a

ROMÂNIAMINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane

RAPORTnațional privind

evoluţia traficului de

persoane,în anul 2016

În conținul Raportului se regăsesc și contribuțiile altor instituții publice, care au responsabilități în domeniul combaterii traficului de persoane, asistenței, protecției și reintegrării sociale a victimelor traficului de persoane.

Coordonator:Mihai ŞERBAN

Contribuții:Mihai ŞERBAN Ana Maria TAMAŞCristina DRAGOTĂ

2

Lista abrevierilor utilizate în text

AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de MuncăANITP Agenţia Naţională împotriva Traficului de PersoaneANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăAJOFM Agenţii Judeţene de Ocupare a Forţei de MuncăANPDCA Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului și AdopţieDSP Direcţia de Sănătate PublicăCCPI Centrul de Cooperare Poliţienească InternaţionalăCP(NCP) Cod Penal (noul Cod Penal)CPP Cod Procedură PenalăCR-ANITP Centrul Regional al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de PersoaneDCCO Direcţia de Combatere a Criminalităţii OrganizateDGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia CopiluluiDIICOT Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și

TerorismDOES Departamentul Ocupare și Egalitate de ȘanseIGI Inspectoratul General pentru ImigrăriIGPR Inspectoratul General al Poliţiei RomâneIPJ Inspectorat de Poliţie JudeţeanISJ Inspectoratul Școlar JudeţeanITM Inspectoratul Teritorial de MuncăIM Inspecţia MunciiMAE Ministerul Afacerilor ExterneMAI Ministerul Afacerilor InterneMEN Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării ȘtiinţificeMJ Ministerul Justiţiei MMFPSPV Ministerul Muncii și Justiţiei SocialeMP Ministerul PublicOI Organizaţie internaţionalăONG Organizaţie non-guvernamentalăONPCCRCPI Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii și Cooperare pentru

Recuperarea Creanţelor Provenite din InfracţiuniONPM Oficiul Naţional pentru Protecţia MartorilorOSCE Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în EuropaSCTP Serviciul de Combatere a Traficului de PersoaneSM Stat Membru

3

SNITP Strategia Naţională Împotriva Traficului de Persoane 2012-2016UE Uniunea EuropeanăUNODC United Nations Office for Drugs and Crime/ Biroul Naţiunilor Unite

pentru Droguri și Criminalitate

Lista graficelor și hărților utilizate în text

Figura 1. Dinamica multianuală a populaţiei victimelor, 2007-2016Figura 2. Distribuţia victimelor pe gen și vârstăFigura 3. Nivelul de educaţie, în rândul victimelor înregistrate în 2016Figura 4. Tipul familiei de provenienţă, în rândul minorilorFigura 5. Judeţe de provenienţă, pentru victimele înregistrate în 2016Figura 6. Provenienţa geografică a victimelor, distribuţie pe regiuni de dezvoltareFigura 7. Relaţia victimei cu recrutorul, distribuţie adulţi, minoriFigura 8. Mod de recrutare, distribuţie adulţi, minoriFigura 9. Condiţii de recrutare a victimelor, în funcţie de nivelul de educaţieFigura 10. Exploatarea victimelor înregistrate în 2016Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor înregistrate în 2016Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, în traficul intern, 2016Figura 13. Trafic extern - destinaţia exploatării victimelor înregistrate în 2016Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, în principalele ţări de destinaţie, 2016Figura 15. Dosare aflate în lucru, evoluţie multianuală, DCCO.Figura 16. Sechestre asiguratorii instituite si bunuri, valori indisponibilizate, situaţie comparativă multianuală, DCCO - IGPR, 2014 - 2016Figura 17. Comparaţie multianuală, victime repatriate 2010 - 2016Figura 18. Statele de destinaţie - victime repatriate, 2016Figura 19. Coordonarea participării victimelor în procesul penal, în 2016Figura 20. Apelurile primite de către operatorii compartimentului Telverde, ianuarie - decembrie 2016

4

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................

SECŢIUNEA I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE..................................................1.1. DESPRE MOTIVAŢIA VIITOARELOR VICTIME.....................................................1.2. DINAMICA VICTIMIZĂRII................................................................................111.2.1. GEN, VÂRSTĂ ȘI EDUCAŢIE..........................................................................121.2.2. ZONE ȘI JUDEŢE DE PROVENIENŢĂ..............................................................131.2.3. INTRAREA VICTIMELOR ÎN TRAFIC...............................................................151.2.4. EXPLOATAREA............................................................................................ 18TRAFICUL INTERN.................................................................................................... 20TRAFICUL EXTERN....................................................................................................231.2.5. CONCLUZII..................................................................................................25

SECŢIUNEA II. ARHITECTURA INFRACTORULUI ȘI A INFRACŢIUNII.............................262.1. EXPLOATAREA SEXUALĂ.................................................................................272.2. EXPLOATAREA PRIN MUNCĂ..........................................................................332.3. OBLIGAREA LA PRACTICAREA CERȘETORIEI....................................................34

SECŢIUNEA III. JUSTIŢIE PENALĂ...............................................................................353.1. INVESTIGAREA, URMĂRIREA PENALĂ ȘI CONDAMNAREA INFRACŢIUNILOR DE TRAFIC DE PERSOANE..............................................................................................353.1.1. INVESTIGAREA............................................................................................353.1.2. URMĂRIREA PENALĂ A TRAFICANŢILOR......................................................393.1.3. FINALITATEA PROCESULUI JUDICIAR - EVALUARE STATISTICĂ.....................413.2. COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL POLIŢIENESC ȘI JUDICIAR......41

SECŢIUNEA IV. NEVOILE VICTIMELOR ȘI RĂSPUNSUL SOCIAL....................................444.1. ASISTENŢA ACORDATĂ VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE.....................454.2. ROLUL CENTRELOR REGIONALE ALE ANITP.....................................................474.3. REFERIREA TRANSNAŢIONALĂ ȘI REPATRIEREA CETĂŢENILOR ROMÂNI.........484.4. COORDONAREA PARTICIPĂRII VICTIMELOR ÎN PROCESUL PENAL...................50

SECŢIUNEA V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE............................................535.1. CAMPANII ȘI PLANURI DE ACŢIUNE................................................................545.2. LINIA TELVERDE ANTI-TRAFIC 0800.800.678...................................................595.3. CAMPANII ȘI ACTIVITĂŢI DE PREVENIRE - CENTRELE REGIONALE ANITP..........605.4. CAMPANII ONLINE.........................................................................................615.5. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE................................................................62

5

5.6. INSPECŢIA MUNCII.........................................................................................635.7. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE..............................................................63

SECŢIUNEA VI. ALTE PLANURI ALE INTERVENŢIEI ANTI-TRAFIC.................................646.1. FORMAREA PROFESIONALĂ...........................................................................64POLIŢIA ROMÂNĂ....................................................................................................64DIICOT..................................................................................................................... 65ANITP ȘI PARTENERII SĂI......................................................................................... 65MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE..........................................................................666.2. GRUPUL PARLAMENTAR PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE. .666.3. INSTRUMENTUL COOPERĂRII EUROPENE ȘI INTERNAŢIONALE.......................68

SECŢIUNEA VII. CONCLUZII.......................................................................................71

BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE WEB CONSULTATE..............................................................73

ANEXA I - URMĂRIREA PENALĂ................................................................................74

6

INTRODUCERE

Comerţul cu oameni rămâne în epicentrul criminalităţii globale. Traficul de persoane este expresia unei industrii criminale performante, motivaţia economică, ilicită, a traficanţilor, fiind aceea de a face profit.

Performanţa tactică a reţelelor criminale șterge frontierele geografice tradiţionale și pe cele informaţionale. Traficanţii de fiinţe umane mobilizează resurse financiare uriașe pentru a-și proiecta strategii transnaţionale foarte eficiente, de creare, reconfigurare și alimentare a unei pieţe înalt profitabile, în care tranzacţionarea economică a persoanelor vulnerabilizate de condiţii socio-economice și emoţionale rudimentare devine un scop în sine. Asemenea precondiţii de vulnerabilitate fac predictibilă acroșarea facilă a viitoarelor victime, de către infractori, în condiţiile în care guvernele și actorii societăţii civile se mobilizează pentru a „ţine” mai degrabă „pasul” cu performanţa efectivă a reţelelor criminale.

Arhitectura criminalităţii, în traficul de persoane, arată că există un ansamblu de factori ce alimentează, încurajează sau menţin cererea pentru serviciile ”oferite”, în mod forţat, de către victimele traficului de persoane. O serie dintre acești factori, constituind tot atâtea premise de alimentare a fenomenului, aparţin și realităţii românești, pe care am observat-o analizând modul în care au fost recrutate și exploatate victimele, în anul 2016.

Traficul de persoane funcţionează ca un mecanism de piață, în care cererea de forţă de muncă și servicii sexuale, în principal, este alimentată de ofertă și de particularităţile acesteia. Este raţionamentul fundamental pentru orice tip de intervenţie socială, împotriva victimizării.

Dacă oferta de forţă de muncă și servicii sexuale, creată de vulnerabilităţile universale ale victimelor, ar trebui limitată sau demontată prin politici sociale operante, anti-sărăcie, anti-marginalizare, prin educaţie și informare, în ţările de origine - cum este cazul României -, adresarea cererii este provocarea și responsabilitatea statelor de destinaţie. O ”ofertă” săracă, diluată de intervenţii sociale eficiente, ar lipsi ”piaţa” ilegală de desfacere a forţei de muncă, sau cererea de servicii sexuale, de însăși obiectul tranzacţiilor care fac din victime o marfă eligibilă. În aceeași logică, o „cerere”diminuată prin măsuri eficiente de prevenire și combatere nu ar mai oferi traficanţilor motivaţia și oportunitatea declanșării demersului infracţional.

7

Secțiunea I. VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE

Aproape în fiecare caz, viaţa unei victime a traficului de persoane se schimbă în mod dramatic. Întregul sistem al personalităţii este destructurat, apar suferinţe somatice și psihologice sau psihiatrice, care pot dăinui peste ani, care se pot croniciza și pot condiţiona viaţa persoanei, pentru multă vreme. Daunele sunt, înainte de toate, personale, umane, afective, relaţionale, apoi economice și sociale, de orice fel, de o varietate extremă.

Victimele nu obișnuiesc să vorbească în ”piaţa publică” despre istoria de trafic și exploatare. Dimpotrivă, nevoia de normalizare și construcţia psihologică a persoanei determină nevoia victimei de a face tot posibilul pentru ca suferinţa să rămână ascunsă vederii și judecăţii celorlalţi, familiei, comunităţii, prietenilor, cunoscuţilor.

8

Despre continuitatea cauzelor

profiturile finaciare extraordinare pe care traficul de persoane le generează motivează activitatea criminală a infractorilor,

cererea pentru servicii sexuale și pentru forţă de muncă ieftină sau neplătită reprezintă ”motorul” criminalităţii, în cazul traficului de persoane,

oferta - există oameni extrem de vulnerabili, din cauza multiplelor nevoi sociale, economice și psihologice,

oferta - există părinţi care își abandonează copiii, pentru a pleca la muncă în afara ţării,

actorii sociali responsabili nu adoptă întotdeauna protecţie eficientă pentru victime și răspuns radical faţă de criminali.

1.1. Despre motivația viitoarelor victime

Recrutarea pentru trafic speculează întreg contextul de viaţă al românilor care devin victime ale traficului de persoane, fie că se află deja în ţara de destinaţie a exploatării, fie că sunt încă în ţară.

Deși tentant, este lipsit de sens să aducem în discuţii cauze singulare, atunci când analizăm momentul zero al traseului victimizării unui român - recrutarea, ori când facem efortul de a înţelege desfășurarea dramatică a istoriilor de exploatare.

Experienţele noastre cu victimele arată că un întreg construct motivațional definește punctul de plecare și ancorare a românilor în istoriile de trafic și exploatare. Deși condiţia economică a victimelor, aproape de fiecare dată subzistenţială, participă semnificativ la decizia acestora de a pleca din ţară, aceasta nu este o motivaţie unică sau exclusivă. Nu este mai puţin adevărat că pauperitatea economică personală devine, însă, avangarda motivaţională, în jurul căreia gravitează o varietate nefericită de particularităţi motivaţionale individuale, care au legătură cu nenumărate zone de ”funcţionare” a persoanelor.

Rudimentaritatea afectivă a victimelor este prezentă în aproape toate cazurile victimologice. Izolarea sau autoizolarea socială a acestora este determinată de multiple evenimente de viaţă, de efecte continuate ale istoriilor emoţionale traumatice, ”condimentate” cu violenţe relaţionale în familiile biologice sau de origine.

Viaţa de relaţie a acestor oameni, fie că vorbim de cupluri convenţionale, de familii multigeneraţionale, care împart spaţii de locuit și resurse economice sau de orice alte formule de convieţuire colectivă sau individuală, este, de cele mai multe ori, dramatică, superficială, consumată în legături afective dependente, abuzive, violente, care antrenează patologii relaţionale, la graniţa dintre disfuncţie și tulburări psihice severe.

Oamenii nu găsesc mulţumire emoţională în formulele de viaţă pe care le-au ales, dobândesc nenumărate moduri de a fi, din registrul alienării mentale și sociale, renunţă să mai caute oportunităţi economice, într-o ţară care, percepţia publică cu privire la piaţa forţei de muncă este aceea că oferă extrem de puţine și deplorabile astfel de oportunităţi, cu deosebire atunci când educaţia formală a acestor persoane este minimală.

Oportunităţile economice, în anumite regiuni ale ţării, sunt puţine, de multe ori sezoniere, veniturile implicate sunt fluctuante și la limita supravieţuirii, condiţiile de

9

muncă de multe ori rudimentare, cultura relaţiilor de muncă este crudă, inumană, guvernată de principiul ”nu îți place, pleacă” sau ”dacă vrei să vii și mâine, taci și muncește”.

O serie de drepturi sociale le sunt negate oamenilor, în nenumărate ipostaze. Accesul la îngrijiri medicale este sub demnitatea umană, calitatea acestora este rudimentară, tratamentul primit din partea personalului diferitelor servicii publice accesate este, uneori, degradant, sistemul educaţiei formale încurajează analfabetismul, abandonul școlar, corupţia didactică, piaţa negră a educaţiei ”alternative”, prin ”meditaţii”, substitut al obligaţiei instituţiilor educaţiei formale.

Rutina administraţiilor locale și politicile din domeniul asistenţei sociale favorizează parazitarea socială, alegerea venitului minim garantat în locul muncii responsabile și remunerate, subminează nevoia personală de dezvoltare și creează condiţiile ideale pentru subcultură, marginalizare, izolare și alienare socială, consum de alcool, violenţă, sporirea artificială a numărului de membrii (copii) ai familiilor sărace, pentru creșterea veniturilor sociale nemuncite.

Exercițiul demnității și fermității autorităților responsabile pentru morala socială și aplicarea normei sociale care reglementează convieţuirea comunitară, este înlocuit de frica de consecinţele exercitării autorităţii. Instanţele sociale înlocuiesc stigmatizarea socială, responsabilizarea comunitară, obligarea la respectarea legii, pedeapsa socială reparatorie, cu negocierea condamnabilă a normalităţii, moralei, culturii muncii și ordinii sociale.

Adunate în constelaţii motivaţionale, toate aceste pre-condiţii netezesc terenul pentru dorinţa oamenilor de a pleca din ţară, în căutarea a ceea ce ei cred că ar putea fi normalitate socială și economică. În umbra acestei dorinţe nu stă, așa cum aminteam, doar nevoia de resurse pentru subzistenţă, sau pentru o viaţă prosperă, deși sărăcia extremă rămâne o cauză centrifugală, care adună în jurul ei celelalte motivaţii personale. În foarte multe cazuri, viitoarele victime își reprezintă, în mod iraţional, plecarea din ţară, ca pe o regenerare vitală, fără a mai calcula sau anticipa niciun fel de consecinţe, de multe ori dramatice, pentru vieţile lor.

Fiecare situaţie de trafic și exploatare este particulară, chiar dacă mecanismele de recrutare, exploatare sau ameninţare și șantaj, de exemplu, folosite de traficanţi sunt ”universale”, pentru simplul motiv că victima este o persoană, unică, cu o istorie unică, cu competenţe sociale și emoţionale netransferabile, cu un univers de viaţă unic, care determină un mod tot atât de unic, personal, în care drama este trăită și integrată în reprezentările și limitele înţelegerii fiecărei persoane.

10

1.2. Dinamica victimizării, în anul 2016

Începând cu 2007, în România a fost operaţionalizat Sistemul Integrat de Monitorizare și Evaluare a Victimelor Traficului de Persoane (SIMEV), o bază complexă de date, administrată de ANITP, care permite specialiștilor anti-trafic și a celor responsabili cu politicile anti-trafic, să urmărească, monitorizeze și evalueze fenomenul traficului de persoane, din perspectiva victimologică. Astfel, în acord cu SIMEV, analiza conţinută de prezentul Raport naţional privind evoluţia traficului de persoane, în anul 2016, constată că anul 2016 a cunoscut o scădere cu 14% a populaţiei victimelor traficului de persoane, de la 880 victime identificate în 2015 la 756. La fel ca și în anii anteriori, persoanele de cetăţenie română sunt majoritare, fiind identificată și o persoană cetăţean străin.

Analiza pornește de la populaţia de victime identificate în anul 2016 - 756 persoane, exploatate în diverse moduri, atât în interiorul, cât și în afara ţării.

Populaţia feminină, atât cea majoră cât și cea minoră, are o pondere crescută în total, ajungând în acest 77,5% din totalul victimelor înregistrate1. Traficul în scopul exploatării sexuale are o pondere de aproximativ 77% din total, cea mai ridicată pondere înregistrată în ultimii ani.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

1780

1240

780

1154 1048 1041896

757880

756 662

Victime identificate

Figura 1. Dinamica anuală a populației victimelor în perioada 2007-2017

1 ”Victime înregistrate” reprezintă totalitatea victimelor traficului de persoane, înregistrate în SIMEV. Trebuie evitată confuzia între victimele înregistrate (cele care au fost referite către ANITP) și totalitatea victimelor identificate, acceptând posibilitatea ca un număr necunoscut de victime să nu fi fost referite sau raportate către ANITP, de către diferiţi actori sociali (ONG, OI etc).

11

Mărimea populaţiei de victime înregistrate în acest an ajunge la aceeași valoare cu cea a anului 2014, după ce în 2015 cunoscuse o creștere.

1.2.1. Gen, vârstă și educațieÎn acest an, populaţia victimelor identificate are o structură de gen, conturată

în mod majoritar de genul feminin - 77,5% din victime au fost femei. Victimele de gen feminin, după cum se poate observa din graficul de mai jos, sunt majoritare, indiferent de vârstă.

minori

majori

0 50 100 150 200 250 300 350

42

128

312

274

femei barbati

Figura 2. Distribuția victimelor pe gen și vârstă

Nivelul de educaţie scăzut și foarte scăzut în rândul victimelor înregistrate este constant, 72% dintre acestea având cel mult studii gimnaziale, la intrarea în trafic.

1-4 clase5-8 clase

9-12 claseprofesionala

studii superioarefara studii

97

371

171

2313

71

Figura 3. Nivelul de educație în rândul victimelor identificate în 20162

2 Pentru 8 victime nu se cunoaște nivelul de educaţie

12

Cei mai mulţi minori înregistraţi în acest an au provenit din familii biparentale (53%). Restul minorilor (47%) proveneau ori din familii monoparentale, fiind în grija unui singur părinte, ori se aflau intituţionalizaţi sau în grija unor rude.

188

98

16

26

24

familie biparentalafamilie monoparentalalocuieste la rudeinstitutionalizat(a)adoptat(a)/abandonat(a)

Figura 4. Tipul familiei de proveniență în rândul minorilor

1.2.2. Zone și județe de proveniență

Alba

HarghitaValce

a

Teleorman Olt

Maramures

Giurgiu

CalarasiArad

SuceavaMures

Hunedoara

Caras-Severin

Bistrita

-Nasaud

Neamt

Dambovita

BucurestiBihor

Galati ClujBacau

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

31 2

11 1012

14 1517 16 16

18 17

10 11

18

13

79

68 9

79 9

75

2421

29

2326 25

23

29

35

44 45

3538

41

Figura 5. Județe de proveniență pentru victimele identificate în 2016

Analiza datelor înregistrate de ANITP arată că judeţele de domiciliu ale celor mai multe (peste 20) dintre victimele înregistrate în 2016 sunt: Vrancea, Neamţ, Iași,

13

Dâmboviţa, Constanţa, București, Brăila, Bihor, Prahova, Galaţi, Dolj, Cluj, Brașov, Bacău.

Observăm cu ușurinţă faptul că judeţele situate în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, București și Ilfov, Sud-Est și Nord-Est sunt cele care alimentează cu cel mai mare număr de victime populaţia totală a celor înregistrate în SIMEV, în anul 2016.

Sud-Muntenia, București și Ilfov: Dâmboviţa (23), Prahova (35), Teleorman (14), Ialomiţa (18), Giurgiu(17), Călărași (11), Ilfov (9), București (25), Argeș (38).

Sud-Est: Vrancea (24), Constanţa (26), Brăila (23), Galaţi (44), Tulcea (12), Buzau (7).

Nord-est: Neamţ (21), Iași (29), Bacău (41), Vaslui (11), Botoșani (18), Suceava (9).

Figura 6. Proveniența geografică a victimelor, distribuție pe regiuni de dezvoltare.

1.2.3. Intrarea victimelor în trafic

14

129

136

67

36

100

190

97

Acestă secţiune a raportului urmărește identificarea mecanismelor de motivare specifică a victimelor, copii și adulţi, acele mecanisme care pregătesc drumul și determină intrarea victimelor în situaţii de trafic și exploatare.

Rezultatele analizelor valorifică indicatori dedicaţi, care se găsesc în SIMEV, și apelează la experienţa profesională, în interacţiunea cu victime înregistrate aici, în anul 2016 și în anii anteriori.

Analiza datelor3 arată că, în cazul victimelor minore, 58,47% dintre acestea au fost recrutate de o cunoștinţă sau un prieten, în timp ce 19,77% de către un necunoscut. Diferenţele, pe criteriul agentului recrutării, sunt semnificative, în cazul adulţilor, când 41,85% dintre aceștia au fost recrutaţi de către o cunoștinţă sau un prieten (cu 16,62% mai puţin decât în cazul minorilor), iar 32,58% de către un necunoscut (cu 12,81% mai mult decât în cazul minorilor).

rude grad

I

alte ru

deve

cin

partener(a

)/sot(ie

)

proxenet

necunoscut(a

)

cunostinta-

prieten(a)

10 18 731

11

70

207

219 23

50

8

130

167

minor adult

Figura 7. Relația victimei cu recrutorul, distribuție adulți/ minori.

Cifrele pot indica o aderenţă crescută, justificată de vulnerabilitatea afectivă, relaţională și economică a minorilor, faţă de lumea adultă, în general și faţă de promisiunile false sau de strategiile de recrutare folosite de către traficanţi, în mod particular, în condiţiile în care 90,68% dintre minori au fost recrutaţi în persoană, prin abordare directă și doar 22% prin intermediul Internetului.

Deși ponderea este apropiată, în cazul adulţilor, în ceea ce privește agentul/ modalitatea recrutării (80,65% dintre victimele adulte înregistrate în SIMEV au fost

3 Victime înregistrate în SIMEV, 2016.

15

recrutate prin abordare directă, de către traficant/ recrutor), explicaţiile trebuie căutate mai degrabă într-un perimetru etiologic diferit, în comparaţie cu populaţia de victime minore.

Determinanţii comportamentali care modelează intrarea victimelor adulte în situaţiile de trafic/ exploatare sunt hrăniţi de constelaţii profund personale de motivaţii intrinseci și extrinseci, așezate pe terenul mișcător al istoriilor afective, relaţionale, experienţelor de viaţă, trecutului sau prezentului social sau economic al viitoarelor victime. Experienţa interacţiunii profesioniștilor anti-trafic cu victimele-supraviețuitori indică, în multe situaţii, un tip de complicitate comportamentală operantă a victimelor, prin delegarea arbitrară sau neasumată cognitiv, către traficant, a responsabilităţii personale, faţă în faţă cu orice tip de ofertă venită din partea acestuia.

Altfel spus, auto-determinaţi de percepţii fataliste, personale sau împrumutate, cu privire la relativitatea sau derizoriul oportunităţilor sociale sau economice, în ţară, purtători și amplificatori ai reprezentărilor sau imaginilor idealizate ale lumii sociale și economice din ţările de destinaţie - de regulă, ţările dezvoltate din UE -, reprezentări și imagini pe care traficanţii le folosesc ca acroșaje emoţionale, funcţionale și ieftine, viitoarele victime adulte renunţă secvenţial sau în totalitate la exerciţiul drepturilor dobândite prin chiar cetăţenia naţională, practicând o formă de anestezie sau, în unele cazuri, de auto-abolire a judecăţii stadiale, cu privire la proiectarea binelui personal, în schimbul unui ”angajament” non-personal, aparţinând celor ”de succes”, care construiesc, pentru fiecare victimă în parte, un traseu motivaţional ideal, cu o finalitate fastă, eventual ușor de atins și dezirabilă temporal, în forma unei abundenţe financiare, a dobândirii unei condiţii economice și sociale superlative, incomparabilă cu trecutul și prezentul catastrofic - cel puţin așa cum se găsește acesta în reprezentările arbitrare ale viitoarei victime.

16

minor adult

321

367

4 63 50 222 164 2

in persoana rapire anunt publicitar agentie de plasare a fortei de munca

prin internet altele

Figura 8. Mod de recrutare, distribuție adulți/ minori.

Așa cum putem observa în figura nr. 9, majoritatea victimelor au consimţit ofertelor sau promisunilor din sfera practicării prostituţiei sau cerșetoriei. Promisiunile legate de ofertele de muncă ori în ţară ori în străinătate sunt în continuare pretexte și forme de abordare a viitoarelor victime.

Nu putem să nu remarcăm faptul că educaţia primită de victime condiţionează negativ aderenţa acestora la ofertele primite din partea traficanţilor:

- cele mai multe dintre victimele exploatate sexual au absolvit între 5 - 8 clase școlare, la data intrării în trafic,

- situaţia este asemănătoare și în cazul victimelor care au primit oferte de muncă în ţară și în străinătate.

17

oferta de m

unca in ta

ra

oferta de m

unca in st

rainatate

prostitutie

cersetorie

rapire

casatorie de co

nvenienta

calatorie

pornografiealte

le

11 14 136

0 310

315

31

71

112

6 8 11 138

47

23

4047

1 1 2 3 1

157 6

0 2 1 0 2 0 38

143

133 7

1 3 5

1-4 clase 5-8 clase 9-12 clase profesionala studii superioare fara studii

Figura 9. Condiții de recrutare a victimelor, în funcție de nivelul de educație

1.2.4. ExploatareaExploatarea sexuală este de departe cea mai întâlnită formă de trafic în rândul

victimelor înregistrate în acest an, cu un număr de 530 de persoane, reprezentând 70% din totalul celor 756 de victime (fig. 10). Această formă este prezentă în rândul victimelor identificate, indiferent de tipul traficului, naţional sau transnaţional, fiind întâlnită, cu preponderenţă, în locuinţe și pe stradă (fig. 11).

530; 70%

132; 17%

68; 9%4; 1% 16; 2% 6; 1%

exploatare sexuala exploatare prin munca cersetoriefurturi tentativa alte situatii

18

Figura 10. Exploatarea victimelor înregistrate în SIMEV, 2016 (cifre absolute și cote procentuale)

În cazul exploatării prin muncă, analiza datelor arată o prevalenţă a cazurilor de folosire a muncii forţate în agricultură, unde au fost exploatate 92 de persoane.

sexuala-strada

sexuala-bordeluri

sexuala-cluburi

sexuala-locuinte

sexuala-hoteluri

munca-agric

ultura

munca-co

nstructi

i

cersetorie

pornografie infantila

pornografie pe internet

obligarea la

comite

rea de furtu

ri

tentativa

sexuala-alte sit

uatii

munca-alte

situatii

altele

tentativa la exploatare se

xuala

tentativa la pornografie in

fantila

tentativa la exploatare prin

cerse

torie

tentativa la exploatare prin

munca

119

33 41

197

46

92

6

66

2410 4 16 26 32

629

5 2 2

Figura 11. Detalii - forme de exploatare a victimelor înregistrate în SIMEV, 2016.

Traficul intern au fost înregistrate 309 victime minore și 126 de adulţi, victimele provin în proporţii apropiate atât din mediul rural cât și din cel urban, peste 82 % dintre victime au fost exploatare în industria sexuală (oferirea de

servicii sexuale, pornografie sau tentative - fig. 12), originea victimelor și destinaţia exploatării sunt în interiorul aceluiași judeţ, cu

preponderenţă. Victimele sunt transportate în interiorul judeţului de domiciliu/ rezidenţă, deplasându-se pe distanţe scurte, fără a trece graniţele acestuia, deplasându-se dintr-o localitate în alta sau chiar în interiorul aceleiași localităţi,

în situaţiile în care se părăsește graniţa judeţului, transportul victimelor are loc în special în judeţele limitrofe, nu departe de cel de origine,

19

judeţul de exploatare: judeţe cum sunt Vrancea, Argeș, Cluj, atrag situaţii de trafic în care numărul victimelor exploatate îl depășește pe cel al victimelor provenite, devenind astfel cu predilecţie destinaţii,

la polul opus, găsim judeţe precum Galaţi, Prahova, Constanţa, Iași care sunt, în principal, judeţe surse ale traficului de persoane, exploatarea având loc, pentru puţine victime în alte judeţe decât cel de provenienţă.

sexuala-strada

sexuala-bordeluri

sexuala-cluburi

sexuala-locuinte

sexuala-hoteluri

munca-agricultura

cersetorie

pornografie infantila

pornografie pe internet

tentativa

sexuala-alte situatii

tentativa la exploatare sexuala

tentativa la pornografie infantila

623

10165

4443

2324

107

2314

5

Figura 12. Mod de exploatare a victimelor, în traficul intern, 2016.

În studiul de caz prezentat în continuare, pot fi observate modalităţi de recrutare și exploatare a unui număr mare de victime, într-un caz fără precedent în traficul intern. Cazul are multiple implicaţii, care decurg din caracterul longitudinal al întregului proces recrutare - exploatare (aproape 10 ani), din cruzimea și amploarea practicilor exploatative, cu suspiciuni privind complicitatea voluntară a autorităţilor și leaderilor unei întregi comunităţi rurale, într-un climat social care reface, în contemporaneitate, tabloul ororilor din epoca legitimată a sclaviei abolite.

Studiu de caz

20

În perioada 2008 - iulie 2016, în satul Gămăcești din comuna Berevoești4 familii de etnie rromă care locuiau în zonă, au exploatat prin muncă și prin obligarea la practicarea cerșetoriei mai multe persoane, fiind folosite metode și procedee de racolare și exploatare care au avut drept consecințe dezumanizarea victimelor și inducerea lor într-o permanentă stare de sclavie. Grupurile infracționale specializate în săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, structurate pe baza relațiilor de familie, au recrutat 38 de persoane, copii și adulți, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate a acestora, în scopul exploatării, prin supunerea la executarea de munci și îndeplinirea de servicii, în mod forțat și prin obligarea la practicarea cerșetoriei. Victimele erau minori instituționalizați sau care părseau sistemul de protecție, minori fără sprijinul familiei, persoane cu dizabilități fizice sau psihice, persoane cu un nivel educațional scăzut, cu situații materiale subzistențiale, fără aparținători, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Traficanții au reușit să exploateze foarte eficient vulnerabilitatea victimelor, folosind metode de rectutare cum sunt:

- răpirea din locuri publice (de lângă biserici, stații de autobuz, gări și autogări) sau din propriile locuințe;

- promisiunea unui loc de muncă bine plătit și asigurarea cazării și a hranei pe toată perioada șederii (victimele erau racolate de la locuințele de domiciliu, din cadrul societăților comerciale unde își desfășurau activitatea sau din centrele de plasament unde erau instituționalizate).

După racolare, victimele erau transportate la locuințele membrilor grupărilor, unde erau forțate să efectueze zilnic diverse munci și activități, atât în gospodăriile suspecților, cât și în proximitatea localității:

- activițăți gospodărești - să măture în curte, să spele rufe, să spele vase, să îngrijească animale domestice.

4 Comuna Berevoești se află la 15 Km faţă de Mun. Câmpulung, fiind situată pe valea râului Bratia, având o populaţie de peste 3000 locuitori, din care 27% sunt de etnie rromă. În satul Gămăcești trăiesc persoane preponderent de etnie rromă, ce au ca principală îndeletnicire exploatarea și prelucrarea materialului lemnos, creșterea animalelor și cultivarea cerealelor, fără însă a avea surse de venit stabile. De multe ori, locuitorii din zonă trăiesc din cerșetorie sau din tăierea ilegală de arbori.

21

- activități în domeniul forestier - tăierea ilegală de arbori din pădurile din apropierea localității și transportarea de masă lemnoasă, cu ajutorul cailor, înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecților, care se deplasau cu acestea în zona de sud a României, pentru comercializare (în principal în județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj). Victimele erau obligate să spargă lemne, să descarce și să încarce lemne în/din mijloace de transport.

- victimele erau obligate să cerșească alimente, în zonele aglomerate, în beneficiul membrii grupului infracțional.

În toată perioada exploatării, victimele erau amenințate și agresate fizic, lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul și diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind ținute în stare de aservire și lipsire de libertate, în condițiile în care erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

De cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi de mâncare, erau legate (cu lanțuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopții, ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbrăcate complet și udate alternativ cu apă rece și caldă; erau legate de mâini și picioare și puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecților, li se arunca mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea ca unele victime au fost violate sau abuzate sexual. Cei care încercau să fugă, erau legați de picioare și târâți cu calul prin pădure, erau bătuți cu biciul și legați cu lanțuri.

Odată cu destructurarea grupărilor criminale, la nivelul D.I.I.C.O.T. - S.T.Pitești au fost constituite 6 cauze penale5, toate fiind, în prezent, în faza de cercetare judecătorească, la Tribunalul Argeș. Acest lucru a dus la situația în care victimele au devenit părți vătămate și/sau martori în mai multe cauze penale.

Acest caz atenționează asupra faptului că persoanele fără locuințe și fără venituri stabile, cu educație rudimentară, care trăiesc în sărăcie, formează cea mai vulnerabilă categorie de victime, ușor de recrutat de către traficanți.

5 D.I.I.C.O.T. – S.T. Pitești a reţinut în sarcina suspecţilor/inculpaţilor săvârșirea următoarelor infracţiuni:- infractiunea de trafic de persoane prev și ped. de art.210 NCP- supunerea la muncă forţată sau obligatorie prev.și ped. de art.212 NCP- exploatarea cerșetoriei prev. și ped. de art.214 din NCP- constituirea unui grup infracţional organizat prev. și ped. de art.367 NCP.

22

Cazul de sclavie de la Berevoești, fără precedent în țara noastră, a beneficiat de o puternică mediatizare în presa locală, națională, dar și internațională, având un puternic impact în rândul opiniei publice. Tot la fel de mediatizată a fost și lipsa de reacție, pasivitatea pe termen lung a autorităților din comuna Berevoești, aspect ce a dus indirect la o generalizare a fenomenului infracțional asociat traficului de persoane, la nivelul întregii comunități.

Traficul extern cele mai multe victime exploatate în afara graniţelor ţării provin din mediul

rural, conturarea ofertelor de muncă de către recrutori, în anunţurile publicitare din

presa scrisă sau prin mijlocirea intermediarilor în recrutarea forţei de muncă vizează în special traficul extern,

toate victimele recrutate prin intermediul agenţiilor de intermediere/plasare forţă de muncă au fost exploatate în afara ţării,

modalităţile de exploatare sunt mai variate decât în cazul traficului intern: dacă exploatarea sexuală are o pondere ridicată, exploatarea prin muncă, obligarea la cerșetorie, furturi, la alte servicii, constrângerea pentru alte activităţi (fraude bancare, căsătorie de convenienţă) au fost practici utilizate frecvent.

AUSTRIA

SPANIAITALIA UK

GERMANIA

BELGIA

IRLANDA

SUEDIA

NORVEGIA

OLANDA

ELVETIA

FRANTA

GRECIA

PORTUGALIA

TURCIA

DANEMARCACIPRU

NU E CAZUL

FINLANDA

CEHIA

POLONIA

ALBANIA

SERBIA

13

35

83

47

76

14 16

61

5

1418 18

51 2

51 2

74

1 1

Figura 13. Trafic extern - destinația exploatării victimelor înregistrate în SIMEV, 2016.

23

Țările de destinaţie care au atras cel mai mare număr de victime, în anul 2016, sunt Italia, Germania, Marea Brinanie și Spania (fig. 13), exploatarea având loc, cu preponderenţă, în industria serviciilor sexuale, urmată de exploatare prin muncă.

SPANIA ITALIA UK GERMANIA

24

64

21

40

9 11 13

26

1 38 9

1 1 1 004 4

1

exploatare sexuala exploatare prin munca cersetoriefurturi tentativa

Figura 14. Mod de exploatare a victimelor, în principalele țări de destinație, 2016.

1.2.5. ConcluziiÎn linii generale, tiparele infracţionale și profilul socio-demografic al victimelor

rămân sensibil neschimbate faţă de anii anteriori6.Vulnerabilitatea victimelor continuă să se ”hrănească” prin factori sociali sau

economici. Nu există o formulă ”magică”, care să ne ajute să calculăm o măsură exactă a riscurilor de vulnerabilitate, însă avem posibilitatea să prezentăm mai departe acele date și statistici, acompaniate de povești și momente ale celor care au trecut prin diferite experienţe de exploatare.

În legătură cu traficul intern, unde au fost identificate mai multe victime decât în anii anteriori, o explicaţie rezonabilă vine din faptul că mecanismele de identificare a victimelor exploatate în ţară se află într-o mult mai mare măsură sub controlul ”actorilor” naţionali, prin comparaţie cu dificultăţile semnificative care apar în identificarea, dar mai ales în referirea transnaţională a victimelor, cetăţeni români, de către autorităţi sau organizaţii din ţările de destinaţie. Aici, oportunităţile noastre de

6 1) Pondere crescută a victimelor de gen feminin; 2) cele mai multe victime exploatate sexual; 3) destinaţie principală -traficul intern; 4) cea mai vulnerabilă categorie de vârstă la trafic: 18-40 de ani.

24

a interveni în identificare și referire sunt cel puţin limitate de modalităţi uneori rigide, prin care unele ţări de destinaţie cooperează cu autorităţile române.

Secțiunea II. ARHITECTURA infractorului și a infracțiunii

Ecuaţiiile criminale multimodale, cerere - ofertă, cum sunt infracţiunile de trafic de persoane, cunosc variate forme de manifestare în perimetrul social, economic și personal, individual, toate ”supuse” evoluţiei, odată cu schimbările și circumstanţele sociale, economice sau culturale, dar și a celor personale. După cum menţionam și în Raportul național de anul trecut, fie că aducem în discuţie tendinţele, tiparele de recrutare și exploatare, sau orice altă componentă a procesului infracţional, toate sunt supuse adaptării rapide la schimbările la fel de accelerate din dinamica creată de cerere și ofertă.

Este deja o ”tradiţie” faptul că cererea există în economia neagră și pe piața socială din ţările de destinaţie, într-o măsură covârșitoare, în mod particular cererea pentru servicii sexuale și cea pentru forţă de muncă ieftină, necontractualizată, în afara legislaţiei muncii, în sectoare economice în care controlul autorităţilor este discutabil (ex. agricultură, construcţii). Un asemenea context oferă oportunităţi generoase pentru grupările de criminalitate organizată, numeroase, active, foarte

25

victimele sunt exploatate cu preponderenţă în interiorul judeţului de reședinţă, fiind transportate dintr-un oraș în altul sau din sate în orașele învecinate, pentru a fi obligate la practicarea prostituţiei,

numărul victimelor transportate și exploatate în alte judeţe decât cele de reședinţă scade odată cu distanţa parcursă,

nivel de educaţie mediu, asociat în special cu o vârstă mică sau cu nevoia de a avea un loc de muncă și cu încrederea necondiţionată atribuită ofertelor de muncă venite din partea unor cunoștinţe,traficanţii români își menţin activităţile infracţionale mai mult pe teritoriul României (traficul intern), în special în sfera exploatării sexuale.

bine organizate și ancorate în realitatea dramatică a vulnerabilităţilor multiple ale populaţiilor aflate în căutarea surselor de venit, din România.

Există abordări, strategii în acțiunile criminale ale traficanților?

reţelele de criminalitate organizată din România și din afara ţării sunt extrem de bine organizate și operează pe baza unor pattern-uri competitive, transnaţionale:

2.1. Exploatarea sexuală - particularități

26

s e c o n s t a t ă t e n d i n ţ a d e a r e n u n ţ a l a o r g a n i z a r e a d e fi n i t ă d e a r t . 3 6 7 d i n C P , r e s p e c ti v u n g r u p s t r u c t u r a t , c u u n l i d e r c a r e s ă c o o r d o n e z e a c ti v i t ă ţ i l e u n o r e x e c u t a n ţ i a fl a ţ i p e o s c a r ă i e r a r h i c ă b i n e d e fi n i t ă , c i m a i d e g r a b ă s e r e g ă s e ş t e s i t u a ţ i a a s o c i e r i i t r a fi c a n ţ i l o r î n g r u p ă r i f ă r ă o s t r u c t u r ă d e t e r m i n a t ă ş i a b o r d a r e a a s p e c t e l o r i n f r a c ţ i o n a l e d e c ă t r e a c e ş ti a , d i n p e r s p e c ti v a u n e i “ a f a c e r i ” î n u r m a c ă r e i a î ş i v o r î m p ă r ţ i v e n i t u r i l e o b ţ i n u t e î n m o d e g a l

g r u p ă r i l e o r g a n i z a t e s u n t , d e o b i c e i , c o o r d o n a t e d e u n u l s a u d o i l i d e r i c a r e h o t ă r ă s c c u p r i v i r e l a î n t r e a g a a c ti v i t a t e a g r u p u l u i . A c e s t e g r u p u r i a u m e m b r i s p e c i a l i z a ţ i î n r e c r u t a r e , t r a n s p o r t , c a z a r e , f a l s i fi c a r e d o c u m e n t e , e x p l o a t a r e , s u p r a v e g h e r e . R e l a ţ i o n e a z ă b i n e c u a l t e g r u p ă r i s i m i l a r e ș i a u c o n e x i u n i p u t e r n i c e î n r â n d u l l u m i i i n t e r l o p e a t â t î n ţ a r ă c â t ș i î n ţ ă r i l e d e d e s ti n a ţ i e . M e m b r i i g r u p ă r i l o r o r g a n i z a t e a u d e r e g u l ă a n t e c e d e n t e p e n a l e ș i f o l o s e s c a m e n i n ţ a r e a s a u c h i a r v i o l e n ţ a î n a ti n g e r e a s c o p u l u i i n f r a c ţ i o n a l , m u l ţ i d i n t r e e i p r o v i n d i n r â n d u l e t n i e i r o m i l o r

s e c o n s t a t ă î n t ă r i r e a p r e o c u p ă r i i t r a fi c a n ţ i l o r p e n t r u s p e c i a l i z a r e ş i d o t a r e t e h n i c ă , c o m u n i c a r e a î n t r e a c e ş ti a î n t r - o m ă s u r ă m a i r e d u s ă , p r i n i n t e r m e d i u l r e ţ e l e l o r G S M ş i u ti l i z a r e a î n m o d f r e c v e n t a m i j l o a c e l o r d e t r a n s m i s i e a d a t e l o r , p r i n I n t e r n e t , d e ti p u l : V i b e r , W h a t s A p p , T w i tt e r , S k y p e e t c . , p e n t r u a e v i t a o i n t e r c e p t a r e

Se constată o schimbare a modului de operare utilizat de suspecţi, acest gen de infracţionalitate îmbrăcând, preponderent, forma proxenetismului. Victimele sunt racolate în scopul practicării voluntare a prostituţiei și împărţirii câștigului, atât pe plan intern cât și în străinătate, practicarea prostituţiei fiind agreată de la bun început.

Discuţia legată de infracţiunile de proxenetism, comise de grupări de criminalitate organizată, poate merge în mai multe direcţii, cu relevanţă socială și penală pentru fenomenul traficului de persoane pentru exploatare sexuală.

Graniţa dintre proxenetism - prostituţie - trafic pentru exploatare sexuală, este pe cât de fluidă, pe atât de anevoios de gestionat, din perspectiva aplicării legii penale. Societatea civilă, de pildă, aduce uneori în discuţie condiţia de victimă a traficului pentru exploatare sexuală a acelor persoane care practică prostituţia, ca opţiune voluntară, fie și sub ”protecţia” oferită de proxenet. Din unghiul legii penale, lucrurile sunt mai explicite și, în același timp, mai complicate. Pe de o parte, pentru că prostituatele pot deveni, cu ușurinţă victime ale traficului pentru exploatare sexuală - victime ale proxeneţilor care decid să ”înăsprească” controlul obţinerii veniturilor din prostituţie, alunecând către folosirea constrângerii și obligarea prostituatei la oferirea forţată de servicii sexuale. Aici apar dificultăţile majore în probarea/ încadrarea tipului de infracţiune, în contextul în care instrumentarea/ probarea cauzelor de trafic pentru exploatare sexuală conţine obstacole generate de teama cvasisocială a victimelor care oferă servicii sexuale, de a denunţa proxenetul, în conjunctura în care acesta trece la îngrădirea libertăţilor și drepturilor persoanei, determinând exploatarea acesteia, împotriva deciziei sale voluntare.

O particularitate legată de modul de operare al infractorilor implicaţi în traficul de persoane şi în exploatarea victimelor este dată de tendinţa de renunţare la folosirea violenţelor fizice, pentru determinarea victimelor la acceptarea unui comportament obedient, în relaţia cu reţelele de traficanţi/exploatatori, optându-se fie spre motivarea financiară a victimei - prin cedarea unei părţi din privilegiul absolut al câştigului acumulat către victimă -, fie spre determinarea unui consimţământ prin şantajarea emoţională a victimei - metoda „loverboy” fiind una dintre metodele preferate de recrutare ale traficanţilor.

Lover-boy-ul este acel bărbat care, în mod intenţionat, se foloseşte de ataşamentul emoţional al unei femei, cu scopul final de a o determina să se prostitueze. Lover-boy-ul acţionează în scopul deţinerii controlului absolut asupra victimei, pentru ca aceasta să îi îndeplinească cererile. Fata, de fapt, se îndrăgosteşte de acesta, fără să realizeze că el o controlează. De cele mai multe ori, după un timp

27

limitat, el va inventa datorii sau ”obligaţii” pentru a căror rezolvare ea trebuie să se culce cu unul dintre prietenii lui, căruia el ii datorează bani, sau cu o altă persoană, pentru a obţine bani. Pentru ea, a accepta înseamnă a-și salva ”iubitul”, însă pentru el este doar o afacere.

Trebuie precizat şi că toate aceste etape se derulează într-un ritm accelerat, ceea ce împiedică, oarecum, victima să conştientizeze situaţia în care se află.

Pentru realizarea scopului propus, lover-boy-ul foloseşte anumite tehnici, cum sunt:

lover-boy-ul are întodeauna un aspect îngrijit, este bine îmbrăcat și vorbește frumos. Este, de obicei, o persoană la care fata nu ar fi visat, astfel că în momentul în care el o abordează, este ca și cum visurile ei au devenit realitate.

în cele mai multe dintre cazuri, lover-boy-ul are în spatele său o întreagă reţea criminală, astfel că acesta are permanent acces la bani. El se folosește de cadouri scumpe pentru a o curta pe fată. În același timp, aceste cadouri reprezintă și o garanţie a relaţiei, pentru că nu poţi părăsi cu ușurinţă o persoană care-ţi dăruiește lucruri scumpe. De altfel, pentru multe dintre fetele recrutate printr-o astfel de metodă, toate aceste reprezintă un bilet de acces către o lume inaccesibilă până la acel moment.

28

love

r-bo

y lover-boy-ul intră în cercul de prieteni ai victimei sau în contact direct cu aceasta, cu scopul de a-i câştiga încrederea lo

ver-

boy cei doi încep o relaţie,

în care el o manipulează permanent, cu cadouri scumpe, afecţiune, îi vorbeşte despre o relaţie serioasă, inoculându-i ideea unei iminente căsătorii.

love

r-bo

y după un timp, cei doi decid să locuiască împreună şi fie să plece în afara ţării, la muncă, unde iluzia dispare, fie încep să apară dificultăţi financiare, pentru a căror rezolvare victima trebuie să se prostitueze. Astfel, în funcţie de puterea de conştientizare a situaţiei de trafic, de către victimă, aceasta fie acceptă de bunăvoie să se prostitueze, fie se opune, fiind obligată să practice prostituţia.

lover-boy-ul, de obicei, creează o relaţie de dependenţă, în care fata ar face orice pentru el. El se folosește de sentimentele ei pentru a o controla, pentru că ea nu este suficient de matură pentru a-și da seama de ce se întâmplă. Ceea ce consideră ea a fi dragoste este, de fapt, un control/o conducere a ei în direcţia aleasă de el. Asta face extrem de dificilă o eventuală plecare a ei. Ea il iubește cu adevărat și depinde de el. Emoţiile ei fiind foarte puternice, ea nu poate conţientiza ceea ce i se întamplă. În timp, ea ajunge să practice prostituţia și fiind prinsă în jocul traficului, fie îi este foarte greu să scape din mâinile traficanţilor, fie se simte atât de rușinată faţă de familia și prietenii săi, ca nu ar putea să se mai întoarcă vreodată la ei.

Din

analizarea unor cazuri monitorizate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, în ceea ce priveşte profilul persoanelor vulnerabile a fi recrutate printr-o astfel de metodă, s-au conturat următoarele ipoteze:

În majoritatea cazurilor, recrutarea se face de către o persoană necunoscută victimei, iar atenţia este îndreaptă către persoane minore, al căror discernământ este

29

lover-boy

Creează o relaţie de dependenţă, în care fata ar face orice pentru el. O controlează emoțional, din ipostaza ”iubitului”, ceea ce face extrem de dificilă o abandonare a relației, de către fată, care se atașează emoțional în modul cel mai autentic, cultivând dependența față de el.Copleșită emoțional, ea nu are conștiința victimei. În timp, găsește în prostituţie ”salvarea” relației.Devine foarte dificil să scape din mâinile traficanţilor, fie se simte atât de ruşinată faţă de familia şi prietenii săi, ca nu ar putea să se mai întoarcă vreodată la ei .

Are în spatele său o întreagă reţea criminală = permanent acces la bani. Se foloseşte de cadouri scumpe pentru a o curta pe fată (aceste cadouri reprezintă şi o "garanţie" a relaţiei - nu poţi părăsi cu uşurinţă o persoană care-ţi dăruieşte lucruri scumpe. Pentru multe dintre fetele recrutate printr-o astfel de metodă, toate aceste reprezintă un bilet de acces către o lume inaccesibilă până atunci.

Are întodeauna un aspect îngrijit, este bine îmbrăcat şi vorbeşte frumos. Este, de obicei, o persoană ”inaccesibilă”, astfel că în momentul în care el o abordează, este ca şi cum ar fi obținut o ”victorie”.

încă în formare, de sex feminin, cu un nivel de educaţie scăzut şi provenind din familii cu posibilităţi financiare reduse, monoparentale sau biparentale. În ceea ce priveşte familiile biparentale, trebuie precizat că, în cele mai multe dintre situaţii, vorbim despre acele familii caracterizate de lipsa implicării parentale în viaţa copiilor, cu relaţii tensionate, violenţă domestică, consum de alcool sau stupefiante, per ansamblu, despre un mediu care-l determină pe minor să vadă viaţa promisă de lover-boy, de multe ori, ca o modalitate de evadare. Astfel se remarcă importanţa mediului familial, a stării materiale, precum şi a nivelul de educaţie în ceea ce priveşte vulnerabilizarea la trafic prin această metodă.

Ilustrare: cazul unei victime racolate printr-o astfel de metodă:Victima B.C provine dintr-o familie dezorganizată (familie monoparentală,

mama divorţată şi aflată într-o relaţie de concubinaj), aceasta fiind lăsată în grija bunicilor materni încă de la vârsta de un an, de când mama acesteia a plecat la muncă în Italia. Situaţia materială a familiei este subzistențială, singura sursă de venit fiind pensia de boală a bunicii şi alocaţia de stat a minorei aflate în grija sa. O vreme, minora a mers la şcoală şi chiar avea rezultate bune la învăţătură, însă după finalizarea clasei a VI-a aceasta a abandonat şcoala.

Mama minorei a încercat să o ia cu ea în Italia, în anul şcolar 2012-2013, însă adolescenta nu s-a adaptat şi a ales să se întoarcă în ţară după cateva luni, fiind lăsată în grija bunicilor materni. A început apoi să plece tot mai des de la bunica sa şi să lipsească de la şcoală. Fuga repetată de la domiciliu şi strategiile de supravieţuire adoptate în aceste intervale de dispariţie au făcut-o pe victima minoră o ţintă uşoară pentru a fi exploatată sexual, mai ales când episoadele au început să se repete şi să devină publice. Disfuncţionalitatea familială, lipsa de comunicare în familie şi dezintegrarea socială au crescut substanţial vulnerabilitatea minorei.

La începutul lunii februarie 2014, copila în vârstă de 12 ani a fugit din nou de la bunica sa şi s-a dus acasă la cea mai bună prietenă, o minoră de aceeaşi vârstă, nimeni alta decât fiica lui M.U. Din luna februarie şi până la mijlocul lunii septembrie 2014, M.U. a convins-o pe fetiţă să întreţină în mod constant raporturi sexuale cu el sub promisiunea că va divorţa de soţia sa (o tânără de 20 de ani aflată în Anglia) şi că se va căsători cu ea. De asemenea, în aceeaşi perioadă, M.U, prin promisiuni mincinoase privind căsătoria şi profitând de starea de vulnerabilitate a victimei minore, a recrutat-o şi adăpostit-o în locuinţa sa, în scopul exploatării sexuale a acesteia, obligând-o să practice prostituţia în folosul său, pentru a stânge bani, chipurile, pentru nuntă şi o casă ”numai” a lor.

30

La început, inculpatul M.U îi dădea minorei diferite sume de bani, pentru a-i câștiga şi mai mult încrederea. „Atrasă fiind în capcană de impresia că a devenit stăpână pe viața sa, că nu mai depinde de persoanele adulte (părinţi, bunici) sub îndrumarea cărora încă se află, că nu mai este controlată de aceste persoane beneficiind astfel de libertate totală, inclusiv financiară, prin obţinerea de venituri, chiar dacă infime, ca urmare a comerţului sexual practicat, încercând astfel să dovedească persoanelor adulte maturizarea ei precoce, minora a devenit victima perfectă pentru inculpatul M.U.”, concluzionează procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În perioada în care minora în vârstă de 12 ani, a fost adăpostită de către M.U. la domiciliul său, H.V.a înregistrat-o cu telefonul mobil în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu prietenul lui, filmuleţul respectiv fiind vizionat ulterior de mai multe persoane. Tot în perioada în care minora a fost adăpostită de catre M. U. la locuinţa lui, acesta, în urma unei înţelegeri cu soţia sa, U.A.C., a determinat-o pe minora în vârstă de 12 ani să întreţină raporturi sexuale cu el în faţa camerei web a laptopului, în timp ce discuta pe Skype cu soţia sa, filmuleţul făcut în aceste împrejurări urmând să fie vândut de nevasta lui, aflata în Anglia, în schimbul sumei de 200 de lire sterline.

Într-o altă seară, M.U a ademenit-o pe prietena fiicei sale să stea la masă cu el şi mai mulţi amici de-ai acestuia, printre care şi V. H., dar şi alţi doi indivizi necunoscuti. Profitând de faptul că fata lui s-a dus în camera ei, M.U. i-a oferit ceva de băut minorei. Cei patru bărbaţi au insistat ca aceasta să bea cât mai mult, până când au adus-o în stare avansată de ebrietate, de care toți patru au profitat, întreținând pe rând raporturi sexuale cu minora în vârstă de 12 ani, parte din ei fiind prezenți în timp ce fiecare întreținea raportul sexual cu minora”.

Chiar şi după ce musafirii au plecat, inculpatul nu i-a dat voie minorei să ia legătura cu bunica ei, ţinând-o în locuinţa sa în mod forţat, de unde a fost scoasă doar cu intervenţia poliţiei.

Printre indicatorii stabiliţi de ANITP în ceea ce priveşte colectarea datelor statistice referitoare la victimele traficului de persoane, nu se regaseşte şi un indicator special pentru victimele recrutate printr-o astfel de metodă, însă din analizarea datelor şi informaţiilor disponibile s-a constatat că principala categorie vulnerabilă la trafic o reprezintă cea a persoanelor de gen feminin (77% din total), atât în rândul adulţilor, cât şi în cel al minorilor.

31

Recrutarea victimelor tinere se realizează preponderent prin metoda ”Lover Boy”, traficanţii promiţând convieţuirea ulterioară cu victimele recrutate, prin promisiuni de obţinere a unor câștiguri ușoare, speculând ulnerabilitatea economică a unora dintre victime, sau profitând de capacitatea redusă de discernământ a victimelor majore, cauzată de afecţiuni psihice;

Se observă că, dacă în trecut, grupările infracţionale induceau în eroare victimele, promiţându-le locuri de munca si câștiguri imediate și consistente, în 2016, aceștia racolează persoane care desfășoară activităţi de prostituţie și le promit ca vor câștiga mai mulţi bani de pe urma prostituţiei in străinătate. O dată ajunse in tarile de destinaţie, condiţiile sunt schimbate și tinerele ajung în situaţii de trafic/ exploatare;

Femeile par să fie din ce în ce mai implicate în această activitate infracţională, multe dintre acestea fiind foste victime, care și-au dezvoltat propria reţea de prostituţie voluntară, atrăgând alte tinere din localităţile din care provin;

Ca element de noutate s-a mai constatat faptul că soţiile/concubinele traficanţilor sunt din ce în ce mai implicate în activitatea infracţională a partenerilor lor de viaţă, practicând benevol prostituţia, în beneficiul familei.

2.2. Exploatarea prin muncă - particularități

Se constată menţinerea acelorași moduri de operare; În cazul grupărilor specializate în racolarea unor persoane, pentru muncă, în

spaţiul comunitar, problema cea mai acută este cea a condiţiilor de cazare și plăţii/ salarizării, neconforme cu promisiunile iniţiale;

Victimele eșuează în a se informa cu privire la veridicitatea ofertelor de muncă, iar în situaţia nerespectării înţelegerilor iniţiale cu traficanţii, doresc doar recuperarea prejudiciului promis. Așa cum am mai amintit, pare destul de evidentă, în multe situaţii, o (relativă) complicitate a victimelor, un tip de participare secundară a acestora, în sensul delegării responsabilităţii personale, către traficant, pentru acele consecinţe grave, care pun în pericol integritatea fizică sau mentală a victimei, ori câștigurile pe care aceasta le așteaptă, potrivit înțelegerii cu traficanţii.

32

2.3. Obligarea la practicarea cerșetoriei - particularități

Persoanele suspecte realizează înţelegeri cu victimele încă de la recrutare, neputându-se vorbi despre o inducere în eroare cu privire la natura activităţilor desfășurate;

Recrutarea se face din rândul persoanelor vădit vulnerabile, cu o vârsta înaintată, care nu știu să scrie, să citească sau să socotească, prin inducerea în eroare a acestora cu privire la destinaţia sumelor de bani, asupra lor putându-se menţine controlul permanent;

Copiii, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi, sunt categoriile frecvent întâlnite în rândul victimelor traficului de persoane exploatate prin obligarea la ceșetorie;

A fost identificat un nou mod de operare, prin racolarea de persoane vulnerabile financiar, cărora traficanţii le oferă bani cu titlu de împrumut, cerându-le dobânzi exagerate. În cele mai multe cazuri, victimelor, care se află în imposibilitatea de a achita datoriile, profitând de acest lucru, membrii grupării le propun practicarea cerșetoriei în străinătate în beneficiul material al acestora până la momentul stingerii datoriei;

Altă particularitate o reprezintă părinţii ce își exploatează proprii copii, prin cerșetorie, acest aspect fiind greu de dovedit și pedepsit.

33

Secțiunea III. JUSTIŢIE PENALĂ

De-a lungul ultimilor ani, legislaţia europeană și, consecutiv, cea naţională, în domeniul investigării și sancţionării traficului de persoane au cunoscut transformări relevante pentru poziţionarea fermă și rapidă a autorităţilor faţă de dinamica accentuată a criminalităţii organizate. O evaluare a calităţii actului de justiţie condus împotriva traficanţilor și în beneficiul victimelor traficului de persoane, în România, ar putea indica actorilor sociali interesaţi orientări oportune pentru acea acţiune controlată și direcţionată social de care aminteam.

3.1. Investigarea, urmărirea penală și condamnarea infracțiunilor de trafic de persoane

3.1.1. Investigarea7

Situația comparativă, din perspectiva cazuisticii8 (dosare penale cu număr unic, instrumentate la nivel naţional, de structurile de combatere a traficului de persoane, în urma delegărilor procurorilor DIICOT), oferă o imagine de ansamblu cu privire la dinamica activităţii structurilor de combatere a traficului de persoane.

7 Sursa: DCCO, Poliţia Română, 2017.8 Fig. 15.

34

2016 - România se află printre ţările europene care înregistrează un număr foarte mare de persoane investigate/cercetate și de dosare penale, în cazul infracţiunilor de trafic de persoane.

Figura 15. Dosare aflate în lucru, evoluție multianuală, DCCO.

În anul 2016, la nivel naţional, structurile specializate în combaterea traficului de persoane au desfășurat activităţi procedural - investigative, sub coordonarea procurorilor de caz, într-un număr de 623 dosare penale nou înregistrate (iniţiate în anul 2016):

1319 făptuitori, din care 1 persoană juridică. în dosarele penale iniţiate în 2016 au fost investigaţi/cercetaţi, pentru

săvârșirea infracţiunii de trafic de persoane 20 cetăţeni străini. Faţă de aceștia s-au desfășurat activităţi de cercetare penală, sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de de trafic de persoane și trafic de minori și pentru constituirea unui grup infracţional organizat, fapte prevăzute și pedepsite de art. 210, 211 și 367 din Codul Penal.

Încadrarea juridică a faptelor săvârșite au vizat într-o mai mică măsură și art. 212, 213, 214, 374 din Codul Penal, respectiv infracţiuni cu relevanţă sub aspectul traficului de persoane - supunerea la muncă forţată sau obligatorie, proxenetism, exploatarea cerșetoriei și pornografie infantilă.

Din punct de vedere al modului de exploatare, cercetările au vizat:- exploatarea sexuală - 509 dosare penale (privind 1045 de făptuitori),- exploatarea prin muncă - 49 dosare penale (privind 145 de făptuitori, din care

1 persoană juridică), - exploatarea prin cerșetorie - 28 de dosare penale (privind 48 de făptuitori),

35

- alte modalităţi de exploatare - 11 dosare penale,- în 8 dosare penale traficul de persoane a avut ca finalitate mai multe forme de

exploatare concomitent, de exemplu: exploatarea cerșetoriei și exploatarea muncii; exploatarea cerșetoriei și exploatare sexuală, exploatare sexuală și pornografie infantilă, exploatarea muncii și exploatare sexuală,

- în cazul unui dosar penal a fost începută urmărirea penală, inclusiv în legătură art. 216 din Codul Penal - folosirea serviciilor unei persoane exploatate. Acest caz păstrează în atenţia autorităţilor, în mod particular, și a tuturor actorilor anti-trafic, în general, importanţa aplicării prevederilor Directivei UE 36/2011, cu privire la pedepsirea celor care utilizează serviciile oferite, în mod forţat, de victimele traficului de persoane - ca măsură de descurajare a cererii.

În activitatea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, cu atribuţii în combaterea traficului de persoane, realizată sub coordonarea și îndrumarea procurorilor în responsabilitatea cărora se află conducerea urmăririi penale, în domeniul combaterii traficului de persoane, sunt folosite, în baza legii, toate metodele speciale de supraveghere sau cercetare, prevăzute la art. 138 și următoarele din Codul de Procedură Penală.

Ca și instrumente investigative de noutate, comparativ cu perioada anterioară anului 2014, se remarcă intensificarea folosirii, în cadrul investigaţiilor cu caracter transfrontalier, a resurselor și bazelor de date ale EUROPOL, aspect pus în evidenţă și de numărul din ce în ce mai mare de contribuţii ale României la FP Phoenix - punct focal în domeniul combaterii traficului de persoane, dar și prin participarea la un număr semnificativ de întâlniri de coordonare, organizate la nivelul Europol și Eurojust.

În ultimii ani, o atenţie specială a fost acordată investigaţiilor financiare. În cadrul activităţilor de investigare, organele de cercetare penale ale poliţiei judiciare, din cadrul DCCO, alături de procurori DIICOT, au urmărit circuitul resurselor financiare și bunurilor traficanţilor, rezultate din săvârșirea de infracţiuni.

Unul din obiective este acela de a identifica bunurile mobile și imobile ale membrilor grupărilor infracţionale, obţinute ca urmare a faptelor savârșite, procurorii DIICOT dispunând în baza probatoriilor administrate, aplicarea măsurilor asigurătorii.

DCCO desfășoară activităţi specifice de identificare a banilor, valorilor sau a oricăror bunuri dobândite în urma săvârșirii infracţiunii sau folosite la săvârșirea traficului de persoane, în vederea confiscării. În acest scop, atunci când este necesar, în cadrul dosarelor penale de trafic de persoane sunt delegaţi și lucrători specializaţi

36

în cercetarea infracţiunii de spălare a banilor, în vederea identificării produsului infracţional, recuperării prejudiciului și tragerii la răspundere penală a făptuitorilor.

În urma trimiterii în judecată a persoanelor învinuite pentru săvârșirea infracţiunii de trafic de persoane și constituirea unui grup infracţional organizat, se aplică măsura indisponibilizării mijloacelor de transport, bani, obiecte și diverse bunuri, aflate în posesia acestora.

Figura 16. Sechestre asiguratorii instituite si bunuri, valori indisponibilizate, situație comparativă multianuală, DCCO - IGPR, 2014 - 2016

Având în vedere conștientizarea importanţei investigaţiilor financiare, în 2016 au fost realizate modificări structurale ale cadrului organizatoric: prin ordin de ministru, la nivelul DCCO a fost înfiinţat Serviciul de Investigare Financiară a Grupurilor de Criminalitate Organizată, care urmează să efectueze activităţi investigative și procedurale privind patrimoniul persoanelor cercetate pentru săvârșirea infracţiunilor susceptibile de produs infracţional, în dosarele penale aflate în instrumentarea proprie a procurorilor D.I.I.C.O.T., altele decât cele de natură economico-financiară, precum și cercetarea săvârșirii, de către aceste persoane, a infracţiunii de spălare a banilor.

Deși documentarea veniturilor/cheltuielilor în vederea identificării produsului infracţional și aplicarea măsurilor asigurătorii în scopul confiscării speciale și/sau extinse, precum și documentarea activităţilor de natură infracţională a grupărilor de criminalitate organizată care comit infracţiuni de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni de competenţa D.I.I.C.O.T., se efectuează în mod regulat în cauzele care au

37

ca infracţine de bază o faptă de natură economico – financiară, se încearcă acum extinderea acestui tip de verificări și în cauzele în care sunt cercetate infracţiuni din sfera traficului de droguri, traficului de fiinţe umane și criminalităţii informatice, care, prin amploarea lor, generează un produs infracţional semnificativ.

3.1.2. Urmărirea penală a traficanților9

La începutul anului 2016, pe rolul DIICOT erau înregistrate un număr de 1176 dosare10, după cum urmează:

Trafic de persoane (210 CP și art. 12/L678):Exploatare sexuală 356Muncă forţată 68Alte forme de exploatare 24

Trafic de minori (211 CP și art. 13/L678):Exploatare sexuală 355Muncă forţată 317Alte forme de exploatare 18

Grup criminal organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP): 35Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 3

Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 864 de noi cauze penale11, având, de asemenea, ca obiect, combaterea traficului de persoane:

Trafic de persoane (210 CP):Exploatare sexuală 333Muncă forţată 76Alte forme de exploatare 14

Trafic de minori (211 CP):Exploatare sexuală 356Muncă forţată 24Alte forme de exploatare 18

Grup criminal organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP): 43Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 0

9 Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, 2017.10 Informaţii actualizate la data de 21.03.2017, DIICOT.11 Informaţii actualizate la data de 21.03.2017, DIICOT.

38

În perioada 01.01.2016 - 31.12.2016 au fost soluționate 552 de cazuri, dintre care 136 cu soluţie de trimitere în judecată și 416 cu soluţii de clasare;

Au fost trimiși în judecată 358 de inculpaţi, dintre care12:Trafic de persoane (210 CP și art. 12/L678):

Exploatare sexuală 93Muncă forţată 23Alte forme de exploatare 3

Trafic de minori (211 CP și art. 13/L678):Exploatare sexuală 181Muncă forţată 8Alte forme de exploatare 10

Grup criminal organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP, art. 7/L39 și art 329 V.c.p.): 40Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 0

Cauzele au vizat 483 de victime ale traficului de persoane, dintre care 245 victime minore;

Din totalul cauzelor de trafic de persoane trimise în judecată, 35 de cazuri au privit grupuri infracţionale organizate.

Numărul inculpaţior condamnați definitiv (în 2016) - 472, pentru:Trafic de persoane (210 CP și art. 12/L678):

Exploatare sexuală 126Muncă forţată 23Alte forme de exploatare 0

Trafic de minori (211 CP și art. 13/L678):Exploatare sexuală 233Muncă forţată 8Alte forme de exploatare 21

Grup infracţional organizat, constituit în scop de proxenetism (213 și 367 CP, art. 7/L39 și art 329 V.c.p.): 46Folosirea serviciilor unei persoane exploatate (216 CP): 15

12 Informaţii actualizate la data de 21.03.2017, DIICOT.

39

3.1.3. Finalitatea procesului judiciar - evaluare statistică13

14Datele statistice indică un număr total de 333 persoane condamnate, în anul 2016, pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori și pornografie infantilă, dintre care 332 persoane fizice (16 minori) și o persoană juridică.

Pedepsele aplicate variază de la pedeapsa cu executare în regim de detenţie, până la măsurile educative, neprivative de libertate (în cazul minorilor).

Pedepsele cu executare în regim de detenţie au fost aplicate unui număr de 230 de persoane din totalul celor condamnate, iar pedepsele variază între de la un an la peste 10 ani. Pentru traficul de minori (art. 211 NCP) majoritatea pedepselor cu executare în regim de detenţie variază de la 1 - 10 ani.

Exemple relevante:1. Un judecător a intrat în anturajul unor grupări infracționale, sfârșind prin a fi

condamnat la opt luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a serviciilor unei persoane exploatate și, de asemenea, la un an și patru luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

2. Un polițist a fost condamnat la 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat și la doi ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată.

3.2. Cooperarea internațională în domeniul polițienesc și judicia r

Cooperarea în materie penală, în interiorul și în afara UE, în cazurile de trafic și exploatare face parte din rutina strategiei de combatere a fenomenului, cu instrumentele legislaţiei penale naţionale și europene.

Deși în acţiunile de cooperare sunt întâlnite ”variaţii” în relaţia României cu diferite state, puse pe seama birocraţiilor sau a relaţiilor uneori neconsolidate, coordonarea interstatală a urmăririi și cercetării penale, în cazurile de trafic de persoane a determinat în bună măsură eficienţa întregului proces și creșterea vizibilă a aducerii infractorilor în faţa instanţelor de judecată.

În cadrul ciclului de politici 2014 - 2017 al Uniunii Europene, România este permanent reprezentată în cadrul proiectului EMPACT, dedicat combaterii traficului de persoane, urmărind cooperarea internaţională, în cadrul unor operaţiuni comune care au ca obiectiv destructurarea grupărilor de criminalitate organizată, specializate în traficul de persoane și care acţionează pe teritoriul mai multor State Membre. 13 Sursa: CSM, 2016.14 Sursa: CSM, 2017.

40

Amintim participarea, alături de alte SM, la zilele comune de acţiune, în cadrul JAD THB 2016, în perioada mai - iunie 2016, vizând traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă, și EMPACT LARGE SCALE JOINT ACTION DAYS - JAD CICONIA ALBA 2016, în perioada 10-16.10.2016.

15În instrumentarea cauzelor penale în domeniul traficului de persoane, pe plan internaţional, D.C.C.O., la nivel central și teritorial, a cooperat cu autorităţile corespondente din ţările de destinaţie, în cadrul a 12 echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team - JIT). În cadrul JIT, au loc permanent întâlniri de coordonare, la nivelul Eurojust și se realizează activităţi procedurale comune, pe teritoriul statelor semnatare.

În același timp, D.C.C.O. a continuat să promoveze crearea unor echipe internaţionale de lucru de tip task-force, în care și-au desfășurat activitatea specialiști pe problematica traficului de persoane din România. O cooperare deosebită în acest sens s-a realizat cu Germania, Spania, Franţa, Austria, Olanda, Norvegia, Danemarca și Irlanda.

Cooperarea poliţienească cu partenerii din ţările de destinaţie a traficului a avut loc, în majoritatea cauzelor penale instrumentate, printr-o diversitate a canalelor de comunicare. Cooperarea formală și informală s-a realizat prin mesaje, întâlniri, discuţii, contacte permanente cu ofiţerii de legătură și schimb de informaţii, în cazuri concrete, cu respectarea procedurilor de comunicare. De asemenea, în ţară au avut loc o serie de întâlniri cu parteneri internaţionali, în cazuri punctuale, la care au participat și alte autorităţi cu atribuţii de aplicare a legii.

În foarte multe cauze cu caracter internaţional au avut loc întâlniri de coordonare, la nivelul EUROPOL și EUROJUST, la care au participat poliţiști și procurori de caz, din România și statele de destinaţie.

În 2016, la nivelul structurilor de combatere a traficului de persoane au fost înregistrate 75 comisii rogatorii, solicitate de autorităţile străine și 56 comisii rogatorii solicitate autorităţilor străine.

În planul cooperării internaţionale schimbul de mesaje și date de interes operativ a fost derulat prin canalele oficiale ale Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, în bună măsură, dar și prin reţeaua ofiţerilor de legătură străini acreditaţi la București. Astfel, în anul 2016, structurile de combatere a traficului de persoane au transmis 2863 de solicitări internaţionale, din care 400 prin ofiţerii de legătură străini în România și au primit 4187 de solicitări, din care 502 de la ofiţerii de legătură străini în România.

15 Sursa: DCCO, 2017.

41

16În anul 2016 au fost extrădaţi sau transferaţi în România, din alte state, în vederea executării pedepselor, 59 de persoane, pentru infracţiuni de trafic de persoane. Cele mai multe au fost aduse din Italia (15), Marea Britanie (9), Austria (7), Spania (5) și Franţa (5) etc.

În aceeași perioadă de timp au fost predate/ transferate, în vederea executării pedepselor, 73 de persoane, din România, către autorităţile altor state. Cele mai multe persoane au fost predate autorităţilor din Germania (15), Austria (11), Italia (11), Franţa (6), Belgia (5).

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism În perioada 01.01.2016 - 31.12.2016 au fost create echipe comune de lucru, cu

omologi din ţări precum Marea Britanie, Olanda, Cehia.

16 Sursa: IGPR - CCPI, 2017

42

Secțiunea IV. NEVOILE VICTIMELOR și RĂSPUNSUL SOCIAL

Fiecare situaţie de trafic și exploatare este particulară, chiar dacă strategiile criminale de recrutare, exploatare sau ameninţare și șantaj, folosite de traficanţi, sunt universale. Nu putem universaliza ajutorul cu care suntem datori victimelor. Nu putem căuta reţete generale, măsuri universale de prevenire, abordări schematice ale procesului de acompaniere și asistenţă a celor afectaţi. Nu vom găsi decât soluţii parţiale sau aproximativ relevante pentru condiţia fiecărei victime.

În 2016, sistemul de asistenţă a victimelor traficului de persoane nu a cunoscut transformări importante sau evoluţii semnificative.

Concluziile studiului pe care ANITP l-a finalizat în anul 201517 își păstrează actualitatea, evoluţiile, pentru domeniul asistenţei victimelor traficului de persoane, fiind nesemnificative până în prezent. Evaluarea sistemului naţional de asistenţă pentru victimele traficului de persoane18, conform Standardelelor naționale pentru serviciile specializate de asistență și protecție a victimelor traficului de persoane (H.G. nr. 1238/2007), standardelor internaţionale și celor mai bune practici, a arătat că:

există o tendinţă de aglomerare și amplificare a activităţii legislative, în anumite momente sau intervale, corespondente unor evenimente ce redefinesc poziţia României în context european19;

definirea cadrului legal ce reglementează fenomenul traficului de persoane a reprezentat un interes constant în factorul politic din ultimii 15 ani.

Posibilele soluţii pentru depășirea problemelor sistemului de asistenţă trebuie să urmărească practica socială a asistenței victimelor, care arată că majoritatea victimelor aleg, în mod legitim, să își normalizeze viața, odată ce au ieșit din experiențele de trafic, întorcându-se în familie sau în comunitatea din care au plecat, alegând cazarea într-un centru doar atunci când întoarcerea în familie sau comunitate nu este o opțiune, și atunci pentru perioade scurte de timp, din variate motive (condiţii inumane de locuit sau de trai, în familie/ acasă, conflicte cu familia,

17 Idem 19.18 Ciprian Grădinaru, Analiza serviciilor de asistenţă a victimelor traficului de persoane, Studiu Social Calitativ, București 2015, p. 39. ”Raportul își propune să furnizeze o analiză deschisă și onestă asupra funcţionării sistemului de asistenţă pentru victimele traficului de fiinţe umane în România”.19 De ex. integrarea în Uniunea Europeană, etapele parcurse în aderarea în spaţiul Schengen.

43

teama de ameninţările traficanţilor etc.). Totuși, această alegere conţine riscul reîntoarcerii victimei în mediul de vulnerabilitate, care a favorizat intrarea acesteia în trafic.

Legislaţia naţională și europeană în materie cer, în mod explicit, asigurarea adăposturilor adecvate pentru asistenţa de tip rezidenţial a victimelor traficului de persoane. Acolo unde autorităţile locale fac eforturi pentru a aloca resursele cerute de menţinerea centrelor rezidenţiale, nu reușesc întotdeauna, fie din cauza lipsei resurselor, fie din cauze imputabile interesului marginal pe care unele autorităţi locale îl direcţionează către problematica asistenţei victimelor traficului de persoane. Pe de altă parte, foarte multe victime refuză asistența de tip rezidențial, lipsind de sens asigurarea neîntreruptă a funcţionării unor centre rezidenţiale consumatoare de resurse.

Asistența acordată victimelor traficului de persoane identificate în anul 2016

44

Un răspuns echilibrat, în interesul victimelor, poate fi generat doar de adaptarea componentei rezidenţiale a asistenţei victimelor la dinamica cotidiană a manifestării fenomenului, la nivel naţional, de înlăturarea barierelor administrative, care fac de multe ori imposibilă cazarea în judeţul x a unei victime care are domiciliul în judeţul y, de centrarea mai degrabă pe crearea disponibilităţii de a găzdui victimele, decât pe efortul simplist și costisitor de a asigura funcţionarea unor spaţii de cazare, care pot rămâne nelocuite pentru perioade mari de timp.

4.1. Asistența acordată victimelor traficului de persoane identificate în anul 2016

Victimele identificate anul trecut au beneficiat, în termeni statistici, de următoarea configuraţie de servicii adaptate nevoilor particulare, așa cum au fost acestea stabilite în planurile de asistenţă:

Tipuri de asistențăTotal

victime

Distribuția pe vârstă și genMINORI ADULŢI

feminin masculin feminin Masculin

Victime care au beneficiat de asistență

314 144 18 88 64

Asistenţă acordată de instituţii publice 166 109 11 34 12Asistenţă acordată de ONG 88 21 5 39 23

Asistenţă acordată în parteneriat public-privat

60 14 2 15 29

Interpretarea acestor date trebuie realizată sub rezerva refuzului, cel puţin în prima instanţă, a serviciilor de asistenţă, de către un număr important de victime ale traficului de persoane și, de asemenea, sub rezerva lipsei oportunităţilor de verificare a exactităţii datelor oferite de către instituţiile și organizaţiile implicate.

Ansamblul serviciilor acordate victimelor, atât de către instituţiile publice sau de către ONG, cât și în parteneriat public-privat, include:

Cazare, în centre de asistenţă a victimelor traficului de persoane sau în alte tipuri de centre rezidenţiale

Asistenţă medicală Consiliere psihologică Ajutor financiar Ajutor material (îmbrăcăminte, medicamente, alimente, produse igienico-

sanitare) Consiliere/asistenţă juridică Reintegrare școlară Consiliere profesională Recalificare profesională Reintegrare în muncă

Victimele au beneficiat, în mod diferenţiat, de unul sau mai multe dintre aceste servicii, în funcţie de nevoile particulare ale fiecăreia, identificate în procesul evaluării iniţiale și progresive, în desfășurarea procesului de asistenţă pentru reintegrare.

45

În acest context, este relevant faptul că acele servicii de care au avut nevoie cel mai mare număr de victime sunt cele care au funcţia de intervenție în criză, pentru normalizarea vieţii victimelor: consiliere psihologică (248 de beneficiari), asistenţă medicală (144), cazare în centre de asistenţă a victimelor traficului de persoane sau în alte tipuri de centre rezidenţiale (96), ajutor financiar (primit de 86 de victime).

4.2. Rolul Centrelor Regionale ale ANITP

Centrele Regionale au participat la repatrierea victimelor traficului de persoane, coordonarea asistenţei acordate acestora, coordonarea participării lor în desfășurarea procedurilor judiciare. Progresele au fost determinate, în bună măsură, de cooperarea dintre autorităţi/ instituţii descentralizate, pe de o parte, și dintre acestea și organizaţiile neguvernamentale, pe de altă parte.

Dincolo de incongruenţele și disfuncţionalităţile sistemului de asistenţă, rolul Centrelor Regionale (CR) ANITP rămâne unul central în matricea socială. Specialiștii CR evaluează situaţia fiecărei victime, identifică soluţia oportună de acompaniere pentru fiecare victimă, monitorizează asistenţa pe care o victimă o primește din partea serviciilor specizalizate, coordonează participarea victimelor, martore în procesul penal.

Informarea victimelor cu privire la drepturile lor legale20 și susţinerea emoţională a acestora a condus la creșterea gradului de participare în procesul penal, finalizarea procesului penal într-un timp mai scurt și condamnarea traficanţilor. Serviciile de care au beneficiat victimele, prin implicarea CR, au fost:

- asistenţa la repatriere;- informare privind drepturile legale;- informare privind serviciile sociale rezidenţiale şi la domiciliu;- facilitarea obţinerii documentelor de identitate;- demersuri privind reintegrarea şcolară;- demersuri privind includerea victimelor în programe de calificare şi

identificarea unui loc de muncă;- suport emoţional în cadrul procesului penal;- transportul victimelor la domiciliu acestora;- transportul victimelor de la domiciliu la instanţe şi retur.

20 Informarea cu privire la drepturile victimelor infracțiunilor constituie o obligație a organelor judiciare, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor cu modificările și completările ulterioare.

46

Serviciile oferite de către furnizorii de servicii sociale (DGASPC şi organizaţii neguvernamentale), prin medierea centrelor regionale, au fost:

- servicii rezidenţiale în regim de urgenţă şi pe termen lung;- asistenţă medicală;- consiliere psihologică;- sprijin material;- asistenţă juridică;- identificarea unui loc de muncă;- sprijin pe parcursul studiilor şcolare.

4.3. Referirea transnațională și repatrierea cetățenilor români identificați în țări de destinație, ca victime sau potențiale victime ale traficului de persoane.

Acompanierea victimelor în procesul de repatriere și post-repatriere este, cel mai probabil, zona în care intervenţia multidisciplinară public-privat este cea mai consistentă și vizibilă.

Întoarcerea voluntară, în ţară, a victimelor traficului de persoane a fost și în 2016 un proces cu multe provocări, consumator de resurse, secvenţializat și procedurat, pus în practică pentru a asigura repatrierea victimelor în condiţii de siguranţă și reintegrarea victimelor în viaţa socială. Acest proces include, în funcţie de nevoile particulare ale victimei, oferirea unui adăpost, asistenţă medicală de urgenţă, consiliere psihologică în caz de criză, dar și oferirea de informaţii de natură juridică, care să ghideze victima în procesul post-repatriere.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

7761

110121

44

127

47

Distribuție multianuală, victime repatriate 2010 - 2016

Figura 17. Comparație multianuală, victime repatriate 2010 - 2016.

47

Cadrul legal în care se desfășoară această activitate impune preluarea victimelor de la aeroport, autogări sau din punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către specialiștii ANITP. În momentul preluării victimelor, se realizează o evaluare imediată a nevoilor urgente de asistenţă (urgenţe medicale, urgenţe privind securitatea fizică, starea psihică, identificarea unei locuinţe/adapost), totodată li se prezintă drepturile pe care le au ca victime sau victime prezumate ale traficului de persoane, lucru consemnat într-un proces verbal. În funcţie de starea de fapt și de evaluarea iniţială, victimele sunt referite către cel mai pretabil furnizor de servicii sociale și de reintegrare.

Costurile pentru repatrierea celor 47 de victime21, cetăţeni români, au fost suportate de către stat, organizaţii neguvernamenlate, organizaţii internaţionale sau autorităţi străine, după caz.

BELGIA

CIPRU

ELVETIA

GERMANIA

IRLANDA

ITALIA

NORVEGIA

PORTUGALIA

SERBIA

SPANIA

SUEDIAUK

25

1 16

2 31 1

4 4

17

Figura 18. Statele de destinație - victime repatriate, 2016.

Observăm că în cazul statelor cum sunt Cipru, Suedia și UK, rata victimelor repatriate se apropie mai mult de cea a victimelor exploatate în aceste state, decât în cazul altor ţări de destinaţie. Putem presupune că mecanismele naţionale de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, din aceste state, își probează într-o bună măsură eficienţa.

4.4. Coordonarea participării victimelor în procesul penal - 2016

21 Fig. 19 - statele de destinaţie a exploatării, din care au fost repatriate victimele, în anul 2016.

48

Uniunea Europeană declară caracterul de prioritate al acţiunilor de prevenire și combatere a traficului de persoane. Abordarea UE recunoaște caracterul marcat de gen al traficului de persoane, aduce în prim plan victima și drepturile omului și recunoaște nevoia unui regim bazat pe principiul interesului superior al copilului, subliniind nevoia acţiunilor unitare, coordonate și multidisciplinare, între statele membre.

În acest context, oferirea de informaţii coerente victimelor traficului de persoane, cu privire la drepturile lor, este esenţială. Aceste drepturi acoperă o gamă vastă, de la acordarea de ajutor și asistenţă medicală (de urgenţă) la drepturi din sfera relaţiilor de muncă, dreptul de a avea acces la justiţie, dreptul la un avocat și la posibilităţile de a cere despăgubiri.

Pentru aplicarea legislaţiei europene și în spiritul onorării obligaţiilor ce revin României ca stat membru, ANITP a continuat implementarea și în anul 2016 a Programului de Coordonare a victimelor în procesul penal22. În acest program, ANITP este partener cu Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română, DIICOT și Direcţia Probaţiune.

Obstacole și riscuri identificate în desfășurarea Programului de participare a victimelor în procesul penal

Autorităţile judiciare au făcut progrese notabile în efortul continuu de a da consistenţă obligaţiei umanitare și legale, lipsită de echivoc, de a trata victimele traficului de persoane în acord cu principiile și drepturile fundamentale enunţate în normele existente. Efortul instituţiilor implicate în punerea în practică a Programului de Coordonare se lovește uneori de obstacole sau este pus în pericol de unele riscuri identificate de specialiștii implicaţi în implementarea programului. Primul obstacol identificat, generat de faptul că majoritatea victimelor au un nivel mediu de educaţie și nu au o experienţă de viaţă bogată (majoritatea victimelor au vârsta între 18 și 25 de ani) este lipsa cunoștinţelor juridice, a informaţiilor cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile, motiv pentru care pot manifesta reticenţă în momentul identificării lor de către organele de urmărire penală.

Un alt obstacol este determinat de condiţia psihică a victimelor, marcată de traumele suferite în perioada de trafic și exploatare. Alt impediment este nivelul scăzut al încrederii victimelor în autorităţile judiciare, fapt cauzat de abuzurile

22 Programul a fost creat pentru facilitarea accesului victimelor la justiţie, asigurarea respectării drepturilor victimelor și creșterea numărului de victime care aleg să fie părţi în procesul penal.

49

suferite, dar și de nivelul general scăzut de încredere al populaţiei, în autorităţile de aplicare a legii.

În colaborare cu organele judiciare, victimele traficului de persoane pot întâmpina o serie de obstacole interne, cum ar fi:

- temerea de a nu fi subiect al anchetei penale, în care prezenţa ei echivalează cu recunoașterea faptului că a locuit și a lucrat ilegal în ţara de destinaţie;

- temerea de corupţia autorităţilor;- ameninţarea victimei cu răzbunarea din partea traficantului;- traumatizarea și rușinea victimei, cauzate de lucrul sau serviciile pe care

trebuia să le presteze, nedorind ca rudele sau cunoștinţele sale să afle prin ce a trecut;

- temerea victimei că plângerea sa nu va avea efectul scontat;- lipsa informaţiilor cu privire la procedurile judiciare și administrative aplicabile.

Pe parcursul desfășurării programului în 2016 s-au identificat și alte riscuri care pot influenţa negativ desfășurarea procesului penal și care pot periclita siguranţa victimelor: renunţarea victimelor la participarea în proces, de cele mai multe ori, din teama de represalii afirmate de colaboratori ai inculpaţilor, reluarea contactului cu traficanţii sub imperiul așteptării naive a obţinerii unei reparaţii materiale din partea acestora, în schimbul retragerii plângerilor, riscuri de securitate, înţelegerea greșită a unor drepturi, slaba colaborare între instituţii, riscul de revictimizare-în special la victimele minori.

Analiza cantitativă a activității de coordonare a victimelor în procesul penal, în anul 2016

Interpretarea datelor culese în baza unor indicatori selectaţi, privind victimele identificate în anul 2016, care au acceptat coordonarea participării lor în procesul penal, este reprezentată de analiza cantitativă a caracteristicilor populaţiei de victime, dar și de analiza gradului de participare a victimelor în procesele penale.

Abordarea multidisciplinară și cooperarea interinstituţională și-au păstrat și în anul 2016 caracterul de operativitate, deși au existat cazuri în care organele de urmărire penală nu au beneficiat de expertiza și de experienţa specialiștilor din structurile teritoriale ale ANITP în coordonarea victimelor, în timpul urmăririi penale, prezenţa acestora la activităţile în care au fost implicate victimele fiind refuzată.

Prezentăm în continuare o imagine de ansamblu a demersurilor de coordonare și suport, cu privire la cele 467 de victime ale traficului de persoane, care au beneficiat de diferite servicii, în cadrul programului de coordonare a participării victimelor în procesele penale.

50

Victime pentru care s-a asigurat transportul.

Victime care au beneficiat de sprijin prin informare şi consiliere socială.

Victime pentru care s-a asigurat protecţie fizică (DCCO, Jandarmerie, OP etc.)

Victime care au beneficiat de asistenţă juridică gratuită conform legii nr. 211/2004.

Victime care au beneficiat de asistenţă juridică acordată în alte condiţii (sprijin ONG, resurse proprii etc.).

Victime care au beneficiat de asistenţă juridică acordată cu sprijinul ONG.

Victime care au beneficiat de asistenţă juridică din resurse proprii.

Victime pentru care a fost pronunțată o hotărâre definitivă de acordare despăgubiri civile

Nr. victime care au încasat despăgubirile civile.

Victime care au solicitat compensaţii financiare (acordate de către stat conform legii nr. 211/2004).

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

249

439

219

367

64

35

6

1

45

Figura 19. Coordonarea participării victimelor în procesul penal, victime identificate în 2016.

Se poate observa că cele 467 de victime au beneficiat de diferite servicii, în mod diferenţiat, în cadrul programului de coordonare a participării victimelor în procesele penale. Dacă, din totalul celor 467 de victime, majoritatea (439) au beneficiat de servicii de informare și consiliere pe probleme sociale, 367 au beneficiat de asistenţă juridică gratuită, în conformitate cu legea, în timp ce numărul victimelor care au solicitat compensaţii financiare, acordate de către stat, conform legii 211/2004, a fost de doar 45, în anul 2016.

51

Secțiunea V. PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

O abordare pozitivă a soluțiilor sociale faţă de nevoia socială și morală de a preveni cât mai multe situaţii de victimizare, de a avea cât mai puţine persoane care ”dobândesc” statutul nedorit de victimă a traficului de persoane, poate fi dezvoltată ţinând seama de prevederile articolului 6 al Convenţiei Consiliului Europei pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane:

”Pentru a descuraja cererea care favorizează toate formele de exploatare a persoanelor, în special a femeilor și copiilor, care conduc la trafic, fiecare Parte va adopta sau întări măsuri legislative, administrative, educative, sociale, culturale sau altele, inclusiv:

(a) cercetări privind cele mai bune practici, metode și strategii;(b) măsuri de sensibilizare a opiniei publice asupra răspunderii și rolului important al massmedia și al societății civile pentru identificarea cererii drept una dintre cauzele de bază ale traficului de ființe umane;(c) campanii de informare pentru grupuri țintă, care să implice, în mod corespunzător, printre altele, autoritățile publice și factorii de decizie politici;(d) măsuri preventive, incluzând programe educative destinate fetelor și băieților pe perioada școlarizării acestora, care să sublinieze caracterul inacceptabil al discriminării bazate pe sex și consecințele ei negative, importanța egalității între femei și bărbați, precum și demnitatea și integritatea fiecărei ființe umane.”23

Conceptul central de prevenire a victimizării prin trafic de persoane/ exploatare trebuie să urmărească:

a învăța oamenii cum să își administreze vulnerabilitățile și să caute soluții pentru propriile dificultăți economice, emoționale sau de orice fel ar fi acestea, pentru a nu mai încredința ”rezolvarea” acestora celor care le vânează vulnerabilitățile sau neputințele,

a educa oamenii, învățându-i cum să se informeze pentru a reduce riscurile, atunci când decid să lucreze în țară sau afara țării, în condiții neclare, care le pot pune în pericol viața, familia, prezentul și viitorul,

23 Articolul 6 al Convenţiei Consiliului Europei pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane prevede, în mod explicit, măsurile pentru descurajarea cererii, pe care Părţile trebuie să le ia.

52

a arăta părinților că este mult mai bine să își însoțească copiii, în opoziție cu diferitele forme de a îi abandona, atunci când decid să plece departe de casă, pentru a obține venituri legitime,

a arăta celor care vor să obțină venituri din oferirea de servicii sexuale că această alegere conține riscuri majore pentru sănătatea fizică și mentală, dar mai ales pentru prezentul și viitorul social,

a atenționa pe cei care folosesc munca forțată, cerșetoria, sclavia sexuală sau orice altă modalitate de aservire și exploatare a altor persoane, în folosul personal. Societățile umane nu mai tolerează asemenea practici și mentalități, iar cei care nu le abandonează suportă toate consecințele,

a pregăti educatorii și formatorii de opinie, atenționându-i cu privire la influența decisivă pe care o pot avea față de cei vulnerabili, față de cei care alcătuiesc populații vulnerabile sau victime dezirabile pentru traficanți.

O parte a acestei abordări se regăsește în acţiunile din anul 2016, ale ANITP, ale partenerilor săi, ale altor actori anti-trafic, cum sunt Ministerul Afacerilor Externe sau Inspecţia Muncii:

5.1. Campanii și planuri de acțiune - ANITP

În anul 2016, Agenţia a implementat cu succes 3 campanii naţionale de prevenire, o campanie destinată comunităţii românești din Marea Britanie și 87 de campanii/proiecte educaţionale de prevenire/initiative locale. În cadrul acestora, au fost desfășurate peste 1.700 activităţi de prevenire, în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproxomativ 120.000 beneficiari direcţi și un număr estimat de peste 1.400.000 beneficiari indirecţi (persoane care au intrat in contact cu mesajele anti-trafic prin intermediul pliantelor, afiselor, spot-urilor video si in mediul online).

Trei campanii naţionale au fost implementate în cascadă, întărind mesajele anti-trafic anterioare:

„Cere ajutor, nu cerși!”, „Nu ignora fata...invizibilă! Povestea ei poate deveni și povestea ta!” “Săptămâna împotriva traficului de Persoane”.

Acestor iniţiative preventive li se alătură și campania „Cu un apel îi vei salva viața! Fii salvatorul ei!”, derulată în rândul comunităţii românești din Marea Britanie.

Campania națională de prevenire „Cere ajutor, nu cerşi!”

53

A.N.I.T.P. a continuat implementarea campaniei lansate în luna august 2015, în cadrul proiectului RO 20 „Modele de bune practici în domeniul serviciilor de asistență acordate victimelor traficului de persoane”. Obiectivele campaniei: creșterea gradului de conștientizare cu privire la traficul de persoane, în cadrul comunităţilor vulnerabile (inclusiv comunităţile de romi), precum și identificarea principalelor cauze ale vulnerabilităţii la trafic și găsirea unor posibile soluţii pentru prevenirea traficului de persoane, în special a exploatării prin cerșetorie a minorilor.

Mesajul campaniei, „Mâna întinsă nu primește ajutor, primește bani pentru traficanţi!”, s-a adresat minorilor cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani, aflaţi în situaţii de risc, reprezentanţilor adulţi ai comunităţilor vulnerabile (părinţi, lideri informali, etc.), reprezentanţilor instituţiilor implicate în prevenirea și combaterea traficului de persoane (autorităţi locale, poliţie, inspectorate școlare, DGASPC etc), precum și publicului larg.

Au fost organizate întâlniri cu reprezentanţii grupului ţintă, în localităţile Pantelimon (judeţul Ilfov), Petelea (judeţul Mureș), Turda (judeţul Cluj) și Sibiu (judeţul Sibiu), la care au participat elevi, cadre didactice și reprezentanţi ai comunităţii locale și ai autorităţilor.

În municipiul Sibiu, a avut loc cea de-a patra reprezentaţie a piesei de teatru „Alex, fost Gogo”. Piesa de teatru a fost jucată pe pietonala Nicolae Bălcescu, unul dintre cele mai aglomerate spaţii publice din municipiul Sibiu. Pentru promovarea evenimentului, Asociaţia UNTEATRU (operatorul care a creat și interpretează piesa de teatru) a diseminat grupului ţintă un număr de 100 de flyer-er/invitaţii personalizate. Reprezentaţia piesei „Alex, fost Gogo” a durat aproximativ 20 de minute și s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea publicului prezent.

Reprezentanţii A.N.I.T.P. și I.G.P.R. - I.C.P.C., parteneri în cadrul campaniei, au participat la standul de informare al I.C.P.C., în Parcul Titan din București, în cadrul evenimentului de celebrare a Zilei Poliţiei Române 2016. Evenimentul a beneficiat de prezenţa domnului Călin GOIA, solistul trupei Voltaj și imaginea campaniei. Pentru promovarea activităţii, Călin GOIA a înregistrat o invitaţie video, material postat în data de 25 martie 2016 pe paginile de Facebook ale trupei Voltaj, A.N.I.T.P. și I.G.P.R.. Invitaţia domnului GOIA de participare la activitatea de prevenire a traficului de persoane a totalizat pe cele 3 pagini de

54

Facebook aproximativ 20 000 de vizualizări și 1 450 de aprecieri (like-uri). Prezenţa lui Călin GOIA a avut un impact deosebit asupra persoanelor prezente în Parc. Reprezentanţii A.N.I.T.P. au oferit informaţii cu privire la traficul de persoane în scopul exploatării prin cerșetorie, au oferit sfaturi preventive și au diseminat materiale promoţionale. Domnul GOIA a discutat cu vizitatorii standului de informare, a dat autografe, a făcut poze cu toate persoanele interesate și a oferit câteva interviuri despre campania de prevenire, mai multor posturi TV (Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, Digi 24). Călin GOIA a ales ca toate interviurile să fie realizate lângă unul din cele două sisteme roll-up, asigurând astfel promovarea demersului preventiv al A.N.I.T.P.. Prezenţa artistului la standul de informare a atras atenţia și altor publicaţii de știri, sens în care fotografii ale cântăreţului, purtând tricoul campaniei, au fost preluate și publicate (exemplu Ziarul Ring).

Întâlnirile cu reprezentanţii grupului ţintă, organizate de echipa de campanie au fost completate de o serie de activităţi de prevenire desfășurate de specialiștii A.N.I.T.P. în zonele de competenţă ale Centrelor Regionale.

A.N.I.T.P. a desfășurat 220 de activități de prevenire, care au înregistrat un număr de aproximativ 13.000 de beneficiari direcți și peste 500.000 de beneficiari indirecți.

Campania de prevenire „Cu un apel îi vei salva viața! Fii salvatorul ei!”În luna martie 2016, portalul de știri AngliaMea.ro, cu sprijinul Agenţiei și al

Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a lansat campania de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale „Cu un apel îi vei salva viața! Fii salvatorul ei!”.

Campania a vizat comunitatea românească din Marea Britanie și s-a adresat atât persoanelor aflate în situaţie de risc, victimelor/potenţialelor victime ale traficului de persoane, cât și reprezentanţilor publicul larg, urmărind:

informarea și conștientizarea cetăţenilor români din Marea Britanie, cu privire la riscurile și implicaţiile asociate traficului de persoane, în scopul exploatării sexuale a femeilor;

încurajarea cetăţenilor români din Marea Britanie, care au cunoștinţă despre fapte de trafic de persoane, să contacteze autorităţile locale sau Ambasada României;

55

informarea victimelor/potenţialelor victime exploatate sexual cu privire la ieșirea din situaţia de trafic și posibilităţăţile de a primi ajutor existente;

descurajarea traficanţilor, prin promovarea interesului special acordat problematicii luptei împotriva acestui tip de criminalitate.Implementarea campaniei a fost susţinută de o serie de materiale informativ-

preventive, distribuite de publicaţia AngliaMea.ro, către diferite magazine, restaurante, biserici, Centre Comunitare, precum și în alte centre românești.

Campania națională de prevenire „Nu ignora fata...invizibilă! Povestea ei poate deveni şi povestea ta!” (aprilie - iulie 2016).

Campania a fost realizată cu sprijinul cântăreţei de muzică pop Brighitta GHEORGHE (cunoscută sub numele de BRIGHI) și al S.C. Cat Music S.R.L. și a avut drept scop prevenirea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale.

Elementul central al campaniei a fost reprezentat de melodia „Invizibilă”, lansată de BRIGHI la sfârșitul anului 2015, piesă ce ilustrează tragedia unei tinere exploatate sexual și oferă publicului un tablou complet și plin de emoţie al traficului de persoane. Videoclipul melodiei a înregistrat, în doar câteva săptâmâni de la momentul lansării, peste nouă sute de mii de vizualizării pe www.youtube.com.

Obiectivele campaniei au constat în creșterea gradului de informare a persoanelor vulnerabile, cu privire la riscurile asociate exploatării sexuale, precum și în informarea și sensibilizarea opiniei publice privind implicaţiile traficului de persoane, în vederea reducerii cererii de servicii prestate de către victimele traficului.

Pentru promovarea cât mai eficientă a mesajului campaniei de prevenire, a fost realizat, cu sprijinul Cat Music un material audio-video de 30 de secunde, constand într-un montaj al diferitelor cadre din videoclipul melodiei „Invizibilă”. Imaginile sunt însoţite de refrenul piesei și de intervenţia vocii artistei (BRIGHI), care nuanţează, prin cuvinte, vizualul spotului. Materialul audio-video elaborat a fost folosit de sine stătător, fiind dat spre difuzare ca spot video la posturile TV. De asemenea, a fost realizată și varianta audio a spotului de 30 secunde, aceasta fiind difuzată la posturile de radio.

Specialiștii ANITP au desfășurat peste 450 de activități de prevenire, majoritatea adresate minorilor și tinerilor. Acţiunile campaniei au ţintit aproximativ 25.800 de beneficiari direcți, majoritatea minori și tineri, dar și specialiști în domeniul traficului de persoane, cadre didactice, publicul larg, reprezentanţi ai diferitelor

56

categorii socio-profesionale, etc.. Acestora li se adaugă cei peste 530.000 de beneficiari indirecți, receptori ai mesajului campaniei.

Toate demersurile preventive desfășurate de A.N.I.T.P. au fost sprijinite de o puternică promovare în presa scrisă, audiovizuală și online (articole de presă și online, interviuri, apariţii radio și TV, etc), fapt ce a asigurat transmiterea mesajului anti-trafic al campaniei către un număr foarte ridicat de persoane/beneficiari indirecţi.

În cadrul campaniei au fost diseminate 20.800 de materiale de campanie, respectiv: afișe A2, afișe S7 și flyer-e. Susţinerea mesajului campaniei prin intermediul spoturilor video și radio (au fost înregistrate peste 7.000 de difuzări la posturile locale de radio si televiziune) a determinat o eficientizare a măsurilor anti-trafic derulate de specialiștii A.N.I.T.P.. De asemenea, postarea afișelor campaniei în incinta staţiilor Metrorex a asigurat transmiterea mesajului anti-trafic al campaniei către un segment foarte larg de persoane.

Campania națională “Săptămâna împotriva traficului de Persoane”Pentru a marca ziua de 18 Octombrie - Ziua Europeană de Luptă împotriva

Traficului de Persoane, ANITP a organizat „Săptămâna prevenirii traficului de persoane”, o campanie naţională prin care se promovează un puternic mesaj anti-trafic, ce completează eforturile europene de luptă împotriva traficului de persoane.

Evenimentul a devenit unul de tradiţie, scopul campaniei fiind promovarea zilei europene anti-trafic și informarea publicului larg cu privire la dimensiunile și formele de manifestare a traficului de persoane și întărirea capacităţii de autoprotecţie la ameninţările acestui fenomen, în rândul persoanelor vulnerabile.

Organizarea, de către centrele regionale ale A.N.I.T.P. și partenererii din plan local a celor 184 de acțiuni preventive (întâlniri cu grupuri ţintă, expoziţii, acţiuni gen flash-mob, etc) au asigurat transmiterea mesajului anitrafic al campaniei „Săptămâna prevenirii traficului de persoane” unui număr de aproximativ 25.771 de benecificari direcți. Activităţile preventive desfășurate în timpul campaniei au fost suţinute și de materiale tipărite, respectiv afișe și flyere, care au fost distribuite publicului ţintă, dar și de materiale realizate prin eforturile proprii ale unor centre regionale, care au reușit, cu sprijinul partenerilor tradiţionali, să realizeze materiale de susţienre a campaniei: broșuri, pixuri și agende personalizate.

5.2. Linia telverde anti-trafic 0800.800.678

57

Telverde a fost, de-a lungul anilor, platforma ”invizibilă” de comunicare între publicul general, victime sau potenţiale victime ale traficului de persoane și ansamblul actorilor anti-trafic din România. În anul 2016 Telverde:

a fost apelată de 781 de ori, fiind solicitate informaţii referitoare la traficul de persoane, activitatea ANITP, încheierea unui contract de muncă și plecarea la muncă în străinătate24.

ianuarie

febru

ar ie

marti

e

apri lie

mai

iunie

iul ie

august

septem

brie

octom

brie

noiem

brie

decembrie

media

80 7154

61 57 65 73

3220

146

44 3365

Figura 20. Apelurile primite de către operatorii compartimentului telverde, ianuarie - decembrie 2016.

3 apeluri au reprezentat posibile cazuri de trafic, acestea fiind referite, în vederea soluţionării, instituţiilor competente

58 (7,4% din totalul apelurilor recepţionate) apeluri, prin care au fost solicitate diverse informaţii, restul de 720 reprezentând alte apeluri.

Din numărul apelurilor privind Solicitări Informaţii (58 apeluri) s-a constatat:- un număr de 21 de apeluri privesc solicitării de informaţii referitoare la

activitatea anumitor societăţi şi încheierea unui contract de muncă (36%);- un număr 13 apeluri privesc informaţii legate de activitatea ANITP şi a Liniei

Telverde (23%);- un număr 7 apeluri privesc informaţii privind plecările şi munca în străinătate

(12%);- un număr 17 apeluri privesc informaţii legate de traficul de persoane (29%);

24 A se vedea Figura nr.1.

58

5.3. Campanii și activități de prevenire derulate de Centrele Regionale ale ANITP

În anul 2016, Centrele Regionale ale A.N.I.T.P. au desfășurat activităţi care au răspuns atât priorităţilor naţionale (în cadrul campaniilor naţionale) cât și celor locale (în cadrul campaniilor, proiectelor educaţionale și altor iniţiative locale). În acest context, Centrele Regionale au fost implicate în 6 campanii/proiecte naţionale de prevenire și au iniţiat 87 campanii /proiecte educaționale de prevenire /ințiative locale. În cadrul acestor proiecte și campanii de prevenire au fost desfășurate, în unităţi de învăţământ, adăposturi, centre pentru copii și în locuri publice, un număr de peste 17.000 activități de prevenire, în urma cărora s-a înregistrat un număr de peste 120.000 beneficiari direcți și un număr estimat de peste 1.400.000 beneficiari indirecți/tangențiali (persoane care au intrat în contact cu mesajele anti-trafic, prin intermediul pliantelor, afișelor, spot-urilor video, precum și în mediul online).

5.4. Campanii online 2016

În contextul celebrării „Zilei Europene Dedicate Victimelor Criminalității”, la data de 22 februarie 2016, precum și în marja mandatului Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, în perioada 08-22.02.2016 s-a derulat campania online de susţinere a victimelor traficului de persoane „Cuvinte care vindecă”. Campania s-a derulat în mediul Facebook, prin propagare organică de pe pagina de facebook a Agenţiei și conturile de Facebook ale Centrelor Regionale. Campania a presupus colectarea din mediul online de mesaje de încurajare pentru victimele

59

O iniţiativă locală, cu un impact deosebit: organizarea, în luna mai 2016, la Cluj-Napoca, a concursului de filme de scurtmetraj pe tema traficului de persoane „Fighting Human Traficking”. Evenimentul a fost realizat de C.R. Cluj-Napoca, în parteneriat cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi cu susţinerea oferită de societăţile comerciale Avangarde Software Cluj-Napoca şi Diana Trans Mureş. Proiectul s-a adresat cineaştilor amatori sau profesionişti din România şi a avut drept scop promovarea de mesaje care să contribuie la conştientizarea şi sensibilizarea publicului cu privire la fenomenul traficului de persoane, măsurile de prevenire a acestui fenomen, precum şi integrarea şi recuperarea psiho-socială a victimelor.

traficului de persoane, pe baza mesajului secundar de comunicare referitor la profilul și vulnerabilităţile victimelor traficului de persoane.

Agenţia, în parteneriat cu Asociaţia „Telefonul Copilului” (ATC), a lansat, în data de 16.06.2016, campania online de informare și sensibilizare cu privire la victimele traficului de minori, în vederea exploatării prin muncă, „Mânuțe fericite, NU mânuțe chinuite!”. Campania a fost lansată în contextul manifestărilor desfășurate în plan internaţional cu prilejul celebrării „Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Exploatării prin Muncă a Copilului”:

obiectiv: conștientizarea riscurilor și pericolelor la care sunt expuse victimele traficului de minori, în vederea exploatării prin muncă, conștientizarea drepturilor pe care le au minorii, precum și reducerea cererii în cadrul acestui fenomen infracţional.

s-a desfășurat în perioada 16 iunie - 16 septembrie 2016, în mediul online (Facebook), prin propagarea organică de pe pagina de facebook a Agenţiei și conturile de Facebook ale Centrelor Regionale, precum și prin reţeaua de facebook a Asociaţiei „Telefonul Copilului”.

a fost structurată și implementată la nivel naţional în mediul Facebook prin intermediul celor 15 Centre Regionale aflate în subordinea Agenţiei (din orașele: Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara și Târgu-Mureș).

componenta online a urmărit dezvoltarea atitudinii participative a utilizatorilor de social media prin lansarea unei provocari de a lasa comentarii creative si fotografii cu mainile copiilor.

Având în vedere amploarea fenomenului traficului de persoane în vederea exploatării sexuale, atât la nivel naţional, cât și internaţional, în scopul reducerii cererii traficului de persoane în vederea exploatării sexuale, ANITP a lansat campania online de informare, sensibilizare și reducere a cererii traficului de persoane în vederea exploatării sexuale „Alegi să prețuieşti sau să striveşti?”, în parteneriat cu Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România (AIDRom). Mesajul campaniei: „NU PLĂTI PENTRU SEX! Cererea de servicii sexuale crește numărul victimelor traficului de persoane!” constă, de fapt, într-un îndemn de a nu cumpăra servicii sexuale. Mesajul aduce în atenţia celor care vor să apeleze la astfel de servicii atât faptul că finanţează traficul de fiinţe umane, cât și faptul că cele care le oferă serviciile pot fi victime ale traficului de persoane.

60

Campania și-a propus influenţarea grupurilor ţintă, cu privire la dezvoltarea unor atitudini conforme cu prevederile legale și valorile morale, care au ca finalitate scăderea cererii de servicii sexuale. Aceste idei au fost transmise săptămânal, sub forma diferitelor tipuri de mesaje, din contul și pagina de Facebook ale ANITP.

În cadrul campaniei a fost lansat și un concurs online.

Agenţia a urmărit crearea celor mai bune condiţii de desfășurare a unor interviuri25 cu victime ale traficului de persoane din două judeţe, în urma cărora au fost realizate emisiuni pe tema informării, sensibilizării și prevenirii publicului asupra fenomenului traficului de persoane în vederea exploatării sexuale.

Creșterea vizibilităţii activităţilor desfășurate a fost realizată prin transmiterea a 130 comunicate de presă, participarea la 95 interviuri radio și TV și organizarea a șapte conferinţe, concretizate în 201 emisiuni radio și TV, aproximativ 1000 articole de presă scrisă și cca. 2000 articole on-line. Activităţile și mesajele anti-trafic au fost promovate și online: 127 postări pe site-ul Agenţiei, peste 2200 de postări pe paginile de Facebook ale Agenţiei, Centrelor Regionale și partenerilor (Telefonul Copilului, eLiberare, AIDRom), 2 postări pe Youtube, asigurându-se astfel și un număr ridicat de beneficiari indirecţi ai mesajelor anti-trafic promovate.

5.5. Ministerul Afacerilor Externe 26Informaţii generale privind traficul de persoane au fost oferite prin

intermediul campaniilor generale sau specifice, sau prin intermediul ghidurilor adaptate diferitelor grupuri ţintă, de către Ministerul Afacerilor Externe.

Departmentul consular a desfășurat aceste activităţi cu sprijinul unor personalităţi din viaţa socială, sportivă sau culturală, sau cu participarea “ambasadorilor turismului românesc”. Un notabil și important proiect a fost implementat de către Departamentul consular, cu participarea domnului Ovidiu Lipan Țăndărică, un faimos artist român.

Pliante, ghiduri de informare și spoturi video au fost promovate prin intermediul site-ului web al Ministerului Afacerilor Externe, fiind mediatizate prin mijlocirea comunicatelor de presă sau prin platformele social media, cum sunt Facebook și YouTube.

25 ANITP a primit solicitări și a dezvoltat relaţii de colaborare cu jurnaliști:- nivel naţional: Digi 24, Radio România, România TV, Antena Group, TVR, Rise Project, PS News, Libertatea,

Radio Romania Cultural, Pro Lex, Kanal D;- nivel internaţional: BBC, The Guardian, TVN Polonia, RFI, AFP, presa suedeză.

26 Sursa: Ministerul Afacerilor Externe, 2017.

61

5.6. Inspecția Muncii A participat la eforturile guvernamentale de prevenire a traficului de

persoane și de identificare a victimelor, prin identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarată, precum și prin monitorizarea respectării prevederilor legale referitoare la încadrarea în muncă a cetăţenilor străini, protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, egalitatea de șanse între femei și barbaţi.

Inspectorii de muncă au atribuţii de control, constatare și sancţionare a cazurilor de nerespectare a legislaţiei muncii, de către agenţiile de ocupare a forţei de muncă, prin intermediul cărora cetăţenii români solicită locuri de muncă din străinătate, în condiţiile în care cadrul legislativ românesc asigură protecţia cetăţenilor români care prestează activităţi legale în străinătate .

5.7. Ministerul Educației Naționale Eforturile de prevenire a traficului de persoane au fost susţinute de Ministerul Educaţiei Naţionale, mediatorul interacţiunii cu unele dintre cele mai vulnerabile persoane faţă de victimizare - copiii și tinerii. Activităţile ministerului educaţiei, în colaborare cu diferiţi parteneri instituţionali și organizaţionali, au beneficiat de participarea a 190.247 de elevi și studenţi, 1.447 de cadre didactice și 390 de părinţi.

Demersurile preventive au urmărit informarea și consilierea elevilor/studenţilor și părinţilor cu privire la traficul de persoane, vulnerabilităţile ce favorizează traficul, precum și riscurile, implicaţiile și consecinţele asociate acestui fenomen. De asemenea, acţiunile derulate și-au propus să sprijine formarea cadrelor didactice în vederea derulării de activităţi de informare a părinţilor și copiilor privind traficul de persoane.

Secțiunea VI. ALTE PLANURI ALE INTERVENŢIEI ANTI-TRAFIC

6.1. Formarea profesională

62

Strategiile criminale de recrutare, condiţionare, exploatare, vulnerabilităţile multimodale care caracterizează victimele, motivaţiile personale ale acestora, condiţiile sociale care fac posibilă funcţionarea mecanismului cerere - ofertă, întreaga dinamică a fenomenului traficului de persoane evoluează, odată cu evoluţiile naţionale și cu cele europene, de tot felul. Mandatul formării profesionale continue a comuntăţii profesioniștilor care acţionează în oricare dintre domeniile intervenţiei anti-trafic (investigare-urmărire-cercetare, justiţie penală, platforme ale intervenţiilor în favoarea victimelor, registrul politicilor publice etc.) trebuie să urmărească sau să anticipeze dinamicile interne ale proceselor de tot felul, care fac posibilă victimizarea atâtor persoane. Conţinutul și formele de manifestare ale acestor procese trebuie să orienteze programele de formare a profesioniștilor anti-trafic.

În 2016, o serie de programe de formare, punctuale sau strategice, au fost organizate, cu participarea unui număr important de specialiști, din variate domenii de intervenţie. Câteva exemple:

Poliția Română27În structurile și unităţile de învăţământ, formare și specializare ale

Ministerului Afacerilor Interne (Academia de Poliţie, Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen, Centrul ISOP etc.) au fost organizate, în anul 2016, o serie de cursuri de instruire profesională, formare și perfecţionare, în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane. Exemple:

ISOP - stagiul de pregătire ”Identificarea timpurie a victimelor / potențialelor victime ale traficului de persoane”, adresat lucrătorilor MAI (DOP, DCCO, DR, DPT, IGPF, IGJR, IGI) care pot intra în contact cu victime/potenţiale victime ale traficului de persoane;

în cadrul Proiectului Consolidarea Cooperării Polițienești dintre România și Norvegia pentru combaterea grupărilor criminale itinerante și a traficului de persoane, au fost realizate 7 sesiuni de instruire, având ca beneficiari 140 lucrători DCCO și DIC.Pe plan intern a fost continuată pregătirea specialiștilor în combaterea

traficului de persoane, prin includerea temelor de profil în programele de studiu ale unităţilor de formare și specializare, prin participarea la cursuri de formare formatori și prin participarea la cursuri de specialitate și seminarii de pregătire la nivel intern și internaţional. Formatorii și lectorii DCCO au asigurat pregătirea de specialitate celorlalte structuri din cadrul IGPR, organizarea de cursuri de specialitate și seminarii de pregătire. 27 Sursa: DCCO, 2017.

63

Exemple: Activităţi de pregătire în domeniul echipelor comune de investigaţii, în cadrul

proiectului Consolidarea Cooperării Polițienești dintre România și Norvegia pentru combaterea grupărilor criminale itinerante și a traficului de persoane – 22 de specialiști,

Sesiune de pregătire în domeniul tehnicilor de interogare (același proiect ca cel menţionat mai sus) - 122 de specialiști.

DIICOT28Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - structura centrală - au participat la peste 10 seminarii de pregătire profesională, atât pe plan naţional, cât și pe plan internaţional, având ca temă traficul de persoane.

ANITP și partenerii săi Au fost organizate 47 de întâlniri ale echipelor judeţene interinstituţionale

anti-trafic, Au fost organizate sesiuni de instruire, la nivelul centrelor regionale ale

ANITP, având scopul de a spori implicarea instituţională sau organizaţională în toate palierele luptei anti-trafic,

CR au organizat 229 sesiuni de instruire a specialiștilor care intră în contact cu victimele/potenţialele victime ale traficului de persoane. În cadrul acestora, au fost instruiţi sau informaţi 4373 specialiști,

Organizarea, în colaborare cu Universitatea de Vest din Timișoara, a Programului Postuniversitar de formare și dezvoltare profesională „Protecția și asistența integrată a victimelor traficului de persoane”,

Organizarea, în colaborare cu Institutului de Studii pentru Ordine Publică, a unui stagiu de pregătire profesională adresat lucrătorilor Ministerului Afacerilor Interne, în urma identificării unei nevoi de pregătire a lucrătorilor MAI, care, prin desfășurarea activităţilor specifice, pot interacţiona cu victime ale traficului de persoane,

Au fost organizate, împreună cu AIDrom, două seminarii la care au participat coordonatorii Centrelor Regionale și reprezentanţi ai structurii centrale. Aceste ocazii au permis și discutarea unor aspecte concrete, identificate de lucrătorii ANITP în activităţile cotidiene.

28 Sursa: DIICOT, 2017.

64

Ministerul Afacerilor Externe29Formarea de care au beneficiat membrii ai personalului diplomatic și consular

acoperă domeniul reglementărilor europene și abordează aspecte pragmatice din domeniul prevenirii traficului de persoane și din cel al asistenţei victimelor.

6.2. Grupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoane Grupul parlamentar pentru combaterea traficului de persoane30 (Grupul) a fost

înfiinţat în anul 2009, în baza aprobării Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului României, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.

Primul Raport de evaluare, privind combaterea traficului de persoane în anul 2010, a fost elaborat de către Grup, și adoptat în ședinţa Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor, din 01 octombrie 2013, ca o contribuţie semnificativă la afirmarea angajamentului politic, în domeniul combaterii traficului de persoane și la susţinerea sistemului naţional de luptă împotriva acestui fenomen.

În anul 2016, principalele obiective ale Grupului au fost: identificarea noilor forme de exploatare a victimelor traficului de persoane, precum și a provocărilor, în identificarea victimelor. Au avut loc evenimente care au mediat schimbul de experienţă, în domeniul colectării datelor statistice, privind evoluţia fenomenului traficului de persoane și rolul pe care acestea îl au în prevenirea și combaterea acestui fenomen, precum și în implementarea legislaţiei europene.

Grupul s-a implicat în efortul de conștientizare publică a pericolului reprezentat de traficul de persoane, prin sprijinirea altor actori sociali, atât prin intermediul activităţii proprii, dar și prin acţiunea directă a parlamentarilor, membrii ai Grupului.

Parlamentul României a fost primul dintre parlamentele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, care a iniţiat o procedură menită să contureze

29 Ibidem 5.30 Atribuţiile Grupului:

- monitorizează gradul de realizare a prevederilor Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane și Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei;

- organizează schimbul de informaţii, consultări, activităţi comune cu instituţiile care fac parte din Grupul interministerial de lucru pentru coordonarea și evaluarea activităţii de prevenire și combatere a traficului de persoane;

- asigură membrilor săi și altor parlamentari interesaţi, un set de informaţii de bază care să fundamenteze / explice iniţiativele și deciziile de la nivel naţional, de la nivelul UE dar și al statelor membre;

- urmărește cercetarea caracteristicilor, dimensiunilor și tendinţelor fenomenului;- colaborează la iniţierea, evaluarea și controlul parlamentar al proiectelor de legi și iniţiativelor politice sau

administrative, inclusiv la evaluarea și controlul parlamentar al propunerilor din cadrul Uniunii Europene;- intenţionează crearea în România a unui nucleu de coordonare cu parlamentele naţionale din statele

candidate, potenţial candidate, state care au încheiat Acorduri de asociere și stabilizare cu Uniunea Europeană, alte state de origine, tranzit, destinaţie, pentru combaterea traficului de persoane;

- sprijină implicarea organizaţiilor societăţii civile și autorităţilor publice locale din zonele expuse fenomenului.

65

parteneriatul și schimbul de informaţii dintre actorii relevanţi, din toate sectoarele administraţiei publice și societatea civilă, în scopul prevenirii și combaterii eficiente a traficului de persoane, reușind, în perioada de implementare a strategiei naționale împotriva traficului de persoane (2012- 2016), să promoveze, la nivelul Parlamentului, o viziune pe termen mediu și lung, cu impact în efortul antitrafic la nivel naţional, contribuind, prin organizarea de conferinţe cu participare internă și internaţională, audieri și consultări axate pe teme esenţiale și concrete, la concentrarea interesului diverselor segmente sociale asupra aspectelor care au nevoie de îmbunătăţiri.

Anual, Palatul Parlamentului găzduiește lucrările Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, organizată de către Grup. Evenimentul se bucură de un larg interes, printre participanţi aflându-se reprezentanţi ai unor instituţii naţionale, parlamentari, membri ai corpului diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai cultelor și ai mediului academic, oameni de cultură, jurnaliști, precum și reprezentanţi ai numeroaselor organizaţii nonguvernamentale din România și din străinătate. Scopul conferinţei este acela de a aduce împreună toţi actorii sociali interesaţi de acest fenomen, cu care România, ca și întreaga lume, se confruntă și, totodată, de a stimula dialogul și colaborarea în combaterea traficului de fiinţe umane.

6.3. Instrumentul cooperării europene și internaționale

Un mijloc valoros, în intervenţiile anti-trafic îl reprezintă aplicarea politicilor naţionale de cooperare europeană și internaţională, în domeniul prevenirii traficului de persoane și asistenţei victimelor identificate.

Iniţiativele din domeniul relaţiilor internaţionale și afacerilor europene au fost orientate de consolidarea cooperării cu organizaţiile internaţionale (UNODC, OSCE, Consiliul Europei, ONU), obligaţiile României, în calitate de Stat Membru, în materie

66

de luptă împotriva traficului de persoane, obiectivul specific al Strategiei Naţionale, pentru perioada 2012 - 201631, domeniul gestionării proiectelor cu fonduri externe nerambursabile.

Domeniul traficului de persoane s-a aflat pe agenda tuturor reuniunilor, din cauza instabilităţii din mai multe regiuni ale lumii, fapt ce a generat o amplificare a fenomenului migraţionist, cu efecte directe asupra unui număr semnificativ de state membre. În efortul de a gestiona mai bine fluxurile de migranţi și de a bloca sosirile în Europa, Comisia Europeană a luat o serie de măsuri proprii, dar și împreună cu ţări terţe, partenere, cum sunt: un instrument pentru refugiaţi destinat Turciei, menit să coordoneze suma de 3 miliarde EUR, reprezentând contribuţia totală a UE la ajutorarea sirienilor aflaţi sub protecţie temporară și a comunităţilor din Turcia care îi găzduiesc, Fondul fiduciar al UE pentru Africa, cu o contribuţie totală din resursele financiare ale UE în valoare de 1,8 miliarde EUR, un „pachet privind frontierele”, constând dintr-un set important de măsuri de securizare a frontierelor externe ale UE, etc.

În contextul acestei crize s-a constatat și o creștere a criminalităţii organizate de-a lungul rutelor migratorii, iar traficul de migranţi și traficul de persoane înregistrează cea mai mare rată de creștere, comparativ cu alte forme de criminalitate organizată.

Un reper foarte important al agendei europene îl reprezintă Reuniunile Raportorilor Naționali sau a Mecanismelor Echivalente, organizate de către Comisia Europeană, sub egida Coordonatorului European împotriva traficului de persoane. Rapoartele întocmite de Comisia Europeană și prezentate în cadrul Reuniunilor Raportorilor Naţionali sau a Mecanismelor Echivalente - referitoare la gradul în care statele membre au luat măsurile necesare pentru a se conforma Directivei 36/2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei cadru 2002/629/JAI a Consiliului și de evaluare a impactului dreptului intern actual, care incriminează utilizarea serviciilor care fac obiectul exploatării traficului de persoane asupra prevenirii traficului de persoane - au demonstrat angajamentul României în lupta împotriva acestui fenomen32.

31 „Optimizarea canalelor de comunicare şi cooperare funcţională şi interinstituţională cu statele UE, non-UE, precum şi cu Organizaţiile Internaţionale în contextul global de luptă împotriva traficului de persoane”.32 România este printre cele 10 State Membre care incriminează în legislaţia naţională utilizarea serviciilor ce fac obiectul exploatării (pentru toate formele de exploatare) victimelor traficului de persoane. Mai mult, România, ca ţară de origine, are cea mai mare rată de condamnări pentru utilizarea serviciilor unei persoane exploatate.

67

O serie de proiecte au fost conduse în parteneriate între actori guvernamentali și neguvernamentali, cu efecte relevante în diferite zone de intervenţie:

servicii de asistenţă directă, reducerea vulnerabilităţii cetăţenilor români faţă de traficul de persoane, asigurarea accesului victimelor la compensaţie financiară și consiliere juridică, dezbaterea și revizuirea proiectului standardelor minime pentru serviciile

destinate victimelor, formarea specialiștilor care pot intra în contact cu victimele, pe parcursul

procesului de recuperare și reintegrare socială, înţelegerea situaţiei actuale a proceselor infracţionale, sociale, economice,

psihologice și politice, definitorii pentru industria traficului, cu accent pe înţelegerea indivizilor implicaţi și relaţiilor dintre ei,

revizuirea politicilor și proiectelor existente la nivel european și naţional în domeniul luptei împotriva traficului de persoane,

creșterea gradului de informare și conștientizare a populaţiei, în ansamblu și a grupurilor de risc, privind implicaţiile traficului de persoane,

implicarea misiunilor diplomatice ale României în activitatea de informare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane,

participarea mass-media la susţinerea și promovarea mesajelor de informare a publicului cu privire la traficul de persoane/traficul de minori,

îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Mecanismului naţional de identificare și referire și cooperarea cu societatea civilă, îmbunătăţirea indicatorilor de identificare a victimelor traficului de persoane și a procedurilor de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, elaborarea și standardizarea procedurilor privind evaluarea de risc, repatrierea victimelor, reglementarea modalităţii de acordare a perioadei de reflecţie,

reconfigurarea sistemului integrat de monitorizare și evidenţă a victimelor traficului de persoane.

68

Secțiunea VII. CONCLUZII

1. Traficul de persoane funcţionează ca un mecanism de piață, în care condiţia existenţei cererii de forţă de muncă și servicii sexuale, în principal, se hrănește în limitele și din particularităţile ofertei. Este argumentul fundamental pentru orice tip de intervenţie socială, împotriva victimizării. O ”ofertă” săracă, diluată de intervenţii sociale eficiente, ar lipsi ”piaţa” ilegală de desfacere a forţei de

69

muncă, sau cererea de servicii sexuale, de însăși obiectul tranzacţiilor care fac din victime o marfă eligibilă. În aceeași logică, o „cerere”diminuată prin măsuri eficiente de prevenire și combatere nu ar mai oferi traficanţilor motivaţia și oportunitatea declanșării demersului infracţional.

2. Deși condiţia economică a victimelor, aproape de fiecare dată subzistenţială, participă semnificativ la decizia acestora de a pleca din ţară, aceasta nu este o motivaţie unică sau exclusivă.

3. Oportunităţile economice, în anumite regiuni ale ţării, sunt puţine, de multe ori sezoniere, veniturile implicate sunt fluctuante și la limita supravieţuirii, condiţiile de muncă de multe ori rudimentare, cultura relaţiilor de muncă este crudă, inumană, guvernată de principiul ”nu îți place, pleacă” sau ”dacă vrei să vii și mâine, taci și muncește”.

4. Anul 2016 a cunoscut o scădere cu 14% a populaţiei victimelor traficului de persoane, de la 880 victime identificate în 2015 la 756. La fel ca și în anii anteriori, persoanele de cetăţenie română sunt majoritare, fiind identificată și o persoană cetăţean străin.

5. Populaţia feminină, atât cea majoră cât și cea minoră, are o pondere crescută în total, ajungând în acest 77,5% din totalul victimelor înregistrate. Traficul în scopul exploatării sexuale are o pondere de aproximativ 70% din total, cea mai ridicată pondere înregistrată în ultimii ani.

6. Judeţele situate în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, București și Ilfov, Sud-Est și Nord-Est sunt cele care alimentează cu cel mai mare număr de victime populaţia totală a celor înregistrate în SIMEV, în anul 2016

7. Țările de destinaţie care au atras cel mai mare număr de victime, în anul 2016, sunt Italia, Germania, Marea Brinanie și Spania, exploatarea având loc, cu preponderenţă, în industria serviciilor sexuale, urmată de exploatare prin muncă.

8. Reţelele de criminalitate organizată din România și din afara ţării sunt extrem de bine organizate și operează pe baza unor pattern-uri competitive, transnaţionale.

9. Se constată o schimbare a modului de operare utilizat de suspecţi, acest gen de infracţionalitate îmbrăcând, preponderent, forma proxenetismului.

10.Eforturile instituţiilor de aplicare a legii și ale sistemului de justiţie penală face ca România să se afle printre ţările europene care înregistrează un număr foarte mare de dosare penale, persoane investigate/ cercetate și condamnate, pentru infracţiuni de trafic de persoane.

70

11.În ultimii ani, o atenţie specială a fost acordată investigaţiilor financiare. În cadrul activităţilor de investigare, lucrătorii de poliţie judiciară ai DCCO, alături de procurori DIICOT, au urmărit circuitul resurselor financiare și bunurilor traficanţilor, rezultate din săvârșirea de infracţiuni.

12.În 2016, sistemul de asistenţă a victimelor traficului de persoane nu a cunoscut transformări importante sau evoluţii semnificative.

13.În anul 2016, Agenţia a implementat cu succes 3 campanii naţionale de prevenire, o campanie destinată comunităţii românești din Marea Britanie și 87 de campanii/proiecte educaţionale de prevenire/initiative locale.

14.În anul 2016, Centrele Regionale ale A.N.I.T.P. au desfășurat activităţi care au răspuns atât priorităţilor naţionale (în cadrul campaniilor naţionale) cât și celor locale (în cadrul campaniilor, proiectelor educaţionale și altor iniţiative locale).

15.Informaţii generale privind traficul de persoane au fost oferite prin intermediul campaniilor generale sau specifice, sau prin intermediul ghidurilor adaptate diferitelor grupuri ţintă, de către Ministerul Afecerilor Externe.

16.Inspecţia Muncii a participat la eforturile guvernamentale de prevenire a traficului de persoane și de identificare a victimelor, prin identificarea angajatorilor care folosesc munca nedeclarată, precum și prin monitorizarea respectării prevederilor legale referitoare la încadrarea în muncă a cetăţenilor străini, protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, egalitatea de șanse între femei și b[rbaţi.

17. Acţiunile naţionale anti-trafic solicită corelarea interinstituţională a iniţiativelor instituţiilor publice și private implicate, pentru pregătirea priorităţilor în domeniul combaterii traficului de persoane pe durata exercitării de către România a Președinţiei Consiliului UE (iulie-decembrie 2019).

Bibliografie și surse web consultate

1. Mid-term report on the implementation of the EU strategy towards the eradication of trafficking in human beings, {COM(2014) 635 final}, European Commission, Brussels, 17.10.2014, SWD(2014) 318 final.

2. Study on prevention initiatives on trafficking in human beings, European Commission, 2015,

3. Study on high-risk groups for trafficking in human beings (2015) Final Report, Publications Office of the European Union, ISBN 978-92-79-48406-3.

71

4. ILO, Profits and Poverty: The Economics of Forced Labour, June 2014, http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---declaration/documents/pub lication/wcms_243391.pdf

5. UNODC, Trafficking in persons to Europe for sexual exploitation, Chapter extracted from ”The Globalisation of Crime - A Transnational Organised Crime Threat Assessment” Report,http://www.unodc.org/documents/publications/TiP_Europe_EN_LORES.pdf

6. Report on the progress made in the fight against trafficking in human beings (2016) as required under Article 20 of Directive 2011/36/EU on preventing and combating trafficking in human beings and protecting its victims {SWD(2016) 159 final}, trad.

7. CETS (Council of Europe Treaty Series) no. 197.8. Compensația victimelor traficului de persoane în România, lucrare realizată in

cadrul proiectului „Abordare națională privind compensația victimelor traficului de persoane”, implementat de ANITP, în parteneriat cu Consiliul Europei. Proiectul face parte din programul RO 21 „Cooperare în Spațiul Schengen și combaterea crimei organizate și a infracționalității transfrontaliere, inclusiv a traficului și a grupurilor infracționale itinerante”, finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 - 2014.

9. https://ec.europa.eu/antitrafficking/sites/antitrafficking/files/ study_on_prevention_initiatives_on_trafficking_in_human_beings_0.pdf

Anexa I - urmărirea penală Total Trafic Adulți

Art. 210 NCPTrafic CopiiArt. 211 NCP

Grup criminal organizat (proxenetism)art. 367 + art. 213 CP

Folosirea serviciilor unei persoane exploatate art. 216 CP

Cazuri existente la începutul anului

956 556 369 30 1

Cazuri deschise în cursul anului

858 439 366 52 1

Cauze soluționate cu rechizitoriu

150 49 93 7 1

Suspecți/inculpați cercetați 1233 562 475 180 16Inculpați trimiși în judecată 480 172 242 57 9

72

Inculpați față de care se continuă cercetările în dosare nefinalizate

568 221 259 86 2

73