Grupul

Partidului Popular

European (PPE) este cel

mai numeros grup politic

din PE cu 265 de membri

(36,1% din 736). PPE

militează în mod constant

pentru o consolidare a

Uniunii Europene bazată

pe supremaţia legii şi

respectarea drepturilor

fundamentale, pe aplicarea

principiului subsidiarităţii si

partajarea eficientă a

puterii, precum şi pe

instituţii democratice si

independente.

www.eppgroup.eu

Cuprins:

Statele membre, obligate să-şi deschidă piaţa muncii nediscriminatoriu

Victimele inundaţiilor din România vor primi bani din Fondul de Solidaritate

Sancţiuni penale la nivel european, pentru a le apăra pe femei

Statutul juridic şi finanţarea partidelor politice la nivel european,

aprobate de Parlamentul European

Tendinţe în prezența delegației României în Parlamentul European

după ședința plenară din săptămâna 4-7 aprilie

Principalele propuneri votate în plenul Parlamentului European

în săptămâna 4-7 aprilie

Statele membre, obligate să-şi deschidă piaţa muncii nediscriminatoriu

Membrii Legislativului European au adoptat trei rapoarte, în vederea strategiei privind Piaţa Unică

Europeană, o iniţiativă deosebit de importantăpentru a revigora piaţa unică până la sfărşitul anului

2012. Guvernanţă şi Parteneriat pentru o Piaţă Unică, o Piaţă Unică pentru

europeni şi o Piaţă Unică pentru Companii şi Creştere economică(raportor

Cristian Buşoi, ALDE).

Parlamentul European a atras atenţia asupra importanței coordonării

iniţiativelor individuale ale statelor membre la nivelul Uniunii Europene.

Statele trebuie să fie solidare pentru ca modelul social şi economic european

să funcţioneze. Ele trebuie să implementeze acţiuni comune şi să se evite

măsurile protecţioniste naţionale de scurtă durată, au mai arătat

România în Parlamentul European Numărul 13/2011

Newsletter România în Parlamentul European

2

eurodeputații.

Principalele prevederi ale rapoartelor

Statele europene vor trebui să-şi deschidă piaţa muncii naţională nediscriminatoriu tuturor

muncitorilor europeni. Ar trebui susţinută o piaţă unică competitivă şi lipsită de bariere pentru a aduce

avantaje concrete pentru muncitori, studenţi, pensionari si cetăţeni în general şi pentru afaceri și IMM-

uri în particular.

Mobilitatea cetăţenilor europeni va fi mai mare, odată cu recunoaşterea calificărilor profesionale la

nivelul Uniunii.

Raportul eurodeputatului Cristian Buşoi (ALDE)

propune drept metode de inovare a Pieţei Unice:

susţinerea afacerilor creative şi protejarea datelor cu

caracter personal; digitalizarea Pieţii Unice, prin

standardizarea tehnologiei de comunicare şi

informare (EU Information and Communication

Technology), printr-o politică activă de susţinere a

comerţului digital interstatal (e-commerce) pentru

sporirea competivităţii, precum şi prin accentuarea luptei împotriva pirateriei online.

De asemenea, europarlamentarul român a cerut susţinerea IMM-urilor prin finanţarea

unor programe de schimb de experienţă între acestea şi marile companii.

Raportul a fost adoptat cu 570 de voturi, majoritatea europarlamentarilor români

urmând tendinţa generală. László Tőkés nu a votat, iar Renate Weber a fost absentă.

Vezi textul raportului şi distribuţia voturilor.

(Foto: www.adevarul.es, Serviciul Audiovizual-Parlamentul European)

Victimele inundaţiilor din România vor primi bani din Fondul de Solidaritate

Peste 182 de milioane de euro au fost mobilizate din Fondul de

Solidaritate pentru a-i ajuta pe sinistrații inundațiilor din 2010 din

România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și Croația. Rezoluția care

prevede acest ajutor a fost adoptată miercuri de Parlamentul, cu 647

de voturi pentru, 17 împotrivă și cinci abțineri.

În pofida sprijinului larg, au persistat rezervele pe tema metodei de finanțare pe care statele membre o

vor alege.

Grupul Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democrţilor (S&D) este al doilea grup ca mărime din PE, cu 184 de membrii (24,9% din 736). Valorile promovate de S&D sunt direcţionate către o coordonare economică europeană mai eficientă, drepturi fundamentale de muncă pentru toţi lucrătorii, o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, măsuri de consolidare a democraţiei UE, precum şi îmbunătăţirea reprezentării UE în G20 şi alte organizaţii mondiale. http://www.socialistsandde

mocrats.eu

Grupul Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democrţilor (S&D) este al doilea grup ca mărime din PE, cu 184 de membrii (24,9% din 736). Valorile promovate de S&D sunt direcţionate către o coordonare economică europeană mai eficientă, drepturi fundamentale de muncă pentru toţi lucrătorii, o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, măsuri de consolidare a democraţiei UE, precum şi îmbunătăţirea reprezentării UE în G20 şi alte organizaţii mondiale. http://www.socialistsandde

mocrats.eu

VoteWatch Newsletter

3

Background-ul conflictului

După ce a refuzat să adauge credite de plată la Fondul de Solidaritate, Consiliul a sugerat, pe 15 martie,

introducerea unei "rezerve negative". La sfârșit de an, la această rezervp negative se pot adăuga bani

proveniți din alte linii bugetare. O rezervă negativă se poate ridica la 200 de milioane de euro, fiind o

soluție ce poate fi folosită doar "o singură dată".

Deputații nu au fost de acord cu o astfel de sursă de finanțare, dar au votat totuși în

favoarea propunerii Consiliului, deoarece, au declarat ei, victimele inundațiilor nu pot

deveni și victimele unei bătălii inter-instituționale între statele membre și Parlamentul

European.

(Foto: IGSU)

Siguranţa nucleară europeană post-Fukushima: eurodeputaţii români au votat

împotriva familiilor lor politice

Diviziunile din marile grupuri politice europene au

făcut ca rezoluția privind securizarea nucleară a

Europei să fie respinsă, cu 300 de voturi împotrivă,

264 pentru și 61 de abțineri (VEZI AICI DISTRIBUȚIA

VOTURILOR). Mai multe delegații naționale nu au mai

votat pe linia de partid, din cauza unor amendamente-

cheie ale raportului, elaborate de Verzi. Parlamentul a

căzut însă de acord asupra unui aspect al problemei

siguranței nucleare: centralele din statele membre

trebuie supuse unor simulări de criză.

Poziția deputaților europeni:

Majoritatea parlamentarilor din PPE au votat în favoarea rezoluției. La

polul opus s-au poziționat cei mai mulți deputați ai S&D. În cazul

Verzilor, direcția de vot a fost unitară, ei pronunțându-se împotriva

textului.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a explicat că instituția sa „redactează în

momentul de față o listă de criterii ce va fi trimisă Parlamentului European și făcută publică la sfârșitul

lunii mai”. Potrivit comisarului, testele vor fi realizate la nivel național, deoarece UE nu poate lua astfel

de decizii.

Grupul Alianţei

Liberalilor şi Democraţilor

pentru Europa (ALDE) este

reprezentat în PE de 85 de

membrii (11,3% din 736).

ALDE pledează pentru o

Europă politică pe care

oamenii o pot întelege şi

care răspunde nevoilor

acestora. Grupul caută să

creeze o Uniune Europeană

puternică şi sigură, cu

înalte standarde de

sănătate publică, protecţie

a consumatorului şi a

drepturilor omului. Scopul

lor este de a construi şi

proteja o societate liberă,

echitabilă şi deschisă.

www.alde.eu

Newsletter România în Parlamentul European

4

Poziția delegației române:

Deputații români au fost, alături de alte câteva delegații (franceză și poloneză, în cazul PPE și spaniolă,

slovacă, lituaniană și bulgară, în cazul S&D) principalii „rebeli”, ei abătându-se de la direcția de vot a

grupurilor lor politice (VEZI AICI CUM A VOTAT DELEGAȚIA ROMÂNIEI).

Unul dintre acești „rebeli” a fost și democrat-liberalul Marian Jean Marinescu

(PPE), care, marți, a primit votul majorității pentru raportul său pe tema finanțării

europene în vederea dezafectării centralelor nucleare din noile state membre.

„Trebuie să investim pentru a securiza noi surse de materii prime convenţionale şi

noi trasee de alimentare pentru Europa – coridorul sudic. Directiva pentru

securitate nucleară trebuie revizuită în sensul măririi exigenţei. Este nevoie de

testele de rezistenţă propuse de Comisie. Atrag atenţia asupra necesităţii unei

politici europene pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor nucleare, precum şi

pentru dezafectarea centralelor”, a subliniat deputatul, care a îndemnat opinia

publică să-și menţină încrederea în energia atomică.

Și socialista Adriana Țicău s-a abătut de la direcția de vot a S&D și a sprijinit

rezoluția. Ea a amintit că în Uniune există 143 de reactoare nucleare, care dau

30 de procente din mixul energetic european. „Statele membre sunt

responsabile pentru propriul mix energetic, dar siguranţa nucleară este

responsabilitatea noastră, a tuturor. De aceea, este important să avem o

rezoluţie privind siguranţa nucleară în Uniunea Europeană. În urma testelor de

rezistenţă, standardele pentru viitoarele reactoare nucleare şi, implicit, costul

energiei nucleare vor creşte”, i-a asigurat pe colegii din Parlament Adriana

Țicău.

Surse de informare complementare pe acest subiect: Propunerea de rezoluție,

Profilul europarlamentarilor Marian Jean Marinescu și Adriana Țicău.

(Foto: Serviciul Audiovizual-Parlamentul European)

Statutul juridic şi finanţarea partidelor politice la nivel european, aprobate de

Parlamentul European

Membrii Legislativului european au trecut miercuri

un raport care cere ca familiile politice europene

să primească personalitate juridică. Același raport

prevede o mai mare flexibilitate în privința

finanțării acestor partide, inclusiv ridicarea

plafonului impus donațiilor. (VEZI DISTRIBUȚIA

VOTURILOR) Raportul este nelegislativ, însă

Grupul Verzilor/

Alianţa Liberă Europeană

reuneşte 55

europarlamentari (7,3% din

736) şi susţine dezvoltarea

durabilă, drepturi culturale,

democratice. Grupul

militează pentru un mediu

înconjurător bine întreţinut,

precum şi pentru

soluţionarea problemelor

prin mijloace paşnice. Verzii

doresc, de asemenea, să

construiască o Uniune

Europeană a unor popoare

libere bazată pe principiul

subsidiarităţii şi al

solidarităţii.

http://www.greens-efa.org

VoteWatch Newsletter

5

prevederile sale pot deveni amendamente la legislația europeană privind funcționarea

partidelor politice.

Principalul argument pentru acordarea de personalitate juridică a fost că aceste partide

nu pot funcționa ca niște organizații non-guvernamentale, cum sunt înregistrate în

prezent majoritatea grupurilor politice europene finanțate de UE.

Raportul cere coborârea plafonului de finanțare proprie, care este de 15%, UE

acoperind 85% din finanțarea acestor formațiuni. Deputații vor, în schimb, ca partidele

lor să trebuiască să găsească doar 10% din fondurile necesare funcționării. De

asemenea, ei au aprobat ca plafonul pentru donații să fie ridicat de la 12.000 de euro,

cât este în prezent, la 25.000 de euro.

Un alt amendament reformator al legislației în vigoare este participarea partidelor

europene în campanii pentru referendumuri, cu condiția ca ele să vizeze o problemă de

pe agenda UE.

Poziția europarlamentarilor români:

Elena Băsescu (PPE) a sprijinit majorarea sumei maxime pe

care partidele o pot primi sub formă de donații.

„Finanţarea transparentă a partidelor politice europene

este fundamentală în sprijinirea valorilor democratice.

Adoptarea statutului juridic european reprezintă un pas în

îmbunătăţirea cadrului de reglementare a partidelor

europene”.

Elena Băsescu a dat ca exemplu Legea nr. 334 din 2006 și

revizuită în 2010, care reglementează finanțarea activității

partidelor politice din România: „În spaţiul public, se

dezbate dacă nu ar fi mai oportun ca finanţarea pentru

candidaţii la primării şi parlament să fie suportată din

bugetul de stat. Plafonul propus este de aproximativ 11.600 de euro pentru fiecare

candidat. Prin asumarea acestor standarde de cost, s-ar elimina mita electorală şi

finanţările ilegale. Partidele ar avea în primul rând candidaţi competenţi, şi nu oameni

capabili să-şi promoveze propria campanie”, a mai declarat europarlamentara româncă.

Surse de informare complementare pe acest subiect: Textul raportului, Informații despre

partidele politice la nivel european și Profilul eurodeputatei Elena Băsescu.

(Foto: Serviciul Audiovizual-Parlamentul European)

Grupul

Conservatorilor şi

Reformiştilor Europeni

(ECR) conţine 54 de

membri în PE (7,6% din

736). Grupul susţine

reformarea UE, bazată pe

eurorealism, deschidere,

responsabilitate şi

democraţie într-o manieră

care să respecte

suveranitatea statelor

naţionale. ECR pune accent

pe redresarea economică,

creştere şi competitivitate,

precum şi o sănătoasă

relaţie transatlantică de

securitate.

www.ecrgroup.eu

Newsletter România în Parlamentul European

6

Principalele propuneri dezbătute în plenul Parlamentului European în săptămâna

4-7 aprilie

Sancţiuni penale la nivel european, pentru a le apăra pe femei

Europarlamentarii au cerut ca toate formele de violență aplicate femeilor pe motiv de gen să aibă

repercusiuni penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Mai mult, ei au cerut înființarea unor centre

care au expertiză în a consilia și ajuta victimele, solicitând și o directivă1 din partea Comisiei Europene

împotriva violenței bazate pe gen.

Poziția europarlamentarilor români:

Norica Nicolai (ALDE) a declarat că fenomenul violenței aplicate

femeilor este abordat numai la nivel formal în Uniunea Europeană

deoarece nu există ,, reglementări de incriminare coerente în

statele membre”. Eurodeputata a subliniat urgența unei directive

care să oblige statele membre să facă progrese în eliminarea

violenței împotriva femeilor. Norica Nicolai a criticat că raportul pe

această temă dezbătut în plenul de la Strasbourg ,,nu analizează

serios costurile economice” și mijloacele juridice necesare pentru

combaterea fenomenul violenței împotriva femeilor.

Pe de altă parte, Vasilica Viorica Dăncilă (S&D) consideră că violențele

aplicate femeilor sunt ,,cel mai puțin pedepsite” și că statele europene ar

trebui să aibă o evidență completă a cazurilor de violență pe motive de gen

pentru a putea ,,găsi cele mai adecvate soluții pentru pedepsirea vinovaților”.

În plus, eurodeputata susține crearea unui ,,observator al violenţelor

împotriva femeilor în cadrul Institutului European pentru Egalitate de Gen”.

Petru Luhan (PPE) a subliniat că efortul politic pe care îl vor întreprinde statele

membre și Comisia Europeană ,,trebuie dublat de sprijin financiar”. Luhan a vorbit

în favoarea Programului Daphne care prevede ca angajații din cadrul autorităților

de poliție ale Uniunii Europene să fie formați „pentru a avea anchete corecte, cu o

bună înţelegere a fenomenului şi a efectelor pe care violenţa le are asupra

femeilor”.

1 Directiva este un act normativ cu forță obligatorie în privința rezultatului de atins pentru statul membru, dar acesta își

poate alege formele și metodele de aplicare a ei

VoteWatch Newsletter

7

Cătălin Ivan cere ca fraudarea fondurilor europene să devină responsabilitatea miniştrilor

naţionali de resort

Europarlamentarii au criticat în această sesiune plenară lipsa transparenței și nerespectarea regulilor

privind utilizarea fondurilor europene. Autoritățile naționale din

statele membre, inclusiv din România sunt obligate să justifice

utilizarea fondurilor UE și să furnizeze date coerente care

referitoare la nereguli și fraude. Însă principala problemă este că

statisticile Uniunii referitoare la erorile și cazurile de fraudă sunt

bazate exclusiv pe raportările facute de către statele membre, care

de multe ori nu sunt conforme cu realitatea. Mai mult,

eurodeputații cer consolidarea sistemelor de supraveghere

vamală. România este un exemplu negativ în aces sens deoarece frauda reprezintă mai mult de

jumătate din totalul neregulilor la nivel administrativ.

Poziția europarlamentarilor români

Cătălin Sorin Ivan (S&D), raportorul rezoluției privind lupta împotriva fraudei,

a definit acest fenomen ca fiind un ,,comportament contravențional

voluntar” care nu poate fi tratat cu toleranță. Eurodeputatul a declarat că

recuperarea fondurilor alocate nejustificat este alarmant de mică : ,,de

exemplu numai 42% din fondurile pe agricultură sunt recuperate”. Pentru a

eficientiza măsurile de detectare și pedepsire a fraudei, acesta a propus ca

,,declaraţiile naţionale de management să fie semnate de responsabilul

politic la nivel naţional, ministrul de resort”.

Monica Macovei (PPE) a cerut Comisiei Europene să stabilească

un regulament la nivel European pentru achizițiile publice.

Eurodeputata a catalogat domeniul achizițiilor publice ca având

,,cel mai mare risc de fraudă și corupție”. Monica Macovei a cerut

transparență în alocarea fondurilor europene către beneficiari. În

acest sens, ar trebui să existe un singur site care să publice datele

tuturor beneficiarilor de fonduri europene într-o limbă de lucru a

instituțiilor Uniunii Europene.

Newsletter România în Parlamentul European

8

Alte luări de cuvânt ale delegației române

Comisia Europeană a lansat cadrul pentru coordonarea strategiilor de integrare romilor.

În acest sens, László Tőkés(PPE/UDMR), a declarat în plenul Parlamentului European că

responsabilitatea statelor membre este de a ,,asigura respectarea drepturilor omului”.

De aceea, ele au datoria de a oferi un conținut cadrului pentru strategia de integrare a

romilor formulată la nivel european. Sarcina statelor este de a consolida principiul

egalităţii, luându-se în considerare dimensiunea regională a excluziunii romilor. Pentru

ca acest program să reușească,

eurodeputatul susține că

,,Instituțiile UE, statele membre,

ONG-urile și comunitățile de romi

trebuie să facă eforturi comune

puternice pe termen lung”.

Rezolvarea problemei romilor este o

prioritate a președinției maghiare a

UE, conform aceluiași deputat

român, László Tőkés.

Ioan Mircea Paşcu (S&D/PSD) a intervenit în dezbaterea despre

produsele și tehnologiile cu dublă utilizare. El a explicat că Uniunea

Europeană dorește să împiedice utilizarea acestor bunuri ,,în scopuri

militare sau împotriva oamenilor”. Eurodeputatul a cerut un regulament

strict și transparent în privința acestui tip de produse. Este, de asemenea,

nevoie și de anumite măsuri preventive, de tipul cerinţelor de autorizare

a exporturilor şi înregistrare vamală a acestor produse și tehnologiilor cu

dublă utilizare, a mai declarat Ioan Mircea Pașcu.

Grupul Europa

Libertății și Democrației

(EFD) este reprezentat în

PE de 35 de membri (4,2%

din 736). EFD promovează

o cooperare democratică

între statele europene

suverane, respingând

crearea unui superstat

european, centralizat şi

unic. Grupul se opune

continuării integrării

europene, care ar accentua

structura politică

centralistă a UE,

considerând că nivelul

legitim pentru democraţie

revine Statelor Naţionale.

http://www.efdgroup.eu/

VoteWatch Newsletter

9

Tendinţe în prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din săptămâna 4-7 aprilie

George Sabin CUTAŞ 100.00% Daciana SÂRBU 87.88% Iosif MATULA 100.00 % Adrian SEVERIN 86.87% Cristian PREDA 100.00 % Traian UNGUREANU 85.29% Oana ANTONESCU 99,02% Ioan Mircea PASCU 82.35% Csaba SÓGOR 99.00% Sebastian BODU 82.83% Silvia Adriana ŢICĂU 96.06% Rareş NICULESCU 82.83% Monica MACOVEI 95.10% Viorica DANCILA 82.35% Marian-Jean 96.08% Ramona MĂNESCU 81.37% MARINESCU Theodor STOLOJAN 95.96% Adina VĂLEAN 82.11% Ioan ENCIU 95.10% Cătǎlin IVAN 79.80% Iuliu WINKLER 95.00% Norica NICOLAI 79.80% Victor BOŞTINARU 93.14% László TŐKÉS 77.78% Elena BĂSESCU 93.14% Cristian BUŞOI 75.49% Corina CREŢU 93.14% Corneliu VADIM-TUDOR 56.57% Claudiu Ciprian 91.18% George BECALI 31.31% TĂNĂSESCU Petru LUHAN 89.90% Renate WEBER 83.84% Rovana PLUMB 88.89%

Grupul Confederal

al Stângii Unite

Europene/Stânga Verde

Nordică (GUE/NGL) are

35 de membri în

Parlamentul European

(4,8% din 736). GUE/ NGL

pledează pentru o Uniune

Europeană mai

transparentă, pentru

democraţie directă şi

pentru participarea activă

a cetăţenilor. De

asemenea, luptă pentru

mai multe locuri de

muncă şi oportunităţi

educaţionale, pentru

securitate şi solidaritate

socială. www.guengl.eu

Newsletter România în Parlamentul European

10

Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum este o organizație non-guvernamentală, fondată în anul 2008, care şi-a stabilit ca misiune stimularea participării cetăţenilor şi a partenerilor sociali în procesul de formulare a politicilor la nivel naţional şi european. Qvorum își desfășoară activitatea la Bruxelles, București și Cluj-Napoca, iar principalele arii de analiză sunt monitorizarea lucrărilor Parlamentului European și ale Parlamentului României. În vederea informării publicului, Qvorum emite regulat informări de presă, newsletter-uri , analize și rapoarte de monitorizare. Totodată, Qvorum desfășoară traininguri educativ-informative pentru promovarea valorilor

democratice şi a cetăţeniei europene active în special în rândul tinerilor din România.

Urmăriţi-ne în timp real pe: Facebook Citeşte numerele anterioare din newsletter pe portalul Qvorum

Contact:

Doru Franţescu: doru.frantescu@qvorum.ro

Rucsandra Filloreanu: rucsandra.filloreanu@qvorum.ro

Acest mesaj nu este SPAM. Contine datele de identificare ale expeditorului si instructiuni de

dezabonare. V-a fost oferit deoarece adresa dvs este publica si am considerat ca prin

continutul sau informativ ar putea face obiectul interesului dvs.

Daca nu mai doriti sa primiti acest newsletter, trimiteti un e-mail cu subiectul: Dezabonare