ROLUL INTEGRARII T.I.C. IN EDUCATIA SPECIALA

Obiective: Identificarea aplicatiilor pedagogice ale informaticii si ale teoriilor invatarii in educatia

copiilor cu CES. Prezentarea principalelor tendinte de dezvoltare a tehnologiilor informatice si a modului

in care acestea interactioneaza in contextul demersurilor educative la copiii cu CES.Introducerea recenta a tehnologiilor informatice in aproape toate domeniile societatii

contemporane a condus, pe de o parte, la cresterea considerabila a cantitatii de informatie, iar, pe de alta parte, la extinderea exponentiala a ariei ei de raspandire. Astazi, mai mult ca inainte, cel care nu-si poate folosi mainile pentru a scrie, cuvantul pentru a vorbi, nu are o vedere buna pentru a vedea, un bun auz pentru a auzi, facultati intelectuale corespunzatoare pentru a intelege, acela, respectiv tanarul deficient, se poate trezi "aruncat" la marginea societatii. Dimpotriva, daca el dispune de instrumente informatice adecvate, poate fi "proiectat" in insasi inima retelelor de informatii, poate deveni un actor al modernitatii.

O cantitate mai mare de informatie nu inseamna in mod necesar mai multe cunostinte bine structurate; de aceea rolul fundamental al informaticii in scoala este nu numai de a permite accesul tinerilor - cu sau fara handicap - la cunostinte, apoi la dobandirea altora noi, ci - poate - si acela de a asigura dezvoltarea altor instrumente de invatare, asimilarea unei noi culturi care sa usureze reorganizarea permanenta a cunostintelor.Aplicatii pedagogice ale informaticii si teoriilor invatariiLa inceputul acestui secol, lucrarile de pedagogie experimentala se orientau pe doua directii: directia didactica si directia genetica (Tabelul 4).Prima isi are radacinile in tezele "behavioriste" ale lui Priessey si Skinner, precum si in conceptul de "conditionare instrumentala". Aceasta directie, care va sta la baza invatamantului programat, isi gaseste fundamentul in bucla triunghiulara ce leaga stimularea, raspunsul si comportamentul. In acest caz, activitatea de invatare consta in a organiza si adapta mediul elevului pentru ca acesta sa progreseze cu pasi mici, punand in lucru eforturi maxime. Unii dintre reprezentantii cei mai de seama ai directiei didactice sunt Murielle Picard si Gilles Braun (1987).Cea de-a doua directie apare mai tarziu si are la baza, mai ales, lucrarile lui Jean Piaget pentru care inteligenta este, inainte de toate, capacitatea de a intelege si de a inventa, copilul fiind considerat fauritorul propriilor sale structuri intelectuale. Aceasta directie va sta la baza sistemului LOGO a lui Seymour Papert.Clasificarea activitatilor informatice dupa directiile mentionate mai sus trebuie vazuta flexibil, in realitate neexistand "produse pure". Noile utilizari ale informaticii indica o a treia, chiar o a patra sursa de inspiratie pedagogica. Prima recomanda folosirea in scoala a instrumentelor derivate din programele profesionale pe calculator, precum instrumentele de scriere si publicare moderne, care asociaza tratarea textului si grafismul si care ofera prin intermediul realizarii unui ziar sau a altor lucruri asemanatoare, un mediu puternic de socializare printr-o munca colectiva, in general, de mare calitate estetica si care se deschide spre o mai buna intalnire cu viata reala. Cealalta se inspira din traditia socratica, in care scopul invatarii este nu numai acela de a transmite cunostinte, ci si cel de a le aduce la zi, de a clarifica ce exista deja la copii chiar de la achizitionarea limbajului. Gestionarii de date capabili sa analizeze si sa reorganizeze informatiile, sa le reprezinte altfel, sa le simplifice, sa puna in evidenta asemanarile sau deosebirile constituie puternici "indicatori ai ipotezelor stiintifice, catalizori de reflectie si de organizare intelectuala a realitatii".

1

In mod efectiv, calculatorul permite toate aceste abordari, foarte adesea opuse in pedagogie. Este necesar oare sa se eriijeze in principiu sau doctrina una dintre ele? In mod sigur nu, mai ales in sectorul de adaptare si integrare scolara. Copiii au posibilitatii si caracteristici cognitive diferite, stilurile lor de invatare difera. De fapt, toate aceste directii releva scopuri diferite si toate sunt absolut necesare in pedagogie. Importanta este insa sesizarea coerentei principiilor si discursurilor pentru a putea fi aplicate in practica.

Directia "DIDACTICA" Directia "PSIHOGENETICA"Centrata pe constructia cursului realizat de profesor

Centrata pe subiectul invatarii

Impune un discurs Ofera situatii de descoperitConstituie un ghid de de invatare Lasa libertate

Exploateaza potentialul cognitiv al celui care invata prin curiozitate si interes

Transmite cunostinte Permite auto-constructia cunostintelor datorita activitatii

Eroarea este mai putin penalizanta Experimentare si incercareEroarea poate fi constructiva

Elevul dobandeste cunostinte Elevul elaboreaza propriile sale structuri mintale

Tab. 4 Principalele directii pedagogice (dupa M. Picard, G. Braun, 1987)Chiar de la inceput, in campul care conduce spre aplicatii informatice, se pot distinge, foarte schematic, doua directii in filosofia invatarii:- aceea in care invatarea este considerata ca un proces care are raspunsurile legate de categorii de stimuli si in care cunostintele, transmise de catre profesor, sunt acceptate si asimilate - mai mult sau mai putin activ - de catre elev- aceea in care, din contra, cunoaterea este centrata pe elev, apeland la posibilitatile lui de analiza, la creativitatea sa luata in sensul de "activitate" creatoarePrincipalele tendinte ale tehnologiilor informaticeLa nivel mondial, se pot distinge o serie de tendinte in construirea aplicatiilor informatice destinate adaptarii si integrarii scolare.1. Tendinta tutorialaAplicatiile de tip tutorial "privesc" calculatorul si programele aferente lui ca pe un fel de "meditator (pedagog)". Calculatorul are rolul de a mentine, remotiva si adapta procesul de invatare in functie de nivelul scolar al elevului. De regula, tendinta tutoriala numita "invatarea asistata de calculator", in sensul de invatare auto-programata cu ajutorul calculatorului, se bazeaza pe baterii de programe (exercitii sistematice, dialoguri pedagogice, programe de evaluare etc.).Eficiente si, din ce in ce mai des folosite, pentru formarea continua si reciclarea profesionala, programele tutoriale - care necesita o citire atenta a "dispozitiilor" de pe ecran, precum si o scriere foarte formalizata a raspunsurilor la aceste dispozitii - prezinta un interes limitat pentru tinerii care abia isi incep instruirea. In schimb, in principiu, ele pot fi de un real folos adolescentilor handicapati sau bolnavilor care stapanesc in mod convenabil cititul, scrisul si socotitul. In spital, aplicatiile tutoriale permit adolescentilor grav bolnavi sa continue invatarea, contribuind, in acest fel, la diminuarea angoasei spitalizarii.

2

O alta categorie de tineri carora li se pot adresa aplicatiile tutoriale este cea a tinerilor delincventi in scopul eradicarii analfabetismului.Realizari interesante au avut loc in randul tinerilor cu deficientie profunde de auz pentru care manipularea textelor scrise ramane un mod privilegiat de exprimare.Insa, chiar pentru domeniile mai sus mentionate, principala dificultate de punere in practica a informaticii pedagogice de tip tutorial, rezida in cvasi-absenta unor programe adaptate la nivelul scolar si/sau a dificultatilor motrice sau senzoriale ale tinerilor. Programe deschise sunt generatoare de exercitii sau la sisteme multimedia, care furnizeaza un fel de "cutie cu instrumente pedagogice" ce permite profesorului sa-si construiasca mai usor scenarii si dialoguri didactice, asociind texte, imagini si sunete, fara ca acesta sa se transforme in informatician. Recurgerea la programe deschise ar trebui sa permita, daca nu rezolvarea, cel putin atenuarea unor dificultati de invatare la copiii cu diferite deficiente.2. Tendinta proteticaConform tendintei protetice, calculatorul si interfetele lui de intrare/iesire specializate devin un instrument capabil sa suplineasca direct sau indirect o functie deficitara la copilul deficient.Folosit ca "proteza", calculatorul asigura o transcodificare a unui canal senzorial sau motor deficitar intr-altul bine controlat. Acest tip de aplicatii este util ori de cate ori se lucreza cu tinerii care prezinta un handicap ce poate fi abordat sub unghi medical. Fara indoiala, aceasta este abordarea cea mai veche in educatia speciala si cea mai presigioasa in rezultate.Limitati mult timp in accesul lor la informatii scrise, tinerii nevazatori, de exemplu, pot gasi in informatica un puternic instrument pentru a lua notite, pentru a-si controla munca in Braille sau, folosind aparatele de sintetizare vocala, pentru a-si transcrie automat si mai usor textele in Braille. Cercetari recente permit o introducere optica a textelor, care sunt apoi memorate, analizate, traduse si transcrise in Braille.In ceea ce priveste copiii grav handicapati motor si privati de folosirea limbajului, o serie de cercetari au ajuns la rezultate convingatoare. Cu ajutorul calculatoarelor, a programelor specializate, a dispozitivelor de intrare/iesire particulare, unii dintre acesti copii pot astazi scrie, socoti, actiona asupra obiectelor, comunica cu cei din jur, urma un curs scolar, practic, normal. Calculatorul le da posibilitatea sa deseneze pictograme, litere sau grupuri de cuvinte, sa le asocieze intr-un mesaj inteligibil si sa le tipareasca la o imprimanta sau sa le asculte printr-un sintetizator vocal. Unele instrumente, precum generatorul de activitati multimedia KINDA permit extragerea - in cursul unei activitati scolare - de mesaje urgente cu fraze precodificate.In general, aceste instrumente informatice sunt dedicate numai comunicarii. Autonome, adica functionand pe baza unei baterii, miniaturizate, majoritatea dintre aceste dispozitive dispun de voce artificiala.3. Tendinta reeducativaDupa aceasta conceptie, calculatorul, programele lui si interfetele specializate sunt folosite ca adevarate medii de reeducare. Actul reeducativ se bazeaza fie pe folosirea instrumentelor noi si foarte specializate, fie pe utilizarea instrumentelor informatice obisnuite.In ceea ce priveste primul aspect, se poate cita, cu titlu de exemplu, demutizarea tinerilor cu deficiente severe de auz din Franta. Firma IBM a echipat aici aproximativ douazeci de institutii pentru acesti tineri cu un dispozitiv de tratare a vocii si cu programe specializate in demutizare si in educatia vorbirii. Pentru reeducarea vorbirii, persoana surda emite sunete care sunt tratate si traduse grafic, in timp real, de catre un calculator. Sistemul dezvoltat pe calculatoarele din gama PS/2 ale firmei IBM se gaseste pe piata sub numele SpeechViewer. El poate fi folosit nu numai de catre surzi, ci si de catre tinerii autisti.

3

Un alt exemplu este cel al reeducarii memoriei si atentiei vizuale la tinerii traumatizati cranian sau la persoanele afectate de o boala degenarativa. Aceeasi firma IBM a dezvoltat programul ThinkAble, care permite reeducarea unor capacitati cognitive. In plus, acest program stimuleaza atentia vizuala, memoria vizuala si structureaza informatiile.Referitor la cel de-al doilea aspect, adica cel bazat pe folosirea instrumentelor clasice, se poate cita bateriile de exercitii folosite pentru a consolida invatarea citirii la un tanar infirm motor si cu deficiente cerebrale, care sufera de o tulburare vizuala sau folosirea unei pictograme care asociaza o imagine unui cuvant scris si pronuntat pentru a reeduca o tulburare lexico-semantica la un tanar traumatizat cranian.4. Tendinta utilitaraCalculatorul, instrumentele de scriere si de calcul devin elemente auxiliare pretioase ale scolarizarii. Fara sa fie un instrument rezervat doar copiilor cu handicapuri severe ca in cazul ultimelor doua tendinte, tabelatoarele sau "managerele" de fisiere- si mai ales - editoarele de tratare a textelor, pot usura munca a numerosi copii din sectorul adaptarii si integrarii scolare. De exemplu, sunt cunoscute sau pot fi anticipate consecintele pe care tulburarile motorii la nivelul membrelor superioare care limiteaza scrierea si exprimarea grafica le pot avea asupra scolaritatii.Calculatorul si programele contribuie la usurarea si economia gestului:- apasarea pe tastatura faciliteaza si economiseste gestica scrisului dificil controlata in anumite patologii cerebrale; mai mult, in anumite situatii este posibil sa se limiteze actionarea repetata a tastelor si apasarea lor simultana;- sensibilitatea tastelor permite realizarea scrisului chiar si in cazul unor importante pierderi ale puterii musculare la tinerii cu miopatie.Astfel, eforturile de invatare pot fi, in sfarsit, benefice in domeniul superioare atentiei si concentrarii gestuale.Calculatorul realizeaza o eficienta imediata si o prezentare ireprosabila a documentului de lucru. Un text si/sau un desen pot fi salvate, modificate, editate de oricine, pastrate pentru o noua aplicatie. Documentul realizat pe calculator poate fi redactat automat si rapid pe o imprimanta sau pe un sintetizator vocal.5. Tendinta instrumentalaConform aceste abordari calculatorul si programele lui devin inductori ai rationamentului si ai creativitatii. Tendinta instrumentala nu vizeaza neaparat dobandirea de noi cunostinte, ci, urmareste mai degraba structurarea gandirii, dezvoltarea strategiilor si a placerii de a inventa. Este vorba de a invata sa inveti si de a invata sa creezi. Copilului i se propune un univers in care poate opera manipuland, dupa un anumit numar de reguli, obiecte. Un raspuns scris, grafic sau sonor al calculatorului insoteste prestatia copilului si ii permite sa-si imbogateasca constant si progresiv mediul personal.

Exista, de asemenea, alte instrumente (pacheul de desenat ca KIDPIX) sau medii specializate (dispozitiv hipermedia audio-tactil FACTISON) care permit tinerilor nevazatori sa manipuleze si sa transforme obiecte.In general, calculatorul ofera elemente simple si modulare pe care copilul le poate alege si organiza in spatiu si timp. Facilitarea si economia gestului asociate cu puterea de actiune a calculatorului, compunerea mesajelor textuale si a formelor, culorilor si sunetelor ii dau copilului posibilitatea de exprimare artistica precum desenul, muzica sau unele forme de poezie.ConcluziiEvident, aplicatiile informatice specializate pot conduce la importante progrese ale copilului deficient. Comunitatea de terapeuti si profesori intelege interesul educativ al acestui nou

4

instrument. Pentru a sustine insa efortul pedagogic, sunt necesare importante mijloace banesti. Sume importante sunt necesare pentru dotarea cu materiale informatice nu numai a scolilor speciale, a scolilor "incluzive", ci si a altor institutii specializate.Pentru ca inovatiile sa poata apare, sa se poata dezvolta si perfectiona, trebuie conjugate conditiile economice, sociale si culturale favorabile. Ideea utilizarii informaticii pentru integrarea si adaptarea scolara nu este decat purtatoarea potentiala a acestei transformari. Fascinatia pentru aceste instrumente electronice trebuie sa lase loc luciditatii. Sunt necasare importante masuri pentru sprijinul dezvoltarii programelor si a perifericelor specializate, pentru formarea initiala si continua a comunitatii de educatori din sectorul educatiei speciale: profesori si terapeuti. Dar oare cand vom reusi sa trecem de aceasta faza inca experimentala la generalizarea instrumentului informatic, astfel incat sa renovam cu adevarat practicile educative ?

5