romania expres nr.16

Nr.16 / ianuarie 2014• s e d i s t r i b u i e g r a t u i t • d i s t r i b u c i ó n g r a t u i t a •facebook.com/romania.expres twitter.com/Romaniaexpres

www.romaniaexpres.es

Publicaţie pentru românii din spania ianuarie 2014 Anul iii - nr. 16

propune să nu se mai menţioneze naţionalitatea celor care comit infracţiuni grave

... pag. 3

miHAelA ciliciu,

PreşedinteleAsociaţiei Românilor din Huelva,

... pag. 23

Martin Casillas Carbonero

primul “baby celebrity” din 2014Transferul tău de bani este un dar

La Crăciunul acesta, Moneygram te invită la una dintre cele patru cine festive de Crăciun pe care le celebrăm

la Madrid, Barcelona, Castellon şi Valencia.Înregistrează-te la cenamoneygram.es

@moneygramMe/moneygram

noi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRinoi scumPiRila energia electrică şi la transportul feroviar

... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5 ... pag. 5

2014 a venit în spania cu

dRePtuRile RomâniloR după

ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii

din spaniaîn 2014

care sunt

Anunţ

imPoRtAnt

... pag. 2

... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7

condamnat defi nitiv în dosarul Zambaccian

AdRiAn năstAse

Străinii vor putea cumpăra

pământul României

olimPiA melinte

nominalizată la premiile

GoYA Ne-a părăsit

NAE LĂZĂRESCU

... pag. 23 ... pag. 23

... pag. 4

Adelson “şi-a luat jucăriile” şi a plecat. euRoveGAs nu se va mai construi la madrid

La Crăciunul acesta, Moneygram te invită la una dintre cele patru cine festive de Crăciun pe care le celebrăm

la Madrid, Barcelona, Castellon şi Valencia. cenamoneygram.es

Adelson “şi-a luat jucăriile” şi a plecat.

... pag. 6

Guvernul spaniol a adoptat noua Lege a Avortului... pag. 5

Primul copil născut în 2014 în Andaluzia este român ... pag. 8

Un român din Huelva a fost ucis de un compatriot în noaptea de Revelion ... pag. 8

Primarul Xavier García Albiol a fost achitat... pag. 7

... pag. 4

... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7 ... pag. 7

2 www.romaniaexpres.es Nr.16 / ianuarie 2014

U T I L

RedActoR ȘeF: Alin Săcăcean

sPeciAliȘti:Emilian Dragomir (Sănătate) Monica Săcăcean (Social) Cristina Marinescu (Spiritual) Marinela Puşcaşu (Juridic)

colABoRAtoRi:Ioan-Daniel NytraMihaela BădinVasile GhiurcaViorel Anghelina

desiGn & WeB:Alin Săcăcean

mARKetinG:Maria Sârzea

coRectuRă:Dorina Sava

contAct:tel. 628.851.495 653.400.445

e-mail: [email protected]@romaniaexpres.es

Deposito Legal M-29897-2012

Ambasada României în Regatul spaniei•Orar: l-v, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida de Alfonso Xiii, 157, Madrid, 28016 •tel. pentru relații publice: 913.50.18.81 (5 linii), 913.45.45.53 •fax: 913.45.29.17 •e-mail: [email protected]; [email protected] •biroul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale: tel. 913.50.73.56, e-mail: [email protected] •biroul ata-şaţilor de interne: e-mail: [email protected], tel. 913595087 • biroul comercial: e-mail: ofi [email protected], tel.: 91.350.18.81 (104) •facebook: www.facebook.com/ambasada.madrid •site: www.madrid.mae.roconsulatul General al României la madrid •Jurisdicţie: Comunitatea Madrid, Castilia-le-on (Avila, Burgos, Leon, Palencia, Salamanca, Segovia, Soria, Valladolid, Zamora) şi Insulele Canare (las palmas, santa Cruz de tenerife) •Orar: l-v, 09:00-17:00 •Adresa: Avenida Car-denal Herrera Oria, 134, Madrid, 28034 •tel. 917.34.40.04 (5 linii) •tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 649.656.032 •fax: 914.16.50.25 •site: www.madrid.mae.ro •e-mail: [email protected] (pentru informații consulare); [email protected] (pentru programări de paşapoarte)consulatul General al României la Barcelona •Jurisdicţie: Catalonia (barcelona, girona, lerida, tarragona) şi insulele baleare •Orar: l-v, 09:00-17:00 (09:00-15:00 preluare de do-cumente; 16:00-17:00 eliberare de documente) •Adresa: C/san Juan de la salle, 35 bis, barce-lona, 08022 (intrare public: C/Alcoy, 22) •tel. 934.181.535, 934.340.220, 934.344.223 •fax: 934.341.109 •tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 661.547.853 •e-mail: [email protected] •site: www.barcelona.mae.roconsulatul General al României la sevilla •Jurisdicţie: Andaluzia (Huelva, Cadiz, Ma-laga, Sevilia, Cordoba, Jaen, Granada), Mur-cia, Ceuta, Melilla •Orar: l-v, 09:00-17:00 (09:00-14:00 preluare de documente; 16:30-17:00 eliberare de documente) •Adresa: Avenida Manuel siurot, 30, Sevilla, 41013 •tel. 954.624.070, 954.240.967, 954.233.243, 954.625.372, 954.230.947, 954.239.327, 954.620.746, 954.624.053 •tel. de urgen-ţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 648.212.169 •fax: 954.627.108 •e-mail: [email protected] •site: www.sevilla.mae.roconsulatul General al României la Bilbao •Jurisdicţie: ţara bascilor (Alava, guipuzcoa, Viscaya), Navarra, La Rioja, Asturia, Canta-bria şi galicia (la Coruña, lugo, Ourense, pontevedra) •Orar: l-J: 09:30-17:00 (09:30-14:00 primirea solicitărilor pentru serviciile consulare; 14.00-16:30 se procesează solici-

tările; 16:30-17:00 eliberare de documente); •Adresa: plaza Circular, 4, bilbao, 48001 •tel. 944.245.177 •tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 608.956.278 •fax: 944.245.405 •e-mail: [email protected] •site: www.bilbao.mae.roconsulatul României la Zaragoza •Jurisdicție: Aragon (zaragoza, Huesca, te-ruel) •Orar: l-v, 09:00–17:00 (09:00-14:00 prezentare de documente; 16:30-17:00 elibe-rare de documente) •Adresa: C/Camino de las torres, 24, zaragoza, 50008 (intrare pen-tru public: prin spatele clădirii, fostul sediu al ineM) •tel. 976.481.429 •tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente rutiere sau dece-se): 663.814.474 •fax: 976.481.779 •e - m a i l : s e c r e t a r i a t @crozaragoza.e.telefonica.net consulatul României la castellón de la Plana•Jurisdicţie: Comunitatea valenciană (Alican-te, Castellon, valencia) •Orar: l-J, 09:00-14:00 prezentare de documente; 15:30-16:30 elibera-re de documente; vineri: 09:00-12:00, preluare de documente; 12.00-13.00, eliberare docu-mente; 14:00-16:00 (doar cu programare), ofi -cieri căsătorii, audienţe şi alte probleme •Adre-sa: Av. valencia s/n, esquina con Rambla de la viuda, 12006 •tel. 964.216.172, 964.216.171, 964.203.331, 964.203.234, 964206764 •tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 677.842.467 •fax: 964.257.053 •e-mail: [email protected] (informaţii servicii consulare), [email protected] •site: www.castellon.mae.roconsulatul României la ciudad Real•Jurisdicţie: Castilia-la Mancha (toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca, Guadalajara) şi extremadura (Cáceres, badajoz) •Adre-sa: Calle Mata, 37, Ciudad Real, 13004 •tel. 926.251.751 •tel. de urgenţă (doar în ca-zuri de accidente sau decese): 609.513.790 •e-mail: [email protected] •fax: 926.231.170 viceconsulatul României la Almeria•Jurisdicție: Almeria •Orar: l-J, 09:00–17:00 (09:00-14.00, depunere de documente; 16:00-17:00, eliberare de documente); vi-neri (doar cu programare), zi de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi ciere de căsătorii la misiune şi alte servicii •Adresa: Carretera Huércal de Almería, 46, Almería, 04009 •tel. 950.625.963, 950.624.769 •tel. de urgenţă (doar în cazuri de accidente sau decese): 682.733.408 •fax: 950.145.217 •e-mail: [email protected] onorifi c al României la Pamplona•Adresa: C/Cortes de navarra, 5, 5D, pamplo-na, 31002 •tel. 948203200 •fax: 948220512 consulatul onorifi c al României la murcia•Adresa: Avenida de los Rectores, 3, edifi cio paraninfo, Murcia, 30100 •tel. 968.879.567 •fax: 968.879.568 •e-mail: [email protected]

tRAduceRi AutoRiZAteAPostilA de lA HAGA

MONICA-MARIA SĂCĂCEANtraducător autorizat

de ministerul Justiţiei tel. 628.851.495

email: [email protected]

instituţii ale statului român în Regatul spaniei

În perspectiva apropiatei liberalizări – de la data de 1 ianuarie 2014 – a ac-cesului cetăţenilor români pe pieţele

naţionale ale muncii în statele europene care încă menţin restricţii, printre care şi Spania, Ambasada României în Regatul Spaniei, prin-tr-un comunicat remis România Expres, do-reşte să reamintească următoarele informaţii utile, reconfi rmate în cadrul discuţiilor ofi ciale derulate cu autoritățile spaniole competente:

• menţiunea referitoare la negarea dreptului de muncă, înscrisă în certifi catele de reziden-ţă („no se autoriza a trabajar por cuenta ajena hasta la fecha…”) NU va mai produce efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2014 şi, în consecință, NU infl uenţează dreptul de acces pe piaţa muncii (angajare);

• cetăţenii români care totuşi vor dori schim-barea certifi catelor de rezidenţă cu unele noi, în care să nu mai apară această menţiune, se pot adresa birourilor pentru străini (Ofi cina de Extranjería) sau Comisariatelor de Poliţie (Comisaría de Policía) din provincia unde au/doresc să-şi stabilească reşedința;

• pentru obţinerea unui certifi cat de rezi-denţă nou, la momentul solicitării trebuie în-deplinite de către solicitant condiţiile legale general valabile pentru obţinerea unui certifi -cat de rezidenţă:

• pentru cei angajați: vor prezenta documen-tul de înregistrare în regimul corespunzător de securitate socială SAU (2)contractul de muncă înscris la serviciul public de Ocupare (sepe/INEM);

• pentru cei care desfăşoară activități lucrati-ve pe cont propriu (autónomos): vor prezenta

documentul de înregistrare în regimul cores-punzător de securitate socială SAU documen-tul de justifi care a stabilirii sediului social prin înscrierea la Registrul Comerțului;

• cetățenii români care în momentul solici-tării preschimbării certifi catului nu desfăşoară activități legale generatoare de venit, trebuie să aducă dovezi clare că dispun de mijloace de întreținere sufi ciente pentru sine şi persoanele afl ate în întreținere (ex: conturi bancare, ce-curi, proprietăți, cărți de credit etc.) şi asigura-re medicală (NU card european de sănătate);

• cetăţenilor români care au deja un certifi -cat de rezidenţă şi doresc schimbarea acestuia, dar la momentul solicitării schimbării certifi -catului nu mai îndeplinesc condiţiile legale de acordare, li se va refuza eliberarea altui certi-fi cat;

Atenţie: nu solicitaţi schimbarea certi-fi catului de rezidenţă decât dacă îndepliniţi condiţiile de obţinere a acestui document!

• certifi catele de înregistrare a cetăţeni-lor europeni NU expiră niciodată, indiferent de format (nou sau vechi), în consecinţă NU există obligativitatea preschimbării celor mo-del vechi (format fi la A4), cu cele noi (format mic, tip card);

• înscrierea contractului de muncă la se-curitatea Socială (angajarea) se poate face şi pe baza documentului naţional de identitate (românesc), în acest caz existând obligaţia ca în maxim 3 luni de la angajare cetăţeanul să prezinte certifi catul de rezidenţă, care se poate obţine, în virtutea existenţei unui contract de muncă;

• membrii de familie ai cetățeanului care are/solicită stabilirea reşedinței în Spania, tre-buie să demonstreze că:

1. însoțesc cetățeanul rezident sau reîntre-gesc familia;

2. este căsătorit cu cetățeanul rezident (va prezenta certifi catul de căsătorie);

3. este fi u/fi ică al/a cetățeanului rezident sau al/a soțului/soției acestuia (va prezen-ta certifi catul de naştere) şi are vârsta sub 21 de ani. Dacă este de vârsta mai mare de 21 de ani, va justifi ca faptul că dispune de mijloace proprii de întreținere sau va aduce un certi-fi cat de handicap, care să ateste că se afl ă în întreținerea părinților.

4. este părinte al cetățeanului rezident (va prezenta certifi catul de naştere) şi că dispune de mijloace proprii de întreținere.

Pentru detalii şi clarifi cări suplimentare vă puteţi adresa Ambasadei României de la Madrid:

- Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale: telefon: 0034-91.350.73.56; fax: 0034-91.345.29.17; e-mail: [email protected]

- Secţia Consulară a Ambasadei României de la Madrid; Avda. Cardenal Herrera Oria, 134, Madrid; telefon: 0034-91.734.40.04; fax: 0034- 91.416.50.25; e-mail: [email protected].

Anunţ imPoRtAnt: care sunt drepturile românilor după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii din spania la 1 ianuarie 2014

3www.romaniaexpres.esNr.16 / ianuarie 2014

R E P O R T A J

Statisticile spun că românii re-prezintă cea mai numeroasă co-

munitate de imigranţi din Spania, cu 925.140 de per-soane (la 30 iunie 2013). În aceste condiţii este firesc ca şi numărul românilor care comit infracţiuni să fie unul ridicat. Site-ul Minutodi-gital.com afirmă chiar că românii s-ar afla în fruntea delincvenţei în Spania.

Acelaşi site susţine, însă, că multe din infracţiu-nile care le sunt atribuite ro-mânilor ar fi comise de romi de naţionalitate română, iar acest lucru ar crea o îngrijo-rare în rândul compatrioţilor noştri care simt că, din ce în ce mai des, cetăţenii spanioli îi identifică cu acest gen de imigranţi care comit infrac-ţiuni ce le deteriorează ima-ginea.

Această ultimă idee este

împărtăşită de tot mai mulţi români din Spania şi chiar din lume. Însă problema nu este aceasta, pentru că in-fractori există atât în rândul romilor de naţionalitate ro-mână cât şi în cel al celorlalţi români. Doar că mulţi se în-treabă care ar fi soluţia pen-tru ca românii să nu mai fie asociaţi cu delincvenţa?

O propunere în acest sens a venit, recent, din par-tea Mihaelei Ciliciu, preşe-dinte al Asociaţiei Români-lor de pe Coasta Occidentală din Huelva (ARCOH), care

crede că ar trebui să nu se mai specifice naţionalita-tea persoanelor implicate în incidente grave precum cel petrecut în zorii zilei de Re-velion în localitatea andaluză El Campillo (Huelva), când un cetăţean român a fost ucis de un compatriot. “Cred că ar trebui să nu se mai reite-reze naţionalitatea străinilor care comit acte de delicvenţă, pentru că se poate produce o atitudine de excludere socia-

lă din partea autohtonilor”, a declarat Mihaela Ciliciu în exclusivitate pentru Româ-nia Expres.

După incidentul amin-tit, părerea româncei a apă-rut în aproape toate ziarele din Huelva şi chiar în cele din întreaga Andaluzie, aşa

că ne-am pus şi noi în legă-tură cu dânsa pentru a înţe-lege mai bine punctul său de vedere. Mai cu seamă că în unele ziare, părerea domniei sale apărea puţin denaturată, fiind asociată cu nemulţumi-rea unor români de a fi iden-tificaţi cu populaţia de etnie romă.

Privitor la problema infractorilor de etnie romă menţionată de Minutodigi-tal.com, doamna Ciliciu a precizat: “Toţi sunt români şi trebuie să tragem cu noi moş-tenirea pe care ne-o lasă nea-

mul nostru”. În zona Huelva există o importantă comu-nitate de romi, care este în atenţia asociaţiei condusă de Mihaela Ciliciu. “Aici avem o comunitate de romi enor-mă. Faptul că unii comit in-fracţiuni nu înseamnă că toţi sunt răi. Mulţi dintre ei sunt cuminţi şi muncitori. Noi am încercat să îi integrăm puţin câte puţin. Eu, de pildă am facut serbari cu ei”, spune re-prezentanta ARCOH mân-

dră de rezultatele obţinute pe această latură.

Mihaela Ciliciu nu îm-părtăşeşte nici logica expusă de cei de la Minutodigital.com care insinuează că imi-granţii ar fi beleaua societăţii spaniole de azi. Bazându-se pe unele cifre primite la în-ceputul lui 2009 de la sindi-catul penitenciarelor ACAIP, Minutodigital.com afirmă că 60% din infractorii tri-mişi după gratii în ultimul deceniu sunt imigranţi şi că, în aceeaşi perioadă de timp, numărul deţinuţilor din Spa-nia a crescut cu 70%, creştere care s-ar datora în special în-mulţirii infractorilor străini. Aceeaşi sursă susţine că din ianuarie 2000, numărul deţi-nuţilor spanioli a crescut cu 10.700 de persoane (+29%), iar cel al deţinuţilor străini cu 18.100 (+228%) şi că în cele 87 de închisori spanio-le există 75.212 deţinuţi din care 25.966 sunt imigranţi. Concluzia trasă de Minuto-digital.com este că “şase din

zece infractori care ajung în Spania după gratii sunt imi-granţi, un procent destul de mare ţinând cont de faptul că numărul străinilor care se află legal pe teritoriul Spaniei reprezintă 12,4% din popula-ţia totală a ţării”.

Mihaela Ciliciu, însă, crede că nu este nevoie de multă matematică pentru a înţelege că “dacă din 2005 în-coace numărul imigranţilor români a crescut cam de 10 ori, între aceştia se vor regăsi toate categoriile de oameni, printre care şi infractori”. “Dacă populatia Spaniei are o natalitate de nici 4% cum să producă atâţia delincvenţi?”, este de părere liderul AR-COH. Mai mult, ea critică faptul că în acest mediu de comunicare se folosesc date de acum aproape cinci ani pentru a argumenta o teorie care nu vine cu nici un chip în ajutorul imigraţiei.

“De ce nu se vorbeşte şi de faptul că datorită afiliaţiei imigranţilor la Asigurările So-ciale se pot plăti pensiile spa-niolilor?”, se întreabă aceasta retoric afirmând în acelaşi timp că părinţii imigranţi-lor în general iau pensiile în ţara de origine, nu în Spania.

“Vă dau un exemplu concret. Acum câteva zile citeam în presă că cei de la “Centrul de bătrâni” din Lepe organi-zează o plimbare cu barca pe Guadalquivir. Mamei mele, de asemenea, iar face plăce-re să se plimbe cu barca pe

Guadalquivir şi chiar ar avea tot dreptul, însă am constatat că noi imigranţii cotizăm dar părinţii noştri nu pot benefi-cia de toate privilegiile de care se bucură vârstnicii spanioli, iar noi nu protestăm, ci ne conformăm”, afirmă dezamă-gită Mihaela Ciliciu.

Reprezentanta ARCOH crede că noi imigranţii ar tre-bui să fim mai decişi atunci când în joc sunt drepturile noastre. “Eu lucrez în regim de peroană fizică autorizată (“autonomo“) şi plă-tesc statului spa-niol o “căruţă” de bani şi nu protestez. De aici trebuie să înce-pem“, spu-ne aceas-ta.

C a şi mul-ţi alţi r o m â n i , M i h a e l a Ciliciu este indignată că în ultima vreme se scot în evidenţă doar defectele ro-mânilor şi mai puţin lucrurile care ne fac

cinste. “Aşa de uşor se văd nu-mai lucrurile negative despre colectivul de români… Cele bune cine le observă? Probabil nu prezinta interes şi nu vând ca şi cele rele”, concluzionea-ză reprezentanta românilor din Lepe.

Nu ştim dacă ideea doamnei Mihaela Ciliciu este soluţia de care au nevoie imi-granţii români pentru a nu-şi mai deteriora imaginea, dar un lucru este sigur: românii nu mai sunt văzuţi cu aceeaşi

ochi, nici aici în Spania nici în

alte state ale Uni-

u n i i Euro-

p e -ne.

AsociAţiA RomâniloR din HuelvA pROpune să nu se MAi MenţiOneze nAţiOnAlitAteA CelOR CARe COMit infRACţiuni gRAve

“Lucrurile bune despre români nu prezinta interes şi nu vând ca şi cele rele”

“De ce nu se vorbeşte şi de faptul că datorită afiliaţiei imigranţilor la Asigurările Sociale se pot plăti pensiile spaniolilor?”

mihaela ciliciu: “Cred că ar trebui să nu se mai reitereze naţionalitatea străinilor care comit acte de delicvenţă, pentru că se poate produce o atitudine de excludere socială din partea autohtonilor”

Sărbătoare interculturală cu romii din zona Huelva


R O M Â N I A

Pasagerii unui avi-on Wizz Air care efectua o cursă

pe ruta Valencia-Bucureşti au fost, în luna decembrie, martori la un eveniment rar întâlnit la bordul unui avi-on. Potrivit companiei un-gare, cu puţin timp înainte de aterizarea pe aeroportul Otopeni cei prezenţi în avi-on au fost surprinşi să afle că una dintre femei a intrat în travaliu.

femeia, însărcinată în nouă luni, a solicitat asisten-ţă din partea echipajului cu doar câteva minute înainte de aterizarea pe aeroportul din capitala României potri-vit unui comunicat al com-paniei low-cost, informează Mediafax.

În cursul aterizării şi rulării pe pistă, pasagera a primit asistenţă, pe locurile situate în partea din spate a avionului, din partea unui membru al echipajului şi unui medic care se afla la bord, a precizat Wizz Air.

Mama şi copilul au fost preluaţi de o ambulanţă, de pe aeroport, şi au fost con-duşi la spital, a adăugat com-pania, declarându-se “foarte mândră de membrul echipa-

jului care a gestionat situaţia cu profesionalism şi grijă”.

Compania nu a specifi-cat naţionalitatea sau vârsta pasagerei, însă o purtătoare de cuvânt a declarat că aceas-ta era însărcinată în nouă luni.

“Deşi această mamă şi nou-născutul par că sunt bine, le îndemnăm pe femei-le însărcinate să nu îşi asume riscuri şi să nu îşi ascundă sarcina”, se mai arată în co-municat.

Pasagerele care au tre-cut de a 28-a săptămână de sarcină trebuie să prezinte un certificat de la medic, în cazul unei călătorii cu avio-nul, şi nu au permisiunea să zboare după a 34-a săptămâ-năă de sarcină, a mai precizat Wizz Air.

În luna august, o maro-cană în vârstă de 39 de ani a născut la bordul unui zbor Royal Air Maroc care asigura o legătură între Casablanca şi Bologna (Italia), cu puţin timp înainte ca avionul să efectueze o aterizare de ur-genţă pe aeroportul El Prat din Barcelona.

Wizz Air are sediul la Budapesta şi dispune de o flotă de 45 de avioane Airbus.

o femeie a născut la bordul unui avion Wizz Air

Pământul româ-nesc ar putea ajunge cât de

curând pe mâini străine. Şi asta pentru că dacă până la sfârşitul anului trecut doar companiile străine puteau să cumpere terenurile agri-cole sau forestiere pe plaiuri româneşti, de la 1 ianuarie 2014, odată cu liberalizarea terenurilor agricole, orice persoană fizică străină poa-te achiziţiona o bucăţică de pământ valah.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însă, românii vor avea prioritate în faţa stră-inilor. Este vorba de copro-prietarii, arendaşii, vecinii celui care pune terenul în vânzare şi tinerii până în 40 de ani, dacă au cunoştinte despre agricultură. Pămân-tul va putea fi cumpărat de străini abia după 30 de zile, în cazul în care cei menţio-naţi mai sus nu vor terenul. Unii fermieri sunt de acord, alţii însă vor să vândă pă-mântul cui dă mai mult.

Mulţi români cred însă că străinii pornesc cu un avantaj uriaş şi anume faptul că au mult mai mulţi bani decât românii. Aşa că aceştia se aşteaptă ca pro-prietarii să ridice preţurile,

ceea ce ar face ca autohto-nii să renunţe din start la cumpărare pentru că nu îşi permit.

Se pare că statul şi-a lăsat totuşi o portiţă prin care poate interveni dacă situaţia scapă de sub con-trol, el având dreptul să cumpere teren. “Statul doar a prevăzut acest drept pentru a interveni dacă si-tuaţia o cere. Mă gândesc la situaţia în care să spunem că am avea foarte multe persoane fizice străine care ar dori să cumpere tere-

nuri agricole şi am ajunge la o suprafaţă care ar crea probleme, mă refer la sute de mii de hectare”, a spus

ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Pe de altă parte, Miru-na Popescu, de la Uniunea Notarilor, a declarat pen-tru pro tv: “Nu este nicio diferenţă între un cetăţean român şi unul străin, euro-pean, atunci când vrea să cumpere teren agricol sau forestier”.

La ora actuală, în Ro-

mânia, firmele străine de-ţin peste 800.000 de hec-tare de teren, principalii proprietari de pământuri în ţara noastră fiind com-paniile italiene, nemţeşti care au investit în agricul-tură în vestul ţării şi cele arabe care au preferat par-tea de sud. Maghiarii deţin şi ei aproape 100.000 de hectare, iar anul trecut, o ambasadă a unei țări arabe a apelat la Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli pentru a cumpăra chiar două milioane de hectare de teren agricol.

Acum doi ani, o agen-ţie imobiliară din Cluj-Na-poca a primit o cerere de la un cetăţean suedez, in-teresat să cumpere nu mai puțin de 100.000 de hec-tare de teren arabil în țara noastră, echivalentul unui judeţ, după cum afirmă specialiştii.

La ora actuală, în Ro-mânia un hectar de pământ valorează, în medie, 2.400 de euro, în timp ce în ţări ca Olanda sau Danemarca acesta costă peste 20.000 de euro, în franţa se vin-de cu peste 30.000 de euro, iar în Germania a ajuns să depăşească chiar 36.000 de euro.

străinii vor putea cumpăra pământul României

de lA 1 iAnuARie 2014 ORiCe peRsOAnă fiziCă stRăină pOAte ACHiziţiOnA O buCăţiCă De teRen AgRiCOl sAu fORestieR în ROMâniA

R O M â n iA e X p R e s• liderul psD victor ponta a declarat, după şedinţa

conducerii USL, într-o conferinţă de presă susţinu-tă alături de preşedintele PNL, că potrivit hotărârilor Congreselor celor două formaţiuni, Crin Antonescu este candidatul Uniunii la prezidenţialele din 2014.• usl a decis organizarea referendumului pentru valida-rea Constituţiei modificate simultan cu europarlamenta-rele din luna mai, consultarea populară urmând să aibă loc timp de două zile, cu prag de validare de 50%. • Câştigul salarial mediu nominal net s-a situat în noiembrie la 1.650 lei, în creştere cu 2,2% (35 lei) faţă de octombrie şi cu 4,8% comparativ cu aceeaşi lună din 2012, cele mai mari valori înregistrându-se în interme-dieri financiare şi cele mai mici în hoteluri şi restaurante, potrivit datelor INS. • producţia industrială a crescut în primele 11 luni ale anului trecut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7,6%, respectiv cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. • Rata inflaţiei a fost de 0,3% în decembrie comparativ cu luna anterioară, astfel că faţă de decembrie 2012 preţurile de consum au crescut cu 1,55%, ţinta BNR fiind de 2,5% plus/minus un punct procentual. • Moneda naţională a României a înregistrat o continuă depreciere în primele zile ale lui 2014, ajungând la valoa-rea de 4,5447 lei/euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 7 luni şi foarte aproape de maximul din 2013.

fostul premi-er al României, Adrian Năstase,

împreună cu soția acestu-ia, Dana Năstase, au fost condamnați de către Înalta Curte de Casație şi Justiție (ICCJ) la 4 de închisoare cu executare, respectiv 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Zambaccian.

Potrivit agenţiei Medi-afax, Adrian Năstase a fost condamnat de către instanţa supremă la patru ani de închisoare pentru săvârşi-rea infrac-ţiunii

de “luare de mită în formă continuată” şi la trei ani de închisoare pentru şantaj, însă după ce ICCJ a dispus contopirea celor două pe-depse, fostul prim-ministru urmează să o execute doar pe cea mai grea, adică pe cea de patru ani.

Completul de cinci judecători ai instanţei su-preme au condamnat-o şi

pe soția fostului premier, Dana Năstase, la trei

ani de închisoare cu suspendare pentru “participație impro-pie la folosirea de

documente false la autoritatea vamală”.

În cazul femeii, instanța a decis suspendarea exe-cutării pedepsei pe un termen de încercare de opt

ani.Nici fos-

tul Şef al In-spectoratu-lui de Stat în

Construcții, Irina Paula Jia-nu, nu a scăpat de pedeapsă. Judecătorii au condamnat-o la trei ani de închisoare cu executare pentru “spălare de bani în formă continuată” şi pentru “participaţie im-proprie la fals intelectual la legea contabilităţii”, în acest caz decizia instanței putând fi atacată cu recurs.

totuşi, datorită faptu-lui că are peste 60 de ani, Adrian Năstase nu va sta după gratii chiar patru ani, cât spune sentinţa, deoarece potrivit legii, poate fi elibe-rat condiţionat după ce exe-cută o treime din pedeapsă, adică 16 luni. Astfel, ţinând cont că fostul şef al PSD a executat deja mai bine de opt luni în dosarul trofeul Calităţii, acesta are dreptul de a cere eliberarea condiţi-onată după alte aproape opt luni de executare a noii pe-depse de 4 ani de inchisoare.

ICCJ l-a mai condam-nat pe Adrian Năstase la cinci ani interzicerea unor

drepturi, după executarea pedepsei cu închisoarea, respectiv: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elec-tive publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activita-te de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Potrivit agenţiei Ager-pres, instanța a decis şi confiscarea sumei de 1,8 milioane lei (aproximativ 400.000 de euro) de la soții Adrian şi Dana Năstase şi menținerea sechestrului asigurator pe imobilul din Zambaccian, precum şi a sumelor de 84.000 dolari şi 5.000 de euro de la Irina Jianu. Conform sursei men-ţionate, cei trei condamnați trebuie să mai plătească sta-tului român câte 20.000 de lei (aproximativ 4.500 de euro) reprezentând cheltu-ieli judiciare.

dAnA năstAse s-A Ales şi eA Cu tRei Ani Cu suspenDARe iAR iRinA pAulA JiAnu A pRiMit tRei Ani Cu eXeCutARe

Adrian năstase condamnat definitiv în dosarul Zambaccian

5Nr.16 / ianuarie 2014

S PA N I Awww.romaniaexpres.es

Guvernul spaniol a adoptat noua lege a AvortuluiGuvernul spaniol

a adoptat în luna decembrie un

proiect de lege care va reduce semnificativ posibilitatea feme-ilor de a avorta şi va reinstaura astfel un sistem similar celui din anul 1985, care a fost vala-bil până în anul 2010. Proiectul de Lege privind Protecţia vieții în faza prenatală şi Drepturile femeii va fi supus votului Par-lamentului de la Madrid unde partidul de guvernământ (Par-tidul Popular) deţine majorita-tea absolută.

Ministrul Justiţiei, Alber-to Ruíz Gallardón, a declarat că odată cu aprobarea noului proiect de Lege avortul va fi permis în doar două cazuri concrete: în primele 22 de săp-tămâni, atunci când “viaţa sau sănătatea fizică ori mentală a femeii însărcinate sunt puse în

pericol” şi atunci când “sarcina este o consecinţă a unui abuz la adresa libertăţii sau integrită-ţii sexuale a femeii (cazuri de viol)” cu condiţia ca sarcina să nu fi depăşit 12 săptămâni iar femeia să fi denunţat abuzul.

femeile care vor să avor-teze vor avea nevoie de câte un raport medical emis de doi me-dici specialişti

Pentru ca avortul să poată fi dus la bun sfârşit, în ambele cazuri trebuie să se demonstre-ze că problema respectivă nu poate fi soluţionată cu nici un chip pe cale medicală sau că menţinerea sarcinii poate duce la o deteriorare, nu neapărat ireversibilă dar importantă şi de durată, a sănătăţii fizice sau psihice a femeii însărcinate. Va fi necesară aducerea de dovezi suficiente care să atesteze cele menţionate mai sus, însoţite

de câte un raport medical emis de doi medici specialişti în problema care pune în pericol sănătatea sau viaţa femeii însăr-cinate. De asemenea, medicii specialişti menţionaţi mai sus trebuie să fie alţii decât cel care realizează avortul în cauză şi trebuie să nu aparţină centrului medical ce urmează să efectue-ze respectivul avort. femeia nu va avea nevoie de un asftel de raport medical doar în cazuri extreme, când viaţa acesteia este în pericol iminent.

Odată depăşit termenul de 22 de săptămâni de sarcină în majoritatea dintre cazuri “cea mai recomandată variantă ar fi optarea pentru o naştere indusă”, cu două excepţii de la regulă: cazuri în care exis-tă anomalii incompatibile cu viaţa fătului care nu au putut fi detectate anterior sau cazuri în

care apare riscul ca femeii să-i fie pusă viaţa în pericol iar fătul să nu mai aibă posibilitatea de a fi salvat.

Acestea nu sunt unice-le modificări în noua Lege a Avortului. Printre altele, se eli-mină şi posibilitatea ca mino-rele de 16 şi 17 ani să avorteze fără consimţământul părinţilor iar femeile care urmează să avorteze vor avea la dispoziţie şapte zile, nu trei ca până acum, pentru a medita asupra etapei prin care urmează să treacă.

Potrivit Guvernului, se urmăreşte ca femeile să dispu-nă în general de o bună infor-mare şi de o asistenţă indivi-duală verbală şi scrisă oferită de medici specialişti şi de per-sonal din cadrul serviciilor so-ciale, alţii decât cei implicaţi în procesul de iniţiere a avortului. Mai mult, un colaborator din

sistemul public va oferi consili-ere socială privitoare la alterna-tivele de întrerupere a sarcinii.

De asemenea, noua lege permite ca personalul sanitar care din motive de procese de conştiinţă nu doreşte să parti-cipe la astfel de intervenţii să poată face o astfel de alegere.

Alberto Ruíz Gallardón a afirmat că sistemul este unul similar celui din anul 1985, care a fost valabil până în anul 2010, atât pe perioada când la putere s-au aflat po-pularii cât şi pe cea când au condus socialiştii. În opinia sa, acel sistem a funcţionat în baza unui acord pe care l-au rupt socialiştii.

Potrivit ultimelor date, în 2011, în Spania s-au produs 118.359 de în-treruperi voluntare de sarcini, cu 4,7% mai

mult decât în anul 2010. Dintre acestea, 65,56% au avut loc îna-inte de opt săptămâni şi 89,58% au fost efectuate fără ca femeia în cauză să aibă un motiv înte-meiat pentru a avorta. În 11,8% dintre cazuri femeile care au

recurs la avort au avut mai puţin de 20 de

ani iar 21,34% au avut între 20

şi 24 de ani.

AvoRtul vA fi peRMis DOAR DACă viAţA sAu sănătAteA feMeii însăRCinAte sunt puse în peRiCOl sAu CânD feMeiA este viCtiMA unui viOl. MinORele vOR AveA Din nOu nevOie De COnsiMţăMântul păRinţilOR

Guvernul Rajoy susţine că a sta-bilit un proce-

deu care să permită fixarea unui preţ la energie electri-că bazat pe criterii de piaţă obiective şi transparente, după ce iniţial, în urma ulti-mei licitaţii la energie electri-că, invalidată ulterior de Gu-vern, s-a anunţat o creştere a tarifelor la curent de peste 11%.

Astfel, Ministerul In-dustriei, energiei şi turis-mului din Spania a anunţat că din luna ianuarie preţul la energie electrică va creşte cu 0,1% şi 0,2% pentru o fami-lie care deţine cel puţin doi copii, în timp ce pentru cei care deţin un al doilea imo-bil vor plăti cu 5% mai mult, ceea ce înseamnă că sistemul penalizează îndeosebi acele locuinţe unde consumul este mai mic.

Pe 20 decembrie, după ce reprezentanţii Comisiei naționale a pieței financiare şi Concurenței (CNMC) au declarat că s-au produs unele elemente “atipice”, Guvernul Rajoy a anulat licitaţia care stabilise creşterea tarifelor la energie electrică cu 11%.

Nu este o noutate faptul că marea majoritate dintre imigranţi locuiesc în apar-tamente închiriate de la ce-tăţeni spanioli care deţin cel puţin încă o casă iar facturile vin pe numele proprietarilor şi nu al celor care au închiri-at imobilul, astfel că mulţi se întreabă probabil dacă tariful

aplicat la unele locuinţe în acest caz include o scumpire de 5%, adică cea prevăzută pentru cei care deţin un al doilea imobil. Pentru a găsi răspunsul la această enigmă România Expres a stat de vorbă cu doamna Augustina Dan, director general la Ads Consulting - Asesoria Ener-getica, partner factor ener-gia e Iberdrola. “Pentru apar-tamentele considerate a doua

locuinţă dar unde nu se pro-duce consum electric creşterea este de 5%, datorită diferenţei între termenul fix şi cel vari-abil. Aşadar, această creştere se aplică în cazul aparta-mentelor nelocuite”, a decla-rat pentru România Expres doamna Agugustina Dan. Pentru a înţelege şi mai bine acest aspect reprezentanta Ads Consulting a adăugat că “energia electrică se scum-peşte pentru toţi consumato-rii la tariful TUR (“tarifa de

ultimo recurso”), tarif aplicat la aproximativ 60% din po-pulatie”. Mai mult, doamna Dan susţine că “începând cu 1 septembrie 2013 preţul po-tenţei contractate s-a scumpit cu 168% iar preţul energiei a scăzut semnificativ”.

Pe de altă parte, unii dintre cei care comerciali-zează energia electrică nu văd cu ochi buni noua regle-mentare a tarifelor la energie

electrică având în vedere că Guvernul a decretat un sis-tem de compensaţie pentru firmele care comercializează energie electrică. Aceste fir-me vor primi o compensaţie prin intermediul creşterii ta-rifelor în trimestrul al doilea în cazul în care piaţa majori-tară va marca între ianuarie şi martie preţuri superioare celor pe care aceste firme le aplică clienţilor săi. Însă, bazându-se pe aceleaşi cri-terii legea prevede că în caz

contrar ele vor fi cele care vor trebui să îşi compenseze clienţii. Patronatul marilor companii electrice (UNESA) a calificat noua tarifare ca fiind una “politică” şi “artifi-cială”, afirmând că ea repre-zintă un “pas înapoi” în calea liberalizării.

Această compensaţie pentru firmele furnizoare de energie electrică, previzibilă de altfel, se va realiza prin in-

termediul preţului final, ceea ce se pare că elimină riscul de a considera mecanismul ca fiind de fapt un ajutor de Stat şi în acelaşi timp permite ca fimele de pe piaţa liberă care nu cumpără energie electrică la licitaţia Cesur (Contratos de Energía para el Suminis-tro de Último Recurso) dar care asociază preţul la tari-fele prevăzute să poată şi ele obţine o compensaţie.

liderul psOe, Alfredo Pérez Rubalcaba, de aseme-

nea, a criticat această scum-pire şi ICV (Indicele Calită-ţii Vieţii) a prezentat deja o plângere contra companiilor electrice reclamând unele manipulări făcute cu scopul de a altera preţul energiei electrice precum şi cel al li-citaţiilor şi concursurilor pu-blice.

Nici principalele sindi-cate din Spania nu s-au lăsat mai prejos. În opinia sindica-tului CCOO această scumpi-re este “injustă” şi nu va face altceva decât să întârzie recu-perarea economică a Spaniei, în timp ce Uniunea Generală a Muncitorilor (ugt) crede că este nevoie de o reformă a sistemului tarifar care să se bazeze pe dialog social şi care să apropie tarifele la energie electrică din Spania de cele practicate în ţările vecine.

Potrivit ministerului condus de José Manuel Soria, sistemul este unul tranzitoriu şi el nu face altceva decât să umple un gol. Pentru cel de-al doilea trimestru se prevede implantarea unui mecanism de piaţă care va avea la bază tot o licitaţie şi care va avea un termen de valabilitate tri-mestrial.

Ministerul Industriei va lucra la acest mecanism ală-turi de CNMC luând în cal-cul toate opţiunile posibile. Se doreşte rezolvarea acestui aspect cât mai curând posi-bil cu premisa că invalidarea ultimei licitaţii nu are de ce să pună sub semnul întrebă-rii ansamblul modelului de

piaţă.Pe de altă parte Minis-

terul Industriei susţine că un utilizator mediu de energie electrică cu o potenţă de 3,9 kilowaţi (kW) şi un consum de 2.250 de kW/h a plătit în 2013 aproximati 540 de euro, cu 0,9% mai puţin decât în 2012 când a plătit cu 7,2% mai mult decât anul anteior.

În felul acesta, creşterea din 2012 a fost de 6,3%, cu o medie de 3,2% pe an. totuşi, în 2004, acelaşi consumator plătea 257 de euro pe an, iar între 2004 şi 2011 preţul anu-al la energie electrică a suferit o creştere de 59,5%, până la 410 euro.

Luând cazul unei fa-milii cu doi copii, creşterea din 2012 este de 3,8%, cu un ritm mediu anual de 1,9%, situaţie care contrastează cu cea a persoanelor care deţin un al doilea imobil, care la finalul anului 2013 ar fi plă-tit cu 11,4% mai mult decât în 2012, ceea ce înseamnă o creştere anuală de 5,7%.

Potrivit datelor furniza-te de Ministerul Industriei, la ora actuală în Spania exis-tă aproximativ 16 milioane de consumatori de energie electrică iar după spusele In-stitutului pentru Diversifica-rea şi Economisirea Energiei (IDAE), un cămin poate con-suma în medie aproximativ 4.000 de kW/h anual, cea mai mare parte din această ener-gie fiind solicitată de frigider (18%), lumină (18%), căldu-ră (15%) sau televizor (10%).

PReţul eneRGiei vA CReşte Cu 0,1% pentRu fAMiliile Cu Cel puţin DOi COpii şi Cu 5% pentRu DeţinătORii unui Al DOileA iMObil

din ianuarie s-a scumpit energia electrică


S PA N I A

Grupul ameri-can Las Vegas Sands, cel mai

mare operator de cazinouri din lume, aparţinând mili-ardarului Sheldon Adelson a anunţat Guvernul de la Madrid că renunţă la pro-iectul Eurovegas care pre-supunea construirea unui macrocomplex de jocuri de noroc şi divertisment în Spania în valoare de 35 de miliarde de dolari.

Acest pas înapoi a ce-lor de la Vegas Sands se da-torează în primul rând fap-tului că Guvernul spaniol a refuzat ultimele pretenţii economice ale firmei ame-ricane. Mizând pe nevoia acută de locuri de muncă în Peninsulă, Adelson so-licitase o serioasă reducere a impozitelor în domeniul jocurilor de noroc şi o in-demnizaţie în cazul în care o schimbare ulterioară a le-gilor ar putea afecta benefi-ciile firmei investitoare.

Potrivit Guvernului, acceptarea unei astfel de in-demnizaţii în caz de schim-bare a legilor ar fi însemnat o atentare la drepturile co-munitare şi o denaturare a liberei concurenţe, oferind anumite privilegii unui

grup în detrimentul altor investitori. Aşa cum era de aşteptat, nici Guvernul Co-munităţii Madrid nici cel al Spaniei nu au acceptat aceste petiţii de ultimă oră şi fără precedent în statele în care Vegas Sands a in-vestit până acum. Deoarece grupul american consideră că aceste solicitări nu pot fi negociate, acordul dintre părţi se rupe iar construirea

Eurovegas se pare că se va duce pe apa sâmbetei.

Guvernul a decis să refuze pretenţiile lui Adel-son după ce s-a consultat cu Comisia Europeană, care consideră că aceptarea unei astfel de solicitări este incompatibilă cu legile Uni-unii Europene.

Proiectul în valoare de 30 de miliarde de euro prevedea construirea în

Comunitatea Madrid, în următorii 10-12 ani, a şase cazinouri şi 12 complexuri de vacanţă cu câte 3.000 de camere de hotel fiecare.

Printr-un comunicat oficial, după ce în preala-bil comunicase decizia şi Guvernului Rajoy, Adelson justifica decizia de retragere a investiţiei spunând că “nu vede realizabil proiectul în Spania, în schimb observă

perspective pozitive în Asia, mai exact în Japonia sau Coreea”, fără a preciza însă dacă cu una dintre aceste ţări a negociat un proiect asemănător cu Eurovegas.

“Nu vedem nici o cale care ar putea conduce la ob-ţinerea criteriilor necesare pentru a duce la bun sfâr-şit dezvoltarea unui proiect atât de mare în Spania şi prin urmare vom renunţa la această idee”, se afirmă în comunicat

“Suntem recunoscători tuturor acelor persoane care au dedicat timp şi energie pentru a pune în practică acest proiect. Purtând în minte interesele cetăţenilor spanioli, Guvernul spaniol şi mai ales cel al Comunităţii Madrid, au făcut mari efor-turi şi pentru aceasta merită toate elogiile”, a afirmat sec Michael Leven, responsabi-lul principal al proiectului.

“Responsabilitatea mea nu este doar să am o vizi-une care să vizeze în viitor binele companiei pe care o reprezint, ci mai ales să acţionez în aşa fel încât să reprezint interesele acţio-narilor noştri. Dezvoltarea acestui proiect în Europa a fost o idee pe care o aveam

de mai mulţi ani, însă cred că toate îşi au vremea şi lo-cul lor, iar în clipa de faţă atenţia noastră se îndreaptă spre dezvoltarea afacerii în ţări asiatice precum Japonia sau Coreea”, a declarat cate-goric Sheldon Adelson.

Această schimbare de direcţie a grupului Vegas Sands nu este o surpri-ză, proiectul fiind pus sub semnul întrebării chiar de la început când Sheldon Adelson a afirmat că se pot avansa negocierile cu con-diţia de a schimba anumite legi, una dintre ele fiind cea care interzice fumatul în spaţiile închise.

Decizia celor de la Ve-gas Sands le-a încurcat pla-nurile şi unui mic număr de români care, cu gândul la Eurovegas, s-au mutat deja în zona de sud-vest a Madridului, precum şi unora dintre concetăţenii noştri care au afaceri în Pe-ninsulă şi care şi-au extins negoţurile în oraşe precum Alcorcon, Mostoles sau alte localităţi din apropie-rea zonei unde urma să se construiască complexul de divertisment aparţinând miliardarului Sheldon Adelson.

C O M u n i tAt e A M A D R i D

Adelson “şi-a luat jucăriile” şi a plecat. eurovegas nu se va mai construi la madrid

cu Gândul lA euRoveGAs unii ROMâni s-Au MutAt DeJA în zOnA De suD-vest A MADRiDului, iAR Mulţi COMeRCiAnţi şi-Au eXtins negOţul în ORAşe pReCuM MOstOles sAu AlCORCOn

Luni, 23 decembrie 2013, Asociația hispano-română

“Nuestras costumbres” şi Parohia ortodoxă “Sf. Mare Mucenic Mina” din Rivas- Vaciamadrid au organizat un specta-col special de Crăciun la Casa Asociațiilor din lo-calitate, informează Am-

basada României în Re-gaul Spaniei.

Corul de copii pregătiți de profesorul de Limbă Cultură şi Civili-zaţie Românească Miha-ela Ignat şi corul Paro-hiei au încântat audiența cu momente şi colinde româneşti tradiționale de Crăciun şi pentru întâm-

pinarea noului an.Misiunea diploma-

tică română a fost re-prezentată de Anamaria Almasan, consilier di-plomatic, care a transmis mesajul Excelenței Sale Domnul Ambasador Ion Vîlcu de apreciere pentru entuziasmul Asociației şi al Parohiei care, prin astfel de acțiuni, contri-buie în mod constant şi notabil la conservarea şi promovarea tradițiilor româneşti în cadrul comunității româneşti rezidente în Spania. De asemenea, diplomatul a transmis românilor rezidenți în Rivas Va-ciamadrid mulțumirile pentru colaborarea cu Ambasada de-a lungul ultimului an, alături de cele mai bune urări de Sărbători şi pentru 2014.

spectacol de colinde tradiționale româneşti în Rivas-vaciamadrid


Primarul oraşului Badalona (Ca-talonia), Xavier García Albiol

a fost achitat în procesul în care era acuzat de săvârşirea infracţiunii de îndemnare la ură şi discriminare, după ce, în anul 2010, împreună cu liderul partidului din Cata-lonia, Alícia Sánchez-Cama-cho, a participat la realizarea şi distribuirea unor fluturaşi electorali prin care asocia ce-tăţenii români de etnie romă cu delincvenţa şi problemele de securitate din oraş.

"De data aceasta justiţia a fost la înălţime, făcându-le dreptate acelora care au avut şi au cel mai mult de suferit şi care trăiesc în mijlocul acestei situaţii", a afirmat într-o con-ferinţă de presă în care a fost susţinut atât de întreaga sa echipă din Primăria oraşului Badalona cât şi de conduce-rea Partitului Popular (PP) catalan reprezentată de vice-secretarul Acţiunii Politice şi Economice al PP, Enric Millo şi cel al Acţiunii de Studii şi Programe, Adrea Levy. Pri-marul catalan a recunoscut că procesul care a durat mai bine de trei ani şi jumătate "l-a deteriorat pe plan personal şi familial".

După cum a făcut-o şi în cadrul procesului, Albiol a recunoscut că unele expresii rostite de el ar fi putut fi "in-adecvate", însă a avertizat că atunci când un primar detec-tează unele realităţi care pro-voacă o gravă problemă într-un oraş acesta are datoria de a le condamna indiferent de cine sunt cei implicaţi.

Albiol a subliniat că în

nici un moment nu a inten-ţionat să “trateze pe cineva în funcţie de naţionalitate, etnie sau culoare”, ci că singu-rul său obiectiv era acela de a face vizibilă o problemă care, în opinia sa, a fost cauzată şi continuă să fie cauzată de co-lectivul de romi de naţionali-tate română din unele cartiere mai umile ale Badalonei.

Potrivit primarului, în faţa unei probleme de ordin social ai doar două opţiuni: să o ignori şi în felul acesta să-i trans-formi în “invizibili” pe aceia care sunt afectaţi de problemă sau să o înfrunţi şi să acţionezi în vederea combaterii ei, această ultimă varian-tă fiind şi cea pe care a decis să o aleagă şi el în aprilie 2010 când a reali-

zat şi împărţit fluturaşele care l-au dus pe băncile tribunalu-lui.

Edilul Badalonei a mai adăugat că “dincolo de fap-tul de a fi fost sau nu cea mai adecvată modalitate”, flutura-şii electorali distribuiţi care conţineau mai multe imagini cu romi precum şi o poza unei

pancarde pe care scria “Nu

mai vrem români !”, re f l e c t au de fapt o problemă stringentă cu care se c on f r u n -

tau cetăţe-nii din unele

cartiere ale ora-

şului şi care, în opinia acestu-ia, nu erau nici pe departe o invenţie sau o exagerare a sa.

Albiol, care este şi mem-bru în Comitetul Executiv al Partidului Popular din Cata-lonia a ţinut să le mulţumeas-că tuturor cetăţenilor Badalo-nei, precum şi partidului său pentru sprijinul acordat pe perioada cât a durat procesul. Acesta a spus că în urma achi-tării are sentimentul că gestul său din 2010 este de două ori legitim: pe de o parte datorită votului de încredere pe care cetăţenii i l-au oferit la alege-rile din 2011 şi pe de altă par-te datorită sentinţei primite.

Edilul catalan a mai afir-mat că regretă profund ata-curile la adresa lui din partea unor partide care au acţionat în mod meschin şi care, în intenţia lor de a-l înlătura din cursa electorală, au depăşit cu

mult limitele normalului, mo-tiv pentru care le-a invitat să îşi ceară scuze în mod public.

Organizaţia “sos Racis-me” (“Sos Rasism”) a făcut recurs împotriva sentinţei care l-a achitat pe primarul Badalonei, Xavier Garcia Al-biol. Potrivit unui comuni-cat al organizaţiei amintite, aceasta a cerut Curţii de Apel din Barcelona reinterogarea primarului catalan şi a solici-tat declaraţia agenţilor Poliţiei Locale din Badalona prezenţi la proces. În cererea de re-

curs, “Sos Racisme” insistă că gestul primarului este unul intenţionat având ca obiectiv jignirea colectivul românilor.

“Sos Racisme” condam-nă acuzarea că nu a făcut re-curs, “în ciuda rolului impor-tant pe care îl are în acest caz Serviciul Special pentru De-tectarea Infracţiunilor de Ură şi Discriminare.

Nu în ultimul rând, or-ganizaţia a spus că este decisă să folosească toate pârghiile posibile pentru a “demonstra că Albiol este vinovat”.

S PA N I A

C AtA l O n iAPrimarul Xavier García Albiol a fost achitat în procesul privind distribuirea de fluturaşi electorali cu mesaje care incită la ură, rasism şi violenţă

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona

Barcelona • Barcelona • Barcelona • Barcelona

De la 1 ianua-rie Reţeaua Naţională de

Căi ferate spaniole (Re-nfe) a scumpit preţul la biletele de Cercanias (tre-nuri de navetişti), Avant (trenuri de distanţă medie care unesc diferite provin-cii cu ajutorul liniilor fera-te convenționale) şi feve (trenuri care operează în comunităţile autonome din Galicia, Asturia, Cantabria, ţara bascilor, Castilia-leon şi Regiunea Murcia), după cum se arată într-un comu-nicat emis de firma aminti-tă.

Această creştere este mai mare decât inflația, care, la sfârşitul lunii no-iembrie a anului trecut, a înregistrat o creştere anuală de 0,2%, dar este mai mică decât creşterea de 3% apli-

cată în 2013. De fapt, aceas-ta este cea mai mică scum-pire înregistrată de aceste servicii de transport ferovi-ar din 2007 încoace.

În 2012, tariful la aceste trenuri a crescut cu 10,9%, în timp ce între 2007 şi 2011 s-au înregistrat creşteri cu-prinse între 3,1% şi 6,28% la cursele Cercanias şi între 3,1% şi 5% la cursele Avant.

Potrivit Renfe, actu-alizarea preţurilor în 2014 presupune o creştere “de cel puțin cinci eurocenți” în cazul unui bilet simplu de Cercanias, trecând astfel de la 1,60 euro la 1,65 euro.

Operatorul spaniol asi-gură că impactul creşterii va fi mai mic pentru utilizato-rii de bilete de zece călătorii şi abonamente lunare. Ast-fel, preţul unui “Bonotren” de zece călătorii va urca cu

doar cincisprezece eurocen-ti, trecând de la 9,70 la 9,85 euro, în timp ce un abona-ment lunar pentru navetişti va costa cu cincizeci de cenți mai mult, urmând să coste 28,40 euro în loc de 27.90 euro.

Această scumpire nu afectează Rodalíes (cursele de navetişti şi regionale din Catalonia), ale căror prețuri sunt stabilite de către Gene-ralitat (Guvernul catalan).

trenurile de navetişti şi regionale conventionale sunt considerate servicii pu-blice şi au subvenții de stat, astfel încât tarifele lor sunt ratificate de către Guvern, în acest caz, de către Co-misia Permanentă pentru Afaceri Economice reunită în şedinţă pe 26 decembrie.

Acestea sunt de fapt genul de curse care trans-

portă cel mai mare număr de călători, în ciuda faptului că numărul acestora este în scădere de la an la an.

În primele zece luni ale anului 2013, Cercanias a avut 339,20 de milioane de pasageri, cu 0,3% mai puțin decât în aceeaşi perioadă a anului 2012, an încheiat cu o reducere de 0,7% a numă-rului de călători.

trenurile care efec-tuează curse pe distanţă medie (care unesc diferite provincii cu ajutorul liniilor ferate convenționale) au fost folosite de 20,8 milioane de utilizatori între lunile ianu-arie şi octombrie din 2013, în creştere cu 3,1% față de anul precedent, în care, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de 3% a numărului total de călători.

Renfe a actualizat ta-

rifele la trenurile care efec-tuează curse pe distanţă medie după restructurarea şi raționalizarea suferită de acest sector în prima jumă-tate a anului cu scopul de a se adapta la cerere.

De asemenea, recent, operatorul a semnat un nou contract cu Statul spaniol care îi garantizează primi-rea, până în 2015, a unor subvenţii în valoare de 1,506 de miliarde de euro, cu sco-pul de a contribui la plata acestor servicii de transport feroviar considerate a fi un serviciu public de stat.

În ceea ce priveşte ta-rifele la trenurile de mare viteză şi curse lungi (AVE), acestea sunt stabilite de că-tre Renfe, fiind vorba de un serviciu cu caracter co-mercial. De fapt, în luna fe-bruarie a anului trecut, ope-

ratorul a aplicat o reducere de 11% la preţul biletelor şi a implementat o serie de promoții şi reduceri în sco-pul de a creşte numărul de călători.

După aplicarea aceastei reduceri, în primele nouă luni ale anului Renfe a avut un total de 19,03 milioane de pasageri în trenurile de tip AVE, ceea ce reprezintă o creştere a numărului de călători de 12,1% în compa-raţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

În cazul în care se demonstrează că AVE a menținut acelaşi procentaj de utilizatori pe tot parcur-sul anului, operatorul ar putea încheia 2013 cu un record de peste 25 de mi-lioane de pasageri într-un sector, în 2014, va concura cu alți operatori.

liniile feroviare spaniole cresc tarifele la cursele de navetişti şi regionale


S PA N I A

Ceea ce ar fi tre-buit să fie o sărbătoare cu

prilejul Anului Nou s-a transformat într-o adevăra-tă tragedie la ferma El Zu-majo din localitatea anda-luză El Campillo (Huelva), după ce un cetăţean român a fost ucis de un compatri-ot de-al său. În urma unei discuţii aprinse, acesta din urmă i-a aplicat primului o lovitură de cuţit în zona

abdomenului.Incidentul s-a petrecut

în chiar prima zi a anului 2014, în jurul orei 5:30, într-una din clădirile din interiorul fermei locuite de mai mulţi români care muncesc în secorul agricol.

Dacă primele informa-ţii furnizate de Garda Civi-lă spaniolă, care a efectuat mai multe cercetări la faţa locului, spuneau că victima şi-a introdus cuţitul sin-

gură în piept în urma unei căzături, ulteror autorită-ţile au rectificat afirmând că moartea conaţionalului nostru s-a produs în urma unei agresiuni cu o armă albă : "s-a iscat o bătaie, iar unul dintre bărbaţi i-a aplicat altuia o lovitură de cuţit în zona abdomenului, după care a fugit de la locul faptei", au declarat pentru agenţia efe surse din ca-drul Gărzii Civile spaniole.

După producerea agresiunii cineva a a alertat Serviciile de Urgenţă, iar la ferma din El Campillo au sosit mai multe patrule ale Gărzii Civile şi Poliţiei Judi-ciare care au împânzit zona în căutarea infractorului. Până la urmă, acesta a fost prins în jurul orei 12:00, în Zalamea la Real (Huelva), o localitate vecină situată la 5 km distanţă de ferma unde s-a petrecut tragedia.

Deşi au fost audiaţi câţiva martori la incident, autorităţile încă nu s-au pronunţat asupra posibilei cauze care ar fi dus la bă-taia dintre cei doi, ci s-au limitat să spună doar că victima era căsătorită, însă familia acesteia nu locuia în provincia Huelva, şi că în-căierarea s-a produs în in-teriorul unei clădiri în care altădată se aflau birourile firmei Rio tinto fruit dar care ulterior a fost transfor-mată în locuinţă.

Autorităţile din Val-verde del Camino (Huel-va), unde se află sub arest, i-au întocmit agresorului un dosar penal, urmând să fie trimis la penitenciarul din Huelva, unde va aştep-ta data procesului. Acesta este acuzat de ucidere din culpă şi riscă să primească între 10 şi 15 de ani de în-chisoare.

un român din Huelva a fost ucis de un compatriot în noaptea de Revelion

A N DA LU Z IAAGResoRul A fugit De lA lOCul fAptei, însă A fOst pRins şi pus sub ARest CâtevA ORe MAi tâRziu

O femeie de naţi-onalitate româ-nă care fugise

dintr-un spital sevilian a fost surprinsă de agenţii Poliţiei Locale din El Viso del Alcor (Sevilia), informează Primă-ria localităţii printr-un co-municat de presă.

femeia a fost observa-tă de o patrulă de poliţie, în

Parcul Industrial Polivisio, la miezul nopţii, imediat după încheierea obişnuitei parade care se organizează anual în localitate cu prilejul "Sărbă-torii Regilor Magi". Părân-du-li-se suspectă prezenţa acesteia în zonă la o oră atât de înaintată, oamenii legii i-au cerut femeii să se iden-tifice. După primul contact

cu ea poliţiştii şi-au dat sea-ma nu numai că femeia nu stăpâneşte limba spaniolă ci şi că aceasta ar putea avea probleme mintale.

După primele cercetări agenţii Poliţiei Locale au ob-servat că suspecta purta o pijama de spital pe sub haine şi o brăţară tipică Serviciilor de Urgenţă, precum şi un ca-teter la antebraţ.

Bănuind că femeia a fugit dintr-un spital şi că are nevoie de îngrijire medica-lă, aceştia au însoţit-o până la Dispensarul din localita-te, unde după o examinare atentă a medicului de gardă s-a confirmat că românca scăpase de la secţia de psi-hiatrie a unui spital din ve-cinătate, motiv pentru care s-a procedat la reinternarea acesteia în spitalul din care evadase.

Româncă prinsă după ce a fugit de la secţia psihiatrie

Primul copil an-daluz din 2014 s-a născut în

chiar prima zi a anului, la doar şase minute după mie-zul nopţi. El a venit pe lume la spitalul Universitar "Vir-gen Macarena" din Sevilia.

Băieţelul se numeşte David şi este român. El a cântărit 3,360 de kilograme şi potrivit medicilor de la

Spitalul din Sevilia este un copil perfect sănătos.

Mama, la rândul său, s-a recuperat normal după ce l-a adus pe lume pe mi-cuţul David printr-o naşte-re naturală.

Părinţii copilului nou născut au acceptat să poze-ze pentru ziarul "El Mun-do" din Andaluzia. (foto: El Mundo).

Primul copil născut în 2014 în Andaluzia este român


S PA N I AC O M u n i tAt e A vA l e n C iA nă

Poliţia spaniolă a dezarticulat, în luna decembrie,

două reţele criminale com-puse din cetăţeni români, care deţineau controlul asu-pra prostituţiei din mai mul-te puncte de pe diferite şose-le din provinciile Valencia şi Castellon.

Astfel, peste 20 de per-soane, toate de naţionalitate română, care făceau parte din cele două organizaţii cri-minale au fost arestate şi alte 11 victime exploatate sexual au fost identificate în urma unor investigaţii iniţiate în luna august în urma unei plângeri depuse de o feme-ie care a reuşit să scape din mâinile celor care o obligau să se prostitueze, informea-ză Corpul Naional de Poliţie din Spania printr-un comu-nicat citat de agenţia Europa Press.

Membrii celor două grupări racolau femeile di-rect din România, acestora din urmă promiţându-li-se locuri de muncă în Spania. Având situaţii economice precare victimele acceptau cu uşurinţă propunerile, însă odată ajunse în Spania aces-tora li se interzicea comuni-carea cu cei de acasă şi erau obligate să se prostitueze pe diferite şosele din Canet d’en

Berenguer şi Sagunto, în provincia Valencia sau Mon-cofa şi Nules, în provincia Castellón.

Capii celor două gru-pări infracţionale aveau un “pact” prin care îşi delimitau tronsoanele de şosea unde îşi

plasau fetele avute în subor-dine şi orice nerespectare a “regulilor” stabilite ducea la altercaţii.

Atunci când se con-sidera “necesar”, cele două reţele de trafic de carne vie foloseau violenţa, atât contra victimelor pentru a le obliga să se prostitueze, cât şi con-tra altor grupuri rivale care încercau să le ocupe terito-riul sau încercau să le racole-ze femeile. De altfel poliţiştii spanioli afirmă că multe din-tre femeile care erau obligate să se prostitueze prezentau

urme de violenţă.Potrivit poliţiei spani-

ole, ambele reţele se bucu-rau de un important sprijin financiar din partea unui cămătar care finanţa activită-ţile ilicite ale infractorilor ro-mâni arestaţi, de la obţinerea

de documente false, permise de conducere sau carduri de identitate false cu ajutorul cărora evitau să fie identifi-caţi de către poliţie, până la plata anticipată a victimelor care erau astfel convinse să vină în Spania unde ulterior erau obligate să se prostitu-eze.

timp de cinci luni cât a durat investigaţia s-a reu-şit identificarea a 11 victime care, sub presiunea unor continue ameninţări şi agre-siuni, erau obligate să exer-cite prostituţia pentru una

dintre cele două organizaţii de infractori.

Ambele bande infracţi-onale îşi trimiteau victimele şi în alte state europene unde continuau să fie obligate la prostituţie.

În cadrul acestei ope-raţiuni Poliţia Naţională a efectuat şase percheziţii la domiciliu în mai multe lo-calităţi din provinciile Va-lencia, Castellon şi Almeria, unde au fost găsite documen-te false, material informatic, telefoane mobile de ultimă generaţie, substanţe stupe-fiante, bani, arme interzise şi arme de foc fără licenţele necesare precum şi vehicule, toate urmând a fi analizate de experţi ai poliţiei spaniole.

Această operaţiune po-liţienească se încadrează în planul Operativ contra trafi-cului cu fiinţe umane iniţiat în luna aprilie a anului 2013 când s-a pus la dispoziţia ce-tăţenilor un telefon gratuit (900.10.50.90) şi o adresă de e-mail ([email protected]) cu scopul de a determina cetă-ţenii şi victimele să reclame la poliţie orice abuz sesizat sau suferit.

Cercetările în acest caz au fost coordonate de autori-tăţile spaniole în colaborare cu ataşaţii Ministerului ro-mân de Interne în Spania.

dezarticulate două reţele de prostituţie româneşti

suB AmeninţAReA MeMbRilOR CelOR DOuă bAnDe, feMei RACOlAte în ROMâniA eRAu ObligAte să se pROstitueze pe şOselele Din pROvinCiile vAlenCiA şi CAstellOn

Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, Asociația Suflet Românesc-Alma Rumana din Valencia a pornit la co-lindat, în luna decembrie a anului trecut, prin Comuni-tatea Valenciană.

Primul “popas” a fost duminică 15 decembrie 2013, la parohia Sf. Andrei Şaguna din Lliria unde, după sfânta liturghie, membrii Asociaţiei Suflet Românesc-Alma Rumana au cântat în-drăgite colinde româneşti surprinzând gazdele şi bu-curându-i pe cei prezenți.

Au urmat apoi alte trei vizite: prima, dumin-că 22 decembrie, la paro-hia Sf.Constantin şi Elena din Valencia, a doua, pe 23 decembrie, la Consula-tul României din Castellon de la Plana şi ultima, pe 25 decembrie, la parohia Sf. efrem cel nou din torrent.

Această iniţiativă este parte din cadrul proiec-tului “Românie, vatră de dor” finanțat de către De-partamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pre-tutindeni (DPRRP).

Şeful Consulatu-lui României de

la Castellón de la Plana, Radu-Cătălin Mardare şi Primarul Alfonso Batal-ler au semnat un acord prin care se aprobă utili-zarea sălilor de clasă din şcolile oraşului în vede-rea folosirii acestora, în acest an şcolar, pentru predarea unui curs de limbă, cultură şi civiliza-ţie românească.

Acest acord este im-

pulsat şi sprijinit de Mi-nisterul Educaţiei Naţi-onale din România, care va acredita şi va remune-ra profesorii ce vor preda aceste ore. Sălile de clasă cedate pentru realizarea acestor cursuri vor putea fi utilizate două ore pe zi, după-amiaza.

Vicent Sales, consi-lier în cadrul departa-mentului Relaţii Insti-tuţionale şi Educaţie al Primăriei din Castellon

de la Plana, a explicat pentru reprezentanţii presei prezenţi la eve-niment că "până acum, astfel de acorduri erau semnate de către repre-zentanţii Consiliului de Educaţie al Guvernului Regional al Comunită-ţii Valenciene, însă anul acesta, sarcina de încheia astfel de contracte revine primăriilor, care în co-laborare cu consulatele pot autoriza predarea de cursuri de limbă străină în instituţiile de învăţă-mânt. "Acest acord vine ca o urmare logică a fap-tului că în oraşul nostru comunitatea cu cel mai mare număr de elevi străini este cea română", a spus consilierul.

Sales a precizat că "solicitările în vederea implementării unor ast-fel de cursuri trebuiesc făcute de către însăşi reprezentanţii şcolilor care doresc acest lucru"

şi că, prin acest acord, "Primăria nu face altce-va decât să autorizeze folosirea sălilor de clasă din instituţiile de învăţă-mânt ale oraşului pentru ca Ministerul Educaţiei din România să poată realiza aceste cursuri fo-losindu-se de proprii pro-fesori".

Vicent Sales a asi-gurat că există deja "mai multe instituţii de învă-ţământ din oraş care şi-au arătat interesul de a le oferi elevilor români posibilitatea de a păs-tra contactul cu limba şi cultura lor chiar dacă sunt şcolarizaţi într-o instituţie de învăţământ pe băncile căreia învaţă limbile spaniolă şi va-lenciană".

Acordul este valabil până la sfârşitul acestui an şcolar, cu alte cuvin-te până la 31 iulie 2014, el putând fi prelungit de formă anuală.

elevii români din castellón de la Plana vor putea învăţa limba română la şcolile din oraş

consulAtul României Din CAstellón şi pRiMăRiA ORAşului Au seMnAt un ACORD în veDeReA pReDăRii unui CuRs De liMbă, CultuRă şi CivilizAţie ROMâneAsCă

la colindat prin comunitatea valenciană

Un cetăţean de naţi-onalitate română a

murit în noaptea de Revelion în Albacete, după ce bara-ca în care locuia a luat foc, aceasta fiind distrusă în în-tregime, înformează agenţia efe. baraca era situată într-o tabără din zona La Pulgosa.

Potrivit serviciului de urgenţe 112 din Castilia La Mancha, corpul neînsufleţit al cetăţeanului român a fost găsit la o oră după miezul nopţii când pompierii din

Albacete au reuşit să stingă flăcările. Aceştia au ajuns la faţa locului în zece minute de la avizul primit la serviciile de urgenţă.

Deşi cercetările conti-nuă, se pare că incendiul ar fi fost provocat de o "sobă" improvizată sau un aparat electric folosit de "locatarul" barăcii pentru încălzit.

Cei care locuiesc în ba-răcile vecine au afirmat că nu şi-au dat seama că în tabără s-a produs un incendiu.

C A s t i l iA l A M A n C HARomân ars de viu într-o baracă dintr-o tabără ilegală din Albacete


R O M Â N I Î N L U M E

Asociația “Pro Eu-ropa”, formată din câteva sute de cetățeni britanici

din mediul de afaceri şi din instituțiile europene, va în-cepe o campanie de schim-bare a imaginii românilor şi bulgarilor care vor să vină să muncească în Marea Bri-tanie de la 1 ianuarie 2014, folosind în acest sens articole şi înregistrări video care re-latează poveştile românilor integrați şi ale britanicilor care au intrat în contact cu ei, relatează corespondentul Agenţiei Agerpres, florin Ştefan.

Potrivit preşedintelui comitetului permanent al asociației, Julian Priestley, fost secretar general al Parla-mentului European timp de zece ani, grupul de inițiativă “Pro Europa” a luat ființă în primăvara lui 2013, după dis-cursul de la începutul anului al premierului David Came-ron despre posibila organiza-re a unui referendum privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană.

“Pro Europa” lucrează cu organizații proeuropene din Marea Britanie şi nu are o orientare politică, având membri din toate partidele politice, dar şi apolitici. Ma-joritatea membrilor provin din comunitatea oameni-lor de afaceri britanici din Bruxelles, iar un număr important de membri pro-vine din instituțiile europe-ne. totuşi, în asociație sunt bineveniți şi cetățenii care nu sunt de origine britanică.

În ceea ce priveşte acti-vitatea asociației, aceasta or-ganizează întâlniri la nivel de

experți despre stadiul actual al politicilor UE şi despre impactul asupra Marii Bri-tanii, precum şi schimburi de opinii cu personalități politice britanice care vin la Bruxelles. De asemenea, la “Pro Europa” sunt organizate prezentări ale unor institute de sondare a opiniei publi-ce, pentru a oferi membrilor informații despre “starea rea-lă” a opiniei publice din Ma-rea Britanie.

Angajamentul pentru promovarea imaginii româ-nilor şi bulgarilor în Marea Britanie al “Pro Europa” vine din convingerea că efectul lor asupra economiei este pozitiv, dar şi din dorința de a atrage atenția că genul de acțiuni populiste care au dus la un sentiment negativ al populației față de mobilitatea forței de muncă nu fac decât să izoleze acest stat.

“Primul lucru pe care încercăm să-l facem este să spunem că libera mişcare a persoanelor şi a lucrătorilor este benefică pentru Euro-pa ca întreg şi pentru toate statele membre. Atragem atenția asupra faptului că ve-nirea lucrătorilor din noile state membre care au aderat în 2004 a adăugat cel puțin 1% la PIB-ul Marii Britanii. Şi când te afli în Marea Bri-tanie observi imediat cât de mult au nevoie serviciile, spitalele, magazinele noastre de angajații din noile state membre pentru a rezista. te duci la un hotel sau la un spital din Londra şi înțelegi imediat contribuția pe care o au aceşti oameni”, a declarat Julian Priestley.

Pe lângă asta, el atra-ge atenția că aceasta este “o stradă cu dublu sens”: “sunt la fel de mulți oameni din

alte țări UE care lucrează şi trăiesc în Marea Britanie, pe cât sunt oameni din Marea Britanie care muncesc şi trăiesc în alte țări. Ca să dau numai un exemplu, sunt un milion de britanici care tră-iesc sau care s-au pensionat în Spania. Pentru că s-au pensionat în Spania ei re-prezintă o presiune pentru serviciile sociale şi spitalele din această țară”, a afirmat preşedintele comitetului permanent al “Pro Europa”.

Practic, a precizat Ju-

lian Priestley, asociația încearcă să folosească poveştile personale ale lu-crătorilor veniți din noile state membre care s-au inte-grat bine în Marea Britanie.

“Vrem să realizăm înregistrări video despre experiențele lor, dar să luăm şi reacții ale britanicilor care lucrează cu ei sau au intrat în contact cu ei, pentru ca oamenii să vadă latura umană. Pentru că există o uriaşă contradicție. Dacă îi spui unui britanic că au fost 600-700 de mii de oameni din Polonia care au venit să lucreze în Marea Brita-nie din 2004 ei vor spune că este prea mult, că pun probleme serviciilor sociale, deşi aceşti oameni folosesc serviciile sociale mai puțin decât britanicii. Dar dacă îi întrebi dacă vor să plece îna-poi, atunci încep să se gân-dească că oamenii care le-au zugrăvit casa sau persoana care conducea taxiul cu care tocmai au mers provenea dintr-un nou stat membru şi sunt foarte competenți, foarte politicoşi şi foarte bine integrați. Deci cred că dacă poți umaniza poves-tea, opreşti demonizarea persoanelor din noile state membre’”, a apreciat fostul secretar general al legislati-

vului comunitar.El a adăugat că în acest

sens trebuie folosită din plin experiența românilor care sunt deja în “număr mare” în Marea Britanie.

“Eu unul sunt originar din Plymouth şi, dacă iei taxiul în Plymouth, proba-bil şoferul va fi un român. Aş fi foarte fericit să pre-iau poveştile personale ale oamenilor ca mine care au folosit taxiurile lor pentru că, atunci când un român îl conduce, ştii că taxiul va fi curat, va sosi la timp şi dacă o persoană în vârstă va avea nevoie de ajutor şi taxime-tristul este român, atunci îi va acorda acest ajutor. Şi ştiu asta din experiența mamei mele, care era întot-deauna încântată când taxi-metristul era român pentru că beneficia de ajutor şi de bună cuviință. ăsta e genul de poveste care contracarea-ză miturile”, este de părere preşedintele “Pro Europa”.

Pentru a derula aceas-tă campanie ambițioasă, asociația îşi va folosi rețeaua de contacte, va face schimb de informații pe site-ul http://proeuropa.org.uk/, iar membrii săi o vor pro-mova activ pe rețelele so-ciale precum facebook şi twitter.

Julian Priestley: “Sunt la fel de mulți oameni din alte țări UE care lucrează şi trăiesc în Marea Britanie, pe cât sunt oameni din Marea Britanie care muncesc şi trăiesc în alte țări… Un milion de britanici care trăiesc sau care s-au pensionat în Spania reprezintă o presiune pentru serviciile sociale şi spitalele din această țară”

o asociaţie britanică din Bruxelles demarează o campanie de schimbare a imaginii muncitorilor români şi bulgari


P U B L I C I T A T E


P U B L I C I TAT E

13www.romaniaexpres.esNr. 16 / ianuarie 2014

P U B L I C I T A T E


Durerile de spate afec-tează 60-80% din populația

adultă, peste 50% dintre aces-te persoane suferind cel puțin un asemenea episod dureros într-un an.

Durerile de spate pot fi de origine musculară, nervoa-să, articulară sau osoasă.

Această durere este una dintre primele 10 cauze pen-tru care bolnavii se prezintă la medic. 10% dintre aceste dureri devin în timp dureri cronice.

În funcție de regiunea afectată durerile de spate se clasifi că în: dorsalgie inferioa-ră şi superioară, lombalgie şi dureri sacroiliace.

Cele mai frecvente du-reri de spate apar în zona lum-bosacră a coloanei vertebrale.

Caracteristicile comune ale acestor tipuri de dureri: pot iradia, sunt cronice cu perioade de acutizare inten-să (resimțită ca arsuri sau înțepături sau uneori cu ca-racter lancinant, manifestân-du-se prin junghiuri şi zvâc-nituri).

Se deosebesc 2 tipuri de dureri de spate: durere acută şi durere cronică.

1. Durerea acută du-rează de la câteva zile pâna la cel mult 3 luni. Se consideră că durerile care țin până la 6 săptămâni sunt acute, iar cele care țin între 6-12 săptămâni sunt subacute.

Aceasta se instalează su-bit şi intens. Apare de obicei după efectuarea unei activități

care nu ar fi trebuit făcută sau după efectuarea ei într-un mod greşit. Durerea provine de la întinderi, răsuciri sau smulgeri ale muşchilor spate-lui, poziție incorectă în timpul somnului şi pe scaun sau slă-birea muşchilor.

2. Durerea cronică du-rează mai mult de 3 luni.

Poate fi uşoară, modera-tă sau severă în intensitate.

Poate avea aceleaşi cauze ca şi cea acută, dar simpto-mele devin mai stabile şi mai persistente.

Poate fi legată de alte boli cum ar fi depresia, arterita se-veră etc.

tRAtAment1. tratamentul durerii

acute. Din fericire, cele mai multe dintre aceste dureri sunt din categoria celor acute (de scurtă durată) şi se pot vin-deca cu un t rat ament conservator (ne ch i r urg i -cal).

Rămâneţi activ şi daţi uitării vechea recomandare de a vă dedica odihnei totale la pat. Există studii cli-nice care atestă că per-soanele care au făcut exerciții fi zice s-au în-tors la lucru mai repe-de decât cele inactive. Dacă totuşi trebuie să staţi la pat, reduceţi cât mai mult peri-oada - cei mai mulți

cred că o săptămână de odih-nă le va lua durerea, dar nu e aşa. Pentru fi ecare săptămână de odihnă la pat e nevoie de două săptămâni pentru rea-bilitare. Un studiu clinic, în-treprins pe bolnavi spitalizați din cauza durerilor acute de spate, arată că cei care au stat în repaus la pat numai două zile s-au întors la activitatea lor mai devreme şi s-au refă-cut mult mai repede decât cei care au petrecut la pat o săptă-mână întreagă.

Cea mai bună modalita-te de a calma o durere acută este folosirea gheții. Gheața favorizează diminuarea um-f lăturii şi a răsucirii

muşchiului spatelui. Pentru cele mai bune rezultate, apli-caţi pe locul dureros un masaj cu un pachet de gheață timp de 7-8 minute, o dată la câteva ore pe parcursul a 24 - 48 de ore.

După 48 de ore în care aţi recurs la gheață, medicii recomandă să se treacă la căl-dură. Luaţi un prosop moale şi înmuiaţi-l în apă foarte cal-dă, apoi stoarceţi-l bine. În-tindeţi-vă pe burtă, cu perne aşezate sub şolduri şi glezne şi înfăşuraţi prosopul trans-versal peste partea dureroasă a spatelui. Puneţi o folie izo-latoare deasupra prosopului şi apoi o pernă electrică - fi xată pe încălzire medie - pe deasu-pra plasticului. Dacă e posibil, mai adaugaţi ceva pentru a crea o apăsare, de exemplu o carte mai grea. Această căldu-ră umedă va ajuta la diminua-rea spasmelor musculare.

Dacă nu vă puteți da sea-ma cu care dintre soluții vă simţiţi mai bine, folosiţi-le pe ambele - țineţi timp de 30 de

minute gheață, apoi 30 de minute căldură.

Puteți lua anumite medi-camente care să reducă durerea şi infl amația de

exemplu antiin-fl amatoriile şi anal-

gezicile.Coboarâţi din pat

prin rostogolire. În fi ecare dimineață când vă daţi jos din pat, medicii sfătuiesc să vă rostogoliţi atent şi încet. Puteți reduce la minim dure-rea coborând din pat prin alu-

necare spre marginea patului. Odată ajuns aici, ține-ţi spate-le țeapăn şi coborâţi mai întâi picioarele. Această mişcare va avea efect de trambulină, ri-dicând din pat, drept în sus, partea superioară a corpului.

2. tratamentul durerii cronice. tratamentul durerii cronice este mult mai difícil de urmat.

Unele persoane suferă de durere cronică de spate, aceasta făcând parte din viața lor cotidiană.

Alte persoane au de-a face cu o durere recurentă: ea poate fi stârnită de cea mai mică mişcare. Această dure-re de spate poate apărea dacă suferţi de spondiloză, cancer, probleme ginecologice, reu-matism sau boli de stomac. Următoarele sugestii sunt uti-le dacă aveţi dureri cronice.

• Dormţi ca un bebeluş. Pentru o bună odihnă peste noapte dormţi în poziția fătu-lui. O idee bună este să țineţi o pernă între genunchi când dormiţi pe o parte. Perna nu permite piciorului liber să alunece în față şi să imprime o mişcare de rotație a şoldurilor, ceea ce ar adăuga o presiune asupra spatelui.

Luaţi zilnic un antiinfl a-mator. Medicii spun că anti-infl amatoarele pot fi folosite pentru ameliorarea durerii de spate. Durerea de spate este însoțită adesea de infl amație în jurul locului dureros, iar elementarele medicamente antiinfl amatoare care se vând fără rețetă, aspirina şi ibupro-fenul, pot ajuta la îndepărta-rea ei.

Ele pot ajuta chiar şi atunci când infl amația este mai accentuată. Dar cel mai bine este să luaţi antiinfl a-matoare naturale cum ar fi scoarța de salcie, care poate fi cumpărată din magazinele specializate sub formă de tinc-tură sau tablete. Salcia este un salicilat natural, ingredientul activ care îi conferă aspiri-nei puterea antiinfl amatoare. Luată după masă ar trebui să nu facă rău stomacului şi să acționeze efi cient în durerea de spate uşoare sau moderate.

metode de PReveniRe A duReRiloR de sPAte

1. Sprijiniți-vă spatele când stați pe scaun;

2. Utilizați o teh-nică corectă de ridicare a greutăților (nu aplecându-vă din coloană, ci îndoind ge-nunchii);

3. faceți exerciții fi zice menite să întărească muscula-tura spatelui dar şi a abdome-nului;

4. Încercați mai multe poziții de somn şi alegeți-o pe cea care vi se potriveşte cel mai bine;

5. Păstrați-vă greuta-tea. Orice adaos la greutatea dumneavoastră optimă se va “sprijinii” pe spatele dumnea-voastră.

6. nu fumați! fumatul creşte riscul osteoporozei, iar nicotina interferează cu substanțele care hrănesc dis-cul intervertebral.

Rubrică realizată de dr. emilian dragomir

S Ă N Ă TAT E

Durerile de spate

Peste 2.700 de medici români activau, în 2012, în Germa-

nia, România fi ind principalul furnizor de personal medical pentru această ţară, urmată de Grecia şi Austria, scrie publi-caţia Die Zeit, citat de agenţia Mediafax.

Potrivit unor date ofi ciale, în 2012, activau în Germania 2.704 medici proveniţi din Ro-mânia, faţă de 2.258 din Grecia şi 2.090 din Austria. în top 10 se mai afl ă Rusia, Polonia, Un-

garia, Siria, Bulgaria, Ucraina şi Slovacia.

Die Zeit notează că cei mai mulţi imigranţi din România şi Bulgaria au o pregătire profe-sională foarte bună, printre ei afl ându-se ingineri, matemati-cieni şi medici.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parla-mentului European, Elmar Brok (CDU), a declarat, recent, că imigranţii care vin în Germania doar pentru ajutoare ar trebui trimişi rapid în ţările de origine.

Secretarul general al CSU, Andreas Scheuer, a declarat, luni, că muncitorii califi caţi sunt bineveniţi în ţara sa, dar a pre-cizat că 46% din românii şi bul-garii ajunşi în Germania după 2007 nu au niciun fel de pregă-tire profesională, iar Berlinul nu trebuie să importe problemele altora.

“Institutul pentru piaţa muncii şi cercetare profesională a Agenţiei Federale pentru Muncă a estimat că în 2014 vor fi până la 180.000 de imigranţi din Ro-mânia şi Bulgaria, după deschi-derea pieţei muncii. Există deja strigăte de ajutor în acest sens de mai bine de un an, printre altele de la oraşe şi comune”, a decla-rat Andreas Scheuer pentru Die Welt.

Acesta a mai precizat că trebuie restrâns accesul imi-granţilor la sistemul de asigurări sociale. (MeDiAfAX)

cei mai mulţi medici străini din Germania provin din România

imiGRAnţii Români Din geRMAniA Au O pRegătiRe pROfesiOnAlă fOARte bună


C U L T U R Ă

federația Asociațiilor de Români din Spa-

nia (feDROM) împreună cu Biblioteca română “Lucian Blaga” din Madrid au organi-zat, în 21 decembrie 2013, un eveniment dedicat “Împlini-rii a 132 de ani de la naşterea marelui poet spaniol, Juan Ramón Jiménez”, prilej cu care s-a lansat şi prezentarea cărţii “Idile” (“Idilios”), editată în anul 2012, de Editura La Isla de Siltolá din Sevilia.

Evenimentul a fost iniţiat cu prezentarea volumului de poezii menţionat, operă juan-ramoniană de o splendoare ieşită din comun, care conţine 98 de poeme dintre care 38 pu-blicate în premieră, şi pe care poetul andaluz a dedicat-o iu-bitei sale soţii, Zenobia Cam-prubí Aymar. În acest sens, Carmen Hernández Pinzón, nepoata poetului, a împărtăşit cu cei prezenţi câteva istorioa-re inedite referitoare la această carte, după care Juan francis-co Peña Martín, prof. dr. La Universitatea din Alcalá de

Henares a oferit câteva detalii despre Juan Ramón Jiménez şi Generaţia lui `27.

Unul dintre cei mai mari admiratori români ai poetului andaluz, Gheorghe Vinţan, poet din diaspora şi preşedin-te al Asociaţiei Culturale ”Juan Ramón Jiménez şi Lucian Bla-ga” din Madrid, a ţinut să-l omagieze pe poetul spaniol printr-un discurs despre în-semnătatea Premiului Nobel obţinut de acesta în anul 1956 şi despre poezia lui, care, în limba spaniolă, constituie un exemplu de înaltă spiritualita-te şi de puritate artistică.

Evenimentul s-a înche-iat cu două serii de recitare de poezii, primul al unui grup de elevi de la Colegiul Naţional “federico garcía lorca” din Camarma de Esteruelas, com-pus din Alba Juares Hernán-dez, Alexandru Bogdan Ca-raneaga, Maria Valentina Alexandroaie şi Raul Lazăr, iar cel de-al doilea al unor poeţi membri ai Asociaţiei Scriitori-lor din Madrid.

De s p r e p o e t a E l i s a -

beta Boţan am mai scris şi cu alte ocazii în zi-

arul nostru şi deja ştiţi că, de câtva timp, din aceeaşi pasiune pentru litere, se dedi-că şi traducerilor colaborând în actualitate cu mai mulţi scriitori români şi spanioli.

Multe dintre traducerile sale au apă-rut deja pe suport de hârtie în România, în Spania şi în Salvador.

În încercarea sa de a înfrăţi cele două culturi, Elisabeta, aduce în Spania poeme-le traduse de ea în limba spaniolă ale unei scriitoare românce cu o largă şi bogată activitate literară. Este vorba de Niculi-na Oprea, membră a uniunii scriitorilor din România care deţine un Curriculum literar impresionant şi care din păcate, din lipsă de spaţiu, nu poate fi publicat.

niculina oprea, poet, traducător şi cronicar literar, născută la 5 martie 1957, în Negoieşti, jud. Dolj, România, este licențiată în drept. Membră a Uniunii scriitorilor din România şi a filialei scri-itorilor din Bucureşti. Din 1977 trăieşte la Bucureşti împreună cu familia. Are două fiice, Gabriela şi Lavinia. În 1974 a debutat cu poezie în suplimentul literar al cotidi-anului „Înainte” din Craiova iar în 1982 a debutat în revista Ramuri din Craiova cu pseudonimul literar Ioanina Prelcu.

poeme din creaţia niculinei Oprea au fost traduse în peste zece limbi, - en-gleză, franceză, spaniolă (catalană şi cas-telană), turcă, poloneză, arabă, sârbă, al-baneză, chineză, japoneză, telugu (India), ş.a. ...

De asemenea, niculina Oprea a tradus şi publicat poeme din creația a

Sfârşitul lui 2013 şi începutul lui 2014, i-a prins pe românii

noştrii participând şi realizând tot felul de activităţi. Nu vă gândiţi doar la muncă zilnică şi silnică, nu doar la sărmălu-ţe, vin şi cârnaţi, nu. Ghiciţi? Dacă nu, vă spunem noi. Un grup destul de numeros şi ini-mos împreună cu Compania de teatru “valentin potrivitu” au realizat ateliere de confec-ţionat sorcove, buhaie, biciuri, capre, clopoţei şi costume.

Bineînţeles că v-aţi dat seama că toate acestea au le-gatură cu sărbătorile de iarnă. Dar cum ştim, cu o floare nu se face primavară, aşa că au con-tinuat. Cu ce? Păi cu formarea unui grup de colindători şi cu repetiţii pentru a realiza un concert adevărat. În acelaşi timp, copiii aflau despre tradi-ţiile noastre, despre obiceiuri, despre ce este aceea o sorcovă, un pluguşor, o capră, etc.

Cum atmosfera era din ce în ce mai deschisă şi creativă, concertului de colinde i s-au adăugat şi momente poetice, momente de divertisment şi uite aşa copiii, pe nesimţite au făcut un mic spectacol, dar foarte original.

În tot acest timp, actorii

repetau şi ei la scenă piesele de teatru, iar tăticii pregateau pe ascuns o surpriză, un pluguşor comic, inspirat din istoriile şi realităţile propriilor familii. Când totul a fost gata, a înce-put maratonul cultural. Atât cei care s-au implicat, cât mai ales publicul,s-au putut bucura de piesele de teatru “Ursul” şi “Cerere în Căsătorie” de A. P. Cehov şi de spectacolul dedi-cat Sărbătorilor de Iarnă “Ca acasă”.

Pe unde i-am putut ve-dea? păi, prin toledo, prin lominchar, chiar şi la teatrul “federico garcia lorca”. în continuare, încercăm să vă redăm un pic şi din atmosfera acestor evenimente pentru a vă crea o imagine.

Piesele de rezistenţă ale autorului A.P.Cehov, “Ursul” şi “Cerere în căsătorie”, au fost montate într-o declarată cheie comică. Situaţiile descoperite în cele două piese de teatru pă-reau luate din viaţa reală, din viaţa de zi cu zi, diferind poate doar “replicile” .

Performanţa actorilor a fost una deosebită, fiecare din-tre ei trecând cu multă măies-trie de la un rol la altul, con-struind cu multă dibăcie dar şi cu mult talent fiecare personaj

care i s-a încredinţat de către regizor. Personajele interpre-tate de Alin Mihalache s-au asemănat şi au avut un numi-tor comun, nebunia. Nebunia unui tip din topor şi nebunia dusă spre zona patologică. În cazul primului actorul optând pentru o “aplicaţie” extrover-tită iar în al doilea caz, intro-

vertită. Mişcarea acestuia în spaţiul scenic propus, a fost ca a unui piston, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi. Spaţiul de joc a atras prin simplitate, s-a dovedit bine şi ingenios ales, pentru că elementele prezente sugerau o întreaga lume dar şi o întreagă poveste, simplu, dar nu simplist am putea concluzi-

ona. Actriţa Sînziana Nedin

şi-a meritat pe deplin aplauze-le şi iesirea la rampă, mai ales pentru rolul din “Ursul” , unde a fost o prezenţă plină de for-ţă şi unde a transmis în fiecare moment, chiar dacă nu avea replici. În cea de-a doua piesă, ne-a facut citeva sugestii sur-

prinzătoare, lăsându-ne spre final ca pe o apă ne-ncepută.

Putem spune, că ne-am săturat setea de teatru prin se-riozitatea şi profesionalismul întregii trupe, prin ardoarea şi dăruirea fiecărui actor şi nu în ultimul rând, prin apariţiile meteorice, dar pline de haz ale actorului Valentin Potrivitu,

care a semnat şi regia acestor spectacole. fiecare intrare a sa în scenă o aşteptam, fieca-re gest al său schimba ceva. E genul de actor căruia nu-i trebuie o “tonă” de text pen-tru a transmite; genul de actor care dă şi nu aşteaptă nimic în schimb, cel mult, poate, aplauzele noastre. Cred că în

generozitea lui ar spune că se hrăneşte doar cu aplauze. La sfirşitul întrevederii noastre ne-a cerut să nu scriem regi-zor, ci însoţitor de scenă. Ok, zis şi scris.

Despre spectacolul Săr-bătorilor de Iarnă “Ca acasă” şi despre toată această expe-rienţă culturală şi spirituală

vom aşterne cîteva din impre-siile celor prezenţi. “Bucuria şi tristeţea fac parte din viaţa noastră. Fiinţa umană conţine de toate şi în egală măsură. De aceea, cred că bucuria serilor petrecute împreună la atelie-re, la repetiţii, la spectacole, a fost la fel de mare ca şi tristeţea noastră. Am fost bucuroşi să ne regăsim printre obiceiuri şi tra-diţii, să respirăm şi să simţim teatrul în limba noastră mater-nă, dar în acelaşi timp am fost şi foarte trişti că în toţi aceşti ani petrecuţi în Spania ne-am văduvit singuri de aceste bu-curii.” (Anca şi Radu Purda). “Simt că mi s-au deschis toţi porii, vreau să respir şi altceva, vreau să văd şi alte acte cultu-rale. Vrem să ne implicăm noi înşine, să le arătăm copiilor noştrii cine sunt, de unde se trag, vrem să ieşim din această stare de letargie şi resemnare. Atenţie, nu sunt vorbe, chiar credem , am văzut prin acest experiment că se poate, că pu-tem.” (Costel şi Alina tarcoci). “Minunat! Felicitări tuturor! Este prima oară când îmi văd fiul jucând pe scenă. Când el era la facultate noi eram deja în Spania cu restul familiei. Nici nu ştiţi ce bucurie ne-aţi adus tuturor.” (Mama actoru-lui Alin Mihalache). “Specta-colul de colinde ne-a bucurat sufletele şi ne-a readus emoţiile copilăriei.” (simona tera).

Români cu iniţiativă

Juan Ramón Jiménez omagiat la sediul FedRom

Ajunge în cele din urmă.Aşteaptă la pândă.focul pe care îl poartăi-a înroşit pleoapele:vor lăcrima tot anulcei zămisliţi în noaptea sfâşiatăde sunetele talăngilor.femeia cu lanţ,femeia inel,femeia cercel,femeia cu o mie de gînduri ascunse,doar ea ştiecum e să fi hrană peştilorîn ţinutul în carefrate şi soră nu s-au născut.

Femeia cu lanţ

Deasupra oraşului Metzlimpezirea cerului rămîne o iluzie,ca multe altele a luat-o înaintea mîinilor.Doar flexibilitatea gîndurilora dus lucrurile într-un alt sensdecît arăta axa lumii.Acelaşi viespar îmi ceruieşte somnul.Sunete şi imagini fluturăaproape de viitorul tsunami.

Alt sens

Ecranul memorieise ştergeodată cu micile explicaţii din copilărie.timpul mineralacoperă viaţa aproximativă,ca un şarpe sclipitor el aleargăcu fulgerul care îi atîrnă de gîtul subţire. Doar peste ochii luide vulpoi bătrânmâna mea poartă miros de frunze umede.Sunet de flaut se aude la marginea câmpului.Aburul cărniiamână execuţia programatăodată cu azvârlirea placenteiîn găleata cu clor.O după-amiază spumoasăcu văduve şi orfan.

ecranul memoriei

Ai despuiat aşteptareapână la ultima literă.După atâta trudă te biruie setea.Găseşti doar ochiul de baltărefuzat de ceilalţi.Memoria ţi se scurgeodată cu hainelecare îţi cad în fâşiipe lângă trup.

exerciţii de supravieţuire

Dorinţe sălbaticedansând pe buze bolnavepun capcane multor virtuţi.Să-ţi fie gura fierbinteşi să nu poţi alunga de sub tigvăjurămîntul conjugal. –De simetriile dinţilor de lupva trece doar spaimacelui care nu ştiepe a cui blană se tolăneşte.

de simetriile dinţilor de lup

e X p R e s l i t e R A Rniculina oprea

n u m e r o ş i poeți prin-

tre care tozan Alkan (turcia),

enrique Moya (venezuela/Austria), Zofia Beszczyńska (Polonia), Khal torabully (Maurițius/franța), Musta-fa Köz (turcia), perugu Ramakrishna (India), Igor Rems (Macedonia), Mo-nia boulila (tunisia), Mehri shahhos-sini (iran), silvia tocco (Argentina), Gervais de Collins Noumsi Bouopda (Camerun), fadéla Chaïm – Allami (franța/Algeria), în special poeți pe care i-a cunoscut la festivalurile litera-re la care a fost invitată.

Ea a primit şi numeroase premii şi distincţii naţionale şi internaţionale de specialitate.

Alăturat publicăm câteva poezii scrise de niculina Oprea care au fost traduse în limba spaniolă de Elisabeta Boţan.


C U R I O Z I T Ă Ţ I

t imp de un sfert de veac, orăşelul argentinian Epe-

cuén, situat la 600 de kilome-tri sud-vest de Buenos Aires, a fost practic înghiţit de ape, după ce, în 1985, asupra lo-calităţii s-au abătut o serie de ploi torenţiale. Acum, la 25 de ani de la acest dezastru, în urma scăderii nivelului apei, vestigiile acestui orăşel au apărut la suprafaţă.

Un reportaj fotografic realizat de Daily Mail ne ara-tă câteva imagini impresio-

nante de la faţa locu-lui. Cei aproximativ 1.500 de locuitori ai orăşelului turistic Epecuén, situat pe malul la-cului cu acelaşi nume, abia

a u avut timp să-şi strângă câte-va lucruri şi să fugă din calea inundaţiei provocată de plo-ile torenţiale care, în 10 no-

i e m -

brie 1985, au rupt digurile din vecinătate.

Localitatea deţinea 280 de clădiri: locuinţe, case de

v a -canţă, hoteluri, pensiuni şi diferite firme, majoritatea dintre ele relaţionate cu sec-torul turistic.

Norma Berg, o fostă locuitoare din Epecuén a po-vestit pentru Agenţia france Presse că mascotele sale au fugit câteva zile înainte de tragedie. “Cred că mascotele mele au simţit pericolul ve-nirii apelor“, a spus femeia de 48 de ani.

“Vreo patru sau cinci ani după acel potop, câtă vre-me nivelul apei a fost mare, nimeni nu a mai dat pe aici”, afirmă dezamăgit Pablo No-vak, unicul om care mai trăieşte în zona afectată. La cei 81 de ani ai săi locuieşte singur la marginea ruinelor

oraşului.Acum, odată cu retra-

gerea apelor, încep să vină şi alţii pentru a restaura sau recicla tot ce se poate din lu-crurile ieşite la suprafaţă.

Epecuén, care a luat fi-inţă în 1920 a fost un orăşel turistic vizitat de un mare număr de persoane. Cei mai mulţi vizitatori veneau în tren din capitala Argentinei. Epecuén, a ajuns să fie gazdă pentru cel puţin 25.000 de turişti care între noiembrie şi martie îşi petreceau conce-diul la malul acestui lac şi a ajuns la o populaţie de 1.500 de locuitori.

Numele localităţii pro-vine din limba mapuche, însă nici azi nu se ştie cu certitu-

d i -ne care este de fapt semni-ficaţia lui. O variantă destul de acceptată de localnici este aceea că numele oraşului este compus din cuvintele “Epe” (aproape) şi “Cuen” (a frige, a

prăj i) , termeni care ar fi relaţionaţi cu gradul ridicat de salinita-te al apei lacului. Într-o altă variantă, termenul “Cuen” este înlocuit de “Cuel” (li-mită, graniţă), ceea ce ar da de înţeles că acest lac ar fi graniţa dintre pământul bun şi cel rău. Există multe alte interpretări ale numelui lacului, printre care “eterna primăvară” sau “floare de cenuşă”. O legendă locală afirmă chiar că lacul s-ar fi format din lacrimile unui om care a plâns după iubita sa.

epecuén, "oraşul epavă" care a reieşit la suprafaţă după un sfert de veac

Spune-mi unde te aşezi în sala de cinematograf ca să-ţi spun cine eşti

Nu este o nouta-te faptul că, de foarte multe ori,

caracterul unui om poate fi cunoscut în funcţie de anu-mite obiceiuri pe care acesta le are, însă prea puţini dintre noi ne-am imaginat, probabil, că locul pe care îl alegem în sala de cinematograf ar putea spune ceva despre noi.

Lucrul acesta ni-l dez-văluie psihologul japonez Hi-romi Mizuki care a realizat un studiu în acest sens. El afirmă că în funcţie de zona pe care o preferăm atunci când mer-gem să vedem un film cineva ne poate “citi” personalitatea.

Mizuki susţine că acti-vitatea inimii şi cea a minţii unei persoane poate afecta decizia de a alege un scaun în sala de cinematograf. Să fie oare posibil acest lucru?

Potrivit psihologului ja-

ponez, ţinând cont de zona pe care o ocupăm în sala de cine-matograf există şase categorii de persoane:

Zona A: fiind conside-rată cea mai bună zonă într-o sală de cinematograf, este şi cea în care este cel mai greu de ajuns. Din acest motiv cei care aparţin acestei categorii fac tot ce le stă în putinţă pentru a ocupa un loc în mijlocul sălii. Ei îşi rezervă sau cumpără din timp biletele la film. Aceasta înseamnă că astfel de oameni dau dovadă de echilibru şi sta-bilitate şi sunt capabili să îşi facă planuri pe termen lung, fiind siguri şi decişi.

Zona B: Potrivit teoriei lui Mizuki, faptul că cineva alege partea din spate a sălii denotă că aceasă persoană este în general mai timidă şi, de cele mai multe ori, domi-nată de o oarecare teamă de

a nu fi influenţată de cei din jur. Aparţinătorii zonei B, în general, sunt oameni blânzi şi au un temperament liniştit.

Zona c: Datorită fap-tului că scaunele din această zonă se află chiar în partea din faţă, spectatorii care le ocupă au întregul câmp vizual aco-perit de ecran, ceea ce duce la concluzia că persoanele care optează pentru un astfel de loc au o predispoziţie de a fi conectate în mod constant cu cei din jur. Sunt fiinţe sociabi-le care simt nevoia de a fi în permanentă activitate şi nu de puţine ori chiar în toiul acţi-unii.

Zona d: După părerea lui Mizuki, cei care obişnu-iesc să se aşeze pe scaunele din această arie sunt genul de oameni care îşi aleg cu aten-ţie anturajul. Ei nu acceptă pe oricine în preajma lor şi pre-feră să li se respecte spaţiul personal.

Zona e: Colţurile din spate sunt ocupate, de regulă, de genul de persoane care vor să cunoască tot ce se întâmplă în jur, dar carărora, în acelaşi timp, le este teamă să se im-plice.

Zona F: Potrivit stu-diului realizat de Mizuki, în această ultimă zonă se aşează, de obicei, acei oameni care ştiu să profite de situaţii pre-cum şi unii oportunişti. Aces-tora nu le pasă prea mult dacă sunt deranjaţi într-un fel sau altul.

Dacă ar exis-ta un premiu care să răsplă-

tească răbdarea oamenilor, cu siguranţă tapan sheth, un fotograf din India, ar fi unul dintre cei care ar me-rita din plin să-l primească.

Înarmându-se cu o pacienţă greu de imaginat şi folosindu-se de un apa-rat de fotografiat profesio-nist, timp de jumătate de an a făcut poze după poze

pentru a surprinde cele mai inedite şi mai specta-culoase imagini ale apei în mişcare.

Sheth, de loc din ora-şul indian Rajkot, are o adevărată obsesie pentru stropii de apă. De mai bine de şase luni de când şi-a descoperit această pasiu-ne de a fotografia stropii de apă, el îşi pregăteşte cu meticulozitate un recipient cu apă căreia îi adaugă co-

lorant şi un agent alimen-tar de îngroşare similar făinei de mălai. În timp ce lasă să cadă stropi care în contact cu suprafaţa apei crează adevărate "sculpturi lichide" indianul încear-că să imortalizeze fiecare moment în care picăturile "plonjează" în apă.

După cum puteţi ob-serva şi din imaginile de mai sus rezultatul este de-a dreptul impresionant.

Cele mai uimitoare “sculpturi lichide”

“A renunţa la a mai face publicitate pentru a economisi bani este ca şi cum ai opri ceasul pentru a economisi timp”

Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile

tel. 628.851.495 [email protected]


P U B L I C I T A T E15www.romaniaexpres.es

P U B L I C I T A T ENr.10 / 27 iunie 2013

LOGISTIC EXPRESS S&M Programul de distributie si preluare a pachetelor pe teritoriul ROMANIEI Valabil de la data de 01.03.2013 Editia a 6-a

SEBES MIERCURI Str. Mihail Kogalniceanu nº 15 A Tel. 0744 814 862

RUTA ALBA-IULIA - CLUJ – BAIA MARE - TURDA MIERCURI Tel. 0745 860 604

ALBA-IULIA Benzinaria PETROM - Moara 13:00 BLAJ Hotel TIRNAVA 14:00 TEIUS LUKOIL 15:00 AIUD Vis –a-vis de Politie 15:30 UNIREA Intersectie Alba - Cluj 16:00 CLUJ NAPOCA Benzinaria MOL – Calea Turzii 19:00 ZALAU Autogara (Parcare Unicarm) 21:00 JIBOU La bariera – Aviz telefonic 22:00

JOI Tel. 0745 860 604 SATU MARE Parcare „UNIO” – linga Imbracamintea 7:00 BAIA MARE Benzinaria MOL la „Semiluna” 8:30 DEJ Gara 10:30 GHERLA Benzinaria PETROM-centru 10:45 BECLEAN Aviz telefonic 11:30 BISTRITA Gara 12:30 REGHIN Biserica Saseasca 14:00 CIMPIA TURZII Fosta POSTA 16:00 TURDA Parcare MATERNA 16:30

RUTA BRASOV – MEDIAS – TG. MURES JOI Tel. 0751 297 217

FAGARAS Fam. STINIGUTA Str. Tabacari Nº3 Tel 0268/ 212 652

BRASOV Fam. PALFI Str. Codrii Cosminului Nº145 Tel. 0745 021 902

TIRNAVENI Autogara - linga PLUS 9:00 MEDIAS Gara 10:00 SIGHISOARA Gara 11:00 TIRGU MURES Gara 12:30 LUDUS PECO – linga bariera 14:00

RUTA DEVA – CRAIOVA – RESITA - TIMISOARA MIERCURI Tel. 0741 372 822

CUGIR Vis-a-vis de Catedrala 9:30 ORASTIE Vis-a-vis de Stadion 10:30 DEVA Benz. PETROM linga Mc Donald’s 11:00 HUNEDOARA Benz. MOL iesirea spre Deva 11:30 CALAN LUKOIL – Aviz telefonic HATEG Intre biserici 12:30 PETROSANI Parcare Benz. AGIP 13:30 TG. JIU Poarta Sarutului 15:00 ROVINARI Gara 15:30 FILIASI PETROM – Aviz telefonic CRAIOVA Parare Gara 17:30 BAILESTI Magazin Profi (Victoria) 19:00 DROBETA Parcare Podul Gruii 21:00 MOTRU PETROM 21:45 ORSOVA Aviz telefonic

JOI Tel. 0741 372 822 OTELU ROSU Intersectie – Centru 8:00 CARANSEBES Gara 9:00 RESITA Benz. PETROM - Dacia Service 10:00 BOCSA Primarie 10:30 LUGOJ Calea Fagetului (vis-a-vis de cimitir) 12:00

TIMISOARA Fam. IVANOVICI Str. Ioan Slavici Nº 37 Tel. 0755 168 951

14:00

ARAD Benz. PETROM Micalaca 16:00

RUTA CRACAL - ALEXANDRIA – PITESTI - SIBIU MIERCURI Tel. 0752 154 285

DRAGASANI Aviz telefonic 14:00 BALS Parcare Monument 15:00 CARACAL Primarie 16:00 DRAGANESTI – OLT Aviz telefonic ROSIORI DE VEDE Hotel Vedea 17:00 ALEXANDRIA MOL – Soseaua Bucuresti 18:00 TURNU MAGURELE Parcare Stadion 19:00 CORABIA Gara 19:30

JOI Tel. 0752 154 285 SLATINA Benzinaria PETROM – linga Stadion 7:30 SCORNICESTI Sala de sport 8:30 PITESTI Parcare vis-a-vis de Gara 9:30 CURTEA DE ARGES Gara 12:30 RIMNICU VILCEA Benzinari MOL – Spital Nord 13:30 SIBIU Motel PETROM 16:30

RUTA FETESTI – CONSTANTA – TULCEA - SLOBOZIA MIERCURI Tel. 0741 751 044

FETESTI PETROM – spre Cernavoda 16:30 CERNAVODA Gara - Aviz telefonic MEDGIDIA PETROM – spre Cernavoda 17:30 MANGALIA Statia Crimbo 18:30 CONSTANTA Parcare Gara 19:30 NAVODARI Parcare „Trei Magari” 20:30 DOUA CANTOANE Intersectie 21:15

JOI Tel. 0741 751 044 BABADAG Biserica Turceasca 7:00

TULCEA Fam. ZAHARIA Str. Avram Iancu Nº 7 A Tel. 0747 071 419 / 0730 106 030 8:00

ISACCEA Centru - Aviz telefonic HIRSOVA Judecatorie 11:30 TANDAREI Primarie - Aviz telefonic SLOBOZIA PETROM – Hotel Paradis 12:30 CAZANESTI La intrare - Aviz telefonic URZICENI Gara 13:30





14:00














14:00














14:00










RUTA ROMAN – VASLUI – FOCSANI - BACAU MIERCURI Tel. 0740 709 351

OITUZ Jitarie 14:30 TG. OCNA Hotel Magura - Aviz telefonic DARMANESTI Halta Darmanesti - Aviz telefonic COMANESTI LUKOIL (Fosta IRTA) - Aviz telefonic MOINESTI Parcare Politia Veche - Aviz telefonic ROMAN Hotel ROMAN 17:00 NEGRESTI Parcare BCR - Aviz telefonic VASLUI Gara 19:00 HUSI DAC PETROL - centru 20:00 BIRLAD Gara 21:00

JOI Tel.0740 709 351 RIMNICU SARAT Restaurant TURIST 6:45 FOCSANI Gara 8:30 TECUCI Gara Nord 9:30 MARASESTI Gara - Aviz telefonic ADJUD Gara 10:30 BACAU Stadionul Municipal 12:00 ONESTI Fabrica de Piine 13:30 TIRGU SECUIESC Autogara - Aviz telefonic COVASNA Benz. PETROM - spre Sf. Gheorghe – Aviz

telefonic SFINTU GHEORGHE Autogara – Aviz telefonic

RUTA PIATRA NEAMT – PASCANI – IASI - SUCEAVA MIERCURI Tel. 0746 984 897

TOPLITA FASTFOOD - centru 14:00 GHEORGHIENI In fata la liceu - Aviz telefonic BICAZ PETROM - Aviz telefonic PODOLENI Iesirea spre Buhusi - Aviz telefonic BUHUSI Gara 17:00 PIATRA NEAMT Parcare KAUFLAND 18:00 TIRGU NEAMT Mol – linga Arianis 19:00 FALTICENI Nada Florilor 19:45 PASCANI Gara 21:15 TIRGU FRUMOS Benz.OMW - linga piata 22:00

JOI Tel. 0746 984 897 IASI Gara mare 7:00 COTNARI Vis-a-vis de Popas 9:15 HIRLAU Hotel RARESOAIA 9:30 BOTOSANI OMW – Calea Sucevei 10:30 SUCEAVA OMW - Obcini 12:00 GURA HUMORULUI PETROM – spre Suceava 13:00 CIMPULUNG MOLDOVENESC Gara 14:00 VATRA DORNEI Stadion - Aviz telefonic

RUTA BUZAU – BRAILA - GALATI MIERCURI Tel. 0751 297 217

BUSTENI Centru Aviz telefonic SINAIA Gara Aviz telefonic COMARNIC La Vulturul Aviz telefonic MIZIL Terasa „La Lupu” Aviz telefonic

JOI

BUZAU Fam. BORICEANU; Str. Proiectata, Nº18; Tel. 0745 333 246

BRAILA Fam. ISMAIL; Str. Masinilor Nº3 Tel. 0745 485 777

GALATI Fam. BURLIBASA; Str. 9 Mai Nº 49 A Tel. 0744 871 321

RUTA GIURGIU-BUCURESTI–PLOIESTI-TIRGOVISTE

MIERCURI Tel 0742 181 289. GIURGIU LUKOIL – Restaurant Andaluzia 15:30 CHIRNOGI La Primarie – Aviz telefonic OLTENITA La Turn – linga parc 17:00 CALARASI Gara 18:00 BUCURESTI Benz. MOL – Lujerului (Militari) 20:30

JOI Tel 0742 181 289 PLOIESTI Gara de Vest 7:00 CIMPINA Benzinaria TIBI – OIL 8:30 FILIPESTII DE PADURE La Monument 9:00

MORENI La Monument 9:15 TIRGOVISTE Gara 10:00 GAESTI Vis-a-vis de CEC 11:00 CIMPULUNG MUSCEL Hotel Muscel 13:00










JOI













JOI













JOI




LOGISTIC EXPRESS S&MProgramul de distribuţie şi preluare a pachetelor pe teritoriul ROMÂNIEI - Valabil de la data de 01.03.2013


PA G I N A C O P I I L O R

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU casa Regală din România cARol Al ii-leA

Să ne cunoaştem ţara! File de istorie

GhicitoriAlbă şi suleimenităCând urâtă, când iubită;Vara nu vor să mă vadă,Iarna toţi mă-nbrăţişează.

De la mare pân’ la munteDe la mare pân’ la munteDe la mare pân’ la muntePicură stele mărunte.Picură stele mărunte.Picură stele mărunte.

De la mare pân’ la muntePicură stele mărunte.

De la mare pân’ la munteDe la mare pân’ la munteDe la mare pân’ la muntePicură stele mărunte.



De la mare pân’ la munteDe la mare pân’ la munteDe la mare pân’ la muntePicură stele mărunte.

De la mare pân’ la munte

Iarna-n frig, vara la soare,Iarna-n frig, vara la soare,Iarna-n frig, vara la soare,Neschimbat e la culoare!Neschimbat e la culoare!Neschimbat e la culoare!

(Bradul)(Fulgii de zăpadă)

(Soba)

(Ninsoarea)Parc-ar � nişte petale,Ori steluţe ce danseazăNorii le presară iarnaŞi pe gene ţi le aşază.

Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi sufl e-că mânicele, ațâță focul şi s-apucă de făcut bucate. face ea sarmale, face plachie, face alivenci,

face pască cu smântână şi cu ouă şi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jăratic şi cu lemne putregăioase ca să ardă focul mocnit. După asta aşază o leaşă de nuiele numai întinată şi nişte frunzări peste dânsa: peste frunzări toarnă țărână şi peste țărână aşterne o rogojină. Apoi face un scăuieş de ceară anume pentru lup. Pe urmă lasă bucatele la foc să fearbă şi se duce prin pădure să caute pe cumătru-său şi să-l poft ească la praznic. Merge ea cât merge prin codru, până ce dă pe-o prăpastie grozavă şi întunecoasă şi pe-o tihăraie dă peste lup.– bună vreme, cumătro! Da’ ce vânt te-a abătut pe-aici?– bună să-ți fi e inima, cumătre, cum ți-i căutătu-ra... apoi da, nu ştii dumneata că nevoia te duce pe unde nu ți-i voia? Ia, nu ştiu cine-a fost pe la mine pe-acasă în lipsa mea, că ştiu că mi-a făcut-o bună!– Ca ce fel, cumătriță dragă?– ia, a găsit iezii singurei, i-a ucis şi i-a crâmpoțit, de le-am plâns de milă! Numai văduvă să nu mai fi e cineva!– Da’ nu mai spune, cumătră!– Apoi de-acum, ori să spun, ori să nu mai spun, că totuna mi-e. Ei, mititeii, s-au dus cătră Domnul, şi datoria ne face să le căutăm de sufl et. De aceea am făcut şi eu un praznic, după puterea mea, şi am găsit de cuviință să te poft esc şi pe d-ta, cumătre; ca să mă mai mângâi...– bucuros, dragă cumătră, dar mai bucuros eram când m-ai fi chemat la nuntă.– te cred, cumătre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-sus.Apoi capra porneşte înainte plângând, şi lupul după dânsa, prefăcându-se că plânge.– Doamne, cumătre, Doamne! zise capra suspi-nând. De ce ți-e mai drag în lume, de-aceea n-ai parte...– Apoi da, cumătră, când ar şti omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. Nu-ți mai face şi dumneata atâta inimă rea, că odată avem să mergem cu toții acolo.– Aşa este, cumătre, nu-i vorba. Dar sărmanii găgălici, de cruzi s-au mai dus!– Apoi da, cumătră; se vede că şi lui Dumnezeu îi plac tot puişori de cei mai tineri.– Apoi, dacă i-ar fi luat Dumnezeu, ce ți-ar fi ? D-apoi aşa?– Doamne, cumătră, Doamne! Oiu face şi eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat pe la dumneata pe acasă ? Că mi-aduc aminte ca acu că l-am întâlnit odată prin zmeuriş; şi mi-a spus că dacă-i vrea dumneata să-i dai un băiet, să-l învețe

cojocăria.Şi din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung pân-acasă la cumătră!– ia poft im, cumătre, zise ea luând scăuieşul şi punându-l deasupra groapei cu pricina, şezi cole şi să ospătezi oleacă din ceea ce ne-a dat Dumnezeu!Răstoarnă apoi sarmalele în strachină şi i le pune dinainte.Atunci lupul nostru începe a mânca hâlpav; şi gogâlț, gogâlț, gogâlț, îi mergeau sarmalele întregi pe gât.– Dumnezeu să ierte pe cei răposați, cumătră, că bune sarmale ai mai făcut!– şi cum ospăta el, buf ! cade fără sine în groapa cu jăratic, căci scăuieşul de ceară s-a topit, şi leaşa de pe groapă nu era bine sprijinită : nici mai bine, nici mai rău, ca pentru cumătru.– ei, ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat! Cu capra ți-ai pus în cârd? Capra ți-a venit de hac!– văleu, cumătră, tălpele mele! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine!– ba nu, cumătre; c-aşa mi-a ars şi mie inima după

iezişorii mei! Lui Dumnezeu îi plac pui de cei mai tineri; mie însă-mi plac şi de işti mai bătrâni, numai să fi e bine fripți; ştii, cole, să treacă focul printr-înşii.– Cumătră, mă pârlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa!– Arzi, cumătre, mori, că nici viu

nu eşti bun! De-abie i-a mai trece băietului istuia de spărieț, că mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum. Ți-aduci aminte, dihanie răutăcioasă şi spurcată, când mi te-ai jurat pe părul tău? şi bine mi-ai mâncat iezişorii!– Mă ustură inima-n mine, cumătră! mă rog, scoa-te-mă, şi nu-ți mai face atâta osândă cu mine!– Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură, că bine-o mai plesnişi dînioare cu cuvinte din scriptură!După aceasta, capra şi cu iedul au luat o căpiță de fân ş-au aruncat-o peste dânsul, în groapă, ca să se mai potolească focul. Apoi, la urma urmelor, năpădiră asupra lui şi-i mai trântiră în cap cu bolovani şi cu ce-au apucat, până-l omorâră de tot. Şi aşa s-a păgubit sărmana capră şi de cei doi iezi, da’ şi de cumătru-său lupul păgubaşă a rămas, şi păgubaşă să fi e.Şi auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-au mai părut bine! Şi s-au adunat cu toatele la priveghiu şi unde nu s-au aşternut pe mâncate şi pe băute, veselindu-se împreună...Şi eram şi eu acolo de față, şi-ndată după aceea am încălecat iute pe-o şea, ş-am venit de v-am spus povestea aşa, ş-am mai încălecat pe-o roată şi v-am spus jitia toată; şi unde n-am mai încălecat pe-o capşună şi v-am spus, oameni buni, o mare şi gogonată minciună!

Capra cu trei iezi partea a III-ade Ion Creangă

Poveşti româneşti

(Urmare în numărul trecut)

Ajută fetiţa să patineze spre omul de zăpadă!

iarna-i grădinar, când vrea Pune albe fl ori la geamuri,

Fără frunze şi cotoare, Fără chiar să aibă soare,

numai cum le ştie ea. mie-mi plac, că sunt de gheaţă,

dar când sufl i, pier din faţă.

iarnaiarna-i un vestit dulgher că ea poate, când voieşte, Peste râuri pod să puie, Fără lemne, fără cuie, Fără nici un pic de fi er; Și găteşte-aşa deodată, Pod întreg, dintr-o bucată.

Iarna fuge,Iarna fuge,Iarna fuge,Vara zace.Vara zace.Vara zace.

(Sania)

de George Coşbuc


(Urmare din numărul trecut) GândiReA eRonAtă

Într-o epocă plină de confuzii şi neli-nişte cum este cea prin care trecem,

oamenii vor să afle cum pot găsi pacea şi forţa interioară. Ei pornesc în căutarea unei realităţii pe baza căreia să-şi construiască propriile vieţi. Prin confruntare de idei, am sesizat patru modele de gân-dire generatoare de discom-fort pentru omul contempo-ran.

1.Gândiuri imoraleAr putea părea o catego-

rie destul de largă, dar nu e aşa. Aproape orice domeniu al societăţii este pătruns de de imoralitate. Ziare, revis-te, filme, programe tv sunt saturate de imoralitate. Ispita sare din pagină în gândire. Bătălia pentru minte şi apoi, pentru trup au diverse mize în fiecare dintre noi. Unii întreabă mai mereu: „părin-te, cum pot să-mi păstrez mintea curată intr-o lume murdară?”, o întrebare fireas-că pusă de oameni cărora le pasă de familiile lor şi de re-laţia cu Dumnezeu. Ispita de a aborda un comportament nu apare doar la persoanele cu gânduri murdare. Ea apa-re la noi, la toţi.

Iisus a spus că poftirea inimii înseamnă deja vină de a fi comis adulter, ca şi cum l-ar fi comis cu ade-vărat (Matei 5.28). Evident, actul ca atare este mult mai grav în consecinţe decât gândul. Însă acţiunile devin posibile prin gând. Iată de ce atitudinile şi intenţiile inimii sunt văzute cu atâta gravita-te de Dumnezeu. Dacă învă-ţăm să eliminăm gândurile necurate, ne putem controla şi acţiunile în raport cu se-xul opus.

Biblia spune cu limpe-zime că gândurile de ispită sunt realităţi ale vieţii. Aces-tea ne vor bântui de-a lungul întregii vieţi fizice, într-un trup de carne şi oase, pe acest pământ. Însă problema de fond nu e ispita însăşi, ci momentul în care îi cedăm. D.l. Moody spunea: „Nu te poţi feri de pasărea care zboa-ră deasupra capului, însă poţi, fără-ndoială, s-o împie-deci să-şi facă cuib în părul tău”.

Unii vor obiecta proba-bil că sunt adulţi liberi care pot face orice, ferindu-se de erori. Adesea poţi auzi oameni insistând asupra ca-pacităţii lor de-a nu se simţi tentaţi de păcat, fie şi citind reviste pornografice, vizio-nând filme de o anumită ca-tegorie sau canale dubioase

pe televiziunea prin cablu. Iluzii! Poate că sună accep-tabil pentru unii, însă nu e altceva decât un neîntrerupt joc cu focul.

Amintiţi-vă că păca-tul e un proces care începe în minte. Întreţinerea gân-durilor păcătoase nutreşte atitudini păcătoase în inimă şi conduce la acţiuni sau un

comportament păcătos. Aşa cum, odată, scria cineva: ”Sădeşti un gând, culegi un fapt. Sădeşti un fapt, culegi un obicei. Sădeşti un obicei, culegi un caracter. Sădeşti un caracter, culegi un destin.”

Mă gândesc la David, puternicul rege-luptător al Israelului, care a văzut din întâmplare, în timp ce se plimba pe acoperişul pala-tului său, o femeie îmbăin-du-se. biblia spune că David: „a văzut de pe acoperiş o fe-meie scăldându-se, şi femeia aceasta era foarte frumoasă. Atunci a trimis David să se cerceteze cine este acea fe-meie.” 2 Regi 11:2,3).

Obeservaţi calea urma-tă de păcatul lui David. Mai întâi a văzut-o, apoi a privit-o cu atenţie, şi, în cele din urmă a căutat-o. Dacă şi-ar fi dat seama de drumul pă-catului său, s-ar fi putut opri oriunde pe parcurs, însă a preferat să se complacă în păcat prin insistenţa privi-rii. A trimis oameni pentru a afla cine este. Curiozitatea şi pasiunea i-au fost stârnite. În cele din urmă, a vorbit fe-meii şi i-a dezvăluit interesul şi intenţiile sale. Imoralitatea începe în gândire. E un gând înainte de a deveni acţiune.

2. Gândurile neliniştiiNe confruntăm uneori cu

gânduri negative şi destructi-ve. Ne imaginăm necazurile

înainte de-a le avea propriu-zis. Când permitem minţii să se umple cu felurite gânduri negative, devenim pesimişti în legătură cu orice din viaţa noastră. Dacă întârzie copiii, ne imaginăm că s-a întâm-plat vreun accident sau au fă-cut vreo boacănă. Dacă şeful a fost morocănos la serviciu, avem insomnii toată noaptea

gândindu-ne la posibilitatea că vom fi concediaţi a doua zi dimineaţa.

Domnul nostru a rezol-vat această problemă spu-nând: „Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajun-ge zilei răutatea ei.” (Matei 6 :34). ”A te îngrijora“ are aici sensul de-a te gândi cu ne-linişte. Prin urmare, Iisus le spunea ucenicilor Săi să nu se îngrijoreze de ziua de mâi-ne pentru că Dumnezeu va avea grijă de ei.

Minţile noastre sunt adesea stăpânite de griji în legătură cu mâncarea, băutu-ra, hainele, locul de muncă, siguranţa şi viitorul. Dum-nezeu ne reaminteşte că El va avea grijă de lucrurile de care avem nevoie şi că nu trebuie să ne pierdem firea. Dacă nu putem avea încredere în El în acest sens, nu vom putea niciodată să ne bucurăm de fiecare nouă zi. Iată de ce a adăugat: ”Ajunge zilei răuta-tea ei“ sau necazul ei (Matei 6:34), vrând să spună prin aceasta, că fiecare zi conţine suficiente griji pentru a nu o mai întuneca cu grijile zilei următoare.

Cuvântul englezesc worry (a se îngrijora) derivă din termenul anglo-saxon care înseamnă „a sugruma”. Când ne îngrijorăm, ne su-focăm. Ne gâtuim spiritual

mintea şi sufletul cu neli-niştile vieţii. Îngrijorarea ne împiedică să ne bucurăm de binecuvântările care ni s-au dat. Adaugă grijilor şi greu-tăţilor imediate grijile unei zile care încă nici măcar n-a sosit.

Îngrijorarea e imagi-naţia nedreaptă. Presupune preluarea neavenită a res-

ponsabilităţii lui Dumnezeu pentru grija suverană asupra lumii. Implică preluarea vie-ţii în mâinile lui Dumnezeu şi încercarea de a o controla noi înşine. În ultimă instan-ţă, îngrijorarea nu e nici mai mult nici mai puţin decât îndoială faţă de Dumnezeu. E un afront faţă de iubirea şi grija Sa faţă de noi pentru că reprezintă acceptarea faptu-lui că nu suntem siguri dacă El ne iubeşte cu adevărat.

3. Gândurile criticeUnii oameni n-ar în-

drăzni niciodată să ridice pe cineva în mod direct, însă inimile lor sunt pline de dez-

aprobare. Critica e adesea doar un reflex al amărăciunii sufleteşti. Am putea fi în-dreptăţiţi să ne întrebăm, de fiecare dată când vedem pe cineva criticând, ce nu e în regulă cu viaţa acelui om de vreme ce simte mereu nevoia de a fi în dezacord.

Se spune că un tată în-cerca să-şi vadă de lucru în

timp ce fiul său trăgea de el să se joace împreună. După o vreme, tatăl s-a gândit, tre-buie să-i găsesc ceva de făcut ca să-mi pot vedea de treabă. A ales o revistă şi a răsfoit-o până când a găsit imaginea mapamondului. Apoi a rupt foaia şi a tăiat-o în bucăţi. „Am să-i confecţionez un puzzle care să-l ţină ocupat toată ziua”, se gândi el.

tatăl s-a gândit că bă-iatul nu va reuşi niciodată să potrivească piesele. Aşa că băieţelul s-a apucat de treabă şi a început să lipească bucăţi-le una câte una. În câteva mi-nute terminase şi se întorcea

la tatăl său. ”Cum ai terminat aşa de repede?” l-a întrebat.

„A fost uşor”, a răspuns băiatul. „Pe spatele lumii era poza unui om. Când am lipit bucăţile cu omul la loc, a fost gata şi lumea!”

Motivul pentru care mulţi se plâng că lumea nu e în regulă e acela că ei înşişi nu sunt în regulă. Numai atunci când se schimbă ceva în ini-ma ta, dispare şi nevoia de a critica. Înclinaţia de a obser-va mereu greşelile altora riscă să ne distrugă viaţa şi rela-ţiile cu ceilalţi. Întotdeauna nemulţumiţi, devenim acrii şi-i îndepărtăm pe ceilalţi de lângă noi.

4. Gânduri chinuitoareUneori, mintea noastră

este bombardată cu gânduri chinuitoare. Aceste gânduri par să vină de niciunde şi pe neaşteptate. Suntem torturaţi de gândurile vechilor eşecuri şi ale viitoarelor griji. Chinul minţii însoţit de dezechili-brul emoţional este o expe-rienţă greu de suportat. Ne frustrează de bucurie şi ne întreţine spaima şi neliniş-tea în orice loc şi moment al vieţii.

Un bărbat chinuit de nelinişti profunde, însă pe care nu le putea identifica îşi pierdea noapte după noapte făcându-şi griji din cauza... grijilor. Această situaţie e mult mai dificilă pentru creş-tinii care ştiu, practic, că nu ar trebui să se îngrijoreze, nici să se teamă de nimic. O asemenea dispoziţie poate duce câteodată la pierderea sănătătţii mentale.

Oricât de simple sau complexe sunt problemele, Dumnezeu are un răspuns la fiecare. El este Dumnezeul iubirii, Cel care ne hrăneşte minţile cu forţa pozitivă de a înfrânge gândurile, atitudini-le şi acţiunile greşite.(Continuarea în numărul viitor)

F E R E A S T R Ă S P R E C E R

Controlul mental (2)

www.romaniaexpres.es

imoBiliAReÎnchirieri

Închiriez 2 camere mari pentru fată, baiat sau familie serioasă, aproape de aeroport lângă C.C. Plenilunio. Ca-mere luminoase cu internet ADSL, gaz natural, bucătărie mare cu 2 frigidere, 2 băi, posibilitate de conectare digi satelit România. Conexiune autobuze verzi Av. de America şi autobuz roşu 77. Zona liniştită şi frumoasă, cu gaz, curent şi apă inclus în pretul de 235€ pentru o persoana sau 325 pentru o familie de 2 persoane. tel 678.124.723. Marian. Doar pentru persoane de în-credere ce muncesc.

•închiriez cameră în Rivas, aproape de metro şi autobus la bloc într-un apartament cu 3 camere. Locu-im 3 persoane. Avem digi.Apa rece nu se plăteşte. Condiţii bune. 160euro. tel. 627.287.740

•închiriez apartament 2 camere+salon, balcon mare, semimo-bilat, etaj 5, ultim, ascensor, zonă foarte bună, în Madrid. Metro Ciudad lineal. preţ 600€/lună negociabil.. tel: 687.760.067.

•închiriez apartament cu 3 camere+salon, 120 mp, balcon, boxă, garaj, nemobilat, incălzire gaz, 30 km de madrid, lipit de A4, zona Seseña, 400€/lună. Cristi. tel. 606.750.991.

•închiriez cameră pentru o per-soană sau două în Rivas-Urbanizaci ones, aproape de metr ou şi autobuz. Avem internet si Dig i. Locuim 3 per-soane în apartament. preţ: 170€. tel 642.991.773

•închiriez cameră de „matrimo-nio” pentru o persoană. Condiţii bune, persoane puţine. Preţ 200€ (cheltuieli incluse). torrejon de Ardoz, zona las veredillas. tel. 642.861.179.

vânzări•vând urgent teren intravilan

4422 m2 extra vilan, 22655 m2 în Băiceni, Com. Cucuteni, Jud. Iaşi. preţ 40.000 de euro, negociabil, tel. 642.88.00.46.

•vând casă familială în Câmpia turzii, cochetă şi la preţ de aparta-ment, cf în regulă, un unic propietar, bine situată între combinat şi gară, str. nicolae titulescu,7. Cei interesaţi pot suna la 0034/68.65.69.718 sau pot scrie la [email protected]

•vând teren pentru construcţii, casă, vilă la ieşirea din oraşul Negreşti-Vaslui, spre Siliştea pe partea dreaptă (DN 15), cu suprafaţa de 3.200mp. Deschiderea la stradă este de 20m. Preţ 7€/mp negociabil. tel. 642.960.470, skype: vand.teren

•vând apartament 3 camere, 60 mp, în DeJ, jud. CluJ, zonă centrală: decomandat, 2 băi, balcon, centrală proprie, gaz, mobilat. Garaj personal, parcare personală, cu copertină, com-partiment în beci şi pod. Bloc şarpantă,

o singură scară. preţ: 50.000€. info: tel: +34.671.555.310 şi +40.743.682.858 sau e-mail: [email protected]

•vând garsonieră conf.1, etaj 4, în cartierul v. frumoasei, sebeş, jud. Alba. Cu îmbunătăţiri: centrală pro-prie, termopane, gresie, faianţă, par-chet şi mobilată complet. preţ: 19.900€ neg. tel. 674.939.568

•vând vilă (la gri) 14 km de cen-trul Bucreştiului (PiaţaUniri) zona vile: suprafaţă construită: p+1; 145mp, teren 309mp. parter: living 25mp, bu-cătărie 16mp, baie 5mp. etaj: 2 dor-mitoare 12mp, baie 4,5mp, 1dormitor 15mp+baie 6mp. Materiale folosite: cărămidă porotHerm+uşi şi geamuri termopan exterior. preţ: 52.500 euro. tel. 642.866.955, 0040/721.726.514

•târgovişte micro 6-de vânzare apartament 2 camere confort 1 semi-decomandat; are uşă din lemn masiv, centrală termică, gresie, faianţă, ter-mopan, instalaţie electrică şi sanitară refăcute, balcon lung închis în termo-pan, izolat termic la interior, geam de aerisire la baie. pret 27.000 euro. tel. 0040/722.526.510.

•urgent vând apartament cu 4 camere în Lupeni (HD), nefinisat; la stradă. preţ avantajos. tel. 642.997.452.

•vând casă în loc. nedeia (jud. Dolj), cu grădină de 600mp, la 5 km de Dunăre; zonă neinundabilă. tel. 642.871.686.

•particular, vând 1ha de pădure de stejar, întăbulat în judeţul Mara-mureş, la 12 km de Baia Mare, zona de lizieră, acces la 1km de DN1, posi-bilitate curent la 200m de sursă. Ideal pentru a construi o căsuţă de vacanţă. preţ 3.500€. tel. 642.791.060.

•vând casă în loc. Horia, nr. 221, Jud. Arad, cu 213 mp locuibili format din: bucătărie de 3.8/4.2m, salon de 5/6m, 3 dormitoare de 4/3m, hol închis de 14/1.4m, curte interioara betonată. Cu baie (wc) în casă şi wc de serviciu afară, cu fosă de scurgere, apă curen-tă şi gaz la poartă. Grădină de 700mp. Suprafaţă totală 1.130 mp. Preţ 48.000 €. tel. 0034-697.629.439. email: [email protected].

•particular, vând teren cu casă (de reconstruit) în Robleda, Salamanca. Casa are 104 metri iar terenul 100. Preţ 15.000€. tel. 634.744.817.

•vând sau dau la schimb cu un apartament, casă în Vingard (jud. Alba). tel.637.001.796

•vând casă în teiuş, jud. Alba. Are 5 camere, 2 bucătării, 2 curţi, beci şi grădină. Sunt în total 450mp. Preţ 45.000€ neg. tel. 655.149.458.

•vând 1ha de pământ, 10.000 mp agricol, în topraisar, Jud. Constanţa. preţ 5.000€ neg.tel.642.866.955

• vând apartament cu 3 camere în Alexandria, lângă Piaţa Centrală, et. 7/10. Dotări: centrală proprie, ter-

mopane, parchet, gresie, faianţă, aer condiţionat. preţ: 38.000 euro. tel. 0040-742618782.

•vând 1100m teren intravilan cu deschidere 14m în staţiunea balneo-climaterică Soveja, Jud. Vrancea. Se poate construi vilă, casă, orice. Preţ. 30euro/m2. tel. (0034)664335632, (0040)744119436. Rog să sune doar cei interesaţi.

•vând teren intravilan de 400 m2 în bucureşti, str. teiuş, nr. 170. front stradal de 22m, gaze şi electricitate. preţ: 16.000€. tel. 652.929.794. liviu.

Auto•vând bMW 320D, din 2002,

186.000 km, 5,7l/100km. Accept va-riante, la schimb maşină înscrisă în România+diferenţa; de preferinţă fur-gonetă, etc. tel. 602.511487

•vând Mercedes-benz Ml270 cdi, gri, din 2005 cu nenumărate opţi-uni:, închidere centralizată, control de stabilitate, esp, abs, isofix, pdc, volan multifuncţional, climatizator, scaune, geamuri şi oglinzi cu reglaj electronic, limitator de viteză, anticeaţă, senzor de lumină şi ploaie, cd, jenţi de aluminiu, suport pentru braţ şi cu direcţia recent făcută. un singur proprietar. foarte îngrijit. preţ 9.500 €. tel. 603.209.120

•vând ford Mondeo diesel din 2004, 115 cv, culoare roşie, 175.000 km. Merită văzut. tel. 642.991.773.

locuRi de muncăcereri

•Mă numesc Dorin, am docu-mente de Spania, am muncit în agri-cultură, în Italia în restaurante şi spă-lătorii auto. Aş dori un loc de muncă, cât mai urgent! tel. 0040-768.471.841.

•şofer cu 27 de ani în transport, caut de muncă pe tir. zaragoza. tel. 617.649.804

•Doamnă serioasă, 50 de ani, har-nică şi muncitoare, caut loc de muncă internă. tel. 642.774.036

•Doamnă respectabilă, caut de muncă, ca externă în menaj sau îngrijit copii, în zona Zaragoza. Am experien-ţă în domeniu. tel. 642.691.395

•bucătar s-au ajutor de bucatar spaniol şi bucătar român cu multă ex-perienţă în ambele bucătării. Pregătesc mâncăruri pentru nunţi, botezuri şi zile onomastice. Program disponibil şi autoturism propiu. tel. 642.601.906.

•D-nă românacă, 46 ani, educată, harnică, serioasă, având acte în regu-lă, caut de muncă ca externă în zona Madrid. Am experienţă în menaj, bucătărie ( multiple abilităţi gospodă-reşti), curăţenie, îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă. tel. 602.538.831

•Caut de muncă la curăţenie cu ora, vânzătoare, îngrijire de copii sau persoane în vârstă. Am acte în regulă. Ofer seriozitate! tel. 666.031.866.

•Caut muncă în domeniul hote-lier: receptie sau comerţ alimentar: facturare. tel. 642.866.955

•Doamnă, 53 de ani, caut loc de muncă la o familie de români pentru a îngriji copii mici, vârstnici sau eventu-al curăţenie. locuiesc în Madrid. tel. 602.593.830.

•bucătăreasă, 39 de ani, 8 ani de experienţă demonstrabilă în domeniu în Spania, Italia şi România, caut de lucru în Com. Madrid. Ofer şi rog se-riozitate. tel. 603.215117.

•busco trabajo como interna o lo que sea, en guadalajara, Madrid o alredendores. Seria, formal, con expe-riencia y referencias. tengo papeles en regla! tel. 642.324.703. Albertina.

•Am 29 de ani şi caut un post de muncă, ca şofer de tir, tahograf, atestat transport de marfă! Serios, muncitor şi responsabil, nu contează unde este locul de muncă, intern sau internatio-nal. tel. 0760119537. e-mail: [email protected].

•tânară, caut un post de recepţio-neră de hotel în comunitatea Madrid. Posed diplomă, vorbesc spaniola şi en-gleza (nivel alto). Pot fi contactă la te-lefon 664105704 sau 642866955. Iulia.

•instalator (fontanero) cu experi-enţă, caut de muncă. Pot fi contactat la tel.642.746.836

•bărbat cu „tarjeta” de construc-ţii de 8 şi 20 de ore, cu recoman-dări, caut de muncă în construcţii ca „peon”, „oficial”, grădinar sau în orice alt domeniu. Ofer recompensă!. tel. 642.219.600.

oferte

•urgent! Domn, caut doamnă în jur de 45 de ani pentru a lucra ca „matrimonio”. Avem loc de muncă bine plătit. De preferat să ştie să gă-tească mâncare spaniolă. urgent. tel. 697.726.258

•firmă specializată în comerci-alizarea de produse româneşti selec-tionează personal pentru vânzarea ambulată: langoşi, gogoşi, plăcinte ardeleneşti (cu varză, cartofi, brânză) şi kurtosi colaci. Căutăm persoane cu

experienţă de peste 3 ani în realizarea acestor produse şi dispuse să lucreze inclusiv ocazional la sfârşit de săptă-mână, în „ferias” şi alte evenimente. tel. 670.555.865 sau 911.102.690.

•Ofer servici cu contract inde-finit în curăţenie, cu ora, cu salariu de 1.300 de euro/lună (serviciul so-ţiei mele), în schimbul unui loc de muncă în zona Madrid, pentru mine (soţul), pe o perioadă de 10 luni. tel. 642.870.314.

•Restaurant club de tenis Alame-da de Osuna (Madrid), căutăm ospătar/ă cu experienţă, vorbitor de limbă spaniolă şi o ajutoare de bucă-tar. Relaţii la tel. 642.678.850

•firmă de decoraţii, caută agent comercial pentru zona Madrid. Se ofe-ră perioadă de probă de trei luni, după care se întocmeşte contract pe termen nedeterminat. Cei interesaţi pot trimi-te Cv la [email protected]

mAtRimoniAle•Oare cerşesc cerului un ajutor

din partea unui domn între 44-5o, singur, fără gânduri murdare? Săracă momentan, dar bogată sufleteste, caut servici în case sau magazine.Când pare pierdut totul, după lupte grele, când facturile nu mă mai înţeleg, când copilul e dezamăgit de Moş Crăciun, şi prietenii nu mai au ce îmi lua? Caut echilibrul pierdut şi un umăr sincer pentru a putea supravieţui. Sunt plă-cută la vedere şi atât, restul...corazon. tel. 606.990.882.

• Am 45 de ani, 1,68m/80kg. îmi doresc să cunosc un bărbat sincer şi curat la suflet. Aventurierii să se abţi-nă. tel. 663.405.502.

•D-nă, din Ardeal,1.62m, cu for-me, educată, fără vicii, cu copil, caut un prieten sincer, de 45-52 ani din brăila, buzău sautimiş, pt. căsătorie. Cu maşină, servici. te. 642.782.076.

•Domn, 54 de ani, divorţat, pre-zentabil, elegant, căruia îi place să iubească şi să fie iubit, caut doamnă pentru prietenie si mai departe căsă-torie. tel. 642.483.709

•Doamnă, singură, 45 ani, cu un copil la şcoală, din Alba, stabilită in Madrid de 5ani, 162cm şi 70 kg, caut o relaţie foarte serioasă, cu un domn educat, fără vicii. Exclus aventurieri. tel. 634.068.197. sunaţi seara.

•tânăr de 33 ani, fără vicii şi obligaţii caută fată de vârstă apro-piată pentru o relaţie stabilă. tel. 603.107.360 sau mess. [email protected]

•Doamna 53 ani fără obligaţii fa-miliare, caut o persoană sinceră care să mă respecte şi să fie dispusă să îşi împartă restul vieţii cu mine; aven-turierii să se abţină a telefona. tel. 671.418.406 sau 642.880.101 (Digi)

•bărbat, 59 de ani, 1,77m/82kg, cu servici, atrăgător, manierat, şi mai ales echilibrat, doresc să cunosc o doamnă cu aceleaşi caracteristici, Com. Madrid. Răspund doar la mesa-je. tel. 602.553.566

•Doamnă divorţată, 58 de ani, buzoiancă. trăiesc în Madrid de 12 ani, locuesc singură, am apartamentul meu, muncesc de luni până sâmbătă; doresc să cunosc un domn cu vârstă apropiată şi cu 5 ani mai mare, să ne respectăm şi să trăim bine. Doresc persoană fără complicaţii cu altă doamnă. tel. 603.163.201. După ora 18:00 sau sms.

•tânăr, 27 de ani, 1,75m, ochi negri, doresc să cunosc fete pentru

prietenie, posibilă relaţie serioasă.Lasă mesaj şi te sun. Andy. tel. 603.246.589

•tânăr, 42 de ani, 177m/70kg, şa-ten, ochi albaştri, fecioară, caut tânără, 30-40 ani pentru o relaţie serioasă ba-zată pe încredere şi respect. Nu vreau aventuri. tel. 642.292.655.

•Doamnă grăsuţă, în vârstă de 44 de ani, 170cm/80kg. Îmi doresc un bărbat sincer şi curat la suflet. Aven-turierii să se abţină. tel. 642.908.430. Com. Madrid.

•Mă numesc gheorghiţă din Ma-drid. Am 42 de ani/1,84m/89kg, fără obligaţii, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată. Doresc multă se-riozitate. tel. 673.732.407

•Doamnă, 44 de ani, văduvă, finuţă, plinuţă, cu un copil, nefumă-toare, caut un tată adevărat pentru fiul meu; nefumător, să nu bea, finuţ, edu-cat, cu servici stabil. Din Madrid. Ofer sinceritate, iubire adevărată, respect. O familie adevărată. tel. 602.547.292. Sandra.

•Doamnă divorţată, !,65/75kg, 46 de ani, doresc să cunosc o persoană de vârstă apropiată din zona Madri-dului pentru o relaţie serioasă. tel. 603.371.043

•tânăr de 34 ani, caut tânără de vârstă apropiată, fără vicii şi obli-gaţii, pentru o relaţie stabilă. tel. 603.107.360 sau id [email protected]

•sunt un băiat de 33 de ani, nici urât dar nici frumos, nu ştiu dacă voi găsi eu aici ceea ce caut, o fată iubitoa-re şi sinceră. Oare mai există aşa ceva? daca da nu ezita să suni: 642.475.449.

•tânăr de 33 ani, caută tânară de vârstă apropiată fără vicii şi obligaţii pentru o relatie stabilă. Contact: id - [email protected]

•Am 44 de ani, divorţat, fără obli-gaţii, caut domană serioasă pentru o relaţie de durată, cu aceleaşi intenţii. tel. 603.125.635

•sunt un tânăr de 29 ani în căuta-rea sufletului pereche. Dacă vreo fată caută ce caut şi eu să mă contacteze la 672.527.678.

•Doamnă, 48 ani, văduvă, 1,65m, 65 kg, cu domiciliul actual în provin-cia Granada, doresc să cunosc domn apropiat de vârsta mea, din zonă apro-piată pentru o eventuală relaţie serioa-să. exclus aventurieri. tel 642.677.035. După ora 21.

•Doamnă, 55 ani, serioasă, gos-podină, cu simţul umorului, sinceră, divorţată, vreau să cunosc un domn de vârstă apropiată, sincer, cu bune maniere şi necăsătorit, pentru o relaţie serioasă. tel. 642.899.135.

•Am 46 ani, singur, necăsătorit, fără copii, nefumător, aş dori să cu-nosc o femeie singură necăsătorită, fără copii, nefumătoare... Rog fără bipuri.

•Domn, 48 de ani, 1,75m, 65kg, divorţat, cu servici stabil, fără obliga-ţii, serios şi liniştit, doresc să cunosc o doamnă cu aceeaşi conduită şi care să mă urmeze în viaţă. Să fie divorţată şi hotărâtă în decizii proprii. Madrid.tel.603.131.730.

•Doamnă divorţată, 57 de ani, fără obligaţii, doresc să cunosc un bărbat singur de aceeaşi vârstă cu mine ( sau mai mare). Nu mă inte-resează aventura, doresc o relaţie sin-ceră, fără interese! Pentru mai multe detalii puteţi suna la tel. 642.752.752

•tânăr, 44 de ani, caut doamnă fi-nuţă, sinceră, cu intenţii serioase. tel. 603.324.912.

•tânăr nefumator de 28 de ani din Com. de Madrid caută fată sinceră şi serioasă pentru prietenie serioasa. tel/Whatsapp 685.280.540.

•Am 34 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie seri-oasă. stau în Madrid. tel. 664.421.988.

•bărbat, 37 de ani, necăsătorit, doresc să cunosc doamnă de vârstă apropiată pentru relaţie serioasă. Ma-drid. tel. 642.826.070.

•Doamnă, 38 de ani, divorţa-tă, doresc să cunosc domn de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. tel. 657.496.875.

•sunt româncă şi caut o persoană pentru prietenie şi mai departe căsă-torie. Am 55 de ani şi sunt divorţată sunt o persoană căreia îi place sa râdă să călătorească, etc. Am 1,61m şi 61kg. Actualmente locuiesc în Madrid. tel.

693.717.743 (doar după ora 18). •Doamnă, 45ani, 1,67m, 70kg,

singură, simpatică, veselă, sinceră, serioasă, doresc să cunosc un domn pentru prietenie şi de ce nu o relaţie serioasă, dacă se poate din comunita-tea Madrid. tel. 663.689.903.

•Doamnă divorţată, 46/1,62/64kg, educată, serioasă, fără obligaţii, doresc să cunosc un bărbat singur, de aceeaşi vârstă sau mai mare de vârstă, serios, sincer, pentru o rela-ţie serioasă. tel. 663.335.550.

•spaniol de 37 de ani, de pro-fesie muzician, doresc să cunosc o fată de naţionalitate română în vede-rea unei relaţii de prietenie sau chiar mai mult. Sunt pasionat de cinema şi îmi plac plimbările. tel. Whats App 647.733.924.

diveRse•vând rochie de mireasă. felipe/

Diana. tel. 678.369.539•vând telefon samsung galaxy

ACE în stare foarte bună, preţ 100€.tel. 722.715.926, Adrian.

•Cumpăr haine second-hand şi noi din toata Spania. Cantităţi mari cu preţul între 2 şi 5 cenţi pe kg; Cum-părăm tot felul de lucruri, mobilă, te-levizoare, electrocasnice, etc. Ana. tel. 661.177.660 sau 687.327.593.

•Absolventă a şcolii de artă, sec-ţiunea canto popular, caut instrumen-tist orgă pentru a efectua un program artistic la nunţi aniversări. Locuiesc în zona Alicante (Valencia). Rog seriozi-tate. Magda, tel. 687.096.004.

seRvicii

20A N U N Ţ U R I

Nr.16 / ianuarie 2014

căutăm agenţi comerciali.

condiţii avantajoase!tel. 628.851.495

SE EFECTUEAZĂ TRANSPORT MOBILIER, OBIECTE PERSONALE

sPAniA-RomâniA sAu

RomâniA-sPAniA cu micRoBus mARFă

3,5 tone 642 776 473, 664 005 403

S P O R TNr.16 / ianuarie 2014 www.romaniaexpres.es 21

Internaţionalul portu-ghez Cristiano Ronaldo, jucător al echipei Real

Madrid, a câştigat pentru a doua oară în carieră Balonul de Aur, în cadrul unei gale des-făşurate la Zurich. Pe locurile următoare s-au clasat argenti-nianul lionel Messi (fC bar-celona), câştigătorul ultimelor patru ediţii şi francezul frank Ribery (Bayern München).

Rezultatul a fost unul des-tul de strâns, portughezul fiind ales de 27,99% din participan-ţii la vot, în vreme ce ceilalţi doi nominalizaţi, Lionel Messi şi franck Ribery au obţinut un procentaj de 24,72% respectiv 23,36% din voturi.

Vădit emoţionat, Cristi-ano Ronaldo a primit trofeul din mâna legendarului Edson Arantes do Nascimento zis Pelé. "Nu pot descrie în cuvin-te acest moment. Mulţumesc tuturor colegilor, clubului Real Madrid, selecţionatei Portugali-

ei, familiei mele care este astăzi alături de mine. Este o mare onoare. Acest premiu este dato-rită preşedintelui meu, datorită multor persoane care sunt azi aici, datorită lui Eusebio, da-torită iubitei mele şi datorită fiului meu. E un moment foarte emoţionant pentru mine şi nu pot să spun mai mult”, a rostit printre lacrimi starul de la Real Madrid. De altfel, portughezul a început să plângă imediat ce şi-a auzit numele.

În 2013, Cristiano Ro-naldo a marcat 67 de goluri în 56 de meciuri. Portughezul, în vârstă de 28 de ani, a câştigat primul său Balon de Aur în anul 2008.

Din România, cei care au votat pentru Balonul de Aur au fost căpitanul Naționalei, Vlad Chiricheş, selecționerul Victor Pițurcă şi jurnalistul Emanu-el Roşu. Votul lui Chiricheş, a fost următoarul: 1. Cristiano Ronaldo - 5puncte, 2.frank Ri-

bery - 3p; 3. Zlatan Ibrahimo-vic (PSG) - 1p. Selecţionerul victor piţurcă a optat pentru: 1. Lionel Messi - 5p; 2.Cris-

tiano Ronaldo - 3p; 3. Arjen Robben - 1p. Emanuel Roşu a ales: 1. zlatan ibrahimovic (psg) - 5p; 2.frank Ribery - 3p; 3. Arjen Robben - 1p.

Premiile FiFA Ballon d'ormasculin:- Cel mai bun jucător: 1.

Cristiano Ronaldo (Real Ma-drid); 2. lionel Messi (fC bar-

celona); frank Ribery (bayern München).

- Cel mai bun antrenor: Jupp Heynckes, care sezonul trecut

a câştigat Liga Germană, Cupa Germaniei şi Liga Campio-nilor cu Bayern München. Pe locul secund s-au situat Jurgen Klopp (Borussia Dortmund) şi Alex ferguson (Manchesteru-nited – retras din activitate).

- Clasament cel mai bun fun-daş: 1. Thiago Silva (PSG); 2. Sergio Ramos (Real Madrid);

3. Dani Alves (fC barcelona); 4. Philipp Lahm (Bayern Mün-chen); 5. David Luiz (Chelsea); 6. gerard piqué (fC barce-lona) 7. Marcelo Vieira (Real Madrid), 8. David Alaba (Ba-yern München); 9. Jordi Alba (fC barcelona) 10. vincent Kompany (ManchesterCity).

- Clasament cel mai bun atacant: 1. lionel Messi (fC Barcelona); 2. Cristiano Ro-naldo (Real Madrid) 3. Zlatan Ibrahimovic (PSG) 4. Neymar (fC barcelona); 5. falcao (Mo-naco); 6. Van Persie (Manches-ter United); 7. Lewandowski (Bayern München); 8. Cavani (PSG); 9. Kun Agüero; 10. Luis suárez (fC liverpool).

- "Trofeul Puskas" (cel mai frumos gol): zlatan ibrahimo-vic (PSG), pentru golul din foarfecă marcat din afara care-ului în partida Suedia-Anglia.

- "Echipa ideală": Manu-el Neuer (Bayern München); Lahm (Bayern München); Thi-

ago Silva (PSG); Sergio Ramos (Real Madrid); Dani Alves (fC barcelona); Andres iniesta (fC Barcelona); Xavi Hernandez (fC barcelona), frank Ribéry (Bayern München); Zlatan Ibrahímovic (PSG); Cristiano Ronaldo (Real Madrid); şi Lio-nel Messi (fC barcelona).

Feminin:- Cel mai bun jucător: Nadi-

ne Angerer (fC frankfurt)- Cel mai bun antrenor: Silvia

Neid, antrenor la Naţionala fe-minină a Germaniei.

Alte premii:- „Trofeul Balonul de Aur

de onoare”: edson Arantes do Nascimento zis Pelé

- „Trofeul Prezidenţial”: Ja-cques Rogge, actualul preşe-dinte de onoare al Comitetului Olimpic internaţional, şi fost preşedinte executiv al aceleiaşi organizaţii în perioada 2001-2013

- „Trofeul Fair-play”: federa-ţia Afgană de fotbal.

f O t bA l

cristiano Ronaldo îl detronează pe leo messi!PoRtuGHeZul A izbuCnit în lACRiMi lA pRiMiReA Celui De-Al DOileA bAlOn De AuR

debut cu dreptul pentru Rusescu în Portugalia

Se pare că schimbarea pe care a făcut-o fos-tul stelist Raul Ru-

sescu în această iarnă, atunci când a fost împrumutat de Sevilla portughezilor de la Braga, a fost de bun augur.

Antrenorul lui Sporting braga, Jesualdo ferreira, a dorit sa îi ofere o surpriză ro-mânului aşa că l-a titularizat încă de la primul meci al aces-tuia în liga portugheză contra celor de la Guimaraes.

Deşi s-a zbătut mult in prima repriză puține mingi au ajuns la internaționalul ro-mân, acesta reuşind să-şi cre-ze o singură ocazie de gol, cea din minutul 18, când şutul său a fost respins de portarul oaspeților.

Cu toate acestea, Braga a reuşit să deschidă scorul in minutul 31 prin Prado. În repriza secundă s-a declanşat nebunia pentru Rusescu, acesta reuşind să mărească

avantajul gazdelor cu un şut puternic din şase metri după o pasă la firul ierbii a lui Alan. Peste alte opt minute Ruses-cu a reuşit dubla, după o fază asemănătoare primului gol, stabilind scorul final: braga-Guimaraes 3-0.

Atacantul român care a fost cumpărat vara trecută de Sevilla a încercat, fără succes, să-l convingă pe Unai Emery de calităţile sale fotbalistice. Românul abia a prins unspre-zecele titular sub bagheta lui Emery, însă atunci când a fost în formă şi când a avut cea mai mică oportunitate a fo-losit-o la maxim. Ultimul gol marcat pentru Sevilla în Liga Europa, împotriva celor de la freiburg, a fost o clară de-monstraţie a celei mai mari calităţi pe care o are: fina-lizarea ocaziilor din careul advers.

Deşi nu s-a bucurat

de multe minute în teren, tehnicianul Unai Emery fo-losindu-l pe vârful de 25 de ani în doar cinci partide din vară şi până acum. vâlcea-nul îşi încheie prima sa eta-pă la Sevilla, cine ştie dacă nu şi ultima, cu un frumos bagaj: un gol la fiecare 106 minute de joc.

Acordul dintre cele două cluburi include şi o

opţiune de c u m p ă r a r e de 3 milioane

de euro.

Victor Hănescu (76 Atp) s-a calificat în turul doi al turneu-

lui de Grand Slam Australian Open, după ce l-a învins, cu scorul de 7-6 (7/5), 7-6 (7/5), 6-3, după două ore şi 16 mi-nute, pe germanul Peter Go-jowczyk (135 Atp).

La feminin, Monica Ni-culescu (60 WtA), s-a cali-ficat în turul trei al turneului australian, după ce a trecut de germanca Sabine Lisicki, favo-rita numărul 15, scor 2-6, 6-2, 6-2.

Pentru accederea în turul trei, Niculescu va primi un cec

de 75.000 de dolari australieni.Sorana Cîrstea, cap de se-

rie numărul 21 a fost eliminată în runda inaugurală de Mari-na Erakovici (Noua Zeelandă - 52 WtA), fiind învinsă cu 6-4; 7-6 (8/6). Aceeaşi soartă a avut-o şi Irina-Camelia Begu (127 WtA) care a fost întrecu-tă cu 7-5, 4-6, 7-5, de Galina Voskoboeva (Kazahstan - 77 WtA).

la Australian Open vic-tor Hănescu şi-a asigurat un cec în valoare de 50.000 de do-lari australieni, circa 45.000 de dolari americani, care se vor adăuga celor 3,992 de milioa-

ne de dolari americani (sumă brută) pe care sportivul român i-a câştigat până în prezent în cariera sa de tenismen profe-sionist. Pavel se află pe locul 2 în topul românilor cu cei mai mulţi bani câştigaţi din tenis. Liderul acestui top este Andrei Pavel cu 5,225 milioane de dolari, în timp ce Ilie Năstase (2,07 milioane de dolari) ocu-pă poziţia a treia.

În clasamentul „all-time feminin”, Irina Spîrlea şi Sora-na Cîrstea au „adunat” cei mai mulţi bani în carieră dintre ju-cătoarele române - 2,6 milioa-ne de dolari.

victor Hănescu şi monica niculescu în turul doi la Australian open

t e n i s

O mână de români stabiliţiţi în Sudul Spaniei au reprezentat România, în

perioada 1 noiembrie - 15 decembrie 2013, la turneul de fotbal “Mundialito sin fronteras” organizat de Primăria oraşului spaniol Mala-ga, unde 16 echipe din 14 ţări - printre care şi România - şi-au disputat supremaţia pe tărâ-muri andaluze.

În urma tragerii la sorţi, România a că-zut în grupa a IV-a cu Uruguay, Brazilia şi o selecţionată a Crucii Roşii (Cruz Roja).

În prima partidă România a întâlnit Uruguay pe care a învins-o cu 4-3. În cel de-al doilea meci, însă, selecţionata noastră a fost învinsă cu 2-3 de cea a Braziliei. Ulti-

ma partidă, contra selecţionatei Crucii Roşii, le-a adus tricolorilor tot o înfrângere, de data aceasta cu 1-5, numai că rezultatul acestei partide a fost influenţat categoric de acciden-tarea gravă a portarului nostru.

Eliminaţi mult prea curând din compe-tiţie, tricolorii s-au resemnat cu această sin-gură victorie în faţa Uruguayului, însă sunt hotărâţi ca în sezonul viitor acest lucru să nu se repete. tocmai de aceea, căpitanul echipei, Marius Năsui şi-a propus să îmbunătăţească jocul echipei iar un prim pas în calea înepli-nirii acestei dorinţe este constituirea unui lot capabil să facă faţă unei astfel de competiţii. Acesta este de fapt motivul pentru care el a iniţiat un proces de selecţionare de jucători din Malaga şi de prin localităţile vecine dis-puşi să participe la următoarea ediţie a cam-pionatului.

Cei interesaţi să participe la un astfel de turneu pot primi mai multe informaţii la nu-mărul de telefon 633.633.151.

Acesta a fost cel de-al doilea an în care România a fost reprezntată de această echipă la turneul “Mundialito sin fronteras”.

selecţie de fotbalişti români în malaga


oRiZontAl: 1) Document eliberat unui cetăţean, de către autoritatea competentă a statului, prin care se certifică identi-tatea şi cetăţenia posesorului şi care serveşte pentru călătorii în străinătate - Primii la Consulat! 2) ţară pe al cărui teritoriu se instalează forţe militare aparţinând altui stat - Păşune în Alpi. 3) Emisari însărcinaţi să ducă tratative oficiale în unele ţări - Cel mai mic grad dintre membrii unei reprezentanţe diploma-tice. 4) Epocă - Reprezentanţi diplomatici ai unei ţări, inferiori în grad ambasadorului. 5) Dorin Dorian - Comunitatea Africii de est (siglă) - Orator şi retor atenian. 6) Organ politic care se bucură de o mare autoritate - Document. 7) Acord final! - Scunde - Est-Sud-Est (abr.) 8) Perechea calului (pl.) - Nume dat reprezentanţilor diplomatici indiferent de rang (sg.) 9) Po-tecă - Băţ de biliard. 10) Denumire dată unor tratate interna-ţionale, bilaterale sau multilaterale, cu un caracter deosebit de solemn, privind unele relaţii politice dintre state (sg.) -Dreptul care se foloseşte, de obicei, în cazul în care opunerea unui sin-gur membru al unui colectiv poate împiedica validarea unei decizii pentru care votează ceilalţi membri ai colectivităţii. 11) Morfeu autohton - trepte în ierarhia diplomatică, în cadrul

administraţiei centrale a Ministerului de Externe şi în cadrul misiunii diplomatice în străinătate (sg.) - Cei dintâi edili!veRticAl: 1) Stăpâniri - Deasupra. 2) Înţelegere interna-ţională semnată în numele sau din împuternicirea guvernu-lui şi care, de obicei, nu trebuie să fie ratificată - Consulul cel mai înalt în grad şi cel mai vechi în funcţie în circumscripţia consulară, sau care se află în fruntea corpului consular. 3) Ge-neral şi om politic roman (Lucius Cornelius) - Stare de bună înţelegere între popoare. 4) Prefix pentru „albine” - Schimb de mărfuri efectuate de o ţară cu alte ţări, constând în operaţii de import şi de export. 5) primii în parlament! - teritoriu lo-cuit de un popor, organizat din punct de vedere administrativ şi politic într-un stat (pl.) 6) Linii de demarcaţie care despart o ţară de alta (pop.) - Instrument diplomatic important prin care statele semnatare stabilesc anumite principii în vederea respectării lor. 7) Părţi eşalonate dintr-o datorie sau dintr-o obligaţie care urmează să fie plătite la un termen dinainte fixat (pop.) - Veche localitate în Grecia. 8) te tratează cu căldură - Vasile Goldiş. 9) Ajutor material, medical etc. (pl.) 10) Cate-gorii în care sunt împărţiţi şefii posturilor consulare - ţări. 11) facultate acordată locuitorilor unui teritoriu trecut de la un stat la altul de a alege cetăţenia vechiului stat - Cifru.dicţionar: Alp, CAe, iseu, ese, Răţi, Aige

D I V E R T I S M E N T

Ion a plecat în vacanță la munte. Când a ajuns, a început să plouă. A plouat şi a doua zi, a plouat şi a treia zi şi încă şase la rând. Atunci îl întreabă pe recepționer :- Dom’le ce se-ntâmplă, aici toarnă cu găleata mereu?!- Nu, desigur că nu. Iarna ninge…

*Veniţi cu încredere în atelierul nostru de reparaţii! Noi reparăm absolut totul! (Vă rugăm să bateţi tare în uşă, soneria este defectă!).

*Doi amici la o terasă, la un păhărel ...două, trei...- Mă, tu auzi greierele ăla?- Da, îl aud.- Mă duc să-l omor!- Lasă-l dom’le în pace, ce-ai cu el?!- face politică!- Bă, tu eşti nebun?!- Păi n-auzi cum cântă „Crin-Crin, Crin-Crin”?!

*Într-o alimentară oarecare întreabă un domn:- nu vă supăraţi, aveţi cumva brânză Roquefort?- brânză Roquefort? nu cred, ce-i aia?- Este brânză din aceea cu mucegai, o specialitate…- Ah, nu avem brânză Roquefort dar avem mezeluri Roquefort, pâine Roquefort, legume Roquefort şi dacă mai caut în magazie poate mai găsesc şi altele produse Roquefort.

*soţul şi soţia la cină:- Stai aşa, ţi-a căzut o muscă în ciorbă, zice femeia, pregătindu-se să o îndepărteze.- Nu, las-o, spune bărbatul. E singurul lucru nears din toată mâncarea asta.

*- Ce cocktail îmi recomandați?- specialitatea casei: cocktail-ul ”Maxim trei”.- Cum e ăsta?- Luăm un pahar de vin, două, maxim trei şi le punem într-un vas. După asta adăugăm o halbă, două, maxim trei de bere, tot acolo mai punem o votcă, două, maxim trei iar la sfârşit, mai adăugăm un pahar de coniac, două, maxim trei, după care tot conținutul acesta îl punem un pic la foc. După asta se serveşte un cocktail, două, maxim trei, apoi ne ridicăm şi facem un pas, doi,… maxim trei.

*Adrian nastase: „Arestarea mea a fost comandată politic pentru a distrage cetăţenilor atenţia de la adevăratele probleme ale Româ-niei , acestea fiind divorţul Biancăi Drăguşanu, căsătoria Andreei Marin şi hernia lui Gigi Becali”.

*Începe renumita „Vânătoare de la Balc” organizată de Țiriac.Acelaşi lucru în fiecare an. Nişte porci. Şi nişte mistreți.

fraze relaţionate cu „vânătoare de la balc” organizată de Țiriac:1. Mai multe Ong-uri au cerut lui ion tiriac să organizeze vână-toarea de anul acesta pe domeniul de la Casa Poporului.2. Pentru ca vânătorii să nu se transforme în vânat, Bianca Dră-guşanu nu a fost invitată.3. Adrian Năstase ratează şi vânătoarea de anul acesta.4. Patriarhul Daniel a cerut ca porcii care vor trece la cele veşnice sa fie inhumaţi creştineste.5. ion tiriac a adus gonaci experţi în comportamentul animalelor din Vaslui pentru că ei beau ca porcii.6. Se pare că după vânătoarea de la Balc, magnaţii vor lua masa cu Ghiţă Ciobanul.7. Antena 3 a refuzat să participe la vânătoare motivând că ei îl vânează doar pe Băsescu.8. Adrian Minune nu mai vine la Bâlc pentru că anul trecut nu a văzut nimic din iarbă. (hazmedia.ro)

*Mistreții de la balc jubilează: “bine că nu vine şi năstase! la ce țintă are, mai mult ne chinuia cu rănile lui superficiale!”

*ştirile din România ar trebui să înceapă cu avertismentul: „bazate pe o poveste reală”.

*Ce opere ar fi scris autorii români dacă ar fi trăit în era Slav-Dră-guşanu:Mihai Eminescu - Scandaloase păsăreleIon Creangă - Amintiri din tabloideLiviu Rebreanu - Pădurea divorţaţilorMarin Preda - PaparazziLucian Blaga - Eu nu bârfesc corola de minuni a lumiiIoan Slavici - Ştoarfa cu norocCamil Petrescu - Ultima noapte de desfrâu, prima noapte de di-vorţMircea Eliade - La piţipoanceGeorge Călinescu - Enigma Biancăii.l.Caragiale - O panaramă pierdutăCamil Petrescu - Patul lui Cristea

*Victor Slav a declarat că nu-l afectează deloc faptul că divorţează de bianca Drăguşanu. el a declarat: „Mi-am cumpărat o păpuşă gonflabila. Nu simt nicio diferenţă!”

Bancuri

SUDOKU . . . SUDOKU . . . SUDOKUUşor Mediu Dificil

INTEGRAMĂ

4 5 8 3 68 2 5 3

6 33 2 8

4 5 6 77 6

8 7 2 63 9 4 2 5 8

8 9 2

5 8 62

7 98 2 7 44 7

7 9 5 21 3 7 9 6

9 4 5 3 85 6 1 3 2

75 3 9 4 6 74 5 2

9 7 25 4 6 2

6 8 39 8 6

6 5 3 8 48 9

Zăpadă

Despre

diplomaţie


L I F E & S T Y L E

Actorul de comedie Nae Lăzărescu a încetat din viaţă joi,19 decembrie 2013, în locuinţa sa, după o suferin-

ţă cronică la ficat. Potrivit unor surse medicale contactate

de agenţia Mediafax, Nae Lăzărescu era în investigaţii. Acesta mergea o dată pe lună la spitalul fundeni din bucureşti pentru ana-lize medicale.

Actorul, care avea 72 de ani, spunea în luna iulie a anului în curs că s-ar putea să fie nevoit să lase pentru o vreme la o parte actoria, din pricina unor probleme de sănă-tate.

Îndrăgitul actor, care făcea pe-reche pe scenă cu Vasile Murariu a fost îngropat la focşani.

Ca actor Nae Lăzărescu a format un cuplu comic ală-turi de Vasile Muraru, alături de care a putut fi întâlnit în nenumăra-te spectacole de teatru şi televiziune.

Nae Lăzărescu a jucat şi în câteva filme. Printre peliculele în care îl putem întâlni se numără: “G r ă b e ş t e -te încet”, “Şantaj”, “Ba-

loane de curcubeu”, “Căsătorie cu repetiție” şi “Viraj periculos”. De asemenea, în animația “Maşini”, el i-a dat voce personajului Clang.

Cu o zi înainte, tot la vârsta de 72 de ani, şi tot din pricina unor probleme de sănătate, s-a stins din viaţă celebrul realizator tv ti-tus Munteanu, creatorul „Şcolii vedetelor“ şi unul dintre cei mai de seamă realizatori din televiziunea Română.

toamna trecută Munteanu a lansat în o nouă emisiune gen talent-show intitulată „8 într-o barcă“. Programul a fost conceput după formatul „Şcoalii vedetelor“, care a lan-sat vedete precum Mălina Olinescu, Călin Geambaşu, Class, Nadine, Călin Goia, Adri-an Despot sau Cristina Cepraga.

Anul 2013 a fost unul trist pentru ci-nematografia românească, deaoarece, în

afară de Nae Lăzărescu, ne-a lăsat fără alţi câţiva actori de renume. Printre aceştia se numără: sergiu nicolaes-cu, Victor Radovici, Dan Mihăescu, Dumitru Rucăreanu, Irina Petres-cu, Constantin Ghenescu, Geo Sai-

zescu, Geo Costiniu sau Mircea Crişan.

s-a stins din viaţă actorul nae lăzărescuActriţa română

Olimpia Melinte a fost nominalizată

la premiile Goya, la cate-goria "Revelaţia anului, “Mejor actriz revelación", pentru dublul rol din filmul "Canibal", regizat de Manuel Martin Cuenca.

Vestea nominalizării actriţei române la premiile Goya a adus multă bucurie nu numai Olimpiei Melin-te, ci şi tuturor românilor aflaţi pe tărâmurile spaniole, mândri că avem cine ne reprezenta şi în domeniul celei de-a şaptea arte, cine-matografia.

"Canibal", considerat unul dintre cele mai mari ti-tluri internaţionale ale anu-lui participând şi la festiva-lului internaţional de film de la toronto, este un film regizat de Manuel Martín Cuenca şi a fost nominali-zat de Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice din Spania la opt categorii - "cel mai bun film", "cea mai bună regie", "revelaţia anului" , "cel mai bun actor în rol principal", "cel mai bun scenariu adaptat", "cel mai bun sunet", "cea mai bună imagine", "cea mai bună regie artistică".

Conform presei inter-naţionale, alegerea Olimpiei

Melinte pentru dublul rol din pelicula „Canibal” este descoperirea cea mai impor-tantă pe care Manuel Martín Cuenca a făcut-o pentru filmele sale şi cea mai inspi-rată decizie de casting.

Pentru a intra cât mai bine în pielea personajelor acestui film, actriţa, în vârstă de 27 de ani, a învăţat limba spaniolă, a urmat cur-suri de masaj şi a fost nevoi-tă să se îngraşe 10 kilograme în două săptămâni. Cu mult talent, muncă şi dedicaţie, Olimpia Melinte reuşeşte să dea viată celor două perso-naje pe care le interpretează, Alexandra şi respectiv Nina. Ba chiar se identifică cu ele în ce priveşte voinţa şi fragi-litatea, două arme puternice care vor reuşi să transforme răul în bine.

"Filmul spune povestea unui om normal care ascun-de un secret foarte mare, e un om simplu, un om oarecare pe care-l vezi pe stradă, în metrou, pare a fi vecinul ide-al, dar în clipa în care acest criminal ajunge să iubescă lucrurile se schimbă. «Cani-bal» ne vorbeşte despre felul în care răul absolut ajunge să iubescă şi ce se schimbă dacă atinge acest punct. De fapt nu e un thriller, e o poveste de iubire", spune Olimpia Melinte.

Necunoscută publicului spaniol până la festivalul de film din san sebastian şi toronto, unde s-a făcut remarcată prin prezenţa şi simpatia sa, Olimpia Melinte are deja în palmares câteva premii naţionale: premiul pentru cea mai bună actriţă în cadrul "Olimpiadei naţionale de Artă teatrală", timişoara 2005, premiul "tânară speranţă" la galele gOpO 2010, precum şi câteva premii internaţionale speciale precum premiul pentru interpretare la bobbio film festival, în Italia pentru rolul din

"Sette opere di misericordia" regizat de Massimiliano şi Gianluca de Serio sau alte premii speciale atât în ţară, cât şi în străinătate pentru scurtmetrajul "Draft 7" al regizoarei Luiza Pârvu.

Deşi alături de Olimpia Melinte, la aceeaşi categorie mai sunt nominalizate trei actriţe de origine spaniolă: Belén López, María Morales şi Natalia de Molina, nădăj-duim că şi de data aceasta ta-lentul şi noile valori cinema-tografice româ-neşti vor avea sorţ de izbândă.

Martin Casillas Carboneroprimul “baby celebrity” din 2014

Iker Casillas şi Sara Carbonero au de-venit părinţi pe data de 3 ianuarie a acestui an când renumita prezenta-

toare de la televiziunea spaniolă tele 5 a dat

naştere u n u i

băiat pr i n

cezariană la Clinica Ruber din Madrid. Micuţul a cântărit 3,850 kg şi a fost

cel mai frumos cadou pe care părinţii lui l-ar fi putut primi de „Sărbătoarea Regilor Magi”. Martin, jucăria întregii familii, a de-venit şi cel mai tânăr membru, “socio” al echipei Real Madrid.

Iker, mîndru şi extrem de fericit de întâiul său născut, a împărtăşit cu fanii săi acest moment atât de special şi unic în viaţa lui, postând pe Instagram o poză cu micuţul său. Poza care, însă, a obţinut mii de like-uri şi comentarii, este cea a carne-

tului de “socio” de Real Madrid a fiului său, pe care Iker a postat-o acum câteva zile.

Deşi Iker şi Sara au deja o relaţie de 4 ani, cei doi nu se gândesc încă la căsătorie.Portarul de la Real Madrid a asigurat, însă, că el se consideră căsătorit cu mama fiului său şi că de moment se bucură de copilul lor neavând planuri de nuntă.

Actriţa OLiMpiA MELintE nominalizată la premiile Goya

După ce cu puţin timp în urmă au fost foto-grafiaţi în Hawaii, în timp ce-şi petreceau

vacanţa împreună, actorii Charlize Theron (38 de ani) şi Sean Penn (53) şi-au făcut pri-ma apariţie în public ca şi pereche la gala de caritate „Help Haiti Home” organizată la Los An-geles de fundaţia înfiinţată de Seann Penn.

Cei doi au venit separat la eveniment, însă ulterior s-au aşezat la aceeaşi masă unde au fost surprinşi de presă în timp ce îşi ofereau unul celuilalt gesturi de afecţiune.

Charlize Theron a avut în anii ’90 o relaţie de doi ani cu actorul Craig Bierko, o alta de şase ani cu solistul trupei Third Eye Blind, Stephen

Jenkins şi încă una de nouă ani cu actorul irlandez stuart townsend de care

s-a despărţit în ianuarie 2010. Din 2012, actriţa sud-africa-nă are şi un copil înfiat.

Sean Penn, după o căsnicie de doar 3 ani cu ce-

lebra cântăreaţă Madonna, a avut o a doua căsnicie de 15 ani

cu actriţa Robin Wright, împreună cu care are şi doi copii.

ultimul cuplu de la HollywoodSean Penn - Charlize Theron


P U B L I C I TAT E

Telefon 900 81 16 32 · moneygram.esTelefon 900 81 16 32 · moneygram.es

Transferul tău de bani este un dar

*Oferta este valabilă pentru acele transferuri de bani care se efectuează începând cu 25 noiembrie 2013 până în 31 decembrie 2013, inclusiv, din Spania înspre oricare dintre următoarele ţări: Ecuator, Columbia, Bolivia, Paraguay, Peru, Republica Dominicană, Argentina, Brazilia, Uruguay, Chile, Honduras, Venezuela, România, Polonia, Spania, Filipine şi Mexic şi care au fost înscrise în cenamoneygram.es. Prezenţa este limitată la 50 de persoane în fi ecare oraş (Madrid, Barcelona, Castellon şi Valencia). Regulamentul a fost depus la notar. Prin efectuarea unui transfer de bani înspre una dintre destinaţiile indicate mai sus acceptaţi conţinutul regulamentului respectiv. Se vor respecta termenii şi condiţiile. © 2013 MoneyGram. Toate drepturile rezervate.

@moneygramMe/moneygram

Înregistrează-te la cenamoneygram.es

La Crăciunul acesta, Moneygram te invită* la una dintre cele patru cine festive de Crăciun

pe care le celebrăm la Madrid, Barcelona, Castellon şi Valencia.

romania expres nr.16

Documents