romana

Upload: viorica-mitu

Post on 22-Jul-2015

221 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

I. PROZ 1. Basmul cult Povestea lui Harap-Alb, deIon Creanga 2.1. Nuvela istorica Alexandru Lpuneanu, de Costache Negruzzi 2.2. Nuvela psihologica Moara cu noroc, de Ioan Slavici 2.3. Nuvela fantastica La ignci, deMircea Eliade 3.1. Romanul tradiional Mara, de Ioan Slavici 3.2. Romanul de tip obiectiv Ion, de Liviu Rebreanu 3.3. Romanul de tip subiectiv (modern) Patul lui Procust sau Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, de Camil Petrescu 3.4. Romanul realist Enigma Otiliei, de George Clinescu 3.5. Romanul de dup al doilea rzboi mondial Moromeii sau Cel mai iubit dintre pmnteni, de Marin Preda II. POEZIE 1. Paoptismul - Miezul iernii, Malul Siretului etc. de Vasile Alecsandri, Sburatorul I. H. Rdulescu 2. Romantism Luceafrul, Floare albastra, de Mihai Eminescu 3. Simbolismul Plumb, de George Bacovia 4. Tradiionalismul In gradina Ghetsemani, Sonete de Vasile Voiculescu 5. Modernismul Eu nu strivesc , de Lucian Blaga | Testament, de Tudor Arghezi | Riga Crypto si lapona Enigel, Din ceas,dedus de Ion Barbu 6. Neomodernismul Leoaica tnra, iubirea, de Nichita Stnescu III. DRAMATURGIA 1. Comedia O scrisoare pierduta, de Ion Luca Caragiale 2. Drama - Jocul ielelor, de Camil Petrescu sau Moartea unui artist, de Horia Lovinescu IV. EPOCI SI IDEOLOGII LITERARE 1. Dacia literara Introducie, de Mihail Kogalniceanu 2. Junimea Titu Maiorescu ca autor canonic (obligatoriu !). Dintre texte, O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867, In contra direciei de azi n cultura romana, Comediile d-lui Caragiale sau Eminescu i poeziile lui ar fi cele mai potrivite. 3. Modernism Singurul autor canonic este Eugen Lovinescu, iar Istoria literaturii contemporaneeste cartea sa de referinta

TIPURI DE TEXTETextul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei. 1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu. - Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a evenimentelor; - Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus; 2. Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor. - Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc. - Descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.; portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj), ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.); - Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris; Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul. - Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc. 3. Textul informativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer explicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.; Are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate;

-

-

-

Texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip utilitar (modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo etc.); ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt: Despre ce suntem informai?,Cum suntem informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)? n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat. 4. Textul argumentativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi separat argumentarea).

n concluzie, scopul i elementul accentuat sunt n strns legtur cu modul de expunere selectat:

SCOP Destindere Autoexprimare Informare Convingere

ELEMENT ACCENTUAT Public Autor Subiect Autor Subiect/ Public - Subiect

MOD DE EXPUNERE Narativ Descriptiv Expozitiv Argumentativ

REGISTRE LINGVISTICEREGISTRELE LINGVISTICE sunt varieti ale limbii, manifestate n procesul vorbirii, determinate social i cultural; apar i sub denumirea de limbaje, difereniate lexical i sintactic, de la un vorbitor la altul sau pe grupe de interlocutori. A. REGISTRUL COLOCVIAL (familiar, al conversaiei uzuale) are o funcie comunicativ, limitndu-se la relaii neoficiale, particulare, intime (cercul colegilor de serviciu, la spectacol, ntr-un compartiment de tren, ntr-un grup de prieteni sau n cercul familiei, al rudelor). Se identific prin urmtoarele caracteristici: poliglosia (adaptarea exprimrii la mediul social i cultural al interlocutorilor); se dezvolt spontan; degajarea n exprimare (fr constrngeri lingvistice); numarul mare de cuvinte cumulative (Ce lucruri interesante ai mai fcut?);

aproximri (S-a cam speriat.) ticuri verbale (i deci, cum am spus...; M rog, o s vin el.); forme neliterare ale cuvintelor; repetiii; cliee lingvistice; locuiuni; diminutive, augmentative; superlative populare; formule de adresare (bi, mi, bade, neic, domle); vocative, imperative; propoziii exclamative i interogative; expresii peiorative; supranume (poreclele); elemente paraverbale (debitul verbal, pauza, prelungirea unor sunete, timbrul vocal etc.) B. REGISTRUL POPULAR (LIMBAJUL POPULAR) particularizeaz mesajul oral, remarcndu-se prin: folosirea termenilor concrei; registru funcional redus: stilul colocvial, limbajul solemn (al creaiilor folclorice), limbajul tehnic (al ocupaiilor i al meteugurilor tradiionale); redundan; accidente fonetice; locuiuni i expresii populare; sintaxa afectiv (interjecii, diminutive, augmentative, paralelismul sintactic, propoziii exclamative, dativul etic, vocativul etc.); polisemie bogat; elemente peiorative (insulte, imprecaii, termeni obsceni). C. REGISTRUL ORAL difereniaz, pe coordonata lexical, limbajul popular originar(rural) de oralitatea citadin, dar se recunoate prin aceleai particulariti ale vorbirii: efecte sonore n realizarea enunului; diminutive sau augmentative; derivare spontan (L-a citit i rscitit.); forme pronominale sau verbale scurte (Casa-i pe deal., C-l folosete); vocativ diversificat (Ileano!. Ilean!); folosirea articolului posesiv a invariabil (A gsit nite cri a copiilor.);

articolul hotrt proclitic pentru substantive de gen feminin (lui mama, lui Irina); dativul etic (Mi i-1 ducea cu vorba.); formule de adresare; superlativ perifrastic (Stranic de bun!); verbe la prezent, trecut i viitor nedifereniate (nu acioneaz concordana timpurilor gramaticale); forme verbale echivalente modului imperativ (S vii repede!); i adverbial (cumulativ, iterativ); interjecii; locuiuni; expresii echivalente negaiei (mare lucrul, ba bine c nu!, pe naiba!); acorduri forate (hain kakie); coordonarea sintactic; propoziii incidente; propoziii eliptice de predicat; tautologia; repetiia; anacolutul; dezacorduri (subiect - predicat); paralelism sintactic; propoziii exclamative i interogative; elemente paraverbale; oralitatea cult se remarc prin frecvena formulelor de adresare, exclamaii, interogaii, repetiii emfatice, enumeraii retorice, elipse, suspensii (n discursul oratoric). D. REGISTRUL CULT (SCRIS) implic: respectarea normelor limbii literare (fonetic, morfologic, sintactic); pstrarea integritii fonetice a cuvintelor; vocabular bogat, nuanat; prezena termenilor abstraci, specializai, neologici; evitarea repetiiilor; elemente afective puine i controlate; sintax complex: procedee retorice ale discursului etc.

E. REGISTRUL ARHAIC vizeaz opiunea vorbitorului n a folosi particulariti ale limbii romne vechi: cuvinte de origine slav; arhaisme fonetice (pre) i lexicale (logoft); folosirea vocalei u (serviciu, Mateiu) n poziie final (sub influena transcrierii kirilice a unor cuvinte); formele verbale de perfect simplu i mai-mult-ca-perfect, plural, fr sufixul r (Noi luptasem...); sintax greoaie (latin); pluralul majestii; forme de plural pentru pronume invariabile/ articularea acestora (carii, carele pentru pronumele relativ 'care') etc. F. REGISTRUL REGIONAL apare n vorbirea dintr-o anumit zon a rii, caracterizat fiind, printre altele, de: forme fonetice neliterare (itia - 'acetia'; dete - 'degete'); lexic (curechi - 'varz'; lubeni - 'pepene verde'); forme ale verbelor auxiliare (o venit, oi vedea); perfectul simplu (predilect n Oltenia); forma pronominal dnsuldnsa, cu valoare afectiv n Moldova.

G. ARGOUL este un limbaj codificat, neles numai de cei care l folosesc (grupuri sociale: elevi, studeni, delincveni etc.). Se remarc prin: permanenta schimbare a fondului lexical; fonetica i morfosintaxa repet caracteristicile limbajului popular; folosirea cu sensuri schimbate a unor cuvinte din lexicul comun (cobzar 'informator'; mititica - 'nchisoare'; curcan - 'poliist'; mate - 'matematic' ; diriga - 'diriginta' etc.). H. JARGONUL se prezint ca variant a limbii naionale, delimitat dup criterii sociale i culturale sau profesionale. Const n folosirea folosirea excesiv a unor cuvinte strine (neogreceti, franuzeti, englezeti), cu intenia emitorului de a epata, ceea ce implic preiozitate lingvistic.

Vorbitorii tineri utilizeaz frecvent elemente de jargon (bye-bye, ,,merci, ,,full, ,,cool).

UTIL IN ARGUMENTARE (2)Exprimarea legturilor logice ntre idei Tip de raionament Enumerare tip de raionament folosit n numirea argumentelor Adunare tip de raionament folosit n numirea argumentelor cu dovezi i exemplificarea dovezilor Explicare tip de raionament folosit n susinerea argumentelor cu dovezi i exemplificarea dovezilor Alternativ tip de raionament folosit n producerea de contraargumente Comparaie tip de raionament folosit n susinerea dovezilor i exemplificarea lor Opoziie sau restricie tip de raionament folosit n producerea contraragumentelor Sintez i final tip de raionament folosit n n concluzie, rezumnd, n final, pentru a finalizarea discursului concluziona, n consecin, rezult c ... Din contr, totui, dei, este contrar cu ... Explicarea cauzelor: fiindc, datorit,pentru c Explicarea consecinelor: deoarece, din cauz c, n consecin, prin urmare Sau... sau..., fie...fie..., pe de o parte...pe de alt parte... Cum, ca i cum, de parc, la fel ca, diferit de Operator specific n primul rnd, n al doilea rnd, n continuare, n sfrit n plus, nc, n afar de, pe lng

UTIL IN ARGUMENTARE (1)Mijloace lingvistice adecvate unei aprecieri: verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.; adverbe/ conectori locuiuni adverbiale de mod folosite ca indici i ai subiectivitii

evaluative: probabil, posibil, desigur, fr ndoial, cu siguran etc.; exprimnd cauzalitatea, consecuia concluzia: pentru c,ntruct, nct, deci, prin urmare; elemente corelative care indic un raionament de tipul cauz-efect: dacatunci; cu conectori de ierarhizare a argumentelor: n primul rnd/ mai nti, n al doilea ctcu att; rnd etc., apoi, n concluzie/ aadar, deoarece, de exemplu, precum se tie (se cunoate);

conectori ce indic gruparea argumentelor n jurul unei teme: n ceea ce privete, din conectori de introducere a exemplelor: de exemplu, precum, astfel; conectori de introducere a unei comparaii: la fel ca..., spre deosebire de ...;

punctul de vedere al;

STILURILE FUNCTIONALE (5)STILUL BELETRISTIC Are un domeniu propriu de manifestare, cel al esteticului. Se opune celorlalate stiluri functionale , in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare , forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei ; forma , ca expresie a unui continut determinat , este unica si irepetabila . Modalitati de comunicare: sunt valorificate deopotriva naratiunea, descrierea, dialogul si monologul, in scris sau oral (in creatia populara). Creatii: vezi toate speciile genurilor literare (liric, epic si dramatic) Caracteristici: - Conventionalitatea : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie ; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la ceea ce spune , ci si la CUM SPUNE ; - Deschiderea catre toate mijloacele de expresie, indiferent carui stil functional ar apartine; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ; - Limbajul expresiv, obtinut prin valorificarea figurilor de stil. ATENTIE! 1. Limbajul literaturii (beletristic) NU este acelasi lucru cu limba literara (= aspectul cel mai elaborat al limbii, supus regulilor la toate nivelele lingvistice). 2. In limbajul liric, fenomenele neliterare (pleonasm, dezacord etc) sunt consideratelicente poetice.

STILURILE FUNCTIONALE (4)STILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR , COTIDIAN ) Este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni , in viata de zi cu zi . Modalitatile de comunicare sunt : dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori ) , monologul scris ( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) .

-

-

Intrebuintarea acestui stil este generala , este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii. Caracteristici : - naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor reguli, factori de constrangere si control precum in alte stiluri ale limbii ; - continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice , a cuvintelor de umplutura, a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca urmare a vorbirii dialogate , precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care permit intreruperea comunicarii , restul fiind sugerat . Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie , prin utilizarea zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze . - incarcatura emotionala : comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor emotionale , pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar . Lingvistic , aceasta trasatura este concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor , a cuvintelor peiorative , a superlativelor populare si a unor sintagme afective etc. - inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : porecle , contaminari ( ,, Bine-ai venit nepurcele ! ,, ) , calambur ( ,, Ai iesit la vanatoare de lei ? ,, ) unitati neologice ( Curat murdar ! ,, )

Autori canonici: Mihai Eminescu Ion Creang I.L. Caragiale Titu Maiorescu Ioan Slavici G. Bacovia Lucian Blaga Tudor Arghezi Ion Barbu Mihail Sadoveanu Liviu Rebreanu Camil Petrescu G. Clinescu

E. Lovinescu Marin Preda Nichita Stnescu Marin Sorescu.