ferite şi pe fire lungi (5-8

cm), atunci şi ele vor fi

vizibile, şi nici bradul nu

va fi acoperit. Înainte de

a pune globul pe brad, nu

vă leneviţi să îi faceţi la bază o

fundiţă din acelaşi fir - astfel

bradul va arăta mai frumos.

Iar la sfârşit adăugaţi beteală

şi ghirlande, becuri colorate şi

strălucitoare.

De asemenea, nu tre-

buie uitate lumânările care dau

o atmosferă plăcută şi spiritua-

lă interiorului;

vâscul, este şi

el prezent la

această sărbă-

toare.

PAGIN A 22

Abilităţi

Factorii creativităţii

sunt: factori intelectuali, fac-

tori de personalitate şi factori

externi.

Sâmburele, sămânţa

roditoare a creativităţii o con-

stituie imaginaţia, acea funcţie

care transformă impresiile,

amintirile, ideile noastre,

creând combinaţii, plăsmuri

variate, noi, unele incongru-

ente, absurde, inutile, altele,

însă, constituind izvorul prin-

cipal al imaginaţiei creatoare

de valori. De fapt, nu există

un temei pentru a distinge

imaginarea unei melodii de

cea a îmbinării unor date, idei,

aşa cum realizează un om de

ştiinţă. Este implicată imagi-

naţia şi în matematică, şi în

lingvistică, şi în filosofie.

Germenii de imaginaţie spon-

tană se pot manifesta şi în

jocurile unui sportiv, după

cum se caracterizaeză creaţia

marilor balerini. Originalitatea

unui poet ca Marin Sorescu nu

stă numai în imaginile, în

metaforele folosite, ci şi în

emoţia, trăirile particulare. În

portretul omului creativ,

prezenţa imaginaţiei se afirmă

prin anumite caracteristici ale

intelectului său. Una dintre ele

este fluiditatea, ce constă în

bogăţia asociaţiilor de

imagini, ori de idei care in-

undă conştiinţa umană.

Apoi se distinge flexi-

bilitatea, adică uşurinţa cu

care o persoană e capabilă să

schimbe punctual de vedere în

abordarea unei situaţii, a unei

probleme.

În fine, prezenţa

imaginaţiei se face simţită,

în special, prin originalitatea

soluţiilor, prin raritatea sta-

tistică a unei idei, prin

caracterul ei neobişnuit,

nou, neaşteptat. Originali-

tatea este indicele principal

al caracterului creator al

unui produs material sau

ideal.

Creativitatea se

bazează pe memorie,

gândire, inteligenţă, spirit de

observaţie.

Factori de person-

alitate. Privite prin prisma

calităţilor persoanei şi a ran-

damentului, funcţiile men-

ţionate mai sus (imaginaţia,

memoria, gândirea), sunt

aptitudini. Apare astfel

problema rolului eredităţii şi

al mediului în formarea lor.

Atât în domeniul imagi-

naţiei, cât şi în cel al inteli-

genţei, rolul unor predis-

poziţii ereditare, ―geniul

este numai 1% inspiraţie,

99% fiind transpiraţie.‖ Ex-

perienţa cea mai fructuoasă

este aceea directă, când

luăm un contact nemijlocit

cu obiectele, faptele, eveni-

mentele, ori când discutăm

pe viu cu oameni.

Creativitatea presu-

pune nu numai aptitudini:

din cele arătate rezultă rolul

exerciţiului, al muncii perse-

verente. Mai mult, pentru a

inventa ceva, pentru a aduce

o contribuţie deosebită, e

nevoie de un efort de lungă

durată, ceea ce implică o

voinţă formată, o

perseverenţă îndelungată.

Drept factor al creativităţii

mai este considerată şi sen-

sibilitatea la problem.ce

poate fi privită ca o compo-

nentă a unei atitudini crea-

tive. Este un neastâmpăr

pozitiv care generează meri-

torii eforturi creatoare

Factori externi .

Psihicul individului se află

sub puternica influenţă a

mediului ambiant, în special

a celui social.

Mai întâi, motivaţia

unei personae este în

funcţie de cerinţele sociale.

Aceste cerinţe pot explica

avântul artelor plastice din

Italia în secolele al XV-lea,

al XVI-lea: atunci negustorii

se îmbogăţiseră şi îşi

clădeau palate pe care le

doreau împodobite cu alese

picturi şi sculpturi. S-au

creat şcoli de pictură şi

sculptură, iar talentele care

există întotdeauna în sânul

unui popor au avut condiţii

optime de înflorire,

ajungând pe înalte culmi de

perfecţiune artistică.

Apoi, concepţiile

profesorilor îşi pun pecetea

asupra creaţiilor elevilor lor,

chiar când aceştia se ridică

împotriva ideilor ce li s-au

prezentat.

Profesor: Păiş Florica

PAGIN A 23

Abilităţi

1) Materiale necesare: două bucăţi de

lemn sculptate ca în figura alăturată,

închipuind botul şi capul caprei, do-

uă bucăţi mai mici de lemn care să

intre în orificiile pentru urechi, o bu-

cată de sfoară, un băţ care să susţină

capul caprei, o bucată de pânză albă,

hârtie creponată, beteală, un clopo-

ţel.

2) Se prind elementele de lemn între ele

în felul următor: capul şi botul se

leagă printr-o sârmă ce trece prin

găurile arătate în figura anterioară.

Urechile se prind cu aracet în spaţiile

special destinate din ―capul caprei‖.

Botul i se ataşează un clopoţel în loc

de barbă.

De cap se va prinde, la marginea posterioa-

ră, un băţ de susţinere. Botului i se ataşează

o sfoară

3) Pânza albă se pliază la unul din colţuri

şi se decorează cu beteală colorată. Se

taie şi hârtia creponată în fâşii subţiri şi

lungi.

4) Pânza astfel decorată se prinde de ca-

pul caprei (cu cuişoare), apoi se prind

fâşiile de hârtie creponată, pentru a fi

Hair - style

Cu inspiratie, chef de joacă şi câteva produse de styling, îţi poţi transformă părul tău lung într-o ca-

podoperă! Descoperă câteva coafuri interesante şi uşor de făcut la tine acasă.

Coc dublu

Cocul dublu este secretul care scoate din anonimat o coafură. Dacă ai părul ondulat natural, este cu

atât mai bine.

Dacă firele tale sunt drepte, foloseşte ondulatorul pentru a obtţne textura vălurita a şu-

viţelor.

După ce părul capătă buclele dorite, împarte şuviţele în două părţi egale şi prinde-o pe

fiecare cu un elastic rezistent.

Lasă vârfurile libere şi răsuceşte-le, apoi prinde câteva şuviţe din nodul superior de cel

de la baza cefei, pentru a da senzaţia de unitate.

Triplu chic

O coafuraă înaltă, cu laterale bine definite şi fire întinse perfect.

Adopta un look futurist, de efect!

Împarte părul în trei – bretonul gros, perciunii strânşi într-o coadă perfectă şi şuviţele de la ceafă

libere, bine întinse.

Tapează bretonul cu o perie specială, apoi acoperă cu această coadă formată cu ajutorul

perciunilor.

Fixează cu agrafe de coc, perfect asortate cu nuanţa firelor tale.

La final, aplică spray pentru volum pe partea superioară a coafurii.

Unghiile sunt o carte de vizită pentru oricine şi de aceea ele necesită

o atenţie deosebită. O manichiură naturală, precum cea franţuzească, se potriveşte oricărei

ocazii. Începe operaţiunea prin exfolierea unghiilor (foloseşte crema pentru corp) şi con-

tinuă cu pilirea lor şi îndepărtarea cuticulelor. Aplică un strat protector de lac de unghii şi

lasă-l să se usuce bine. Apoi, cu ajutorul unor benzi protectoare, desenează o dungă albă, care să urmeze

conturul natural. După ce se usucă, înlatură benzile. Aplică două straturi de oja de o culoare neutră. Al

doilea strat se aplică după uscarea primului. La sfârşit, mai aplică un strat subţire de lac.

Sursa: http://cosmetics.graphicbull.com

PAGIN A 24

Umor

PAGIN A 25

Într-o zi unui om i s-a stricat maşina. În timp ce se chinuia să o repare trece un elev pe lângă el:

- Nenea, nenea dacă vă spun ce are masina îmi daţi 50 de lei?

- Fugi mă, de aici.

Mai târziu acelaşi elev:

- Haide nenea, dacă vă spun ce are maşina îmi daţi 50 de lei?

- Bine mă. Ia banii! Ce are maşina?

- Păi, ..., e stricată.

Toţi elevii scriu cu spor la lucrarea ―Ce aş face dacă aş fi patron?‖. Unul singur stă cu mâinile

încrucişate la piept şi meditează.

- Marinescu, tu nu scrii?

- Nu, doamna profesoară, aştept să-mi vină secretara.

Un copil îl întreabă pe tatăl său:

- Tată, tu ştii să scrii cu ochii închişi?

- Nu ştiu, să încerc.

- Bine, atunci sting lumina să-mi semnezi şi mie

carnetul de note.

- Ce studiezi acolo?

- Geografia.

- Poţi să-mi spui şi mie unde se află Brazilia?

- La pagina 75.

Examen într-o şcoală. Profesoara întreabă:

- Întrebare de nota 10 - Cum mă cheamă pe mine? Toţi elevii tac.

- Întrebare de nota 8 - La ce obiect daţi examen?. Toţi tac.

- Întrebare de nota 5 - Ce culoare are manualul?

Din ultimul rând de bănci se aude o voce disperată:

- Bă, profa şi-a pus în cap să ne pice pe toţi.

Sfaturi pentru adolescenţi:

1. Respectaţi, ca să fiţi respectaţi!

2. Dacă mâine va fi prea târziu, atunci faceţi ce trebuie făcut, azi!

3. Valoarea ta stă în ceea ce eşti, nu în ceea ce ai!

4. Îngroşaţi rândurile oamenilor buni, răutatea e la îndemâna oricui!

5. Şcoala e un loc unde ar trebui să vă faceţi prieteni, nu duşmani!

6. Zâmbiţi! Oamenii care zâmbesc sunt frumoşi!

Sa descoperim!

PAGIN A 26

Alegeţi răspunsul/răspunsurile corecte:

1. Când Arhanghelul Gavriil a vesti-o pe Fecioara Maria că va naşte pe Mesia , aceasta locuia în:

a. Nazaret;

b. Ierusalim;

c. Betleem.

2. Împăratul care a dat poruncă să se facă recensământul populației în vremea naşterii Lui Hristos

este:

a. Titus;

b. Traian;

c. Octavian Augustus.

3. Fecioara Maria şi bătrânul Iosif erau din neamul lui:

a. Iuda;

b. David;

c. Levi.

4. Primii care au aflat despre Naşterea Mântuitorului, de la îngeri, au fost:

a. cei trei magi;

b. oamenii lui Irod cel Mare;

c. păstorii de lângă Betleem.

5. Magii au fost călăuziţi spre locul naşterii lui Mesia de:

a. steaua minunată ce apăruse pe cer;

b. oamenii din Betleem;

c. Irod cel Mare.

6. Pe 25 Decembrie sărbătorim:

a. Naşterea Domnului;

b. Crăciunul;

c. Înalțarea Domnului la cer.

7. Vestea cea bună a Naşterii Mântuitorului este relatată în:

a. Evanghelii;

b. Noul Testament;

c. Sfânta Scriptură.

8. Iisus Hristos, Mântuitorul lumii este:

a. Fiul lui Dumnezeu;

b. Fiu al Fecioarei Maria;

c. Dumnezeu - Om ,întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria.

9. Irod ce Mare a ordonat :

a. uciderea pruncilor;

b. uciderea magilor;

c. uciderea lui Ioan Botezătorul.

10. Cei trei crai care s-au închinat pruncului Iisus , I-au adus daruri ca unui:

a. Împărat;

b. Arhiereu (Preot);

c. Prooroc (Profet).

Răspunsuri corecte: 1 - a ; 2 - c; 3 - b; 4 - c;

5 - a; 6 - a,b; 7 - a,b,c; 8 - a,b,c ; 9 - a;

10 - a, b, c.

Sfaturi “ECO”

PAGIN A 27

Vin Sărbătorile, vin Sărbătorile! Şi ne pregătim intens pentru ele! Trece şi postul Crăciunului, iar

gospodinele cu mânecile suflecate şi cu sorţul pus, se apucă de bucătărit în stil mare.

De fapt, este vorba de un şir întreg de sărbători care vin una după alta într-o perioadă relativ

scurtă: Sfântul Ierarh Nicolae, Nasterea Domnului (Crăciunul), Soborul Maicii Domnului, Sfântul Ştefan,

Sfântul Vasile. Şi, pentru toate aceste zile speciale de peste an, gospodinele cumpără cantităţi uriaşe de

carne, ouă, făină, ulei, zăhăr, legume, verdeţuri şi alte ingrediente necesare pentru ducerea la bun sfârşit a

meniurilor pe care şi le-au propus.

Obiceiul gătitului pentru Sărbători nu s-a pierdut încă şi, orice am spune, mâncarea tradiţională

românească are savoarea ei specifică şi care nu poate fi înlocuită cu niciun alt preparat cumpărat gata

făcut de la supermarket. Produsele „de-a gata‖ din marile magazine sunt utile în restul anului, când, în

graba de zi cu zi, pierdem legătura cu bucătăria si aragazul, dar nu şi de Sărbători.

Este un fel de mândrie a românului ca la sărbătorile mari de peste an mesele să fie pline cu bucate

tradiţionale: sarmale, ciorbe, cârnaţi, piftie, cozonaci si plăcinte. Alături de toate urările de sănătate,

fericire, armonie şi dragoste pe care le transmit din inimă, îţi propun câteva sfaturi pentru ca mâncărurile

să fie si savuroase, si sănătoase:

Încearcă, din anul acesta, să înlocuieşti zahărul alb, pe care îl foloseşti pentru a prepara cozonaci,

plăcinte, prăjituri, fursecuri şi alte deserturi, cu zahărul brun sau, acolo unde reţeta nu suferă modificări,

cu mierea de albine. Zahărul brun şi mierea sunt mai naturale şi afectează mai puţin stomacul. În plus,

nu-ţi recomand să folosesti îndulcitori artificiali pentru că nu sunt deloc buni pentru sănătate.

Lasă în rafturile magazinelor pliculeţele cu verdeţuri artificiale sau cuburile concentrate, pentru că

au în compoziţie glutamat de sodiu (E 621), un aditiv deosebit de periculos pentru organism, care ac-

ţionează asupra creierului uman, dându-i senzaţia că mâncarea este foarte bună. Aceeasi savoare o putem

obţine folosind verdeţurile naturale cumpărate de la piaţă şi, pe deasupra, ne alimentăm si sănătos.

În ceea ce priveşte băuturile răcoritoare, este de preferat să renunţi la tonele de sucuri colorate şi

acidulate, pentru că nu aduc niciun beneficiu organismului, dat fiind faptul că au o compoziţie bazată pe

coloranţi sintetici şi pe îndulcitori artificiali, care produc adevărate dezastre în organism. Preferabile sunt

sucurile naturale, făcute în casă, şi băuturile neacidulate, pentru că sunt mai puţin ofensive.

Renunţă să le dai micuţilor prea multe mâncăruri grele din carne de porc şi, de asemenea, renunţă

la prăjelile în exces. Acestea nu fac deloc bine nici adulţilor şi, cu atât mai puţin, copiilor.

Profesor: Grigore Iuliana

www.revistafelicia.ro

Retete traditionale

PAGIN A 28

Ti se pare complicat sa pregatesti sarmalute? Daca urmaresti cu atentie instructiunile de mai jos, vei vedea ca nu este deloc difi-

cil. Reteta este preluata din volumul "Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti", scrisa de Radu Anton Roman si aparuta la editura

Paideia.

Ingrediente si cantitati:

Pentru umplutura:

500 grame de carne tocata de porc

500 grame de carne tocata de vaca

4 linguri cu orez

2 cepe tocate si calite

2 linguri cu untura

sare, piper macinat si marar tocat

Pentru sos:

1 lingura cu untura

1 litru de bors (sau cat sa acopere sarmalele)

1 ceasca cu bulion de rosii

Varza:

1 varza acra, din care frunzele bune merg la sarmale, iar restul se toaca fideluta

cateva crengute de cimbru

Mod de preparare:

1. Sarmalutele moldovenesti se fac cat mai mici si mai indesate, din carnuri felurite. Se pun in oala de pamant etaje de sarmale

impartite cu straturi de varza acoperita cu rosii, iar intre ele si cate o ramurica de cimbru. Ultimul strat e de varza.

2. Se dau la cuptor sau pe marginea plitei minimum 3-4 ore, apoi se servesc calde, cu mamaliguta.

Profesor: Danilă Lavinia

Reţete tradiţonale

PAGIN A 29

Ingrediente reţetă Fursecuri cu cacao şi glazură:

1/2 pachet margarină

3 linguriţe cacao

1/2 cană zahăr

3 ouă

2 linguriţe esenţă de rom

un praf de copt

faină cât cuprinde (aprox. 500g)

pentru glazură:

80 g zahăr pudră

2-3 linguri de apă

Modul de preparare a reţetei:

Cu o oră-două înainte de a începe să preparăm reţeta de fursecuri cu cacao, va trebui să scoatem

margarina din frigider şi să o lăsăm să se tempereze (la temperatura camerei). După ce s-a mai topit mar-

garina, o punem într-un vas, adăugăm cele trei ouă şi o jumătate de cană cu zahăr. Amestecăm com-

poziţia de fursecuri până când se topeşte zahărul şi "se desface" margarina.

Adăugăm în compoziţia de fursecuri două linguriţe de esenţa de rom şi trei linguriţe de cacao,

apoi continuăm să amestecăm. Într-un alt vas amestecăm făina cu praful de copt şi, după ce s-a încorporat

cacaua, începem să adaugăm treptat făina în compoziţia de fursecuri.

După ce terminăm de presarat făina, frământăm foarte bine cu mâinile aluatul de fursecuri (şi ne

asigurăm că s-au încorporat toate bucăţelele de margarină). Aluatul de fursecuri obţinut la final trebuie să

fie tare şi să nu se lipească de mâini. Dăm fursecurilor forma dorită şi apoi le punem în tavă. Tava în care

urmează să coacem fursecurile nu trebuie unsă, fursecurile au deja suficientă grăsime în compoziţie şi nu

se vor prinde.

Încingem cuptorul şi coacem fursecurile cu cacao la foc mediu aproximativ 20 de minute, în func-

ţie de cuptor. Pentru glazura fursecurilor amestecăm zahărul pudră cu două sau trei linguri de apă până ce

vom obţine o compoziţie lucioasă şi omogenă. Cu glazura astfel obţinută decorăm apoi fursecurile folos-

indu-ne îndemânarea şi inspiraţia.

Profesor: Danilă Lavinia

PAGIN A 30

Ştiaţi că?

Hidrogenul mai are patru fraţi? În anul 1933 a fost izolat deuteriu, în 1939 tritiu, iar în 1963

ceilalţi doi izotopi.

În combinaţie cu oxigenul, deuteriul si tritiul dau apă? O ―apă grea‖ şi o ―apă supragrea‖.

Hidrogenul este cel mai uşor dintre toate gazele? Fiind de 14,4 ori mai uşor decât aerul este

folosit la umplerea baloanelor meteorologice.

Hidrogenul molecular nu este o otravă, dar nici nu întreţine viaţa?

Ştiaţi că?

Oxigenul este elementul cel mai răspândit în natură?

Ozonul este o varietate de oxigen? Molecula lui este formată din trei atomi.

Însuşirea de a apărea în mai multe varietăţi sau modificaţii, numită ―alotropie‖ se întâlneşte şi la

telur, sulf, arsen, fosfor, carbon etc?

Ştiaţi că?

La 15 noiembrie 1801, chimistul englez Humphry Davy a prezentat în faţa Societăţii Regale de

Ştiinţe un memoriu în care anunţa natura elementară a clorului?

Reactivitatea chimică a fluorului este neobişnuit de mare? Cu hidrogenul se combină la o tem-

peratură foarte joasă, chiar în stare lichidă la -252° C cu explozie violentă?

O soluţie apoasă de amidon dă cu iodul, chiar în concentraţii foarte mici o coloraţie albastră?

Reacţia este folosită în chimia analitică pentru recunoaşterea acestui element.

Ştiaţi că?

De la chimistul arab Gebel (720-812) datează folosirea cristalizării în scopul purificării sub-

stanţelor chimice, iar filtrarea şi sublimarea ca metode de separare a substanţelor?

În 1774 chimistul suedez G. Gahn arată că fosforul este constituent al oaselor, iar un an mai

târziu Schelle îl izolează din oase printr-o metodă folosită şi astăzi?

În organism cantitatea de calciu şi fosfor oscilează cantităţii în funcţie de oră? Astfel încât în

jurul orei 11 dimineaţa în organismul uman se găseşte cel mai redus procent de calciu.

Ştiaţi că?

Scoarţa Pământului conţine de 800 de ori mai mult uraniu decât aur şi de 40 de ori mai mult decât

argint?

Analizele chimice au arătat că şi meteoriţii veniţi din spaţiul cosmic, conţin uraniu?

Ştiaţi că?

Violetele pot avea şi alte culori, decât culoarea…..violetă?!

Violetele roşii sau verzi se prepară tratând florile natural cu o soluţie de acid clorhidric sau de

amoniac.

Trebuie ştiut că şi stânjeneii, trandafirii, gladiolele, garoafele îşi schimbă de asemenea culoarea

sub influenţa acestor substanţe chimice.

Profesor : Violeta Trofin

Din lumea ştiinţei...

PAGIN A 31

1. O inegalitate utilă:

Pentru orice pereche de numere naturale m şi n cu proprietatea 2<m<n

avem: > (determinaţia o vom da cu numărul viitor al revistei)

2. Numărul 365:

Numărul 365 este remarcat, înainte de toate, prin faptul că indică numărul zilelor dintr-un an. Mai

departe, în împărţirea cu 7 el dă rest 1; această particularitate a numărului 365, deşi aparent neesen-

ţială, are mare importanţă pentru calendarul nostru bazat pe săptămână de 7 zile.

O altă particularitate a numărului 365, care nu este legată de calendar: 365= ,

adică, 365 este egal cu suma pătratelor a trei numere naturale consecutive începând cu 10.

Verificaţi: =?

Rezolvaţi: Acest exerciţiu apare în tabloul pictorului rus Bogdanov, intitulat ―o problemă grea‖

3. Trei de nouă

O particularitate curioasă a numărului 999 se manifestă la înmulţirea lui cu orice alt număr format

din trei cifre.

Fiţi atenţi!

- în urma înmulţirii se obţine un produs format din şase cifre.

- primele trei cifre reprezintă numărul pe care l-am înmulţit cu 999, micşorat cu o unitate.

- următoarele trei cifre le completează pe primele până la 9.

EXEMPLU: 573*999=572427

EXERCIŢII:

a. 947·999=

b. 509·999=

c. 981·999=

(Demonstraţia în numărul viitor al revistei, dar poate, o găsiţi voi)

Din colecţia de noutăţi matematice - profesor Trofin Emilian

Din lumea ştiinţei...

Educaţie pentru sănătate

Pe fondul unor probleme sociale si a mentalitatilor exista disfunctii sociale, care conduc la

aparitia comportamentelor individuale de risc. Consumul de alcool, tutun si droguri a luat forma unui

fenomen social in tara noastra, populatia cea mai expusa acestui comportament de risc fiind adolescentii

si tinerii.

De ce incep adolescentii sa fumeze, sa bea, sa se drogheze?

Intotdeauna "De ce?" trimite la o cauza, la un motiv, la o explicatie. Ce ar insemna in cazul adoles-

centilor debutul acestor comportamente?

O imitare a adultilor, a parintilor, profesorilor, starurilor, persoanelor admirate de adolescenti;

O modalitate de a atrage atentia, de a iesi in evidenta, de a "te da mare", de a castiga admiratia

colegilor, de a simti puternic incalcand interdictia;

Rezultatul presiunii grupului, in care toti ceilalti adolescenti fac asta sau sustin ca fac, se lauda sau ii

dispretuiesc pe cei care "inca" nu fumeaza si nu beau;

Un mod de a se "distra" in absenta altor activitati placute, interesante, atractive. Curiozitatea : "Am vrut sa incerc, am vrut sa vad cum e"... Doar ca o substanta nociva nu este satisface-

rea unei curiozitati, ci mai degraba o conduita de risc, o cautare a altceva, poate a unei placeri, poate a

unei ocupatii, o razbunare, o sfidare...

Astfel, adolescentul se trezeşte aruncat în mijlocul unei lumi pline de tentaţii, ambiţii şi prejudecăţi pe

care trebuie să le discearnă obiectiv ca să poată face diferenţa între ce e rău şi ce e bine. Pe lângă cei 7

eventuali ani de acasă, învaţă deja valoarea banilor, importanţa prieteniei şi se gândeşte deja la ceea ce

vrea să facă cu viaţa lui. Dar iată că mulţi, prea mulţi, devin cu totul şi cu totul altceva decât aşteaptă so-

cietatea şi familiile lor de la ei.

Ce sunt drogurile?

Conform Dictionarului de psihologie Larousse, prin drog se intelege orice produs sintetic ce al-

tereaza modul de functionare al organismului si/ sau starea emotionala a individului si comportamentul

acestuia.

Dintre toate aceste droguri ne oprim asupra substantelor etnobotanice, pentru a intelege mai bine

efectul lor asupra organismului uman.

Ce sunt “etnobotanicele?”

“Etnobotanice” vine de la faptul ca civilizatia moderna a redescoperit diverse plante cu efect psi-

hotrop studiind traditiile stravechi ale unor popoare din Africa sau America de Sud si Centrala.

Plantele psihogene sau psihotrope sunt acele plante care produc schimbări în ceea ce priveşte mo-

dul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor care le utilizează.

Dar termenul de «etnobotanica » nu are nimic in comun cu aceste substante care au efecte similare dro-

gurilor si inhibă emisfera cerebrala stângă unde se găsesc funcţiile ce ţin de raţionalitate. Acest termen

este folosit in mod abuziv, ca un paravan pentru comercializarea acelor produse cu efect halucinogen.

Ce contin substantele etnobotanice?

Teoretic sunt amestecuri de plante. Practic, in urma unor teste foarte amanuntite s-au descoperit

diverse substante, cum ar fi cele inrudite cu THC ( din marijuana) sau PEA (fenitilamina- din care pot

deriva intregi grupe de substante psihoactive). Pe langa aceste ingrediente s-au descoperit impuritati si

diverse substante chimice cu potential toxic, reziduuri de metale grele, periculoase pentru organism.

Substanţele pot fi de sute de ori mai puternice decât THC, iar pentru a masca adăugarea componenţilor

chimici sintetici, producătorii completează amestecul cu o cantitate mare de substanţe care nu prezintă

niciun risc, precum vitamina E, cafeină sau mentol.

PAGIN A 32

Educaţie pentru sănătate

Psiholog scolar: Popoiu Livia

Simona

Care sunt riscurile consumului de substanţe etnobotanice?

► riscul derivat din efectul propriu-zis: senzaţia plăcută este dată de o tulburare masivă a

funcţionării sistemelor de neurotransmiţători, care pot lăsa sechele pe termen lung şi pot

distruge, în timp, zone întregi din creier, cu efecte devastatoare asupra capacităţii de a simţi

plăcere fără ajutorul drogului, asupra concentrării, memoriei, atenţiei. Rezultă depresie, iritabili-

tate, lipsa de voinţa, pierderi de memorie.

► riscul dat de toxicitatea substanţelor contaminante (rămase din procesul de producţie sau

ascundere a substanţelor active). Pot induce atât tulburări psihice, dar şi boli cum ar fi cancerul,

boli de rinichi, ficat, plămâni, distrugerea echilibrului hormonal.

► tulburările de personalitate apărute la uzul cronic (regulat) al acestor substante. Sunt foarte

puţine persoane capabile să controleze aceste substanţe şi să nu facă abuz de ele. Chiar şi la

cineva care crede că ştie ce face, există riscul ca unele efecte să rămână pe termen lung sau chiar

pe viaţa.

Foarte important este ca din cauza halucinațiilor, consumatorii pot deveni un pericol, atât pentru

ei înşişi, cât şi pentru cei din jur. Şi… să nu uităm! Din cauza etnobotanicelor… se moare!

Efecte fizice:

Senzaţie de greaţă şi vărsături;

Încetinirea ritmului cardiac;

Hipotensiune arterială;

Hipertermie: transpiraţie excesivă;

Dilatarea pupilelor;

Tremurături ale corpului;

Dureri musculare.

Efectele psihice:

Râs fără motiv, euforie, relaxare;

Imposibilitatea de a se concentra,

probleme de raţionament logic;

Iluzii senzoriale şi halucinaţii;

Distorsiuni spaţio-temporale;

Iluzia de ieşire din corp, senzaţie de

moarte iminentă;

Senzaţie de omniscienta (persoana se

crede atotcunoscătoare), clarviziuni;

Sentiment de depersonalizare;

Frică, angoasă, tristeţe, paranoia.

Ce efecte au substanţele etnobotanice?

În primul rând, vreau să vă spun vouă, cititorilor, că am avut probleme de sănătate şi e foarte greu.

Îmi doresc să nu va mai bateţi joc de viaţa voastră. Voi credeţi că distractţa constă în a consuma alcool şi

nu numai atat. Dacă începi de la o vârsta fragedă să consumi alcool, cafea, tutun vă zic sincer că nu mai

puteţi să vă lasaţi de ele, chiar dacă nu ai mai vrea să consumi. Dar, dacă stau şi mă gândesc, ar fi o soluţie:

cum ar fi, să nu mai intri în cluburi unde alcoolul, tutunul sau cafeaua nu lipsesc şi, dacă nici asta nu o să

meargă, ar fi cel mai bine să te rogi lui Dumnezeu să te ajute sau să ceri ajutorul unui specialist.

Elev: mihaela-madalina gologan, clasa a xii-a d

PAGIN A 33

Examenul de bacalaureat - 2012 se va desfă-

şura dupa metodologia de organizare şi desfăşurare a

celui din 2011, aprobată prin ordinul ministrului

educaţiei.

Regulile examenului de Bac 2012 nu vor fi

diferite faţă de sesiunile din acesta an. Lista discipli-

nelor la care candidaţii susţin examenul de bacalau-

reat şi programele pentru disciplinele examenului de

bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt

cele aprobate prin ordinul ministrului educaţiei pen-

tru examenul de bacalaureat 2011. Toate sălile de

examinare trebuie dotate cu aparatura de supraveg-

here video, potrivit ordinului ministrului educaţiei.

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat

2012 se va desfăşura în perioada 11 iunie - 6 iulie.

Sesiunea iunie-iulie 2012 28 - 30 mai 2012: Înscrierea candidaţilor la prima sesi-

une de examen

1 iunie 2012: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-

a/a XIII-a

11 - 13 iunie 2012: Evaluarea competenţelor lingvisti-

ce de comunicare orală în limba română - proba A

13 - 15 iunie 2012: Evaluarea competenţelor lingvisti-

ce de comunicare orală în limba maternă - proba B

18 - 22 iunie 2012: Evaluarea competenţelor digitale -

proba D

25 - 27 iunie 2012: Evaluarea competenţelor lingvisti-

ce într-o limbă de circulație internațională - proba C

2 iulie 2012: Limba şi literatura română - proba E)a) -

probă scrisă

3 iulie 2012: Limba şi literatura maternă - proba E)b) -

probă scrisă

4 iulie 2012: Proba obligatorie a profilului - proba E)

c) - probă scrisă

6 iulie 2012: Proba la alegere a profilului şi specializă-

rii - proba E)d) - probă scrisă

8 iulie 2012: Afişarea rezultatelor

9 iulie 2012: Depunerea contestaţiilor (orele 08:00 -

12:00)

10 -12 iulie 2012: Rezolvarea contestaţiilor

13 iulie 2012: Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2012

16 - 20 iulie 2012: Înscrierea candidaţilor la a doua

sesiune de examen

20-21 august 2012: Evaluarea competenţelor lin-

gvistice de comunicare orală în limba română -

proba A

20-22 august 2012: Evaluarea competenţelor lin-

gvistice de comunicare orală în limba maternă -

proba B

21 -22 august 2012: Evaluarea competenţelor lin-

gvistice într-o limbă de circulație internațională -

proba C

23 - 24 august 2012: Evaluarea competenţelor digi-

tale - proba D

27 august 2012: Limba şi literatura română - proba

E)a) - proba scrisă

28 august 2012: Limba şi literatura maternă - proba

E)b) - probă scrisă

29 august 2012: Proba obligatorie a profilului -

proba E)c) - probă scrisă

31 august 2012: Proba la alegere a profilului şi

specializării - proba E)d) - probă scrisă

2 septembrie 2012: Afişarea rezultatelor (până la

orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele

16:00 - 20:00)

3-4 septembrie 2012: Rezolvarea contestaţiilor

5 septembrie 2012: Afişarea rezultatelor finale

CALENDARUL

EXAMENULUI DE

PAGIN A 34

PAGIN A 35

Implică-te!

SNAC este un program coerent şi

coordonat de activităţi desfăşurate cu regu-

laritate şi care antrenează voluntari şi copii

cu nevoi speciale, aflaţi în situaţii de risc,

în dificultate sau în pericol.

Acţiunea Comunitară este o activi-

tate voluntară care se desfăşoară cu regula-

ritate şi este certificată în programa şcolară

a Liceelor.

Acţiunea Comunitară implică stabi-

lirea unei legături între Licee, pe de o parte,

şi Şcoli Speciale, Centre de Plasament şi

Instituţii, Locuinţe Sociale şi Centre de Zi

şi Spitale - pe de altă parte.

În data de 30 noiembrie 2011, cu ocazia

sărbătorii Sfântului Andrei, elevi ai clasei

a X-a A, însoţiţi de doamna dirigintă,

Ţâţu Ionica, şi de doamna profesoară,

Palade Aida, au vizitat copiii de la Casa

Speranţa pentru a–i felicita pe cei ce-şi serbau

onomastica. Activitatea s-a desfăşurat în cadrul

comisie SNAC.

PAGIN A 36

La nivelul şcolii au loc următoarele activităţi:

1. 13 octombrie 2011 ―DE LA CREATOR LA CREAŢIE‖ - Medalion cu Mihail

Sadoveanu; Clasa a XII - a F

Profesor: Crina Ţopa

Profesor: Poenaşu Cătălin

2. 14 - 18 noiembrie 2011 ―LUMEA PRIN OCHII COPIILOR‖ - Cls. IX - XII

Profesor: Trofin Veronica Ionela

Profesor: Năstase Nicuţa

Profesor: Costea Agripina

3. 16 noiembrie 2011 ―ŞI NOI PUTEM SĂ EDUCĂM‖ - Cls. a XII - a F

Profesor: Dănilă Lavinia

4. 16 decembrie 2011 ―DĂRUIND VEI DOBÂNDI‖ - ACTIVITATE FILANTROPI-

CĂ CU CENTRUL DE PLASAMENT ―David Austin‖, Ţigăneşti

Profesor: Coman Iustina

Profesor: Dănilă Lavinia

Profesor: Popoiu Livia

5. 21 decembrie 2011 ―AM PLECAT SĂ COLIDĂM‖ - Clasele participante I-IV, V-

VIII, IX-XII

6. PARTENERIAT ―DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ‖ - Cls a X-a A şi a XI- a A

Profesor: Mandea Rodica

Profesor: Ţâţu Ionica

Implică-te!

PAGIN A 37

Mulţumim celor care şi-au adus aportul la editarea primului număr al revistei.

Colectivul redacţional aşteaptă sugestii, mesaje, întâmplări, opinii, imagini,

creaţii ...

Coordonator:

Prof. Trofin Daniela

Tehnoredactor:

Prof. Moineagu Cristina

Secretar de redacţie:

Prof. Palade Aida

Director: Prof. Pricopi Natalia

Director Adj. Prof. Trofin

Veronica

Colaboratori:

Psih. Şc. Popoiu Livia

Prof. Păiş Florica

Prof. Dănilă Lavinia

Prof. Grigore Iuliana

Prof. Nanu Maria

Prof. Enea Haisler Ramona

Elevi:

Artimon Costeluşa, Cls. a XII-a F

Hurjui Silvia, Cls. a XII-a F

Baban Octavia, Cls. a XII-a C

Partenie Constantin, Cls. a XII-a C

Cirimbei Andreea, Cls. a IX-a B

Adresa şcolii: Str. Matei Basarab,

Nr. 11, Tel/Fax: 0236/811344

Adresă site: www.gsoc.ro