rolul padurii asupra mediului inconjurator

7/26/2019 Rolul Padurii Asupra Mediului Inconjurator

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-padurii-asupra-mediului-inconjurator 1/5

Pop Andrei Marius

Grupa IFR 6341

Anul 2

ROLUL PADURII ASUPRA MEDIULUI

INCONJURATOR

Cuvantul padure provine din cuvantul latinesc “palus-udis” ceea ce inseamna

balta de la care s-a preluat acuzativul “paludem”,care a trecut la “palude” apoi prininversiune s-a ajuns in sfarsit la romanescul padure . Inca de la aparitia omului

padurile constituiau principala sursa de hrana si adapost,atat pentru oameni cat si

pentru animale . De la inceputuri oamenii se foloseau de lemn pentru a construii

arme,locuinte,barci si multe altele pentru a se folosii de ele si a-si face un trai mult

mai usor. Totodata lemnul era folosit si combustibil pentru incalzirea acestora in

sezoanele mai friguroase .

Padurile din toata lumea aduc numeroase beneficii importante din toate

punctele de vedere.Acestea adapostesc mai bine de jumatate din speciile care

traiesc pe pamant,ajuta de asemenea la incetinirea incalzirii globale prin stocarea si

retinerea carbonului . Totodata padurea se constituie intr-un factor de protectie a

mediului inconjurator si de mentinere a echilibrului ecologic prin exercitarea

functiilor de protectie a apelor,terenurilor precum si a solurilor .

Depinzand de functiile care le indeplinesc padurile pot fii impartite in 2 grupe

principale,si anume,ele pot fi paduri de protectie si paduri cu rol de productie si

protectie .

Din prima grupa fac parte padurle cu rol de protectie in care se includ 5 zone .Din

zona 1 fac parte padurile de protectie a apelor care pot fi izvoare de apa

potabila,minerala sau bazine hidroenergetice asigurandu-le un debit

constant,limpezime precum si impiedicarea transportului de materiale . Din a2a

zona de paduri de protectie fac parte padurile pentru protectia solului care previn

alunecarile de teren,formarile torentilor,protectia digurilor precum si a cailor de

comunicatii .Din a3a zona de paduri fac parte padurile de protectie contra factorilor

climatici extrem si anume influentarea faborabila a temperaturileextreme,diminuarea vitezei vantului .Din a4a zona de paduri sunt cele de interes



social si anume zonele verzi din orase si din preajma lor,statiunile balneoclimatice

precum si sanatoriile unde bolnavii trebuie sa aiba o oaza de relaxare si nu exista

una mai eficienta decat spatiie verzi cu o multime de arbori .Din a5a zona de paduri

cu rol de protectie fac parte padurile care sunt monumente ale padurii adica cele

care au interese stiintifice sau rezervatiile naturale care trebuiesc mentinute inaceeasi stare pentru un timp indelungat .

Din a2a grupa fac parte padurile cu rol de productie si protectie care au destinatia

de a devenii material lemnos dar totodata au si rol de protectie .Orice padure chiar

daca fac parte din prima sau a2a grupa au rol multiplu de protectie,ele protejeaza

cursul raului,purifica aerul,incetineste vantul si multe altele dar utilizarea lor

normala este de a oferii material lemnos omului .De aceste paduri trebuie avut

permanent grija,trebuia curatata periodic pentru a oferii arborilor lumina si conditii

maxime de crestere . Cand arborii ajung la o varsta matura ei trebuiesc taiati si inlocul lor trebuiesc plantati altii .

Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibrului

ecologic,climatic si hidrologic,reprezentand un ecosistem cu o capacitate de

regenerare de 3 pana la 5 ori mai mare decat orice alt ecosistem natural care

exista .In timp omul a inceput sa defriseze masiv toate padurile indiferent ca erau

cu rol de protectie sau de productie,acesta atragand cu el nenumarate efecte

negative . Pe tot globul in trecut padurile constituiau majoritatea acoperirii uscatului

dar acum din cauza defrisarii excesive ocupa doar in jur de 30% din suprafata

uscatului .Ca si exemplu de cantitatea de lemn taiata in ultima perioada,SUA mai

are aproimativ 2% din suprafata initiala impadurita,europa are mai putin de 50% iar

datele statistice arata ca la nivel mondial peste 80% din padurile planetei au fost

deja distruse .Cand spun ca au fost distruse nu ma refer strict la faptul ca au fost

masiv defrisate,pe langa defrisare,de-a lungul vremii au avut loc multe calamitati

naturale sau nu care au distrus padurea precum ar fii incendiile sau calamitatile

naturale. Daca se continua pe acest ritm vom ajunge sa nu mai avem paduri iar

acest lucru se va resimtii grav in societate. ONU considera ca anual sunt defrisate

peste 9 milioane de hectare pe cand WWF cunoscut drept World Wildlife Fund sunt

de parere ca in fiecare minut sunt arse sau taiate suprafete de padure de

aproximativ 10 pana la 23 de hectare .

Dupa opinia mea cel mai mare si mai benefic rol care il au padurile asupra

mediului inconjurator si nu numai este cel de purificare a aerului . De cand e lumea

se stie ca plantele verzi purifica aerul,absorband dioxidul de carbon si restituindu-l

sub forma de oxigen . Din tonele de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera deindustrializare precum si cel provenit din respiratia oamenilor si al animalelor doua



treimi sunt absorbite de paduri,acesti “plamani verzi” ai pamantului carora le

datoram absolut totul .

Padurile dese sunt extrem de utile in zonele in care ploua foarte mult

deoarece in cazul unor ploi de lunga durata,padurile de rasinoase pot retine o

cantitate de 25-30% din apa iar padurile de foioase o cantitate de15-20% .Precipitatiile slabe de apa sunt retinute integral sau aproape total de

coroanele arborilor .Daca la cantitatea de apa retinuta de coronamente denumita

interceptie se adauga cantitatea de apa retinuta de litiera si de neregularitatile

terenului se obtine o retentie totala foarte mare ceea ce impiedica inundarea

zonelor si creearea de izvoare naturale in pamant .

In padure nu se prea poate depune zapada intr-un strat foarte mare iar

datorita microclimatului specific pe care-l formeaza vegetatia forestiera durata de

topire a stratului de zapada acumulata in timpul iernii este mult mai lunga decatterenurie descoperite din imprejurimile padurii.De asemenea in zonele impadurite

solul preia de 4 ori mai multa apa,apa se scurge de 4 ori mai putin iar coeziunea

intre particulele de sol este net superioara in comparatie cu situatia de pe pasunile

situate in conditii similare . Drept consecinta,scurgerea de suprafata este mai

redusa,durata de concentrare a apelor in alibii este mai lunga iar eroziunea

accelerata este practic exclusa,padurea asigurand retelei hidrografice ape limpezi

si debite relativ constante si,in orice caz,lipsite de variatii bruste .

Dupa cum se stie prea bine,clima depinde de o serie de factori printre care

primordiali sunt radiatia solara si suprafata terestra,care reflecta,absoarbe si

transmite aceasta radiatie in mod diferit .In acest sens clima este foarte diferita intr-

o padure unde radiatia solara ajunge intr-o foarte mica masura la sol,fiind reflectata

si mai ales absorbita de frunzisul coroanelor resimtindu-se o temperatura scazuta

fata de o metropola de exemplu unde sunt numa betoane si bitum iar radiatia

solara este atrasa de betoane drept urmare temperatura creste cu cateva grade iar

temperatura resimtita este mult mai mare decat arata in termometre .La nivelul

frunzisului din coroanele arborilor,pe seama absorbtiei unei cantitati insemnate de

energie solara,incalzirea este mult mai accentuata,dar aceasta este foarte mult

atenuata datoruta procesului fiziologoc care il au arborii precum si de transpiratia

acestora . In sezoanele de iarna precum si in timpul noptii cand nu mai exista

putere solara,temperaturile pot fi mai mari decat in afara padurii deoarece

frunzisul,ramurile si trunchiurile emit o cantitate de caldura . In padure umiditatea

aerului este mai mare iar viteza vantului este mult redusa datorita factorului care il

indeplinesc padurile de a intercepta si retine apa din precipitatii prin radacinile lorcare isi extrag apa dintr-u strat de sol de grosime apreciabila .



Prin intermediul circuitului hidrologic si al ciclului de carbon,padurile

influenteaza semnificativ conditiile climatice atat la nivelul intregii planete cat si la

nivel regional .Pe langa cresterea emisiilor de gaze de sera,datorita dezvoltarii

industriale si arderii combustibililor fosili,despaduririle pe arii extinse,mai ales in

zona tropicala,care determina reducerea consumului de bioxid de carbon infotosinteza au adus la situatia actuala in care ne confruntam cu pericolul unor

schimbari climatice datorita accentuariii efectului de sera.

Alte avantaje pe care le ofera padurea sunt stabilitatea mecanica pe care o

ofera solului prin radacinile acestora . Daca terenul este abrupt dar are arbori

plantati,sansele ca acolo sa existe alunecari de teren sau sa apara eroziune sunt

foarte scazute .Cel mai eficient arbore pentru fixarea solului este recunoscut drept

salcamul,care este folosit adesea in zonele cu tendinta de desertificare .Padurile

influenteaza foarte mult porozitatea,acumularea de substante organice in proprialitiera care sunt considerate si folosite de padure drept ingrasamantul natural

regenrabil pentru hranirea acesteia .

Padurile protejeaza foarte mult bazinele torentiale,lacurille de

acumulare,constructiile hidrotehnice si industriale construite de-a lungul marilor

rauri,resursele de apa potabila si industriala din fondul forestier . Rolul hidrologic al

padurii consta in incetinirea scurgerii apei ajunsa in sol,prin absorbtia treptata a

acesteia de litiera si humus,in regularizarea cursurilor de apa datorita asigurarii

unui debit constant prin izoarele care nu seaca niciodata,in diminuarea intensitatii

inundatiilor catastrofale si a torentilor de apa .

Padurile elibereaza o multime de oxigen in aer,de exemplu 1 fag produce in

20 de minunte oxigenul necesar unei persoane.Prin reducerea vitezei vantului,pe

cale mecanica,un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 de tone e

praf,ceea ce reprezinta de 7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia

ierboasa . Padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta,evidenta in

special in padurea de conifere.Spre exemplu in timp ce pe bulevardele din Paris s-

au inregistrat 570 mii de bacaterii/m3 iar in unele magazine chiar 4-8milioane de

bacterii/m3,in padurea Fontainbleu din apropiere,incarcatura microbiana era de

numa 50-55 bacterii/m3.Deci asacum se observa padurea este foarte ecologica si

filtreaza aerul de bacterii foarte eficient,traiul intr-o padure este mult mai sanatos

decat unul intr-o metropola .

Pe langa acestea padurea are o contributie eficienta la ionizarea

atmosferei,la amanarea de ozon si fitoncide in atmosfera,care neutralizeaza

organismele patogene . Oxigenul ionic eliberat de ozon,fiind un oxidantputernic,activeaza arderile,intensifica metabolismul si astfel contribuie la intarirea si



inviorarea organismului uman,excitand concomitent o actiune narcotica,care reduce

irascibilitatea. Padurile neutralizeaza si pulberile biologice active,cum ar fi cele

radioactive,extrem de nocive pentru sanatatea oamenilor.Cercetarile efectuate au

evidentiat ca cesiul radioactiv care produce boli grave precum cancerul

osos,leucemia,tulburari genetice si multe altele este fixat rapid de plante,fiind astfelblocat in mare masura in circuitul natural .

Padurea are o excellent functie recreativa,in momentul in care intrii intr-o

padure datorita oxigenului mult mai pur si diferentii placute de temperatura te simti

mult mai bine si iti da o stare de bine mult mai benefica . Pe langa functia recreativa

acestea protejeaza fondul genetic foarte mult .Padurea de rasinoase in special

diminueaza intensitatea sunetuui cu pana la 10 decibeli .

In tara noastra exista mai multe tipuri de paduri care se deosebesc intre ele

in raport cu speciile care le alcatuiesc . Astfel sunt anumite specii de umbra,careformeaza paduri dese si intunecare,fapt pentru care in absenta luminii nu se pot

dezvolta speciile de arbusti si plantele ierboase . Alte paduri au parte de mai multa

lumina,avand in alcatuirea lor mai multe specii si o structura mai complicata cu un

strat de arbusti si o patura ierbacee bine dezvoltata . Pricipalele tipuri de paduri de

la noi din tara sunt padurile de molid,padurile de fag in amestec cu

rasinoase,padurile de fag,padurile de gorun si sleaurile cu gorun,padurile de stejar

si sleaurile cu stejar,padurile de cer si garnita,padurile de stejar brumariu si stejar

pufos,padurile de lunca,de-a lungul unor rauri,numite zavoaie .

Este important de stiut faptul ca toate tipurile de padure indiferent de speciile

care le alcatuiesc isi aduc fiecare contributia . De exemplu un hectar de padure

produce aproximativ 15-20 tone de oxigen pe an iar pentru formarea unui metru

cub de lemn se consuma circa 1,8 tone de CO2 . Inmugurirea arborilor variaza in

fiecare an in functie de evolutia vremii,dar are o oarecare ordine a cresterii care

este respectata,de exemplu in padurile de campie mai intai inmuguresc artarul

tataresc,carpenul,ciresul si teiul pucios,apoi stejarul si mai tarziu frasinul,cerul si

salcamul . Intr-o padure indiferent de speciile continute,in comparatie cu aria

terenului ocupat,suprafata frunzelor din coroane este de 7-8 ori mai mare,cea a

frunzelor moarte din litiera padurii de aproximativ 5 ori si cea a radacinilor de cel

putin 3 ori mai mare .

rolul padurii asupra mediului inconjurator

Documents