{cI

i

i

i

t

STROFA A DOUA

PRIMUL DINTRE CELE TREI DUHURI40

STROTA A TREIA

AL DOILEA DINTRE DUHURI72

STROIA A PATRA

ULTIMUL DINTRE DUHURIL1,2

STROIA A CINCEA

SFAR$ITUL1,40

CUPRINS

{.@.

r.#c##

.:.::.n::.:l ir:::

F 'e '€?E;

" @ i,:l'€e

'idg .iir:!,r...|?+r' {ii;

E . 1 .:l::i,!-l''.:rt&

,u;@u "tt' '-l*;i; e:r

..'ii

srRorA iNrAISTAFIA LUI MARLEY

In primul rAnd, Marl ey eramort. in privinga

asta nu incape indoial5. Sub insemnarea

inmormAntlrii lui din registrul parohial

iqi puseserl iscllitura preotul, EArcovnicul,

antreprenorul de pompe funebre gi cioclul.

garanfie la Bursi, indiferent pe ce act qi-l punea. B5trAnul Marley

era mort ca o balama ruginitSl.

A.r-, asta nu inseamnl cI eu aq qti, dupl mintea mea, cum

poate fi o balama moartS, fie ea qi ruginitS2. Aq fi poate inclinat

si consider un cui de coqciug drept cel mai mort articol de fieririe

de pe pia15. Dar in comparafia aceasta silSqluieqte ingelepciunea

mogilor noqtri, qi cine sunt eu s-o tulbur cu pana mea plcitoas5?

Altfel, s-ar duce Eara de rAp5. Aqa ci daEi-mi voie sI repet stlruitor,

Marley era mort ca o balama ruginiti.

S..oog" qtia asta? Bineingeles ci qtia. Cum ar fi putut sI nu

qtie? Fuses e partenerul de afaceri al lui Marley vreme de cine

gtie cAEi ani. Fusese singurul siu executor testamentar, singurul

1 in englezd, dead as a doornail (literal, ,,mort ca un cui de uqi") inseamni

,,mort de-a binelea" (n.tr.)2 intr-adev5r, originea expresiei englezeqti dead as a doornail este obscuri (n.tr.)

STAFIA LUIMARLEY

de deprimat de tristul eveniment incAt sI nu-qi pilstreze intregi

remarcabilele calitigi de negustor chiar gi in ziua inmormAntirii,

pe care o pecetlui printr-o afacere b5noasS.

Fii.rd.e veni vorba de inmormAntarea lui Marley, sI ne intoarcem

de unde am plecat. Nu incape indoialS cI Marley era mort. Faptul

acesta trebuie bine inEeles, altfel povestea pe care am de gAnd sI

v-o spun iqi pierde orice farmec. Daci n-am fi absolut convinqi cI

tatll lui Hamlet a muritinainte de inceputul piesei, toatl plimbarea

aceea a lui, noaptea, pe un vAnt dinspre risirit, pe meterezele

propriului castel, nu s-ar deosebi prin nimic de apariEia nlprasnicl

a oriclrui alt domn de vArsti mijlocie, dupl lisarea intunericului,

in vreun loc vAntos - de pi1d5, in cimitirul catedralei St Paul -,

pentru a n5uci, literalmente, minEile slabe ale fiului s5u.

S..oog" nu $tersese niciodatl numele lui Marley de pe firm5.

R5m5sese acolo, ani Ia rAnd, deasupra uqii: Scrooge si Marley. Eirma

era cunoscutX drept Scrooge si ffarley. Uneori, cei mai noi in breasl5

ii ziceau lui Scrooge Scrooge, alteori, Marley, dar el rlspundea la

amAndoul numele: ii era totuna.

Ei, du. qtiu cI Scrooge acesta era tare pestrif la mage! Un plcitos

bltrAn gi hrlplreg meqter a stoarce, a strAnge cu uqa, a scormoni, a

i"hit, qi a gine-n gheare. Aspru qi tlios precum cremenea, din care

POVESTE CRACIUN

niciun fier n-a scSpSrat vreodatS vreo vSpaiel secretos, inchis

in sine qi singuratic ca o stridie. Rlceala din inimi ii ingheEase

trlslturile bitrAneqti, ii ciupise nasul ascugit, iizbArcise obrazul qi-i

flcuse pasul Eeap[n; ii injectase ochii, ii invinegis ebuzele subEiri qi

se vldea in vocea-i dogitS. Capul, sprAncenel e qi bdtbia Euguiatd

ii erau parcdtivite cu chiciurl. Purta cu sine frigul acesta oriunde

mergea; biroul lui era inghelat in zllele inlbuqitoare de varS qi nu

se dezrnorfea nici micar cu un grad de Crlciun'

Arqtgu sau frigul de afarl nu aveau aproape nicio influenEl

asupra lui Scrooge. CSldura nu-l putea p5trunde, nici vremea

rece inghefa. Niciun vAnt nu era mai aprig, nicio ninsoare mai

inverqunatS, niciun potop de ploaie mai neinduplecat' Vremea

rea nu-i putea line piept. Cele mai neostoite ploi, zdpezi, grindine

sau lapovife nu se puteau l5uda ca-l intrec decat intr-o singurS

privinf5: ele cldeau adesea din abunden;5, in timp ce Scrooge nu

cuno$tea mlrinimia.

Nim"ni nu il oprea vreodatl pe stradS ca s5-i spun5, cu chipul

luminat debucstie: ,,Dtagulmeu Scrooger ce mai faci? CAnd mai

treci pe la mine?" Niciun cerqetor nu se milogea de eI s5-i dea

vreun sfanl, niciun copil nu-l intreba cat e ceasul, niciun om,

blrbat sau femeie, nu-l rugase vreodati in viala lui s5-i spunS cum

se ajunge in cutare sau cutare loc. Chiar qi cainii orbilor pdreau

c5-l cunosc qi, cand il vedeau venind, iqi impingeau st5pAnii in

arcadacAte unei intrlri sau iniuntrul vreunei curli qi apoi dldeau

,'.

ilt,

l

I

i

,l

:,:-;;;:r:fi:9 ';

, t -'

dih coadl;,parc5, spundnd:,Mai'bine fiiioc'hi d.efel, stlp-Sne fii5de luminl, decAt si risp6ndeqti deochi!"

Dar .e-i plsa lui Scrooge? Era exact ceea ce-i pI5cea. Cunoscitorii

ar fi spus cI asta era ,,pldcerea" ltti: s5-qi croiascl drum pe

marginea c5r5rilor bltute ale viefii, EinAnd la deplrtare orice

semn de clldurl omeneascS.

OdutX - chiar in ajunul Crlciunului, dintre toate zilele de peste

an-, bltrAnul Scrooge stltea in biroul lui, lucrAnd de zorJ Era o

vreme rece, posomorAtS, cu un frig muqcltor, se lSsase qi ceag5,

iar pe aleea din faE5, Scrooge auzea cum lumea trecea in sus qi-n

jos gAfAind, lovindu-se peste braEe qi tropiind pe caldarAm sI se

inc5lzeasc5. Ceasurile din oraq tocmai ce bituserl ora fiei, dar

era aproape intuneric - nici nu prea fusese lumini peste zi -, iar

IumAnlrile ardeauviu in ferestrele birotlrilor vecine, mAnjind cupete

rumene aerul smead qi aproape palpabil. Ceafa se strecura neobositl

in fiecare criplturl qi gaurl de cheie qi era atAt de densl in jur incAg

deqi aleea era dintre cele mai inguste, casele de peste drum pdreau

abia niqte niluci. YdzAnd cum se lasi peste toate v5l5tucul acela

plumburiu , ascunzAndu-Ie vederii, mai c5-Ei venea s5. crezicl Mama

NaturS locuia prin apropiere qi fierbea cazane intregi debere.

LJq" d" la biroul lui Scrooge stltea deschisl pentru ca el s5-qi poatl

supraveghea angajatul, care, in inclperea minuscull de aldtullri,"

un soi de dulap mai mare, copia scrisori. in biroul lui Scrooge

ardea un foc tare mirunt, insl cel din clmiruEa funcfionarului

POVESTE CRACIUN