ALE,XANDRU VLAHUTA

pitoreascdPrq/aya, /i; a bio bi b I io gro/ic a

si referinle critice de Lucian Pricop

Romhniu

EDTTURA CARTEX 2OOO

CUPRINS

Fi;d biobibliograJicd 12

Referinle critice........... 14

PE DUNAREDE LA OR$OVA LA SULINAPorfile de Fier ....-....:...... 23

Turnu-Severin ................. 24

Corbul. Hinova 26

Ostror,ul Mare. Ruini 2'7

La Calafat ...................... 28

Desa ............ 29

Gura Jiului. Bechetul. Celeiul 30

Siliqtioara ..................... ...................... 3 1

Islazul ..................... 33

Turnu-M5gurele............... ................:....Zimnicea ..........,............

Giurgiu. Cllugareniiintre ldrmurile noastre,......Podul de peste DundreBrdila ..........

GalaliiTulcea ..........r...Sulina .-.-.....

PE MAREA NEAGRAPe Insula $erpilorConstanla

35

3637404243454849

55

56

ix nruNrn NogrRrPe Colibaqi 63

La umbti .. 65

Valea Motrului ...... ........ 67Mdndstirea Tismana 68

Tirgu-Jiu .. I1Pe valea Jiului .......... 73

Pe indllimile Paringului l1Pe coama Mohorului 19

in Novaci .. 8lMdnistirea gi pegtera Polovraci 83

in VAlcea .. 85

Pe cheia Bistrilei ..;..................

RAmnicu-Vilcii. Valea OltuluiLa CAineni

Pe Argeq. Curtea-de-Arge$ ...............

Cimpr.rlungRucdr. DAmbovicioaraTirgoviEtea. RuinelePe Ialomila. De la Tdrgoviste la Petroqilu ...............

Prin Cheia Tdtarului la Schitul Pestera

Pe ObArqia. La Omul. Pe valea Cerbului.......Pe valea Prahovei: Predeal, Azuga, Buqteni, Sinaia ....................Cimpina. Valea Doftanei. Slanicul-PrahoveiValea Teleajenuluiin muntii Buziului.MeledicMuntele Penteleu. Mdndstirea Gdvanu

in RAmnicu-Sdrat .... ........

in Vrancea

in munlii Baciuluiin munqii Neamfuluiin munlii SuceviiPe plutd de la Dorna la Piatra

VALEA PRUTULUI [Iaqii] ......... 152TARA. POPORUL 156

88

90

95

96

99

100

102

105

t01109

111

114

116

118

119

121

t24t26130

133

142

144

PORTILE DE FIER

Soarele scapdtd spre asfinlit. Crestele munlilor par aprinse.incet, se desfac qi s-agtern pe vii perdele de umbr5.

Inaintea noastri, pe luciul plumburiu al apei, se ivegte-ncurmeziq mai intAi o dung[, o coamd galbuie si creatd. Ne apro-piem de pragul gherdapurilor. Dundrea incepe si vAjAiemAnioas[ - e un zbucium q-un clocot de valuri dintr-un mal inaltul. Peste-adAncimi se fac ochiuri mari, care rotesc in loc. Iciapa se scufundd, bolborosind, ca suptd de gura unei vAltori, colose umfld, se burduqeqte qi urld fEcdnd clSbuci, batAndu-se destdnci care nu se v5d.

Vaporul merge mai incet, mai cu pazd. Patru oameni stau laroata de la cArmd; amdndoi comandanlii sunt pe punte, inpicioare, cu ochii alintili inainte: trecem printre gherdapuri.Dundrea mugeste mai tare. Cu ochii inchigi, te-ai crede intr-uncodru, pe-o vijelie cumplitd. Din fundul ei se-ntind, pe sub

valuri, nenumdrate brafe de piatrd, gata s-apuce vasul qi si-lfarme-n bucili la cea mai mici neblgare de seam6. Aici, sub

volbura asta de valuri, e incheietura Balcanilor cu Carpalii.Peste pumnii lor incleqtali, Dundrea se arunc[ furioasi, rupindcu zgomot cele din urmd stdvilare ce i se mai ridicS-n cale. $i invSlmdsagul acestei ciocniri de titani, fiecare val pare ci strig[,fiecare stdncd pare cd se miqcd. Deodati apa lunecd de pe

zdgazr-l colquros qi se intinde ca o pdnzd. Lupta, n[prasnica luptidintre cei doi uriaEi, care de aci incolo au a purta strdjileRominiei, s-a incheiat. Munlii, invinqi, se dau la o parte. Zarea

23

se deschide. Din stAnga, de sub curmltura unui deal, vine rdulBahna sd intAmpine, sd salute sosirea marelui fluviu la pragul

fdrii, cu al cdrei pdmdnt qi destin se leagd pentru totdeauna. Dince depirtdri scoboard qi cAt a luptat Dunarea ca sd stra-bati-ncoace! A treburt sd spintece munlii, sd-si sape albia inpiatrd de-a curmezisul Carpalilor. A bdtut, qi Porlile de Fier s-audeschis in fata puterii eterne a valurilor ei.

Acum vuietul conteneste - biruitoare, apa s-agaz5 intre ma-lun, potolitd, netedi ca o oglindS. Carpalii iEi irnping spre miazd-noapte inallimile invdlite in codru. CAteva stdnci curioase iqi mairidic6, din desiqul verde, capetele plequve, ca qi cum ar vrea sd

mai priveascd o datd la potopul acesta c61dtor, cdruia nimic nur-a putut sta impotrivd.

TURNU-SEVERIN

De la VArciorova malurile se pleacd qi se netezesc. Intinseogoare de porumb inverzesc zariqtea. Linia feratS tiveste drept,ca un chenar regulat, marginea apei pdni la Turlu-Severin, cares-aratd-n asfinlitul soarelui ca-ntr-un decor de teatm. Dundrea,ldrgitd, taie o curbd-n !6rmul romAnesc gi-mpinge orasul pe-oindllime acoperiti de arbori, din desiqul cirora ies la iveald, totmai sus, tot mai mari, case albe-nvEltte cu olane roqii. Fumurigroase, negre, cldbucesc din coqurile fabricilor. De departe s-audbocdnind in santiere ciocanele de fier. Pe mal, la scheld, furnicdmullimea ca la bdlci.

E plin locul acesta de amintiri strdvechi. Pe-aici au curs,acum optsprezece veacuri, legiunile romane, menite-a rdsddi unpopor nou ?n cAmpiile pustiite ale Dacier. Aici qi-a intemeiat maitdrzit Septimiu Sever straja risdriteand a impdrdliei lui,,,Castrele Severiane", din care se mai vdd si astdzi unne (Turnullui Sever) in gradina publicd a oragului, asezatd. deasupra

24

portului, pe-o teras5-nalt5, de unde se deschide una din cele maifmmoase priveli;ti pe Dundre. Aici a fost odatl capitala Olteniei,scaunul vesti{ilor bani ai Severinului, a cdror obArqie se pierdein adAncimea vremii, dincolo de descSlecdtoare. Sdpiturile ce se

fac prin imprejurimi descopir ziduri antice, chipuri de piatri,scule si monede romane - rdzlete amintiri dintr-o lume de nease-

minali viteji, care-au adus q-au impdnzit in cdmpiile Dunlriilumina, graiul qi falnica putere a celei mai mari qi mai sldviteimparalii din cAte-au stat sub soare.

Ce urme de uriaEi au ldsat legionarii lui Traian pe unde-autrecut! Paqii lor se cunosc prin desfund[turile munlilor. Toate lis-au supus. StAncile s-au dat la o parte qi le-au fdcut loc, apele

s-au plecat speriate de umbra si zgomotul celor dintii poduri ce

le-au incilecat. Dunirea, insdEi mdrea{a qi ndprasnica Dundre,s-a imbldnzit qi s-a dat invinsd in mdinile 1or. Se vdd qi astizicap5taile podului, care-a fEcut nepieritor numele lui Apolodordin Damasc, iesind din valuri, ca doui brale de gigant intinsespre cer.

Aici, pe pdmintul acesta, sfinlit de jertfe mari Ei de pretioasearnintiri, se ridicd azi Tun-ru-Severin, unul din cele mai in-semnate porturi ale RornAniei, oras apusan, cu clddiri fi-unroase,

cu qcoli mdrefe, cu uli1i largi qi drepte cetate intdritd odinioard,apdratd de-un sant addnc pe care, la vreme de primejdie, ilurnplea intr-o clipald Dundrea, puind-o astfel sub o pavdzd de

apd din toate pdrlile, str6ngdnd-o la sAn, ca pe-un copil iubit, sub

bralul ei ocrotitor. ...

Si ca si cum ar fi fost scris, ca oraqul acesta, de care se leagd

atAtea mari intAmpliri, s5-qi rnai insemne odat[ numele in istorianeamului nostr-u, iatd, cd tot aici, unde a descilecat acum optspre-

zece veacuri ?mpiratul Traian, pune intAiul pas pe p5mantul t5rilromdnesti tdndrul prin! Carol I, chemat si ia in mAna 1ui agerd qi

norocoasl destinele acestui popor qi - redeqteptind in el strimo-seasca vitejie qi putere de muncd * s[-1 pregdteascd penhu o

roud fazd de propSgire qi de glorie.

CORBUL. HINOVA

Vaporul spintecd neteziqul apei, aurit de cele din urmd razeale soarelui. indlrdt, orasul se pleaca, se cufundS-n valuri. De-parte, spre miazdnoapte si apus, muntii, intr-un nor de pulberealbastrS, isi onduleazd coama pe poalele rubinii ale cerului.Malurile tes din apd intr-o inclinare dulce, desfiqurAnd lanuri degrAu in limpeziqul zdrilor. Peste toate-o moliciune, o pace dum-nezeiascd se lasd de sus.

Un deal din Serbia se culcd drept in calea Dunirii. Ea, linis-titd, coteste pe la capul dealului, bate-o bucatd bund spre rasdritqi se-ndoaie-n formi de potcoavd in ldrmul romAnesc. in fundulacestei potcoave e Ostrovul Corbului, in care un rdzboi intre ruqiqi turci, spun localnicii, ar fi ldsat corbilor de m6ncare lesuripentru trei ani de zile.

Un chiot lung sparge tdcerea amurgului. Pe malul stAng, cd-sule albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite se scoboard laaddpat. in fala pichetului Hinova, grinicerul nostru, cu anna laumdr, pare o statuie de bronz. Livezile satului se oglindesc invaluri. Cumpdna unei fAntAni se pleacd qi se inaltd ca un co-costdrc care bea apd. Orrzonhrl se deschide, se l[rgeqte din ce ince. Ochiul strdbate ad6nc in plaiurile tirii, pe lAngi dungafuinurie trasl de ,,Valul lui Traian", care, pornind din coastaHinovii qi tiind spre rdsirit dealul Stirminii qi viile Orevilii,se-nfundd, dincolo de Padina, in inima Olteniei. Soarele-a asfin-!it. Aerul miroase a pdmdnt ars, stropit de-o burd de ploaie. Dru-muri albe se pleacd din sat, legdnd viala de pe pdmAnt cu drumulmiscdtor al apei. Copacii, casele flrg, se sterg ca nis,te ndluci inurma noastrd. Farmecul noplii se-ntinde s-astAmpdra toate zgo-motele pdmAnhrlui. Malurile s-apropie, ca si cur-n ar vrea sd-Ei

26

copaci, sfinte semne de credin!6, care amintesc cd pretutindeni e

casa Domnului - in fala lor drumeful se opreqte, iqi ia ciciula inm6na stAng6, igi pleacd fruntea cu evlavie Ei se inchin5.

P[stor in mun]i, plutaq pe Olt, plugar la cdmp, sau precupe!

la tdrg, baqtinaqul mdndrei Oltenii e pretutindenea ,,cruce de

voinic", romAn deqtept qi vrednic, fdcut sd lie piept nevoilor,pururea semet, increzdlor in el, gata sd lupte rno(i9 pentl-Lr ceea

ce i s-o pdrea lui ci-i sfAnta dreptate, - in firea lui apriga qi

zvdpdiatd, in pomirea lui caldi la visuri rnari 9i la fapte indr[zneleare ceva din popa Farcaq, qi ceva din banul Mdrdcine. Tinerelea

aceasta infldcdratd, prisosul acesta de viald au fEcut sd se zicd

despre olteni c[ au doudzeci ;i patru de mdsele.

PE ARGES. CURTEA-DE.ARGES

De mAnecate pornim cdldri din Cdineni pe drumul neted ce

se las[, qerpuind printre colinele plaiului Loviqtea, in valea

m6ndri qi bogatd a Topologului. Trecem prin 9iru1 de sate ce-qi

aEterr livezile si holdele pe poalele trdgdnate ale munteluiCozia, qi pe la amiazd scobordm in Silitruc, sat de cherestigii Ei

drdniceri, aEezat intre pdduri de brad pe apa Topologului, ce

izvoriqte de sub pripoarele Fdgiraqului, taie-n lung toatd parlea

muntoasd a judefului Argeq pAni-n mdgurile Pleqoiului qi se

varsd in Olt, pulin mai sus de gura Luncavdfului. Pe valea asta,

in satul B[lceqti, s-a niscut, acum optzeci de ani, NicolaeBilcescu, unul din cei mai mari scriitori ai nostri, infldciratulpatriot de la '48 si neintrecutul povestitor al celor mai glorioase

zrle din viata neamului nostru.De la Sildtruc lSs5m drumul mare $-o ludm oblu, pe cdrdri de

codru qi pe scursuri de puhoaie, peste culmea Comarnicului,care se desface din muntele Negoiu, cel mai inalt vdrf al Carpa-

lilor noEtri (2547 m), qi-Ei intinde spinarea ca tn zid despir{itorintre cele doud vdi frumoase si rodnice ale acestui iude{: valea

96