romania expres- nr.6

Ana Maria Brânză a câştigat Cupa Mondială la spadă... pag. 10Interviu cu “Urpi, Prinţesa folclorului peruan”...

• S e d i s t r i b u i e g r a t u i t • D i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/RomaniaExpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie bilunară pentru românii din Spania 7 martie 2013 Anul II - Nr.6

Şomerii madrileni nu-şi mai permit să înceapă un negoţ nici măcar primind toţi banii de pe şomaj... pag. 6

Spania depăşeşte pragul de 5 milioane de şomeri

NoRomania

„Îmi iubesc şi respect foarte

mult ţara”

GERmANIA SE oPuNE ADERăRII RomâNIEI lA SchENGEN

României i se reproşează deficienţe în sistemul judiciar, în lupta anticorupţie şi a crimei organizate

pag. 11-12

Invitaţie la Ziua Femeii în Brunete... pag. 8

pag. 6

pag. 4

campanie de promovare a mărţişorului organizată de Ambasada Română... pag. 8

2 www.romaniaexpres.es Nr. 6 7 martie 2013

U T I LInstituţii ale statului român în Regatul SpanieiAmbasada României în Regatul Spaniei

•Orar: L-V, 09:00-14:00 şi 15:00-18:00 •Adresa: Avenida de Alfonso XIII, 157, Madrid, 28016 •Tel. pentru relații publice: 913501881, 913454553, 914137412, 914137425, 913597623, 913504436 •Tel. de urgenţă, (cazuri extraordinare): 609069983 •Fax: 913452917 •E-mail: [email protected], [email protected] •Ataşat pe probleme de muncă şi sociale: tel. 913507356, e-mail: [email protected] •Ataşat de interne: tel. 913595087, e-mail: [email protected] •Consilier economic: tel. 913501881 (int. 104) e-mail: [email protected] •Site: http://ma-drid.mae.roconsulatul General al României la madrid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-Leon (Avila, Burgos, Leon, Palencia, Salamanca, Sego-via, Soria, Valladolid, Zamora) şi Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Orar: L-V, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Cardenal Herre-ra Oria, 134, Madrid, 28034 •Tel. 917344004, 913720832, 917342993, 917345688, 917345667 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente ruti-ere sau decese): 649656032 •Fax: 914165025 •Site: http://madrid.mae.ro •E-mail pentru informații consulare: [email protected], [email protected] •E-mail pentru programări de paşapoarte:[email protected] General al Romaniei la Barcelona •Jurisdicţie: Catalonia (Barcelona, Girona, Lerida, Tarragona) şi Insulele Baleare •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de documente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/San Juan de la Salle, 35 bis, Barcelona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •Tel. 934341108, 934341139 •Fax: 934341109 •Tel. de gardă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 661547853 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.barcelona.mae.roconsulatul General al Romaniei la Bilbao •Jurisdicţie: ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Viscaya), Navarra, La Rioja, Asturia, Cantabria şi Galicia (La Coruña, Lugo, Ourense, Pontevedra) •Orar: L-J: 09:00-17:00 (09:00-13:30 prezentare de documente; 16:00-17:00 eliberare de documente); Vineri, acces numai cu programare •Adresa: Pla-za Circular, 4, Bilbao, 48001 •Tel. 944245177 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 608956278 •Fax: 944245405 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.bilbao.mae.roconsulatul General al Romaniei la Sevilla •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Malaga, Se-vilia, Cordoba, Jaen, Granada), Murcia, Ceuta, Me-lilla •Orar: L-V, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documen-te) •Adresa: C/Nicaragua, 18, Sevilla, 41012 •Tel.

954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954239327, 954620746, 954624053 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente ru-tiere sau decese): 648212169 •Fax: 954627108 •E-mail: [email protected] •Site: http://www.sevilla.mae.roconsulatul Romaniei la castellón de la Plana•Jurisdicţie: Comunitatea Valenciană (Alican-te, Castellon, Valencia) •Orar: L-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 eliberare de documente; Vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare documente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi cieri căsă-torii, audienţe şi alte probleme •Adresa: C/ Larra, 2, Castellón de la Plana, 12006 •Tel. 964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente ru-tiere sau decese): 677842467 •Fax: 964257053 •E-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •Site: http://cas-tellon.mae.roconsulatul Romaniei la ciudad Real•Jurisdicţie: Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) şi Extre-madura (Cáceres, Badajoz) •Orar: •Adresa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •Tel. 926251751 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 609513790 •Fax: 926231170 •E-mail: [email protected] Romaniei la Zaragoza •Jurisdicție: Aragon (Zaragoza, Huesca, Teruel •Orar: L-V, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezenta-re de documente; 16:30-17:00 eliberare de do-cumente) •Adresa: C/Camino de Las Torres, 24, Zaragoza, 50008 (intrarea prin spatele clădirii) •Tel. 976481429 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 663 814 474 •Fax: 976481779 •E - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.netViceconsulatul României la Almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: L-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); Vineri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune şi alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •Tel. 950625963, 950624769 •Tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau decese): 682733408 •Fax: 950145217 •E-mail: [email protected] onorifi c al Romaniei la Pamplona•Adresa: C/Cortes de Navarra, 5, 5D, Pamplona, 31002 •Tel. 948203200 •Fax: 948220512 consulatul onorifi c al Romaniei la murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, Edifi cio Pa-raninfo, Murcia, 30100 •Tel. 968879567 •Fax: 968879568 •E-mail: [email protected]

REDAcToR ŞEF: Alin Săcăcean

SPEcIAlIŞTI:Emilian Dragomir (Sănătate) Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Puşcaşu (Juridic)

colABoRAToRI:Mihaela BădinVasile GhiurcaViorel Anghelina

DESIGN & WEB:Alin Săcăcean

mARKETING:Maria Sârzea

coREcTuRă:Dorina Sava

coNTAcT:Tel. 628.851.495 sau 653.400.445E-mail: [email protected] [email protected] Legal M-29897-2012

Cetăţeni de mâna a douamonica Săcăcean

Asociaţia de Români din Brunete, organizează o excursie de două zile la Granada, în perioada 16, 17 martie.

Itinerarul acestei ex-cursii: Ziua 1 - Plecarea în autocar Gran Turismo din punctele de plecare stabilite cu opriri pe traseu pentru servirea micului dejun( nu este inclus în preţ). Sosirea în Granada şi instalarea la hotel. După masa de prânz vom cunoaşte Granada şi vom vizita renumita cate-drală a oraşului (intratea inclusă în preţ). Cina la re-staurantul hotelului. Ziua 2 - După servirea micu-lui dejun se vizitează „La

Alhambra” (intrarea inclusă în preţ), un paradis terestru, un complex de clădiri de mare rafi nament şi splen-doare, ascuns în spatele unui exterior sobru. Deşi palatul a suferit numeroase atacuri şi jafuri, el a fost re-staurat în totalitate. Reveni-rea la hotel pentru masa de prânz. Dupâ prânz se vizi-tează Albaicin, iar la fi nalul vizitei se întreprinde călăto-ria de întoarcere cu câteva opriri pe traseu.

Preţul include călă-toria în autocar, cazare şi mâncare conform progra-mului stabilit, urul oraşului Granada în compania unui ghid turistic profesionist,

intrarea la La Alhambra şi la Catedrala din Granada, asi-gurare de călătorie şi TVA.

Preţul nu include Supli-ment de cameră individual, 20 €/persoană/noapte şi tot ce este la libera alegere a tu-ristului, precum şi intrarea la alte muzee decât cele sta-bilite, sau cheltuieli de ca-racter personal. Firma orga-nizatoare îşi rezervă dreptul de-a schimba programul în benefi ciul clienţilor. Consu-maţia de pe traseu nu este inclusă în preţ. Nu se pune la dispoziţie ghid turistic pe durata traseului tur-retur.

Rezervări la telefon 609 058 606 – Rodica

Locuri limitate!

Este o vorbă care spune: ”Cine e deprins să aibă stăpân, moare slugă!„

proverb care din păcate ni se potri-veşte de minune, nouă românilor. De când cu Uniunea Europeană, Ro-mânia nu face altceva decât să se tot plece la pământ ca ghiocelul. Cu fi e-care prilej posibil, ni se reaminteşte indirect, iar uneori pe şleau, că sun-tem cetăţeni de mâna a doua şi că deşi aparţinem aceleaşi familii, Uniunea Europeană, nu ne putem bucura de aceleaşi drepturi ca ceilalţi membri ai casei.

Conform Ministrului de Externe german, România este o ţară coruptă, care nu prezintă garanţie, nu asigu-ră stabilitate şi siguranţă în controlul frontierelor terestre, aeriene şi mari-time, o ţară care abuzează de dreptul la libera circulaţie pentru a profi ta de serviciile sociale ale altor ţării şi prin urmare nu poate fi acceptată în spa-

ţiul Schengen. De aceeaşi părere sunt şi fi nlandezii care consideră că România a fost prea uşor acceptată în Uniunea Europeană şi că în tot acest timp de când este membră UE nu s-a ridicat la nivelul standardelor impuse de celelate state.

Le dau dreptate când spun că va-mele noastre sunt corupte, că la noi în ţară se practică trafi cul de infl uen-ţă, că stăm prost cu serviciile sociale, însă cu acelaşi spirit de dreptate afi rm că domniile lor nu repectă Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, con-form căruia toate statele membre se bucură de aceleaşi drepturi. Aşadar, accesul nostru la spaţiul Schengen este pentru noi un drept, iar pentru statele membre o obligaţie.

Însă toate lucrurile îşi au vremea lor. Până va veni şi vremea noastră, să încetăm a ne purta ca şi cum am fi ce-tăţeni de mâna a doua şi fi ecare să-şi reprezinte ţara cum poate mai bine.

Excursie organizată la la Alhambra

3www.romaniaexpres.esNr. 6 7 martie 2013

E V E N I M E N T

monica Săcăcean

4R O M Â N I A

Nr. 6 7 martie 2013www.romaniaexpres.es

Ministrul fe-deral de In-terne de la

Berlin, Hans-Peter Frie-drich, a declarat într-un interviu pentru Spiegel că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împo-triva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schen-gen, informează agenţia Mediafax.

Hans-Peter Friedrich (CSU) doreşte împiedica-

rea unei aderări rapide a Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi rdica-rea controalelor de grani-ţă pentru cetăţenii acesto-ra. Dacă în urma votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI - n.r.) ambele ţări vor fi admise, „intrarea aces-tora va fi împiedicată prin veto-ul german”, a decla-rat Friedrich în interviul pentru Spiegel, anticipat

printr-un rezumat apărut duminică în pagina onli-ne a Rheinische Post.

„Chiar şi considera-rea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţi-ilor”, a completat minis-trul german.

„Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele

de bază”, a spus Friedrich. „În momentul de faţă nu este cazul”, a adăugat el.

În plus, potrivit Rhei-nische Post, Friedrich a anunţat şi măsuri împo-triva aşa-zisei imigraţii a sărăciei. Cei care vin să „încaseze beneficiile soci-ale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie” vor trebui „împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente”, a spus Friedrich.

O posibilitate ar putea fi „retricţionarea dreptului de revenire pen-tru aceia pe care care i-am trimis înapoi”, a arătat el.

Rheinische Post mai arată că România şi Bul-garia fac parte din anul 2007 din Uniunea Euro-peană, dar având în ve-dere deficienţele în sis-temul judiciar, în lupta anticorupţie şi a crimei organizate, a fost instituit un mecanism de coopera-re şi verificare unic până acum în UE, care impune ambelor ţări îndeplinirea unor cerinţe stricte. Co-misia Europeană a con-statat în ultima perioadă lipsa de progres în aceste domenii a Sofiei şi Bucu-

reştiului, mai adaugă pu-blicaţia germană.

Reacţiile politicieni-lor români provocate de declaraţia lui Hans-Peter Friedrich nu au întârziat să apară. Fostul premier Emil Boc a spus că “re-fuzul Germaniei de a ac-cepta intrarea României în Schengen este un nou succes marca USL”, iar “guvernanţii USL poartă întreaga responsabilitate pentru acest demers”, iar eurodeputatul PDL Ele-na Băsescu consideră că “aceasta este consecinţa declaraţiei iresponsabi-le” a ministrului român de Externe, Titus Corlă-ţean, în timp ce acesta din urmă afirmă că nu consi-deră poziţia exprimată de ministrul federal de Inter-ne, este de fapt cea “a unei părţi din guvernul creş-tin-democrat” din PPE, din care face parte şi PDL.

Premierul Victor Ponta a declarat “că nu are nimic de reproşat Germaniei cu privire la aderarea la Schengen, ci celor din România care “înjură şi vorbesc de rău România” pe la Bruxel-

les şi Berlin şi “se bucură că ne scufundăm după ce au dat găuri în barcă”, în timp ce preşedintele PNL, Crin Antonescu, consideră că din punctul de vedere al părţii româ-ne, aderarea la Schengen nu a fost niciodată prima prioritate a României, dar că ea rămâne în continua-re un obiectiv”.

Săptămâna aceasta Ambasada Germaniei la Bucureşti a afirmăat că aderarea integrală a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al Guvernului Federal, dar pentru aceasta “trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul de drept”, mai in-formează Mediafax.

Ambasada aminteşte că “nu este vorba de libe-ra circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asi-gura protecţia frontiere-lor externe UE, de pildă protejarea de intrarea fra-uduloasă a unor cetăţeni din afara UE”. (MEDIA-FAX)

Germania se opune aderării României la Schengen

Dacia a lansat s ă p t ă m â n a aceasta la Sa-

lonul Auto de la Geneva noul Logan MCV şi seria limitată Duster Aventure, informează agenţia Medi-afax.

La un preţ compara-bil cu cel al predecesorului său, noul Logan MCV are 5 locuri, un portbagaj cu un volum de 573 litri, noi mo-torizări pe benzină (TCe 90) şi diesel şi un consum de 5 litri/100 km putând fi comandată din al doilea trimestru al anului în curs.

Vânzările Dacia la ni-vel global au crescut anul trecut cu 4,8% faţă de 2011, la 359.822 autovehicule, din care puţin peste 6% au fost comercializate în România, unde compania se menţine totuşi lider, iar cele mai mari pieţe de des-

faceri au rămas Franţa (23,4%), Germania (13%), Algeria, Turcia şi Italia.

“Cu 360.000 de unităţi vândute în 2012, Dacia este o marcă de cucerire care îşi continuă ofensiva cu Noul Logan MCV. Este, în pre-zent, cea mai tânără gamă din Europa. În 2012 cota sa de piaţă a crescut în cele 40 de ţări în care se comer-cializează, astfel că s-au vândut cu 17.000 de unităţi mai mult decât în 2011. În 2013 marca îşi va continua dezvoltarea odată cu intra-rea pe pieţe noi, precum Marea Britanie şi Irlanda”, a declarat într-un comuni-cat Rafael Treguer, director dezvoltare marca Dacia.

Anul trecut, construc-torul deţinut de grupul francez Renault a lansat noile Logan, Sandero şi Sandero Stepway. (MEDI-

AFAX)

Dacia a lansat noul logan mcV

În România exis-tă 3,8 milioane de

persoane fizice debitori ai băncilor şi 17,1 milioane de depozite, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Bogdan Olteanu, viceguverna-torul Băncii Naţionale a

României (BNR), infor-mează agenţia Agerpres.

“Banii pentru cre-ditare provin, în cea mai mare parte, nu de la ac-ţionarii băncilor, ci de la deponenţi. Aşa funcţio-nează o bancă. O bancă strânge depozite şi acor-

dă credite folosindu-se în mare măsură de aceşti bani din depozite. Ori pentru Banca Naţională este extrem de important să se asigure că banii care se iau credit sunt daţi îna-poi nu pentru a-l ajuta pe acţionar, pentru că nu se dau înapoi acţionarilor, ci pentru a proteja depo-zitele pentru că din banii restituiţi se pot restitui depozitele’, a precizat Ol-teanu.

Potrivit acestuia, obligaţia Băncii Naţiona-le este de a asigura stabili-tatea sistemului astfel în-cât cei care depun bani la bancă să îi poată recupera în măsura în care banca poate recupera creditele acordate.

Rata creditelor ne-performante se ridica la 18,23% la finele anului trecut, după ce la finele lui septembrie 2012 era de 17,34%, potrivit date-lor publicate, recent, de Banca Naţională a Româ-niei (BNR).

Totalul activelor nete din sistemul bancar se ri-dica la 365,9 miliarde lei, la finele anului, iar numă-rul de instituţii de credit era de 40, după ce la finele lunii septembrie era 41.

Raportul dintre cre-dite acordate şi depozite atrase se ridica la fine-le anului la 120,12%, iar rata riscului de credit la 29,91%. Indicatorul de solvabilitate se ridica la 14,64%. (AGERPRES)

România are 3,8 milioane de persoane fizice debitori ai băncilor şi 17,1 milioane de depozite

Vrei să îţi promovezi afacerea?Preţuri speciale

pentru clienţi speciali!

Publică un anunţ în România ExpresTel. 628.851.495 [email protected]

Nr. 6 7 martie 2013

R O M Â N I A5www.romaniaexpres.es

Numărul românilor cu averi de peste

30 de milioane de dolari va creşte în următorii 10 ani cu 34%, în timp ce avansul la nivel mondial va fi de 50%, potrivit unui raport al companiei de consultanţă Knight Frank, cu sediul central la Lon-dra şi preluat de Mediafax.

În România, numărul românilor cu averi de pes-te 30 de milioane de dolari va ajunge de la 137, anul trecut, la 183. În Europa, creşterea va fi de 31%, de la 54.170 de persoane în urmă cu un an la 70.864 de persoane. Cei mai mul-ţi astfel de milionari sunt în America de Nord. În această regiune, în urmă-torul deceniu va avea loc o creştere de 32% a nu-mărului milionarilor, de la 65.579 de persoane anul trecut la 86.965 în 2022.

Numărul persoanelor cu averi mari, de peste 30 de milioane de dolari, a crescut anul trecut cu 8.700, respectiv cu 5%, la nivel global. Averile cu-mulate ale acestora au ur-cat anul trecut cu 2%, la 26.000 de miliarde de do-lari. În următorii 10 ani, numărul acestor persoane va creşte cu 50%, la peste 285.000, potrivit raportu-lui.

Dintre ţările europene, numărul persoanelor cu

averi de peste 30 de mi-lioane de dolari va creşte cu 20% în Germania, la 20.286, în Franţa cu 28%, la 5.212, iar în Marea Bri-tanie cu 36%, la 14.140.

În Rusia va avea loc o creştere de 51%, la 1.694 persoane, în Polonia de 41%, la 1.128, iar în Cehia cu 38%, la 367.

Londra şi New York vor fi principalele destinaţii pentru elita mondială a bogaţilor, în următorul deceniu, chiar dacă averi-le vor fi construite cel mai rapid în Asia şi America Latină, se arată în raport.

Averile primilor 100 de miliardari au crescut anul trecut cu 241 miliarde de dolari, la 1.900 miliarde de dolari, în pofida crizei din Europa şi a stagnării redresării în Statele Unite, potrivit unui indice calcu-lat zilnic de Bloomberg.

Cel mai bogat om al planetei este mexicanul Carlos Slim, deţinătorul America Movil, cu 71 mi-liarde de dolari, urmat de fondatorul Microsoft Bill Gates şi Amancio Orte-ga, fondatorul retailerului Inditex, cunoscut şi ca pa-tronul magazinelor Zara. Ordinea se păstrează şi în topul topul Forbes al miliardarilor pentru anul 2013, unde figurează un singur român - Ioan Ni-culae. (MEDIAFAX)

O treime dintre românii care au participat

la un studiu GfK se consi-deră capabili să-şi deschi-dă o afacere, motivaţi în principal de perspectiva obţinerii unor venituri su-plimentare şi independen-ţa faţă de angajator, însă principalul obstacol invo-cat este lipsa capitalului pentru demarare, infor-mează agenţia Mediafax.

„Aproape 80% dintre tinerii români sub 30 de ani au o atitudine poziti-vă faţă de munca pe cont propriu, la fel ca şi în ca-zul celor cu diplomă uni-versitară - 74%, cu studii medii - 63%, la persoane intervievate cu copii - 71%. Bărbaţii oferă o rată

de acceptare mai ridicată a activităţilor indepen-dente (68%) în comparaţie cu femeile (63%)”, relevă studiul „Antreprenoria-tul în România în 2012 şi spiritul antreprenorial în Europa”.

Studiul a fost realizat de compania de cerceta-re GfK Nurnberg (Ger-mania) şi Centrul pentru antreprenoriat al Univer-sităţii Ludwig Maximilian din Munchen, în 16 state europene - Austria, Dane-marca, Franţa, Germania, Marea Britanie, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Ru-sia, Spania, Elveţia, Tur-cia şi Ucraina, la iniţiativa Amway Europa.

Principalele moti-

vaţii pentru români de a porni o afacere sunt per-spectiva unui al doilea venit - 55%, independenţa faţă de angajator - 30% şi autorealizarea / posibili-tatea de a materializa pro-priile idei - 23%.

Pentru majoritatea europenilor intervievaţi, independenţa faţă de an-gajator ocupă primul loc - 45%, urmată de autorea-lizare - 38% şi perspectiva celui de-al doilea venit - 33%.

„Prin urmare, româ-nii apreciază peste medie perspectiva celui de-al doilea venit şi sunt mai atraşi de aspectele financi-are ale desfăşurării activi-tăţilor independente decât de libertatea de a fi pro-

priul lor şef, percepută de majoritatea europenilor”, arată studiul.

Lipsa capitalului in-cipient, situaţia economică incertă, precum şi teama de eşec sunt principalele obstacole resimţite la nivel european când vine vorba de întemeierea propriei afaceri. În România, „lipsa capitalului incipient” este resimţit într-o pondere de 67%, media europeană fi-ind de 57%.

Atitudinea pozitivă faţă de antreprenoriat este ridicată în special la tinerii români cu vârsta sub 30 de ani. Jumătate dintre aceş-tia afirmă că antrepreno-riatul va fi mai important în viitor, faţă de media la nivel european, de doar 39%. Aproximativ două treimi dintre românii in-tervievaţi (65%) conside-ră că antreprenoriatul va avea o importanţă egală sau mai mare în societa-tea modernă de producţie peste un deceniu, media europeană fiind de 78%.

În România, studiul a fost efectuat în primă-vara-vara anului trecut pe un eşantion de aproape 1.100 de bărbaţi şi femei cu vârsta de peste 15 ani, reprezentativ la nivel naţi-onal, cu o marjă de eroare de 3%. (MEDIAFAX).

[email protected]

o treime dintre români şi-ar deschide o afacere dar nu dispun de capitalul necesar

Numărul românilor bogaţi va creşte în zece ani


S PA N I A

Numărul şo-merilor în-registraţi la

Oficiul Forţelor de Muncă (vechiul INEM) a crescut cu 59.444 de persoane în luna februarie, ceea ce în-seamnă cu 1,2% mai mult decât în luna ianuarie, cu aceştia Spania depă-şind pragul de 5 milioane de oameni fără un loc de muncă, un nou record is-toric care nu face altceva decât să amplifice îngrijo-rarea în rândul populaţiei şi să aducă şi mai multă neîncredere în Guvernul de la Madrid.

Astfel, şomajul în Spania a atins cifra de 5.040.222 de persoane, record absolutamente is-toric pentru această ţară, potrivit datelor furniza-te de Ministerul Mun-cii şi Securităţii Sociale (MESS). În ciuda acestei

cifre impresionante, com-parativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în februarie 2012 s-au înregistrat mai puţini şomeri decât în fe-bruarie 2013. De altfel, din anul 2008 când în această lună s-a contabilizat un număr de 53.406 şomeri, aceasta este luna februarie cu cel mai mic număr de şomeri. În 2009 numărul şomerilor a fost incremen-tat cu 198.838 de persoa-ne, în 2010 numărul aces-tora s-a ridicat la 82.132, în 2011 la 68.260 şi în 2012 la 112.269, în ultimii ani de criză creşterea medie pe luna februarie fiind de 94.000 de şomeri.

Din februarie 2012, şomajul a crescut cu 328.124 de persoane (6,96%). Engracia Hidal-go, secretar de stat în ca-drul Ministerului Muncii şi Asigurărilor Sociale, a

evidenţiat faptul că februa-rie a fost o lună cu tendin-ţă de încetinire a creşterii şomajului înregistrat, tre-când de la o creştere de 13% în mai 2012, la una de 7% în februarie 2013.

Şomajul creşte în toate sectoarele

Pe sexe, şomajul a crescut în februarie cu 30.796 de persoane în rân-dul bărbaţilor (+1,2%), şi 28.648 (+1,1%) în cazul femeilor. Numărul total al şomerilor de parte bărbă-tească atinge un total de 2.503.626 de şomeri, iar cel al femeilor de 2.536.596 de persoane.

Pe categorii, în sec-torul serviciului public numărul şomerilor a cre-sut cu 39.788 (+1,3%) de persoane, în sectorul celor care anterior nu au deţinut un loc de muncă cu 8.711 (+2,4%), în agricultură cu

7.987 (+3,9%), în indus-trie cu 1.581 (+0,29%) şi în construcţii cu 1.377 (+0,18%) de persoane.mai mulţi şomeri şi prin-

tre imigranţiNici populaţia stră-

ină nu a fost scutită de această creştere a şoma-jului, ea înregistrând un urcuş 5.591 de persoane (+0,9%) comparativ cu luna ianuarie. Totalul imi-granţilor aflaţi în şomaj la finalul lunii trecute era de 628.070 de persoane, ceea ce reprezintă o scădere cu 27.517 persoane (-4,2%) faţă de luna februarie a anului trecut.

În luna februarie, şomajul a crescut în toa-te regiunile Spaniei, mai

puţin în Insulele Baleare, unde numărul şomerilor a scăzut cu 1.562 de persoa-ne. Cele mai mari creşteri s-au consemnat în Anda-luzia (+22.722 de persoa-ne) şi Madrid (+8.120).

În ceea ce priveşte provinciile Spaniei, şoma-jul a scăzut în doar patru dintre ele, cel mai semni-ficativ în Insulele Balea-re (-1.562 de persoane), Huelva (-957) şi Melilla (-142), în timp ce în cele-lalte 48 numărul şomeri-lor a crescut, în top fiind (Madrid (+8.120 de per-soane) şi Sevilla (+5.499).

Scade numărul con-tractelor pe termen neli-mitat

Potrivit datelor puse

la dispoziţie de Ministe-rul Muncii şi Asigurărilor Sociale, în februarie fostul INEM a înregistrat un to-tal de 949.844 contracte, cu 4% mai puţine decât în februarie 2012. Dintre acestea, 91.584 erau pe termen nelimitat (9,6% din total), cu 5% mai puţin decât aceeaşi lună a anului trecut.

În primele luni ale anului s-au înregistrat 2.051.663 de contracte, cu 0,96% mai mult decât aceaşi perioadă a anu-lui trecut. Dintre acestea 192.193 au fost încheiate pe termen nelimitat, cu 9,9% mai multe decât pe-riaoada ianuarie-februarie 2012.

Spania depăşeşte pragul de 5 milioane de şomeri

În ciuda tuturor sti-mulentelor, criza

care a afectat Spania con-tinuă să fie un obstacol pentru una dintre soluţiile care le mai rămân madri-lenilor care rămân fără un loc de muncă şi anume încasarea şomajului în întregime cu scopul de a pune pe picioare propria afacere. Această facilitate care există în Spania îi ofe-ră şomerului posibilitatea de a încasa toţi banii de pe şomaj într-o singură plată cu scopul de a-l stimula să demareze un proiect em-presarial.

Cu toate acestea, po-trivit Ministerului Mun-cii, în primele 11 luni ale lui 2012 (ultimele date disponibile), doar 6.303 şomeri din Comunitatea Madrid au optat pentru această modalitate de fi-nanţare, adică doar 1,13%

dintre cei 553.762 de şo-meri existenţi în regiune în noiembrie 2012. Aceste cifre contrastează cu cele din anul 2007, când 2,44% dintre şomerii existenţi în regiune la acea vreme au contat cu această înlesnire.

Problema nu este mă-sura în sine, ci prelungirea crizei în care Spania s-a afundat în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi şomeri dispun de tot mai puţini bani proveniţi din şomaj datorită salariilor în scăde-re, iar acest lucru devine o piedică în calea demarării unui negoţ, explică Sebas-tian Reyna, secretar gene-ral al Uniunii Muncitorilor pe Cont Propriu (UPTA) din Madrid.

Se pare că cei care recurg la această opţiune sunt imigranţii. În Madrid există în momentul de faţă aproximativ 1.234 de

muncitori pe cont propriu (autonomos) în plus com-parativ cu ianuarie 2011, trecându-se de la 35.322 de afiliaţi la 36.556., mulţi dintre aceştia beneficiari ai capitalizării şomajului.

Cu scopul de a stimu-la crearea de noi firme, în februarie 2012, Guvernul spaniol a modificat legea permiţând şomerilor cu vârsta până în 30 de ani în cazul bărbaţilor şi până în 35 de ani în cazul femei-lor, să primească întregul şomaj într-o singură pla-tă. Înainte se putea încasa doar 60%, restul urmând a fi compensat prin in-termediul cotizaţiilor la Asigurările Sociale. UPTA consideră că toţi şomerii (nu doar cei până în 35 de ani) ar treui să beneficieze de posibilitatea de a încasa tot şomajul într-o singură plată.

Şomerii madrileni nu-şi mai permit să înceapă un negoţ nici măcar primind toţi banii de pe şomaj


S PA N I A

Secția consulară a Am-basadei României în Rega-tul Spaniei a oferit în ziua de 1 martie mărțişoare tuturor domnişoarelor şi doamnelor, care au soli-citat în această zi servicii consulare.

Într-o atmosferă în-sorită, de primăvară, într-un ambient plăcut, cu zâmbetul pe buze, angajații secției consulare au oferit câte un mărțişor conaționalelor, pentru a

marca venirea primăverii.Acesta este cel de-al

doilea an când reprezen-tanţii consulatului oferă mărţişoare. Gestul se în-scrie în seria demersuri-lor întreprinse de Amba-sadă – secţia consulară de la Madrid pentru promo-varea culturii, tradițiilor şi obiceiurilor în rândul comunității româneşti din Spania şi aparţine proiec-tului Zilele Mărţişorului la Madrid.

Consulatul de la Madrid a oferit mărţişoare de 1 martie

„opinia ta contează!”, chestionar pentru cetăţeni la Consulatul de la Madrid

Consulatul Româ-niei de la Madrid a pus în mişcare o iniţiativă de distribuire a unui chesti-onar intitulat „Opinia ta contează! – rugăm apreci-eri şi sugestii privind ser-viciile noastre”, gândit ca instrument de natură să permită reprezentanţilor acestei instituţii cunoas-terea opiniilor, criticilor, recomandarilor si suges-tiilor cetăţenilor români care apelează la serviciile consulare oferite de Secţia Consulară de la Madrid.

Chestionarul, care va fi permanent disponibil la Consulat, constituie un

mijloc simplu si eficient de măsurare a percepţiei cetăţeanului român asu-pra calităţii si eficienţei serviciilor consulare. “Pe această bază, ne permite să adoptăm permanent măsuri pentru a ne îmbu-nătăţi prestaţia în planul serviciilor consulare ofe-rite, dar şi să cunoaştem profilul principalelor teme de interes ale cetăţenilor şi să ne concentrăm pe ofe-rirea cu promptitudine a informaţiilor corespunză-toare”, informează Con-sulatul de la Madrid.

Consulatul roagă cetăţenii români care au

de rezolvat probleme pe la Consulat să dedice câ-teva minute completării acestui chestionar, care poate fi de real folos re-prezentanţilor instituţiei în efortul acestora de a

oferi cetăţenilor servicii mai bune!

Consulatul s-a an-gajat să facă publice pe-riodic rezultatele acestui proces de sondare a opi-niei cetăţeanului.

Ambasada Româ-niei în Regatul

Spaniei a organizat în 24 februarie la Centrul Cul-tural Sanchinarro din Madrid, prima etapă a a celei de-a treia ediţii a concursului de cultură generală"Cunoaşte Ro-mânia!", competiţie dedi-cată copiilor români cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani şi care au reşedinţa în Spania.

Ediţia din acest an a fost inaugurată de Am-basadorul României în Regatul Spaniei, domnul Ion Vilcu, cel care şi-a ex-primat bucuria de a putea continua acest proiect atât de îndrăgit de comunita-tea românească şi care ur-mează să se desfăşoare în perioada februarie-iunie 2013.

Într-un spirit com-petitiv şi organizaţi pe echipe, copiii prezenţi au răspuns la întrebări cu caracter general. Echipe-le participante la această primă etapă au fost: Car-patica din Valdemoro (Madrid), Izvoraşul din Guadalajara (Castilia-la Mancha), Mugurii din Azuqueca de Henares (Castilia – la Mancha), Brânduşele din Rivas-Va-ciamadrid (Madrid), Da-nubius din Fuenlabrada (Madrid), Transilvania din Aranjuez (Madrid), Acvila din Parla (Madrid), Ghioceii din Rivas-Vacia-

madrid (Madrid), Priete-nii din Arganda del Rey (Madrid), Moldova din Aranjuez (Madrid), Argeş din Valldolid (Castilia-Leon), Luceafărul şi Stea-ua România, ambele din Madrid şi Floare de Colţ din Rivas-Vaciamadrid (Madrid).

În urma ce-lor trei runde

ale concursu-lui s-au sta-bilit echipele

c a l i f i -cate în

finala care se va dis-

puta în iunie la Madrid. Acestea sunt:

Carpatica (Valdemo-ro) – coordonată de Va-nina Mirela Stoian (3500 puntos)

Izvoraşul (Guada-lajara) - coordonată de Eleonora Gaspar (3400 puntos)

Mugurii (Azuqueca) - coordonată de Eleonora Gaspar (3300 puntos)

La concurs au par-ticipat şi actorii români Valentin Potrivitu, în cali-tate de prezentator şi Alin Mihalache care a oferit publicului un moment de teatru: "Bubico" de I.L.Caragiale.

Firme invitate de Ambasada României să colaboreze la acest proiect au oferit concurenţilor cărţi şi dulciuri precum şi posibilitatea de a face o vizită cu tema "Mitologia cerului" la Muzeul Cos-moCaixa din Alcobendas.

Primii finalişti ai concursului “cunoaşte România!”

Cu prilejul zilei de 1 Martie, în

dorinţa de a păstra obi-ceiul românesc şi peste hotare, Asociaţia Pro Vita Lex din Torrejon de Ar-doz a organizat, joi, 28 martie, un atelier de con-fecţionare de mărţişore.

În întâmpinarea primăverii, copiii asocia-ţiei Pro Vita Lex au învă-ţat să confecţioneze măr-ţişoare, pe care mai apoi

le-au dăruit doamnelor şi domnişoarelor şi bine-înţeles mamelor care au venit să-i vadă.

Evenimentul a avut loc în incinta Casei de Cultură din Torrejón de Ardoz şi a fost sprijinit de către Primăria Munici-piului Torrejón de Ardoz. Doamnelor spaniole care, de altfel, au fost prezente la eveniment într-un nu-măr considerabil, li s-a

explicat istoria mărţişo-rului şi originile acestui obicei atât de vechi şi fru-mos, de către copiii aso-ciaţiei, care apoi le-au şi dăruit şi câte un mărţişor.

Este al doilea an când Asociatia Pro Vita Lex a fost invitată de că-tre directorul Casei de Cultură din Torrejón de Ardoz, domnul Juan Carlos Gonzales, să des-făşoare această activitate, fiind încântat de prima

colaborare. La eveniment a fost prezentă şi doamna Maria Rosario de la Vega, Consilier pe teme de Imi-graţie.

De organizarea acestui atelier s-au ocupat Valentina Petre şi Angela Petre, ele beneficiind bi-neinteles de colaborarea acestor copii minunaţi care s-au arătat foarte re-ceptivi şi care au pus tot sufletul în confecţionarea acestor mărţişoare.

copiii români din Torrejon de Ardoz au participat la un atelier de confecţionat mărţişoare


S PA N I A

În cadrul „Zilelor Mărţişorului la Madrid” Amba-

sada României a organizat duminică, 3 martie 2013, o campanie de promovare a simbolului românesc de primăvară în pieţele em-blematice ale capitalei spa-niole - Plaza de Oriente şi Plaza de Santa Ana.

Cu acest prilej, di-plomaţi şi stagiari ai Am-basadei României din Spania au oferit trecăto-rilor, spanioli sau străini aflaţi în vizită la Madrid, mărţişoare şi broşuri de prezentare a legendei care stă la baza acestui simbol. Interlocutorii reprezen-tanţilor Ambasadei au

primit cu interes legenda, mulţumind misiunii di-plomatice pentru iniţiati-vă.

De asemenea, Am-basada română a oferit mărţişoare şi broşuri de prezentare a legendei vi-zitatorilor Muzeului de Antropologie (cu ocazia atelierului pentru copii din 2 martie 2013), repre-zentanţelor Corpului di-plomatic acreditat la Ma-drid, unor studenţi de la Universitatea Compluten-se din Madrid şi elevilor unor colegii publice şi pri-vate din capitala spaniolă.

La buna organiza-re a acestui eveniment au contribuit profesori de limba română înscrişi în programul Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească – Madrid şi Villa de Valle-

cas, Parohia Ortodoxă “Sf. Mare Mucenic Panteli-mon” din Torrejón de Ar-doz, precum şi o serie de asociații româneşti - Aso-

ciación de Rumanos de la Comunidad de Madrid, Asociación Iberdacia, Asociación Rumano-Mol-davo-Hispana “TRAJA-NO”, Casa de Rumania

Leganés, Asociación de Rumanos de Móstoles, Asociación “Scanteia” de San Sebastián de los Re-yes, Asociación Europea

Mioritza şi Asociación Muntenia de Torrejón de Ardoz.

La eveniment au participat copii de origine română, copii ai unor di-

plomaţi străini acreditaţi la Madrid, precum şi copii vizitatori ai Muzeului, toţi angrenându-se cu curiozi-tate în deprinderea tradi-ţiei româneşti de confec-ţionare a mărţişorului şi cunoaşterea legendei din jurul acestui simbol.

R e p r e z e n t a n ţ i i Ambasadei au folosit acest prilej pentru a ofe-ri vizitatorilor muzeu-lui mărţişoare şi broşuri de prezentare a legendei mărţişorului (realizate sub coordonarea Minis-trului delegat pentru în-treprinderi mici şi mij-locii, mediu de afaceri şi turism din Guvernul României, cu sprijinul Aeroporturi Bucureşti şi a Muzeului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăi-loiu”).

campanie de promovare a mărţişorului organizată de Ambasada Română

Cu prilejul Zilei Internaţiona-le a Femeii şi

a împlinirii unui an de la înfrăţirea oraşului Bru-nete cu localitatea Bârsău din judeţul Satu Mare, Asociaţia de Români din Brunete, în colaborare cu Asociaţia Pro Vita Lex din Torrejon de Ardoz, Aso-ciacion Casa de Rumania Unida de Leganes, Asoci-acion para la Integracion de los Inmigrantes de Ve-lilla de San Antonio, Aso-ciaţia Românilor din Ma-drid ARCOM, Institutul Limbii Române, Estudio Bianca din Guadalajara şi ziarul România Expres, organizează o sărbătoare specială dedicată femei-lor, duminică 10 martie 2013, în incinta Centrului Cultural Anceto Mariñas din localitatea madrile-nă Brunete. Evenimentul este sponsorizat de Mo-neyGram, companie lider în domeniul serviciilor de transferuri de bani, şi pro-movat de ziarul România Expres.

Începând cu ora 11:00, românii din Co-munitatea Madrid vor avea posibilitatea de a pe-trece o zi specială într-un

ambient tipic românesc, cu mâncare tradiţională, dansuri, muzică şi voie bună şi cu alte surprize pregătite pentru cei parti-cipanţi. De la orele 18:00, în sala Centrului Cultural Anceto Mariñas din Bru-nete va avea loc şi cel de-al doilea Forum de Imigraţie organizat de Primăria ora-şului Brunete, la care sunt invitaţi membrii ai Depar-tamentului de Imigraţie al Comunităţii Madrid, reprezentanţi ai câtor-va ambasade din Regatul Spaniei, precum şi Prima-rul localităţii Bârsău din judeţul Satu Mare. Progra-mul va continua cu mai multe episoade de muzică, poezie dansuri tradiţiona-le din diferite ţări, printre care şi România, iar la fi-nalul întâlnirii femeile prezente la eveniment se vor putea bucura de sur-prize pregătite de organi-zatori.

MoneyGram, com-panie lider în domeniul serviciilor de transferuri de bani, a ţinut să fie aproape de comunitatea românească oferind spri-jin acestei iniţiative prin care românii se vor putea bucura de o sărbătoare

precum Ziua Internaţio-nală a Femeii.

Anul trecut, pe 11 martie, în localitatea Brunete (Comunitatea Madrid) a avut loc cere-monia de semnare a acor-dului de înfrăţire dintre oraşul spaniol şi comuna Bârsău din judeţul Satu Mare, locul de proveni-enţă a aproximativ 70% din cetăţenii români ai urbei madrilene. Actual-mente, în Brunete, oraş cu o populaţie de 10.220 de locuitori, trăiesc peste 1.000 de cetăţeni români cu rezidenţă. Cu un pro-centaj de peste 10% din locuitorii oraşului, ro-mânii reprezintă cea mai mare comunitate străină din Brunete.

Centrul Cultural (Centro Cultural) Ance-to Mariñas, este situat pe Calle Campo, 21. În maşi-nă se poate ajunge în Bru-nete folosind ieşirea de la km. 17 a şoselei M501. Se poate ajunge şi în au-tobuz. Din Principe Pio, linia 581, Madrid-Quijor-na, care poate fi luat de la peronul 5. Din Moncloa, linia 627, Isla 1, care se află pe peronul 6.

Vă aşteptăm cu drag!

Ziua Femeii va fi sărbătorită în Brunete cu mâncare, muzică şi dansuri tradiţionale

moNEyGRAm, COMPANIE LIDER ÎN TRANSFERURI DE BANI VA SPRIJINI EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAţIA ROMâNILOR DIN BRUNETE şI PROMOVAT DE ROMâNIA EXPRES


P U B L I C I T A T E


S P O R TF O T BA L F O T BA L E X P R E S

Real Madrid şi Borussia Dort-mund s-au ca-

lificat marţi seara în sfer-turile de finală ale Ligii Campionilor, după ce s-au impus cu 1-2 respectiv 3-0.

Real Madrid s-a im-pus pe terenul celor de la Manchester United, în timp ce nemţii au făcut acelaşi lucru, pe teren pro-priu,. cu Shahtior Doneţk, echipă antrenată de româ-nul Mircea Lucescu.

Jucătorii lui Mourin-ho au obţinut calificarea la Manchester, după o victo-rie la limită, marcată însă de o decizie destul de con-troversată a arbitrului turc Cuneyt Cakir.

La adăpostul unui 1-1 din partida tur, Ferguson l-a lasăt pe banca de re-

zerve pe Rooney ieşind pe Old Trafford cu un 11 mai defensiv. Cu toate acestea, în prima repriză, cele mai importante ocazii le-au aparţinut gazdelor, fără a avea însă şansa de a mar-ca, una dintre piedicile în calea golului fiind portarul „merengue” Diego Lopez.

Repriza secundă a avut un început electric, cu Manchester în atac şi după doar trei minute, în urma unei centrări a lui Nani, Sergio Ramos şi-a trimis mingea în propria poartă.

Partida a luat o direc-ţie diferită însă în minutul 56, odată cu expulzarea lui Nani, care a intrat cu crampoanele la nivelul bustului lui Alvaro Arbe-loa, dar mai ales odată cu

intrarea pe teren a lui Luka Modrić, care a schimbat complet jocul madrile-nilor. De altfel, croatul a adus şi egalarea pentru Real, în minutul 66. A ur-mat o altă situaţie delicată pentru arbitrul întâlnirii care nu a acordat un henţ a lui Rafael în careul gazde-lor. Trei minute mai târziu Cristiano Ronaldo avea să marcheze golul victoriei în urma unei pase-şut a lui Gonzalo Higuain. Portu-ghezul, din respect pentru fostul său club, nu a cele-brat golul marcat.

După o perioadă de dominare a elevilor lui Mourinho, au urmat câte-va intervenţii senzaţionale ale lui Lopez, în timp ce finalul a adus cu el o nouă fază polemică în care arbi-

trului turc nu a văzut un penalty în favoarea gazde-lor.

La finalul partidei Ferguson i-a strigat lui Caki: „Eşti o ruşine”, iar în conferinţa de presă Jose Mourinho a recunoscut: „N-am evoluat bine. Echi-pa mai bună a pierdut în această seară. Dar ăsta e fotbalul”.

În cealaltă partidă a optimilor de finală dispu-tată marţi seara, Borussia Dortmund s-a impus fără probleme în faţa Sahtio-rului lui Mircea Lucescu.

Dupa 2-2 în tur, elevii lui „Il Luce” erau nevoiţi să marcheze la Dortmund pentru a putea visa la o calificare în semifinale. Numai că ceea ce proba-bil românul ştia prea bine era faptul că pe Westfa-lenstadion, în acest sezon de Champions League, singurul fotbalist care a reuşit să marcheze a fost Cristiano Ronaldo într-un meci pierdut de Real Madrid.

Borussia a predat o adevarată lecţie de fotbal marţi seara, calificarea în sferturile de finală ale Li-gii Campionilor fiind mai mult decât meritorie.

Celelalte două par-tide ale optimilor Ligii Campionilor, Juventus Torino-Glasgow Rangers şi PSG -Valencia s-au dis-putat după ora închiderii acestei ediţii.

Real madrid şi Borussia Dortmund, primele echipe calificate în sferturile ligii campionilor

Scrimera română Ana Maria Brân-ză a câştigat Cupa

Mondială la spadă de la Saint-Maur (Franţa), după ce a învins-o în finală pe unguroaica Emese Szasz, cu 11-6, informează agenţia Agerpres.

Vicecampioana olim-pică de la Beijing, care va primi 32 de puncte pentru acest succes, a trecut în pri-mul tur de luxemburgheza Lis Fautsch, cu 15-7, apoi a câştigat cu 11-6 la chine-zoaica Lin Sheng, în optimi a învins-o cu 13-5 pe ita-lianca Marzia Muroni, în sferturi a dispus de elveţi-anca Tiffany Geroudet, cu 15-7, iar în semifinale s-a impus cu 15-8 în disputa

cu suedeza Emma Samue-lsson.

Simona Deac, învinsă în optimi de Iana Şemiaki-na (Ucraina), campioana olimpică en titre, cu 15-13, a ocupat locul 15.

Celelalte românce s-au clasat astfel: Ana Zdano-

vschi - locul 26, Ioana Adriana Dumitru - 31, Ma-ria Udrea - 39, Raluca Cris-tina Sbârcia - 71.

Româncele vor parti-cipa şi în proba pe echipe la St-Maur.

Tot în cadrul Cupei Mondiale de la Saint-Maur,

echipa feminină de spadă a României a ocupat locul 3.

Scrimerele noastre au învins în optimi echipa Hong Kong-ului cu 39-23, în sferturi au câştigat cu 27-19 în faţa Ucrainei, dar în semifinale au cedat în dis-puta cu Rusia, 29-32. Rusia a câştigat finala, 45-41 cu Ungaria.

Spadasina Ana Maria Brânză a declarat, marţi, la sediul MApN, unde a fost premiată, alături de colegele din lotul naţional, de către ministrul Mircea Duşa, pentru rezultatele de la această etapă a Cupei Mondiale, că lumea a fost mai încântată de faptul că a învins o unguroaică în fina-lă decât de aur în sine.

Ana Maria Brânză a câştigat Cupa Mondială la spadăS C R I M Ă

Etapa a 21-a: Gloria Bistriţa - Ceahlăul Piatra Neamţ 0-0 ; Steaua - Gaz Metan Mediaş 3-0; Viitorul Constanţa - Univer-sitatea Cluj 1-1; CFR Cluj - Oţelul Galaţi 0-1; Petrolul Ploieşti - CSMS Iaşi 2-1; Rapid - Dinamo 0-1; FC Bra-şov - Concordia Chiajna 3-2; Pandurii Târgu Jiu - FC Vaslui 2-1; CS Turnu Severin - Astra Giurgiu 0-0.clasament:1. Steaua Bucureşti 21 17 2 2 50 - 15 53 2. Astra Giurgiu 21 12 5 4 42 - 21 413. Pandurii Târgu Jiu 21 12 5 4 33 - 26 414. Petrolul Ploieşti 21 10 7 4 30 - 18 375. FC Vaslui 21 10 6 5 31 - 20 366. Dinamo Bucureşti 21 10 6 5 33 - 24 367. CFR Cluj 21 9 6 6 37 - 25 338. FC Braşov 21 8 5 8 30 - 31 299. Rapid Bucureşti 21 8 5 8 22 - 23 2910. Concordia Chiajna 21 6 7 8 21 - 32 2511. Gaz Metan Mediaş 21 6 6 9 22 - 31 2412. Oţelul Galaţi 21 6 7 8 24 - 28 2313. Viitorul Constanţa 21 4 10 7 23 - 28 2214. Ceahlăul Piatra Neamţ 21 5 5 11 23 - 36 2015. CSMS Iaşi 21 5 3 13 19 - 28 1816. Universitatea Cluj 21 4 6 11 19 - 36 1817. CS Turnu Severin 21 2 8 11 19 - 31 1418. Gloria Bistriţa 21 2 7 12 14 - 39 13

România: liga I

Spania: Primera DivisionEtapa a 26-a: Espanyol - Valladolid 0-0 ; Málaga - Atletico Madrid 0-0; Real Sociedad - Betis 3-3; Osasuna - Athletic Bil-bao 0-1; Valencia - Levante 2-2; Getafe - Zaragoza 2-0; Granada - Mallorca 1-2; Sevilla - Celta Vigo 4-1; Real Madrid - FC Barcelona 2-1; Deportivo La Coruña- Rayo Vallecano 0-0.clasament: 1. FC Barcelona 26 22 2 2 83 - 30 682. Atletico Madrid 26 18 3 5 48 - 23 573. Real Madrid 26 17 4 5 64 - 24 554. Málaga 26 12 7 7 37 - 24 435. Valencia 26 12 6 8 38 - 39 426. Real Sociedad 26 11 8 7 44 - 34 417. Betis 26 12 4 10 37 - 38 408. Getafe 26 11 5 10 37 - 44 389. Rayo Vallecano 26 12 2 12 34 - 43 3810. Sevilla 26 10 5 11 38 - 38 3511. Levante 26 10 5 11 32 - 40 3512. Valladolid 26 9 7 10 34 - 33 3413. Espanyol 26 8 8 10 31 - 35 3214. Athletic 26 8 5 13 31 - 50 2915. Osasuna 26 7 7 12 22 - 28 2816. Granada 26 7 5 14 25 - 38 2617. Zaragoza 26 7 4 15 25 - 38 2518. Celta Vigo 26 6 5 15 25 - 36 2319. Mallorca 26 5 6 15 26 - 49 2120. Deportivo 26 3 8 15 29 - 56 17

Oltchim Râmicu Vâl-cea a învins sâmbătă, în deplasare, formaţia rusă Zvezda Zvenigorod, cu 26-23, în cea de-a patra etapă din grupa principa-lă 2, din Liga Campionilor la handbal feminin.

Krim Ljubljana a trecut şi ea, duminică, de FTC Budapesta, cu 31-25, şi a devenit liderul grupei 2, după patru etape disputa-te. FTC are şi ea 6 puncte, Oltchim 4, iar Zvezda este ieşită din cursa pentru se-mifinale, cu 0 puncte.

Oltchim mai are de

jucat meciurile cu FTC, în deplasare (9 martie) şi cu Krim, pe teren propriu (17 martie).

Primele două clasate în fiecare grupă vor obţine calificarea în semifinalele Ligii Campionilor.

În sezonul trecut, Oltchim a fost eliminată în semifinale, de Gyor ETO, formaţia care a pierdut ulterior trofeul, în faţa celor de la Buducnost.

Obiectivul echipei Oltchim în actuala stagi-une este câştigarea Ligii Campionilor.

HA N D BA Loltchim la a doua victorie în grupele principale ale ligii campionilor


S P O R T

Jucătoarea Moni-ca Niculescu (nr.

75 WTA) a câştigat Bra-sil Tennis Cup, disputat la Florianapolis, turneu do-tat cu premii în valoare de 235.000 de dolari, după ce a învins-o în finală pe ru-

soaica Olga Puchkova cu scorul de 6-2, 4-6 şi 6-4, după o oră şi 59 de minute de joc. Acesta este primul său trofeu de simplu în cir-cuitul WTA.

Niculescu s-a impus relativ uşor în primul set,

însă l-a pierdut pe cel de-al doilea, având nevoie de un set decisiv pentru a se pro-clama campioană. Rusoai-ca Olga Puchkova, care a luptat până în ultimul mo-ment, a eliminat-o în semi-finală pe fsvorita turneu-lui, nordamericana Venus Williams (nr. 21 WTA).

Performanţa Moni-căi Niculescu a ajutat-o pe aceasta să intre în posesia unui CEC de 40.000 de do-lari şi să acumuleze 280 de puncte WTA.

La dublu, trofeul a fost câştigat de perechea cazaho-spaniolă Yaroslava Shvedova-Anabel Medina, după ce s-au impus în două seturi (6-0, 6-4), în faţa cu-plului ruso-britanic Valeria Savinykh-Anne Keotha-vong.

monica Niculescu a câştigat primul său turneu WTA

Tenismanul Victor Hănescu a urcat

trei poziţii şi se află pe lo-cul 55, cu 803 puncte, în clasamentul ATP dat pu-blicităţii luni, informează agenţia Mediafax.

Hănescu este singurul român din top 100, infor-mează site-ul atpworldto-ur.com. Între primii 200 de jucători din lume se mai află doi români, Adri-an Ungur şi Marius Copil. Ungur a urcat de pe lo-cul 112 pe 110, cu 482 de puncte, iar Copil a urcat de pe 138 pe 136, cu 392 de puncte.

În clasamentul ATP de dublu, Horia Tecău a urcat pe locul 10, de pe poziţia 12, având 5220 de

puncte. Florin Mergea a înregistrat de asemenea o urcare, de pe 82 pe 80, cu 1039 de puncte.

Primele 5 poziţii în clasamentul ATP de sim-plu sunt neschimbate faţă de săptămâna trecută: 1. Novak Djokovici (Ser-bia) - 13.280 de puncte; 2. Roger Federer (Elveţia) - 9.535 de puncte; 3. Andy Murray (Marea Britanie) - 8.180 de puncte; 4. David Ferrer (Spania) - 6.665 de puncte; 5. Rafael Nadal (Spania) - 6.105 puncte.

La feminin, Sorana Cîrstea a urcat o poziţie şi ocupă locul 29, cu 1.565 de puncte, în clasamen-tul WTA dat publicităţii tot luni, fiind sportiva din

România cel mai bine cla-sată, informează site-ul oficial al WTA.

A doua româncă din clasament este Irina-Ca-melia Begu, în coborâre de pe locul 44 pe 53, cu 1125 de puncte. Simo-na Halep a coborât de pe poziţia 53 pe 56, cu 1105 puncte.

Monica Niculescu, jucătoare care a câştigat la sfârşitul săptămânii trecu-te turneul de la Floriano-polis (Brazilia), a urcat de pe locul 75 pe poziţia 58, cu 1085 de puncte.

Alexandra Cadan-ţu se află pe locul 119, în coborâre de pe 117, cu 570 de puncte, Edina Gal-lovits-Hall a coborât de pe 137 pe 150, cu 453 de puncte, iar Cristina-An-dreea Mitu a coborât de pe 163 pe 169, cu 386 de puncte.

Primele 5 locuri în clasamentul WTA de simplu sunt ocupate de următoarele jucătoare: 1. Serena Williams (SUA) - 10.365 de puncte; 2. Vic-toria Azarenka (Belarus) - 10.325 de puncte; 3. Maria Şarapova (Rusia) - 9.715 puncte; 4. Agnieszka Ra-dwanska (Polonia) - 7.505 puncte; 5. Na Li (China) - 6.130 de puncte.

T E N I Slocurile 55 şi 29 cele mai bune poziţii ocupate de tenismanii români în clasamentele ATP şi WTA

S P O RT E X P R E SGimnastică: • Federaţia Română de Gimnastică îşi va alege, vineri, structurile de condu-cere pentru perioada 2013-2016, în cadrul Adunării Generale, la funcţia de preşedinte candidând doar actualul conducător al forului, Adrian Stoica. Tenis: • Tenismanul român Adrian Ungur a fost învins de croatul Ivo Karlovic cu 7-6 (6), 7-6 (3), marţi, în manşa inaugurală a calificărilor pentru tabloul principal de simplu al turneului ATP de la Indian Wells (California), dotat cu premii totale de 4.330.625 dolari.• Preşedintele Federaţiei Române de Tenis, George Cosac, a declarat marţi, pentru Mediafax, că întâlnirea de Cupa Davis România - Olanda s-ar putea desfăşura la Patinoarul Olimpic Braşov şi nu în Sala Sporturilor Dumitru Popescu Colibaşi, aşa cum se anunţase iniţial.• Fostul preşedinte de onoare al FRT, Ion ţiriac (73 de ani), va fi inclus, ală-turi de alte glorii ale sportului alb, în International Tennis Hall of Fame la categoria contribuţii pentru dezvoltarea tenisului, prin antrenorat şi promo-varea de mari turnee.Formula 1: • Mai mulţi piloţi de Formula 1 au fost testaţi antidoping în cursul dimine-ţii de marţi, cu mai puţin de două săptămâni înaintea debutului sezonului 2013 al Campionatului Mondial.Triatlon: • Primul român care a terminat un ultratrialon (parcurgerea a 7, 6 km înot, 360 km pe bicicletă şi 84 km alergare) este Andrei Roşu, acesta ocupând lo-cul 22 din 38 la general, cu un timp de 35 de ore, 8 minute şi 50 de secunde, în competiţia Double Iron, desfăşurată săptămâna trecută în Florida.Kaiac-canoe: • “Lotca turistică” - ambarcaţiunea eco dezvoltată de Ivan Patzaichin şi ma-rangozii de la Tulcea - a fost prezentată miercuri la Salonul Nautic Interna-ţional Bucureşti, la standul Patzaikin, se arată într-un comunicat.


I N T E R V I U

A.S.: Bună urpi! mai întâi as vrea să ne spui cum preferi te te numim: urpi sau maria-mirabe-la?

m.m.B.: Pentru ro-mâni sunt Maria Mirabela.

A.S.: mai întâi aş vrea să te întreb dacă erai nerăbdătoare să ajungi pe meleagurile Spaniei şi cum te-ai simţit aici?

m.m.B.: Da. Mi-am dorit de mult timp să ajung aici. Era ca o barie-ră pe care vroiam s-o trec. Spectacolul susţinut aici la Madrid a fost o reuşită totală, iar eu am reuşit să trec cu bine acest moment important pentru mine.

A.S.: Să înţeleg că a fost prima ta vizită la ma-drid?

m.m.B.: Am mai fost în vizită la Madrid dar a fost prima dată când am venit special pentru un spectacol.

A.S.: cum ţi se pare madrid şi Spania în ge-neral?

m.m.B.: Mi se pare un oraş frumos, curat şi cred că mi-ar place să lo-cuiesc aici.

A.S.: Am observat la concertul pe care l-ai sus-

ţinut aici că publicul pe-ruan te-a primit ca pe-o adevărată prinţesă, aşa cum de altfel te-au şi bo-tezat „Prinţesa româncă”.Te-ai simţit ca o prinţesă?

m.m.B.: Da, şi eu am fost foarte plăcut surprin-să de primirea care mi-a făcut-o publicul de aici şi chiar m-am simţit foarte bine, deşi sincer nu m-am aşteptat la aşa ceva.

A.S.: Din reportajul care l-am avut cu tine şi în urma informaţiilor culese despre tine, ştim că ai unele probleme de

sănătate. Am fost plăcut surprins să constat că, în ciuda acestor probleme cu care te confrunţi, eşti o persoană care răspândeş-te în jurul ei multă bucu-rie şi fericire. cum reu-şeşti să faci lucrul acesta?

m.m.B.: Încerc să trec peste problemele care le am, încerc să duc o viaţă normală şi să mă bucur de cei din jurul meu şi de toa-

te experienţele frumoase pe care le trăiesc.

A.S.: Aş vrea să ne spui mai multe cuvinte despre tine. cum a înce-put dragostea ta pentru Peru, pentru cultura pe-ruană, folclorul peruan şi în mod special muzica andină?

m.m.B.: Dragostea pentru muzică în general o am încă din anii copilăriei, din şcoală, unde cântam în corul şcolii. În timp am încercat mai multe stiluri muzicale, până când, într-o zi, am zărit pe stradă, la

noi în ţară, un grup de pe-ruani care cântau muzică andină cu instrumentele lor tipice. Pot să spun că a fost un fel de dragoste la prima vedere faţă de acest tip de muzică. Din mo-mentul acela mi-am dorit să cunosc oameni din zona aceea de la care să aflu mai multe despre cultura lor. Am intrat pe internet, am reuşit să-mi fac câteva pri-

etenii, iar după un an şi jumătate m-am hotărât să merg în Peru şi să vizitez această ţară.

A.S.: Ţi-a fost greu să faci pasul acesta din punct de vedere materi-al, ştiind că un bilet până acolo nu e ieftin, sau emo-ţional, ţi-ai dat seama de întorsătura în care ar pu-tea evolua lucrurile fiind la o aşa distanţă de casă?

m.m.B.: Nu am mers în Peru ca un turist prin-tr-o agenţie. Am mers ca o persoană oarecare. Împre-ună cu mine a venit şi sora mea. Acolo am locuit într-un apartament închiriat, împreună cu alte persoa-ne, într-un cartier normal ca şi un cetăţean oarecare de acolo. Ideea era să pe-trecem o săptămână acolo, dar se pare că s-au făcut ani şi tot acolo am rămas. Nici eu, nici sora mea nu ne-am mai întors de atunci în România.

A.S.: ce te-a deter-minat să rămâi acolo?

m.m.B.: M-a impre-sionat mult felul în care se comportă oamenii de aco-lo, felul în care te privesc şi mai ales respectul care ţi-l acordă ca şi persoană. Ne-au înconjurat cu multă căldură, atât pe mine cât şi pe sora mea şi ne-au făcut să ne simţim ca şi acasă. Sunt oameni foarte ospi-talieri, iar pe lângă toate acestea traiul, viaţa de zi cu zi, e mai uşoară acolo decât acasă.

A.S.: Este foarte in-teresant ceea ce ne spui pentru că mulţi oameni când se gândesc la Peru, o consideră o ţară mai săra-că decât România şi mai ales la o ţară unde se tră-ieşte mai rău decât la noi.

m.m.B.: Unii oameni vorbesc în necunoştinţă de cauză, eu vă spun, ca una care trăieşte acolo, că în Peru nu se moare de foa-me iar preţurile în general

sunt mult mai mici decât cele din România. Însă trebuie să te adaptezi la sti-lul de viaţă de acolo.

A.S.: Spuneai mai devreme că ai cântat încă de mică în corul şcolii. Ai avut un anumit stil de muzică pe care l-ai cân-tat, pe care l-ai îndrăgit mai mult, de exemplu fol-clor sau muzică uşoară?

m.m.B.: Îmi plăcea

muzica pop, muzica folk, iar pentru o vreme am cântat chiar şi manele.

A.S.: Ai reuşit să scoţi vreun album, vreun disc?

m.m.B.: Nu, nu am reuşit pentru că mereu am fost respinsă din cauza problemelor mele de sănă-tate, lucru care nu mi s-a întâmplat în Peru. Pot să spun că acolo nu am sufe-rit nici un fel de discrimi-nare.

A.S.: Ai putea să ne spui de unde vine numele de Urpi, pentru că sună puţin cam curios?

m.m.B.: Numele Urpi provine din limba nativi-lor peruani, limbă care se numeşte „quechua” şi în-seamnă „porumbiţă”. Un prieten de-al meu din Peru pe nume Alberto cu care vorbeam pe internet pe când eram încă în Româ-nia m-a botezat aşa spu-nând că mi se potriveşte. Mi-a plăcut şi am hotărât să-l păstrez ca nume sce-nic.

A.S.: Aş fi curios să aflu cum ai reuşit să–ţi câştigi de partea ta popo-rul peruan într-un timp aşa de scurt?

m.m.B.: Sincer, nu ştiu ce să spun.A fost totul atât de spontan. Eu cântam de plăcere pentru mine, ca un hobby şi nu m-am gân-dit când am plecat acolo să fac o carieră muzicală. Cred că am avut parte şi de noroc. Am urcat o dată pe scenă cu prietenii mei instrumentişti, am cân-

tat, oamenilor le-a plăcut şi atunci mi-a trecut prin gând că poate ăsta mi-o fi destinul, aşa că am conti-nuat cu această aventură a mea care m-a adus unde am ajuns în momentul de faţă.

A.S.: Ne-ai spus că viaţa acolo e mai ieftină, că se trăieşte mai uşor ca la noi; spune-ne cum e stilul de viaţă al peruani-

lor, cum e cultura perua-nă faţă de cea româneas-că?

m.m.B.: E diferită. Eu locuiesc chiar în capi-tală, în Lima, şi aş spune că în general se munceşte mai mult decât la noi iar peruanii sunt oameni în-treprinzători care caută să-şi deschidă fiecare ne-goţul său propriu. În ce priveşte cultura şi tradiţi-

„Aş vrea să le spun românilor că-i iubesc, că nu mi-am uitat şi nu îmi voi uita ţara, că am să încerc să o reprezint cât pot de bine”

„Sunt mulţumitoare mamei mele naturale, România şi recunoscătoare mamei mele adoptive Peru”Interviu în exclusivitate cu urpi, fata care a ajuns „prinţesă” în Peru

urpi într-un interviu la Radio Tentacion madrid, pe 91,4 fm

„România este o ţară micuţă dar frumoasă, cu munţi plini de brazi, cu ierni frumoase şi cu

oameni harnici şi mărinimoşi”

urpi, alături de ziarul România Expres

urpi, pe numele său adevărat maria mirabela Bă-lăgean, este o tânără de 22 de ani, din Bucureşti, care îndrăgostită şi atrasă de Peru şi de muzica andină, a decis să asculte glasul propriei inimi şi să se avânte spre necunoscut în căutarea unui nou ideal. În ciuda celor 12.000 de kilometri care o despart de locul natal şi a faptului că în Peru

este atât de iubită încât a fost ridicată la rangul de prinţesă a folclorului peruan, maria mirabela păstrează o mare dragoste şi un respect imens ţă-rii în care s-a născut şi în acelaşi timp consideră Peru ca o mamă adoptivă.În luna februarie, urpi, aşa cum au botezat-o pe-ruanii, a fost invitată de comunitatea peruană la

un spectacol organizat de programul „Por las Rutas del Peru” din cadrul Radio Tentacion, pri-lej cu care România Expres a avut onoarea de a-i lua un interviu în exlusivitate ,atât pentru citito-rii ziarului, cât şi pentru ascultătorii programu-lui România Expres, difuzat de luni până vineri, de la 21:00 la 22:00, pe 91,4fm.


I N T E R V I U

ile , ele sunt promovate de unii peruani, nu de toţi. Ca şi la noi în sensul aces-ta: unora le place muzica populară, altora nu; aşa şi la ei. Ce au ei deosebit este faptul că şi-au păs-trat portul şi obiceiurile, iar în unele sate aflate la 5.000 metri altitudine oa-menii se îmbracă doar în straie populare făcute de ei. Unii din ei nici măcar nu au coborât vreodată de acolo, iar lucrul acesta îi atrage pe turişti. E ase-mănător cu ceea ce se în-tâmplă la noi în unele sate din zona Maramureşului, unde de sărbători şi du-minica, unii oameni sunt îmbracaţi ca odinioară. Ei

bine, în zonele de care-ţi vorbeam se îmbracă în fi-ecare zi.

A.S.: Stilul de muzi-că pe care-l cânţi tu este stilul „huayno”; Este sti-lul pur folcloric andin cu care suntem familiarizaţi sau nu?

m.m.B.: Conform profesorilor de muzică cu care m-am pregătit şi aîn baza a ceea ce m-am

documentat eu, acest stil de muzică este folclor pur, autentic, caracteristic părţii de nord a Perului, însă a fost îmbunătăţit or-chestral prin introduce-rea unor instrumente noi cum ar fi chitara electrică, pe lângă cele tradiţionale: harpa, naiul, charango. Din păcate este un stil de muzică puţin margina-lizat. În România nu s-a cântat încă acest stil de muzică andină.

A.S. locuieşti în ca-pitală, cum este lima?

m.m.B.: Este un oraş frumos cu ieşire şi la ocean. Este interesant că pe măsură ce cobori spre litoral se face tot mai frig,

iar pe măsură ce urci se face tot mai cald; un lucru interesant de descoperit şi de experimentat.

A.S. Ştiu că eşti că-sătorită cu un peruan.cum este viaţa de fami-lie în care se amestecă două culturi diferite?

m.m.B.: Amândoi suntem două firi foarte active, implicate în mu-zică. El este cel care m-a

introdus în lumea asta a muzicii, cel care m-a aju-tat şi mă ajută şi în sensul acesta. Ne înţelegem bine dar ca în orice căsnicie, mai avem păreri diferite, mai ales în ce priveşte fe-lul în care mă îmbrac, el fiind puţin cam conserva-tor în sensul acesta. Dar încerc să mă adaptez la locul în care trăiesc şi la noul statut pe care îl am, cel de soţie .

A.S. lucrezi împre-ună cu soţul tău, el fiind mangerul tău. Tot el este şi cel care compune pen-tru tine sau interpretezi piese preluate din folclor şi le adaptezi stilului tău?

m.m.B.: În primul CD am preluat mai mult piese din folclor, dar ur-mează să apară un alt CD cu compoziţiile so-ţului meu, unele din ele fiind adaptate de mine şi în limba română. Prima piesă a CD-ului tratează tema discriminării şi am intitulat-o:” Ceea ce con-tează e inima ta ?

A.S.: Am observat că îmbini versuri în lim-ba română cu stilul de muzică huyano; nu i-a deranjat pe peruani să asculte muzica lor fol-clorică într-o altă limbă?

m.m.B.: Este foarte interesant că nu numai că le place dar şi căntă piese-le mele. Li se pare ciudat dar atrăgător în acelaşi timp. Până la urmă poate învaţă română din cânte-cele mele. (Râde)

A.S.: Ai învăţat să cânţi la vreun instru-ment tradiţional din Peru?

m.m.B.: Am reuşit să învăţ câteva noţiuni de bază la nai, dar nu-l stăpâ-nesc încă.

A.S.: cum ne privesc peruanii pe noi românii?

m.m.B.: La modul general vorbesc frumos despre noi, despre ospi-talitatea noastră, mai ales cei din Spania care au avut contact mai des cu românii. Dar există si guri rele care zic unele lucruri mai puţin plăcute, dar aceştia sunt foarte puţini. Părerea lor despre noi este una bună.

A.S.: Ai avut vreo-dată senzaţia că oamenii din Peru te valorează şi te apreciază ca persoană şi munca ta mai mult de-cât proprii tăi concetă-

ţeni?m.m.B.: Da. Spun cu

tristeţe lucrul acesta pen-tru că îmi iubesc şi respect foarte mult ţara. În Peru oamenii mi-au acordat o şansă în ciuda probleme-lor mele de sănătate. Îmi amintesc că la sfârşitul unui program TV la care am fost invitată, producă-torul a cerut morţiş să-mi facă un cadou fiindcă i-a plăcut de mine ca artist, iar soţul meu i-a spus că cel mai potrivit cadou ar fi o operaţie gratis la ochi. Mi-am făcut două şi sunt

mai bine din punct de ve-dere estetic, pentru că din punct de vedre clinic nu se poate face nimic.

A.S.: Dacă vrei şi nu ţi-e prea greu, ai vrea să ne spui care este exact problema ta de sănătate? În felul acesta cititorii te vor înţelege mai bine.

M.M.B. Acum nu-mi mai este greu şi vă pot spune. Am avut o catarac-tă congenitală de care am fost operată când am fost mică şi am o miopie mare care îmi limitează vede-rea. Sufăr şi de strabism la ambii ochi şi mi s-a făcut un implant de cristalin. Faptul că oamenii de aco-lo m-au acceptat aşa cum sunt m-a făcut să am mai multă încredre în mine.

A.S.: Fi sinceră şi spu-ne-ne, ai avut vreun mo-ment neplăcut în Peru? Ai fost discriminată în vreun fel, fie că nu eşti de-a lor, fie din alte motive?

m.m.B.: Sincer, nu. M-au făcut întotdeauna să mă simt ca acasă, m-au tratat ca pe una de-a lor, iar in ce priveşte proble-ma mea de sănătate, o privesc cu normalitate. Nu am avut nici un fel de inconvenient în sensul acesta.

A.S.: Imagineză-ţi că sunt peruan şi-ţi cer

să-mi descrii România în câteva cuvinte. ce-ai spune?

m.m.B.: România este o ţară micuţă dar frumoasă, cu munţi fru-moşi plini de brazi, de care mi-e dor pentru că aici nu au brazi, cu ierni frumoase, cu oameni har-nici şi muncitori, mărini-moşi şi cu suflet bun.

A.S.: ai ceva proiecte de viitor?

m.m.B.: Da. Luna aceasta (n.r.- interviul a fost luat în luna februarie) va ieşi un alt disc, cu teme muzicale noi care sper să fie cu priză la public ca şi primul de altfel.

A.S.: Peste câţiva ani, unde te vezi, în Peru sau te gândeşti să te în-

torci în România?m.m.B.: Mă văd mai

degrabă în Peru; e greu de decis. Sunt fata „con dos corazones” - cu două inimi - aşa cum se inti-tulează primul meu disc. Sunt mulţumitoare „ma-mei mele naturale”, Ro-mânia şi recunoscătoare „mamei mele adoptive” Peru.

A.S.: Să presupunem că te-ai întoarce în Ro-mânia. Ai cânta folclor românesc sau ai promo-va muzica andină?

m.m.B.: Eu am mai

cântat muzică populară românească, însă cred că m-aş ocupa să promovez stilul de muzică andină care-l cânt acum, folclo-rul peruan.

A.S.: Ai vrea în în-cheiere să laşi o urare ci-titorilor ziarului Româ-nia Expres?

m.m.B.: Da, aş vrea să le spun că-i iubesc, că nu mi-am uitat şi nu îmi voi uita ţara, că am să în-cerc să o reprezint cât pot de bine. Iar vouă, ziarului România Expres, vă mul-ţumesc pentru sprijinul acordat.

A.S.: Şi noi îţi mul-ţumim şi-ţi dorim mult succes în ceea ce faci.

m.m.B.: Vă mulţu-mesc.

„Aş vrea să le spun românilor că-i iubesc, că nu mi-am uitat şi nu îmi voi uita ţara, că am să încerc să o reprezint cât pot de bine”

„Sunt mulţumitoare mamei mele naturale, România şi recunoscătoare mamei mele adoptive Peru”

urpi, la concertul pe care l-a susţinut în luna februarie la madrid

urpi, alături de ziarul România Expres

„Faptul că oamenii de acolo m-au acceptat aşa cum sunt m-a făcut să am mai multă încredre

în mine”


S Ă N Ă TAT E

Pneumonia. cât de gravă este aprinderea la plămâni?Pneumonia este o in-

fecţie serioasă, care afectează plamânii, sau

mai bine spus tractul respirator inferior.

Ea este cauzată de bacterii, de virusuri sau, în cazuri mai rare, de paraziţi sau de alte mi-croor-ganisme. Din păcate însă, în 65% dintre cazuri, microor-ganismul (bacteria sau virusul) care cauzează pneumonia nu este identificat nici dupã testele efectuate.

Pneumonia debutea-ză de obicei când o persoană inhaleazã în plămâni particule de aer infectat. În alte cazuri, se dezvoltă în timpul sau după contactarea unei infecţii virale superioare, cum este o răceală sau o gripă. Pneumonia mai apare şi ca o complicaţie a unei boli virale, cum ar fi pojarul sau varicela. Pneu-monia poate apărea însă şi dacă o persoană inhalează accidental mâncare, vomă sau mucus în plămâni. Pneumonia poate fi o boa-lă relativ uşoară. La tinerii sănă-toşi, refacerea durează două-trei săptămâni, dar poate dura până la şase-opt săptămâni sau mai mult la vârstnici sau la cei cu probleme de sănătate.care este incidenţa pneumo-

niilor?Pneumonia este a şasea cau-

ză majorã de moarte în SUA. În această ţară, în fiecare an, apro-ximativ 4 milioane de oameni fac pneumonie. Aici nu sunt in-cluse cazurile contractate într-o instituţie de îngrijire medicalã. Dintre cei 4 milioane de bolnavi cu pneumonie, aproximativ 500.000 (cam 12,5%) au nevoie de internare.

Cele mai multe cazuri de pneumonie contractate în co-munitate (70%-80%), şi nu într-un centru medical, se dezvoltã la oamenii de peste 60 de ani sau la cei care au o altã afecţiune medicală gravă. Pneumonia se poate dezvolta la tineri în timpul sau după o boalã respiratorie. Aceasta este cauzată de obicei de un virus şi este mai frecven-tă în lunile de iarnă. Pneumonia este de obicei mai gravă la copii, vârstnici şi persoane cu boli gra-ve.

Simptomele pneumoniilor Simptomele de pneumonie

bacterianp încep de obicei brusc şi adesea se dezvoltă în timpul sau în urma unei infecţii res-piratorii superioare, cum ar fi gripa sau răceala. Simptomele următoare sunt cele mai frec-vente:

-tuse cu mucus decolorat–sputã din plămâni; mucusul ex-pectorat din plămâni poate fi roşiatic, verzui ori sangvinolent;

-febră, care poate fi mai pu-ţin întâlnită la vârstnici;

-frisoane, friguri – un singur episod sau mai multe atacuri;

-respiraţie rapidă şi adesea superficială;

-durere a pieptului, care se înrăutăţeşte la tuse sau la inspi-raţie profundã;

-creşterea frecvenţei cardia-ce;

-oboseală sau senzaţie de slă-biciune.

Vârstnicii cu pneumonie pot avea simptome mai uşoare, cum

ar fi tusea uscată. Câte-odată nu au febrã. O

schimbare în starea

mentală (confuzie sau delir) sau înrăutăţirea unei boli de plă-mâni poate fi un semn major de pneumonie la vârstnici.

Simptomele de pneumonie virală sunt mai puţin evidente, mai puţin severe şi apar gradual. Pneumonia virală trece adesea neobservată, pentru că persoa-na nu pare bolnavă. Simptome-le variază în funcţie de vârsta persoanei şi de alte probleme de sănătate.

care sunt factorii de risc?Următorii factori cresc ris-

cul unei persoane de a dezvolta pneumonie după o infecţie re-spiratorie superioară:

-o afecţiune medicală gravă, în special boli pulmonare, cum ar fi astmul;

-persoanele sub un an sau peste 65 de ani;

-folosirea tutunului;-un sistem imunitar slăbit;-o leziune toracică (fractură

costală, contuzii pulmonare);-schimbări în starea mentală

(confuzia sau pierderea cunoşti-entei), care cresc riscul aspirării de mucus, lichide sau mâncare în plămâni.

Următorii factori de risc pot creşte riscul unei persoane de a avea complicaţii după o pne-umonie. Dacă aceşti factori de risc sunt prezenţi, persoana tre-buie spitalizată pentru tratarea pneumoniei:

-vârstă de peste 65 de ani;-alte boli, în special astm, di-

abet, insuficienţă renală cronică, insuficienţă cardiacă congestivă şi boli cronice de ficat;

-spitalizare pentru altă afec-ţiune în ultimele 12 luni;

-inhalarea de material mu-

cos sau conţinut stomacal în plămâni;

-o stare mentală alterată (de-lir sau demenţă);

-alcoolism;-malnutriţie.

cum se tratează pneumoniile De regulă, pneumoniile bac-

teriene se tratează cu antibiotice. Acestea se iau de obicei 5-14 zile. Persoanele cu un sistem imuni-tar slăbit pot lua mai mult timp. Medicul alege tipul de antibio-tic, având la dispoziţie o mare gamă de sortimente. Îmbunătă-ţirile stării generale se observă de obicei după două-trei zile. Dacă persoana nu se simte mai rău în acest timp, tratamentul se menţine cel puţin trei zile. Dacă nu este nici o îmbunătăţire şi simptomele se înrăutăţesc, sunt necesare alte examinări şi pro-

babil schimbarea antibioticului. Pneumonia poate fi cauzată

şi de virusuri cum sunt cele care cauzează gripa sau va-ricela. Nu s-a demonstrat

eficienţa vreunui medi-cament care să trateze

pneumonia cauzată de virusul gripei. Pneumonia varicelei este mai rară şi poate fi tratată cu medicamente antivirale (Aciclo-vir).

O persoană cu pneumonie poate avea nevoie de spitalizare dacă:

-are peste 65 de ani;-are alte probleme de sănă-

tate, cum ar fi boli pulmonare obstructive cronice, insuficienţă cardiacă congestivă, astm, di-abet, insuficienţă renală croni-că sau boli de ficat cronice; nu poate avea grijă de sine însăşi şi nu este capabilă să comunice modul în care îi evoluează boa-la; are dureri de piept, cauzate de inflamarea foiţei pleurale care căptuşeşte plămânii sau de pre-zenţa lichidului în pleure (pleu-rezie); tratament ineficient făcut la domiciliu: febra nu scade sau revine, tusea uscată începe să aducă secreţii din plămâni sau respiraţia sacadată se înrăută-ţeşte.

PrevenireÎn SUA, infecţia cu Strepto-

coccus pneumoniae poate cauza pânã la 60% dintre cazurile de pneumonie bacteriană.Vaccinul antipneumococic poate reduce riscul complicaţiilor pneumo-niei cauzate de această bacterie. Totuşi vaccinul nu asigură pro-tecţie împotriva complicaţiilor pneumoniei cauzate de alte for-me de bacterii şi viruşi.

Vaccinul antipneumococic este recomandat pentru persoa-nele de peste 65 de ani şi pen-tru cei care au un risc crescut de complicaţii ale pneumoniei. De obicei, vârstnicii sănătoşi au nevoie doar de o doză pentru o

protecţie de lungă durată. Cei cu afecţiuni cronice este bine să facă vaccinul la fiecare cinci-şa-se ani. Unii medici recomandă ca fiecare persoană de peste 65 de ani să facă vaccinul la fiecare cinci ani. De asemenea, vaccinul se recomandă copiilor sub doi ani, în special celor cu un risc crescut de infecţie pneumoco-cică. Câteva informaţii legate de vaccin:

Aproximativ jumătate din oamenii care au făcut injecţia au o uşoarã reacţie. Reacţiile seve-re, anafilactice, sunt rare. Vacci-nul nu poate cauza pneumonie.

Alte vaccinuri pot preveni bolile comune în care pneumo-nia poate fi o complicaţie. Vacci-narea copiilor pentru pojar poa-te preveni majoritatea cazurilor de pojar. Adulţii pot avea nevoie să fie vaccinaţi împotriva poja-rului, dacă nu au avut boala sau dacă nu au fost vaccinaţi în co-pilărie.Vaccinarea anuală pen-tru gripă o poate preveni. Gripa duce adesea la pneumonie, în special la vârstnici şi la oamenii care au alte boli cronice. Vacci-nul antigripal poate fi făcut în acelaşi timp cu vaccinul pneu-mococic, dar la celălalt braţ.

Vaccinarea pentru varicelă poate preveni cele mai multe cazuri de pneumonie cauzate de virusul varicelei. Vaccinaţi-vă dacă aveţi peste treisprezece ani şi încă nu aţi avut varicelă.

Studii recente arată că zin-cul mineral poate reduce riscul de pneumonie la copii. Zincul se află în anumite alimente – boabe, cereale sau se adaugă în suplimente. Rezultatele studii-lor pe copii arată că adăugarea de zinc în dietă reduce riscul de pneumonie cu 41%. În SUA se recomandă pentru copii 5 mg de Zn pe zi. Copiii între 1 si 4 ani ar trebui să ia 10 mg pe zi.

Tratamentul la domiciliuTratamentul la domiciliu este

o parte foarte importantă în tra-tarea pneumoniei. Persoanele cu sistem imunitar slăbit au riscuri mari de complicaţii după pneu-monie. Evitaţi contactul cu per-soanele care au infecţii ale trac-tului respirator, cum ar fi răceala sau gripa. Dacă nu aţi avut pojar sau varicelă, evitaţi contactul cu cei care ar putea avea aceste infecţii. Pneumonia poate fi o complicaţie a pojarului sau vari-celei, aşa că orice contact cu ase-menea bolnavi care le au poate fi riscant în dezvoltarea pneu-moniei. Utilizarea frecventă de antibiotice în prevenirea infec-ţiilor, cum ar fi infectii ale ure-chilor, contribuie la răspândirea bacteriilor rezistente la antibio-tice. Pentru a preveni dezvolta-rea bacteriilor rezistente:

-aruncaţi orice antibiotic nefolosit, expirat; nu luaţi anti-bioticele rămase şi nu le oferiţi cadou altora;

-luaţi toate antibioticele pre-scrise, chiar dacă vă simţiţi mai bine, pentru a face un tratament complet.

Şi câteva sfaturi generale: -încercaţi să vă odihniţi cât

mai mult şi să beţi cât mai multe lichide;

-trataţi-vă tusea, ca să vă pu-teţi odihni;

-puteţi lua paracetamol sau aspirină, pentru a reduce febra şi a vă simţi mai bine;

-evitaţi însă aspirina, dacă aveţi sub 20 de ani.

În multe cazuri, pneumonia este o boală tratabilă, pe termen scurt. Totuşi pneumoniile frec-vente pot fi complicaţii serioase, câteodată netratabile, ale altor boli cronice.

Rubrică realizată de Dr. Emilian Dragomir


R U B R I C A J U R I D I C ĂÎntrebare:As vrea să aflu ce acte

îmi trebuie pentru a mă casatori cu un cetăţean din Columbia, cât m-ar costa acest lucru de aici, fără să mai plec în ţară la el sau la mine, dacă este posibil acest lucru. M-aş bucura dacă mi-aţi putea da deta-lii despre căsătoriile mixte: condiţii, acte necesare, du-rată şi preţuri daca e posi-bil.Multumesc!

Cu respect,Mariana Moldovan,

Madrid.

Răspuns:Stimată doamnă Ma-

riana Moldovan, În vederea căsătoriei

cu un cetăţean străin există două variante:

I. Căsătoria prin in-termediul Consulatului României la Madrid, caz în care obligatoriu ce-tăţeanul va trebui sa deţină card de reşedinţă (NIE).

Pe lângă acest lucru, cetăţenii care doresc ofi-cierea căsătoriei în cadrul Consulatului pot trimite fie prin fax, fie prin e-mail sau pot depune la ghişeu o cerere scrisă (vezi imagi-ne) cu datele ambilor par-teneri.

Dosarul pentru oficie-rea căsătoriei conţine obli-gatoriu:

- certificate de reziden-ţă permanentă pe teritoriul Spaniei;

- certificate de naşte-re (să nu fie deteriorate – rupte sau lipite);

- buletine/cărţi de identitate valabile sau pa-şapoarte valabile;

- sentinţa de divorţ de-finitivă şi irevocabilă/ cer-tificatul de deces al fostului soţ/soţii sau certificatul de căsătorie anterior, dacă este cazul;

- certificate medicale prenupţiale în care să fie precizat „apto/a para con-traer matrimonio”, legali-zate cu apostila de la Haga şi traduse în limba română (ideal este să contactaţi un traducător care poate să vă însoţească în acest proces destul de complicat).

Toate documentele trebuie prezentate în ori-ginal, alăuri de două foto-copii.

Certificatul prenupţial (Certificado Medico Ofi-cial - culoare galbena) se poate obţine de la medicul de familie. După obţine-rea acestuia este necesară autentificarea semnăturii medicului care se realizea-ză la Colegiul Medicilor.

Certificatul medical astfel obţinut trebuie apoi legali-zat cu Apostila de la Haga la Tribunalul Superior de Justitie.Certificatul este va-labil doar 14 zile, începând cu data emiterii şi până la oficierea căsătoriei.

În cazul căsătoriei cu un cetăţen străin, aces-ta trebuie să prezinte următoarele docu-mente:

a) certifica-tul/cartea de re-zidenţă permanentă pe teritoriul Spaniei;

b) documentul cu care se face dovada identităţii, în termen de valabili-tate

(paşaport); –original, alături de două fotocopii;

c) certificatul de naş-tere, legalizat şi tradus – original, alături de două fotocopii;

d) certificatul medical privind starea sănătatii, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte nu-mărul de înregistrare, data certă, ştampila unităţii sa-nitare, semnătura şi parafa medicului şi trebuie să cu-prindă menţiunea expresă că persoana se poate căsă-tori: „apto/a para contraer matrimonio”. Certifícatele medicale emise de institu-ţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României trebuie să conţină toate ru-bricile, să fie legalizate cu apostilă şi să fie însoţite de traducerea legalizată în limba română – original, alături de două fotocopii;

e) certificatul de cu-tumă eliberat de misiunea diplomatică a țării de ori-gine pentru soțul cetățean străin, legalizat şi tradus – original, alături de două fotocopii;

f) documente din care să rezulte desfacerea căsă-toriei anterioare, dacă este cazul (sentința de divorț definitivă şi irevocabilă, cerificatul de divorț sau certificatul de naştere cu mențiune de căsătorie şi de desfacere a acesteia, certi-ficatul de căsătorie şi certi-ficatul de deces al fostului soț) – original, alături de două copii.

1) Documentele cu care se face dovada iden-

tităţii trebuie să fie valabile atât la data depunerii de-claraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii căsătoriei.

2) Toate documente-le cetățeanului străin tre-buie apostilate (dacă țara de origine este semnatară a Convenţiei de la Haga

din 5 octombrie 1961) sau su-

pralegalizate (legalizate la Ministerul de Externe

al ţării de o r i g i n e

şi apoi s u -pr a -lega-lizate

la Ministerul de Externe din România sau la Am-basada României din ţara de origine a cetăţeanului străin). Cetăţenii străini care provin din state cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutiţi de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate.

3) Documentele în limbă străină trebuie tra-duse în limba română şi le-galizate. Traducerile se pot realiza de către un traducă-tor autorizat de Ministerul de Justitie din România, de un traducator autorizat de Ministerul Afacerilor Ex-terne din Spania (cazuri în care este nevoie de lega-lizarea semnăturii tradu-catorului) sau la consulat, caz în care nu mai este ne-cesară altă legalizare; tra-ducerile la consulat se vor efectua contra cost, separat de taxa încasată pentru ofi-cierea căsătoriei.

4) În momentul oficie-rii căsătoriei, precum şi în cel al predării dosarului de căsătorie, cetăţeanul străin va trebui, obligatoriu, să fie însoţit de un traducător public autorizat.

Demersurile in acest sens vor dura aproximativ 2-3 săptămâni, din mo-emntul în care s-a depus cererea.

Costul va fi de 270 € taxe notariale, aproximativ 170 € certificatele medicale (taxe şi traducere inclusă) şi traducerile certificatu-lui de naştere alături de sentinţă, dacă este cazul, în funcţie de documente - contactaţi traducătorul

ziarului nostru pentru mai multe lamuriri.

II. În cazul în care ce-tăţeanul din Columbia, nu deţine permis de reşedin-ţă, căsătoria obligatoriu va trebui realizată prin Registrul Civil Spaniol din localitatea în care aveţi do-miciliul.

Demersurile durează destul de mult, între două şi trei luni de la depunerea actelor, veţi fi sunaţi pen-tru alegerea datei. Ideal este să depuneţi actele în oraşele mici, dat fiind că timpul de aşteptare în acest caz nu este foarte mare.

Actele necesare sunt urmatoarele (pot diferi puţin în funcţie de fieca-

re primărie, însă puteti trece pe la Regis-trul Civil penru a solicita o listă cu actele nece-sare pentru mai

multă siguranţă).Documente necesare:- Fotocopie DNI, NIE

paşaport sau permis de re-şedinţă - valabile;

- Certificatul de naşte-re emis de Registrul Civil din localitatea în care v-aţi născut. În cazul cetăţenilor români, acest certificat tre-buie sa fie tip nou (verde/ albastru) alături de Aposti-la de la Haga: în cazul cetă-ţenilor străini a caror ţări nu sunt incluse în Con-venţia de la Haga trebuie legalizate prin MAE în Spania şi Ambasada Spa-niei din ţara de origine). Pentru mai multe detalii puteţi contacta traducăto-

rul ziarului. - Certificatul de în-

scriere în evidenţa popula-ţiei (empadronamiento) se solicită la primăria oraşu-lui unde aţi locuit în ulti-mii doi ani);

- Certificatul de celibat (soltería) se emite de Re-gistrul Civil din localitatea în care v-aţi născut şi unde sunteţi înregistrat, din ţara de origine; în cazul cetă-ţeanului român trebuie însotit de Apostila de la Haga, în cazul cetăţenilor străini a caror ţări nu sunt incluse în Convenţia de la Haga trebuie legaliza-te prin MAE în Spania şi Ambasada Spaniei din ţara de origine). Pentru mai multe detalii contactaţi traducătorul ziarului.

* În cazul în care unul dintre viitorii soţi este vă-duv trebuie să prezinte certificatul de deces iar în cazul în care este divor-ţat sentinţa, de asemenea apostilată si legalizată prin MAE ( Ministerio de Asuntos Exteriores de España).

În cazul în care cetă-ţenii sunt străini docu-mentele trebuie traduse în limba spaniolă de un tra-ducător ¨jurado¨.

Odată pregătit dosarul se depune la Registrul Ci-vil şi aşteptaţi sa fiţi sunaţi pentru a stabili ziua şi ora la care va avea loc căsăto-ria.

În cazul în care unul dintre cetăţenii care se vor căsătorii nu are permis de rezidenţă este foarte pro-

babil ca înainte de stabili-rea datei căsătoriei funcţi-onarii Registrului Civil să vă cheme pentru un inter-viu, în vederea evitării că-sătoriilor de convenineţă.

Taxa de 210 € pentru căsătorie, alături de chel-tulielile aferente cu tradu-cerea şi legalizarea docu-mentelor mai sus indicate (pentru mai multe detalii consultaţi traducătorul zi-arului).

Întrebare:Mă numesc Brânduş-

ca Luminiţa si locuiesc în Madrid (Aluche). Stau îm-preuna cu logodnicul meu de mai mult timp. Am vrea să ne căsătorim aici şi am vrea să vă întrebăm ce acte sunt necesare pentru a face acest lucru, dacă se poate încheia căsătoria la un bi-rou notarial aici, cum e în cazul spaniolilor şi cam cât ar costa totul. Aş mai vrea să ştiu

dacă procesul durează mult pentru că noi am vrea să legalizăm căsătoria cât mai repede. Vă mulţumesc anticipat.

Răspuns:Stimată doamnă Lu-

miniţa Brânduşca,Căsătoria nu se poate

încheia în faţa unui notar, decât acordul prenupţial, care constă în separarea de bunuri şi acreditarea regi-mului în care doriţi să vă căsătoriţi.

Paşii pentru încheierea unei căstorii sunt indicaţi mai sus.


1 Martie este în calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numită

şi Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpu-rilor creştine, iar Dochia este un personaj păgân.

Numele lunii martie vine de la Marte, zeul roman al războiului. Această lună era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Până în anul

45 î.Hr. anul începea la 1 Martie. După această dată, Iulius Cezar introduce Calen-darul iulian şi începutul anului este considerat 1 ianuarie.

Mărţişorul este o tradiţie românească veche de peste 8000 de ani, cu conti-nuitate în timpul geţilor, al dacilor, şi în perioada ocupaţiei romane.

La începuturi, mărţişorul constă într-o monedă de aur la care se ataşa o sfoară făcută din două părţi răsucite, una roşie şi alta albă, pe care copiii

şi oamenii obişnuiau să o poarte la gât. Există credinţa, conform căreia, această amuletă aducea noroc şi fericire. Fetele purtau mărţişorul până când înfloreau copacii, moment în care legau mărţişorul de trunchiul unui copac iar cu moneda îşi cumpărau brânză, pentru a avea o faţă albă şi frumoasă tot anul.

Culoarea roşie a Mărţişorului vine de la sângele razboinicului care a salvat Soarele din temniţă, iar culoarea albă, de la sănătate şi puritate.

C U R I O Z I T Ă Ţ I

De cele mai multe ori oamenii nu se

gândesc prea mult la peri-oada bătrâneţii, planurile multor tineri din zilele noastre fiind mai degrabă pe termen scurt. Astfel că problema asigurării unui loc liniştit pentru bătrâ-neţe probabil cade pe un plan secundar. Nu este şi cazul chinezilor, care se pare că sunt preocupaţi nu doar de bătrâneţile lor, ci şi de cele ale copii-lor şi nepoţilor lor. Aşa se face că cel mai important cămin public de bătrâni din Beijing are o listă de aşteptare de nici mai mult nici mai puţin decât un secol, potrivit unui articol

apărut în ziarul Beijing Evening News.

Căminul de bătrâni dispune de 1.100 de pa-turi pentru care "se bat" peste 10.000 de persoane şi oferă calitate şi confort, fiind în acelaşi timp bine poziţionat şi destul de ac-cesibil vârstnicilor, afirmă unul dintre cei aflaţi pe listă şi care a încercat, fără succes, să îşi interneze în acest loc mama paralizată.

Ziarul relatează că în Beijing este din ce în ce mai complicat să gă-seşti un astfel de loc pen-tru persoanele în vârstă, având în vedere că absolut toate căminele publice de bătrâni sunt supraaglome-

rate, iar cele private sunt peste măsură de scumpe, preţul anual ridicându-se la aproximativ 250.000 de yuani, ceea ce reprezintă peste 30.000 de euro.

Deşi în China, prin tradiţie, este ceva mai mult decât normal ca vârstnicii să fie îngrijiţi de urmaşii lor, politica unui singur copil impusă de guvernul chinez, care de altfel a îm-bătrânit considerabil po-pulaţia ţării, face ca unicul copil să întâmpine dificul-tăţi atunci când trebuie să aibă grijă de ambii părinţi, mai ales aunci când aceş-tia sunt şi bolnavi.

Din acest motive, în ciuda faptului că în cultu-ra asiatică respectul pen-tru părinţi este foarte bine cultivat, iar chinezii nu privesc deloc cu ochi buni internarea vârstnicilor în cămine speciale, cererea în vederea unor astfel de internări este totuşi destul de mare, anul trecut înre-gistrându-se peste 450.000 de persoane internate în astfel de cămine.

Nu-i aşa că a cere în căsătorie o femeie este un lucru încărcat de emoţie şi de sentiment, un gest care în multe dintre cazuri se face o singură dată în viaţă.

Tocmai de aceea unii bărbaţi încearcă să transforme acest gest într-un moment unic, special, de vis, făcând tot felul de pregătiri prin care doresc să îşi surprindă viitoarele soţii. Unora le iese de minune, altora mai puţin, însă ceea ce este cel mai important e faptul că în multe dintre cazuri ei reuşesc să-şi surprindă persoana iubită.

Iată un Top 10 al celor mai ridicole pentru unii sau originale pentru alţii sau hai să le spunem mai ciudate cereri în căsă-torie: 10. Alegând trei pietre. Metoda este niţel periculoasă, în

cazul unui refuz cel mai probabil fiind să arunce cu pietrele după pretendent. Ar fi interesant să vedem deznodământul

unei astfel de cereri. Nu sunt sigur că ar fi un moment prea romantic să te desparţi de persoana iubită spărgându-ţi capul, nu-i aşa? 9. Trimiţând o felicitare de pe o

pagină de internet. E ca şi cum ai spune: “Dragă, te iubesc atât de mult, încât singura modalitate de a exprima acest lucru este cu aceste frumoase cuvinte scrise de altcineva, mai ales că sunt tare ocupat ca să te văd”. Ce opinează doamnele? Probabil pietrele în acest caz le veţi alege dumneavoastră.8. oferind un smartphone. Dar printr-un smartphone făcut ca-dou cum vi se pare? Parcă e ceva mai rezonabil, ce ziceţi?7. Făcându-ţi un tatuaj. E destul de

riscant să faci o cerere în căsătorie printr-un tatuaj pentru că în cazul unui evntual “Nu”, ai să-ţi aminteşti destul de des de acest eşec. Mai mult, viitoarea iubită nu cred că va fi încântată să vadă un astfel de tatuaj ştiind că a fost făcut pentru altcineva.

6. Pe ambalajul unui sos picant. Ni-ciodată nu mi-aş fi imaginat că cineva ar putea cere în căsătorie o femeie fo-losindu-se de un sos picant. La masă ai putea adăuga ceva de genul: “Dacă tot ai citit deja ce scrie, poţi să-mi dai şi mie sosul?” Oribiiiiiil.5. Sub capacul de la pizza. Unii şi-au propus să nu cheltuie prea mult cu momentul cererii în căsătorie, astfel că au zis că nu ar fi rău să profite de o ofertă de tip 2×1. Romantic? Nu chiar, însă avan-

tajul este că dacă chiar te refuză, măcar te alegi cu o pizza şi dacă ea pleacă supărată poate ai baftă să mănânci două porţii.4. Pe chat. Nu este nici de departe cea mai bună modalita-

te de a cere o fată în căsă-torie, însă se pare că există destule cazuri de acest gen. Încă o cerere în căsătorie lipsită de gust.3. Prin Twitter. În luna decembrie Deadmau5 (cântăreţ canadian de muzică house, pe numele său ade-vărat Joel Thomas Zimmerman) a cerut-o în căsătorie pe Kat Von D (personalitate a televiziunii me-xicane) printr-un mesaj postat pe Twitter. Alţii au făcut acelaşi lucru folosindu-se de alte reţele de socia-

lizare. Original? Nu prea... 2. Pe perdeaua de la duş. Trebuie să recunoaştem că nu e o

formă prea obişnuită de a cere pe cineva în căsătorie. Şi e re-lativ simplu: îţi inviţi iubita la tine acasă şi nu o laşi să plece

până nu simte nevoia să meargă la baie. În unele cazuri s-ar putea să dureze mai mult decât vă imaginaţi, dar dacă în final acceptă propunerea probabil veţi constata că a meri-tat aşteptarea.1. Prinr-un inel în intestin. Oare ce poate fi mai romantic decât să oferi persoanei iubite un inel într-o cutiuţă albas-

tră? Un tânăr din Anglia se pare că a găsit o cu totul altă formă - nu ştiu dacă să o numesc originală sau absurdă de a

păstra inelul de logodnă: în intesinul subţire. În 2007 acesta a intrat într-un magazin de bijute-rii, unde neavând suficienţi bani pentru a cumpăra un inel de logodnă scump, s-a gândit că l-ar putea înghiţi până la ieşirea din magazin. Cea mai mare neplăcere au avut-o poliţiştii care l-au pins, aceştia trebuind să aştepte trei zile pentru a ieşi pe cale na-turală din intestinul hoţului. Şi când te gândeşti că dacă nu ar fi fost prins de poliţie acel inel ar fi stat pe degetul iubitei sale..

un cămin de bătrâni din china are o listă de aşteptare de peste 100 de ani

Memphis, un copil din Statele Unite

ale Americii, în vârstă de 2 ani, şi-a înduplecat părinţii să-i facă un frăţior. La scur-tă vreme femeia a rămas însărcinată, însă cei doi au fost surprinşi să afle că în loc de unul vor avea patru copii. Surpriza acestora a fost însă şi mai mare după 31 de săptămâni de sarcină, mai exact de Sfântul Valen-tin, când la naştere au aflat că de fapt sunt două pe-rechi de gemeni: Ace, Bla-ine, Dylan şi Cash.

Este vorba de un caz foarte rar întâlnit, având în vedere că astfel de sarcini au o periodicitate de una la 70 de milioane. Cele două perechi de gemeni se aflau

în placente diferite, astfel că nu toţi sunt identici.

Cei doi părinţi spun că deja au început "demesuri-le" pentru a le aduce celor cinci copilaşi o surioară...

Top 10 cele mai ciudate modalităţi de a cere o femeie în căsătorie

o femeie a născut două perechi de gemeni

Ştiaţi că...


Sărbători în luna martieT R A D I Ţ I I R O M Â N E Ş T I

Martie este prima lună a calendaru-lui roman şi luna

a treia conform calendarelor iu-lian şi gregorian. Această lună, formată din 31 de zile, a fost de-dicată lui Mars, zeul războiului, iar denumirile populare păstrea-ză rădăcina cuvântului originar (Marta - Mărţişor - Marţ). O altă denumire a lunii este Germinar. Germinar ne duce automat cu gândul la speranţă, la viaţă, la încolţirea seminţei semănate, la toate aceste lucruri pe care înce-putul lunii martie ni le oferă.

Luna Martie începe cu Săr-bătoarea Mărţişorului(1 Martie) sărbătoare tradiţională româ-nească a primăverii, a bucuriei, a victoriei binelui asupra răului. În această zi se oferă cadouri, obiecte mici decorative - măr-ţişoare - legate cu un şnur alb-roşu, ca simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare: roşul înseamnând iubirea, iar albul divinitatea. Se asociază florii timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Tradiţia sărbătorii are o

vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datând din vremea geţilor. Originile obice-iului se găsesc şi în sărbătorile romane în cinstea zeului Marte, zeu al fertilităţii şi al vegetaţiei sau în echivalentul acestora din Tracia. Femeile dace purtau mo-nede sau pietricele asociate cu fire de lână roşii şi albe pentru a avea noroc şi un an productiv.

Cele mai vechi dovezi ale acestei sărbători au fost des-coperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinţi. Sărbătoa-rea Mărţişorului simbolizează renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţă. Există cercetători care cred că e vorba despre reîntoar-cerea la viaţă după Potopul Bi-blic.

Prima zi a lunii echinoc-ţiului de primăvară începe însă şi cu ziua Babei Dochia, des-pre care se spune că ar fi fost o soacră rea, care într-un an, de 1 Martie, şi-a trimis nora la munte după fragi. Lui Dumnezeu i s-a făcut milă de sărmana fată şi i-a oferit El micile fructe. Aceasta s-a întors acasă iar Dochia, vă-

zând fragii şi crezând că a venit primăvara, şi-a pus cele nouă cojoace (în alte părţi se presu-pune că ar fi 12 cojoace, iar cifra magică 12 face referire la cele 12 luni ale anului) şi a pornit cu oile la munte. Aici vremea era însă foarte schimbătoare, ba ploaie, ba soare, iar Baba Dochia îşi lepăda căte un cojoc fie din cauza căldurii, fie din cauza ploii care îi uda cojocul şi îi îngreuna mersul. Şi când n-a mai avut cu ce se îmbrăca aceasta a îngheţat. În munţii Ceahlău se poate ve-dea statuia ei în piatră împreună cu oile sale.

Intervalul 1 - 9 martie este cunoscut ca zilele Babelor. Unul dintre obiceiurile populare ale acestei luni este ca fiecare să-şi aleagă o Babă, pentru a-şi anti-cipa, în funcţie de starea vremii, norocul sau ghinionul din acel an.

Chiar dacă nu este o săr-bătoare tradiţională, trebuie să amintim că pe 8 Martie se săr-bătoreşte Ziua Femeii. Totul a început prin dorinţa femeilor de a fi egale în drepturi cu bărbaţii, de a avea dreptul la vot şi con-diţii mai bune de muncă. Astfel, apare pentru prima dată în 1910 ideea unei zile dedicate exclusiv femeii. Abia în anul 1977 ziua de 8 Martie este recunoscută oficial ca Ziua Internaţională a Femeii, fiind adoptată imediat de majo-ritatea ţărilor din întreaga lume.

Unii spun că aceasta este o sărbătoare inventată de comu-nişti, dar indiferent de originile ei un lucru este cert: 8 Martie nu a căzut odată cu regimul comu-nist. În această zi, mai ales la noi în ţară, mamele sunt sărbătorite în mod deosebit, cu toate că în prima duminică din luna mai au o zi dedicată doar lor.

Tot în această lună, în ziua a 17-a, se sărbătoreşte Sfântul

Alexie, omul lui Dumnezeu, numită popular Ziua Şarpelui. Legenda spune că Dumnezeu tocmai curăţase pământul de gângănii şi le pusese într-un cu-făr. Alexie care a trecut pe acolo a primit sarcina de a arunca cu-fărul în mare. Dar, curiozitatea l-a impins pe acesta să deschidă cufărul şi toate gângăniile au ţâşnit şi s-au risipit pe pământ. Ca să-l pedepsească, Dumne-zeu l-a transformat în cocostârc pentru a le putea aduna mai bine. De Alexie oamenii încep să cureţe pomii.

Fiind considerată şi Ziua Şarpelui i se acordă o atenţie sporită acestui animal. Şarpelui nu i se pronunţă numele de ziua lui pentru a-i putea fi câştigată bunăvoinţa pe timpul verii. În

cazul în care rostea cineva din greşeală cuvântul şarpe acesta trebuia să spună neapărat un descântec.

Pe 25 martie e sărbătoare mare: creştinii proslăvesc Buna Vestire. Această sărbătoare este foarte importantă, moment în care îngerul Gavril îi vesteşte

Fecioarei Maria că-L va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea era dedicată fertilităţii şi consta în stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică. De Blagoveştenie se poate ara pământul, dar nu şi semăna, pentru că se crede că păsările vor mânca boabele.

Datorită faptului că sărbă-toarea e situată în apropierea echinocţiului de primăvară, când cucul începe a cânta şi rân-dunelele sosesc mai este numi-tă în popor şi Ziua Cucului. De ziua Cucului, se spune că dacă ai bani la tine când auzi cucul cântând pentru prima dată în acel an, vei avea bani tot anul sau în caz contrar o vei duce greu financiar.

Acesta este şirul sărbători-lor importante din luna martie.

Tradiţiile şi obiceiurile însă sunt multe şi diferă de la o zonă la alta de modul în care sunt sărbă-torite. Cert e că martie e o lună minunată care anunţă primăva-ra, e o lună plină de speranţă în care devenim mai generoşi, mai apropiaţi atât de cei dragi, cât şi de natură.


mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!mămica mea... e Primăvară!Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;

În sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăÎn sufl et are numai varăIar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!Iar eu: sunt soarele din el!De ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocDe ziua ei, eu sunt bobocŞi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:Şi ea este o fl oare:

În viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocŞi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!Şi să devin... om mare!

PA G I N A C O P I I L O R

Ajungând la groapă, cletenă frânghia de se lovi de toate mărginile groapei. Paz-nicii de sus pricepură că trebuie să tragă frânghia. Se puseră la vârtejuri și scoaseră pe fata cea mare cu mărul ei de aramă.

Ea, cum ajunse sus, arătă un răvășel ce-i dase Prâslea, în care scria că are să ia de bărbat pe frate-său cel mai mare.

Bucuria fetei fu nespusă când se văzu iară pe lumea unde se născuse.

Lăsară din nou frânghia și scoase și pe fata cea mijlocie, cu mărul ei cel de argint și cu o altă scrisoare, în care o hotăra Prâs-lea de soție fratelui celui mijlociu.

Mai lăsară frânghia și scoase și pe fata cea mică: aceasta era logodnica lui Prâslea; însă mărul ei cel de aur nu-l dete, ci îl ținu la sine.

El simțise de mai-na-inte că frații săi îi poartă sâmbetele și, când se mai lăsă frânghia ca să-l ridi-ce și pe el, dânsul legă o piatră și puse căciula dea-supra ei, ca să-i cerce; iară frații dacă văzură căciula, socotind că este fratele loc cel mic, slăbiră vârtejile și dete drumul frânghiei, care se lăsă în jos cu mare iuțeală, ceea ce făcu pe frați să crează că Prâslea s-a prăpădit.

Luară, deci, fetele, le duseră la împă-ratul, îi spuseră cu prefăcută mâhnire că fratele lor s-a prăpădit, și se cununară cu fetele, după cum rânduise Prâslea. Iară cea mică nu voia cu nici un chip să se mă-rite, nici să ia pe altul.

Prâslea, care ședea doparte, văzu pia-tra care căzuse cu zgomot, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat zilele și se gân-dea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și nu-

maidecât îl făcu în bucățele.Puii, cum văzură, îi mulțumiră și-i zi-

seră:– Vino încoa, omule viteaz, să te as-

cundem aici, că, de te va vedea mama noastră, te înghite de bucurie.

Traseră o pană de la unul din pui și-l ascunseră în ea.

Când veni zgripsoroaica și văzu gră-mada aia mare de bucățele de balaur, în-trebă pe pui, cine le-a făcut ăst bine?

– Mamă, ziseră ei, este un om de pe tărâmul celălalt și a apucat încoa spre ră-sărit.

– Mă duc, le zise ea, să-i mulțumesc.Ea porni ca vântul în-

spre partea încotro îi spu-sese puii că a apucat omul. După câteva minute, se întoarse:

– Spuneți-mi drept, le zise, încotro s-a dus.

– Spre apus, mamă.Și într-o bucată de vre-

me, ca de când începui să vă povestesc, străbătu cele patru părți ale tărâmului

de jos și se întoarse cu deșert. Ea ceru ca numaidecât să-i spuie. În cele mai de pe urmă, îi ziseră puii:

– Dacă ți l-om arăta, mamă, ne făgăduiești că nu-i vei face nimic?

– Vă făgăduiesc, dragii mei.Atunci ei îl scoaseră din pană și îl ară-

tară; iară ea, de bucurie, îl strânse în brațe și cât p-aci era să-l înghiță, dacă nu l-ar � acoperit puii.

– Ce bine vrei să-ți fac și eu, pentru că mi-ai scăpat puii de moarte?

– Să mă scoți pe tărâmul celălalt, răs-punse Prâslea.

– Greu lucru mi-ai cerut, îi zise zgrip-soroaica; dară pentru că ție îți sunt datoa-re mântuirea puilor mei, mă învoiesc la asta. Pregătește 100 oca de carne făcută bucățele de câte o oca una, și 100 pâini.

(Continuarea în numărul viitor)

Prâslea cel voinic şi merele de aur

(Continuare din numărul trecut)

partea a VI-ade Petre Ispirescu

Poveşti româneşti

Să ne cunoaştem ţara! Voievozii apărători

VLAD ţEPEŞCel mai de temut domnitor al

ţării Româneşti

Ghicitori

Sunt micuţ şi frumuşel,Sunt micuţ şi frumuşel,Sunt micuţ şi frumuşel,Sunt micuţ şi frumuşel,Sunt micuţ şi frumuşel,Sunt micuţ şi frumuşel,Din zăpadă ies niţelDin zăpadă ies niţelDin zăpadă ies niţelAlb sunt cu codiţa verde,Alb sunt cu codiţa verde,Alb sunt cu codiţa verde,Din zăpadă ies niţelAlb sunt cu codiţa verde,Din zăpadă ies niţelDin zăpadă ies niţelDin zăpadă ies niţelAlb sunt cu codiţa verde,Din zăpadă ies niţelAlb sunt cu codiţa verde,Din zăpadă ies niţelAlb sunt cu codiţa verde,Din zăpadă ies niţelDin zăpadă ies niţelDin zăpadă ies niţelAlb sunt cu codiţa verde,Din zăpadă ies niţel

Bucuros cine mă vede!Bucuros cine mă vede!Bucuros cine mă vede!Bucuros cine mă vede!Bucuros cine mă vede!Bucuros cine mă vede!Alb sunt cu codiţa verde,Bucuros cine mă vede!Alb sunt cu codiţa verde,Alb sunt cu codiţa verde,Alb sunt cu codiţa verde,Bucuros cine mă vede!Alb sunt cu codiţa verde,Bucuros cine mă vede!Alb sunt cu codiţa verde,Bucuros cine mă vede!Alb sunt cu codiţa verde,Alb sunt cu codiţa verde,Alb sunt cu codiţa verde,Bucuros cine mă vede!Alb sunt cu codiţa verde,

Pâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastrePâlnii roşii şi albastreStau pe gardurile noastre!Stau pe gardurile noastre!Stau pe gardurile noastre!

Cu sprâncene de poiene,Cu sprâncene de poiene,Cu sprâncene de poiene,Cu codiţe de mlădiţeCu codiţe de mlădiţeCu codiţe de mlădiţeCu sprâncene de poiene,Cu codiţe de mlădiţeCu sprâncene de poiene,Cu sprâncene de poiene,Cu sprâncene de poiene,Cu codiţe de mlădiţeCu sprâncene de poiene,Cu codiţe de mlădiţeCu sprâncene de poiene,Cu codiţe de mlădiţeCu sprâncene de poiene,Cu sprâncene de poiene,Cu sprâncene de poiene,Cu codiţe de mlădiţeCu sprâncene de poiene,

Şi cu � ori la cingătoare,Şi cu � ori la cingătoare,Şi cu � ori la cingătoare,Cu codiţe de mlădiţeŞi cu � ori la cingătoare,Cu codiţe de mlădiţeCu codiţe de mlădiţeCu codiţe de mlădiţeŞi cu � ori la cingătoare,Cu codiţe de mlădiţeŞi cu � ori la cingătoare,Cu codiţe de mlădiţeŞi cu � ori la cingătoare,Cu codiţe de mlădiţeCu codiţe de mlădiţeCu codiţe de mlădiţeŞi cu � ori la cingătoare,Cu codiţe de mlădiţe

Care anotimp e, oare?Care anotimp e, oare?Care anotimp e, oare?

Mici minuni aduse-n dar,Mici minuni aduse-n dar,Mici minuni aduse-n dar,Prinse-n şnururi împletitePrinse-n şnururi împletitePrinse-n şnururi împletitePrimăvara-n piept aparPrimăvara-n piept aparPrimăvara-n piept aparPrinse-n şnururi împletitePrimăvara-n piept aparPrinse-n şnururi împletitePrinse-n şnururi împletitePrinse-n şnururi împletitePrimăvara-n piept aparPrinse-n şnururi împletitePrimăvara-n piept aparPrinse-n şnururi împletitePrimăvara-n piept aparPrinse-n şnururi împletitePrinse-n şnururi împletitePrinse-n şnururi împletitePrimăvara-n piept aparPrinse-n şnururi împletite

Şi de toţi sunt îndrăgite.Şi de toţi sunt îndrăgite.Şi de toţi sunt îndrăgite.Primăvara-n piept aparŞi de toţi sunt îndrăgite.Primăvara-n piept aparPrimăvara-n piept aparPrimăvara-n piept aparŞi de toţi sunt îndrăgite.Primăvara-n piept aparŞi de toţi sunt îndrăgite.Primăvara-n piept aparŞi de toţi sunt îndrăgite.Primăvara-n piept aparPrimăvara-n piept aparPrimăvara-n piept aparŞi de toţi sunt îndrăgite.Primăvara-n piept apar

(Zorele)

(Primăvara)

(Mărţişoare) (Ghiocelul)

L a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n tL a b i r i n t

Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;Şi eu îi sunt un ghiocel;

În viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte norocÎn viaţă, să-mi poarte noroc

De ziua mamei


F E R E A S T R Ă S P R E C E RcăuTAŢI-l PE Dum-

NEZEu PENTRu A AFlA RăSPuNSul

Dacă Dumnezeu este mai puternic decât necazurile noastre

şi ne poate da înţelepciunea de a le înfrunta, este, prin urmare, normal să ne gândim că El de-ţine răspunsul la greutăţile prin care trecem. Încercând să în-fruntăm necazurile vieţii vom descoperi un proces simplu de a-L căuta pe Dumnezeu în re-zolvarea problemelor noastre. În această ediţie vom putea învăţa câţiva paşi esenţiali în acest sens.1. meditaţi asupra cuvântu-lui lui Dumnezeu. Psalmistul spune: „Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumina cărărilor mele”, iar în traducerea Corni-lescu „Cuvântul Tău este o can-delă pentru picioarele mele”. Stu-diind Scriptura, ne dăm seama imediat că aceasta este de fapt manualul lui Dumnezeu în şti-inţa vieţii. E cheia unei vieţi ade-vărate şi izvorul înţelegerii înţe-lepciunii lui Dumnezeu. Această carte e plină de răspunsuri la probleme. Vă poate învăţa cum să-L cunoaşteţi personal pe Dumnezeu, cum să-L iubim din adâncul sufl etelor noastre şi cum să trăim o viaţă de câştig duhovnicesc.

Meditaţia se defi neşte ca un act de autodisciplină care ne în-găduie să ne concentrăm atenţia asupra Cuvântului lui Dumne-zeu. Una este să citeşti Biblia şi cu totul altceva este să meditezi, să încerci să încerci să pătrunzi cu gândul adevărurile prezente în paginile sale. E o preocupare care presupune mai mult decât o lectură accidentală a Bibliei sau o simplă ascultare a unei predici. Este vorba despre dis-ciplina mentală a concentrării depline asupra adevărurilor şi principiilor Scripturii.

Cuvântul lui Dumnezeu a fost adesea imaginat ca sămânţa care trebuie să dea rod în inima credinciosului. Pe măsură ce citim Cuvântul lui Dumnezeu, principiile Lui ne sunt planta-te în inimi aşa cum se prinde sămânţa în pământ. Odată cu trecerea timpului, aceste princi-pii se fructifi că în viaţa noastră. Meditând asupra acestor ade-văruri, ele încolţesc în inimă.Aceasta este puterea uimitoare a Cuvântului viu al lui Dumne-zeu, care este dezvăluită minţi-lor noastre prin Duhul Sfânt.

Punem sămânţa în pământ, dar dacă n-o udăm cum trebuie, aceasta va muri. Din nefericire, mulţi oameni citesc Cuvântul lui Dumnezeu fără să-i dea aten-ţie, fără să mediteze vreodată la adevărurile sale. În timp, aceştia uită ce-au citit şi Cuvântul nu mai dă rod în vieţile lor.

Dacă doriţi cu adevărat să depăşiţi necazurile vieţii, citiţi

Cuvântul lui Dumnezeu şi me-ditaţi în tăcere asupra principi-ilor pe care acesta le ilustrează. Pe măsură ce veţi îngădui Du-hului lui Dumnezeu să vă ilu-mineze inimile lor cu adevărul Său, veţi descoperi că deveniţi mai puternici în duh în ciuda greutăţilor exterioare. Odată ce aţi pornit pe această cale, nu re-nunţaţi. Nu încetaţi niciodată să vă impuneţi disciplina căutării lui Dumnezeu. Veţi găsi, astfel, tot ce are El pentru voi.2. căutaţi-l pe Dumnezeu prin

rugăciune. Rugăciunea este mo-dul de comunicare între om şi Dumnezeu. Nu este vorba de o anumită recitare a unor cuvine-te sau expresii pe care alţii le-au considerat potrivite în adresarea faţă de Divinitate. Adevărata ru-găciune este expresia autentică, p r o -

venită d i n s t r ă -f u n -d u l inimii, a fi inţei i n t e -r i o are a omului faţă de ini-ma veşnicului Dumnezeu Însuşi. De altfel, puneţi-vă în lo-cul lui Dumnezeu şi gândiţi-vă dacă v-ar face plăcere ca întot-deauna cei din jur să vă adrese-ze cuvinte frumoase care să nu le aparţină şi niciodată să nu spună ceva simplu dar ieşit din adâncul propriei inimi. Citind Cuvântul lui Dumnezeu, prin rugăciune, toată făgăduinţa şi principiile pot fi dăruite înapoi Lui.

Una dintre marile dorinţe ale ucenicilor lui Isus a fost să înveţe cum să se roage. L-au ru-gat să-i înveţe. Dorinţa lor pre-supune, astfel, că adevărata ru-găciune nu e întotdeauna uşoară pentru oricine. În străduinţa de a afl a sensul şi scopul proble-melor întâlnite în viaţă, învăţaţi cum să vă revărsaţi inima spre Dumnezeu prin rugăciune. Vor-biţi-i aşa cum aţi vorbi cu un alt semen. Nu vă temeţi că aţi putea spune cuvinte nepotrivite. Des-chideţi-vă, doar, inima. Amin-tiţi-vă că Însuşi Isus a spus că lui Dumnezeu i-a fost mai plăcută rugăciunea sinceră şi smerită a vameşului decât cuvintele mân-

dre ale fariseului care se credea mai drept.3. urmaţi principiile Scriptu-rii. Odată descoperit acest ade-văr, trebuie să luaţi hotărârea de a-i urma calea în viaţă. Biblia se referă la anumite situaţii ivite în viaţă şi ne oferă o cale în rezol-varea problemelor şi greutăţilor. Însă între a cunoaşte ceea ce spu-ne Biblia şi a face ceea ce spune există o diferenţă categorică. Întâlnim oameni care ştiu, teo-retic, tot ceea ce e bine sau rău pentru vieţile lor, însă refuză să

urmeze calea trasată de Dumne-zeu. Prin urmare, aceştia nu pot spera în rezolvarea problemelor vieţii. Biblia ne dezvăluie adevă-rul sub diferite forme. Ea include enunţuri doctrinare, povestiri, expresii poetice şi declaraţii pro-fetice. Toate aceste modalităţi de factură literară reprezintă pute-

rea Cuvântului lui Dumne-

z e u

prin care El Însuşi ni se adresează. Astfel, putem să-L cunoaştem, să-I cunoaştem voia în privinţa vieţii noastre; cu toate acestea, urmăm arareori calea adevăru-lui exprimat prin Cuvântul Său.4. Rezistaţi până la capăt. Re-zistenţa este una dintre ade-văratele calităţi ale unei vieţi. Asemenea unui atlet care îndură greutăţile fi zice ale unui concurs pentru a ieşi victorios, noi înşine va trebui să facem acelaşi lucru cu vieţile noastre. Într-un fel, viaţa însăşi e o cursă de mara-ton. Conţine întoarceri şi viraje şi nu se poate ajunge la victorie decât prin rezistenţă şi siguranţă de sine. În timpul acestei curse de-a lungul vieţii, oricare ar fi ostacolele şi difi cultăţile întâl-nite, amintiţi-vă că numai cel ce rezistă până la sfârşit este ade-văratul învingător. În epistolele sale către cele şapte biserici ale Asiei (Apocalipsa 2,3), Domnul nostru Iisus ne-a arătat încă o dată care este importanţa răbdă-

rii până la capăt. Ne-a promis, de asemenea, că nu ne va părăsi şi nu ne va lăsa niciodată; aşadar, nu trebuie să ne îndoim nici o clipă că vom termina cursa vieţii cu bine. Înspre sfârşitul misiunii sale, în ciuda tuturor greutăţilor, apostolul Pavel a spus: „Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit” (2Timotei 4:7).

Nu veţi reuşi niciodată în viaţă dacă deveniţi o persoană care renunţă uşor. Orice v-ar supăra, nu renunţaţi! Adevărata

valoare a curajului, a consecven-ţei, aperseverenţei, se demon-strează numai atunci când apar necazurile. Este şi povestea unui om, care, poate, vă va surprinde. Iată câteva date biografi ce:-22 de ani- eşec în afaceri;-23 de ani- înfrânt în alegerile parlamentare;-24 de ani- nou eşec în afaceri;-25 de ani- ales în parlament;-26 de ani- decesul iubitei sale;-27 de ani- suferă o cădere ner-voasă;-29 de ani- înfrânt în candida-tura sa ca preşedinte al Camerei

Reprezentanţilor;-31 de ani- înfrânt în candi-

datura sa ca membru al co-legiului electoral;-34 de ani- eşec în alegeri-le pentru Congres;-37 de ani- ales în Con-gres;-39 de ani- eşec în alegeri-le pentru Congres;

-46 de ani- eşec în alegerile pentru Senat; -47 de ani- înfrânt în candi-

datura sa ca vice-preşedinte;-49 de ani- eşec în alegerile pen-tru Senat;-51 de ani- ales preşedinte al Statelor Unite.

Cine a fost acest om care a refuzat să se lase bătut? E vorba de evenimentele din viaţa lui Abraham Lincoln. Voinţa sa în a se confrunta cu greutăţile i-a adus preşedenţia Statelor Unite.Aruncat în închisoare pe ne-drept, John Bunyan a scris, din spatele gratiilor, Piligrim’s Pro-gress (Călătoria pelegrinului).

La bătrâneţe, Sir Walter Scott a pus pe hârtie unele din-tre cele mai faimoase scrieri ale sale pentru a plăti o datorie de jumătate de milion de dolari de care nu era responsabil în mod legal.

Aproape în întregime surd şi împovărat de tristeţe, Beetho-ven a compus tulburătoarele-i simfonii. Händel şi Mozart şi-au compus capodoperele în preaj-ma morţii.

Martin Luther, ascuns în castelul de la Wartburg de duş-manii care urmăreau să-i ia via-

ţa, a transpus Biblia într-un lim-baj pe care şi cel mai umil ţăran era capabil să-l înţeleagă.

Fanny Crosby, fără a putea vedea, ne-a lăsat imnuri de pace sufl etească şi inspiraţie. Helen Keller, din întunericul orbirii, spunea: „În timp ce paşii mei ca-ută nesiguri drumul prin cameră, sufl etul meu, mai puternic ca ni-ciodată, se avântă spre cer pe ari-pile unui vultur”.

Ce au avut toţi aceştia în comun? Au ştiut să îndure. N-au acceptat înfrângerea! Oricare ar fi necazurile pe care le întâlniţi, hotărâţi, în inimile voastre, că veţi şti să răbdaţi şi nu uitaţi că Dumnezeu vă va ajuta să ajun-geţi la liman.5. lăsaţi restul în grija lui Dum-nezeu. Biblia spune: „Pune-ţi nădejdea în Domnul din toata inima ta şi nu te bizui pe pricepe-rea ta. Pe toate căile tale gândeşte la Dânsul şi El iţi va netezi toate cărările tale” (Pildele lui Solo-mon 3:5,6). Acest pasaj ne rea-minteşte că nu ne putem încrede ăn propria înţelepciune pentru a trece peste toate necazurile vieţii. Dimpotrivă, trebuie să ajungem acolo unde putem şti cum să ne încredinţăm pe de-a-ntregul înţelepciunii şi atotputerniciei lui Dumnezeu, aidoma unui su-veran. Suveranul este acela care are puterea să facă totul potrivit voinţei sale. Chiar dacă această idee pare înfricoşătoare, ea ar trebui să reprezinte un motiv de uriaşă încurajare pentru noi, toţi cei care îl cunoaştem pe Domnul pentru că El este Împăratul Su-veran. Atotputernic, Atotştiutor, Atotiubitor şi Atotînţelept, El nu va face niciodată nimic împotri-va noastră, ci va face totul pentru a ne ajuta. Iată de ce trebuie să ne întoarcem la El pentru a trece peste nevoile cele mai dureroase.

Adevăratele răspunsuri ale vieţii nu se pot găsi în rubricile ziarelor, sau în talkshow-urile de la radio sau televiziune. Adevă-ratele răspunsuri la necazurile vieţii se găsesc în Cuvântul lui Dumnezeu. Ele conţin semni-fi caţia principiilor adevărului exprimate în Scriptură. Pe mă-sură ce afl ăm aceste adevăruri, medităm asupra lor, le urmărim zi de zi, devenim mai puternici în confruntarea cu orice necaz, ştiind că Dumnezeu este întot-deauna de partea noastră. Nu există problemă pe care Dum-nezeu să nu o poată rezolva. Ne iubeşte mai mult decât ne-am putea iubi vreodată noi înşine, ne înţelege mai bine decât ne-am înţelege vreodată noi înşine. Ştie ce, când şi de ce avem ne-voie. În momentul în care aceste adevăruri sunt sădite în inimile noastre putem avea siguranţa de netulburat că ne putem încerde în Dumnezeu în mod absolut. Făgăduinţele sale se împlinesc mereu.

Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)Adevărul despre necazuri (2)

A N U N Ţ U R INr.6 7 martie 2013www.romaniaexpres.es20

ÎNchIRIERI•Închiriez cameră de

„matrimonio” pentru o persoană. Condiţii bune, persoane puţine. Preţ 200€ (cheltuieli incluse). Torre-jon de Ardoz, zona Las Ve-redillas. Tel. 642.861.179.

•Se închiriază ca-meră pentru o persoană în Madrid. Preţ: 240€ (cu cheltuieli incluse). Inter-net, bucătărie cu comedor, 2 băi, bloc cu ascensor. Metro Las Musas şi Las Rosas. Disponibil de la 1 decembrie. Nu se solicită “fianza”. Tel. 670.445.937. Cosmina

•Închiriez cameră luminoasă în Madrid, în condiţii excepţionale. Du-lap în perete spaţios cu uşi de oglindă, pat pen-tru o persoană, TV, inter-net gratis. Preţ: 250€ sau 280€ (cheltuieli incluse). Metro Pueblo Nuevo- L5-L7 (în faţă la Mercado-na). Tel. 695.022.068 sau 686.370.007

VâNZăRI• Vând urgent teren

intravilan 4422 m2 extra vilan, 22655 m2 în Băi-ceni, Com. Cucuteni, Jud. Iaşi. Preţ 40.000 de euro, negociabil.

•Vând teren pentru constructii, casă, vilă, la iesirea din Negreşti-Vas-lui, spre Siliştea, pe partea dreapta (DN 15), cu su-prafata de 3200 mp. Des-chidere 20m la stradă. Preţ negociabil 8 euro/ mp. Tel. 642.960.470

• Vând apartament cu 3 camere în Alexandria, lângă Piaţa Centrală, et. 7/10. Dotări: centrală pro-prie, termopane, parchet, gresie, faianţă, aer condi-ţionat. Preţ: 38.000 euro. Tel. 0040-742618782.

•Urgent vând aparta-ment cu 4 camere, la stra-dă, în Lupeni (HD), nefi-nisat. Preţ avantajos. Tel. 642.997.452.

•Vând 1100m teren intravilan cu deschide-re 14m în staţiunea bal-neoclimaterică Soveja, Jud. Vrancea. Se poate construi vilă, casă, ori-ce. Preţ. 30euro/m2. Tel. (0034)664335632, (0040)744119436. Rog să sune doar cei interesaţi.

•Vând teren intravi-lan de 400 m2 în Bucu-reşti, str. Teiuş, nr. 170. Front stradal de 22m,

gaze şi electricitate. Preţ: 16.000€. Tel. 652.929.794. Liviu.

•Vând Ford Mon-deo diesel din 2004, 115 cv, culoare roşie, 175.000 km. Merită vaăzut. Tel. 642.991.773.

•Vând OCHELARI “MINUNE” inventaţi în Israel, fără sticle cu găuri. Concepţia lunetei refac natural vederea cu 0,5 dpt pe lună. Pentru miopie, hipermetropie, stigma-tism, cataractă, etc. Tel. 642.219.600.locuRI DE muNcă

Cereri•Bucatar s-au aju-

tor de bucatar spaniol si bucatar roman cu multa experenta in ambele buca-tarii.Pregatesc mincaruri pentru nunti botezuri si zile onomastice. Program disponibil si autoturism propiu.

•Doamnă, 53 de ani, caut loc de muncă la o fa-milie de români pentru a îngriji copii mici, vârstnici sau eventual curăţenie. Locuiesc în Madrid. Tel. 602.593.830.

•Bucătăreasă, 39 de ani, 8 ani de experienţă demonstrabilă în domeniu în Spania, Italia şi Româ-nia, caut de lucru în Com. Madrid. Ofer şi rog serio-zitate. Tel. 603.215117.

• Busco trabajo como interna o lo que sea, en Guadalajara, Madrid o al-redendores. Seria, formal, con experiencia y refe-rencias. Tengo papeles en regla! Tel. 642.324.703. Al-bertina.

•Busco trabajo en servicio domestico como interna, limpieza, plancha, cocina casera española, cuidar personas mayores o niños. Tengo referencias. Mihaela. Tel. 673.162.294.

•Am 29 de ani şi caut un post de muncă, ca şo-fer de tir, tahograf, atestat transport de marfă! Se-rios, muncitor şi respon-sabil, nu contează unde este locul de muncă, in-tern sau international. Tel. 0760119537. E-mail: [email protected].

•Tânară, caut un post de recepţioneră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola şi engleza (ni-vel alto). Pot fi contactă la telefon 664105704 sau

642866955. Iulia.•Instalator (fontane-

ro) cu experienţă, caut de muncă. Pot fi contactat la tel.642.746.836

•Bărbat cu „tarjeta” de construcţii de 8 şi 20 de ore, cu recomandări, caut de muncă în construcţii ca „peon”, „oficial”, grădinar sau în orice alt domeniu. Ofer recompensă!. Tel. 642.219.600.

Cereri•Firmă de decora-

ţii, caută agent comercial pentru zona Madrid. Se oferă perioadă de probă de trei luni, după care se întocmeşte contract pe termen nedeterminat. Cei interesaţi pot trimite CV la [email protected]

mATRImoNIAlE•Spaniol de 37 de ani,

de profesie muzician,, do-resc să cunosc o fată de naţionalitate română în vederea unei relaţii de pri-etenie sau chiar mai mult. Sunt pasionat de cinema şi îmi plac plimbările. Tel. 647.733.924.

•Locuiesc în Madrid, am 32 de ani, muncesc în aeroport şi caut o fată pentru o relaţie, eventual căsătorie. Sunt serios, am simţul umorului şi urăsc minciuna. Tel. 651.141.794

•Domn serios, 174 cm, 80 kg, 53 ani, prezen-tabil, divorţat, de profesie inginer, doresc să cunosc o doamnă necăsătorită, serioasă, credincioasă, educată ( studii superi-oare / sau studii medii ), care lucreaza în zona Ma-drid. Rog SMS de prezen-tare şi te voi suna eu. Tel. 642.379.811.

•Stau în Madrid, am casa mea, am 40 de ani. Caut o fată cu vârsta cu-prinsă între 35 şi 42 de ani. Poate şi copii. Iubesc copi-ii. Tel. 642.919.410.

•Tânăr, nefumător, de 28 de ani din Com. de Madrid, caut fată sinceră pentru prietenie serioasă Tel./Whatsap: 685.280.540

DIVERSE•Absolventă a şcolii

de artă, secţiunea canto popular, caut instrumen-tist orgă pentru a efectua un program artistic la nunţi aniversări. Locuiesc în zona Alicante (Valen-cia). Rog seriozitate. Mag-da, Tel. 687.096.004.

A N U N Ţ U R I21www.romaniaexpres.esNr.6 7 martie 2013

oRIZoNTAl: 1) Celebru actor care a jucat alături de Nicole Kidman în “Culoarea minciunii” (Anthony) - Numele fetei lui Hugh Jackman, starul dramei “Aus-tralia”, în care joacă alături de Nicole Kidman. 2) Actriţă considerată compatibilă cu Nicole Kidman (Th urman) - “Stăpânul ... ”, film în care Nicole Kid-man joacă alături de Tom Jennings. 3) Încălţări de eschimos (sing.) - Nume feminin avut de Nicole Kid-man în “Cold Mountain”. 4) Măsuri în teren - Unitate militară - Mod de lucru cu Nicole Kidman pentru care regizorul Baz Luhrmann a refuzat să mai colaboreze cu ea. 5) Actriţă care a jucat în “Spargătorul de nuci”, realizat în 1986, tot cu prenumele de Nicole –Set amestecat! 6) Prima soţie a lui Tom Cruise îna-intea lui Nicole Kidman (Rogers) - Crud la mijloc! - Termină de filmat! 7) Tăiată celora care mai credeau într-o împacare între Tom Cruise şi Nicole Kidman (fig.). 8) Actriţă filipineză, colegă de generaţie cu Ni-cole Kidman (Mina) - Mileniu - A continua. 9) Ce ştie să facă bucătarul lui Nicole Kidman şi al lui Robert De Niro, adus de la Veneţia la un restaurant din Bucureşti (inf.) - Actor care, ca şi Nicole Kidman, a câştigat un

Oscar (Pacino) - ţesătură de mătase. 10) De ce a fost acuzată Nicole Kidman de unii cârcotaşi pentru poze făcute în lenjerie intima (pl.). 11) O chestie cinematografică de circulaţie - Dânsa.VERTIcAl: 1) “Th e . . . Stain”, film în care Nicole Kidman joacă alături de Anthony Hopkins - “Practical . . . ”, film realizat în 1998, în care Nicole Kidman joacă alături de Sandra Bullock. 2) Asasinat - Voal. 3) Film în care Nicole Kidman joacă alături de George Clooney şi Marcel Iureş. 4) A murdări - Autor al filmului “Th e Stepford Wives”, cu Nicole Kidman (Levin). 5) O trăsătură proprie, cum este de exemplu frumuseţea lui Nicole Kidman - Pus în faţa avocaţilor. 6) Înţelesuri - Cu formă alungită (fem.). 7) “Mariko . . . Show”, la care a participat şi Nicole Kidman - Început de transmisie! - Uşor. 8) Numărul actriţei Nicole Kidman în galeria actriţelor de origine australiană - La sfârşit de scenetă! 9) De asemenea - Cea de a şaptea îmbrăţişată de Nicole Kidman. 10) Cum e considerată Nicole Kidman - Filme realizate până în 1928, în care, desigur, nu a jucat Nicole Kidman. 11) Unul din ultimele filme ale lui Nicole Kidman, realizat în 2008, cu success deosebit la public.Dicţionar: ETS, TRA. F. L. Manolescu

Nr. 6 7 martie 2013

D I V E R T I S M E N T22 www.romaniaexpres.es

„A greşi este omeneşte” zise ariciul înfi erbântat dân-du-se jos de pe peria neagră de sârmă...

*Un cuplu de tineri căsătoriţi a decis să-şi petreacă luna de miere la o pensiune izolată la munte. S-au cazat într-o sâmbătă şi n-au mai ieşit timp de cinci zile. Îngrijoraţi de soarta lor, proprietarul pensiunii s-a hotărât să vadă dacă n-au păţit ceva. Aşa că a bătut la uşă şi i-a întrebat dacă sunt în regulă.-Suntem ok... trăim din fructele dragostei!-Aşa mi-am şi imaginat ... dar v-aş ruga să nu mai aruncaţi pielițele în curte că îmi sufocaţi gâştele...

*Logica, este acel lucru care nu-i permite bărbatului să înţeleagă femeia!

*Dialog la grădiniţă...-Tăticul meu este mai bun decât al tău!-Nu-i adevărat!-Mama mea e mai bună decât a ta!- Asta se poate. Aşa spune şi tata.

*Bărbaţii mint mai mult, iar femeile mint mai bine.

*Profesoara vorbeşte despre temperatura corpului:-Oamenii au 36,5 C, sălbăticiunile au 38 C, iar păsările au chiar 41… Bulă tu mă asculţi? Te rog să repeţi ce-am spus!-Oamenii au 36,5 C, când devin sălbatici temperatura creşte la 38 C, iar când văd o păsărică au chiar 41…

*-Dom’ doctor, cred că am probleme cu ochii.-De ce credeţi asta, domnule?-Păi, de când m-am căsătorit nu mai văd un ban prin casă...

*Bulă le povestea prietenilor:-Pot să spun că sunt un tip norocos.-De ce?-Păi nevastă-mea tocmai mi-a spus că pot s-o invit pe secretara mea cea fi erbinte la noi acasă weekend-ul ăsta, să-i ofer ceva de băut şi apoi să fac dragoste cu ea cât poft esc…-Chiar aşa ţi-a zis nevastă-ta?-Mă rog, nu chiar cu cuvintele ăstea, ea a zis: „Mă duc la ţară la mama, aşa că va trebui să te descurci singurel weekend-ul ăsta”.

*Vorbesc două prietene:-Soţul tău fumează?-Doar după ce facem dragoste-Şi nu e dăunător pentru sănătate?-2-3 ţigări pe an nu cred că e mult!

*Întrebare: Există asemănări între sutien şi istorie?Răspuns: Desigur! Ambele deformează realitatea.

*-Domnişoară, de câte ori îmi surâdeţi, îmi vine să vă invit la mine.-Vai, sunteţi un seducător!-Nu. Sunt dentist…

*Căsătorie = convieţuire paşnică, sau nu, a două sisteme nervoase…

*Un om cade de la etajul 10. După un timp cade şi un smoc de păr. Care e logica? Bietul om folosea o loţiune care întîrzia căderea părului!

*Un politist, vorbind cu Moartea şi notând în carneţel: “Deci ziceţi că înainte să intraţi în România aveaţi coa-să...?”

Momente veseleActriţe Faimoase: Nicole Kidman

INTEGRAMĂ-Ştii pentru ce eşti aici? îl întreabă po-liţistul pe beţivanul recent adus la sec-ţie. Pentru băutură!- Da? Foarte bine! Atunci...

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUşor Mediu Difi cil

9 3 84 8 6 38 5 9 4

3 2 47 5 3 4 9

5 6 27 8 2 4

4 6 8 3 22 3

4 7 5 6 27 9 59 5 4 8

4 3 9 7 22 6 5

4 36 7

5 4 37 2 8 4

4 55 7 6 3 2

9 24 7 6

8 3 2 76 8 3

8 4 67 5 6

8 7 3 1 5


L I F E & S T Y L E

Cea de-a 85-a ediţie a Os-carurilor des-

făşurată la Los Angeles, a constituit evenimentul monden principal al al acestui sfârşit de iarnă, eveniment în care cele mai cunoscute actriţe şi cei mai cunoscuţi actori ai lumii au dat testul sti-lului şi eleganţei. Întreaga lume a fost cu ochii pe staruri, iar efectele Os-carului continuă şi după decernarea premiilor, creând nenumărate su-biecte de dezbatere pe teme life&style, modă, trenduri sau dragoste.

Câştigătorii acestei ediţii a premiilor Oscar au fost, în cea mai mare par-te, actori consacraţi şi au

intrat pe merit în posesia râvnitului premiu. Cea care a prezentat cea mai importantă categorie a premiilor Oscar, “cel mai bun film”, a fost nimeni alta decât prima doam-nă a Americii, Michelle Obama, ajutată fiind de veteranul actor Jack Ni-cholson. De la Casa Albă, Michelle Obama a anun-ţat titlul lungmetrajului premiat cu Oscar anul

acesta: ”Argo”, în regia lui Ben Affleck. “Argo” a mai fost premiat cu trofe-ul Oscar şi la cate-goria cel mai bun scenariu adaptat şi cel mai bun montaj.

Premiul Os-car pentru cea mai bună i nt e r p r e -tă în rol principal a fost în-m â n a t a c t i ţ e i Jennifer Lawren-ce pentru prestaţia din „Silver Linings Playbook”. Vi-zibil emoţio-nată, actriţa s-a împiedicat în rochie şi

a căzut în momentul în care a urcat pe scenă pen-tru a-şi primi premiul.

Cel mai bun actor a fost desemnat Daniel Day Lewis, din drama “Lin-coln” - plecată în cursă cu 12 nominalizări - care a primit premiul chiar din mâna actriţei Meryl Streep, câş-tigătoarea unui Oscar anul tre-

cut pentru î nt r u c h i -parea lui M a r g a r e t Thatcher.

Cea mai b u n ă

a c t r i ţ ă în rol se-cundar a fost Anne Hathaway,

din „Les M i s e -

r a b l e s ” , care odată

ajunsă pe scenă a ex-clamat "S-a impl ini t ! " , referindu-se la onoarea de a fi premi-ată în cadrul

unei gale de o asemenea anvergură, iar cel mai bun actor în rol secundar a fost Christoph Waltz, d i n

“Django Unchained”, film în regia lui Quentin Tarantino.

Evenimentul a fost unul exclusivist, iar la petrecere şi-au făcut apariția unele dintre cele mai celebre cupluri de la Hollywood. Nu a lipsit de la această petrecere nici frumoasa compa-trioată Mădălina Ghe-nea însoţită de iubitul ei,

Gerard Butler. Fericiți şi îndrăgostiți, cei doi au dat interviuri pentru pre-sa străină şi au stat toată seara unul în preajma

celuilalt. Modelul de origine română a

purtat o rochie superbă, sem-

nată Versa-ce, şi a avut o coafură deloc so-f i s t i c a -tă fiind apreciată de pre-

sa străină care a lău-

dat apariția răvăşitoare a

Mădălinei. Printre invi-

taţi au mai fost celebrul cuplu Ben Afleck şi so-ţia sa Jennifer Garner, George Clooney alături de partenera sa Stacy Keibler, Michael Douglas şi Catherine Zeta-Jones, Jennifer Aniston şi Justin Theroux, însă pe covorul roşu, spre dezamăgirea fanilor, nu şi-a făcut apa-riţia celebrul şi îndrăgitul cuplu Brad Pitt şi Angeli-na Jolie.

Cunoscută în România nu atât pentru

relaţia ei cu Mihai Albu, cât pentru preferinţe-le ei interesante, ca să nu spunem ciudate, în ce priveşte animalele de companie, Iulia Albu şi celebrul designer de pan-tofi au divorţat.

Iulia şi Mihai Albu au anunțat în urmă cu câte-va zile că s-au despărțit, după 8 ani de căs-nicie şi a lă-sat clar că nu mascota ei, îndrăgi-ta găinuşă cochin pitic cu pedigree C h a t e a u LouLou de la Fraise, a fost motivul d i v o r ţ u l u i . „N-am divor-ţat din cauza găinii, este o tâmpenie! Orice s-ar spune, nu voi oferi detalii. Va veni însă vremea să ies să

vorbesc, pentru că am pro-iecte în promovare pe care n-am putut să le lansez din cauza divorţului. To-tuşi, eu din asta trăiesc!”, a declarat Iulia Albu Şi-a clădit o carieră de fa-shion editor, însă Iulia

este la bază avocat, o me-serie pe care încă o iubeş-te. „Dreptul m-a învăţat mai mult decât avocatu-ră şi dacă ar fi s-o iau de la capăt, tot Dreptul l-aş face prima oară. Am avut multe procese grele în care am fost avocat, dar nu pot da detalii, pentru că n-am voie, trebuie să respect

confidenţialitatea cli-enţilor. Am colaborat

cu avocaţi mari, iar acum lucrez cu Ion Dascălu, avocatul lui Irinel Colum-beanu”, a mai adăugat fosta soţie a lui Mi-hai Albu, pen-tru Ring.Iulia şi Mihai Albu au ră-mas în relații apropiate după divorț. Cei doi foşti soți se res-

pectă, apreciază reciproc şi vor

colabora profesi-onal în continuare.

Cei doi au împreu-nă o fiică, Mikaela, în

vârstă de 3 ani şi jumă-tate.

michelle obama, protagonistă la Gala Premiilor oscar 2013

Iulia şi mihai Albu au divorţat!


A C T U A L I TAT E

Mon e y Gr am ( N Y S E : MGI), com-

panie multinaţională spe-cializată în furnizarea de servicii de transfer de bani la nivel mondial, şi com-pania de asigurări MetLi-fe, lider internaţional în asigurări colective pentru angajaţi, au semnat recent un acord de colaborare care permite tuturor cli-enţilor care utilizează ser-viciile MoneyGram con-tractarea unei asigurări.

Acordul va fi dis-ponibil în peste 17.000 de puncte de distribuţie din Spania cu care Mo-neyGram colaborează şi prevede ca toţi acei clienţi care trimit bani în străi-nătate să poată beneficia de contractarea unei asi-gurări. Poliţa de asigurare MetLife care intră în vi-goare la 30 de zile naturale de la efectuarea transfe-

rului de bani, protejează asiguratul în caz de deces, incapacitate totală şi per-manentă precum şi în caz de spitalizare.

Potrivit cuvintelor lui Ignacio Gil, director la MoneyGram Spania: “Semnătura acestui acord cu MetLife garantează un plus de servicii pe care MoneyGram le va putea oferi clienţilor ce trimit bani prin MoneyGram. Această noutate pe piaţa transferurilor de bani ne va permite să îmbunătă-ţim serviciile oferite clien-ţilor noştri, îngrijindu-ne în acelaşi timp de familiile acestora. Obiectivul aces-tui acord este acela de a continua cu inovaţiile şi de a lucra mână în mână cu companii de referinţă la nivel mondial, cu sco-pul de a îmbunătăţi şi mai mult oferta noastră de servicii”.

La rândul său Óscar Herencia, Director Gene-ral al MetLife Iberia a afir-mat: “Suntem foarte satis-făcuţi de rezultatul acestui acord de colaborare cu MoneyGram. Obiectivul nostru, acela de a oferi clienţilor o asigurare seri-oasă, are la bază în primul rând facilitarea condiţii-lor de acces la contracte-le de acoperire în cazuri deoseite precum cel de deces, de incapacitate sau de spitalizare. De aceea, suntem convinşi că, odată cu această nouă alianţă, vom putea proteja un nu-

măr mai mare de clienţi şi când spun aceasta nu mă refer doar la asiguraţi, ci şi la familiile lor”.

Mai multe despre Metlife

Metropolitan Life In-surance Company (MetLi-fe) este o filială a MetLife, Inc. (NYSE: MET), lider mondial în domeniul asi-gurărilor şi programelor de ajutoare pentru anga-jaţi, care deserveşte 90 de milioane de clienţi. Prin intermediul societăţilor sale dependente şi asocia-te, MetLife menţine pozi-ţii de liderat în SUA, Japo-

nia, America de Sud, Asia, Pacific, Europa şi Orientul Mijlociu. Pentru mai mul-te informaţii puteţi accesa site-ul www.metlife.com.

Din noiembrie 2012 MetLife España şi MetLife Portugal au integrat ope-raţiunile lor într-o unică structură operativă pe piaţa din Peninsula Iberi-că, dând naştere la MetLi-fe Iberia, o companie de asigurări lider, specializa-tă în asigurări personale şi în sectoare precum cel al Protecţiilor de Plată, Mar-keting Direct sau al Afa-cerilor de Grup. Contează cu 300 de angajaţi, 400 de agenţi speciali organizaţi în două reţele de distri-buţie cu caracter local, cu peste 800 de brokeri şi agenţi independenţi, cu contracte care beneficiază angajaţii celor mai impor-tante companii din lume şi cu peste 80 de acorduri

de distribuţie. MetLife Iberia oferă servicii la pes-te 2 milioane de clienţi şi contează cu peste 250.000 de poliţe de asigurare.

Despre MoneyGramMoneyGram Inter-

nacional este o multina-ţională lider în domeniul serviciilor de transferuri de bani integrată printr-o reţea de peste 310.000 de localuri de distribuţie printre care: bănci, ofi-cii poştale şi companii de vânzare cu amănuntul din toată lumea. Compania dispune de o amplă gamă de produse care permit consumatorilor şi firme-lor din întreaga lume să efectueze plăţi şi transfe-ruri de bani în peste 192 ţări şi zone din lume. Pen-tru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul www.moneygram.com sau pe profilul de Facebook al MoneyGram.

moneyGram şi metlife Iberia semnează un acord în vederea asigurării clienţilor care trimit bani în străinătate

romania expres- nr.6

Documents