lexiculLexicul este constituit din totalitatea cuvintelor care exist i care au existat cndva n limbCuvantul=insusire de sunete care au inteles si care capata in procesul comunicarii diferite intrebuintariii gramaticale-forma cuvantului- totalitatea sunetelor-continutul cuvantului= se intelege imaginea mentala pe care vorbitotul si-o formeazaCuvantul sens lexical si grammaticalCuvantul este unitatea de baza a vocabularuluiSensul cuvintelor=SemanticaSemnatica stiinta care studieaza sensul cuv -studierea schimbarilor de sens al cuvintelor de-a lungul existentei lor-analiza , sistematizarea si clasificarea sensurilor cuvintelor Sensul lexical insusirea obiectelor reflectata in mintea noastraCuvantul poate avea unul sau mai multe sensuri Cuvintele pot avea sens propriu sau sens figuratSensul propriu =sensul obisnuit -sens propriu de baza= este cel mai obisnuit -sens propriu secundar=rezulta din niste asemanari sau analogiiSesnusl figurat= sensul mai putin obisnuit al cuvintelor Cuvntul originar din care provine un anumit cuvnt se numeteEtimon

Partea lingvisticii care studiaz originea cuvintelor i evoluia lor formalse numeteEtimologie

Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au aceeai form i sensuri diferite,Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului:imbogatirea vocabularului se face prin prin 2 cai: principal si externa

caile interne de imbogatire a vocabularului sunt:derivarea, cpmpunerea, schimbarea valorii gramaticale (conversiune)

Derivarea= cu ajutorul prefixelor sau/si sufixelor sau prin inlaturarea unui sunet sau grup de sunete-derivarea progresiva=formarea cuvintelor noi prin adaugare de prefixe, sufixe sau cu ambeleDerivarea cu prefixePrefixele=sunete sau grupuri de sunete care se adauga inaintea unei teme lexicale , nominale, verbale sau inaintea cuvantului de baza

Derivarea cu sufixeSufixele-sunete sau gr de sunete care se adauga la sf radacinii cand aceasta este identica cu cuvantul de baza , sau la sf unei teme lexicale Derivarea parasinteitca= concomitant cu sufixe siprefixeDerivarea regresiva= inlaturarea unui sunet sau a aunui gr de sunete assimilate de vorbitor unor sufixe

CompunereaProcedeul de imbogat a vocabulcare consta in unirea sau alaturarea a 2 sau mai multe cuvinte de acelasi fel sau diferite din pct de vedere morfololgic pt a forma o unitate lexicala nouaCompunerea se poate realiza prin : contopire, alaturare, elem de compunere, abreviere1.compunerea prin contopire = se relizeaza intre cuvinte intregi existente si independ in vorbire care se scriu impreunat si care se comporta formal ca o singura unitate lexicala 2.Compunerea prin alaturare=tot intre cuv intregi existente si independente , dar acestea se scriu cu cratima sau in cuvinte separate 3.Compunerea cu elemente de compunere se realizeaza intre cuv intregi cu o exist independ in vorbire si elem de compunere care nu exista independ in vorbire 4.compunerea prin abreviere sa prescurtare Schimbarea valorii gramaticale (conversine)-procedeu grammatical formarea unui nou cuvant prin trecerea de la o parte de vorbire la altaAceasta trecere se face fara a modif forma cuv Cuvintele pot primi articol hotarat ,nehot sau demonstrative Familia lexicala= reprezinta totalitatea cuv inrudite ca sens , formate de la acelasi cuv de baza si avand aceeasi radacina Familia lexicala-formata din cuv de baza , cuv formate prin derivare , prin compunere si prin schimb val gramaticaleCuvantul de baza=cuv de la care se porneste Radacina =elem comun intalnit la cuv care form o famile lexicala -radacina poate fi identica cu baza sau diferita-radacina poate fi egala cu baza sau mai micaEx bun-bunic(egala); floare-florar(mai mica)Cuvintele derivate=cuv formate cu ajutorul sufixelor si al prefixelor lexicaleTema lexicala=este o baza derivate constituita din radical si dintr-un suffix sau prefix la care se poate adauga un alt suffix sau prefixcamp lexical, campul lexical sau semantic, cuprinde toate cuvintele care apartin aceluiasi domeniu si care au trasaturi de sens communemijloacele externe de imbogatire a vocabularului:Imprumuturile lexicale=sunt determinate de contractual dintre limbi Neologismelesunt cuvintele noi mprumutate din alte limbi sau create n interiorul limbii sau prin derivare sau compunere.Sinonimele =sunt cuv cu forme diferite si inteles identic sau foarte asemanator , un cuv poate avea mai multe sinonimeSursa principal a sinonimiei sunt neologismeleAntonimele=sunt cuvintele cu forma diferita si inteles opusOmonimele = cuvintele cu forma identica si inteles total diferit Paronimele=sunt cuvinte cu forma asemantoare sau aproape identice ca forma insa deosebite ca intelesRegionalismele= cuvinte specific anumitei zone a tarii-regionalisem fonetice - reprezint cuvinte care se pronun un pic diferit fa de forma literar ex: piatr/ chiatr, picior/chiciorRegionalismele lexicale reprezint cuvintele particulare unei zone geografice. De exemplu: glod noroi, omt zpad, hudi- drum mic de ar.Regionalismele morfologice reprezint forme gramaticale particulare unor zone. De exemplu: oi lucra voi lucra(Moldova) mnc, lucr (Transilvania).Regionalismele sintactice reprezint construcii sintactice, folosite preferenial n unele zone. De exemplu: ei a sosit, n loc de au sosit.Arhaismele = sunt cuvintele vechi- Arhaismele lexicale sunt cuvintele care nu se mai folosesc n limba de azi deoarece au disprut realitile social-politice- arhaisme semantice se neleg sensurile nvechite ale unor cuvinte polisemantice care continu s fie folosite n limba contemporan, dar cu alte sensuri.Unitile frazeologicesunt combinaii stabile de dou sau mai multe cuvinte, avnd sens unitar i referindu-se la un singur aspect al realitii.-unitile frazeologice sunt grupuri de cuvinte care se comport ca o singur parte de vorbire. Aceste uniti sunt denumite uneori ilocuiunisauexpresii- Unitile frazeologice sunt, de multe ori, expresive, exprimnd prin limbaj o stare afectiv.Oleonasmul = consta in folosirea mai multor elemente de expresie decat ar fi strict necesare pt redarea unui anumit continut ori in alaturarea unor elemente care au un inteles identic sau asemanator Pelonasmul lexical= cand se alatura cuvinte cu acelasi sens Pleonasmul grammatical cand se alatura aceleasi marci gramaticalePleonasmele lexico-gramaticale- cand se alatura cuv considerate instrum gramaticale care au acelasi sens Notiuni de FoneticaVocalele=sunete continue care se pot rosti fara ajutorul altor sunete si pot alcatui si singure silabe-7 vocale a, a ,a (i), e i, o ,uSemivocale se aseamana cu vocalele , dar nu pot alcatui singure silabe si se pronunta la jumatata intensity vocale-4 e, I, o ,u Consoanele=sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete Diftongul=grup de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala alaturate pronuntate intr-o silaba-diftong ascendant cand semivocala se afla inaintea vocalei-diftong descendent cand semivocala se afla dupa vocalaTriftongul= grup de sunete alc dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate pronuntate intr-o silabaTriftong progresiv-semivocalele preced vocalaTriftong centrati semivocalele incadreaza vocalaTriftongul sepoate construe si din sunete alaturrate apartinand unor cuv diferite dar pronuntate impreuna Hiatul=rostirea consecutive in silabe diferite a doua vocale alaturate Silaba-numarul sau gr de sunete care cuprinde in mod oblig o vocala si numai una , si care se pronunta cu un singur effort respiratorCuvinte monosilabice si cuvinte plurisilabiceRegulile despartirii cuvintelor in silabe1.Reguli bazate pe structura fonetica a acuvintelora.cand intre 2 vocale exista o consoana, despartirrea se face inaintea consoanei-consoana este incadrata de o vocala , un diftong, un triftong ori 2 diftongi Ex:oa-re, ma-rea, cre-ioa-ne-intre cele 2 vocale se afla litera x ca si cnad aceasta ar reprezenta un singur sunetEx:a-xa-intre cele 2 vocale se afla literele ch(e) ch(i)Ex:ve-che, ve-gheb.cand intre 2 vocale exista 2 consoane , despartirea se face intre cele 2 consoaneex:ban-caatunci cnad a 2 dintre consoane este l sau r iar prima este una dintre urmatoarele consoane: b,c,d,f,g,h,p,t,,vex:ta-blac.cand intre 2 vocale exista trei sau mai multe consoane, despartirea se face intre prima si a soua consoanaex:pen-trucand intre cele 2 vocale se afla grupul: lpt,mpt,nct,nct,ncs,ndv,rct,rtf,stm,despartirea se face intre a 2 si a 3 a consoanaex:sculp-tu-rad.cand exista 2 vocale alaturrate in hiat despartirea se face intre elee.cand o vocala este urmata de un diftong sau de un triftong , despartirea se face inaintea diftongului sau triftonguluicuvintele compuse derivate cu prefixe sau cu sufixe se despart in silabe tinand cont de partile componentAccentul

VerbulParte de vb flexibila care exprima actini prpriu zise ,stari , sentimente ,manifstari de vointa, act ale simturilor.Locutiunile verbale sunt gr de cuv luate impreuna prezinta o unitate de sens si au valoarea unor verbe-In struct locut vb este oblig prezenta unuii verb-Locut verbale pot fi transitive sau intransitive,verbul din locut are rol de a preciza, persoana, timpul si modul act,Verbele predicative si nepredicative1.verbele predicative-sens de sine statator pot forma singure un predicat2.verbele nepredicative nu au inteles de sine statator , nu pot spune singure ceva despre subiect , ci impreuna cu alte cuvintea.verbe nepredicative copulative-nu formeaza singure predicatul ci impreuna cu un alt elem sintactic Nume Predicativ care arata calitatea subiectului sens de a devein-afi, a devein, a insemna, a parea,a ramane, a iesi, a se face, a se chema, a se numi.b.verbe nepredicative auxiliare ele ajuta la formarea timpurilor compuse ale altor verbe: a fi, a vrea,a avea.Verbul a fise foloseste caverb auxiliarpentru formarea urmatoarelor moduri si timpuri:Indicative present-sunt,esti,este,e,suntem,sunteti,suntImperfect-eram ,erai,era,eram,erati,erauPerfectul compus-am,ai,am,ati,au(fost)Perfectul simplu-fusei(fui),fusesi(fusi),fuse(fu),fuseram(furam),fuserati(furati),fusera(fura)Mai mult ca perfectul-fusem,fusesi,fusese,fuseseram,fuseserati,fuseseraViitorul-voi,vei,va,vomveti,vor(fi fost)Viitorul anterior-voi,vei,va,vom,veti,vor(fi fost)Impreativul-fii,fiti,nu fi, nu fitiConjunctiv presentsa fiu,sa fii,sa fie, sa fim,sa fiti,sa fieConjunctiv perfect-(eu,tu,el,noi,voi,ei) sa fi fostCondit-optativ present-as, ai, ar,am,ati,ar (fi)Conditiotpativ perfect-as, ai,ar ,am,ati,ar(fi fost)Infinitivul present-a fiInfinitivul perfect-a fi fostParticipiu-fost,fosta,fosti,fosteGerunziu-fiindVerbul a aveaIndicative present-am, ai ,are,avem,aveti,auPerfect compus-am, ai,a,am,at,au (cantat)Conditional optative- as,ai,ar,am,ati,ar(canta)Viitor-am,ai,are,avem,aveti,auVerbul a vreaViitor-voi,vei,va,vom,veti,ei vor.Verbe transitive si intransitive:Transitive-vb care pot primi un complem directVerbeul tranzitivreprezinta cuvantulcare admit un complement direct, adica a caror actiune se rasfrange in mod direct asupra unui obiect:tranzitive pot primi un complement direct (Ex: Morometea lucratpmntul)Ex:copilul bea apaIntransitive-vb care nu pot avea un complem directintransitiveVerbul intranzitivreprezinta cuvantulcare nu admit complement direct, respectiv:verbele de miscare(a pleca, a sosi, a merge, a se duce),verbele reflexive(a se gandi, a se teme, a se mira) siverbele care exprima starea(a sta, a dormi).a) verbe de micare: a merge, a pleca, a fugi etc. (Ex: Morometea plecatdin poian)b) verbe reflexive: a se gndi, a se ruga etc. (Ex: Morometese gndetela familia sa)c) verbe de stare: a sta, a rde, a dormi etc (Ex: Morometea statn poian)Verbele de miscare si cele care exprima starea sunt intransitiveConjugarea verbului 4 conjugari: c1-a; c2-ea,c3-e,c4-i/iDiatezele formele pe care le iau verbele pt a expr raportul dintre actiune si subiectul grammaticalDiateza active-Diateza activarat c aciunea este fcut de subiectul gramatical. Subiectul gramatical poate fi sau nu exprimat n propoziie.Diateza pasiva

Diateza pasivarat c subiectul gramatical sufer aciunea fcut de altcineva. Subiectul gramatical autorul aciunii poate fi exprimat sau poate fi neexprimat. Diateza pasiv se formeaz dintr-unverb auxiliar i participiul verbului de conjugat.Vei fi judecatsptmna viitoare. (vei fi viitorul auxiliarului a fi +judecat participiul verbului a judeca)Profesorii trebuies fie respectai. (subiectul profesorii sufer aciunea de a fi respectai de teri)Verbul auxiliara fii modific forma dup mod, timp, persoan, numr. Participiul se acord n numr i gen cu subiectul. (eu s fiu respectat, ea s fie respectat, noi s fim respectai)n majoritatea cazurilor verbele la diateza pasiv sunt nsoite de un complement de agent, care arat cine face aciunea. Existena unui complement de agent alturi de verb (sau adugarea unuia dac nu exist) este o form de a distinge ntre un verb la diateza pasiv i un verb copulativ + nume predicativ.Copiiisuntplecaila coal. (a fi verb copulativ + nume predicativ)Copiiisunt vzuila coal. (verb la diateza pasiv poate primi complementul de agent de ctre prini)Diateza pasiva se construieste cu ajutorul vb auxiloar a fi Diateza pasiva potate fi expr si prin verbe construite cu pron reflexive Verbele la diateza pasiva au functia de predicat verbalDiateza reflexive verbele la aceasta diateza arata ca subiectul participa intens la actiune Verbele la diateza active trb sa expr o act legata de cel ce o face Verbele la diateza reflexive sunt insotite intotdeauna de pronumele reflexive la acuzativ si dativMa, te,se,ne,va,se; imi,iti,isi,ne,va,isi; mi-,ti-, si-,ne-, v-,si-;In analiza gramaticala ele se iau impreuna cu verbulVerbele reflexive pot avea diverse valori:-reflexiv obiective-sub indepl act si tot el este obiectul asupra careia se rasfrange -reflexiv reciproce-act indepl de 2 sau mai multe subiecte si asupra fiecaruia se rasfrange act celuilalt-reflexiv passive-sub grammatical sufera act indepl de altcineva-reflexiv impersonale-valoare limitata la pesrs 3 aVerbele reflexive pot fi personalesi impersonalea.personale expr stari sufletesti ,actiuni ce se indeplinesc cu kinteab.impersonale-se construiesc numai cu pronumele reflexive la acuzativ :se zice, se vede,se carde..verbele de modalitate si aspect-verbele construite cu alt verb :verbe de modalitate= a avea, a da,a fi, a putea,a sta.verbe de aspect-a se apuca, a se isparavi, a incepe,a prindePersoana verbului=forma luata de acesta pentru a arata fiinta sau lucrul caruia I se atribuie actiunea,starea sau existenta exprimata de el Pers 1- act savars de cel care vorbestePers2-act este sarvarsita de cel caruia I se vorbestePers3-act este savarsita de o alta persoana in afara de cei 2 vorbitoriNumarul verbului-forma pe care o are verbul pt a aarat ca act este facuta de o singura persoana sau de mai multe singular si pluralModurile si timpurile:Modurile sunt forme luate de verb pt a aratacum considera vorbitorul actiunea Moduri personale si predicative:1.indicativul=exprima o act prezentata de vorbitor ca reala,sigurraTimpul present= arat c aciunea este svrit n momentul vorbirii. :citescTrecut= arat c aciunea este efectuat nainte de momentul vorbirii.-imperfet- arat o aciune petrecut n trecut fa de momentul vorbirii, dar neterminat.-citeam-Perfectul simplu- exprim o aciune realizat n trecut i terminat de curnd.-citii-Perfectul compus-arat o aciune realizat i terminat n trecut-am citit-Mai mult ca perfectulexprim o aciune trecut, terminat naintea altei aciuni trecute-citisemTimpul viitor- arat c aciunea este fcut dup momentul vorbirii.-viitorul-voi citi-Viitorul anterior-exprim o aciune care se va nfptui naintea altei aciuni viitoare- voi fi citit2.conjunctivul=exprima o act realizabila posibilaConjunctival este marcat de conjunctiva sa Timpul present-sa citescTimpul perfect- sa fi citit3.conditional optative=exprima o actiune a carei realizare depinde de o anumita conditie,sau actiune doritaTimpul present-as citi,ai citi,ar citiTimpul perfect-as fi citit,ai fi citit, ar fi citit.4.prezumtivul=expr o act realizbila posibila prezentata ca presupus banuitaTimpul present=vom(om) fi citind, va(a) fi cantandTimpul perfect=vom fi citit5.modul imperative=exprima o porunca un indemn , o rugaminte are timpul present si numai pers a 2 singular si pluralCiteste! ,canta!sezi!Modrile personale si nepredicative1.infinituvul=denumeste actiunea sau starea Timpul present-primeste inainte particular a iar la sfarsit terminatiile a,-ea,-e,-I sai iA cici ,a manca, a mergeTimpul perfect=se formeaza din infinitivul present al vb a fi si participiul verbului de conjugatA fi citit , a fi mancat, a fi mers2.gerunziul=exprima actiunea in desfasurare, uneori exprima si actiuni incheiate .gerunziul este marcat de sufixul and sau ind3.participiul=denumeste actiunea suferita sau indeplinita de un obiectParticipiul este marcat de sufixul t sau s : -at, -it,-at;-ut4.supin=prezinta actiunea ca scop sau ca destinatie a ei, supinul este marcat de prezenta prepozitiei de,dupa,la,pe, pentruFucntiile sintactice ale verbuluiA.predicat1.predicat verbal=vb la un mod personal 2.predicat nominal-vb copulative la un mod personal si un nume predicative exprimat prin verb la infinitive, supin , participiuB.Subiect=exprimat printr-un vb la infinitive, gerunziu sau supin care raspunde la intrebarea ceC.atribut verbal=expr prin vb la infinitive , vb la supin si vb la gerunziuD.complement=prin verb la mod nepersonal infinivit supin gerunziu1.direct2.indirect3.circumstantia-timp, mod, scopSubstantivulParte de vorbire felxibila care denumeste obiecte(finite,lucruri,feneomene ,actiuni,stari,insusiri, relatii,etc)Felul substantivelor:Substantivele comuneexprim obiecte de acelai fel i se scriu cu liter mic la nceputul cuvntului, cu excepia cazului n care substantivul se afl la nceputul propoziiei:om, cine, ru, copac.Substantivele comune compuse sunt formate din dou sau mai multe cuvinte i se mpart n dou categorii, n funcie de modul de scriere: substantive compuse care se scriu ntr-un singur cuvnt, formate prin contopirea cuvintelor: (primvar, binefacere, bunstare, bunvoie, bunvoin, binefctor, rufctor, ruvoitor, untdelemn, radioasculttor, radioemisiune, radiojurnal, radioreportaj, radioreporter, portarm, portavion, portdrapel) substantive compuse ale cror cuvinte componente sunt legate prin liniu (cine-lup, zi-munc, zi-lumin, floarea-soarelui, ochiul-boului, redactor-ef, main-unealt, cal-de mare, steaua-de-mare, bun-credin, rea-credin, bun-cuviin, dublu-decalitru, prim-ministru, prim-procuror)n cazul substantivelor legate prin liniu, termenii substantivelor se comport ca pri de vorbire independente i pot fi articulaigenul substantivelor:masculin (un-doi): un biat - doi biei;feminin (o - dou): o fat - dou fete;neutru (un - dou): un drum - dou drumurisubstantive epicene-Substantivele care prezint aceeai form pentru a indica ambele sexesubstantivele mobile- cele care formeaza masculinul de la feminine si inversnumarul substantivelor:este singular si pluraldeclinarea substantivelor-cazurile-formele pe care le iau subs pentru a exprima functiile lor sintacticeTotalitatea formelor si a constructiilor cauzale ale unui substantive constituie declinarea acestui substantive.Declinarea subst cu articol hotarat-se nume declinare articularaDeclinarea fara articol hot se num declinare nearticularaCazurile si functiile sintactice ale substantivului:Cazul nominativ: Subiect-cine ,ce ; nu are prepozitiiNume predicativ-cine este, ce este ; intra in relatie cu un vb copulativeAtribut apozitional-care ;adduce o explicatie face o precizareElemental predicative suplimentar:ce? cum?

Cazul acuzativ:Subiect- cine? Este insotit de prepozitii din , dintre, la , cuNume predicative-pentru cine este?pentru cine sunt?din ce este? Din ce sunt?de ce este?de ce sunt?de la cine este, de la cine sunt?cum este ? cum sunt? Intra in relatie cu un vb copulative , este insotit de prepozitiile pentru , din , de, de laAtribut prepositional-care? ce fel de? Insotit de prepozitii sau locut prepozitionaleAtribut fara prepozitie-care/ ce fel de? Determina un substantive nume de actiuneAtribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizareComplement direct-pe cine? ce? nu este insotit de prepozit cand rasp la intreb ce? cand rasp la intrb pe cine?este insotit de prepoz pe.Complement indirect-despe cine?despe ce? la cine?la ce?de la cine?de la ce?pentru cine?pentru ce?cu cine?de cine?de ce? este insotit de prepoz si locut prepozitionaleComplement de agent-de cine? de catre cine?de ce? determina un vb la diateza pasiva , este insotit de prepozitiile , de , de catrec.cl-unde?de unde?pana unde?incotro? este insotit de prepoz sau locut prepoz de la, la , langa,de langa,de pe langa,catre,dincolo de, apoare de.Cct-cand ?de cand?pana cand?cat timp? Poate fi folosit fara prepoz sau cu prepozitii specific acestui caz, in , la ,peste,dupa, inainte de, in timp de,o data cuCcm-cum?in ce fel?in ce mod?in ce chip?cat? cat de? Este insotit de prepozi sau locut prepozitionaleccc-din ce cauza? Din ce pricina?este insoti de prepoz si locut prepoz de, din,dintru,pentru,din cauza de.Ccs-cu ce scop ?in ce scop? Insotit de prepoz si locut prepoz dupa,in,la,pentru,spre ,in scop deCcconditional-cu ce conditie? Insotit de prepoz in, cu sa locut prepoz in caz deCc concesiv- in ciuda carui fapt? Insotit de locut prepoz cu tot, cu toata ,cu toti, cu toate sau prepozitia faraCc conescutiv-care este urmarea faptului ca?precedat de prepoz de, pana la,spre

Cazul dativ

Nume predicative-cum este? Cum sunt? Este insotit de prepoz specific asemenea, aidoma,conformAtribut prepositional-care? ce fel de?insotit de prepozit datorita ,asemenea,aidomaAtribut fara prepozitie-cui?Atribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizareComplement indirect-cui? Determina un verb un adjective ,o interjectie ,un adverb, dar si un subst cu elipsa unui verbccl-unde? Nu este insotit pe prepozitiiccm-cum?in ce fel?in ce mod?in ce chip? Insotit de prepoz asemenea,aidoma,potrivit,inferior,superior, posterior, anterior, ulteriorcccauza-din ce cauza?din ce pricina? Este insotit de prepozitia datorita avand sensul din cauzacc concesiv-in ciuda carui fapt? Precedat de prepozitia contrar.

Cazul genitiv

Subiect-cine? insotit de articol posesiv genitivalNume predicative-(al,a,ai,ale)cui este(sunt)?impotriva(contra)cui este(sunt)? Intre in relatie cu un vb copulativeAtribut genitival-(al,a ,ai,ale )cui poate fi insotit sau nu de articol posesiv genitivalAtribut prepositional-care?ce fel de? Este insotit de prepozitiile specific contra, inaintea, in fataAtribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizare Compl indirect-impotriva cui?contra cui?asupra cui? Este insotit de prepozitiile impotriva,contra,asupraccl-unde?de unde?pana unde?incotro? insotit de prepozitii si lcut prepoz inaintea,deasupra,inapoia,de-a curmezisul,din josul,in dosul,in fatacct-cand? Insotit de prepozitii si locut prepozitionale inaintea , in cursul,in vremea,la mijlocul, pe timpul,in toiul, pe vremea.Ccm-cum?in ce fel?in ce mod?in ce chip? Insotit de prepozitiile impotriva,contra sau de locut prepoz in baza, in lumina,in temeiul, pe masura..Cc cazua-din ce cauza?din ce pricina?insotit de locut prepoz din cauza , din pricinaCcs-cu ce scop?in ce scop? Insotit de locut prepoz in vederea, in scopulCc conditional-cu ce conditie? Precedat de locut prepoz in loculCc concesic-in ciuda carui fapt? Insotit de prepoz impotriva, contra si locut prepoz in ciuda,in pofida, in contra

Cazul vocativ

Atribut apozitional-care? adduce o explicatie face o precizare

Locutiunile substantivale=grupuri de cuvinte care prezinta o unitate de sens cu valoarea unui substanti

Articolul

El insoteste substantivul ,pronumele,adjectival, numeralDupa sens articolul poate fi:Articol hotarat: -articol hotarat propriu zis: -l;-le;-a;-lui;-I;-lor-articol posesiv al,a,ai,ale-articol demonstrative un, o,unui,niste, unorDupa poziti art poate fi:Articol encliticArticol proclitic: posesiv,demonstrative, nehotaratArticolul hotarat propriu-zis (enclitic)Nominativ / Acuzativm. sg. -l(biatul); -le(buretele)f. sg. -a(fata)n. sg. -l(avionul)m. pl. -i(bieii, bureii)f. pl. -le(fetele)n. pl. -le(avioanele)

Genitiv / Dativm.sg. -lui(biatului);luiMihaif. sg. -i(fetei);luiCarmenn. sg. -lui(avionului)m. pl. -lor(bieilor)f. pl. -lor(fetelor)n. pl. -lor(avioanelor)

Vocativm. sg.-le(biatule!)f. sg. fato!n. sg. -m. pl. -lor(bieilor!)f. pl. -lor(fetelor!)n. pl. -

Articolul are genul nr si cazul subst pe care il insotesteArt hot propriu-zis poate fi proclitic la genitive-dativ in urmatoarele ,situatii:-cnd insoteste nume de personae-inaintea subst mos ,nen bade-inaintea subst voda-inaintea subst care denumesc lunile anului-inaintea subst nearticulateArtiilul nehotarat (proclitic)Insoteste subst in declinare fara art hotarat ajutandu-ne sa deosebim nr sau cazurile substArt nehot trebuie luat impreuna cu subst pe care il insotste Nominativ / Acuzativm. sg.un(biat)f. sg.o(fat)n. sg.un(avion)m. pl.nite(biei)f. pl.nite(fete)n. pl.nite(avioane)

Genitiv / Dativm.sg.unui(biat)f. sg.unei(fete)n. sg.unui(avion)m. pl.unor(biei)f. pl.unor(fete)n. pl.unor(avioane)

Vocativ--

Articol posesiv (genitival)Este proclitic el insoteste un subs tori un pronume la G sau intra in component pronumelor posesive si a numeralelor ordinaleSg m,f,n-al ,a pl,m,f,n- aleSg m,f al meu, a mea pl m,f- ai mei, ale meleArticolul demonstrative (adjectival)Insoteste un adejectiv sau numeral fcand legatura intre aceste parti de vb si subst pe care il determinaNominativ / Acuzativm. sg.celf. sg.cean. sg.celm. pl.ceif. pl.celen. pl.cele

Genitiv / Dativm.sg.celuif. sg.celein. sg.celuim. pl.celorf. pl.celorn. pl.celor

Vocativ--

PronumelePronumeleeste oparte de vorbire flexibil, care nlocuiete unsubstantiv.pronumele se mparte n pronume cu forme personale i pronume fr forme personaleDin prima categorie fac parte:pronumele personal(eu, tu, el, noi, ... mie, ie, ... etc),pronumele personal de politee(dumneata, dumneavoastr, dumneasa, ... etc),pronumele reflexiv(mi, m, i, ne, v, ... etc),pronumele de ntrire(nsumi, nsui, nsui, ... etc),pronumele posesiv(al meu, al tu, al su, al nostru, ... etc).Din a doua categorie fac parte:pronumele demonstrativ(acesta, acetia ... acela, aceia ...acelai, aceiai ... cestlalt, cetilali ... cellalt, ceilali ...),pronumele nehotrt(unul, alii, toi, toate, oricare, orice ...),pronumele negativ(nimeni, nimic, niciunul, niciuna),pronumele interogativ(care, cine, ce ...),pronumele relativ(care, cine, ct ...).Pronumele personal la cazul nominativPERSOANSINGULARPLURAL

pers. Ieunoi

pers. a II-atuvoi

pers. a III-ael(masculin, neutru)ea(feminin)ei(masculin)ele(neutru, feminin)

Pronumele personal la cazul vocativPERSOANSINGULARPLURAL

pers. a II-atuvoi

Pronumele personal la cazul acuzativPERSOANSINGULARPLURAL

ACCENTUATNEACCENTUATACCENTUATNEACCENTUAT

pers. Iminemnoine

pers. a II-atinetevoiv

pers. a III-ael(masculin, neutru)ea(feminin)l, l(masculin, neutru)o(feminin)ei(masculin)ele(neutru, feminin)i, i(masculin)le(neutru, feminin)

Pronumele personal la cazul dativPERSOANSINGULARPLURAL

ACCENTUATNEACCENTUATACCENTUATNEACCENTUAT

pers. Imiemi, minoune, ni

pers. a II-aiei, ivouv, vi

pers. a III-alui(masc, neutru)ei(feminin)i, i(masculin, neutru, feminin)lor(masculin, neutru, feminin)le, li(masculin, feminin)

Pronumele personal la cazul genitivPERSOANSINGULARPLURAL

pers. a III-a(al, a, ai, ale) lui(masculin, neutru)(al, a, ai, ale) ei(feminin)(al, a, ai, ale) lor(masculin, neutru, feminin)

La persoana a III-a a pronumelui personal, pe lng pronumeleel, ea, ei, ele, se pot folosi i alte forme de pronume personal dnsul, dnsa, dnii, dnsele, considerate a fi o variant de adresare mai politioas dect cea cu formele de baz. Aceste pronume sunt provenite din formele vechi ale pronumelui personal (nsul, nsa, nii, nsele), pstrate n limba curent sub forma unor derivate cu prepoziiilentru, dintru, printru(ntr-nsul, dintr-nsul, printr-nsul, ntr-nii, dintr-nii, printr-nii, ntr-nsa, dintr-nsa).PERSOANCAZSINGULARPLURAL

pers. a III-aN. Ac.dnsul(masculin)dnsa(feminin)dnii(masculin)dnsele(feminin)

D. G.dnsului(masculin)dnsei(feminin)dnilor(masculin)dnselor(feminin)

Funcii sintacticesubiectnume predicativatribut pronominalcomplement directcomplement indirectcomplement de agentcomplement circumstanial de timpcomplement circumstanial de modcomplement circumstanial de cauzcomplement circumstanial de locPronumele personal depoliteeeste folosit n locul numelor persoanelor, pentru a exprima respectul fa de acele persoane i are forme doar pentru persoanele a II-a i a III-a. Formele pronumelui de politee sunt alctuite din substantivuldomnia cu anumite modificri fonetice i adjectivele posesiveta, tale;sa, sale;voastr, lui, ei, lor.Mai jos sunt prezentate formele pronumelui de politee, iar n parantez sunt menionate prescurtrile uzitate pentru respectivele forme.PERSOANCAZSINGULARPLURAL

pers. a II-aN. Ac. V.dumneata (d-ta)dumneavoastr(d-voastr, dvs., dv.)

D. G.dumitale (d-tale)

pers. a III-aN. Ac.dumneasa (d-sa)-

D. G.dumisale (d-sale)-

N. Ac. D. G.dumnealui (d-lui)(masculin)dumneaei (d-ei)(feminin)dumnealor (d-lor)

Pronumele reflexivine locul obiectului asupra cruia se manifest n mod direct sau indirect aciunea verbului. Are forme doar pentru cazurile dativ i acuzativ. Atunci cnd aciunea se reflect n mod direct, pronumele este n cazul acuzativ, iar atunci cnd se reflect indirect st n cazul dativ. Pronumele reflexiv are forme proprii doar pentru persoana a III-a, pentru celelalte persoane sunt folosite formele neaccentuate de acuzativ i dativ ale pronumelui personal.CAZPERSOANFORMSINGULARPLURAL

acuzativpers. Ineaccentuatm, m-. -m-ne

pers. a II-aneaccentuattev

pers. a III-aneaccentuatsese

accentuat(pe) sine(pe) sine

dativpers. Ineaccentuatmi, mine

pers. a II-aneaccentuati, iv, v-

pers. a III-aneaccentuati, ii, i

accentuatsie, sieisie, siei

Formele pronumelui reflexiv au aceeai persoan i acelai numr ca i subiectul verbului determinat, deoarece pronumele este identic cu subiectul. Din aceast particularitate se poate desprinde o regul general de a identifica un pronume reflexiv (persoanele I i a II-a) i de a nu-l confunda cu pronumele personal (persoanele I i a II-a):pronumele reflexiv are aceeai persoan i acelai numr cu verbul pe care l nsoete.Funcii sintacticecomplement directcomplement indirectnume predicativatribut pronominal prepoziionalcomplement circumstanial de locatribut pronominalPronumele de ntrireine locul unui substantiv i are rolul de a ntri i de a scoate n eviden persoana la care face referire. Formele pronumelui de ntrire se formeaz din pronumele vechinsu, nsa(la fel ca n cazul pronumelui personaldnsul, dnsa), la care se adaug formele neaccentuate ale pronumelui personal la cazul dativ:mi, i, i, ne, v, le.CAZPERSOANSINGULARPLURAL

MASCULINFEMININMASCULINFEMININ

N Ac.pers. Insuminsmininensene

pers. a II-ansuinsinivnsev

pers. a III-ansuinsiniinseinsele

CAZPERSOANSINGULARPLURAL

MASCULINFEMININMASCULINFEMININ

D Gpers. Insuminsemininensene

pers. a II-ansuinseinivnsev

pers. a III-ansuinseiniinseinsele

Formele pronumelui de ntrire se foloseau des n limba veche. n limba vorbit n prezent, pentru a ntri referirea la o persoan, se folosesc construciile cu adverbul chiar + pronumele personal (chiar eu, chiar tu, ..., chiar ei) sau cele cu pronume personal + adjectivul singur (eu singur, tu singur, ..., ei singuri)n cazurile rare n care se folosete, pronumele de ntrire are funcia sintactic de subiect. (nsmiam ales culoarea mainii.)Adjectivul pronominal de ntrirePronumele de ntrire, prin schimbarea valorii gramaticale, este folosit n mod frecvent caadjectiv pronominal de ntrire, caz n care nsoete i determin substantive i pronume personale. Se acord n gen, numr i caz cu substantivul sau pronumele personal pe care l determin i ndeplinete funcia sintactic de atribut adjectival.Pronumele posesivPronumele posesivnlocuiete numele posesorului unui obiect i arat prin formele pe care le ia persoana i numrul pronumelui, iar prin articolul posesiv care l precede, indic genul i numrul obiectului posedat. Pronumele posesiv nu are forme proprii pentru persoana a III -a plural. Pentru a indica mai muli posesori, se folosete pronumele personal la genitival (a, ai, ale) lor.GENUN SINGUR OBIECT POSEDATMAI MULTE OBIECTE POSEDATE

MASCULINFEMININMASCULINFEMININ

un singur posesorsingularpers. Ial meua meaai meiale mele

pers. a II-aal tua taai tiale tale

pers. a III-aal sua saai siale sale

mai muli posesoripluralpers. Ial nostrua noastrai notriai votri

pers. a II-aal vostrua voastrale noastreale voastre

pers. a III-anu are forme proprii; se folosete pronumele personal la genitival (a, ai, ale) lor

Adjectiv pronominal posesivAdjectivul pronominal posesivnlocuiete doar posesorul i determin substantivul care denumete obiectul (obiectele) posedat. Se acord n gen, numr i caz cu substantivul determinat. Tatlmeueste medic. (meu adjectiv pronominal posesiv, determin substantivul tatl) Al meutat este medic. (al meu adjectiv pronominal posesiv, determin substantivul tat)n general locul adjectivului posesiv este dup substantivul determinat, dar exist i situaii n care adjectivul posesiv st naintea substantivului determinat. n ambele situaii poate fi sau nu nsoit de articolul posesiv. (prietanata, o prietenaa ta, numeroaseletaleprietene,ale taleprietene).Adjectivul posesiv are ntotdeauna funcia sintactic de atribut adjectival.Pronumele demonstrativPronumele demonstrativeste un pronume fr forme personale, nlocuiete numele unui obiect exprimat printr-un substantiv i arat apropierea, deprtarea sau identitatea obiectului cu sine nsui sau cu alt obiect. n funcie de indicaiile pe care le ofer despre obiect, pronumele demonstrativ se mparte n: pronume demonstrativ de apropiere (acesta, aceasta; cestlalt, ceastlalt), pronume demonstrativ de deprtare (acela, aceea; cellalt, cealalt), pronume demonstrativ de identitate (acelai, aceeai).Pronumele demonstrativ de apropiereCAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.acestaacetiaaceastaacestea

G Dacestuiaacestoraacesteiaacestora

Prin pronumele demonstrativ compuscestlalt, ceastlalt, format din pronumele demonstrativ de apropiere i adjectivul pronominal nehotrtalt, alteste artat att apropierea obiectului, ct i diferenierea de alt obiect.CAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.cestlaltcetilaliceastlaltcestelalte

G Dcestuilaltcestorlalicesteilaltecestorlalte

Pronumele demonstrativ de deprtareCAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.acelaaceiaaceeaacelea

G Daceluiaaceloraaceleiaacelora

Prin pronumele demonstrativ compuscellalt , cealalt, format din pronumele demonstrativ de deprtare i adjectivul pronominal nehotrtalt, alteste artat att deprtarea obiectului, ct i diferenierea de alt obiect.CAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.cellaltceilalicealaltcelelalte

G Dceluilaltcelorlaliceleilaltecelorlalte

Pronumele demonstrativ de identitate

CAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.acelaiaceiaiaceeaiaceleai

G Daceluiaiaceloraiaceleiaiacelorai

Funciile sintactice ale pronumele demonstrativsubiectnume predicativatribut pronominal prepoziionalcomplement directcomplement indirectcomplement de agentcomplement circumstanial de timpcomplement circumstanial de modcomplement circumstanial de cauzcomplement circumstanial de locAdjectivul pronominal demonstrativeste rezultat prin schimbarea valorii gramaticale a pronumelui demonstrativ, pronume care determin un substantiv i se acord n gen, numr i caz cu acesta.Pronumele nehotrtnlocuiete un substantiv fr s ofere indicaii precise asupra obiectului nlocuit. Dup structur, se mpart n: simple (unul, altul, tot, attea, cutare, mult, puin), compuse (fiecare, oricare, oricine, vreunul, altcineva, altceva, cineva, careva, oarecine, oarecare).Pronumele nehotrt i schimb formele dup gen, numr i caz, cu excepia urmtoarelor situaii: pronumele care conin n structura lor pronumele relativcesunt invariabile; pronumele nehotrtecinevaioricineprezint forme doar pentru singular; pronumele nehotrte formate cu ajutorul pronumelui relativcineare forme doar pentru singular, dar prezint flexiuni dup caz, iar cele formate cu pronumelecareau forme dup gen la G i D.AZSINGULARPLURAL

MASCULINFEMININMASCULINFEMININ

N -Acaltulaltaaliialtele

cinevacineva--

fiecarefiecare--

multmultmulimulte

oarecareoarecare--

oricareoricare--

oricineoricine--

tottoattoitoate

unulunauniiunele

G Daltuiaalteiaaltoraaltora

cuivacuiva--

fiecruiafiecreia--

--multoramultora

oarecruiaoarecreia--

oricruiaoricreiaoricroraoricrora

oricuioricui--

--tuturortuturor

unuiauneiaunoraunora

Pronumele nehotrte compuse se declin la fel ca pronumele simplu din componena lui, cellalte componente rmn invariabile:vreunul, vreuna, vreunuia, vreuneia, vreunii, vreunele, vreunora;ctva,ctva,civa,cteva,ctorva.Funciile sintactice ale pronumelui nehotrtsubiectnume predicativatribut genitivalcomplement directcomplement circumstanial de loccomplement indirectcomplement indirect prepoziionalAdjectivul pronominal nehotrtPronumele nehotrte pot fi folosite ca adjective pronominale nehotrte, cu excepia urmtoarelor pronume:careva, altcareva, altceva, cine, cineva, altcineva. n general, adjectivele pronominale stau naintea unor substantive nearticulate, dar pot sta i dup substantive (oamenimuli, mainoarecare). Fiecareom este responsabil de faptele sale. Ctevacase au fost devastate de apele revrsate.Adjectivul pronominal are funcia sintactic de atribut adjectival.Pronumele negativse folosete doar n propoziii negative i nlocuiete un substantiv negnd prezena acestuia (nimeni, nimenea, nimic, nimica, niciunul, niciuna).CAZSINGULARPLURAL

MASCULINFEMININMASCULINFEMININ

N -Acniciunulniciunaniciuniiniciunele

G Dniciunuianiciuneianiciunoraniciunora

Unele pronume negative prezint cteva particulariti:nimiceste invariabil, se refer doar la lucruri, nu poate deveni adjectiv pronominal negativnimenise declin i se refer doar la persoane, nu poate deveni adjectiv pronominal negativeFunciile sintactice ale pronumelui negativAdjectivul pronominal negativAdjectivul pronominal negativapare prin schimbarea valorii gramaticale a pronumelui negativ, st n faa unu substantiv nearticulat, se acord n gen, numr i caz cu substantivul pe care l determin.CAZSINGULARPLURAL

MASCULINFEMININMASCULINFEMININ

N -Acniciunnicioniciuniiniciunele

G Dniciunuiniciuneiniciunorniciunor

Niciunom nu-i pierde sperana.Adjectivele pronominale negative au ntotdeauna funcia sintactic de atribut adjectival.Pronumele interogativse folosete ntr-o propoziie interogativ i ine locul cuvntului ateptat ca rspuns la o ntrebare. (care, cine, ce, ct, ci, cte)CAZPRONUMEMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.cine?cine?cine?cine?cine?

G Dcui?cui?cui?cui?

N Ac.care?care?care?care?care?

G Dcruia?crora?creia?crora?

N Ac.ct?ct?ci?ct?cte?

G D-ctor?-ctor?

Funciile pronumelui interogativ subiect nume predicativ complement direct complement indirect complement indirect prepoziional atribut genitivalAdjectivul pronominal interogativPronumele interogativ poate fi folosit caadjectiv pronominal interogativ, iar atunci pronumele st naintea unui substantiv nearticulat, cu care se acord n gen, numr i caz. Caremaineste a ta?Adjectivul pronominal interogativ are funcia sintactic de atribut adjectival.Pronumele relativse folosete doar n fraz, face legtura (stabilete relaia, de aici i numele de pronume relativ) ntre o propoziie subordonat i regenta ei, dar i ine locul unui substantiv exprimat n propoziia regent. Frumoas estemaina1/carestrnete admiraia celor din jur.2/(care pronume relativ, nlocuiete substantivul maina, stabilete raportul de subordonare, P1 propoziie regent, P2 propoziie subordonat )Pronumele relative sunt de dou feluri: simple (care, cine, ce, ct, de) i compuse (ceea ce, cel ce).Pronumele relativ simpluCAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.care, cine, ctcare, cicare, cine, ctcare, cte

G Dcruia, cuicrora, ctorcreia, cuicrora, ctor

Pronumele care, cine, ct, ce pot introduce propoziii atributive n relaie cu un substantiv sau propoziii completive n relaie cu un verb.Pronumele relativ compuseste format din pronumele relativ simplucei pronumele demonstrativcel. Acestea pot fi nlocuite cu un pronume relativ simplucine, care. (cel cevorbete cinevorbete,carevorbeteCAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N Ac.cel cecei ceceea cecele ce

G Dcelui cecelor cecelei cecelor ce

Funciile sintactice ale pronumelui relativ N, Ac: subiect, complement direct, complement indirect prepoziional, complement circumstanial de loc D, G: complement indirect, atribut genitivalAdjectivul pronominal relativAdjectivul pronominal relativapare prin schimbarea valorii gramaticale a pronumelui relativ, situaie n care pronumele nsoete un substantiv nearticulat, st n faa substantivului i se acord n gen, numr i caz cu acesta. A vzut1/ctefilme a dorit.2/Adjectivul pronominal relativ are funcia sintactic de atribut adjectival.Locuiunile pronominalereprezint grupuri de dou sau mai multe cuvinte cu neles unitar care au valoarea unui pronume. Marea majoritate a locuiunilor pronominale sunt formate din pronume de politee (Domnia Ta, Domnia Sa, Domniei Tale, Domniei Sale, Domniei Luietc).O serie de alte locuiuni pronominale de politee sunt folosite pentru urmtoarele situaii de adresare protocolare: pentru regi, prini, seniori (Maria Ta, Mria Sa, Mria Voastr), pentru prini i prinese (Altea Sa, Altea Voastr, nlimea Sa, nlimea Voastr), pentru regi i mprai (Maiestatea Ta, Maiestatea Sa, Maiestatea Voastr), pentru minitri, ambasadori, preedini (Excelena Sa, Excelena Voastr), pentru pap, patriarhi (Sanctitatea Sa, Sanctitatea Voastr), cardinali (Eminena Sa, Eminena Voastr), clerici (Sfinia Sa, Sfinia Voastr; Preasfinia Ta, Preasfinia Sa; nalt Preasfinia Ta, nalt Preasfinia Sa; Cuvioia Sa, Cuvioia Voastr).Exist i locuiuni pronominale formate cu ajutorul pronumelor nehotrte, precum:nu tiu cine, nu tiu ce, cine tie cine, cine tie ce, te miri cine, te miri ce, care mai de care.Funcii sintacticeLocuiunile pronominale de politee pot ndeplini aceleai funcii sintactice ca i celelalte pronume personale.Funciile sintactice ale pronumelui n cazul nominativ subiect nume predicativ atribut apoziionalFunciile sintactice ale pronumelui n cazul acuzativ complement direct complement indirect complement de agent complement circumstanial de loc complement circumstanial de timp complement circumstanial de mod complement circumstanial de cauz nume predicativ atribut prepoziionalFunciile sintactice ale pronumelui n cazul genitiv atribut genitival atribut prepoziional nume predicativ complement indirect complement circumstanial de cauz complement circumstanial de timp complement circumstanial de locFunciile sintactice ale pronumelui n cazul dativ complement indirect nume predicativ atribut pronominal complement circumstanial de loc complement circumstanial de timpNumeraluleste oparte de vorbire flexibilcare exprim un numr (unu, doi, trei), numrul obiectelor (trei copii, cte zece pagini, amndou crile), ordinea obiectelor (al doilea, al treilea). n cele mai multe cazuri, numeralul determin unsubstantivi st naintea substantivului determinat.Clasificarea numeralelorNumeralele se mpart n dou categorii:cardinale exprim un numr abstract sau numrul obiectelor (unu, doi, trei) iordinale exprim ordinea numeric a obiectelor ntr-o niruire (ntiul, al doilea, al treilea).Numeralele cardinale se mpart n: numerale cardinale propriu-zise (unu, doi, patruzeci), numerale colective(amndoi, tustrei, tuspatru), numerale multiplicative (ndoit, ntreit, dublu), numerale distributive (cte unul, cte doi), numerale adverbiale (o dat, de dou ori), numerale fracionare (jumtate, sfert).Valorile numeraluluivaloare substantival, valoare adjectival, valoare adverbialFunciile sintactice ale numeraluluisubiect, nume predicativ, atribut substantival, atribut prepoziional, atribut adjectival, complement direct, complement indirect, complement de agent, complement circumstanial de timp, complement circumstanial de mod, complement circumstanial de locSchimbarea valorii gramaticale a numeraluluisubstantiv, adverb, interjecie, adjectivNumeralul cardinalexprim un numr, fr a face referire la obiecte sau la numrul obiectelor. Denumirea numeral cardinal i are originea n termenul cardinalis, un adjectiv latin, care poate fi tradus prin principal. Practic, numeralele cardinale sunt numeralele de baz de la care se formeaz celelalte numerale.Numeralul cardinal propriu-zis exprim un numr abstract sau numrul strict al obiectelor. Dup structur, numeralele cardinale propriu-zise se mpart n: simple xi compuse.Numeralul cardinal propriu-zis simpluAceast categorie este format din numeralele:unu, doi, trei ..., zece, sut, mie, milion, miliard.Numeralul cardinal propriu-zis compusDin aceast categorie fac parte numeralele:unsprezece, doisprezece ..., douzeci, douzeci i unu ..., treizeci i unu ..., nouzeci i nou ..Numeralele multiplicative arat proporia n care crete o anumit cantitate. (dublu, ndoit, ntreit, nzecit, nsutit, nmiit).Numeralele distributive indic gruparea i repartizarea numeric a obiectelor (cte unul, cte doi, cte trei, cte zece) sau o aproximaie numeric (cte zece-douzeci).Numeralele adverbiale, numite i de repetiie indic de cte ori se repet o aciune (o dat, de dou ori, de cinci ori).!Numeralulo datnu trebuie confundat cu adverbulodat, care nseamn cndva, odinoarNumeralele fracionare se comport ca substantivele i exprim o parte dintr-un ntreg (jumtate, doime, un sfert).Numeralul ordinalexprim locul sau ordinea numeric a obiectelor sau aciunilor ntr-o niruire (primul, prima, ntiul, ntia, cel dinti, cea dinti, al doilea, a doua, al treilea, a treia ultimul, ultima)!Numeralul ordinalntii pstreaz forma i cnd se afl dup un substantiv la feminin (anulnti, clasanti).Numeralul ordinal poate avea valoare adjectival sau substantival. Cnd are valoare adjectival, numeralul ordinal nsoete un substantiv i arat ordinea obiectul denumit de substantiv. Atunci cnd nu nsoete un substantiv, numeralul ordinal are valoare substantival. Mainaa douaeste mai mare. (a doua numeral ordinal cu valoare adjectival) A douaeste mai mare. (a doua numeral ordinal cu valoare substantival)Numeralul ordinal cu valoare adjectival se acord n gen, numr i caz cu substantivul pe care l determin. Acordul poate fi fcut prin schimbarea formei numeralului sau prin adugarea articolelor cel, cea. Primamain este roie. Primelormaini le-a explodat un cauciuc. Cea dintimain a fost roie. Celor dintimaini i-a explodat un cauciuc.Numeralu ordinal adverbial sau de repetareNumeralul care arata a cata oara se indeplineste o actiune sau se manifesta o claitateSe formeaza din numeralul ordinal propiu-zis +subst data sau oara sau numai subst oara :inataia data , intaia oara ,prima data,prima oara..Numeralele ordinale adverbilale se pot construe cu prepozitiile de si pentruAdjectivulAdjectivuleste oparte de vorbire flexibil, care arat nsuirea unui obiect, nsoete i determin un substantiv. Adjectivul se acord n gen, numr i caz cu substantivul determinat. (omfrumos, oamenifrumoi; mainfrumoas, mainifrumoase)Adjectivul nu se desparte prin virgul de substantivul determinat, indiferent de locul pe care l ocup fa de substantiv. n cazurile n care un substantiv are mai multe adjective, adjectivele se despart prin virgul dac nu au cuvinte de legtur ntre ele sau sunt legate prin cuvinteledar, nici, ns.Clasificarea adjectivelorDup numrul cuvintelor aflate n structura adjectivelor, acestea pot fi: simple (bun, ru, frumos, urt, harnic, lene) sau compuse. Adjectivele compuse sunt formate prin contopirea mai multor cuvinte ntr-unul singur (atottiutor, cumsecade, atotputernic, multimilenar) ori prin alturarea unor cuvinte desprite prin liniu de unire (social-politic, instructiv-educativ, alb-argintiu).Alte adjective formate prin alturarea elementelor componente: adjective compuse din numele unui punct cardinal i un adjectiv care exprim etnicitatea (nord-american, sud-american, nord-dunrean) adjective compuse formate din mai multe adjective care arat originea etnic (franco-romn, romno-bulgaro, franco-anglo-american); exist cteva excepii n acest caz, atunci cnd adjectivul se refer la urmtoarele dialecte (dacoromn, istroromn, macedoromn, meglenoromn) adjective formate dintr-un adverb (nainte, aa), adjectiv (liber nou) sau verb (nainte-mergtor, liber-cugettor, nou-ales, propriu-zis, aa-zis)Dup formele flexionare, adjectivele se mpart n variabile (bun, alb, negru, greu, lung, cenuiu) i invariabile (cumsecade, ferice, asemenea, atare, aa). (detaliiFlexiunea adjectivelor)Dou sau mai multe cuvinte, care mpreun au valoarea unui adjectiv, formeaz locuiunile adjectivale (detaliiLocuiuni adjectivale).Gradele de comparaie ale adjectivuluiAdjectivele pot avea treigrade de comparaie: pozitiv (mare), comparativ (de superioritate mai mare, de egalitate la fel de mare, de inferioritate mai puin mare), superlativ (relativ de superioritate cel mai mare, relativ de inferioritate cel mai puin mare, absolut foarte mare).Funciile sintactice ale adjectivuluiAdjectivul poate avea n propoziie funciile sintactice de atribut adjectival, nume predicativ, complement circumstanial de timp, complement indirect, complement circumstanial de cauz.Adjectivele variabile sunt adjectivele care i schimb forma n timpul flexiunii. (mainfrumoas, mainifrumoase)Adjectivele invariabile sunt adjectivele care nu i schimb forma n timpul flexiunii. (gata, cumsecade, ferice, vivace, eficace, vernil, atare, asemenea)Locuiunileadjectivalesunt exprimate printr-un grup de dou sau mai multe cuvinte, care mpreun au valoarea unui adjectiv i exprim nsuirea unui obiect. (omfr noroc, mainde ocazie, omde nimic, omcu stare, omcu dare de mn, grijide zi cu zi)Locuiunile adjectivale se comport precum un adjectiv: au acelai funcii sintactice, pot fi nsoite de un articol demonstrativ (omulcel cu dare de mn) i pot avea grade de comparaie (un omfoarte de treab).Gradele de comparative ale adjectivului:Formele luate de adjectiv, mpreun cu alte pri de vorbire, pentru a exprima diferite grade ale unei nsuirii constituie gradele de comparaie ale adjectivului.Gradul pozitivLa gradul pozitiv, adjectivul arat nsuirea unui obiect, fr a o compara cu nsuirea altui obiect sau cu nsuirea sa. (mare, mic, cald, rece, roumainamare, copaculmic, ceaiulcald, aparece, tricoulrou)Uneori adjectivele la gradul pozitiv pot fi nsoite dearticolele:cel, cea, cei, cele. (copaculcel mare, mainacea mare, copaciicei mari, mainilecele mari).Gradul comparativLa gradul comparativ, adjectivul poate exprima nsuirea unui obiect comparat cu nsuirea altui obiect (Maina albastr estemai maredect maina roie.) sau nsuirea obiectului comparat cu aceeai nsuire, dar ntr-o situaie diferit (Sania alunecmai binepe zpad dect pe iarb.).Termenii comparaiei pot fi n aceeai propoziie, ca mai sus, sau n propoziii diferite (Maina albastr este mare. Maina roie estemai mare. /Aerul este curat n ora. La munte este nsmai curat.)Gradul comparativ poate prezenta trei trepte ale nsuirii, cu ajutorul unoradverbesaulocuiuni adverbiale: comparativul de superioritate maimare comparativul de egalitate la fel demare,tot att demare,tot aa demare comparativul de inferioritate mai puinmareTermenii comparaiei sunt legai prin adverbeledect, ca(mai mare dect , mai mare ca ) sau prin locuiunile prepoziionalefa de, n comparaie cu(mai mare fa de , mai mare n comparaie cu ).Gradul superlativLa gradul superlativ, adjectivul arat nsuirea la gradul cel mai sczut sau cel mai nalt i pot fi de dou feluri: relativ sau absolut.Gradul superlativ relativAdjectivul la gradul superlativ relativ arat nsuirea la gradul cel mai nalt sau cel mai sczut comparat cu aceeai nsuire a altor obiecte sau cu nsuirea aceluiai obiect n situaii diferite. Gradul superlativ relativ poate fi: superlativ relativ de superioritate (cel mai mare) Copacul acesta estecel mai maredintre toi copacii din pdure. superlativ relativ de inferioritate (cel mai puin mare) Dintre toi copacii din jur acesta estecel mai puin mare.n cazul unui substantiv care prezint mai multe adjective la gradul superlativ relativ, atunci cnd se dorete accentuarea gradului superlativ al nsuirilor, articolul (cel, cea, cei, cele) se poate repeta naintea fiecrui adjectiv: omulcelmai bun,celmai harnic icelmai voinic (omul cel mai bun, harnic i voinic).Gradul superlativ absolutAdjectivul la gradul superlativ absolut arat cel mai nalt grad al nsuirii, fr a compara nsuirea cu nsuirile altor obiecte sau cu nsuirea aceluiai obiect n mprejurri diferite. n cele mai multe cazuri, superlativul absolut se construiete cu ajutorul adverbuluifoarte(foarte mare, foarte frumos, foarte departe). n unele cazuri este format i cu ajutorul adverbuluitare(tare frumos).Atunci cnd se dorete accentuarea unor nsuiri sunt folosite i mijloace mai expresive dect adverbele foarte i tare: adverbe i locuiuni adverbiale':prea, nemaipomenit de, grozav de, din cale-afar de, nespus de, nenchipuit de, nemaipomenit de, minunat de, nevoie-mare reluarea adjectivului printr-un diminutiv:singur-singurel substantive cu valoare de adverb de mod:foc, tun(sntostun, frumosfoc) repetarea adjectivului:mare, mare; mic-mic prelungirea unor sunete:rrrece, maaareAdjective fr grade de comparaieO serie de adjective nu prezint grade de comparaie, n general cele care reprezint nsuiri care nu pot fi comparate (complet, ntreg, etern, viu, mort, rotund, unic, strmoesc, perfect) sau cele provenite din limba latin unde erau forme de superlativ ori comparativ (suprem, superior, inferior, optim, major, minor, interior, exterior, posterior, minim).Functiile sintactice ale adj: atribut adjectival nume predicativ complement circumstanial de timp complement circumstanial de cauzAdverbulExprima caracterisiticile unei stari, insusiri sau actiuni sau imprejurari in care au loc acesteaAdverbul poate determina:-un verb au locut verbal la mod personal sau nepersonal-adj sau locut adjectivalaInterjectieAdverb sau locut adverbialSubst sau locut subst

Dupa forma adverbele sunt:Simple=abia ,azi , maine, ieri,acum,repede,bine..Compuse=maine-seara,ieri-dimineat,ieri-seara.Locut adverbiale=de-a pururea,cu de-a sila, in veci, intr aiurea,pe neasteptate,prin surprindere.Expresii cu valoare de adverb=la pastele cailor, cum scire la carte, ca pea pa,cand o da din piatra lapteDupa origine adverbele sunt:1.primare=abia agale,afara, aidoma,apoi,aproape,azi,ba,barem,cam,chiar2.provenite din alte parti de vorbirea.substantiv=barbateste,tinereste,muncitoreste,studenteste..b.adjective=frumos,ascutit,adanc,verde..c.numeraledupa inteles adverbele sunt:1.adverbe si locutiuni adverbial de mod:a.de mod propriu zis-adverbe=mult,putin,orea,bine,rau,grav,altfel,usor,asa,impreuna,alene,aiurea,agale,cum,cat,oricum,aievea,degeaba,degraba,razna, intamplator,destul,foarte,mai,plenarLocutiuni adverbiale=pede rost,cat pe el, cu anevoie,pe diafara,de-a binelea,pe deplin,nu stiu cum,pe rupte,cot la cot,cu dinadinsul,talmes balmes,cu de-a sila,ca vai de lume,cu vai-nevoie,pucnt cu punct,pas cu pas..B,adverbe si locut adverbial de mod cantitativeAdverbe:sufficient, nu prea,cam,destul,mult,deloc,nu tocmai,integral,putintel,tot,insufficient,atat,cat,mai,preaLocutiuni adverbial=cata frunza si iarba,picaturta cu picatura,cat de cat,cat negru sub unghie,mult prea.c.adverbe si locutiuni adverbial de comparative-adverbe=ca, cat,decat,asemenea,asemeni,au rol de prepozitii in formarea gradelor de comparative-locut adverbial=cumcat,aproape ca,destul de ,cum precum,asemenead.adverbe si locut adverbial de mod care arata durata,revenirea sau frecventa-adverbe=destul,trepata,adesea,necontenit,adeseori,inca,permanent-locut adverbial=din nou,de multe ori,de nenumarate ori,de mii si mii de ori,de zeci si zeci de ori,de cateva ori,din ce in ce.3.adverbe si locut adverbiale de mod de afirmatie si negatie-adverbe=de, desigur,ba,nu ,fireste,negresit,nici,certamente,nicidecum,exact,sicur,precis,binisormprompt.-locutiuni adverbial=de loc, de fel, bine-nteles, cu iguranta, fara-ndoialaf.adverbe si locutiuni adverbial de mod de probabilitate ,precizare, aproximatie, explicatie-adeverbe=prrecizamente, certamente, parca, anume,poate, adica, pesemne,curat, tocmai,numai, taman-locutiuni adverbial=cel putin, prin urmare, numai si numai, cat pec e, aproapte-aproape, mai-mai2.Adverbe si locutiuni adverbial de loc-adverbe=acasa, alaturi, afarra, aproape, aici, departe,ici, imprejur,colo,inauntrum sus, icolo,jos, pretutindeni,aiurea, inainte-locutiuni adverbial=peste tot, departe departe, ici si ici,peste noua mairi si noua tari, in creierii muntilor, intr-acolo, intr-o parte, intr-aiurea, in stanga, in dreapta, in urma, de jur imprejur, in sptte,..3.adverbe si locutiuni adverbial de timp-adverbe= acum,cateodata,maine, totdeauna, api, ierim poimaine, ziua, astazi,deocamdata, noaptea, aseara, iarna..vara, odata.. -locutiuni adeverbiale-cu noapte in cap , din cand in cand, dis de dimineta, zi si noapte, de cu seara, in veci, la pastele cailor, cine stie cand, in vecii vecilor, zi de zi,de cand lumea, pe-nserate,clipa de clipa.4.adverbe si locutiuni adverbial care arata cauza sau scopul-adeverbe-inadins, dinadins, anumeLocutiuni adverbial-de aceea, de asta, nu de alta, pentru aceea, de aia, de una de alta,de-aia, intr-adins5.adverbe de exceptie(restricitie)Nu au fct sintactica se analizeaza impreuna cu parte de propoz pe care o insotescFunctia sintactica a adverbului :predicat verbal, nume predicative, atrubut adverbial, ccl,cct,ccm,cc concesiv, cc cauza, ccsGradele de comparatieComparative de -superioriate- mai bine-egalitate-la fel de bine-inferioritate-mai putin bineSuperlative-relativ-cel mai bine -absolut-foarte binePrepozitia-leaga intre ele parti de propozitie ,este un cuvant ajutator si se analizeaza impreuna cu partea de propozitie pe care o insotesteDupa forma Prepozitiile sunt:Simple-a, catre, contram cu , de, fara, in , intru, la, langa, pe, pentru, pana, pe , sub, peste, printer, prin, printr, dupa, dreptCompuse-de la, de catre, de pe, fara de, pe la, de pe la, de pe langa, de peste, pe langa, pe sub,Locutiuni prepozitionale-alaturi de, dncolode, In afara de , in sus de , in jos de, la dreapta, la stanga, de jur imprejurul,in fata, in spatele.Dupa origine prepoz sunt:1.provenite din adverbe:inainte, dinaintea,indaratul,impotriva,deasupra,inapoia,conform,contrar,ca, decat, cat2.provenite din substantive-gratie, multumita3.provenite din verb la participiu-datoritaSunt prepozitiii cand sunt urmate de substantive in caz genitive dativ sau acuzativSunt adverbe sau locut adverbial cand nu sunt urmate de subst sau sunt nearticulateConjunctivaIndica raportul de coordonare si subordaonare intre parti ale propozitiei Conjunctiile sunt:Simple-ca, sa,ci,doar,de, fie,daca,ori,sau,fie..Compue-ca sa, ci si, cum ca, si cuLocut conjunctionale- macar ca, pentru ca , cu toate ca, chiar daca,in afar , macar de , de parca,pana sa, fara sa, din cauza ca, in caz ca, in loc sa, de vreme ce, in timp ce, in vreme ce,, odata ce, ..Conjunctiva se intalneste atat la nivelul propozitiei cat si la nivelul frazeiRolul conjunctiei la nivelul propozitiei1.leaga 2 sau mai multe parti de propozitiei de acelasi fel2.doua parti de propozitie diferite3.o parte de propozitie si o propozitie secundaraa.de acelasi felb.cu functii diferritela nivel de fraza conjunctiva leaga:a/doua propozitii de acelasi fel in raport de coordonarecopulativa(si , nici, precum si)adversativa(dar, iar,insa,ci)disjunctiva(fie,sau, ori)conclusiva(deci, asadar)dupa felul raporturilor stabilite, avem conjinctii:-coordonatoare-copulative-si , nici, precum, si-adversative-dar, iar,insa, ci-disjunctive-fie,sau, ori-conclusive-deci,asadar,prin urmareSubordonatoareRaportul de subordonare se stabileste intre o propozitie principal regenta si o subordonataSubordonarea se realiz prin:ca,sa,daca,de,..si locut conjuncti pentru ca , deoarece, fiindca,din cauza ca, Inerjectia-exprima trairi sufetesti,un indemn , o chemare sau se imita sunete din naturaInterjectiile sunt:Dormate dintr-un singur sunte- o!,A!,I!, o consoana Din 2 sau mai multe consoane : of, vai, aha,bravo, valueCuvinte repetate: toc-toc. Pac pac, pic-picDupa origini interjectiile sunt:a.interjectii propriu-zise care exprima trairi sufletesti ah,of, vai, ma , uf, eh,au,brr,na,aoleu,ehe,uraab.interjectii provenite din alte parti de vorbirec.onomatopee cuvinte care imita sunete din naturaFunctia sintactica a interjectiei1.subiect2.predicat verbal3.nume predicative4.atribut interjectional5.c.d6.ccmod

SintaxaPropozitia este cea mai mica unitate sintactica prin care se exprima o comunicare cu inteles deplinCelel mai multe propozitii au predicatul exprimat Clasificarea propozitiilor:a.dupa scopul comunicarii :-propoziti enuntiative-prin care se comunica o constatare despre un obiect sau fenomen -propo interrogative-prin care se formuleaza o intrebare Propozitiile exclamative-propozitiile enuntiative si cele interrogative pot exprima si o stare sufleteasca Cele mai multe propo enuntiative se construiesc cu ce sau cat cu valoare adjectivala sau adverbial ori cu adverbul cumClasificarea propozitiilor dupa aspectul pozitiv sau negative al predictului-propozitii positive, affirmative,negativeClasificarea prop dupa structural or -propozitii simple alcatuita din parti principale -propozitia dezvoltata-este alcatuita din parti principale si una sau mai mmulte parti secundarePartiile de propozitie Cuvintele care indeplinesc functii sintactice sunt partii de propozitie Parti principale si parti secundareRaportul dintrre partile de propozitie 1.raportul de suboronare(determinare)Are 2 termeni termnul determinat sau cuvantul regent si termenul determinant sau subordonat care poate fi un atribut sau un complement-partile de vorbire care pot avea rolul de cuvant regent sunt:-pt atribut-substantivul, pronumele, numerlulPt complement-verbul predicative ,adj,adv,interjectiile predicative-raportul de subordonare dintre atribut sau complement si cuvantul regent se poate exprima:-prin juxtapunere sau alaturare, prin formele cazurilor, prin cuvinte cu rol de instrumente gramaticaleRaportul de coordonare-este cel existent intre parti de propozitie de obicei de acelasi fel si care au acelasi cuvant regentPartile de prop de acelasi fel coordinate intre ele se numesc parti de prop multipleRaportul de coordonare poate fi :copulative, disjunctive,adversative,conclusivSintaxa este o parte a gramaticii care cuprinde regulile privitoare la mbinarea cuvintelor n propoziie i a propoziiilor n fraze. Sintaxa studiaz unitile sintactice, funciile lor i raporturile stabilite ntre termenii unitilor sintactice.Unitile sintactice de baz sunt partea de propoziie, grupul de cuvinte, propoziia i fraza.Partea de propoziieeste un constituent al propoziiei (cuvnt sau grup de cuvinte) care ndeplinete o funcie sintactic i care se afl n raporturi sintactice cu alte uniti (pri de propoziie). Este exprimat printr-un cuvnt cu sens lexical deplin (substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb) sau din combinarea unui cuvnt cu sens lexical deplin i un instrument gramatical (prepoziie, articol).Grupul de cuvinte(sintagma) este un constituent al propoziiei alctuit din dou sau mai multe cuvinte cu sens lexical deplin legate printr-un raport de subordonare.Propoziiaeste unitatea comunicativ de baz care descrie o stare de lucruri din realitate, fiind folosit pentru transmiterea informaiei, obinerea informaiei sau pentru exprimarea unui ndemn, ordin, porunci. Propoziia constituie o comunicare. Ea cuprinde n structura sa un singur predicat (care poate fi exprimat sau nu):Vntulbatecu putere dinspre miazzi.(G. Toprceanu).Frazaeste o unitate sintactic superioar propoziiei, constituit din minimum dou propoziii, dintre care cel puin una este principal:Raporturile sintacticeRaporturile(relaiile) stabilite ntre unitile sintactice (prile de propoziie i propoziii) sunt de dou feluri: a) raporturi de coordonare ib) raporturi de subordonare.Raporturi decoordonarese stabilesc ntre pri de propoziie i propoziii de acelai fel, care ndeplinesc funcii sintactice identice i nu depind unul de altul:Drumurileipotecileerau pustii.(M. Sadoveanu).n aceast propoziie se conin dou subiecte coordonate, legate ntre ele cu ajutorul conjunciei coordonatoarei.Exist urmtoarele tipuri de raporturi de coordonare: coordonarea copulativ:Cmpiile,dealurile,vileerau pline de un murmur surd.(M. Sadoveanu); coordonarea disjunctiv:Nu-i ddea seama dac asta nseamnmultsaupuin.(R. Ojog-Braoveanu);Probabil, asta se ntmpla ntr-unsfritde iarn sau lanceputulprimverii.(O. Paler) coordonarea adversativ:Cinele nu fugede colac, cide ciomag.(Folclor); coordonarea conclusiv:Cretinul este liber, aadarfericit.(N. Steinhardt).Raporturi desubordonarese stabilesc ntre termenii propoziiei (prile de propoziie) i ai frazei (propoziiile) care ndeplinesc funcii sintactice diferite, unul dintre ei (termenul subordonat) depinznd de cellalt (termenul regent).Pictura de ap gurete stnca...(L. Rebreanu)n aceast propoziie, termenii celor dou grupuri de cuvintepicturadeapigurete stncasunt legai printr-un raport de subordonare.Raporturile de subordonare sunt de mai multe feluri: subordonarea atributiv:picturadeap(termenul regent este un substantiv, iar termenul subordonat, un atribut); subordonarea completiv (care, la rndul ei, poate fi circumstaniale i necircumstaniale):gurete stnca(regentul este un verb, iar cuvntul subordonat, un complement direct).Pe lng aceste raporturi de baz, se mai identific un raport specific de interdependen, stabilit ntre subiect i predicat, numit ineren.Clasificarea propoziiilor se poate face n funcie de mai multe criterii.1. Dup structur, propoziiile sunt de urmtoarele feluri.Propozitii analizbile:-dupa nr partoilor principale-bimembre contin 2 parti principale -monomembre contin o singura pate principal-dupa prezenta sau absenta partilor secundare-simple sau dezvoltatePropozitii neanalizabile-alcatuite di interjectii sau adverbe2. Dup scopul cu care sunt folosite n procesul de comunicare, se delimiteaz trei feluri de propoziii:a) propoziiile enuniative; cele care comunic ceva, sunt folosite de vorbitor pentru transmiterea unei informaii:Crile sunt pe mas.;b) propoziiile interogative, cele care formuleaz ntrebri, fiind folosite de vorbitor pentru a solicita o informaie:Cine m-a cutat?;c) propoziiile imperative, cele prin care se exprim un act de voin a vorbitorului (un ordin, un ndemn, o rugminte, o interdicie):Deschide, te rog, fereastra!3. Dup afectivitate sau dup atitudinea vorbitorului fa de ceea ce se exprim, propoziiile se mpart n:a) neexclamative (descriu o stare de lucruri fr a transmite i starea de spirit a vorbitorului):Astzi e o zi frumoas.b) exclamative (exprim atitudinea afectiv a vorbitorului n legtur cu cele comunicate, adic admiraia, plcerea, surprinderea, regretul etc.):Ce zi frumoas e astzi!4. Dup tipul de relaie stabilit ntre subiect i predicat, propoziiile sunt:a) afirmative (descriu stri de lucruri, aciuni, obiecte ca existente):El nva.b) negative (se indic inexistena unor stri de lucruri, fapte i obiecte):El nu nva.Sintaxa frazei[footnoteRef:1]: [1: Stefania popescu]

-fraza este o unitate sintactica de sine statatoare , alc din imbinarea a doua sau mai multe propozitii-in celele mai multe fraze nr propozitiilor este egal cu nr predicatelorPropozitiile dintr-o fraza pot fi principale sau secuntare -prop princip-cele care nu depend de o alta prop-prop secundare-depind de o alta propozitieIntre propozitia secundara si propizitia pe care o determina este un raport de subordonarePropozitia de care depinde o prop subordonata se numeste propozitie regent, iar cuv determinat de prop subordonata este cuvandtul regentO prop secundara poate a avea ca regent o prop principal sau o prop secundaraImbinarea propo in fraza se realizeaza prin raportul de coordonare sau prin raportul de subordonareRaportu de coordonare este cel existent intre propozitiile de acelasi fel Coordonarea 1.raportul de coordonare intre propozitii poate fi realizat -prin juxtapunere -prin conjunctii-prin imbinarea juxtapunerii cu coordonarea prin conjunctiiPropozitiile coordinate pot urma un a dupa alta , sau pot fi despartite prin propozitii subordinateFeluriloe propozitiilor coordinate:-copulative cand prin continutul lor propo sun prezentate ca associate-disjunctive-cand prin continutul lor propozitiile se exclude un ape alta-adversative-cand prin continutul lor prop se opun uneia alteia-concesive-cand prop arata o urmare , o concluzieConjunctiva adversativa insa apare deseori in inter propozitieicoordonateConjunctiile conclusive deci , asadar, apar in inter propozitiei coordinateConjunctiva coordonatoare si aree uneori valoarea de conjunctie adversative cu sensul dar sau iarPredicatul-este partea principal de propo fara de care o comunicare nu se poate realiza si care atribuie subiectului o acti o stare , o insusire , o calitate -rasp la intrb ce se spne? Cum este? Cine este?1.predicatul verbal-se exprima prin:-verb la moduri persoanale a.indicativ przent, I mperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor 1, viitor 2, viitor popularb.conjunctivul-prezent, perfectc.conditional optativ-prezent , perfect, d.imperaiv predicatul vb poate avea forma afirmativa sau negativelocutiuni verbale ,cu verb component la un mod personalInterjectii predicative-interjectia are valoare verbal deci poate forma predicat verbalVrbul a cand inseamna , a exista , a se afla a exista, a se petrece..Adverbe si locutiuni adverbial predicative: desigur, fireste, posibil ,proabil, natural , evident,fara indoiala , cu certitudine, cu siguranta, dara doar si poateLipsa predicatului vbsa nominal:1.Predicatul verbal poate lipsi : in prop cu val impreativa, predicat cerbal exprimat intr-o propozitie anterioara, vb auxiliary lipseste2.o parte a predicatului nominal poate lipsi vb copulative lipseste, nume predicative lipseste, Predicatul Nominal-arata o insusire sau atribuie o calitate subiectului-format dintr-un vb coulativ la mod personal si unul sau mai multe nume predicativeVb copulative=a fi ,a devein, a insemna, a se face, a iesi, a ajunge,a ramane, a parea.a.vb a fi-este vb copulativ cand nu ineamna a aexista, ase afla, a se gasi, sau are val impresonalab.vb a devein-c.vb a a se face-poate avea val predicative atunci cand are sensul de: a se stabili, a se construe, a se pregatid.vb a insemna-poate avea valoare predicativaatunci cand are sensul de a nota, a pune un semne. verbul a iesi-poate avea valoare predicative cand are sensul de a pleca, a rezulta , apreparaf. vb a ajunge-poate avea val predicative cand are sensul de a sosig.vb a parea-poate avera val predicative ca vb impersonal in expresiile ,p[are ,se pare, mi se pare.h.vb a ramane-poate avea val predicative atunci cand este personal si impersonal2.nume predicativeNumele predicative este o parte a predicatului nominal si arata insusirea sau caliattea ce se atribuie subiectului, se exprima prin:a.substantiv , prnume, numeral , adjective, participiu adjectival in cazul Nb.substantive , pronume numeral, adjective substantivizat in Gc.subs, pronume ,numeral,adjective substantivizat in cazul Ad.verb la moduri nepersoanele:infinitive, gerunziu acordat, participiu, supine.adverbe sau locutiuni adverbial de modf.interjectieDupa forma numele predicative poate fi:Simplu=format dintr-o singura parte de vorbire ce poate indeplini functia sintactica de nume predicativeMultiplu-format din doua sau mai multe parti de vorbire ce pot indeplini functia sintactica de nume predicativeAdjectival cu fct sintactica de nume predicative poate avea gradul de comparative ca si adverbul de mod cu aceeasi functie sintacticaPropozitia subordonata predicativaSubordonata predicative indeplinest la nivel de fraza rolul numelui predicative pe langa un verb copulative din regent la mod personal sau nepresonal Vb copulative a devein, a a ramane cu fct sintactica de C.D in propozitia principal au rolul de element regent pt subordonata predicativeElementul regent care cere in fraza subordonata predicative este un vb copulative ca predicat nominal incomplete intr-o propozitie principal

Propozitia predicative atribuie o insusire sau o calitate subiectului din propozitia regentElemental regent care cere in fraza o propozitie predicative sunt verbele copulative formand un predicat nominal incompletVb copulative ca elem regent apar in structira unor fraze enuntiative sau interrogative-frazele enuntiative-interogatii indirecte cu vb copulative: intrebarea este, hotararea este, problema este, parerea este, dorinta este, chestiunea este, adevarul este, esentialul este, Elementele relationale care introduce in fraza propozitia predicative: -conjunctii subordonatoare:ca,sa daca, de,-pronume sau adjective pronominal relativ-interogativ:care. cine, ce, cea ce.-pronume si adjective pronominale nehotarate:oricine, oricare, orice, oricum.precedate sau nu de prepozitii-adverbe relative:cum, precum,unde, cand, cat.Contragerea si dezvoltarea:Subordonata predicative poate fi contras intr-un nume predicative dupa cum numele predicative poate fi dezvoltat intr-o propozitie predicativaSubiectulEste partea principal de propozitie cara arata cine savarseste actiunea , cine sufera actiunea ,exprimata de predicatul verbal cu vb la diateza pasiva sau cui I se atribuie insusirea exprimata de predicatul verbalRaspund ela intrb cine ? ce? puse predicatuluiDupa felul in care subiectul este sau nu autorul actiuniiexpr de predicatul vb se disting 2 feluri de subiecte:-subiect logic-este autorul real al actiunii exprimate de predicatul vb-subiect grammatical-este partea de propozitie care raspunde la intrebarea cine? sau ce? pusa predicatului verbalDupa prezenta subiectului gramtatical in propozitie ,acesta poate fi exprimat sau neexprimat , cand sub nu est exprimat el poate fi :inclus ,subinteles, nedeterminat-subiectul inclus-este pronumele personal la pesrs 1 si a 2 a sg sip l pe care il indica terminatia vebului la moduri personale-subiectul subanteles-acel subiect care a fost exprimat intr-o propozitie anterioara-subiectul nedeterminat-se intelneste in cazul unor predicate care exprima actiuni cu valoare generala , care nu poate fi atributa numai unei anumite personaePropozitii fara subiect-acele propozitii formate dintr-un predicat verbal a carui actiune nu poate avea un anumit subiect Subiectul reluat-uneori sub grammatical exprimat prin subs poate fi reluat prin pronume personalDupa structura subiectul este:Simplu-o sg parte de vorbireMultiplu-2 sau mai multe parti de propozitie-dezvoltat-format dintr-o constructive infinitivala relativePertile de vb ce pot indeplini fct sintactica de subiect :subst, pronumele, numeralul ,adj substantivizat, verb la mod nepersoalCazurile subiectului:N, G, D, APropozitia subordonata subiectiva:are rolul subiectului la nivel de fraza pe langa predicatul regentei sau un verb la mod nepersonal din propozitia regent -rasp la intreb cine? ce?Elementul regent care cere in fraza o subordonata subiectiva este:-verb impersonal la moduri persoanle:a fi, a trebui, a insemna, a ramane, a ajunge0verb reflexive impersonal folosit la moduri personale sau nepersonale-se zice, se stie, se aude, se cade,se spune, se crede, se cuvine, se intampla, se poate, se cunoaste, se zvoneste-verb pasiv folosit ca impersonal-este scris, este cunoscut, este dat, est hotarat, este stiut, este zis, este stabilit-expresii verbale impersonale-e usor, e greu, e rau, e bine, e posibil, e recomandabil,e fara indoliala..-verb reflexive cu pronume personal in dativ sau acuzativ , folosite ca impersonale-imi place , imi convine, mi-e drag, imi vine, ma uimeste,ma framante,ma doare,imi pare, ./..-adverbe sau locutini adverbial predicative,desigur, sigur, bine , rau, adevarat,natural, evident, destul.-locutiuni adverbial predicative-cu siguranta, de buna seama, fara indoiala,farad oar si poate..-verbe personale fara subiectElementele raltionale care introduce in fraza propozitia subiectivaElementele realationale-sunt cuvintele care fac legatura intre o propozitie principal si o propozitie sbordonataElementele relationale:-conjunctiile subordonatoare:ca ,sa, daca, de si locut conj cum ca-pronume si adjective pronominale relative-interogative:precedate sau nu de prepozitiicare, cine,ce,cee ace, cati , cate-pronume si adjectivepronominale nehotarate:oricare, oricine,orice, oricati, oricate.-adverbe relative precedate sau nu de prepozitii unde , cand, cum ,cat..Contragerea si dezvoltarea A dezvolta un subiect in SB, ineamna a crea o propozitie noua , care inlocuieste subiectul propozitiei date si are fct de subiect pe langa predicatul regenteiSb se contrage intr-un subiect exprimat printr-una din partile de vb care pot avea fct de subiect AtributulPartea secundara de propozitie care deter un subs pe care il precizeaza, il identifica, sau il califica indicand o caracteristica sau o calitate a a acestuiaRasp la intrb: care, ce fel de? (al, a ai ale)cui? Cati? Cate?Atributul determina:-substantiv si locutiune substantivala-pronume si locut pronominala-numaral, adjectiveDupa partile de vb prin care stributul se exprima sunt:1.Atribut adjectival-adjectiv propriu-zis-cu fct sintactica de atrbut adjectival-atribut adjectival exprimat prin numeral-cardinal(pana la douazeci)Numeralele cardinal de la douazeci in sus preiua fct sintact a subst determinat datorita intercalarii propozitiei simple de intre subst detern=minat si numeral-atribut adjectival exprimat prin adj pronominal-atribut adjectival exprimat prin verb la participiu si gerunziu acordat2.atribut substantival-se exprima prin substantive a.atribut subst genitival-se exprima prin substantiv(substituite) insotit sau nu de articol posesiv genitivalb.atribut substantival genitival prepositional-se exprima prin substantive in cazul genitive precedat de prepozitii si locutiuni prepozitionale ale cazului genitive :asupra, deasupra, inaintea, contra,impotriva, indaratul,dindaratul, in jurul, in spatele, in fata, in dreapta, de jur-imprejurulc.atribut substantival in cazul dativ-deterina substantive nearticulate,indicand grade de rudenie ,de dependent, filiatied.atribut substantival prepositional-se exprima printr-un substantive in acuztiv precedat de o prepozitie , locutiune prepoziti sau de un adverb de compartie cu rol de prepozitiee.atreibut substantival apozitional-se exprima prin substantive in cazul N indifferent de cazul subst determinat sau se acorda in caz cu acestaApozitia exprima indentitatea substantiuvului determinat sau stabileste un raport de exhivalenta cu acesta.Apozitia poate determina si un pronume Dupa structura apozitia este:-simpla formata dintr-un sg substantive-dezvilatata-dotmata din mai multe substantive dintre care unul are valoare de apozitie iar celelalte sunt attribute ale acestuiaCuvintele componenste ale apozitiei sunt analizabile3.atributul pronominal-se epxrima prin pronume, se aseamna cu atributul adjectival pronominal , dar nu se acorda , in gen , nr si caz cu subst determinata.atribut pronominal genitival-se exprima prin pronume personal , posesiv,relativ-interogativ, demonstrative,nehotarat,si negative precedat sau nu de prepozitie sau locutiune prepozitionala a cazului genitiv-fara prepozitie-cu prepozitie sau locutiune preozitionalab.atribut pronominal in dativ-0se exprima prin pronume personal si pronume reflexive ,forme neaccentuate.atributul pronominal in dativ exprimat prin pronume personal se numeste dativ posesivatributul pronominal exprimat prin pronume personal caz dativ forma neaccentuata ,determina-substantive; adjective cu fct de atribut adjectival pe langa substituite, verb sau interjectie predicativaAtribut pronominal exprimat prin pronume reflexive-se exprima prin pronume reflexive ,caz dativ, forma neaccentuata .insoteste in general , vb transitive urmate de un subst articulat hotarat sau nehot ci fct sintactica de complement direct ca obiect posedat de subictc.atribut pronominal prepositional se exprima prin pronume, personal,posesiv, demonstrative, relative-interogativ, nehotarat sau negative d.apozitia pronominala-se exprima prin pronume si are valoare de precizare a substantivului determinat4.Atribut verbal-se exprima prin verb la moduri nepersoanel :infinitive, supin , gerunziu neacordat-atribut verbal exprimat prin verb la modul infinitive, sau locutiune verbal-atribut verbal exprimat prin verb la supin-atribut verbal exprimat prin verb la gerunziu neacordat5.Atribut adverbial-se exprima printr-un adverb sau locutiune adverbial6.Atribut interjectional-se exprima prin interjectiii ce insotesc un substantive pe care il determina Propozitia subordonata atributiva-are rolul atributului la nivel de fraza , pe langa un substantive(sau substituit al acestuia) din propozitia regent-rasp la intrb: care? ce fel de?Elementru regent care cere in fraza o subordonata atributiva:-un substantive-locutiune substantivala-pronume-numeral-adj substantivizat-locutiune pronominala-locutiune numeralElemente relationale care introduce in fraza subordonata atributivaa.conjunctii subordonatoare-ca, sa,daca, de,ca sa..b.adverb unde, cand , cum,cat precedate sau nu de prepozitiic.pronume relative-care, cine, ce,cee ace, si pronumelel nehotarate :oricare, oricine, orice, precedate sau nu de prepozitii sau locutiuni prepozitionalecontrageri si dezvoltariun atribut poate fi dezvoltat intr-o subordonata atributivao subordonata atributiva se reduce (contrage) intr-un atribut inlocuind intreaga propozitie printr-o parte de vorbire ce poate indeplini fct sintactica de atributComplement direct-determina un verb tranzitiv la mod personal sau nepresonal sau o interjectieRasp la intrb pe cine? ce?Indica ob asupra caruia se rasfrange nemijlocit actiunea verbuluiComplementul direct se exprima prin:1.substantiv sau substituite in cazul acuzati precedate sau nu de prepozitia pe-substantiv-pronume-numeral-adjectiv substantivizat2.Verb la infinitiv gerunziu si supin3,interjectieSubordonata completive directa:Are rolul complementului direct la nivel de fraza pe langa un verb tranzitiv sau o interjectie din regent -rasp la intrb : pe cine? ce? puse vb tranzitiv din regentElemental regent care cere in fraza o completive directa este:-vb tranzitiv la mod personal-verb tranzitiv la mod nepersonal-interjectieCompletive directa este introdusa in fraza de urmaotartele eleente:-conjunctii subordonatoare: ca, sa ,daca, de,si locut cum ca-pronume si adjective pronominale relative-care, cine, ce, cee ace ,precedate sau nu de prepozitii-pronumele si adjectival pronominalnehot-oricare, oricine, orice, cati,cate-adverbe relativeunde, cum,cand,cat..Contrageri si dezvoltariCompletive directa se contrage intr-un complement direct inlocuind-o printr-o parte de vorbire ce poate indeplini functia sintactica de cpmplement directComplementul indirect-numeste , indica obiectul caruia I se atribuie o actiune o caracteristica sau o insusireRasp la intrb cui? Pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? la cine? la ce?......Complementul indirect determina :a.verb sau locutiune verbal la mod personal sau nepersonalb.adjectiv sau locutiune adjectivalac.adverb sau locutiune adverbiald.interjectiecomplementul indirect se exprima prin:a.substantiv sau substituite in caz G, D,A-subst-substituiteb.Complementu indirect exprimat prin adjective-arata schimbarea devenirea si insoteste verbele: a se face, a devein, aa ajunge, a se preface, la modurile personale sau nepersonaleComplementul indirect exprimat prin verbe la moduri nepersoanale: infinitive, gerunziu, supinComplementul indirect se identifica usor prin inlocuirea cu pronumele nehotarat ceva, cineva precedat de prepozitii sau locut prepoz Subordonata completive indirecta-are rolul complementului indirect la nivel de fraza pe langa propozitia regentRasp la intrb: cui? Asupra , contra, impotriva cui? De cine? de ce? pentru cine? pentru ce? la cine? la ce? in ce din ce? ..Elementul regent care cere in fraza o completive indirecta este un verb , un adjective, un adverb sau interjectieElementele relationale care introduce in fraza completive indirecta sunt:1.conjunctiile si locutiunile conjunctionale sbordonatoare-ca , sa , daca, de ,cum ca, pentru ca