rolurile stilistice alte modurilor

4
Rolurile stilistice alte modurilor / timpuril verbale INDICATIVUL imprimă un caracter obiectiv acţiunilor, stărilor pe care le eprimă! intră "n opo#iţie cu con$unctivul, %ăc&ndu'se ast%el distincţia dintre real (i dintre cert (i posibil) I*+ RATIVUL comunicare directă! eprimă dorinţa sau voinţa emiţătorului de a determina o acţiune ori de a o "mpiedica! eprimă atitudini (i trăiri subiective printr'un dublu sistem de semnale verba paraverbale! marcă tetuală a stilului indirect ' rol de teatrali#are, de dinami#are a disc persona$elor! alături de substantive sau ad$ective "n vocativ repre#intă un indice al oralit stilului! pre#enţa lui "n tetul liric semnalea#ă discursul dialo-ic sau monolo-ul adres care poate lua %orma invocaţiei retorice) C.N UNCTIVUL eprimă o acţiune posibilă, reali#abilă, probabilă! arată atitudinea emiţătorului %aţă de acţiunea, starea, trăirea enunţată0 incertitudine, e#itare, aproimaţie, dorinţă, protest, indi-nare! substituie imperativul 1 rol de accentuare a subiectivităţii! "n tetul liric, repre#intă deseori marca tetuală a unui plan al ima-inarului rolul de a semnali#a trecerea de la dimensiunea reală la cea ideală) C.NDI2I.NAL 1 .+TATIVUL la timpul per%ect acţiunea este ireală! "nlocuie(te con$unctivul "n enunţuri intero-ative sau eclamative! valoarea epresivă este aceea de a acent3a tonalitatea subiectivă 1 uimirea, indi-narea! "n tetul liric eprimă o situaţie ipotetică, o eperienţă lirică ima-inată)

Upload: dyvond1

Post on 04-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

stice Alte Modurilo

TRANSCRIPT

Rolurile stilistice alte modurilor / timpurilor verbale

INDICATIVULimprim un caracter obiectiv aciunilor, strilor pe care le exprim;intr n opoziie cu conjunctivul, fcndu-se astfel distincia dintre real i ireal, dintre cert i posibil.IMPERATIVULcomunicare direct;exprim dorina sau voina emitorului de a determina o aciune ori de a o mpiedica;exprim atitudini i triri subiective printr-un dublu sistem de semnale verbale i paraverbale;marc textual a stilului indirect - rol de teatralizare, de dinamizare a discursului personajelor;alturi de substantive sau adjective n vocativ reprezint un indice al oralitii stilului;prezena lui n textul liric semnaleaz discursul dialogic sau monologul adresat care poate lua forma invocaiei retorice.CONJUNCTIVULexprim o aciune posibil, realizabil, probabil;arat atitudinea emitorului fa de aciunea, starea, trirea enunat: incertitudine, ezitare, aproximaie, dorin, protest, indignare;substituie imperativul rol de accentuare a subiectivitii;n textul liric, reprezint deseori marca textual a unui plan al imaginarului avnd rolul de a semnaliza trecerea de la dimensiunea real la cea ideal.CONDIIONAL OPTATIVULla timpul perfect aciunea este ireal;nlocuiete conjunctivul n enunuri interogative sau exclamative;valoarea expresiv este aceea de a acenta tonalitatea subiectiv uimirea, indignarea;n textul liric exprim o situaie ipotetic, o experien liric imaginat.INFINITIVULinfinitivul perfect ndeplinete funcia stilistic de marc a narativitii prin instituirea unei succesiuni temporale. GERUNZIULdinamizare;aciunea e n desfurare;creeaz imagini dinamice;reliefeaz percepia subiectiv ( aciune ipotetic, probabil, incert, presupus, bnuit, dorit: i poate i acum a mai fi trind dac n-a fi murit). PARTICIPIULcomportament dublu : adjectival i verbal ( funcii stilistice celor dou clase morfologice);verbal inversiuni topice;adjectival epitet, metafor.SUPINULexprim aciunea, procesul sau starea vzute cu potenialitate;poate deveni epitet al verbului sau al substantivului ori capat valoare metaforic;cu valoare de imperativ ofer enunului un ton impersonal devenind un indice textual al stilului oficial (De trimis...! De nmnat directorului!)

Valori stilistice ale timpurilor verbale

PREZENTULpresupune o aciune continu, fr perspectiva ncheierii;traseaz axa temporal a desfurrii aciunii pn la infinit;imprim un ritm vioi aciunii i o dinamizeaz;d impresia c aciunea se desfoar sub ochii receptorului, crend impresia de autenticitate i exactitate;are puterea de a renvia faptele trite de narator;prezentul liricexprim intensitatea tririi ntr-o durat concentrat, valorizeaz clipa prezentului, n contrast cu trecutul sau cu viitorul;

IMPERFECTULtimpul propriu literaturii de amintiri, al aceluia care nfiseaz o succesiune de evenimente ale trecutului;arat o aciune neterminat n trecut, simultaneitatea, permanena;exprim durata aciunii, a trecerii timpului,a insistenei;este un timp al narativitii subiective, evocatoare;poate deschide o perspectiv dinspre trecut spre viitor;prelungete durata aciunii pe axa temporal la infinit;imperfectul narativ/ evocativ timpul naraiunii este prelungit spre timpul istorisirii; instituie o perspectiv subiectiv;imperfectul descriptivconfer descrierii un caracter dinamic n opoziie cu decupajul static determinat de utilizarea prezentului;

PERFECTUL SIMPLUNARATIV :- situeaz evenimentul ntr-un trecut recent;- arat caracterul punctual al aciunii;- reliefeaz derularea rapid a evenimentelor ori valoarea momentan a unei stri;- situarea n finalul textului n care predomin alt timp(impf. sau prez.) produce oschimbare de ritm narativ avnd rolul de accelerare brusc a relatrii;- este un timp specific scrierilor istorice;- sensibilizeaz desfurarea, succesiunea aciunilor; DESCRIPTIV :- presupune o deviere expresiv de la caracterul prin excelen narativ al aciunii;- ofer vivacitate imaginilor.

PERFECTUL COMPUSnscrie evenimentele narate ntr-o durat trecut;poate avea rol de evocare, marcat de indicii subiectivitii;delimiteaz planul naratorului de planul personajelor;folosit n finalul textului n contrast cu alte timpuri poate avea rol rezumativ;poate da impresia c apropie aciunea de momentul vorbirii, ceea ce mrete emoia;creeaz impresia unei afectiviti mai puternice, mai pronunate;prin nlnuirea verbelor la pf. compus se creeaz iluzia unei derulri cinematografice, rapide, dinamice, fr oprire;evideniaz alternarea planurilor real cu cel al dorinei; se creeaz impresia unui joc al destinului.

VIITORULformele culte, literare sugereaz sigurana sau o condiionare a inteniei;este timpul perspectivei;lrgete orizontul n plan spaial i temporal;sunt expresive ndeosebi formele populare, familiare care sugereaz oralitatea;arat durata ideal, a creaiei, a artei;artistic, aceste verbe ncheie o experien de cunoatere, cea a timpului trit, iar cu ele se ncepe o nou aventur cognitiv, aceea a unui timp al ficiunii artistice.