Plan de lecţie Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic ,,George Bariţiu” Livada

Data: 14 V 2014

Profesor: Oproiu Bogdan

Obiectul: „Istoria românilor”

Aria curriculară: Om şi societate”

Clasa: a XII-a

Unitatea de învăţare: „România în perioada Războiului Rece”

Subiectul lecţiei: „România în perioada Războiului Rece”

Tipul lecţiei: mixtă

Durata: 50 min

Locul de desfăşurare: cabinetul de istorie

Mijloace de învăţare:

a) surse formale:

-Magda Stam, Cristian Vornicu, Istorie, manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007

-fişă de lucru;

-prezentare PowerPoint;

-imagini

b) surse informale: viaţa familiei, muzeul oraşului, diverse monumente,

Metode şi procedee didactice:

-conversaţia euristică, expunerea, problematizarea, dezbaterea, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, învăţarea

prin descoperire.

Matrial didactic: Atlas istoric, Harta Europei în timpul Războiului Rece, prezentare PowerPoint, fişă de

evaluare, texte.

Bibliografie:

-Imanuel Geiss, „Istoria lumii din preistorie până în anul 2000”, Editura All, Bucureşti, 2006;

-Vasile Dupoi, Ştefan Olteanu, „Istoria modernă a României”, Editura Universităţii D. Cantemir, Bucureşti,

1996;

-Ion Alexandrescu, „Enciclopedie de istorie a României”, Ediţia a III-a, Editura Meronia, Bucureşti, 2002;

-Crestomanţie de texte istorice.

Scopul lecţiei:

-informativ: înţelegerea şi folosirea surselor istorice pentru delimitarea timpului şi a spaţiului istoric;

-formativ: să înţeleagă şi să utilizeze adecvat limbajul istoric;

-educativ: educarea sentimentului de cunoaştere prin însuşirea de noi elemente despre istoria românilor.

Competenţe generale:

-Utilizarea corectă şi adecvată a istoriei în receptarea şi în producera mesajelor,în diferite situaţii

Competenţe specifice:

La sfârşitul activităţii didactice elevii trebuie să :

O1 : participe cu interes şi motivaţie la noul conţinut instructiv-educativ ;

O2: îşi însuşească corect noii termeni prezentaţi;

O3: încadreze spaţio-temporal cauzele declanşării conflictului;

O4:să recunoască principalele evenimente ale acestei perioade;

O5:să enumere caracteristicile principale ale instituţiilor care se vor forma – Uniunea Europeană;

O6:să formuleze opinii legate de însemnătatea războiului în cadrul societăţii româneşti şi universale.

Desfăşurarea lecţiei

1.Moment organizatoric:

-Se pregăteşte clasa şi materialul didactic pentru buna desfăşurarea a lecţiei;

-Se notează absenţele.

2.Captarea atenţiei:

-Se face prin prezentarea unui joc energizant, ,,Razele soarelui”

Scop: fiecare elev scrie pe o rază cîte o noţiune ce se referă la război

teroare moarte foamete durere

Război

genocid distrugeri copii orfani

-au loc discuţii pe baza materialului rezultat

Metode: conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul

3.Reactualizarea cunoştiinţelor anterioare

-Se face prin enunţarea a câteva întrebări din tema: „România în relaţiile internaţionale în secolul XX”:

a) Care au fost marile conflicte ale secolului XX?

b) Tratatele de pace din perioada interbelică.

c) Prezentaţi situaţia României în timpul celui de-al doilea Război Mondial

d) Care au fost urmările celor două mari conflicte?

4.Anunţarea titlului şi a competenţelor lecţiei

- Se prezintă comptenţele care vor fi urmărite pe parcursul noului conţinut instructiv-educativ;

- Se enunţă noua temă şi se scrie titlul pe tablă.

Metode: conversaţia, expunerea

5.Prezentarea materialului stimul şi dirijarea învăţării:

Se pune motto-ul lecţiei care se scrie pe tablă:

“Provocam razboi ca sa putem trai in pace.(Aristotel)

- Cum înţelegeţi conţinutul motoului?

-Sunt apoi prezentate două scurte texte istorice:

a) Scrisoarea preşedintelui S.U.A., Roland Reagan, către preşedintele României, Nicolae

Ceauşescu (26 ianuarie 1988)

„Stimate domnule preşedinte, există o îngrijorare crescândă în S.U.A., în ceea ce priveşte (...) situaţia

drepturilor omului în România, (...) în legătură cu libertatea religioasă, (...), condiţiile economice ş

exprimarea opiniilor politice. Oficialităţile americane au avut numeroase discuţii referitoare la aceste

probleme cu membrii guvernului dumneavoastră.”

Cerinţe:

-analizaţi scrisoarea prezentată şi exprimaţi-vă un punct de vedere argumentat despre atitudinea

preşedintelui american.

b)Răspunsul lui Nicolae Ceauşescu, la scrisoarea preşedintelui S.U.A., Ronald Reagan (12

februarie 1988)

„Am fost surprins că în mesajul dumneavoastră vă referiţi la aşa-numitele probleme economice, umanitare,

religioase şi altele. (...) Doresc să vă spun că toate aceste probleme se referă la politica internă a ţării noastre

şi în nici un caz nu pot face obiectul discuţiilor dintre România şi S.U.A. (...) Noi am creat în România un

sistem de democraţie lărgit, care asigură participarea (...) poporului la conducere, un sistem incomparabil

superior (...) celui din S.U.A.”

Cerinţe:

-analizaţi scrisoarea prezentată şi exprimaţi-vă un punct de vedere argumentat despre atitudinea

preşedintelui român.

Metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul frontal şi pe grupe.

-Se prezintă noul conţinut instructiv-educativ pe baza unei prezentări PowerPoint:

Începând cu 23 august 1944 România a intrat sub sfera de influenţă a U.R.S.S.-ului.Din acest motiv

nu a mai putut desfăşura legături tradiţionala de politică externă precum cele din perioada interbelică. Prin

Conferinţa de pace de la Paris din 10 februarie 1947, se recunoştea anularea Dictatului de la Viena din 1940,

dar se consfiinţea juridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţei de către U.R.S.S.

Ţara noastră a fost membru fondator, în 1949, a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc

(organizaţie economică a ţărilor comuniste, cu sediul la Moscova).

Războiul Rece a reprezentat războiul ideologic din S.U.A. susţinută de trupele N.A.T.O. (Organizaţia

Atlanticului de Nord înfiinţată pe 4 aprilie 1949, formată din S.U.A, Canada şi zece state din Europa

apuseană: Belgia, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia,

Olanda)şi U.R.S.S susţinută de Tratatul de la Varşovia (care a funcţionat între 14 mai 1955-1 iulie 1991).

Pactul a fost numit oficial „Tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă mutuală”, o alianţă politico-militară

alcătuită din mai multe state socialiste: U.R.S.S., Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Germania de

Est, Albania şi România.

Până în 1958 la noi au existat trupe de ocupaţie sovietice, după acest an Gheorghe Gheorgiu-Dej a început

să promoveze o politică de distanţare faţă de U.R.S.S. Se spera la o mai mare libertate de opinie în politica

internă şi externă. Din acest motiv în anul 1964 România s-a pronunţat pentru limitarea amestecului

U.R.S.S. în treburile interne ale altor ţări comuniste. Tot atunci a fost condamnat planul Valev, de integrare

economică a ţărilor socialiste, prin care se propunea ca zonele din sud-estul României, nord-estul Bulgariei

şi părţi din Rusia Sovietică să se specializeze în producţia agricolă.

În 1967 se restabilesc relaţiile diplomatice cu R.F.G., se păstrează relaţiile diplomatice cu Israelul. În 1972

România devine membră a Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional. În 1975 semnăm Actul

final al Conferinţei de la Helsinki pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Din 1985 Mihai Gorbaciov preia conducerea U.R.S.S, deschizându-se dialogul est-vest. Politica rigidă

promovată însă de Nicolae Ceauşescu a dus la izolarea României în plan extern. La sfârşitul anilor 80 în

Europa centrală şi de răsărit apar mişcări ale popoarelor de înlăturare a regimului totalitar comunist şi de

revenire la democraţie. În decembrie 1989 a avut loc revoluţia română care a consfiinţit statul de drept.

Astfel ţara noastră iese din Războiul Rece şi din Tratatul de la Varşovia.

6.Atingerea performanţei şi realizarea conexiunii inverse:

-Se realizează o scurtă schemă a lecţiei la tablă, pe baza întrebărilor,

-Metode:exerciţiul – frontal, descoperirea, harta

7.Evaluarea perfomanţei:

-se realizează evaluare pe baza unei fişe de lucru cu tema „arborele războiului”

-se fac aprecieri globale şi individuale

-se notează elevii

-Metode:conversaţia, explicaţia, exerciţiul

8.Retenţie şi transfer:

-se prezintă tema pentru acasă „Realizaţi un scurt eseu în care să prezentaţi cinci argumente pro şi cinci

contra referitoare desfăşurarea sau nu a Războiului Rece”

-Metode:conversaţia, explicaţia, problematizarea.

Statele Statele membre N.A.T.O.

membre ale

Tratatului de la

Varşovia

Definiţia Războiului Rece