ROLUL FUNCTIEI DE RELATIE SI

ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MEDIU

CAPITOLE:

1. Explicai si comentai funcia de relaie.

2. Rolul analizatorilor in funcia de relaie a organismului.

3. Dai exemple de organe de simt care prezint in structura lor receptorii mai multor analizatori. Descriei si comentai.

4. Muchii somatici in principiu iau forma oaselor. Explicai daca ntotdeauna si toi muchii somatici se supun acestui principiu.

5. Asemnri si deosebiri intre muchii striai si muchii netezi.

1. Explicai si comentai funcia de relaie

Prin funcia de relaie se realizeaz legtura dintre organism si mediul nconjurtor. Prin aceasta funcie organismul uman ia cunotina despre realitatea nconjurtoare si acioneaz in consecina la diferii stimuli din mediul nconjurtor.

Orice fiina sau obiect are nsuiri variate, care constituie o complexitate de stimuli pentru simuri(de ex un fruct are dimensiuni, culoare, forma, parfum, gust, etc.).

Datorita corelaiilor existente intre forma, dimensiune, greutate, culoare, miros, gust, organismul primete toate informaiile in acelai timp. Aceasta compensaie reciproca are o deosebita importanta in cazul tulburrilor funcionale ale unui simt. Informaiile necesare organismului despre lumea nconjurtoare sunt primite prin simuri, in procente diferite.

La nivelul creierului se asociaz toate elementele obinute prin analiza si reconstituirea unei fiine, a obiectului sau fenomenului care a fost analizat.

Astfel, omul si-a dobndit experienele formale si spaiale, proces care a permis aprecierea raporturilor dintre dimensiunile corpului omenesc. Analiza si sinteza permit organismului sa se orienteze in mediul nconjurtor si sa reacioneze adecvat fata de diferiii excitani.

Baza anatomica a funciei de relaie:

- organe de simt sunt componente nervoase, care au rolul de a capta informaia, a o conduce la nivelul centrilor nervoi unde are loc analiza si sinteza acestor informaii. Orice analizator prezint trei segmente(- segmentul extern receptorii)

(- segmentul intermediar nervii)

(- segmentul central centrii nervoi).

Analizatorii:

analizatorul vizual = > receptorii se gsesc in organul de simt = ochiul

analizatorul auditiv = > receptorii se gsesc in organul de simt = urechea

analizatorul gustativ => receptorii se gsesc in organul de simt = limba

analizatorul cutanat = > receptorii se gsesc in organul de simt = pielea

- sistem nervos are rolul de integrare a organismului in mediul nconjurtor. Unitatea structural funcionala a sistemului nervos este neuronul. Neuronii au rolul de a capta informaiile si a le conduce la nivelul structurilor nervoase centralizate(centrii nervoi).

- sistem muscular totalitatea muchilor din corp formeaz sistemul muscular. Ca poziie, muchii sunt prini de oase(muchii somatici), alctuind musculatura externa sau pot cptuii diferite cavitati ale organelor interne.

- sistem osos cuprinde totalitatea oaselor din corp, care articulate intre ele formeaz scheletul corpului uman.

Scheletul corpului: - scheletul capului

- scheletul trunchiului

- scheletul membrelor

2. Rolul analizatorilor in funcia de relaie a organismului

Analizatorii sunt:

analizatorul vizual

analizatorul stato-acustic

analizatorul olfactiv

analizatorul gustativ

analizatorul cutanat

Analizatorul vizual

Ca orice analizator, si analizatorul vizual prezint cele trei segmente(segmentul extern, intermediar si central). Receptorii se gsesc in organul de simt OCHIUL. O parte din activitatea umana depinde de vedere. Ochiul, pentru a primi informaii de spre forma, mrime, culoare, micarea obiectelor, are nevoie de un excitant natural, care este lumina. Ochiul este organ pereche situat intr-o cavitate osoasa, numita orbita, cu rol protector. El este alctuit din:

organe anexe: - sprncene

- pleoape

- gene

- glande lacrimale

- muchi oculari

- globul ocular: - sclerotica

- retina

- coroida

Analizatorul stato-acustic

Receptorii se gsesc in organul de simt URECHEA. Urechea este un organ pereche, localizat in oasele cutiei craniene, in zona tmplelor. Pentru ureche, undele sonore sunt excitantul natural produs de vibraia corpurilor.

Alctuirea urechii:

URECHEAINTERNA pavilion

- conduct auditiv extern

- timpan

URECHEA MEDIE sistem de oscioare articulate: - ciocan

- nicovala

- scria

URECHEA INTERNA o serie de labirinte formnd:

- melcul

- utricula si sacula

- canale semicirculare

Analizatorul olfactiv

Receptorii pentru miros se gsesc in poriunea superioara a mucoasei nazale, numita mucoasa olfactiva. Senzaia de miros se formeaz numai daca substana pe care o mirosim produce vapori, care sa ajung in mucusul nazal. Astfel, cilii celulelor olfactive recepioneaz excitaiile.

Analizatorul gustativ

Limba prezint la suprafaa o mucoasa, in grosimea creia se gsesc papile gustative. In alctuirea papilelor gustative se gsesc muguri gustativi. Celulele gustative prezint la captul extern un cil, care recepioneaz excitaia produsa de alimente. La captul intern sunt nconjurate de ramificaii nervoase.

Prin ramificaii nervoase se propaga excitaiile produse de alimente, la creier. Aici iau natere senzaiile de gust: dulce, amar, srat, acru.

Analizatorul cutanat

Pielea este nveliul extern al corpului format din 3 paturi:

Epiderma este alctuita sin celule strns unite intre ele, aezate in mai multe straturi suprapuse. Stratul de la baza, denumit strat generator, este format din celule care se divid continuu. Celulele nou formate mping spre exterior pe cele mature, care se turtesc si se ncarc cu o substana impermeabila pentru apa si gaze, numita cheratina. Astfel, se formeaz un strat protector, stratul cornos.

Derma este aezata sub epiderma si conine papile dermice.

Hipoderma este ptura de sub derma, care conine fibre conjunctive si celule cu grsime.

Anexele pielii sunt cornoase(parul si unghiile) si glandulare (glandele sudoripare, glandele sebacee si glandele mamare).

3. Dai exemple de organe de simt care prezint in structura lor receptorii mai multor analizatori. Descriei si comentai fiecare caz in parte.

Receptorii tactili sunt raspanditi la nivelul ntregului tegument, dar sunt mai numeroi la nivelul minii, in special pe vrful degetelor si la nivelul buzelor. La simpla atingere a obiectelor pot sa apara diferite senzaii: tare, moale, aspru, pufos etc. Atingerea mai puternica da senzaia de presiune. Prin simul tactil omul poate cunoate direct nsuirile obiectelor din jurul sau: forma, consistenta, greutatea.

Receptorii termici de la nivelul tegumentului nregistreaz variaiile de temperatura din jurul nostru. Informaiile pentru senzaia de cald sau de rece sunt culese de receptori diferii.

Receptorii pentru durere sunt foarte numeroi si stau la nivelul epidermului. Senzaia de durere apare la excitani mecanici, care determina loviri, tieri si afecteaz astfel integritatea pielii. Dar orice stimul, fie tactil sau termic, care depaseste o anumita intensitate, poate deveni stimul dureros. Senzaia de durere este un semnal de alarma, un avertisment care declaneaz reflexe de aprare a organismului. Impulsurile nervoase care iau natere la nivelul diferiilor receptori cutanai ajung la creier, unde sunt transformate in senzaii diferite.

La nivelul labirintului membranos sunt dispui, in zone diferite, receptorii auditivi si receptorii pentru echilibru. Labirintul osos conine perilimfa si este cptuit de labirintul membranos in care se gsete endolimfa.

Receptorii auditivi sunt celule cu cili, aezate in iruri de-a lungul melcului membranos. Acesta ocupa numai partea mijlocie a melcului osos, fiind nconjurat de perilimfa acestuia.

Receptorii vestibulari sunt celule cu cili, grupate in doua mici zone ale vestibulului membranos si la baza canalelor semicirculare membranoase.

Receptorii analizatorului cutanat si ai analizatorului gustativ sunt in organul de simt LIMBA.

4. Muchii somatici in principiu iau forma oaselor. Explicai daca ntotdeauna, si toi muchii somatici se supun acestui principiu.

Muchii scheletici: - muchi lungi

- muchi scuri

- muchi lai

- muchi circulari

Acest principiu nu este ntotdeauna respectat. Un exemplu pentru acest caz sunt muchii mimicii(muchii frunii, muchii obrajilor, muchii buzelor), care prin contracia lor, modifica expresia fetei, deci nu toi muchii somatici se supun acestui principiu.

5. Asemnri si deosebiri intre muchii striai si muchii netezi.

La muchii somatici fibra musculara are un aspect striat, iar la muchii netezi, fibra musculara este fara striaiune.

Muchii striai se contracta voluntar, iar muchii netezi se contracta involuntar.

Att muchii striai, cat si muchii netezi sunt elastici.

Unitatea structural funcionala este fibra musculara.

Muchii striai:

acoper oasele si dau forma corpului

se insera pe oase si, prin contracie, le mica

asigura meninerea staiunii verticale a corpului

stabilizeaz articulaiile

genereaza cldura

Bibliografie

Caietul de notie

Manualul de clasa a VII- a Manualul de clasa a VII-a(Editura Teora)