12.x

In Franta secolului a[ XIX -leaa apiirut un grup de scriitoriale ciiror romane reflectaumarile prefaceri politice, SO-ciale ~i filosofice ale secolului.

O Gara 5t. Lazare. tablou al pictoruluiimpresionist Claude Monet. Raspandireacailor ferate ~i inmul~irea ulterioara a stan-durilor de car~i din gari au dus la cre~tereavanzarii romanelor in toata Fran~a.

s eCOlUl al19-lea a reprezentat una dintrecele mai prolifice epoci ale literaturiifranceze. Romanele ~i nuvelele lui

Stendhat, Balzac, Hugo, Flaubert, Zola ~iMaupassant au ilustrat In mod swlucit ogam~ larg~ de forme literare, demonstrand ovast~ lntindere ~i vitalitate.

~i In secolul al XVIII-lea s-au scris rornane,multe dintre ele luand forrna unui schimb epis-

I tolar lntre personaje (acestea erau cunoscute: sub denumirea generic~ de romane "episto-; lare"). Cele mai bune dintre aceste lucrnri, cum.! ar fi Legdturi periculoase (1782), scris de

Choderlos de Laclos, sunt lucrnri pline de ele-ganta ~i de inteligenta, chiar dac~ adesea cini-ce, portretizand o societate foarte strict struc-

~ tUra~. Altele, cum ar fi Tdranul parvenit(1735-

1736), scrisa: de Marivaux, erau descrieri vivaceale yietii truditorilor, In vreme ce ManonLescault (1731) a lui Prevost era impregnat desentimentalisme. Toate acestea reflectau reali-ta:tile societa:tii franceze, lnvechite, statice ~imonarhiste ale secolului al XVlII-lea.

Revolutia din 1789 a lnla:turat aceste tend-inte. La lnceput, se pa:rea ca: exista: posibili-tatea rena~terii societa:tii, cu eradicarea tarelor~i a injustitiei considerate a fi impedimentelece sta:teau In calea progresului uman.Revolutia a avut loc ~i s-a sfar~it f~ra: ada odovada: concreta: ca: oamenii s-ar fi apropiat,catu~i de putin, de starea de perfectiune.Vechile certitudini au dispa:rut fa:ra: ca a1telenoi sa: le lnlocuiasca:. Din aceasta: cauza:, lalnceputul secolului al XIX-lea, societateafranceza: era lntr-un haos total ~i, pe acest fun-dal, scriitorii contemporani au lncercat sa: deaun sens noii ordini sociale.

Transformarile socialeAu existat ~i alti factori care au avut o impor-tanta: deosebita: asupra evolutiei literaturii Inacest nou secol. Revolutia industriala:, apa:ruta:mu1t mai tarziu decat In Anglia, dupa: 1830, aadus dupa: sine nenuma:rate schimba:ri accele-

rate atat economice cat ~i tehnologice. Lafelca In Anglia, dezvoltarea marilor centreurbane declan~ate de aceste schimb~ri a creatnoi clase de investitori, bancheri, di1:'ectori,muncitori ~i o clas~ de mijloc. Tensiunilepolitice ~isociale pe care acestea le-au produsau culminat cu momentele revolutionare aleanilor 1830, 1848 ~i 1871.

jncetul cu lncetul, Parisul a devenit capita-la european~ a distractiilor ~i a artelor. Culimba francez~ ca limb~ uzual~ 1n diplomatie~i ca principal~ limb~ strnin~ a oamenilor edu-cati, scriitorii francezi au dispus de un publicIn afara granitelor m~lt mai numeros decat ceidin oricare alta: tarn.

Aparitia c~ilor ferate a ajutat r~spandirealiteraturii franceze ~i standurile de c~rti plasa-te In g~ri au dus la cre~terea vanz~rii roma-nelor. Publicatiile ieftine care au lnceput s~aparn prin anii 1830, includeau romane 1n foi-leton scrise de cei rnai renumiti scriitori ai

149

ROMANCIERII FRANCEZI AI SECOLULUI AL XIX-LEA

zilei. Clasa mijlocie (burghezia) In cre~tere eraavi~ de literatura care reflecta marea varie-tate a noii societati aflate In dezvoltare.

Principalul curent literar al secolu.lui a avutecou ~i In celelalte ta:ri ~i se sitli:l undeva Intreromantism ~i realism, care la sfar~itlil secolu-lui avea sa: ia o forma: extrema:, natliralismul.Numero~i scriitori au combinat el~mente careapartineau ambelor curente.

ObsesiileOpera lui Stendhal (pseudonimul lui HenriBeyle, 1783-1842) ~ dova~ nu doar de rea-lism, ci ~i de natliralism. Scrierile sale includautobiografia, scrieri de ca:la:torie, eseuridespre muzica:, pictura: ~i p"olitica:, dar ~i mariromane -Ro$u $i Negru (1830) ~i Mdndstireadin Parma (1839). Un al treilea roman renu-mit, Lucien Leuwen, a rnmas neterminat $i nua fost publicat pana: In anul 1894, la ojuma:tate de secol dupa: moartea autorului.

Romanele lui Stendhal abunda: In teme ~itrnsa:tliri specifice, Indeosebi cea a tana:ruluiba:rbat talentat ~i atnbitios, urma:rit de obsesiicare 11 pun In conflict cu societatea. Cu toateca: era francez, Stendhal ~i-a petrecut multi aniIn ltalia un4e a ga:sit multa vitalitate, spon-taneitate ~i pofu1 de viata:, tra:sa:turi care dupa:pa:rerea autorului lipseau din societatea multmai conformista din Franta.

Aceste trnsa:turi, de chintesenta: romantica:, :9.sunt caracteristice tlitliror eroilor ~i eroinelor ~

O Lui Honore deBalzac ii placeafoarte mult sa par-ticipe la eveni-mentele mondene.Aceasta schi,a inacuarela il prezintape Balzac (in parteastanga) alaturi deactorul FrederickLemaitre ~i deTheophile Gautier .un personaj roman-tic ~i autor al multorpoezii ~i nuvele pre-cum ~i al unor lucraride critica de arta.

O O ilustrare laMclnclstirea dinParma (1839),romanul luiStendhal. Eroul aces-

tui roman, Fabricedel Congo, esteprins in intriga ~iscandalurile vie1ii dela curtea din Italiapana la retragerealui la manastirea dinParma. Stendhal afost puternic influ-en1at de spontanei-

tatea ~i frumuse1eape care le-a intalnitin Italia.

lui Stendhal, 1n lupta de a-~i mentine inte-gritatea intr-o lume in~ela:toare, plina: de incer-titudini. Romantismul autorului se rega:se~tenu doar 1n caracterul pasional al pe~onajelorsale ci ~i 1n situatiile melodramatice 1n care leplaseaza:. Julien Sorel, eroul principal al ro-manului Ro$u $i Negru, pierde tot ce avea ~isfa~e~te pe e~afod in incercarea de a-~i ucidefosta iubita:. jn Mandstirea din Farma,dragostea din cercurile aristocrate ~i intriga dininaltele cercuri politice l-au prins 1n mreje peeroul principal, Fabrice del Dongo, deter-minandu-l sa: se retraga: la o ma:ru1stire, 1nParma. Stendhal era insa: ~i un rationalist ~i fer-voarea intregii actiuni este descrisa: cu lucidi-tate, dar ~i cu o u~oara: ironie afectuoasa:.

Romant.ismulHonorede Balzac (1799-1850) a fost unul din-tre cei mai prolifici romancieri francezi. La felca ~i operele lui Stendhal, lucra:rile lui Balzacabunda: in situatii dramatice, evenimente ~ipersonaje caracteristice romantismului.Lumile pe care le creeaza:, ora~ele, stra:zile,casele, mobilierul ~ichiar imbra:ca:mintea per-sonajelor sale, manierele sociale care existausunt insa: observate cu foarte multa: atentie, cumulte detalii precise, chiar fizice, ceea ce pre-vestea opera literara: a reali~tilor.

Aceasta: reflectare plina: de acuratete atuturor aspectelor societa:tii franceze contem-porane nu mascheaza: insa: critica lui Balzacfata: de societate, o critica: care izvora:~te dinantipatia pe care o avea fata: de la:comie,materialism ~i lipsa de umanism.

La Comedie Humaine, Comedia Umana:,reprezinta: probabil cea mai mare realizare a

150

Alexandre Dumas, cunoscut sub numele de"tat:ll" (1802-1870), care au urmat tehnica luiScott de utilizare a unui decor dintr-o epocatrecuta pentru a-~i incadra propria viziuneasupra societatii contemporane lor.

In Coco$atul de la Notre-Damf! (1831),Hugo utilizeaza decorul Parisului medieval, olume cu certitudini cre~tine ~i personaje sim-ple, cum ar fi Quasimodo, clopotarul coco~at,pentru a-$i dezvalui parerea asupra prob-lemelor morale ale societatii. in Les Miserables(1826) actiunea se petrece in Franta contem-porana cu autorul $i eroul principal. JeanValjean lupt:l din rasputeri pentru a duce Oviata onest:l, in ciuda prejudecatilor societatii,demonstrand ~stfel credinta lui Hugo in biru-

O O ilustra'ie la

romanul LesMiserables ( 1862) de

Victor Hugo. Temaprincipala a acestui

roman vast ~icomplex este lupta

omului impotrivaraului. Descrierealumii interlopepariziene a asiguratromanului un succes

imediat.

O Reputa'ia luiFlaubert, un roman-cier lent ~i foartepreten,ios, se dato-reaza mai ales celordoua capodopere alesale, Madame Bovary~i Educafiesentimentalo.

..~~0

~...

O Cariera de scri-itor a lui Honore deBalzac a fost adeseamarcata de dificulta,ifinanciare. in ciudasuccesului ~i a popu-larita,ii romanelorsale.

O O ilustrare laromanul Le pereGor;ot. al lui Balzac.Un batran traie~te insaracie pentru a-~iputea intre~ine celedoua fete fara a-~ida seama ca ele il

exploateaza.

:2"5"'

inta individului confruntat cu situatii cople~i-toare. Povestea lui Jean Valjean despre degra-darea uman:l, umilint:l ~i, infinal, despre izb:l-vire este o parabol:l a c:ll:ltoriei spirituale aomului. Cu toate romanul utilizeaz:l stilizarea~i exagerarea care se reg:lse~te adesea inopera lui Dickens, in intregul lui, romanuleman:l o emotie adev:lrat:l, caracteristic:lintregii opere a lui Hugo.

DumasPiesele lui Alexandre Dumas sunt probabilmai importante pentru istoria literaturiifranceze decat romanele pe care le-a scri5,ins:l autorul a rnmas celebru pentru cele dou:lromane romantice: Cei trei mU$cbetari (1844)~i Contele de Monte Cristo (1844-1845). De~iopera lui este maiputinimportant:l din punctde vedere social sau filosofic decat lucrnrilemultor alti romancieri, vioiciunea personajelor~i veridicitatea evenimentelor istorice a captatimaginatia atat. a contemporanilor autoruluicat ~i a cititorilor de mai tarziu.

Fiul lui Dumas, tot Alexandre, cunoscutsub numele de "Dumas fiul" (1824-1895), eraun copil nelegitim, fapt care i-a provocat omare suferint:l de-a !.ungul intregii sale vieti.La fel ca tat:lllui, el a fost in primul rand dra-maturg, de~i tonul pedagogic al operelor salenu este pe gustul unui public modern. Totu~i,

piesa Dama cu camelti (1852),dupa romanulcu acela~i titlu publicat in. 1848, i-a aduscelebritatea. Piesa a fost sursa de inspiratiepentru opera Traviatade Verdi. Lucr:lrile luiHugo, Dumas tatal ~i Dumas fiul sunt oreactie la traditia romantica care le-a precedat,cu toa~e ca unii predecesori au utilizat adeseaun mod de abordare mai realist, plasand ac-tiunea dramelor romanticein acest context.

Reprezentantii realismului considerau canu doar descrierea decorurilor trebuia sareflecte realitatea contemp9rana ci ~i perso-najele ~i preocuparile lor cotidiene.

Tranzi~iaMadame Bovary (1857), roman scris deGustave Flaubert (1821-1880), este o tranzitieintre romantism ~i realism. Subiectul naratiu-nii, adulterul dintr-un mic sat din Normandia,este tratat intr-o manier:l riguros realista,foarte minutioasa, ceea ce-i confera o mareputere descriptiva. Tentativa deliberata a luiFlaubert de a investiga realitatea obi~nuita cufoarte multa afectiune a conferit un impactmai putemic romanului. Povestea EmmeiBovary , incercarile sotiei unui doctor deprovincie de a scapa de monotonia sordida apropriei vieti printr-o serie de aventuriamoroase, are ca punct culminant sinucidereaeroinei. Flaubert nu prezinta doar zadamicia

]~1

lui Balzac. O sene fonna~ din aproape o su~de romane ~i povestin, scrise in mai putin dedoua:zeci de ani, Comedia Umana: esteImpa:rti~ in doua: man pa:rti: Etudes de Moeurs(Studii de moravuri) ~i Etudes Pbilosopbiques(Studii filosofice), avand Etudes de MoeursImpa:rti~ in continuare in grope ca scenes dela Vie Privee (Scene din viata privata:) ~iscenes de la Vie Parlsienne (Scene din viatapariziana:).

Tehnica utiliza:rii repetate a unor persona-je, care se cunosc unele pe altele, ofera: iluziauni~tii pentru intreaga opera:. Boga:tia imagi-natiei lui Balzac, veridicitatea personajelor ,scenele din viata cotidiana: ~i acuratetea cucare sunt descrise mediile In care personajeletra:iesc au fa:cut din Comedia Umana: operacea mai impresionanta: a lui Balzac. in prefatala aceas~ sene, autorol af1fffia: ca: rolul roman-cierolui este asema:na:tor cu cel al zoologuluicare descrie ~i apoi analizeaza: stroctura reg-nului animal. Marea varietate de tipologii pecare a acopent-o este, cu siguranta:,in tenneniliterari ~i umani, echivalentul multor studiicontemporane asupra lumii animale.

Romanele istonce romantice ale scriitoro-lui scotian Sir Walter Scott (1771-1832) aureprezentai o sursa: de inspiratie pentro multiromancieri din restul Europei. Printre ace~tiase numa:ra: ~i Victor Hugo (1802-1885) ~i

ROMANCIERII FRANCEZI AI SECOLULUI AL XIX-LEA

O O ilustra,ie la CeCochon de Morin,care a aparut pentruprima data in1893. Nuvelele luiMaupassant au pre-luat preocuparilemajore ale luiFlaubert: ipocriziasociala ~i

pre,iozitatea.

O Un afi~ publicitaral romanuluiGerminal (1885) al

lui Zola, publicatpentru prima oara inrevista Les RomansCelebres. in aceastalucrare Zola evocavia~a unei comunita~iminiere inrobita deindustrializare.

O Un portret a! !uiZola, realizat deManet. in majorita-tea scrieri!or sale,Zola a cautat saana!izeze ~i sa expli-ce influen,a mediuluiinconjurator ~i aeredita,ii asupracomportamentu!uiuman.

O Tabloul Bciutorul de absint al pictoruluiDegas abordeaza realismul social, preferat de

mul~i scriitori ai secolului al XIX-Iea.

iluziilor sentimentale sau patosul c~u~riidragostei ci atac~ $i societatea in care filisti-nismul nu las~ loc individuali~tii sau aspira-tiilor umane.

Guy de Maupassant (1850-1893) a fost dis-ciPOlul lui Flaubert $i chiar finul de botez alacestuia. Romanele lui, dar mai ales nuveleleau preluat preocuparea lui Flaubert fa~ devulgaritate, pretiozitate $i ipocrizie. Cea maimare parte a societ~tii era privi~ cu un ochibrutal, chiar sardonic. Tonul general estepesimist $i se refera: la z~d~micia vietii. inintreaga oper~ a lui Maupassant, singurelepersonaje descrise' cu o anumit~ intelegeresunt s~racii sau surghiunitii societ~tii.

Cu tot scepticismul fat~ de durabilitatearelatiilor umane, opera lui Maupassantreprezint~ o privire foarte dura: $i insisten~asupra caracterului sordid $i a disper~rii carese ascunde in spatele a$a-numitei societ~ti"politicoase". Autorul duce doctrina realismu-lui pan~ la forma sa extrem~, naturalismul.

SordidulEmile Zola (1840-1902) utilizeaz~ $i elnumeroase personaje frivole, cum sunt celeale lui Maupassant, pentru a descrie aspectelecele mai sordide ale vietii franceze. Diferentadintre cei doi scriitori cons~ ins~ in modul ..diferit de abordare a rolului romancierului. ]Dac~ Maupassant era de obicei multumit doars~ observe, ~ descrie $i rareori s~ condamne,Zola prelua toate aceste elemente $i incercas~ le integreze idealurilor sale vizionare.

La fel cum Balzac a utilizat teoriile ZOO-logului Geoffroy Saint-Hilaire pentru a de-monstra aflni~ti1e dintre lumea uman~ $i ceaanimal~, Zola a c~utat o baz~ teoretic~ pentrulumea fictiv~ a romanelor sale in lucra:rile fizio-logului Claude Bernard $i ale geneticianuluiProsper Lucas. Folosind teoriile acestora, Zolaa incercat s~ dezvolte ideea romancierului caobservator $tiintific. El a incercat s~ dezva1uie$i efectul pe care il poate avea mediul $i eredi-tatea asupra personajelor. Nu se pot punemulte baze pe acest mod de abordare "$tiinti-

152Arta $i omul 43 -PICTORII REALISTI FRANCEZI Istorie Universal~ 56 -REVOLU11A FRANCEzA

fica:". Profesia de romancier ~i cea de cerceta:torsunt doua: profesii complet diferite. Roman-cierul detineuncontroluJ..asupra evolu!;iei per-sonajelor ~i a evenimentelor, pe care cerce-ta:torul ~tiintific nu-l are. jn plus, disciplinele pecare se baza Zola erau in stadiu incipient ~iadeva:rul ~tiintific al unelor teorii era indoie1nic.

Multe dintre aceste preocupa:ri sunt pre-zente in romanele care destriu viata claseimuncitoare ~i care compun seria lui Zola inti-tulata: Familia Rougon-Macquart (1871-1893).jn romanul 1be Dram Shop (1877) autorulrelateaza:cu cu mult patos destra:marea uneifamilii care tra:ie~te in mahalalele pariziene. jnpamantul (1887) Zola descrie dorintele pri-

mare ale t~ranului, izvorite din relatia luistrans~ cu p~mantul. Chiar dac~ teoriile luiZola au tendinta de a realiza un tablou fatalistal vietii umane, acest tablou este complicat cuelemente vizionare ~i mitice, ca de exemplumina din romanul Germinal care pare s~ aib~o monstruoas~ viat~ proprie.

Zola reprezint:l, cu siguran~, trecerea dela preocuparea pentru relatiile individuale alepersonajelor cu lumea inconjur:ltoare -atatde important~ in opera lui Stendhal, Balzac ~iFlaubert -la o generalizare, prin care intere-sele individului las~ loc celor de grup. Dinacest motiv, Zola a fost denumit "poet almultimii".